Cos Tines Ti 2

8/8/2019 Cos Tines Ti 2

1/8

1. Prezentarea staiunii Costineti

1.1. Aspecte generale

Staiunea Costineti, supranumit i capitala vacanelor estivale, se afl la 31 km sud deConstana, pe malul Mrii Negre i se invecineaz la sud cu comuna 23 August, la nord

cu comuna Tuzla, iar la est cu Marea Neagr. Costineti este o comun i o staiune din

judeul Constana, Romnia, aflat la rmul Mrii Negre. El a evoluat dintr-un mic sat

pescresc (1960) ntr-o destinaie de var, foarte popular printre cei tineri i in special

pentru studeni. Un hotel i o serie de complexuri cu vile i bungalow-uri au fost create n

timpul erei comuniste, acestea fiind diferite att la stil ct i la confort. Dup 1989, o parte

din ele au fost modernizate dar au fost construite, n special, n partea de nord a staiunii,

i o serie de alte hoteluri i vile.

Costineti, denumit staiunea tineretului, se ntinde pe o lungime de circa 1 km i este

orientat spre est, fiind expus la soare n tot timpul zilei. Unicitatea staiunii ns, este

dat nsi de situarea sa, la adpostul capului Tuzla, pe direcia unui curent marin,

favorabil depunerilor de nisip .

n staiune exist un mare complex turistic pentru tineret construit ntr-o concepie

modern, n care funcioneaz o tabr studeneasc de var, fapt ce i-a conferit un

binemeritat renume de staiune pentru tineret si studenti. Anual, in perioada mai-septembrie are loc la Costineti Salonul naional de grafic satiric pentru tineret, n iulie

se desfoar Gala tinerilor actori, iar n august Festivalul naional de jazz i Serbrile

Mrii. Astzi capacitatea de cazare a staiunii Costineti este de peste 60.000 locuri

dispuse in hoteluri, vile, bungalow-uri i camping, amenajate cu spaii verzi care dau un

farmec aparte acestei staiuni.

Cile de acces in staiunea Costineti sunt multiple:

pe cale aerian - Aeroportul Mihail Kogalniceanu

pe cale feroviar - statia Costinesti - Tabara sau staia Costineti-Sat (n apropierea

noului cartier de nord), de pe linia ferat Bucureti - Constana - Mangalia

pe cale rutier: pe Drumul Naional - DN 39 (E 87): Constana - Costineti

http://www.costinesti.net/

>1


2/8

1.2. Istoric

Puini cunosc faptul c zona n care astzi se afl comuna si staiunea Costineti este

incrcat de istorie. Istoria acestor locuri ii are rdcinile n comuna primitiv. S-au gsit

aici dovezi care atest locuirea incepnd cu prima epoc a fierului, perioada coloniilor

grecesti, a ocuprii romane, epoca feudal, pn la infiinarea propriu-zis a satului

Costineti prin colonizarea germanilor. Denumirea comunei provine de la generalul Emil

Costinescu. Acesta a cumprat de la Vasile Koglniceanu, fiul lui Mihail Koglniceanu, o

suprafa de teren foarte aproape de rmul Mrii Negre, pe care, ulterior, a colonizat-o cu

germanii.

Apariia n anul 1949 a primei tabere destinate pionierilor a nsemnat debutul staiuniiCostineti. Dup 10 ani a fost inaugurat tabra internaional a studenilor, ca urmare a

colaborrii Asociaiei Studenilor din Romnia i Uniunii Internaionale a Studenilor. Primii

invitai din strintate au fost sudenii cehi si polonezi. Astfel lua fiin Capitala vacanelor

estivale ale tineretului.

n anii 1960 are loc o dezvoltare rapid a staiunii datorit numrului din ce in ce mai

mare de turiti. Astfel se deschid cantine, se d n folosin Complexul Sanatorial, se

construiesc vilele de tip bungalow, campingul de 1000 de locuri, csuele de vacan. n1971 este terminat Teatrul de var si Clubul Central. Multitudinea spaiilor verzi dau

staiunii un farmec aparte. Lumea artelor plastice este reprezentat n Costineti prin

lucrri de sculptur, pictur sau tapiserie: Pavel Codi, Silvia Radu, Marcu Mihai, Alina

Tuculescu, Wilhelm Demeter si muli alii.

Dup 1990 numrul posibilitilor de agrement au crescut la fel ca i serviciile turistice

tot mai diversificate. Staiunea Costineti se afla n prezent ntr-o permanent dezvoltare,

existnd premise ca aceasta s devin foarte important pentru viaa economic a

judeului Constana i pentru turismul Romniei..

http://www.litoralulromanesc.ro/

>2


3/8

1.3. Plaja

Plaja, cu o lungime de aproximativ 1km, mai lat n zona Obeliscului, este orientat spre

est i este ideal pentru talasoterapie, aerosoli, helioterapie, antrenamente sportive si yoga.

n zona de nord, spre Epava, plaja este marginit de o falez joas i este mai ngust, cu

nisip fin. Aici se gsete nisipul fin si fierbinte, pe timp de var soarele nclzind staiunea

10 - 12 ore pe zi .

