Coroanele de Invelis Metalice

8/9/2019 Coroanele de Invelis Metalice

1/20

COROANELE DE INVELIS METALICE

Coronale de invelis sunt proteze unidentare fxe ce acoperapartial sau total preparatia dentara (bontul dentar).

ClasifcareDupa supraata de acoperire, coronele de invelis metalice se

clasifca: coroane totale (acopera in totalitate preparatia

dentara, acopera intotdeauna supraetele axiale) coroane ecuatoriale ce acopera circa 2/3 pana la

coletul anatomic acopera supraata ocluzala si eteleaxiale.

coroane partiale (incrustatii extracoronare tiponla!uri), reprezentate de coroana " (3 din # ete suntacoperite : canin, incisiv central, rar incisivii laterali) sicoroana #/$ (premolari, molari).

Indicatii:

1. In scop bioproflactic: pentru prevenirea racturilor coronare pe dintii cuobturatii voluminoase (amal%am, rasini compozite)

prevenirea eroziunilor cervicale ce pot apare datoritaa%re%arii protezelor partiale prin crosete

prevenirea &ipersensibilitatii cervicale si a cariilor decolet

prevenirea aectarilor parodontale in absenta zonelorde contact (cand spatiul e pana la 2mm se aplica o

sin%ura coroana de acoperire si cand spatiul este maimare de 2mm se indica acoperirea cu 2 coroanemetalice si restaurarea zonelor de contact proximale.

prevenirea iritarii, in'amatiei, san%erarii locale(absenta zonelor de contact proximoproximaleavorizeaza tasarea alimentelor pe papileleinterdentare).

2. In scop morounctional: entru restaurarea morolo%iei ocluzale atenuata,

distrusa prin : atritie (tocire datorita recarii a 2 supraete de

smalt) bruxism


2/20

abraziune (recare cu alimente exo%ene)

entru corectarea nivelului planului de ocluzie indisunctii mandibulare (ocluzii blocate in propulsii,anterolateralitate). lanul se aduce in normounctie.

entru restaurarea dintilor posteriori

(premolari/molari) din zona de spri*in, pentruconservarea dimensiunii verticale de ocluzie (D.+..)

-n corectarea abraziunilor patolo%ice rezultate peondul recarii cu un aliment sau obiect exo%en

Cea mai importanta indicatie din punct de vederemorounctional este pentru ec&ilibrarea ocluzala acazului clinic (etapa clinicote&nica oarte difcila, darindispensabila)

3. In scop protetic:

pentru a%re%area puntilor dentare

ca element proprotetic de ancorare a protezelormobilizabile (...)

ca element de imobilizare a dintilor potential mobilidin aectiunile parodontale scop protetic parodontoproflactic.

COROANA TURNATA

Etapele clinico-tehnice:

btinerea coroanelor metalice de invelis necesitaparcur%erea unor etape clinicote&nice:

1. Prepararea intel!i:

lementul dentar (odontoparodontal) este pre%atit cu oorma specifca bont dentar.

0ontul dentar reprezinta orma subdimensionata aelementului dentar (asemanator morolo%ic), rezultat in urmaprepararii etelor axiale si a supraetei ocluzale. l prezintadiametrul maxim la colet, in fnal avand o orma cilindroconica.

tape:

1. Prepararea supraetei ocluzale:


3/20

e reduce din supraata ocluzala prin rezare cureze diamantate, fssure ,o %rosime de 1,$mm tesutdentar (smalt) urmarind morolo%ia supraetei ocluzale.

e contraindica reducerea plana (exista riscul sa neapropiem oarte mult de coanele pulpare cu desc&iderea

camerei pulpare).repararea morounctionala ocluzala avorizeaza

modela*ul mac&etei.2. Prepararea etelor axiale:

e reduc convexitatile plananduse aceste ete sidandule o inclinatie spre axul central de 3 pana la $.

4educerea se realizeaza cu reze diamantatecilindroconice cu dimensiuni medii, lun%i asemanatoarede talia coronara astel incat in fnal sa rezulte o orma

cilindroconica.-nclinatia peretilor axiali si orma cilindroconicaavorizeaza insertia coroanei metalice.

repararea ideala a peretilor axiali este ceacilindrica, dar inseram cu mare difcultate cand sunt maimult coroane.3. Preparatia cervicala:

e realizeaza in 3 variante. Curent preparatia cervicala este plasata prin

limita terminala subgingival, 1,$1,5$mm panala mm, desi este o preparatie %eneratoare deiritatii locale. reparatia sub%in%ivala se indicapentru prevenirea cariilor de colet,&iperestezii, aspectul inestetic, preparatiile

vec&i sub%in%ivale. Daca este mai mult de mm%eneram in'amatii prin deran*area sistemuluiepitelial.

