Anul XII. Arad, Marţi 11J24 Noemvrie 1908 Nr. 251. |B0HAMKNTÜ1I„

im , 9 4 Cor | k «n , 12 « Mini . 3 « M de Damlüzzh

i in . 4 Cor, tatra Иот&іііа j i : Dikl . . 10 Cor. • fad pentra Ro­tt fl itrtlnătste po a (O franci,

REDACŢIA Ii ADMINISTRAŢIA

Deák Ferenc-utcza 20,

INSERŢIUNILC se primesc Ia ATÍRCFEIE-

traţie. Manuscripte nu se îna­

poiază. Telefon pentru ora; şl

comitat 502.

Cerem satisfacţie! f) Din Blaj primim ştirea, că energicul

deputat Dr. I. Maniu a făcut la judecătorie ritare formală privitoare la sacrilegiul să-râşit de rrâni criminale asupra monumen-

ii de pe Câmpul Libertăţii şi asupra jeei lui Iancu, din Dealul viilor, cerând autoritéţile să cerceteze şi aflând pe vi-

jiraţi, să-i pedepsească aspru... După toate probabilităţile, afacerea se va discuta şi în fini adunării comitetului, la Aiud. Blajenii, 'credincioşi amintirilor istorice în cari au jerescut, vor folosi toate remediile pentru i-sj luà satisfacţie demnă.

acelaşi timp un comunicat semioficios, publicat în ziarele maghiare de ieri, anunţă dl jandaimet a n'a aflat încă pe autorii oimei, cari după toate probabilităţile, sunt doi muncitori : ei ar fi fost văzuţi în seara œea prin apropierea monumentelor arun-(jfe în aier. Noi aproape am îndrăsni să punem o

j contra unu, că jandarmeria nu va des­coperi în veci pe autori... Ea poate să bă­nuiască, poate iă ştie chiar pe autori... Pro­ra n'are să se pornească însă ! "Nu este adică om cu ji decată, care să creadă, că cele două monumente scumpe •reg neamului românesc, au fost aruncate in aier de vre-un — român... Chiar dacă ш admite că mamă română ar fi putut să nască un astfel de Herostrate, ş'atunci ne iatrebăm : Care ar putea fi mobilul unei astfel de ineptă crimă ? De unde vre-un muncitor român din jurul Blajului să aibă

dinamită ? Şi dacă s'au văzut în acea seară p'acolo doi muncitori, unde au dispărut ? Cât e de însemnat e ca metropolă, p'atâta Blajul este comună mică, unde oamenii se cunosc între dânşii. Unde sunt, cum au dispărut cei doi »muncitori«?

Evident: afirmaţia aceasta n'are nici o bază ci în Blaj toată lumea bănuieşte pe autor (cel puţin autor moral), îl arată chiar cu degetul. Acuză să ridice ori dovezi să adune numai jandaimeria ar putea să o facă, dar în Ungaria nu s'a născut încă jandarmul care să se frământe căutând pe autorul criminal. Asta desigur n'o aşteaptă Andrássy delà subalternii săi. In internul inimei sale nici nu credem că e mâhnit ori indignat vre-un »patriot« veritabil pentrucă cineva a sfarmat Peatra Libertăţii, care noauă ne reaminteşte marea redeşteptare naţională şi cea mai sfântă zi a istoriei noastre, şi Crucea lui lancu, ridicată întru pomenirea celui mai sublim erou al nea­mului românesc. Din contra, se vor fi bu­curând, crezând că în felul acesta va dispare din sufletele noastre pietatea ce o nutrim faţă de figurile măreţe şi faţă de eroii cari la 3/15 Maiu 1848 au înscris şi naţia ro­mână în şirul celorlalte neamuri din ţară...

Dacă nu asta ar fi mentalitatea şovinistă, amândouă monumentele puteau să stea m pace aco!o unde au fost ridicate... Porni­rile btstiale pe urma cărora românii din Panade au avut să sufere în vara anului trecut acea noapte de oroare, aşa se vede, au trebuit să se manifeste şi în anul acesta. Altfel fraţii de pe Târnave ar putea să uite că trăiesc subt regim kossuthist ! . . .

Iată de ce din peatra ridicată pe locui unde !a 1848 Simeon Bărnuţiu a chiemat la viaţă de popor o nenorocită turmă de iobagi n'a mai rămas decât un morman de pietre sfărmate şi din Crucea lui Iancu d'asemeni, bucăţi risipite în »cele patru un­ghiuri . . .€

Corespondentul nostru spune că blăjenii sunt cu adevărat consternaţi. Va să zică aici am ajuns : nici crucile nu ni mai sunt în si­guranţă ?

Indignat e întreg neamul românesc, pen­trucă e nemaiauzit ce s'a întâmpiat. Pe mormântul de!a Ţebea, unde îşi doarme somnul de veci marele Iancu, nu ne-au lăsat să ridicăm o cruce, ci ne-au confiscat banii şi cel ce-i administrase rabdă 16 luni temniţă grea; crucea delà Blajsfarmată!...

Trăim noi oare în stat — european ? Şi cui i s e întâmplă această batjocură

crudă ? Românilor, cari trăiesc în Ardeal pe care

la Milleniu şi d'atunci încoaci ungurii I-au umplut cu monumente comemorative . . . Delà Tâmpa şi până aci, la Arad, cât e de lungă Valea Murăşului, a Oltului, Târnave-lor şi Striului, sunt numeroase monumente ungureşti, îu mijlocul câmpiilor româneşti, dar nu s'a întâmplat ca unul dintr'ânsele sa fie măcar zdrelit ! . . . Noi două аш avut şi ni-le aruncară şi p'acele în aier.

Dacă Andrássy nu va căuta să dea sa­tisfacţie neamului românesc insultat în chip sălbatic, va da probă că degeaba-i istorician, căci n'are sentiment şi pricepere pentru psihologia popoarelor. Nu se gândeşte oare

FOIŢA ZIARULUI «TRIBUNA.

Gonfele L . N. Tolstoi. De C. ŞSrcălcann (C. Stere).

(Urmare).

Astfel, pe neaşteptate, iubileul lui Tolstoi я'л hntformat într'o manifestaţie politică; şi Rusia ii ieri ?i Rusia de mâine a ţinut sa dea una

I im luptele lor pătimaşe în jurul numelui pust-I licuiui delà Iasnaia Poliana.

Pentrnco ? ü pot revindeca revoluţionarii ca pe a ru l din-

I h ai lor? Ii pot privi „elementele de ordine" • pe un duşman ? Doar Tolstoi predică numai Evanghelia „ade-

itrală" şi creştinismul „curat" ai bisericii pri-ІІГЙІ Ce e drept, autorităţile clericale şi civile pot

i îndreptăţite să privească cu neîncredere pre-lica evangheliei „adevărate" şi a creştinismului

Uimitiv. Istoria cunoaşte multe caznri, când sa ridica

I steagul revokţiunii politice şi sociale în numele Inagheliei şi al creştinismului. In veacul XVI, de pildă, Torna Müntzer în nu­

iele Evangheliei adevărate şi a creştinismului primitiv a ridicat pe ţăranii din Turingia şi Franconia, pentra a întemeia o republică de

I mocrató şi a împărţi moşiile nobililor. Şi revoluţia franceză din veacul XVII! ennoa-

! fie pe abatele Claude Fauchet, care, tot îa nu-aele Evangheliei şi al „primului sans-culotte", wndacea poporul rezvrăut în asaltul ВаьШіеі şi

bineenvânta excesele terparei împotriva „aristo-eraţilor*....

Exbtă v r e o analogie latre ei şi contele L«on Tolstoi ?

Dar de numele lui pentru toată lumea e legată propagat da „neîmpotrivirii", şi pe nime Tolstoi n'a atacat сд mai multă violenţa oa pe revoîn ţionari !

In toiaî mişeSrii revolutionäre, condus! de in­telectuali şi de lucrătorii de fabrică, el lanseszà chiar un apel „Cstră revoluţionari", în care a-cuzS pe aceştia că provoacă nn războia eiviî — „pentrucă un număr mic de indivizi, o infimă parte a poporului a hotărît <>ă, pentru a orga­niza mai bine ordinea publică, © nevoie >ă eon-tiuue şedirţele Dumei, вшп ca ea sà fie tàlotmiti de o altă Dumă, aleasă prin eufrajnî universal, secret" etc.

.„Afirmaţi că lucraţi astfel pentru binele popo­rului...

„Dar popornl nu are nici o nevoie de voi; el totdeauna v'a judecat, şi vă judecă, încă, ca şi pe ceilalţi paraziţi, cari, într'au fel sau »Hui, îl lipsesc de rodai muncii sale şi îi suni o sarcină grea.

„Priviţi acest popor de ţărani de o sută mi­lioane, care, Ia drept vorbied, singur reprezintă torpui Rusiei ; da ţ ivă sesm ol voi toţi : profe­sori, muncitori de fabrică, ir>gineri, mediei zia­rişti, studenţi, proprietari, veterinari, comercianţi, advocaţi, fnncţionaîi şi luerstori si căilor terato, voi toţi cari sunteţi atât ds preocupaţi de bineţe po­porului, voi nu sn&ttp decât parazţi rău făcători ai acesiui corp, t a voi suge ţi săsgele sS>u, putreziţi deasupra ini şi-i transmiteţi putrejunea voastră"...

Vorbeşte altfel un Stolypin ?...

E adevărat, Tolstoi atacă şi astoersţia, însă,. pe»trn el, toate formele de guvernământ ennt deopotrivă imorale ; ba în monarhie el vede par 'ci mai puţina imoralităţii, fiindcă tn ea nu eate ire­mediabil imoral decât suni singur, monarhul, pe I?ând tn dfuRccraţie, cu cât ве lărgeşte cercul de guvernanţi, cu at&t se întinde ffitat şi iatoralita-toa, Rindea orice goveraare, prin firea ei, este imorale, pe când pflntrn cei guvernaţi formele politice sunt indiferente pentru salvarea sunetu­lui, şi în aeelaşj timp nu numai orice împotrivire violentă e necompatibilă еи ліогаіа, dsr orişice lupi* pohiiei activă, şi chiar orice activitate pu­blică, este un păcat.

într'o epoca revoluţionara poate fi os va mai comod pentru guvernanţi decât o aeemenea ati­tudine ?

Ca at&t inai mult că Lson Tolstoi n'are stofă de om popsiar ; nn numai c& întotdeauna a svet fosrto jjnţisi discipoli, care să-i urmeze ia toste peripeţiile apostolatului său patetic, dar, prin fi­rea lai, el este foarte puţin >msgnetic", cam spun атегіеаглі, şi chiar pnţin simpatic în relaţiile регя' r. in, j-.-.-.ât ;eventnaiiiatea unui prozelitism mn larg este excïnsi şi pentra viitor.

Omul «cesta aproape în fiecare an descopere nn a t adevăr absolv, şi se căieşte în faţa noro­dului de rătăcirile de i m . Când зргшѳ că „nn poate trăi", câtă ѵгеше tn camerele populare din tfoacva e adunată at&t* mizerie, şi predica o erodată filantropică; când „i-ae Jimareşie" e i ftlaatropia e neputincioasă de a vindeca mizeriile oraşelor şi ca ei a găsit eoluţinnea „pentru sine«, prin „s^ez&fsîa pe pământ", faeâid ciubote sau tatod i".mm şi cosind iarbă îoapreună ca argaţii săi ; când pabiiai reviste pedagogice, deschide

P*g. 2

ministrul de interne, că toţi românii sunt în stare să jure, că numai vre-un şovinist fanatic a putut fi capabil de crima delà Blaj?... Nu ştie Andrássy despre legea fa­tală a reacţiunei? Nu se gândeşte oare că toate monumentele ungureşti din Ardeal sunt păzite nu de jandarmi, ci de respectul c e l are până şî cel din urmă român pen­tru ceea ce este venerat de popoare? Ro­mânul nu trece pe lângă o cruce, fără să-şi ridice pălăria şi cu toate frământările na­ţionale şi prigonirile, cari întărâtă, n'am a-vut de înregistrat nici o nesocotinţă ce vr'un român ar fi săvârşit împotriva paju-relor ungureşti.

