7/23/2019 Crăcinul În Lume

http://slidepdf.com/reader/full/cracinul-in-lume 1/3

CRĂCIUNUL ÎN LUME 

  În Germania, ''Christklots'' reprezintă obiceiul de a arde un butuc toată noaptea deCrăciun, care, conform tradiţiei, se crede că ar apăra casa de hoţi şi de nenorociri tot restul

anului.Ajunul Crăciunului este cea mai importantă zi de sărbătoare. În ziua de ajun,familia se adună pentru cină şi pentru a merge mpreună la biserică la !esa din noaptea deCrăciun. "radiţia mpodobirii bradului a nceput n #ermania $se pare că primii creştinicare au adus brazi mpodobiţi n casele lor au fost nemţii, n secolul al %&(lea). !ait*rziu, mpodobirea acestora a de+enit un obicei şi n alte ţări. În -/, deja erau importatedin #ermania ornamente pentru pomii de Crăciun.

  În Elveţia, butucul este cunoscut sub numele de ''0ouche de 1oel''. ''2amichlaus''$!oş Crăciun) are ntotdeauna sarcina grea de a aduce şi pomul de Crăciun n caseleel+eţienilor. Acest obicei se păstrează ncă din 334. 5 altă tradiţie a el+eţienilor este

''6arada ridichilor luminate'', obicei preluat de la me7icani. Copiii ajutaţi de părinţi senarmează cu ustensile specializate şi scobesc cu mare grijă c*te o ridiche mare de lună,alb(+iolet, pe care apoi o mpodobesc cu diferite crestături şi forme. 2imilar cu do+leaculde 8allo9een, n ridichea mpodobită micuţii el+eţieni pun o lum*nare şi poartă ridicheaca pe o făclie ori o agaţă ca pe un lampion.

  În Anglia, butucul care se arde n noaptea de Crăciun este denumit '':ule log''. Înfiecare dintre cele patru duminici dinainte de naşterea lui isus se aprinde o lum*nare,aşezată ntr(o cutie. Au loc procesiuni reprezent*ndu(i pe cei trei magi şi naşterea lui

8ristos. Copiii din Anglia nu şi primesc cadoul n data de ;< decembrie, ci n ;4. =nadintre tradiţii este ca ele+ii să monteze n şcoli sau n biserici piese despre naşterea!*ntuitorului. În +echime se foloseau animale +ii pentru redarea atmosferei, nsă n

 prezent se preferă costumele. =n alt obicei +echi este şi acela de a at*rna ciorapi deşemineu n aşteptarea cadourilor, +*sc n casă şi crenguţe de brad n jurul casei. Anticiidruizi credeau că +*scul posedă puteri magice şi că aduce noroc şi prosperitate, alung*ndspiritele rele  În Italia, Crăciunul ncepe cu opt zile nainte şi este cunoscut sub denumirea de''1o+ena''. Copiii merg din casă n casă să recite poezii şi să c*nte, nsă darurile le primescde(abia pe > ianuarie. Conform tradiţiei, cadourile sunt aduse de o +răjitoare ur*tă, dar

 bună, numită 0efana. Călare pe mătura ei, ea +erifică atentă cine a fost cuminte şi cine nu,se strecoară pe hornuri şi lasă cadourile l*ngă bradul mpodobit. În multe biserici sunte7puse iesle cu pruncul isus şi magi n mărime naturală. =n punct de atracţie l constituierozii ( un teatru popular cu scene, care, pe l*ngă rod, prezintă un moş cu barbă lungă, cucojocul ntors, reprezent*nd bufonul romanilor, şi o paiaţă cu clopoţei la picioare, care

 poartă un băţ năzdră+an, n amintirea saltimbancilor chemaţi cu prilejul unor astfel demanifestări.

  În Austria, cete de copii străbat străzile colind*nd pe la ferestre. 6iaţa de Crăciun

din &iena este atracţia principală a sărbătorilor, deşi Crăciunul este celebrat mai ales acasă,

7/23/2019 Crăcinul În Lume

http://slidepdf.com/reader/full/cracinul-in-lume 2/3

cu o masă festi+ă şi cadouri.

  În Suedia, cea mai importantă zi este Ajunul Crăciunului. 5 masă specială este pregătită n acest scop ( şuncă, peşte şi fasole (, aceasta fiind şi prilejul cu care rudele şifac daruri. !ulţi suedezi merg la biserică n dimineaţa zilei de Crăciun. Crăciunul senumeşte la suedezi ?ul şi este urmat de alte sărbători. !oşul are pe aceste meleaguri onfăţişare diferită@ el este reprezentat ca un pitic mbrăcat n roşu, cu barbă albă, mare

amator de orez cu lapte, tradiţionala m*ncare suedeză de Crăciun. a nceputuri,ornamentele pentru brad erau făcute din lemn +opsit, nfăţiş*nd animale şi feţe de copii.2uedezii descoperă surprizele de Crăciun ntr(un sac ngropat ad*nc n zăpadă.

  În Islanda, ţara gheţii şi zăpezii, +in treisprezece !oşi CrăciuniB Cu treisprezecezile nainte de Crăciun, primul !oş Crăciun coboară din munţi, ocoleşte fiecare casă şiapoi pune dulciuri n ghetuţele copiilor, n +reme ce aceştia dorm. acă au fost cuminţi,copiii primesc dulciuri, mandarine, lozuri n plic, iar dacă au fost răi, sunt recompensaţi cuun cartof. A doua zi, cel de(al doilea !oş +ine n oraş şi tot aşa p*nă la ;4 decembrie, c*nd

 primul !oş se ntoarce la casa lui din munţi, pe ;> ( cel de(al doilea şi tot aşa p*nă pe >ianuarie. Diua de > ianuarie este numită şi ''Al treisprezecelea'' şi este considerată deislandezi ultima zi de Crăciun, pentru că n această zi ultimul !oş Crăciun se ntoarce lacasa lui.