Caracteristic: reparatia sub%in%ivala curent e

realizata ara o limita decelabila, in muc&ie decutit sau in bizou (6nie rid%e) pe care realizam oinc&idere aproximativa. -deal, ar f ca limitaterminala plasata sub%in%ivala sa fe decelabila. Preparatia la nivelul marginii gingivale.

0ontul se preparara pana aproape de limitacervicala. ste o preparatie noninvaziva(ne%eneratoare de iritatii). e indica la tineri.

Preparatia supragingivala. repararea

supraecuatoriala se realizeaza pe traseulecuatorului anatomic. 0ontul prezinta un pra%axial la nivelul coletului anatomic. e aceasta


4/20

limita sub orma de pra% , coroana se inc&ideoarte precis. reparatia e decelabila si sepoate observa clinic calitatea inc&ideriimar%inale. entru acest tip de preparatie seindica utilizarea numai a alia*elor nobile. e

obtin turnaturi de mare precizie ca pot fadaptate pe preparatie

O"#er$atie clinica:

7ceasta preparatie este curent indicata (in scop parodontoproflactic,la pacientii parodontopati si cu anumite inaltimi ale dintilor aectati(diametrul cervicoocluzal mai mare , retractie %in%ivala curenta,dupa interventia c&irur%icala de stopare).

e contraindica alia*e nenobile (substituente) 8iCr, baza cupru

deoarece sunt %eneratoare de metaloza (boala nein'amtoarie ceaccentueaza rapid enomele parodontale locale, rezorbtie,mobilitate).

%. A&prentarea

7mprentare reprezinta reproducerea elementelor campuluiprotetic cu materiale specifce aplicate in portamprente dierite:standard, individuala, speciale(6ettenbac&).

Metode de amprentare:1. Amprente de arcada:

7mprenta de arcada biazica 9de corectarecea maidesutilizata in practica.

-n primul timp se ia amprenta primara (c&itul nureproduce toate detaliile campului protetic).

-n timpul 2 se ia amprenta de precizie (se evitaimpreciziile datorate produselor expirate).

7mprenta de arcada intrun sin%ur timp (monoazica)

lastomerii se aplica in portamprenta individuala. 7mprenta clasica cu inel si material siliconic in

portamprenta standard rar utilizata. 7mprenta dublului amestec cu 2 procedee:

aplicarea elastomerului 'uid pe bont cu serin%a sia siliconului c&itos in portamprenta cu care seamprenteaza campul protetic

aplicarea ambelor materiale (a ambilorelastomeri: c&itos'uid) in portamprente cu

aplicare imediata pe campul protetic conditionat(78D;-C< =C


5/20

O"#er$atie:

7mprenta dublului amestec necesita produse elastomerice decalitate.

2. Amprente segmentare (de hemiarcada): 7mprenta ri%idelastica (=8=elastomer)

ste neindicata in te&nolo%ia protezelor de inaltaprecizie.

entru coroanele metalice poate f utilizata pentrucoroane solo (este de o mare imprecizie).

>enereaza inaltari de ocluzie.

7mprenta cu lin%ura 6ettenbac&:

e aplica material siliconic in dublu amestec. 7mprenta e de &emiarcada in ocluziune. 8eindicata in te&nolo%ia protezelor fxe de

precizie. -mprecizia se datoreaza %rosimii elastomerului ce

determina distorsiuni in masa elastomerului siimprecizii in obtinerea modelului de lucru.

7mprentele, dupa priza materialului se examineaza cuoarte mare atentie pentru a constata eventualele erori de

amprentare. 7mprentele cu materiale elastomerice nu reproductoate detaliile preparatiei (un%&iurile drepte se reproducrotun*ite).

rori de amprentare: strat neuniorm de material

Desprinderi

?icro%lobule in materialul elastomeric

@one trase la nivelul cavitatii, bonturi

-ncorecta inre%istrare a conturului cervical si a

terminatiei cervicale.=oate aceste erori impun reamprentarea.