Lăsăm însă pe Andrássy să răspundă, dacă mişelia nemaipomenită delà Blaj este de natură a-i întări pe români în respectul pentru monumentele ungureşti? Şi să ră­spundă câtă jandarmerie ar trebui să pă­zească în Ardeal aceste monumente, când ele ar fi ameninţate de patimeie deslănţuite pe urma crimei delà Blaj. Să nu uite mai ales un lucru Andrássy: nimic nu ţine minte msi mult şi nu iartă mai greu românul de­cât batjocorirea crucei. Iar la Blaj Crucea Iancului a fost sdrobită cu dinamită, cum sdrobeşti stânca pentru pietrirea drumu­rilor.

Iată de ce Andrássy ar face un lucru cinstit şi cu minte dacă ar ascultă pe Dr. I. Maniu şi l'ar consulta asupra satisfacerii ce negreşit trebuie dat neamului românesc insultat în chip temerar. Deputatul Dr. Ma­niu a făcut arătare la judecătoria din Blaj pentrucă astfel să afle în chip oficios şi guvernul ţării şi lumea întreagă să afle... Şi a făcut arătarea nu în numele blăjenilor numai, paznici ai Câmpului Libertăţii, ci în numele tuturor românilor, căci părinţii şi strămoşii noştri ai tuturora s'au adunat la 1848 pe câmpul scăldat de Târnava ş'au jurat :

» Murim mai bine'n luptă cu gloria stră­bună*...

ş c o l i , î n c a r i e l î n s ă ş i p r e d ă c o p i i l o r d e ţ ă r a n i

s r i i m e i i o a e i g r a m a t i c a ; c â n d t ă g M n e ş t e f o l o s n i

ş ^ o a l e l o r ş i i u t n r o r ş t i i o ţ e l o r ; c ă n d s e i n d i g n e a z ă

î m p o t r i v a f e m e i l o r , c a r i n u f a c d e s t u i c o p i i ;

c â n d b i a s i ă m â o r i c e l e g ă t n r ă t r ü p e s w i a ş i p r e ­

d i c ă a b s t i n e n ţ a a b s o l u t ă . . . I n fiecare m o m e n t c u

p a s i u n e ş i -~n. s m e r e n i e î ş i m ă r t a r i s e ş t o r ă t ă c i r i l e

ş i p a c a t e l « d e i e r i , d a r î n fiecare m o m e n t v o r

b e s t e c a u n o m c ă r u i * i s ' a d e « v ă l i t î n s f â r ş i t

a d e v ă r u l î n t r e g ş i d e s ă v â r ş i t , ş i ş i b a t e j o c d e

„ t o ţ i î n v ă ţ a ţ i i ş i filozofii", c a r i , î n „ p r o s t i a ş i

i g n o r a n ţ n l o r " , d u s o n t I u s t a r e s ă p ă t m n d ă a -

c e s t a d e v ä t , — p e c a r e m â i n e t o t e l v a d e f ă i m a

e a o s u p r e m ă r & t ă a i r e ş i c r a s ă i m o r a l i t a t e ; ş i t o ­

t u ş i „ t o ţ i filozofii ş i î a v ă ţ a ţ i i " r u m â n s u b t s t i g m á ­

t ó l d i s p r e ţ u l u i s ă u , ş i e l n u p o a t e t r a t a d a e g a l i

a i s ă i , d e c â t d o a r p e C o a f a c i u s , B u d a ş i C r i s t . . .

Ş i ou t o a t ă ş r e d i e a l u i î n f l ă c ă r a t ă , a p o s t o l a t u l

n o u i i r e l í g í ü u i , жа a l n o i l o r r e l i g i u n i e o n s e a u t i v e ,

s e a c o m o d e a z ă c i u d a t c u u x i g e n ţ i l e ş i c o n d i ţ i a n i i e

d e v i a ţ ă r J e u n u i m a r e b o i * 1 ? : p â n ă i a v r â s t a d e

33 a n i T o l s t o i r ă m â n e p r o p r i e t a r d e r o b i , c a r i s e

e m a n c i p e a z ă d e g a v e r n o d a t ă ş i î n c o a d i ţ i u n i t o t

a t & t d e p r i e l n i c e c a ş i i a c e i l a l ţ i b o i e r i ; a o l n ţ i u -

n e a g r o a z n i c e i p r o b l e m e s o c i a l e ş i m o r a l e , T o l ­

s t o i r e u ş e ş t e sa o g ă s e a s c ă f ă r ă s ă r e t u n ţ e l a

l a t i f u n d i i l e sale, ş i c â n d „ s e a ş a z ă p e p ă m â n t " ,

s e & ş » z ă c u m a l t a p r u d e n ţ ă , r ă m â n e î n e a e t e l u í

s ă u s t r ă m o ş e s c , d a r p o a r t ă , a d e v ă r , î a s o c m a n ş i

о р ш с і , ş i p r a c t i c a s p o r t u l f o a r t e i g i e n i c a i m u a c i i

Dacă a - ţ i î nce rca i t oa t e ! şi tot nu v'au trecut durerile reomatice cereţi o sticlă de

S P I R T D E G H I A Ţ A

» T R I B U N A «

La comitat . Pe ziua de 30 Noemvrie este convocată în adunarea extraordinară congregaţia comitatului Arad.

*

Contra triplei a l ianţe . »La Voce del Popolo* din Fiume ne aduce un lunq ra­port despre conferenţa ce a ţtnut la Veneţia jurnalistul Vico Manteqaz\a, vorbind îm­potriva triplei alianţe. Confratele din Fiume scrie că numitul jurnalist în chestie de po­litică externă este un om foarte competent,

Mantegaţza, a zis că intrarea Italiei în tripla alianţă a fost o eroare, deoarece d'atunci Italia nu face decât politica de abandonare. Ar fi şi mai mare greşala, chiar nenorocire, să rămână daci încolo în ac&asiă tovărăşie, deoarece Germania este egoista, nu urmăreşte decât interesele sale, cât despre Austria, \ice că e perfidă. Se şi ocupă pe larg, dovedind cu fapte această aserţiune.

* C® să fscă românii. S u b t a c e s t t i t l u „ C o n ­

s e r v a t o r u l " d i n B u c u r e ş t i s c r i e :

„ S u b t t i t l u l „ C e fia f a c ă r o m â n i i " , „ Voinţa Naţională" d e a a e a r à a p ţ t b l i a a t u n i n i m o s i&rti -

c o ) , c a r e a f o s t t r i m i s s p r e p u b l i c a r e z i a r u l u i

„ T n b s n a " d i n A r a d , d e c ă t r ă „ a u b a u a m i c " a l

acestui v s l o r o s c o n f r a t e ş i „ d i s t i n s n a ţ i o n a l i s t d i n

B a o n r e s t i " .

„ C a a o e s t e c a l i f i c a t i v e , d e s e m n e a z ă o r g s t n u l g u ­

v e r n a m e n t a l p e a u t o r u l a r t i c o l u l u i , c a r e î n d e a m n ă

p e r o m â n i i d e p a s t e m u n ţ i sà r e f u z e a t â t c o n ­

t i n g e n t u l m i l i t a r c â t ş i p i a ţ a i m p o z i t e l o r , c ă c i t o t

a ş a ш f ă c u t ş i u n g u r i i , d u p ă p r o p a g a a d a k o a a u t -

h i ş t i l o r , s p u n e d â n s u l .

> Articolul acesta produce o vie mişcare tn toate cercurile politice şi reproducându-l, „ V o i ß t a N a ­

ţ i o n a l ă " pi omite să revină asupra propunerii ce se face.

r A ş t e p t â n d s ă c e t i m рагѳгэа z i a r u l u i o f i i i o * ,

t r e b u i e s ă a r ă t ă m c ă a r t i c o l u l e s t e s o m a x t e u

i n i ţ i a l e l e I. G . B . , c a r i s a a t a t â t d e t r a n s p a r e n t e ,

î n c â t t o a t ă l u m e a a r e c u n o s c u t s u b t e l e , p e v e ­

c h i u l ş i î n c e r c a t a ! l i b é r a l d l 1. G . В і Ы с е з с а , u n u i

d i n i r e d i r e c t o r i i B ä n t s i i N a ţ b n a l e .

„Inimă veşnic tînărd, vechiul ziarist a găsit totdeauna în fundul ei, accente calde şi înălţă­toare^ pentru cauţa fraţilor noştri de peste munţi.

fizice. E v a n g h e l i a î i î n d e a m n ă a ă a j u t e p e a p r o a ­

p e l e s ă u , d a r e l d e s c o p e r e c ă „ b a n a l e « t e o c h i u l

d r a c u l u i " ş i , d e s i , v a u i t o r i l e l a t i f u n d i i l o r s a l e n u

s u r i t p r i m e j d u i t e , ş i c o l a b o r a r e a s a l a r e v i s t e se

p l ă t e ş t e c â t e o s a l ă d e rable p a g i n a , ş i d i n e d i ­

ţ i i l e n o u ă a l e o p e r e l o r s a l e , c a r e u r m e a z ă c a o

r e p e j u n a v e r t i g i n o a s a u n a d n p k a i i a , n o s a p o a t e

Cumpăra u n v o l u m ü e p a r a t ( î n c â t u n b i e t i n t e ­

l e c t u a l , p e n t r u i a v e a c â t e v a c o a i e , c e n u s e

a f l ă î n e d i ţ i i i e a n t e r i o a r e , e s i l i t s ă p l ă t e a s c ă p r e ­

ţ u l « ' J i t i e i l ö t r e g i ş i f o s r t e s c u m p . ) ; p ă r i n t e al

a n e i f a m i l i i n u m l t r o a s e , l a v r â s t a d e a p r o a p e 70

a n i p o a t e a v e * î n c ă o d a t ă b u c u r i a d e t a t ă , d a r

c â n d B e n j a m i n u l s ă n e î a c ă la e â n n l d o i c i i , e l

a f l ă c u o r o a r e c ă s ' a î n ş e l a t î a p r i v i n ţ a s f i n ţ e n i e i

c ă s ă t o r i e i ş i a d a t o r i e i „ d e a a v e a c â t m a i m n l ţ i

c o p i i " , ş i p r e d i c ă a b s t i n e n ţ a , — c â a d e a p e n t r a

d a n s u l n a m a i e s t e o v i r t u t e . . .

C s e a c e n a - 1 î m p i e d i c ă , îa v e s t i r e a fiecărui a-

d e v ă r n o u , să-şi d e e v ă î e a a c ă f ă r ă c m ; a r e a c e i a

p o r s i r i e g o i s t e , c a r i i a u î m p i e d i e a t s ă v a d ă a-

e f i f i t a d e v ă r p â n ă a s u m ş i , î n a m ă r ă c i u n e a c ă i n ţ i i ,

s ă g ă s e a s c ă n o u i p a t e r i p e n t r a а l o v i î n r e l i g i a -

B 0 * f a l ş ă , î n m o r a l a f d ş ă , î a ş t i i n ţ n f a l ş ă , î n

a r t a f a l ş a a „ t u t u r o r fiiozofiíor ş i î n v ă ţ i ţ i l o r . . . "

I n n e v o i a u r g a n t ă d e a l o v i i m e d i a t , f ă r ă î n ­

t â r z i e r i i , î a r ă t ă c i r i l e s & I e „ d e p â n ă a c u m " , şi

c a r i u r m e a z ă a fi r ă t ă c i r i l e a l t o r a , u u ţ i n e s e a m ă

d « d u r e r i l e a a a n ă d e j d i l e c o n c e t ă ţ e n i l o r s ă i : t n

t o i u l r e a e t i a n i i a a b t A i e x a ü i i í n I I I , T o í s i o i a t a c ă I

24 Nov . n l i

Principele Ferdinand la Vin Prânzul d e gală de là Hofburg. — Toastai împăratului Francise losif. — Răspuns1

prinţului Ferdinand. Viena, 20 Noemvrie. La ora 6 seara s'a k

an prânz de gală Ia Hofbnrg în onoarea priit pelai modelator al României.

Cu această ocaziune împăratul Francise Imiit ţinut următorul toast:

„Alteţă Regală, permiteţi mi să exprim Âllefa Voaatre Regale ţoală plăcerea ce mi canini virila ce binevoieşte a-mi face în acest momii Alteţa Voastră Regală a venit aci ca reprei» tant al augustului meu prieten, Majestatea Sin-geîe României şi spre 8 mi remite an amabil i' graţios mesaj din partea ea. Mulţâmind foarte sincer Alteţei Voastre Regale pentru feli cilii ce a avut bunătatea să-mi exprime tn proptii săa nume ca ocaziunea jubileului meu de 60 ii ani de domnie, vă rog, Alteţă Regslă, sà bi» voiţi a fi pe lângă Mrjeitatea Ss, Regele ist» pretai profundei mele gratitudini pentra nou dovadă de prietenie ce mi a dat Incredinţandaii misiunea de a-mi aduce urările sale.