  În Finlanda, familiile se reunesc pentru a petrece Crăciunul, cea mai importantăsărbătoare a anului. 2eara, n jurul orei 3,//, familiile pleacă la biserică pentru slujbespeciale n care se aprind lum*nări la mormintele celor dragi. Copiii aşteaptă sosirea lui!oş Crăciun, care pune mereu aceeaşi ntrebare@ ''2unt cum+a copii cuminţi aiciE''. !oşulare o desagă plină de cadouri şi n timp ce ''slujitorii'' lui l ajută să le mpartă, el le

 po+esteşte celor mici despre călătoria grea pe care o face din aponia. 6rintre m*ncărurileser+ite de Crăciun se numără@ şunca sau curcanul, cartofii, morco+ul, pateul de ficat,orezul, care conţine o singură migdală. 6ersoana care măn*ncă migdala se +a căsători nanul ce urmează. În ;4 decembrie se ser+eşte un fel de peşte care iniţial s(a preparat printr(un proces ndelungat.

  Danezii au o modalitate mai puţin nt*lnită de a mpărţi cadourile@ se adună toţimembrii familiei n jurul bradului şi cel mai +*rstnic ia un cadou pe care(l dă celuidestinat, care ia, la r*ndul său, un altul şi(l dă persoanei pentru care a fost pregătit şi aşamai departe. În anemarca se foloseau steguleţe, clopoţei şi steluţe.

  Olandezii l aşteaptă pe ''2inter Flaas'', care +ine pe un cal alb şi lasă daruri nsaboţii de lemn.

  În Grecia, masa de Crăciun are n mijloc o p*ine tradiţională iar după ospăţ masanu se str*nge, pentru ca isus să aibă cu ce(şi potoli foamea. !oş Crăciunul lor este totunacu 2f. &asile, filantropul Asiei !ici. Gl le mparte cadouri şi dulciuri copiilor. În +echeatradiţie, obiceiul bradului mpodobit nu e7istă, fapt pentru care 2f. &asile lasă cadourile pemasă sau ntr(un colţ al camerei. G7istă o tradiţie potri+it căreia stăp*na casei trebuie să(şi

imprime forma m*inii pe p*inea pregătită pentru cină, pentru a le arăta copiilor că isus a

7/23/2019 Crăcinul În Lume

http://slidepdf.com/reader/full/cracinul-in-lume 3/3

 binecu+*ntat m*ncarea.

  În Polonia se păstrează obiceiul ca n cinstea stelei de la 0etleem masa de Crăciunsă nceapă după ce apare pe cer prima stea ( ''#9iazdka'' $''mica stea''). "oţi brazii deCrăciun erau mpodobiţi cu ngeraşi, steluţe şi păsări.

  În Spania, darurile de Crăciun sunt oferite de magi, care se deplasează n cortegii

de curteni, ca+aleri şi lăutari iar n case şi biserici e7istă iesle miniaturale care redauatmosfera 1aşterii omnului. Crăciunul este sărbătorit la ;4 decembrie, dar darurile sedau pe > ianuarie, cu ocazia zilei celor "rei Hegi $''HeIes !agos'').

  În Rusia, !oş Crăciun $''0abuşka'') este nsoţit de Albă(ca(Dăpada $''2negurocika'')iar copiii primesc prăjituri şi jucării, printre care celebrul set de păpuşi ''!atrioşka''.ituanienii mpodobeau brazii cu mici coli+ii de păsări, steluţe şi di+erse formegeometrice.

  i!anezii plantează boabe de gr*u n ghi+ece, cu o lună naintea Crăciunului, pecare le pun n seara sf*ntă sub brad sau alături de montajul de Crăciun, const*nd nreconstituirea scenei 1aşterii !*ntuitorului.

  "aponezii celebrează Crăciunul cu lanterne, păpuşi şi aranjamente florale şi cu''?izo'' $''!oş Crăciun'').

  Creştinii din India mpodobesc bananieri sau pomii de mango. 0isericile suntumplute de flori roşii $Crăciuniţe) iar cei bogaţi oferă ajutor celor ne+oiaşi.

  În Filipine, sărbătoarea Crăciunului ncepe cu nouă zile nainte de ;4 decembrie, cu!isa de #allo. În fiecare zi dintre cele nouă are loc un teatru religios iar colindătorii+estesc 1aşterea omnului cu ''!aligaIang 6askob''.

În #osta Rica, #olum!ia $i %e&ic, darurile sunt aduse de ''1ino ?esus'' $''Copilulisus''). În !e7ic, nainte de Crăciun, se organizează Jesti+alul sculpturii n ridichi.

  În #'ile, copiii şi adulţii confecţionează sau cumpără mici figurine din lut, pe carele aşază sub brad. Aceste figurine se numesc ''pasebre''. !oş Crăciun $''&iejito 6ascuero'')şi alege şi el c*te o figurină de sub fiecare brad. 

(i!liotecar, enuţa Danciu ) *coala Gimnazial+ Mircea Eliade Pite$ti