A&prentele !nientare c! inel #a! t!" &etalic:

unt cele mai exacte amprente ale preparatiilorcoronare, in special cele inel material termoplastic=8=

4eproduc pra%uri, casete, limita sub%in%ivala cu mare

exactitate. 4edau si erorile de preparatie.


6/20

7u indicatia de electie in amprentari pentru coroanade substitutie si coroane mixte (metalocompozit,metaloceramice) pentru a reproduce preparatiile cupra% (inundat sub%in%ival, proximoproximal).

>rosimea materialului de amprenta este uniorma in

amprenta determinand precizia.

Conditionarea locala a campului protetic:Conditionarea campului protetic pentru amprentare consta

in: &emostaza

dilatarea santului %in%ival

spalare/uscare

aplicare rapida a materialului siliconic entruamprentarea zonei sub%in%ivale preparate se indicaindepartarea tesuturilor parodontale adiacente debont.

Procedee de dilatare a santului gingival:

mecanochimic: snur sau fr textil imbibat cusubstante vasoconstrictoare (adrenalina 2A, eedrina$A, saruri de aluminiu tip alaun, saruri de fer :sulateros si cu rol &emostatic local). e contraindicautilizarea clorurii de zinc neconditionata(nediluata).7re eect caustic local. Dupa $1 minuteare loc o indapartare a parodontiului mar%inal cuexpunerea zonei sub%in%ivale.

!ecanic:B78- substanta se aplica cu serin%ain sulcusul sub%in%ival pentru a obtine o dilatare arafr.

"hirurgical:contraindicata.

Conditionarea locala este obli%atorie, pentru obtinerea uneiamprente de oarte buna calitate.

'. T!rnarea &oel!l!i

?odelul reproduce la scara naturala (/) elementelemorolo%ice ale campului protetic : bont , dinti vecini, dintianta%onisti, relatia de ocluzie. ?odelul se poate obtine dinmateriale si prin te&nici dierite. Curent arcada se toarna (timp) din %ipsuri clasa --- (dure) tip ?D78, si clasa -+

(%ipsuri superdure).

Tipuri de modele:


7/20

!odele segmentare: curent se toarna model de &emiarcada cu bont

fx9model monobloc model de &emiarcada cu bont mobil e obtin consecutiv turnarii amprentelor de

&emiarcada (se%mentare) prevazute cu c&eidistale de ocluzie.

-n te&nolo%ia coroanelor turnate solo serecomanda modelul se%mentar cu bont mobil

!odele de arcada: cu bont fx9monobloc (in te&nolo%ia protezelor

fxe ample9punti totale, punti de &emiarcada) model de arcada cu bont mobil cu pinuri (ti*e)

metalicein mod curent, si ara pinuri tip 7CCE=47C6.

tapele turnarii modelului de !emiarcada cu "onturimo"ile:

conditonare amprenta i%ienizare,dezinectie cu &ipoclorit de sodiu sau %lutaralde&ida,aplicare lamele)

turnare %ips superdur in amprenta

(FEG-4C6) plasarea ti*elor in pozitia verticala sisolidarizarea in sens transversal sau orizontal a ti*elor

priza %ipsului superdur

turnare soclu cu prelun%ire distala (din %ipsdur compatibil cu cel superdur)

priza %ipsului pentru soclu (2131minute)

turnarea anta%onistilor din %ips dur cuprelun%ire distala pentru a modele c&eia de ocluzie

priza demularea amprentei

obtinerea bonturilor mobile prin sectionarecu panza de ferastrau

presiune pe ti*e sau lamele.

tapele turnarii modelului de arcada prin te!nica PI#$%:

consta din turnarea amprentei in timpul din %ips

dur priza %ipsului 21 minute


8/20

demularea amprentei cu prelucrarea plana la polizor amodelului arcadei

rezarea lacasurilor pentru fxarea pinurilor princimentare in dreptul fecarui bont controlul reza*uluicu spot luminos

modelul de arcada cu pinuri fxate se introduce inamprenta

se toarna soclul (priza %ips dur)

obtinerea bontului mobil prin sectionarea proximoproximala si presiune verticala pe ti*a

-8DB este un procedeu te&nolo%ic modern recomandat inte&nolo%ia de precizie a coroanelor metalice de invelis.

(. Macheta coroanei t!rnate:

4eproduce in volum si orma viitoarea coroana turnata. eobtine prin mai multe metode si prin procedee dierite pentrucoroana turnata cu %rosime totala (nediri*ata) ata de cea cu%rosime diri*ata.