Mă rog cs Alteţa Voastră Regală să transmiţi regelui expresianea sentimentelor meie afeetnou şi eă-i spună căt de mait regret că starea tiu taţii eaie nu-i permite să vină aă mă vadl.

Convins că .-.nat de acord ca Majestatea S Regele considerând petrecerea d voastră In mij locul nostru ca o mărturie preţioasă pentru mei ţinerea şi desvoltarsa exaeleoteíor raporturi i de fericit stabilite latre România şi Anitro-Ui garia, formez arări călduroase pentru prosperiti tea ţării vecine şi а т і з а care, graţie înţelepciuni s'iveraauîui ei, ocupa de mult ua ioc de frâul printre statele Europei.

Urânda-vă foarte cordial buaăveuire, ЬѳиІ sănătatea MM. LL. Regele şi Regina României,! sănât&tea Alteţei Voastre Regale şi a Principe« moştenitoare".

Răspunsul principelui Ferdinand, Píiaeipele Ferdinaad &1 Româiţiei & räspav. „Sunt fericit şi mâi» Jra a fi primit din park

M. S. Regalai Cgrol, unebiai mea iubit, misioii de а prezifită Majestăţii Voastre imperiale aj| gale expresionea sentime.iteSor eredinaioieei ceri inima -.a oste plină pentra Muj^statea Voi stră, precum şi arări călduroase cu oeazio« aniversării de 60 de ani de glorioasă domnie.

Unchiul meu regretă foarte urnit că starea ti nătaţii sale îi privează da fericirea da s tranşai îa persoană aincerile sale felicitări Majestăţii '

cu violenţă imorala „împotrivire la rău, şi cot tribne, cel puţin tot atâta căt şi furcile, la Iii buşirea, timp de zece aai, a tuturor aspiraţU lor progresiste şi ia desoarajarea ce саргіпй аіаасі societatea îatreagă ; îa momentul ou roinislrul Deseanov înshidea şsolîie, isgrsuia» eesal îa licee şi universităţi, desfiinţa нргов toats instrucţia pentra fete, — iata oă şi Toi d - v j u D ţ * . „ştiinţa falşă" şi tăgădnieşta că femei ar &vià nevoe de altă învăţătură decât Evanjii lia ; când Rusia întreaga tremara pentra riij primei Dame, delà oare aadăjdaia cel puţin k cepatal uaor vemnri mai bane, putinţa uneia» voitări normale, iar gavernal căata an pretarJ pentru a îuădaşi în faşă aceste speranţe, Toi stoi pecetlaia „Dama" ca „ridiculă, odioasa i dezgustătoare..."

Şi totuşi..., progresiştii şi revoluţionarii 11 й ve c pe Tolstoi, iar sinodal li afariseşte, gin nul ia masori represive îrupotriva organizatorul serbărilor iubilare.

Б un coşmar ? Na, şi revoluţionarii şi guvernai au temu

rile lor. ToUtoi e un moralist pur, pentru care form«

exterioare de viaţă saat indiferente, şi an ratio HftSi.it rectiiiaiar, care au vrea să ştie de tm tenta ce opun realizării unei idei iaconştientilf sapraveţairile istorice, îutrapate la instituţii I» diţioaale. (Vă armi),

ГІІІГАГА ГІЙ fián ГІЙ flîntî provenite din răceală, ca d. e. Ulli GIG UG Guy, UG UlUţl, junghiuri în coaste şl în spate,

care face să înce­teze imediat orice se foloseşte cu rezultat bun. In contra G U T U R A I U L U I singurul remediu.

Preţul unei sticle 60 fiteri, o sticlă mare 1 cor. 20 fii., 3 sticle mari = sau 6 sticle mici se trimit porto franco. —-

C a n t i t ü t i m a i m i c i n u s e t r i m i t p r i n ţ a o s t â .

Se găseşte ţi se poate comand» j

Szémann Agostoi, f a r m a c i s t ,

Hatvan, Főtér nr.ll Se expedează zilnic in toate pirţileln

24 Nov. n. 1908 » T R I B U N A « Pag. 3

iteriale şi regale. Graţioasele cuvinte en cari kjMtatea Voastră asigură pe rege de sentimen-k »le afectuoase de prietenie pentra dansai şi itra România, 11 vor mişca adânc şi vor găsi I răsunet recunoscător In România. Să-mi permită Majestatea imperială şi regală

ii-i mulţămi tn nomele unchiului mea din udul inimei pentra aeastă nouă şi preţioasă do-uli si să primească Încredinţarea că formăm «Încetat urări călduroase pentra fericirea sa şi (tatra sănătatea sa care ne este particular de щ і .

Si bine-voiască Majestatea Voastră imperială a' regală, a primi şi expresiunea celei mai pro­liidé recunoştinţa ce-i port pentru înalta şi rara btincţione ce mi- a acordat ; gradai ca care m'a tiortt, mă leagă cn noui legatari de viteaza ar­ata imperială şi regală şi va fi pentra mine aintirea cea mai preţioasă a nminnei ce am jilst îndeplini în circumstanţe excepţionale pe ligi Majestatea Voastră. Fie ca provider ţa să Ti eoDserve Încă mulţi ani dragostei credincioa-tlor sale popoare şi să-i dăruiască, precnm şi mei imperiale şi regale, cele mai bogate bine-arintâri eereşti. bisfieţit de aceste sentimente rog pe Majes-

Ua Voastră să-mi permită a ridica acest pahar a sănătatea aa, Trăiască Majestatea Sa imperială Iregala apostolică!" Ii prânzul de gală au asistat arhiducii Frân­

ate Ferdinand, Carol Ştefan, vice-preşedintele Címerei române, dl Porumbarn şi delegaţii re­alei pentru negocierea tratatului de comerţ, mi­ntal României dl Mişa ca personala! legaţiunei, ofiţerii români Cita, Leon, Candiano, Com㻫seu, linistrnl de externe baronul Aehrenthal, ceilalţi uistri comuni ai monarhiei, preşedintele cea­iului dl Bienerth, ministrul ongar Zichy, Înalţi iemnitari ai corţei şi militari, etc., etc. După masă, principele Ferdinand a luat rămas

iu delà Împărat şi membii familie imperiale. A. S. R. Principele Ferdinand a primit pe ba­

rnai Aehrenthal Într'o audienţă de o oră. *

Li ora 8.35 seara, principele a plecat la Müa-then. La gară ae arh a ministrul României, dl lat cn personalul legaţiunei, delegaţii români italra negocierea tratatului de comerţ, Insărci-latal de afaceri bavarez dl Tucher 0 telegramă din Viena aaunţă că împăratul

Francise Iosif a numit pe M. Sa regele Carol ge­nital de infanterie, felicitând telegrafic pe Ma-jnltlea Sa, care a răspuns mulţumind foarte edili.

împăratul Anstro-Ungariei a numit pe A. Sa principele Ferdinand, şeful regimentului nr. 96.

Reforme în România. Privitor la reformele însemnate ce se vor

realiza anul acesta în România, >Viitorul* scrie următoarele :

Unificarea co legi i lor electorale. Dna din aspir aţine:'e politice, cele mai con­

tate ale partidului liberal este pe poneiul de a primi nn început de execoţiune. Garemnl a hotërlt aă prezinte In viitoarea se­

ime parlamentară un proiect de lege instituind nlegiaî unic pentra alegerile judeţene. Altfel se realizează prima îndrumare spre vo­

ii obştesc — idealul de malt timp Înscris In programai partidului naţional liberal. Această reformă deşi constitue un pas timid

ltot pe această cale, va contribui totuşi a de-tmnina o viaţă politică mai intensă. Ea se josu­LUI prin gradai de maturitate politică de care poporul român a dat dovadă prin exerciţiu paş lie al prerogativelor electorale timp de 40 de ani. Când momentul va veni pentru întreg» apli-

are a principioloi votului obştesc, fără Îndoială i această reformă va ajuta la iniţiarea în afa-«eiile publice a celui mai mare număr de cetă-ţeni cari astăzi rămân nepăsători faţă de viaţa etalai.

Meetingul delà Caracal. Pe hârtie treicoloră, primim din Caracal

inimosul apel al comitetului naţional, care a organizat Sâmbătă impozantul meeting de protestare contra Austro-Ungariei. Rar ni-s'a dat prilej să cetim accente mai vibrante şi cuvinte mai mângâietoare la adresa noastră. In acelaş timp apelul condamnă In termeni energici atitudinea Austro Ungariei faţă de România.

Pentru motive binecuvântate, nu putem sä reproducem acest apel, ceea ce regretăm de altiel. O epistolă din Caracal ne face apoi cunoscut zelul şi abnegaţiunea ce a desvoltat advocatul Alexandru Nicolau pen­tru aranjarea cât mai splendidă a acestui meeting. Trimitem amicului nostru felicită­rile şi multa miri le noastre călduroase.

Iată lista oratorilor, cari au fost designaţi să vorbească la această întrunire ţinută în teatrul naţional:

1) Ion Florian, advocat; 2) Leon Grigo-rescu, profesor; 3) Camil Demetrian, de­putat; 4) Iancu Stănculescu, advocat; 5) Teodor Oroveanu; 6) Dr. Vaias; 7) Alex. Ctura; 8) Tache Vlàdescu, mare comerciant, fost deputat; 9) Teodor Băloi; 10) Mari-neanu Junior; 11) Ion Stătescu; 12) Ale­xandru Nicolau.

Naţionalizarea industriei şi comerciului. D i s c u r s u l d lu i A l e x a n d r u D juva ra ,

ministrul comerciului ţi industriei, rostit la Galaţi în \iua de ig Oetomvrte v. ig08.

(Urmare şi fine).

Prin noua lege a industriei, dlor, s'au prevă­zut miji* acele pentru atragerea acestui scop. Pe de o parte statt'1 va veni 1rs sjuto'ui tuturor a-ce or scoale tehnice şi profesionale pe cari în-dustmşii le vor înfiinţa pentru a forma buni meseriaşi şl contra maeştri abili în meseria lor, aceştia fiind cei mai temeinici conducători &i ma rei armate muncitoreşti. In acelaş timp, însă, so­cotesc că este de datoria industriaşilor ca, ia rândul lor să contribuie În măsura importanţei aşezămintelor lor Industriale, ca prin formare de burse şt prin trimitere-a în străinătate a tinerilor români destoinici, şă-şi asigure un persona u h nie român superior. Cu acest chip, fabricile vor put* à să şi îndeplinească rolul ?or din punc­tul de vedere naţional, asociind elementele româ­neşti la munca întreprinsă de ele.

Legea care va acorda la început, în mod in­distinct, tuturor fabricilor, protecţiunea ei, pentru un scurt fermer1, nu va reîrtoi această protec-ţîune decât numai acelor fabrici, cari vor face dovada că au ştiut să şi asocieze o muncă ro­mânească în toate treptele şi categoriile perso­nalului întrebuinţat.

Tot din punctul de vedere al principiului no­stru rations! se cuvine să arătăm industriei în­datoririle ei faţă de lumea muncitoare.

Statui nu se poate desinteresa de soarta unei clase sociale atât de numeroasă ca aceea a lu­crătorilor. (Aplauze).

Bura stare igienică, bunul traiu, uşurarea ne­voilor ei în timp de boală ; ajutorarea celor in­firmi, precum şl familiilor lor, sunt atâtea preocu­pări cari ar trebui să fie totdeauna vii in minţile şi inimile noastre. (Aplauze).

Trebuie să recunosc că, şi în afară de o lege spécifia şi de rbllgaţiuni precise în această pri­vinţă, mulţi dintre industriaşi au fost preocupaţi de aceste chestiuni şi şi au îndeplinit în mare parte îndatorirea lor în această privinţă. Aseme­nea probleme, însă nu pot fi lăsate bunei voinţe a fiecăruia şi soluţiunea lor constitue o obliga­ţiune a puterilor statului. Prescriind régule şi obligaţiuni în această privinţă, statul nu numai că vine în ajutorul iumei muncitoare, dir înde­plineşte intr'adevăr, un rol social, deopotrivă ocrotitor şi pentru lucrători şi pentru patronii lor, căci nu poate să existe o industrie puternică

acolo unde nu este o muncitorime puternică. (Aplauze).