Plaja este ideal pentru bronzat sau sport fiind scaldat de soare toat ziua, datorit

orientrii sale spre est. Un alt avantaj al plajei n zona Costinetiului l constituie adncirea

treptat a mrii, notul fiind accesibil si nottorilor mai puin experimentai, sau a celor care

nu tiu s noate. La dispoziia amatorilor sporturilor nautice se afl de nchiriat brci i

hidrobiciclete, att pe mare, ct i lng lac, pentru zilele n care marea este prea agitat.

Plaja Costinetiului se intinde pe 800 de metri lungime i ntre 10 si 50 de metri lime

Staiunea Costineti se bucur de un climat de litoral maritim, cu veri clduroase (n iulie

temperaturi peste 27 grade Celsius) i ierni blnde (n ianuarie medii termice de 0 garde

Celsius). Vara predomin zilele senine, iar durata de strlucire a soarelui este de 10-12 ore

pe zi, ca de altfel pe tot litoralul romnesc. Clima Costinetiului are o serie de particulariti

cum ar fi: durata timpului nsorit depete 2.200 ore (vara peste 300 ore lunar), media

anual a temperaturii aerului depete 11 grade Celsius, intervalul anual fr nghedepete 230 zile/an, energia razelor solare nsumeaz peste 125 de mii de calorii pe

centimetrul ptrat, cea mai cald perioad este a treia decad a lunii iulie -prima decad a

lunii august, vremea frumoas ncepe la jumtatea lunii aprilie si continu (n salturi) pn

dup jumtatea lunii octombrie. Plaja intins, cu nisip fin este amenajat pentru

talasoterapie si helioterapie fiind orientat spre est beneficiind de soare pe toat durata zilei

(specific de care beneficiaz puine plaje din Europa). Unicitatea staiunii este dat ns i

de situarea sa, la adpostul capului Tuzla, pe direcia unui curent marin de coast favorabildepunerilor de nisip pe plaja lung de aproape 1 km. Intrarea n mare se face destul de

brusc, pe fund fiind nisip si pietre.

site-ul primariei Costineti , http://www.primariacostinesti.ro/

>3


4/8

1.4. Obiective turistice

n partea de nord a plajei, aproape de rm se afl epava Evangelia, care a fost un vas

grecesc care a euat in anii 1960, acest epav fiind una din atraciile Costinetiului

Viaa de noapte este centrat in mare parte n jurul discotecilor n aer liber (Ring,

Tineretului). Deoarece staiunea este frecventat n mare parte de tineri staiunea nu

doarme niciodat.

Principalele atracii sunt:

discotecile n aer liber "Ring", "Tineretului",

epava Evangelia

Obeliscul

microformele spate in calcar

taberele de studeni i yoga

Lacul Costinetiare o suprafa de 7 hectare, are o adncime mic, fiind separat de

mare printr-un cordon de nisip. Lacul este unicul de pe litoralul Romniei care nu este

alimentat subteran. Datorit gradului de salinitate ridicat s-a format un strat considerabil de

nmol folosit la tratarea bolilor reumatice.

Epava Evanghelia a euat la sfritul anilor 60 datorit condiiilor atmosferice

nevaforabile i a vizibilitii reduse. Noaptea trziu, pe timp de furtun vasul s-a apropiat

foarte mult de mal, cpitanul avnd convingerea c se afla n vecintatea portului

Constana. Carena vasului a rmas blocat ntre dou stnci n form de V.

Evanghelia a fost o nav comercial greac aparinnd vestitului om de afaceri Aristotel

Onassis. Datorit costurilor mult prea mari de recuperare, ea a fost abandonat, intrnd

ulterior n patrimoniul statului romn i devenind simbolul Costinetiului.

Un alt punct important de atracie turistic este Obelisculcare din pcate a fost drmat

de viitura care a avut loc in toamna anului 2005, construindu-se unul nou in locul acestuia.

Noul Obelisc a fost inagurat n iunie 2006 si nlocuiete vechiul monument distrus deinundaiile din septembrie 2005. Are o nlime de 18.5 metri, cntrete 200 de tone i

este format din 6 piese care sugereaza catrgul unei nave cu pnzele n vnt. Pe timpul

nopii este luminat de reflectoare cu halogen albastru

http://www.litoralulromanesc.ro/

>4


5/8

n staiunea Costineti, ca de altfel i n alte staiuni de pe litoral, rolul terapeutic prin

cura medical este deosebit de important, ns de civa ani s-a uitat ins i de rolul

terapeutic al mrii (aerosoli, talazoterapie, helioterapie, cura helio-marin).

n afara de cazare, staiunea Costineti ofer de asemenea o gam larg de faciliti:

terenuri de sport (tenis, fotbal, volei, baschet, handbal, ping-pong), cinema, teatru de var,

baz nautic pe lacul Costineti (plimbri cu barca, hidrobiciclete, schi nautic).