Coroana t!rnata c! )ro#i&e totala

Caracteristici:

Fetele interne ale coroanei vin in contact intim cubontul (pe toata supraata)

eretii laterali (axiali) au %rosimi neuniorme, variabile1,$mm (ocluzal la nivelul cuspizilor activi ,$mm)

>rad mare de rictiune datorita contactului intim cubontul

=ransmit dierentele de temperatura din mediul oralbonturilor dentare (mai ales celor vitale) bontul nu esufcient de izolat (stratul cimentului #1)

-ndepartarea de pe bont (ablatia) se ace cu difcultate,c&iar dupa taierea a 2 pereti (la nivel ocluzal seractureaza rezele, se spar% discurile)

8ecesita mai mult alia*, deci prHt de cost mai mare

-ndicatia de electie : ca element de a%re%are a puntilor,aplicanduse de re%ula pe dintii posteriori (cudeosebire molarii cu diametre crevicoincizale mici).

Indicatii: element de a%re%are a puntilor, aplicanduse de re%ula

pe dintii posteriori.


9/20

&isteme de mac!etare:. #ehnica prin picurare. Ceara este aplicata pe bontul

izolat. e depune ceara in limitele dimensiunii coroaneidintelui de restaurat. Elterior, se continua modela*ul

etelor laterale si al supraetei ocluzale asemanatorte&nicilor descrise.

2. #ehnica racirii gradate. -ntrun prim timp, bontulizolat este introdus in ceara topita. e bont se depuneun strat subtire de ceara (1,311,#1mm), solidifcata inurma contactului cu bontul rece. 7cest prim strat deceara, ce acopera etele laterale si supraata ocluzala abontului este asa numita I capa din ceara J. estecapa, prin picurare, se adau%a ceara pentru

convexitatile etelor laterale si morolo%ia eteiocluzale. rin modelare (sculptare cu spatula) se daorma fnala a mac&etei. ?ac&eta este modelata inunctie de dintii vecini (sunt reacute punctele decontact), de dintii anta%onisti (un an%rena*corespunzator) si de ocluzia inre%istrata.

3. #ehnica cu capa A$AP#A.Discurile din materialplastic cu %rosime de 1,$1,21 mm, prinse in pensespeciale sunt plastifate la 'acara.Cand discul este

plastifat se aplica pe un silicon vascos depus introc&iuveta. 0ontul este introdus peste discul plastifat inmasa de silicon. -n acest el plasticul este presatasupra bontului luand orma acestuia. urplusul cedepaseste zona de colet se taie cu oareca, capa dinplastic se adapteaza cervical pe bont, prin picurare deceara in aceasta zona. 0ontul cu capa din plastic esteaplicat pe model, se continua modelarea mac&eteipicuranduse ceara pe etele laterale pentru

convexitati si pe supraata ocluzala pentru cuspizi. rinsculptare, ceara picurata in exces este indepartata,incat in fnal sa rezulte o mac&eta care reda cufdelitate morolo%ia etelor laterale si supraataocluzala a dintelui ce se restaureaza.

7vanta*e: er%onomica

exacta

se obtin mac&ete cu pereti uniormi

metoda rapida, cea mai indicata inte&nolo%ia coroanei turnate cu %rosimetotala.


10/20

#. #ehnica aditiei de ceara: utin utilizata, metodalaborioasa, necesita instrumentar specifc, metodaoarte exacta. ste o metoda contrara principiilor demodelare prin sculptarea cerii, olosite in te&niciledescrise. usa in circuitul te&nic de =&omas si a!ne

necesita aparatura complexa (articulator adaptabil, arcacial). ?odelarea propriuzisa cuprinde mai multeetape : se dispun varurile cuspidiene pe supraataocluzala a bonturilor preparate, sunt unite, prin crestemar%inale de ceara, se insera crestele triun%&iulare sicele oblice, se stabilesc santurile si crestele secundare.-n fnal sunt inserate osetele. ?etoda necesita ocunoastere exacta a morolo%iei ocluzale pentruimbinarea criteriilor morolo%ice, %eometrice si

unctionale. Conorm acestei metode, mac&eta va aveao supraata ocluzala cuspidata, ideala redata anatomic(santuri, ose, versante, convexitati).-ndicatii: =ratamente protetice complexe, in ocluziilecu point centric, conceptul %natolo%ic de reec&ilibrareocluzala.