Este dar o îndatorire a Iumei industriale, din punctul de vedere mţlonal, ca să aibă grijă de buna stare a lucrătorilor şi să întărească cât mai mult această pătură a natiunei noastre, (Aplauze).

Case de ajutor, instituţii cu sacrificii egale din partea lucrătorilor şi din partea patronilor, vor trebui să ajute pe muncitori în caz de boală, printr'un serviciu medical grabnic şl serios, prin procurarea de medicamente şi de hrană şi, la nevoie, prin plata institutelor sanitare unde să poată fi îngrijiţi acei cari n'au putinţă să fie în­grijiţi acasă. (Aplauze).

Repararea accidentelor pricinuite de muncă, sau ivite cu ocaziunea muncei, este, după a mea pă­rere o îndatorire fundamentală şi o sa cin* care trebuie să incumbe exclusiv patronilor. (Aplauze).

Aceştia trebuie să fie îndatoraţi a şl asigura lucrătorii împotriva accidentelor, tot astfel cum îşi iau asigurări ca să-i pună a adăpost capita­lurile sau instalaţiunile lor împotriva incendiului sau altor împrejurări cari i-ar putea lovi. (Aplauze).

Modul de pistă al salariilor trebuie, de ase­menea, să fie bine chibzuit, astfel încât lucră­torii să primească, în schimbul muncei lor, sa­larul exact cu care s'au învoit. (Aplauze).

Din acest punct de vedere funcţionarea pe lângă fabrici a cantinelor de aprovizionare, tre­buie să fie supraveghiată spre a se înlătură abu­zurile posibile. (Aplauze).

Realizarea acestor măsuri este cât se poate de grabnică. Trebuie, într'adevăr, ca între lucrători şi acei cari îi întrebuinţeeza, să se stabilească raporturi de armonie. Numai atunci când lucră­torii vor căpătă deplină încredere î i patroni şi vor şti că îndeplinirea contractului lor de muncă este lea'ă, numai atunci vor fi puşi la adăpost de înrâurii ea acelor cari încearcă să speculeze suferinţele muncei atrâgând-o pe căi piezişe şi primejdioase pentru ordinea socială. (Aplauze).

Suntem datori, domnilor, ca prin sfaturile noa­stre, prin instrucţiunea generală şi tehnică ce o vom da, pi ira reporturile cinstite dintre patroni şi lucrători, să punem lumea muncitoare Ia adăpost de sfaturile »sesocotite ale avelor cari, nu vor­besc de suferinţele lume! muncitoare dacât pentru ca să le faci mai mari. (Aplauze).

Lucrătorii trebuiesc feriţi de asemenea «darne-niri, subt înrâurirea cărora ei seamănă cu cei cari cred că ar putea adormi durerile sub puterea al­coolului care nu i f-?ce d cât s i nite o clipă a-ceste dureri, iăsandui, Ia deşteptare, subt amără­ciunea şt desgustul desăvârşit de traiu. (Aplauze).

Societatea nu trebuie să fie o scara pe ale cărei trepte de sus în jos să cadă lovirile şl dis­preţul, iar de jos în sus să se ridice individul şi ura. Elementele sociale trebuiesc să formeze un lanţ continu de energii, sprijinite unsle pe altele şi împreună înhămate întru atingerea aceluiaşi s c o p : » binele obştesc*. (Aplauze).

Să se ferească muncitorimea de acei cari vin şi îl ia de mână ş', speculând suferinţele şi setea lor de traiu, le arată în depărtare perspective, ce par sigure, ale u n d soarte mai bune. Uimându-Î, ei vor face ca aceia cari se Iasă ademeniţi de mi­rajul pământurilor sterpe. Ochii lor văd în de­părtare minunile unei păduri pline de înflorire şi ale unei ape răcoritoare şi, îndreptându-se cătră ele, veden a fl ge tot mai departe şi ei din ce în ce se «dâncesc mai mult cătră pustiul cu nisi­puri arzătoare, unde nu este nici o înflorire nici o apă răcoritoare dc întâlnit. (Aplauze).

Nicăiri nu puteam să tirât mai bine aceste a-dânci convingeri decât in mijlocul d voastră şi in oraşul Galaţi. Intr'idfvăr îngrijirea şi descurajarea, pe care am cetit-o în ochii unor* dintre d-v., sunt sigur ă este fără temelu. Este drept, că oraşul Galaţi a slăbit oarecum In activitatea Iui comercială de odinioară, mai cu seamă în ceace priveşte negoti i de cereale. Fenomenele de pre­faceri economice, însă, adeseaorl nu pot fi îm­piedicate cu nimic. Am văzut cu plăcere că, vor-bindu-se de importanţa pe care portul Brăila şi portul Constanţa au luat-o din punctul de ve­dere comercial, pe buzele nimănui în Galaţi nu s'au văzut cuvinte de amărăciune. Nu putem de­cât să ne bucurăm cu toţii, atunci când alte cen­tre d:n tara noastră iau un avânt economic, In anumită direcţiune, căci prefacerile economice nu însemnează nimic atunci când in locul unei energii dispărute vine şi se aşează o nouă energie ; atunci când în locui unei înfloriri care dispare o altă înflorire vine şi se arată. Galaţii, cari au pierdut,

Pag. 4 »TRI B U N A « 24 Nov. n 1908

In parte, situata lor comercială de odinioară, se prezintă astăzi ochilor noştri subt o altă podoabă : »industria«, podoabă care îi vesteşte pentru viitor zile de splendoare şi mlrire şi mai sigură. Intr'-adevăr, dlor, daci prefacerile în marile ateliere ale naturei sunt, oricare ar fi sforţările omului, oare­cum mai limitate, prin felul producţiunei însăşi ; Intr'adevăr, dacă recoltele agriculturel se sporesc mai încet şi nu pot trece peste un hotar mai lesne de văzut, transformările din lumea indu­strială sunt aproape fără limită ; ele permit ia În­trebuinţarea capitalului şi muncei omului o acti­vitate aproape fără hotar.

Aşezat aci, pe malurile Dunărei, in cea mai prielnică situaţiune pentru stabilirea unui aşeză­mânt industrial important, sunt sigur, dlor, că Galaţii îşi vor recăpăta toată situaţiunea lor de odinioară.

Portul dvoastră a fost, intr'adevăr, farul cei mai vechiu şl mai luminos al comerţului nostru. Pe aici se scurgeau cătră orient toate produsele ţărilor occidentale; pe aici mergeau in lumea apu­seană produsele ţărilor din orient. (Aplauze).

Dunărea, care a fost pentru Galaţi, şi pentru ţara noastră marea arteră a iumei noastre econo­mice şi drumul pe care clvilizaţiunea s'a îddreptat cătră noi, va d« şi in viitor puterea şi splendoarea acestei cetăţi. (Aplauze).

Eu, dlor, mi am petrecut copilăria pe malurile Dunăre) şl nu mă pot apropia de aceste maluri fără să fiu cuprins de o adâncă emoţiune.

De pe malurile Dunărei, copiii, priveam în zare de lumină vârfurile de citsrg cari se ridicau din ape şi cari vorbeau minţei mele de atunci de toate minunile ţărilor îndepărtate, de clvilizaţiunea occi­dentului pe care n 'o cunoaştem. De atunci am fost şi am văzut de aproape minunile civilizs-ţiunei apusului şi m'am reîntors cu o drag -.te tot mai caldă pentru pământul acestei ţări. (Aplauze).

Când viu, dlor acum pe malurile Dunărei, cu alte griji cari apasă umerii mei şi cu melancoila fireasca a vârstei, se redeşteptă în mine tostă poezia anilor mei dintâi. Dunărea are pentru mine aceiaş farmec; dar vorbeşte minţii şi inimii mele o limbă ce n 'o puteam înţelege atunci. Apele Dunărei îrci şoptesc acum toată taina istoriei neamului nostru (Aplauze); apele Dunărei nu sunt pentru mine numai o amintire a copilăriei mtle ; cl ele îmi apar acum ca topite din sângele şi din viaţa acestui popor. (Aplsuze).

Da veacari apele Dunărei mângâie malurile acestei ţ û ; ele au însemnai pe harta lumel locul pe care trăim şi insăşi icoana patriei noastre. (Aplauze).

Pentru Galaţi, care este una din podoabele Dunărei ; pentru viitorul şi înflorirea a ..-estai oraş, ridic dar acest pahar. (Aplauze prelungite).

Peatra de pe Câmpul Libertăţii. — Corespondenţă particulară. —

Peatra de pe Campai libertăţii şi crăcea de pe dealnl viilor, zisă şi crăcea lai Iama din Bi*j, aa fost arancate tn as er ca dinamită In noaptea de 16 spre 17 Noemvrie n. do indivizi necanoscaţi. Peatra, care Însemnă local de unde răsunase tn vremile de foc ale annlai 1848 cuvântul marelai cuvântător al neamolai nostra Simeon Bărnuţia, na та mai însemna de aci înainte aceat Ioc sfânt de pomenire. Aceasta peatra na va mai aduce aminte şiragalni de generaţii viitoare amintirile ce S'au legat de ea şi cari trăiau ea ea. Blăjenii adunaţi In local unde fusese peatra adanaa рѳ întrecute bucăţile *U râmate şi cu lacră mi In ochi 8Ѳ nitaa Ia ele ş'apoi Ie strângeau ca drsgost« tn mâni sau le furişau încet tn buzunare, ca să le păstreze ca sfinţenie ca pe nişte moaşte ca­rate. Oameni fără SUFLET, licăriri de demoni, în­truchipări de spirite diavolice necurate au să­vârşit această crimă barbară. Prin fapta lor vor fi căutat să ucidă scumpele amintiri, cari con­crescute cu sufletul nostru, luminează fiinţa noastră ca tot atâtea făclii de pară... îşi vor fi ajans scopal ?

Dar nu Ie-a fost de-ajune acestor indivizi atât, oi tn ara lor faţă de iot, ce-i sfânt aa sfărâmat şi crucea ini Ghristos. Aici se zăpăceşte mintea omenească. E prea crudă fapta şi prea sălbatică, ca să-i poţi da an nume in lumea asta a civili­zaţiei. O astfel de orbire de patimi, o astfei de pornire inconşlie na-şi poate • fl à cualificaţie In

lumea cultă de azi. Evreii s'aa mulţumit pe vre­muri, să acidă pe Ghristos cel via, dar de crăcea lui na s'aa apropiat, astăzi iată, că na na mai Christos cel via, ci şi crăcea Ini ѳ sfărâmată In bucăţi... Sau poate această crace а fost zdrobită, fiindcă purtă şi numele de crucea luilancu? Dar ch'mr şi tn acest caz scade oare ca ceva arhi po­tenţa aientatalui nemaipomenit? Ce vremari şi сѳ oameni!

Na ştim, cine sunt făptuitorii până acum. Dl deputat Iuliu Mania а făcat arătare criminată la judecătoria din loc, la care a cerut ca atenta­torii să fie urmăriţi ca rigoare. Rezultatul? II aşteptăm... Şi Snea ca răbdare. Ţin î i c ă , să amintesc ou eatisfacţiune, că Însuşi mitropolitul Mihali a ieşit la locul unde era Peatra şi şi a exprimat Îngrijorarea şi durerea pentru ace tetă Indrăsseală nemaipomenită. Coresp.

Şedinţa literară delà seminar. Ieri, Duminecă după amiazi, a avut loc In sala

de festivităţi a seminarului local, prima şedinţă literară, a societăţii de lectură, secţia pedago­gică.

Datorită deosebitei atenţii a comitetului care a avut grija ca pe lângă invitaţia făcută prin zia­rul nostru, să facă invitaţii personale, şedinţa de ieri a fost izbutită la primul râad prin aceea, că a lntranit câteva zeci de intelectuali cari, — o noii bună de rândul acesta — na aa ţinat să ex­celeze prin absenţă.

Programul vânat şi priceput Întocmit a fost izbutit deia cel dintâiu până la punctai final.