ntr-un spaiu relativ restrns, circa 75 ha, se deruleaz activiti culturale, artistice i

sportive recunoscute n ar i peste hotare. n timpul sezonului discotecile, terasele n aer

liber i plaja sunt pline (altfel spus: dans, muzic si voie bun), se pot practica sporturi

nautice de sezon:i se pot inchiria: motoscutere, hidrobiciclete, sky-jeturi, brci, se pot face

scufundri, plimbri cu "banana" i ali colaci plutitori, zbor cu parapanta, schi nautic,windsurf, parasailing, plimbare cu deltaplanul, zbor cu avioane de agrement,, cursuri de

echitaie pe plaj, se pot face observaii astronomice cu telescopul .

http://www.infotravelromania.ro/

>5


6/8

2. Parametrii care definesc capacitatea de suport a pieei

2.1. Suprafaa exploatabil

Plaja din Costineti se ntinde pe 800 de metri lungime i ntre 10 si 50 de metri

lime ( rm cu plaj delimitate de faleze, lacuri)

2.2. Capacitatea optim de primire a plajei

Numrul de vizitatori sosii pe plaj este un indicator determinant att pentru stabilirea

capacitii plajei i implicit a staiunii , ct si pentru fixarea nivelelui de confort in zona de

plaj sau a categoriei de utilizare.

= ,

unde: - capacitatea optim potenial(vizitatori)

S- suprafaa plajei ( )

L- lungimea rmului cu plaje

N- norma de spaiu afectat unui vizitator in (Np) sau ml (Nt)

Numrul de vizitatori : ocupare medie: 6-8 /vizitator

2.3. Simultaneitatea prezenei vizitatorilor pe plaj

Se aprecieaz c n condiiile rii noastre, sporul de capacitate zilnic a plajelor,

rezultat din nesimultaneitatea prezenei pe plaj a vizitatorilor este exprimat prin indicele de

simultaneitate (Is) egal cu 1/3 din numrul de vizitatori poteniali. Indicele de simultaneitate

poate varia ntre 1.25 si 1.35 sau chiar 1.40.

2.4. Capacitatea zilnic a plajei

Exprima numrul de vizitatori ce pot folosi zilnic plaja, numr pe baza cruia se

stabileste mrimea staiunii i n special capacitatea dotrilor si amenajrilor acesteia.

>6


7/8

Edelli, G., Gheorghila, A., Amenajri turistice, Editura Universitara, Bucureti, 2006

pag 130-13

3. Propuneri de amenajare a staiunii Costineti

Amenajarea turistic se dovedete a fi un proces continuu de proiectare a noilor dotri

turistice, de recondiionare a celor existente, de redimensionare a acestora n funcie de

ocilaiile cererii i ofertei turistice, de rentabilizare economic a activitii turistice. F. Prikvil

consider c amenajarea teritoriului reprezint un efort de dezvoltare planificat aplicat la

diferite sectoare ale economiei naionale, n vederea realizrii unei soluii optime pentru

dezvoltarea coordonat a unei zone, ntr-un ansamblu completStaiunea Costineti a debutat practic in 1949 odat cu apariia primei tabere destinate

elevilor. Dezvoltarea rapid a staiunii s-a datorat unui numr din ce n ce mai mare de

turisti, n special tineri care ii alegeau ca destinaie de vacan taberele de la mare.

Datorit fluxului mare de tineri, Costineti devine in scurt timp "Capitala vacanelor estivale

ale tineretului."

=>amplasarea de ezlonguri si umbrele

Se tie c litoralul romnesc este unul dintre cele mai scumpe. Comparativ cu preurile

srite in aer, cel puin din punct de vedere al plajei - locul unde turistul si petrece 80% din

timpul vacanei la mare - serviciile sunt deplorabile. Singura soluie a turitilor de a cpta

un sezlong este sa fac o reclamaie. Hotelierul ii va spune c plaja nu-i aparine, deci nu-i

poate oferi un ezlong.

=>amplasare de tomberoane

=> Lucrri de ntreinere a plajelor litorale (lucrri mecanizate de pregtire a plajelor, cu 2

utilaje specializate, care realizeaz curarea si afnarea nisipului n profunzime, n

vederea punerii acestora la dispoziia locatarilor la nceputul sezonului, conformcontractului, evacuarea depozitelor de scoic depuse la linia rmului in sezonul rece i

transferul acestora n zone cu deficit de material sedimentar zona Olimp si Jupiter,

evacuarea algelor, de pe intreaga suprafa a plajelor (contractat si necontractat),

=>amplasarea unui parc acvatic

>7


8/8

=>refacerea infrastructurii

Edelli, G., Gheorghila, A., Amenajri turistice, Editura Universitara, Bucureti, 2006

pag 17-19

4.Bibliografie

1. Edelli, G., Gheorghila, A., Amenajri turistice, Editura Universitara, Bucureti,

2006

2. http://www.infotravelromania.ro/

3. Ministerul mediului si pdurilor , raport plaj - http://www.mmediu.ro/

4. Primaria Costinesti - http://www.primariacostinesti.ro/

5. http://www.litoralulromanesc.ro/

6. http://www.costinesti.net/

>8

Cos Tines Ti 2

Documents

Transcript of Cos Tines Ti 2