Coroana t!rnata c! )ro#i&e iri*ata

Caracteristici: eretii laterali au %rosime uniorma 1,311,#$mm

eretii laterali sunt situati la distanta de bont

Coroana prezinta contact partial, cervical si ocluzal, cubontul

-n spatiul diri*at se aplica cimentul pentru fxarecoroana (rol termoizolant)

=ransmite variatiile termice mai putin

Cantitate de alia* mai mica ca la coroana cu %rosimetotala

-ndepartare de pe bont (ablatia) mai usoara

Indicatii:

ca element de a%re%are punti totale /de &emiarcada,coroane solo pe dintii posteriori( molari)

ca element de a%re%are datorita relatiei de contact cu

bontul acest tip de coroane sunt mai avorabile pebonturi pe care se aplica piese protetice ample (puntide &emiarcada/totale).


11/20

Mac!etarea:.$in machete preabricate metoda rapida,

er%onomica luate din cutiile in care sunt vandute,adaptate pe bontul cervical si ocluzal ste o metoda in

care nu putem vizualiza marimea spatiului dintre bontsi peretii mac&etei , %eneratoare de imprecizii. -npractica nu e curent utilizata.

2. "u olie din ceara calibrata -metoda curenta sevizualizeaza subetapele cu exactitate

3.!etoda cu model duplicat: ?ai intai se modeleaza mac&eta preliminara, fxa,

subdimensionata pe bontul mobil. -n zonacervicala :limite 23mm de colet peretii

externi :%rosime 1,$mm ocluzal in contact.4ezulta in acest el mac&eta preliminara. tapa a2a:duplicarea mac&etei preliminare. 0ontul simac&eta se introduc in material siliconic aplicatin conormator, rezultand amprenta duplicat.=urnare model duplicat (din mase de ambalatspecifce din care se va obtine tiparul pentrucoroana respectiva, osatice)

?odelare mac&eta defnitiva: e modeleaza pe

bontul duplicat in contact intim cu acesta pana laorma fnala a acesteia, rezultand o mac&eta fxa,nedeormata care va f ambalata impreuna cumodelul, acand parte din viitorul tipar. rocedeute&nolo%ic oarte exact, indicat de re%ula inte&nolo%ia clasica de obtinere a coroanelor sipuntilor (din elemente unite) turnate din alia*einalt uzibile (8iCr, CoCr) care prezintacoefcienti mai mari de contractie. istemul de

mac&etare cu model duplicat actualmente areutilizare restransa.#.!etoda aditiva: Consta din modelare cuspid cu

cuspid (dupa aplicarea conurilor pentru fecare lob) ,prin picurare pana la realizarea contactului static cuosa anta%onista. e indica in tratamente proteticecomplexe (reec&ilibrari ocluzale inn varianta%natolo%ica 9ocluziile cu -8= C8=4-C9pozitiamandibulei ata de craniu 9cu pozitia de

intercuspidare maxima putine %lisari. =e&nica demodelare prin aditie de ceara necesita modele dearcada montate in articulatoare semiadaptabile dupa


12/20

inre%istrari prealabile (panto%ra arc acial), trusaspeciala de modela*te&nician experimentat.

xaminarea mac!etei:Dupa prelucrare, fnisare, mac&eta examinata cu atentie,

trebuie sa prezinte: uncte de contact cu vecinii

En relie ocluzal cu toate elementele morolo%ice osete , versante corect modelate

e etele axiale santuri de descarcare, convexitati

?odela*ul de ansamblu sa se inscrie in curburavestibulara a arcadei.

O"#er$atie

?odela*ul anatoorm, unctional are efcienta masticatorie, rolparodontoproflactic.

repararea clinica a dintelui prin reducere morounctionalaavorizeaza redarea morolo%iei anatomounctionale.

+. O"tinerea tipar!l!i:=iparul reprezinta o cavitate cu volum si orma identice cu

ale mac&etei, situata in interiorul unui material reractarspecifc(masa de ambalat).

tape de o"tinere: identice cu cele prezentate la incrustatiametalica:

re%atire mac&eta pentru ambalare (modela* fnal,detensionare, ti*are, de%resare)

7mbalarea cu material reractar (mase de ambalatspecifce)

vacuare mac&eta din ambala* prin conditionaretermica9obtinere tipar

Pre)atirea &achetei pentr! a&"alare

&istemul de ti'are:. istemul clasic (vezi inla!ul metalic)

2. istemul modern


13/20

%istemul clasic de ti&are consta in aplicarea unei ti*e culun%imea de 31mm, %rosimea de ,$2mm, pentru turnareaalia*elor nobile accesorii ce se aplica pe ti*a principala.