începând ca aa frumos imn de T. Popovici, executat de coral societăţii, snbt condacerea inte­ligentă a anai elev peiagog, care merită o felicitare caldă, — şedinţa s'a deschis ca o cuvântare a dlui profesor Avram S^dean, preşedintele soaie-Uţii de lectură, vorbind despre importanţi şcoa-lei şi bisericei, desvoltâud pe larg foioasele lor netăgăduite In viaţa politică, socială şi econo­mică a unni popor mai ales, câad acel popor ѳ subjngat. Cuvântarea expusă desluşit şi limpede a fost ascultata cu luare amiuts.

A armat apoi declamări : „Latina gintă" de V. Alexandri, spusă cu multă simţire de elevul SI. A. C. Ѵоірѳ din c. 17. „Trei doamne şi toţi trai" duio&sa poezie a lai Coşbs'--, declamată frumos şi corect de micuţal elev V. Msngra, din c. I., şi „Fraţii Jderi" de V. Alexandri, din rândurile căreia, elevul Fărcaşiu din c. II şi-a făcut tăl­măcire patriotică, unei simţiri pline pe avânt.

Dizertaţia: „însuşirile personale ale învăţăto­rului," a elevului Alex. Sala din c. IV, a foit un punct de seamă In program. Foarte inteligent înjghebată, framos şi bine expusă, dl Sala a ştiut (să atragă atenţia şi celor câtor-va nerăbdători, cari la mijlocul programalai găseau că e deja cam prea mult.

Ar fi de dorit ca toţi cei chiemaţi la dăscălie să fi h a t notă, punct ca panct de toate cele ex­puse In dizertaţia elevului Sala, care tn câteva bănaturi reuşite a schiţat chipul învăţătorului ideal, delà care ar trebui să pornească adevărata lamina.

După aceea a mai armat Încă trei declamări, — „Nunta Zamfirei" de Coşbuc, foarte drâgaţ spusă de elevul G. Olariu din c. III, „Plagul blăs'.ămal" frumoasa poezie a lui Alexandri de­clamată cu mult foc de elevul Gavril Mihuţa din c. IV şi „Jidanul îa raia" de Th. Speranţă spa<«ă ca vervă şi amor de élevai L. N. Cioban din c. IV.

Imediat dapă aceasta coral а cântat „Morarul" frumoasa compoziţie a măiestrului Chiria c, — care a fost ca entaziam bizată. Deşi în număr restrâns, coral elevilor pedagogi se poate socoti bun, foarte ban chiar, posedând câteva voci cari ae remarcau.

Şi ca sfârşit, vicepreşedintele societăţii, dl P . Ciongradi a încheiat cu câteva cuvinte călda-roase mulţumind publicalai care a dat obolal său binevoitor, societăţii de lectoră a semina-rolai.

Noi, felicităm la rândo ne pe dl Ciorogariu directorul seminarului, subt zeloasa conducere a cărui se întocmesc şedinţele acestea, cât şi pe di preşedinte al societăţii, A. Sedean, împreună ca întreg corpul pedagogic care a fost la înălţimea aşteptărilor şi delà care aşteptăm şi de aci înainta, mereu lucruri bune.

Şi în fine ne bucurăm ca îngheţul ce i U de cărând, se vede că prinde bine diaposiţSt anei atari părţi a publicalai românesc din ini, desgheţftnda i sufleteşte ta ciuda vremii şi li Іь voarea unei treceri de timp mai inteligente, ti­tra care ar fi de dorit să se Încline cât mii 1» mai patrons şi mai cu folos.

Sărbătorirea lui dr. St. Ciurel — Apelai români lor din Viena. -

Da 40 de ani numele dlui Dr. Sie.-ie N .Gicrjii stat în frantea tuturor mişcărilor culturale ţi f litice ale românilor din Viena. Părtaş al zilè senine, neclintit în vremife de răstrişte. Vorbi f fapta dini Dr. Sterie N. Ciorco aa fost înţoli* ana directiva vrerilor coloniei române din Viem Astăzi, când după o viaţă neobosită împlineţli 60 de ani, datori suntem să răsplătim dapă meri vrednicia, şi să-i adacem prinosul nostra li stimă şi de dragoste. Din incidentul acesta n comitet intim a stabilit următorul program:

Vineri tn 27 Noemvrie 1908 st n. ia 12 oni m . o comisie va transmite inbiiarolui feücitiiii românilor din Viena, şi va preda o plaqaeUàco memorativă.

In aceea ş zi Ia 8 ore seara aa banchet Ы In sala albă a restaurantului „Riedhof, VII Schlö ise!ga*se 14.

Viena, în Noemvrie 1908. Alexandru Lnpn,t neral I. R., Dr. L'.zar Popovici, Dr. Virgil ö bsn, Mihai Popovici, arhitect Cesar B. Popora

Delà conferinţa învăfăiorilot din tractai Aradului.

Conferinţa de toamnă a Înv. arădani, ui acesta s'a ţinut în şcoala învăţătorului Ioan Van din Arad—Şega. Sosind învăţătorii din toate » manele tracinlai, in număr de peste treicezi, ii adunat la orele 8 diminesţa la biserica catedra DU aici, dapă „Chemarea duhului sfânt" In frai cu P. O. domn protopop Vasile Beleş şi Iniof de d-nii profesori вешіпагіаіі Avram Sădeam*,] Sângioan si Nicolae Mihulin, şi de prépara» de curs IV, au ieşit cu iramwaiul la şcoala I Şega. Aici n e a aşteptat şi bine vontat dl I. Van ca preşedintele reaaionii din cercai Arad.

Dapăce afabila şi simpatica doamnă Măriei V a n c u , ne-a surprins ca an excelent dejun i

gal, am Intrat în sala de învăţământ. Aici am putut coastata, că suntem tn şeo)

anai învăţător îmbătrânit în şcoală. Ordine em piară, copii şi copile deştepte şi vesele, гіірв suri clare şi precise, date ca seninătate ; seni elevii sunt familiarizaţi ca învăţătorul lor,

Ni-s'a ţinut prelegere practică cu elevii i exerciţiile intuitive şi de geografie.

A fost uu moment plăcut, când învăţătorul pn vocând pe un elev să zică după dansai: ,1 izvoreşte din pământ'', — acesta zise: „Apiia din pământ". înv.: „N'ai zis bine, zi tu asan am zis eu : „Apa izvoreşte din pământ". Eleni „Apa iese din pământ". Şi tot aşa a repetat-o a patra şi a eincea oară. Ce să-i faci ? El a à zut că apa iese afara (izbucneşte) din pâmantj na se poate împrieteni cu alt termin.

Prelegerea de altfel a fost de model ţii primit din partea asistenţilor ca ovaţii.

După prelegerea aceasta a armat alta, total de interesantă şi instructivă.

Anume, a făcut no foarte bon serviciu tini ţătorilor mştri dl profesor preparandial AJ deanu, prelegând ca preparaazii despre ,h ortografie a limbei române11.

Conferinţa i-a ascultat co vio interes şi i-a ii ţămit prin aplauze.

Dopa acea Í ta ne-a cetit lav. Petra Golpl Mândruloc o dizertaţiaoe biae iaorată dsjpn „ E l e m e n t e l e g e o m e t r i c e " . Şi aceasta a fost an) tată ca plăcere şi răsplătită ca mulţumiri.

latre alte ageade ale conferinţei s'a primita mare însufleţire din partea tatoror învăţătorul înfiinţarea şcoalelor de adu'ţi. Conferinţa de pn-măvară se va ţinea la şcoala din comana Tom

Fiind euhauriate afacerile ofictioaee ale coá rinţei, mulţămind cu toţii doamnei şi lini Vancu

f entra ospitalitatea A I E R arat românesssa da care ne-an făcut vrednici, ne-am den în corpore la „prânzai co nun"; iar dapă aceasta fiecare, im-bogăţit ca mai malte experienţe я'а tators la ale •ale, până la revederea delà Tornea! Rip.

Evenimentele din Balcani. C o n f e d e r a ţ i a n e a Ba lcan ică .

Ii timpul din urmă unele ziare din Turcia şl Serbia lansaseră ideia unei confederaţiuni balca­nice. Ziarul »Tanin< din Constantinopole, Intr'nn număr recent, respinge ideia acestei confedera-jiun' de oarece, zice dânsul, va fi greu ca statele balcanice să se supună hegemoniei Turciei date fiind aspiraţiunile lor separatiste.

Ziarul »Survj UmeU propune înfiinţarea unui comitet balcanic

Pu te r i l e şl ag i t a ţ i a d in M u n t e n e g r u . Reprezentanţii Angliei, Italiei, Germaniei şl Ru­

siei au intervenit pe lângă guvernul din Celtinie SA ia măsuri pentru potolirea agitaţiei, care dom­neşte în Muntenegru şi să înceteze pregătirile de războiu.

Aceste intervenţii au fost făcute in urma In­tervenţiei Austro Ungariei.

C e n z u r a ln S e r b i a . Comisia de supraveghiere a presei sârbeşti,

care erà repartizata in ministerul de externe a trecut acum subt ministerul de interne. Cu aceasta o aziune s ' a instituit o nouă comisie, care va ivea să controleze toate ştirile politice din ţară şi din stră nâate, menite a se publica In jurnale, şi care nu va iăsâ să se strecoare în publicitate nici o ştire, ce nu convine guvernului.

Guvernul a suprimat debitul poştal pentru Bosnia şi Herţegovina, pentru ziarul muntele grean «Cetinski W^stnik.»

A d r e s a p o p u l a ţ i e i d in S a n g l a c c ă t r ă F r a n c i s e Iosif.

Populaţia Saogiscului Novi Bazar a luat kotSrârea de a trimite înpăratulai Francise Joiif o telegramă prin ca e i mulţămeşte pentru atitu­dinea trupelor austriice faţă de populaţia mu­sulmană a sangtacului cu ocada evacuărei. Tot «deodată se va cere rctaftinţarea consulatului aus­triac din Pievlje. 5 _

C h e s t i a b a n d e l o r s â r b e ş t i . Guvernul sârbesc a declarat că toate svonn-

rile despre formsrea de bande sârbeşti, cari nă-ѵаіевс tu Bosnia, sunt neîatemeiate. De asemenea Cedară că PRIN mobilizarea de trupe Serbk nu are intenţia de a turbura liniştea Auairiei. De altfel aceste mobilizări au încetat.

P r o g r a m u l T u r c i l o r la c o n f e r i n ţ a e u r o p e a n ă .

Programul Portei asupra punctelor ce vor fi discutate la conferinţa europeană, şi care a fosă; sopn« la unele modificări din partea Angliei, Ru­siei şi a Franţei est» următorul :

1. Recunoaşterea Rumeiiei Orientale ca stat. 2. Recunoaşterea Bulgariei ca stat, şi chestia

tributului Rumeiiei şi Bulgariei şi partea celi-se «avi IE asupra lor din d*toria publică a Turciei.

3. Situaţia ca stat a Boaoiei şi a Herţegovinei. N11 аѳ va discuta chestiunea unei indemnităţi, până cănd nu se va »rata cauza anexiunei.

4. Nici o compeezaţie pentru Serbia şi Munte­negru care să tindă la anexarea teritorului tar cesc, ori v r e o Indemnitate de btni, dar o îolfe-turare a acestei chestiuni, este de dorit pentru pacea generală.

5 înlăturarea articolului 23 (Reforme In Tur­cia europeană) şi 61 (Reforme In Armenia) din tratatul Berlin, ca nefolositoare delà acordarea Constituţiei.

6. Modificarea eapitaiaţiunilor, mai ales acelea ale funcţionarilor străini şi ridicarea vămei im­portului.

7. Contra unei modificări a articolului 29 (Mun­tenegru) care ar f*ce ca Turcia să nu fie intere­saţi tn această chestiune.

Alianţele d i n t r e S e r b i a şl T u r c i a . Cei doi membri ai comisiunai de apărare, Mur-

іісі şi Stenoevici, trimişi la Constatinopol spre a se pune tn htţelogere cu tinerii turci s'au latro­dat tn Be'grad, declarând că alianţa Intre Serbia şi Turcia s'a făcut.

Pela sfârşitul Ini Noemvrie va aosl Ia Belgrad o delegaţie do douăzeci membrii, din partea tine­rilor turci epre a vizita acest oraş.

A g a t h a B â r s e s c u . Publicăm cu plăcere următorul apel: Acesta

este ai 25 lea an de când cea mai mare artistă dramatică română, doamna Agatha BâtsescuRa-dovtci, a păşit mai Iniâiu pe sceni.

După atâţia ani de lupte şi de succes pe scena germană, ea a revenit la scena românească, cu­cerind inimile tutur r prin farmecul graiului ro­mânesc. Dar pufini delà noi au avut fericirea s'o poată auzi.

Acum, in sfârşit, t cmaî In anul iubilar al mn rei noastre tragediane, pe care Europa Întreagă o cunoaşte si o admiră, — ni se va da prilejul dorit s'o putem vedea şi auzi In mijlocul no-siru.

Doamna Agatha Bârsescu Radovici va face un turneu In Ungaria şi n i s e va prezenta in rolu­rile ei de forţa, in piesele mari de renume uni­versal, — şi ce e mai mult: ea va jucà româ­neşte.

Turneul el artistic se va începe în Braşov, unde va da In zilele de 11/24, 12/25 şi 13126 1. c. 3 reprezentaţiuni cu o trupă specială. Va urma aperi în: Sibiiu, Făgăraş, Blaj, Abrud, Orăşiie, Haţ^g, Lipova, Arad, Lugoj, Caransebeş şi Ora­viţa, pentru cari oraşe are permisiune de a jucà, pä ă iä Febrir.. rie.

E de datorinţă noastră să dăm tot sprijinul nostru acestei mare artiste, care ne onorează neamul.

De aceea m luăm voia a Vă rugă, să bine­voiţi a pregăti teremi? pentru asigurarea succe­sului reprezentaţiilor din oraşul d voastră : Să vă întruniţi fruntaşii din localitate, să faceţi apel la toţi românii din oraş şi jur, îndeosebi la intelec­tualii noştri, domni şi doamne, — ca să folo-tiască acest strălucit prilej ! SI alerge cu toţii ; ca să-şi nobiliteze sufletele şi sä-şi încălzească inimile Ia izvorul fermecător al artei dramatice în grai. i naţional şi să-şi dea tributul lor de recu­noştinţă şi admiisţie cătră marea artistă a nea mul ui nostru !

Despre timpul, când va sosi celebra artişti la d voastră, vă vom informa ulterior.

In numele culturii şi artei, vă zicem : lucraţi, ca toţi românii de pe aici să vadă şi să aplau-deze de doamna Agatha Bârsescu-Radovici !

Vă salutăm cu iubire frăţească! Braşov, In 5/18 Noemvrie, 1908. Pentru comi­

tetul societăţii pentru fond cb teatru român : Virgil Oniţiu, Dr. Iosif Blaga,

v.prezident. secretar.

N O U T Ă Ţ I . A R A D , 23 Noemvrie n, 1001.

— D e p u t a t u l Vasl l le G o l d i ş în cornis iu n e a r e g n i c o l a r ă p e n t r a a l c o o l l z m . Ia sânul ministeriuiui de interne в'а instituit o comisiane regnicolară cu meniţianea de a stadia mijloa­cele pdfîtru combaterea alcoolizatului şi а face guvernului în privinţa aceasta propunerile de lipsă. Aflăm, că dl ministru da interne contele Iuliu Andrássy a numit de membra tn această comisiune şi pe deputatul naţional român Vasilie Goldiş. Comieiunea îşi va ţiuea prima şedinţă Ы 4 Decemvrie cu următoarea ordine de zi : 1. Repausul de Duminecă a birturilor; — 2. In-«trucţianea antialcoolică ; — 3. înfiinţarea unui sanatoriu pentra alcoolişti. — 4. Adunarea date­lor statistice referitoare Ia alcoolism şi 5. Opri­rea copiilor subt 15 ani delà consumarea băuto­rilor spirtuoase. Suatem informaţi, că deputatul Vssilîe Goldiş va lua parte la consultările comi-sianii şi vu propane guveraalai mai moite dispo-ziţiani pentra limitarea năpastei alooolizmoloi, de care băiete foarte mult şi poporal nostru.

— P r o m o ţ i e . Ia ziua de 21 c. a foat promo­vai, la universitatea diu Budapesta, doctor ta me­dicină dl G. Crăciun. II felicităm I

— Sfinţ i re d e e p i s c o p tn Viena . Abia acam se va întregi văduvitnl ae*un al eparhiei Cattaro, după episcopal Petranovie. Noa alesul episoop

este Jovie. Sfinţirea e'a făcut In biserica sfintei Treimi din Viena I. Fleischmarkt 13 Actul sfinţi-rei s'a făcut de cătră: Archiépiscopal şi Mitro-politnl Bucovinei şi Dalmaţiei 1. P. S. Dl Dr. Vladimir de Repta împreună cu episcopal din

Zsrra renumital canonist al bis. ortodoxe P. S. Dl Dr. Nicodim Milaş, asistaţi de : consilierul consistorial din Cernăuţi şi protopresbiter stavro­for Dionisie Bejan ; prof delà facultatea teolo­gica din Cernăuţi şi protopresbiter stavrofor Constantin Popovici, arhimandritul bis. greceşti de aici Dr. Meletios Apostolopulos, protopreebi-terui stavrofor al bis. sârbeşti de aici V. Missic, preotul militar şi profesor catichet al şcoalelor da cădeţi Dr. Virgil Cioban şi 2 diaconi anul din/Cernăuţi şi unui diu Cattaro.

rjalfabeţll . Comitetul parohial lin Bătania, în şedinţa sa de Sâm­

bătă, 21 Noemvrie, a hotărît unanim deschiderea şcoalei de adulţi. Va propune învăţătorul Oh. Popovici.

— C s á r d á s u l d in F ă g ă r a ş . Ni-se scrie: La rectificarea publicată referitor ia „Csárdás In co-stueae româneşti", vă rog, să binevoiţi, a da loc următoarelor reflexinni : Ţin, a constata, că Ia pe-ii"ecer*ă aranjità subt firma „Crăcea roşie" ca pretext filantropic, însă faptice ca scopul ascaas, de а demonstra — cei din frânte & comitatului, — că îa ciuda referinţelor şi stărilor politice reale şi defavorabile românilor, totuşi românii sunt gata totdesuna, a face gsrda plecată a acelora, cari au au pentra ei, decât ară şi perzecuţie pe toate temenele vieţii româneşti.

Am fost deci şi sunt DE firma convingere, care o împartă-;-iac şi alţi bărbaţi fruntaşi români din părţile acestea, că ia acel „pianic" na aa avut ce căuta reuniunile femeilor române gr. or. şi gr.-cat. ca atsri şi nu a avut I00 şi nioi potri­veală costumai ro -ânesc.

Deci ţin de o greşaiâ, na numai jucărea „csár-йа* а-иІиі în frumosul nostru costam naţional, EEN* ce Хптці stimatele domnişoare adeveresc, că de fapt s'a întâmplat, — conaed numai din par­ts» unei domnişoare — dar însaş prezentarea FRPÂJ ace«a petrecere In costum naţional. "

Dovadă eclatantă, că cele sorise de mine sont ехргезіапѳа sc-aliaa?ntaloi şi opînionei generale ăi aici, e«ite noparticipărea „spontanee" a ma­jori aţii covârşitoare a familiilor române din Fă­găraş şi jur. B. t.

S e n z a ţ i o n a l e d e s c o p e r i r i la a r s e n a l u l d i n B E 5 G R * d Cu ocazia unei inspecţii Ia magazinele arsenalului din Belgrad s'a constatat că întreg materialul de războiu de care dispune Serbia este de cea mai proastă calitate şi într'un caz de războiu nu pêaM fi întrebuinţat. Această desco­perire făcută abia acuma a produs mare conster­nare în cercurile militare.

Praful de puşcă şi în genere toate materiile explozibile au fost comandate delà o fabrica din Germania. înşelătoria s'a făcut cu ştirea ofiţeri­lor trimişi să ia în primire comanda. Unul dintre reuşiţi E şi Damian Vlaici, care şi a făcut o avere frumoasă în urma autor fel de operaţiuni.

— Ar ta şi e s t e t i ca în B e l g i a E Intr'adevăr uimitoare atenţiunea pe care Belgia o dă edn-caţiunei estetice şi cultului frumuseţilor artistice şi naturale. Să fie oare o dorinţă a belgienilo-de a desminti ca tot diaadiasul, anele acazar ţiuni cam riscate ale lai Mirabeau şi compania? Adevărul E că din Bruxeles, — care are noro­cul să aibă Ia capul primăriei pe Buls „un la­minat spirit de artist" — ne vin programele di­feritelor expozitíuni ce vor avea loa ln acest oraş în 1910, programe la cari partea artistică sre on loc principul — dacă na chiar cel dintâi. Aşa, îa primai congre* internaţional al ştiinţelor administrative, cu ocazinuea discuţiei asapra ser­viciilor administrative Ia oraşe şi ta comune, congresiştii вѳ vor ocupa Ia primul rând de mij­loacele pentra Înfrumuseţarea stradelor şi pentru conservarea monumentelor publice precum şi despre estetica oraşelor tn general. La rândul său primai coagres al Asociaţianei agricole şi al Demografiei rurale se va deschide cu o discuţie asupra esteticei satelor şi a comunelor. In sfârşii al III-lea congres asnpra educaţiei familiare va pune tn discuţiune chestiunea privitoare la educaţiunea estetică în şcoală şi afară dia şcoală.

— N e c r o l o g . Văduva Anghelina Popovici cu inima frântă de durere vesteşte încetarea din viaţă a neuitatei ei mătuşe Ecáterina C-ăciu-nescu văduvă de protopop, întâmplată după grele

Pag. в » T R I B U N A « 24 N o v . n. 1908

suferinţe Ia 21 Noemvrie n. a. c. la ora 3 din zi. A trăi 61 de ani. Rămăşiţele pământeşti aie decedatei se vor aşeză spre veşnică odihna în cripta familiară Luni la 23 Noemvrie n. a. c. la 2 ore după amiazi. — Caransebeş ia 22 Noem­vrie n. 1908. Fie i ţarina uşoară.

— D e l à A c a d e m i a f ranceză . De abià a fost îngropat Victorien Sardou, şi iată deschisă che­stiunea: cine-i va succeda la Academie?

După câte spun ziarele franceze nu va fi ales In locul său u n autor dramatic. Academicianii francezi socotesc că teatru e suficient reprezen­tat prin dnii Edmond Rostand, Paul Hervieu, Henri Lavedan, Maurice Donnay, Jean Rtchepin şi succesorul lui Ludovic Halevy, care va fi unul din următorii candidaţi la fotoliul acestuia: Ge-*>rges de Pcrto-Rkhe, Brieux sau Alfred O De aceea e vorba ca fotoliul гиі-^атаоО*"^ atribuit unui profesor universitar. Se vorbeşte de dl Boutroux.

Dar e locul să constatăm dacă arta dramatică are reprezentanţi stat de străluciţi în rândurile nemuritorilor, apoi poezia e sacrificată cu totul.

Sunt poeţi dramatici ca dnii Rostand sau Ri chepin, dar delà moartea Iui j . Maria de Herecua şl a Iui Sully Prud'homme nu e, la dreptul vor­bind, un p cet, caie să fie numai poet.

— Mar i Inunda ţ i i în I tal ia. Câmpiile din futul lc caii taţilor Noto şi Rosolinl sunt în parte inundate. Pagubele sunt considerabile. O casă s'a prăbuşit îngropând subt dărâmături 5 ţărani, 3 cadavre au fost scoase.

La Riposto sunt mari pagube din csuza fur-tunef, la Giarre numeroase case au suferit stri­căciuni; multe s'au prăbuşit, sunt doi morţi şi

răniţi. La Riposto s'au prăbuşit 20 case. Suni 2

morţi. 20 bărci s'au aflat fără echipsgiu, echipa-giui perind.

Ştirile din Giardini şi Tavrinina vestesc că s'au prăbuşit acolo număroase case. Sunt doi morţi. I O plca'e torenţială cade fără încetare de 28 ore.

M a n u s c r i s e p r e ţ i o a s e . Un savant rus, lad'mir Benechvifch, a descoperii câteva ma-

misemé greceşti foarte preţioase cari aruncă o lumină adevărată asupra unor puucie obscure fncă din istoria Bizanţului.