Cand se toarna coroane de acoperire multiple sau coroaneca elemente de a%re%are a puntilor se indica metoda moderna

de ti&are (metoda/sistemul 0>


14/20

Dupa ti*area mac&etei urmeaza aplicarea pe conulconormatorului a mac&etei cu plasare in centrulconormatorului a mac&etei rezervorului de metal 'uid.

A&"alarea:

7mbalarea se poate realiza prin trei metode: ?odern:

intrun timp in 2 timpi (nucleu masa de ambalat de acelasi

tip) procedeul cel mai indicat. Clasic din 2 materiale ( specifc nespecifc)

contraindicat

=impi: e vor respecta dozele indicate 11% pulvis #$

$1cm3 apa distilata e va prepara electromecanic la vacuummalaxor (se

obtine o masa de ambalat ara incluziuni de aer),rezultand tipare cu pereti cu %rosimeacorespunzatoare

7plicarea masei de ambalat se va realiza cu vibrareelectromecanica (pe masuta vibratorie) intrun timp

pana la umplerea conormatorului sau in 2timpi :vibrare mixta :manualamecanica

O"#er$atie practica

e ale% mase de ambalat specifce cele mai indicate cele pe baza deosati. ot f utilizate si cele pe baza de sulat de calciu, dar numaipentru alia*ele nobile, deoarece prezinta coefcientul de dilatare,2$,#1A care compenseaza coefcientul de contractie al alia*ului sunt contaminante pentru alia* daca nu se respecta re%inul termic.

ot f utilizate mase osatice pentru alia*e inalt uzibile 8iCr, CoCrnobile.

8u au eect contaminat asupra alia*ului 'uid si au coefcentul dedilatare ce compenseaza coefcentul de contractie al alia*elor 8iCr /Co/Cr moderne.

entru turnarea titanului se olosesc mase speciale pe baza dealumina, oxid de siliciu si ma%neziu/zirconiu(=itavest).


15/20

Eli&inarea &achetei:

?ac&eta se elimina din ambala* prin conditionare termica,in subetapele termice de preincalzireincalzire. -ncalzirea are locin re%imul termic, in intervalele de temperatura si durataindicate de abricant.

e contraindica nerespectarea parametrilor indicati.

Preincalzirea:entru alia*e nobile :1211C lent (vezi inla!).entru alia*e nenobile : 1#11C. timp de ora.Fenomene produse: eliminarea partiala prin topire a

mac&etei din ceara sau eliminarea prin ardere a mac&etei dinrasini acrilice simple.

Incalzirea:entru alia*e nobile 2115$1C strict in ritm lent depasirea

valorii expune ambala*ul la descompunerea liantului sulat decalciu, rezultand produsi sulurosi (an&idride) care vot contaminaalia*ul 'uid.

entru alia*e nenobile :#11111C, cu mentinerea mailun%a la aceasta temperatura (de la 31minute la ora) , unctiede clasa de alia* din care turnam coroana.

Consecutiv conditionarii termice , prin eliminarea totala a

mac&etei si pre%atirea masei de ambalat, rezulta tiparul.

,. Topirea t!rnarea:

-n practica, alia*ele alese cantitativ si pe %rupe de alia*pentru turnare sunt topite cu :

. (acara oxigaz (oxi%en%az metan) direct (in palniatiparului) , procedeu te&nic depasit si contraindicat'acara prin aportul de carbon are eect contaminat

asupra alia*ului 'uid.2. (acara oxigaz indirect in microincinte tip creuzet

ceramic acoperit cu nitriti de siliciu pentru ca alia*ul sase mentina mai mult in stare 'uida. =opirea se ace cuprotectie c&imica (aplicare de borax). -ntroducereaalia*ului se realizeaza cu centriu%e semiautomate4=G=/C


16/20

in incinte ceramice. e contraindica olosireacreuzetelor %raftice pentru turnarea alia*elor nobiledeoarece contamineaza alia*ul in stare 'uida. 7lia*ul'uid este prote*at de un 'ux de %az nobil. -ntroducereaalia*ului se realizeaza prin centriu%are automata.