Aceste manuscrise conţin numărcase ilustra­ţi uni în cinabru, printre cari şi mai multe por­trete de împăraţi greci, ioarie bine conservate. Savantul rus a mai descoperit diferite lucrări de natură a mări noţiunile pe cari le avem asupra vechiului drept grecesc şi chiar ssupnt isteriei şi a archeoiogki.

X Nu c r e d e , că dacă eşti bolnav, răul trece de sine, trebuie curat imediat, căci o boală né­gligera e un rău îndoit. — Tuşea, due rea de piept, oboseala, poate fi presemnele şi cauzele boalelor de piurcâni: de aceea, dacă ai aseme­nea simptome r u mai aşteptă, ci procură ime­diat veritabilul „sirop de miere de tei (Hársfaméz-szörp), a lui Örkény, care glinà tusts, dîsolvă flegma, face să'ncekze asudările de noapte, îrn bunâti ţeste apetitul, îngraşe, uşurează respiraţia, face să dispară insomnia şi împiedecă desvoltarea răului. O sticlă de probă 3 coroane, o sticlă mare 5 coroane, dacă Ie comandaţi să adresat! scri­soarea sau msndstui ta farmacia « Apostol « Bu­dapesta, József koiut 64. Depot 85 sz.

X Mu l ţumi t ă . Subscrisul vă rog să-mi trimi­teţi 10 sticle de picături de Şvedia (Schwedische Tropfen) cu câte 1 cor., prin cari mi-s'a vindecat boala mea cronică, şi vă rog totodată, deoarece aceste picături nu numai mie mi-au folosit, o şi altora, cărora і-Іе-гт recomandat, să vă exprim cele mai adânci mulţumiri. Alois Burjo k. k. po-stenfihrer, Unter-Sucher. A se procura cu ram­bursa delà fabricant S. Miteibach, farmacia şi drogueria Salvator, Zagrab.

X Nici u n g o s p o d a r care doreşte să cum­pere treerătoare cu motor de benzină să nu ne-glije de a se adresa cerând sfaturi bune şi spe­

ciale delà Kállay Lajos, motorgyára, Budapest VI Gyár-u. 50. sz. Adevăratele motoare cu benzină ale lui Kállay Lajos lucrează ori-nnde, deci şi între case acoperite cu paie, Funcţienează cu o simplicitate uimitoare.

X Südarle, porcelanuri, lămpi ti obiecte de lax de srgint de china te pot procură pe lingă preturi tize aide Încredere Ia urmaşul lui Müller S o m i v a l , Kolozivai Kostntb Lajot ntea 4 az., care e furnizorul mai malter Initlrate, întreprinderi şi corporaţiunl. Candelsmbre de bi serici, limpi anipendate 2 fl. 50, 12 pahare de apă clta-iate 72 cr. Vă r u g ă m s ă fiţi u t a t ţ l la f i r m ă .

F e l u r i m i . R i d e r H a g g a r d şl R e i n c a r n a ţ l n n e a . Scrii­

torii englezi, mai mistici decât colegii lor de pe continent, вѳ ocnpă aproape toţi de ce se pe­trece dincolo de viaţă şi chiar Rider Haggard, marele romancier, a voit să-şi spuie părerea я -supra acestui lucru In „Casael's Magazine". El crede că mai există o lume In afară de a noasttă şi că toţi, sau cea mai mare parte din cei cari tri iese azi an mai trăit împreună într'o altă lume misterioasă şi că trebuie sâ treacă Ia a'tă viaţfe după moarte.

„Eu sunt convins — spune Haggard — că viaţa pe care o trăim azi e partea cea mai stupidă şi mai trivială din existenţa noastră multiformă!"

Cu această ocaziune celebrul scriitor englez vorbeşte şi de viaţa sa actuală, arătând cât şi cura lucrează. Mai toate omenie aale le-a scris iarna. De obiceiu e! scrie mai întâiu subiectul în trăsături generaio ţi treptat desvoitá fiecare parte din subiect ţirându-se foarte strict de ясЬеша

primitivă. Cartea sa cea mai celebră, „She", a ECÍÍS'O

în şase săptămâni.

U l t i m e i n f o r m a ţ i u n i . — Prin telefon. —

C a l v a r u l „ L u p t e i " . Cur i a a în­t ă r i t azi m o n s t r u o a s a s e n t i n ţ ă a cur ţ i i cu j u r i d in B u d a p e s t a , p r in c a r e fos tu l r e d a c ­t o r r e s p o n z a b i l a l z i a ru lu i > lup t a< , d n u i Macrea , e s t e o s â n d i t la 2 8 tun i t e m n i ţ ă şi 52CO c o r o a n e p e d e a p s ă în b a n i . O s â n d a a c e a s t a e o b a r b a r ă l ov i t u r ă p e n t r u c o n f ra te le d in B u d a p e s t a , carta d in p r i c i n a n e s f â r ş i t e l o r p r i g o n i r i ce î n d u r ă , a fos t nevo i t , nu d e merit, să-şi m ă r g i n e a s c ă a p a ­r i ţ ia la 5 n u m e r e p e s ă p t ă m â n ă .

Bursa de mărfuri şi efecte din Budapesta. Budapesté, 23 Noemvrie I M

ÎNCHEIEREA ia 1 OHA ţi jnm. : Orin pe Oct. 1608 (SOC fcJg.) 25 56 25-58 S i c a r i pe Oct 2148 21 50 Cncnraz pe Mal» 15 08 1510 Ovit pe Aprilie 1714- 17 16

Preţul cerealelor după 100 kig. a fost următor Grâu nou

De Tisa — 25 K. 1 5 - 2 6 K. 20 Ш Din comifatui Albei — 24 » 9 5 - 2 5 * 90 * De Pesfs — —• 25 » 0 5 - 2 6 » — * Bănăţenesc • 25 » 10—26 » — » De Badea— 25 » 15—Я6 » 15 > Sicari — 20 » 15—20 » 30 >

iBLIOQ RAFIE. A apărut „Contagiuni venerice, profilactica şi

vindecarea lor" de Dr. Enea Nicola. Preţul 1.50 cor. şl se capătă şl la librăria » Tribunele.

* In editura I. Drotkff, Sibiiu a apărut Nr. 1 din

Biblioteca meseriaşului »Lire tele de mână* delà lemnărit de I. Aj olzan. Preţul 40 fil. 45 bani.

In atenţiunea dlor preoţi! A apărut:

j j P a r e n e z e " .

Cuvântări ocazionale şi funebra pentru toate ocaziunile ce obvin în oficiul pastoral al preotului.

De I P r . 1 >. V o n i g a .

L u c r a r e a p r o b a t ă şi u n i c ă în literatura n o a s t r ă p a s t o r a l i .

Publicată cu binecuvântare archiereaseä. V o l u m u l I . E d i f i a I I - a

cuprinde o mulţime de cuvântări potrivit* tu turor împrejurări lor, ocaziunilor şi ere-nimentelor extraordinare ce obvin în viaţa creştinului şi în oficiul pastoral al

— preotului. — Opul sc poate procura cu preţ de 4 cor,.

20 fii. la autor în Gyirok (Temes) şi la toatt librăriile româneşti, precum şi ia administraţii ziarului „Tribuna".

Poşta Redacţiei. Dlui Dr. Dimitrie Lascu. Rău ai făcut că ai în­

ceput să polemizezi : Este un distins naţionalist cel care publicase in »Tribuna« epistola.

Brad. Aşa am decis, ca afacerile de felul acesta să le lăsăm în discuţia forului competent. Nu pierde nimeni aşteptând. Acolo să se facă întâiu lumină. Salut!

Braşov. Scrieţi-Ie toate în protestul ce veţi în-naintà la congres. Păcătoşii acolo trebuie să şi ia pedeapsa.

Poşta Admini$trafîei. N. Aron. Braşov. De aici s'a expedat regulat

Redactor responsabil C o n s t a n t i n Savn. Editor proprietar G e o r g e Nlchin

Copii înţărcaţi să îngraşe repede, se fac voinici şi rumeni daci consumă nutretive Emulsiunea SCOTT.

Copii preferă şi mistuie uşor

Mf Doctorii şi moaşele recomandă pe tot rotogolul pământului 7

ír

S o ott, •"ii

J> ̂ \^ căci cunosc rezultatele excelent pro-^ * duse de Emulsiunea SCOTT.

P r e ţ u l в п ш і f l acon ve r i t ab i l 2 co r . 50 III, De vânzare în toate farmaciile.

La cumpărarea Emulsiunei a se lua seamă li marca metodului SCOTT — care este pescarul.

Kn candidat de adVocal c i A p r a x u

află aplicare imediat în cancelaria subscri­sului.

P u j , 19 Nov. 1908. Dr. Torna lenei»

adv., Puj (com. Hunyad).

Farmacia • Jegina Eîi§akîa*s

l a b o r a t o r avedicai şi c o s t a a t ic

Вжшщшещ Csongrádi sugár-ut. ж а £шг, í s t e á a a k i iá Uborfttwíaí 4в*а*Ь* <4 свжлвва* « a t » $8*i»<şl « S E U t t R b a t » " .

Cremă de faţ* „Elle»fa«ta" — йе жі ЙІ es seară -• reda feţei ігедевітвк tinerelei, împiedecă íerarates eratei», face să dispaïa. imediat pürtraüü, pete/í ne S m i ui Ш Ыг"> de neoaraţenii ale pielei Preţul 1 şi 2 o o t .

Lapte de cri» „ЕІіваЪеіа", soatrs tnta/o» bcaleior î a pieiiv al s defectelor frnmseţel, efect в і и и г . Preţul 1 oor. HO fi, Spirt de păr „Eüsabftta" dnpü o foloei*» de с Ѣ Ш » aii» împiedeci, іошжгеа шаке|еі, íntbteijío rfcdftcinlie Ьоіаіи

»Ы pasului. Preţol I оок. Ш Ш. 9^Buzodol ( < contra asodfcel picioarelor şi a шЯвіІаѵ —• іщі, o «ingară folodre, efect sigur şi In смагііе MJ

mai grave. Pretai 1 COT. Singural depoBit \n îebriuantnL Согзияііеі» dits ««svlacie m taâiapUaesc ршзніваі. La o comandă de 10 cor. aic<

socoteşte ttBpashelwe» »! pcurtc-Lemie J r t i r t » * ^ * . f R i n w r f d .

Ѣ. 251 — 1908 . » T R I B U N * « Pag 7 .

Se caută

i conducător tipograf dela care se recere cunoaşterea deplină a limbei române, maghiare si germane, precum şi la calcularea preţurilor pen­tru lucrările tipografice.

Reflectanţii să comunice şi condiţiile Ia administraţia » Tribunei*.

Iu candidat de advocat en praxă — —

află aplicare pe lângă condiţiuni favorabile

è cancelaria subscrisului.

Seini , 5 Noemvrie 1908.

Dr. Aurel Nyilván, adv. Seini — Szinérváralja.

Facem pe toţi atenţi dacă tuşesc, snnt răguşiţi, an flegmă, n'au ape­tit, daca asudă noaptea şi jee simte slab, obosit, sau dacă observă aceste simptome la unul din mem­

bri familiei să-şi comande imediat Sirupul de miere de tei al Iui Örkéuy

şi să împiedece estinderea răului.

Sirupul de miere de tei al lui Örkény întrece toate medicamentele analoage, alini tuşea, hce ii înceteze scuiparea de sânge, flisoalvă es­taient flegma, îmbunătăţeşte apetitul şi face să înceteze asudările neplăcute de aoapte. La expo­ziţia engleză a fost distins cu medalia de aur. O sticlă de probă 3 cor., o sticlă mare 5 cor. şi 3 sticle mari porto franco 15 cor. O trimite cu ram­

bursa sau după anticiparea sumei fabricantul

Farmacia „APOSTOL" a l n i Ö R K É ; Y , Budapest, József-körűt 64 (Depot 85).