+arianta ideala de topireturnareprocedeul


17/20

Ermeaza lipirea capacului de inel, rezultand o coroanasuperioara celei stantate, bine adaptata cervical siocluzal.

COROANA STANTATA

e obtine prin ambutisarea unor cape metalice din alia*enobile (aur) si alia*e nenobile (8iCrFe tip ;ipla).

Caracteristici:

coroana cu pereti subtiri

modela* ocluzal aproximativ

inc&idere mar%inala defcitara.

*vanta'e ata de coroana turnata: toleranta in prepararea bontului si insertie

te&nolo%ie putin costisitoare

termoizolarea cu strat %ros de ciment.

$ezavanta'e:

riscul perorarii ocluzale

adaptare cervicala aproximativa

absenta convexitatilor

imposibilitatea turnarii ;iplei datorita coefcientuluimare de contractie (nu existau mase de ambalatspecifce in anul K#1).

7mbele coroane au valoare istorica.poradic este utilizat procesul stantarii el se mentine in

te&nolo%ia metaloceramica pentru obtinerea capei din alia* nobil(aur, 7ut), in te&nolo%ia coroanelor fzionomice ceramice.

DEECTE DE TURNARE

I. +ipsa piesei protetice :a) totala (absenta turnaturii din tipar, cu obtinerea

sistemelor de ti*are) b) partiala (absenta unei mar%ini, perorarea coroanelor).

*. +ipsa totala :

alia* insufcient topit in palnia tiparului (procedeulclasic)


18/20

alia*ul este topit dar este declansata tardivcentriu%area (creste vascozitatea prematura aturnaturii)

,. +ipsa partiala:

cantitate insufcienta de alia* topirea insufcienta , prin nerespectarea intervalului

de topire al alia*ului incalzirea tiparului la o temperatura inerioara,

neconcordanta absenta mac&etei de evacuare a %azelor

existenta unor zone in%uste, subdimensionari aletiparului , ce devin obstacole in cur%erea alia*elor intipar

orta de centriu%are si timpul insufciente.

II. $eecte de turnare pozitive:

1. &ere :

incorecta de%resare a mac&etei

absenta vibrarii mecanice cea manuala %enereazamicrospatii in care patrunde alia*ul 'uid aceste

deecte de turnare daca sunt ara porozitati pot fcorectate.

2. *ciorme) lamelare: conditionarea termica a ambala*ului reractar

deectuoasa evaporarea apei accelerata

ambala*ul preincalzit brusc este expus la microfsuri,unde patrunde metalul 'uid

alia*ul catapultat in zonele de minime rezistenta inmomentul topiriiturnarii

III. $eecte de turnare negative:

Microcavitatile) porii:

subdimensionarea canalului principal, a mac&eteirezervorului de alia* 'uid si plasarea rezervoruluiexcentric

supraincalzirea alia*ului orta de impin%ere si topirea insufciente


19/20

absenta mediului de protectie.

I-. $eecte de turnare volumetrice :

1. &upradimesionarea :

restaurarea fxa nu se insera pe bont : datorita detensionarii incorecte a mac&etei neconcordanta coefcientului de dilatare al masei

de ambalat, mai mare decat coefcientul decontractie al alia*ului la racire.

2. &u"dimesionarea : restaurarea se insera le*er

coroanele nu se insera pe bont deoarece : sa racit repetat mac&eta in etapa de modelare s

a contractat mac&eta si a rezultat o incrustatiemai mica

izolare excesiva cu ve&icul %ras a cavitatilor masa de ambalat nespecifca.

valuarea corecta a cantitatii de alia* se realizeaza princantarirea pe balanta a mac&etei cu sistemul de ti*areMdensitatera alia*ului 9 cantitatea de alia* (


20/20

COROANELE DE INVELIS NEMETALICE

unt coroane care se obtin din materiale fzionomice ca: 4asini acrilice

4asini (mase )compozite

?ase ceramice.De electie, coroanele fzionomice acrilice (polimerice),

ceramice, compozite sunt indicate pe dintii rontali pentrurestaurarea unctiei estetice.

Coroana acrilica este indicata preponderent pe dintiirontali. 7re un caracter provizoriu pentru unele scoli. ste pecale de a f inlocuita de te&nolo%iile materialele moderne (rasinidiacrilice 9 compozite, polisticle, ceromeri)materiale moderne,superioare rasinilor polimerice.

Capitol!l

Coroanele de Invelis Metalice

Documents

Transcript of Coroanele de Invelis Metalice