'VAU: mà altoi de viţă. Cine voieşte struguri fru­moşi şi sănătoşi să se ad­reseze cu încredere cătră VITYÉ MIKLÓS la firma de viţă de vie condusă cu multă con­

ştiinţă în — O s - C s a n á d , — (com. Torontal) unde se găsesc cele mai variate altoaie de calitatea l a , soiuri de viţă de vie pen­tru vin şi struguri de conservat, precum şi viţă americană, netedă şi cu rădăcini deasemenea se găsesc viţe de rangul II

cu preţul cel mai ieftin. Soiuri pentru chioşcuri. P reţ curent trimitem gratis şi franco. Dintre multele scrisori de recunoştinţă, publicăm

una singură: Tornaföld, (up.Szécslsziget, com. Zala) 1907 Sept.30 Cele 8 00 de altoaie cu rădăcini comandate de la Dia au dat un rezultat foarte bun. Nici unul nu s'a uscat ci au crescut aşa de lungi că au trecut de un par de 2 m. şi a trebuit să tai din ei ; soiurile sunt distinxe. Voi recomanda bucuros din ele prietenilo: şi cunş cuţilor şi te rog să-mi trimiţi un catalog pri

! 1 ~ la soiuri şi preţuri. Cu stimă Andrei Hajd-Işi cun vitor I

de un : sunt i enilor I g pri-rf ajdu. II

ZénithuI de gumă deja după câteva zile s'a dovedit prin mil de scrisori de recunoştinţă

dovedeşte cä

S P E C I A L I T Ă Ţ I L E ( P R E S E R V A T Î V E ) pentru dame şi domni, inventate sub numele Zenith sunt cele mai de încredere, nu strică sănătatea, оеѳасе era defectai celor de până acum.

Preţul- 1 duzină de Zénith pentru domni 8 cor., I bucată Zénith pentru dame 7 cor.

La comandă vă rngăm să fiţi atenţi la numele Zénith, căni numai atunci e veritabil, dacă ѳ provăznt ou marca Zénith. — Se trimite tn străinătate şi In ţară pe lângă cea mai mare discreţie, re com. şi ca rambursa.

Agentura principală tn Ungaria :

DEUTSCH IZIDOR magazin de instrumente medicale şi pentra îngrijirea

bolnavilor. Sas abadka, Kossuth-n.

Cel mai mare magazin şi atelier de reparat bi­ciclete şi maşini de cusut din Arad.

HAMMER VILMOS Maestru ele electricitate

Arad, Szabadság-tér 7. Telefon 96. Pfaff şi Singer. Mare asortiment şi cel mai ieftin magazin de nvşini de cusut Minerva cu roată şi biciclete Puch şi Premier precum şi părţi constituante de maşini, plăci de gramo-foane. — Ace de maşină de cusut veritabile englezeşti. Condiţii de plată favorabile. Mare

atelier special de reparaturi.

Pronia Ççiluutnr c e t m a i b n n c o s m e t i c pentru UlCllIfl OuIldlUI mâni şi faţă, contra pistruilor şi a necurăţeniilor de pe faţă. 1 borcan 1 cor.

öiirlro Q d u o t n r a P ă r a f a t a d e Р а г , ѳ а 1 а ?* rUUid Od l ld lUI» face pelea albă ca laptele. Aibă, roza şi crem, 1 cutie 1 coroana. Cămin Qduotnr î n t i m P a l с ѳ 1 m a i s c a r t

ОйЩ\ ü d i í d l U l i face pelea fină şi fragedă. 1 bucată o coroană.

Praf de pele Salvator ment sigur contra a-sudării manilor şi a picioarelor, absolut nestri-eâcios. 1 cutie 1 coroană.

Soiri de vie (Franzbrandwein) Salvator. Dn medicament de casă cunoscut care nu trebue să lipsească din nici o casă. Se recomandă la orice răceală, durere de cap, migrenă, junghiuri, reumă şi behios. Preţul uaei sticle 1 coroană.

Schwedische Tropfen. (Picături de Cun fii O \ 0 doftorie probată contra boaielor de y l u U I d / stomac. O sticlă originală 1 coroană.

Balsam pentru bătături îfiffitrsî bătătură, pelea întărită sau negei. Preţul unei eticle cu pensulă 70 fileri.

T o a t e aceste p r e p a r a t e sunt numa i a tunci veri tabi le , dacă sunt p r o v ă z u t e cu m a r c a de scut «Sa lva to r» .

Comandele din provinţă se execută prompt şi cu bă­gare de seamă.

S . M i t t e l b a c h , farmacia şi drogheria la Salvator.

( € I * o a ţ i a ) .

Marele magazin de p i e 1 e şi necesare pentru ghete, a lui

@ > Z t t c k e r G y u l a ® Temesvár-Belváros, Jenőherczeg-nt 7.

Chevreaux: fabricaţie auericană şi franceză negru şi 'n toate colorile. — Piele de vitei: Box-Calf, negru şi colorat, »Qallumc adevărat american, neted şi dungat de Box-Calf îngrăşat german pentru cisme. Piele de mobile fabricat belgian şi holandez în toate colorile şi calitălile.— Piele de compacter. Chamois: (piele de căprioară) pentru curăţit, în toate mărimile. Calapoade de ghete. Tocuri de gumă: veritabile ruseşti şi en­glezeşti, rotunde şl în toate for­mele tocurilor în toate mărimile. Cremă şi lack de ghete. Săpun

pentru şiauă. Depozit permanent în fabricaţii indigene, tălpi germane şi tălpi

belgiane.

Invenţie nouă ! Invenţie nouâp

Moară de oţelg pentru întrebuinţare în eco­nomie şi acasă macină excelent orzul, cucu­ruzul şi grâul, se învârte cu mâna, puterea de muncă a unui băiat de 6 ani 1 kilogram p e minut — pe lângă garantă.

IPreţol 1 4 coroane. Fac aparate pentrn desfacerea sămănţel

de lucerna şi de trifoiu, de mânat cu puterea ori cu mâna, de aplicat în maşina de îmblătit ori de sine stătătoare. Preţurile să se întrebe.

Д а с і і г Gyula fabrică de aparate de desfăcut să­mânţa trifoiului şi atelier de repa­

raturi de maşine. : : ORADEA-MARE ; :

( N a g y v á r a d Vilanytelep mellet)

BENYOÏSZKÏ L. ARNOLD fabricant de Instrumente muzicale.

S Z Â S Z R È G E N .

Tot aşa primeşte repararea a tot felul de instru-' . ;^mente cu preţuri ieftine şi lucrate artistic. Reparare de orgă mare, harmonium şi gramofoane.

Príma fabrică pentru şlefuitul sticlei, pentru lucrări artistice de sticlărie şi fabrică de

oglinzi din sudul Ungariei Arad V , PÉESKAI-UT 17. Telefon 525.

şi-a pus în funcţiune uzinele sale în ziua de 21 Oct. 1908.

Eiectueştc repede şi ieftin comsnzile următoare :

Oglinzi şlefuite sau simple, lucrări de sticlărie artistică încadrate î n aramă pentru instalaţii de vitrine, geamuri călite, oglinzi de Veneţia. Lustruiri — — de Oglinzi vechi cu preţuri moderate. — —

i D u b i n i e v i c z O s z k á r — comerc iant d e art icole medica le c h e m i c e şl parfumuri. -

Kolozsvár, str. Deák-Ferencz nr. 8. ̂ =

Recomandă în p r e ţ u r i l e c e l e m a i i e f t i n e :

Esenţe de rom şi lichcuri cu prescripţii de pregătire - V á p s e l i m i r o s i t o a r e —

Parfumuri, pudre, s ă p u n u r i din fară şi str. O a z e> T e pen t ru ins t rumente de manicurare şi parfumuri.

M u l a E i i u r atelier de ghete.

M e d i a ş — M e d g y e s .

cel mai bun mijloc contra mătreţei a căderii părului şi în contra cărunţirii. F e t r o l - C h i n a

ъ ж ж ж ж ж ж ж і ' Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж Ж / T e l e f o n 140. — T e l e f o n 140. И . . . Telefon 149.

Telegram adr. : Lászloczkf, hentes. Щ

Am onoare a aduce la cunoş t in ţa onor . public că în ti •: іиг Lucru de mână i a r a n l a t . fj ІШ\й Iffilfl j | тП\іШ B

Ghete de şevro pentru domni . . > > box > » . . » » şevro pt dame cu bumbi » » » > » cu şirete

Jumătăţi de şevro pentru dame . Ghete tari de muncitori delà ; . Ghete de copii delà

K i r — K i r — K 1 0 - 5 0

9-50 8 - — 6 8 0

3 ' —

K K K K

M a t e r i a l d e I-a c l a s ă .

• v e c h e d e 4 w < і ѳ SLXXÍ

am in t rodus i n s t a l a ţ i e e l e c t r i c ă conform recerin-ţelor moderne şi a m instalat maşini le cele mai noua şi mai moderne cu cari pregătim în cea mai mare curăţenie tot felul de articole de cămătărie i

p r e c u m : Ş U П C ă

ti

ti

ti

ti

ti

/ V . ••. _ X A АЛ л / і д п я ciasornicile date mie vor fl reparate Sd Yd uOYCuCSC P ü . n c t l l a l 1 Cel mai simplu mod de а tri- [ mite ciasornicele stricata pe postă.

~ 5 % * І Ж c lasornlcar şi JJ іШШШіІ E^vaerglu Ѣ VZ*1& Ш#Л * Sfffhedin î ?

Neo Vilmos

* Sfghedin Laudon u. 24с

Unde so repară eia-sornioile in mod

special, rompt cu garanţie de 3 ani şi pr<ţuri ГатогаЬіІс Ţine In deposit ciasornice de buzunar, pendele ji ciasornice cu a-

larmă, precum şi bijuterii şi obiecte de argint de China, cu preţurile cee mai favorabile. — Cumnăra frânturi de aur şi de argint cu preţurile cele mai maii sau le schimbă cu obiecte noi.

Comandele din provincie se săvârşesc punctual şi se împaohetează cu mare îngrijire,

( jambon), S l ă n i n ă f i n ă (Kaiserfleisch) cu aiu c â r n a f i şi alte cârnăţării . Pri­mim şi executăm punctua l comenzi, a tâ t loco cât şi în provincie. — Tot la fabrica asta se găseşte şi s l ă n i n ă a l b ă şi a f u m a t ă precum şi u n t u r ă (de casă) t o p i t ă .

Cu stimă :

ti

ti

ti

ti

ti

ti

ti

ti

ti Fraţi i £ászloczl( i « A f l i ' І-̂ аЪі-ісгі : în strada Kádár nr. *7. ѣа

I N ^ і Ъ і і ѵ а ( N a g y s z e b e n ) ,

ie S t i e l O p i e s ă e n u m a i c u 40 d e c o r .

încălzeşte în 3 / 4 de oră 150 de litrii de apă, pen­tru care c o n s u m ă ca com­

bustibil numa i 10 fileri de cărbuni de lemn. O v a n ă d e n e î n c ă l z i t n u m a i 24 c o r .

Lungimea fundului vanei 122 cm. :: :: înălţ imea de 60 cm. :: ::

C o m a n d e l e s e eftuesc lmedi»t şl se trimit cu rambursa.

Casta? Siuchlich Entenţjasse 17. H E R M A N S T A D T . Saggasse 15

P r e m i a t e u p r i m e l e 1 6 p r e m i i î n a n i i 1 9 0 2 , 1 9 0 3 ş i 1 9 0 4

K á l l a i L ; B U D A P E S T , V I . O y à v U T E Z A 2 8 .

ШШ" Motoarele lui de benzină şi treerătoarele cu Iocomobil de benzină

au fost distinse Ia toate EXPOZIŢIILE cu medalie de AUR. Fiecare în interesul propriu, DACĂ CERE PREŢ-CURENT ŞI EXPLICĂRI DESPRE ACESTE TREERĂTOARE CU MOTOR de BENZINĂ RECUNOSCUTE ÎN TOATĂ TARA DE CELE RRAI BUNE, PRECUM ŞI DESPRE ALTE MAŞINI AGRICOLE.

Fabrica de motoare a lui Kállai Lajos, în anul acesta a fost din nou decorată cu medalie de aur de stat. T U

TIPOGRAFIA GEORGE NICHIN, — ARAD 1908,

N- 2 5 1 1Q08 •TRIBUNA» P a g 9

Primul salon de corsete in Sibiiu Premiat. Premiat

Recomandă tot felul de corse te fine şi ele­gante duţ ă m ă s t

DEPOSIT BINE ASORTAT

In 40 de feluri de cor­sete (şi tot felul de articole d© felul aces­

ta) fason particular TOTDEAUNA IN REZERVĂ.

Cu stimă.

J. Oschaniizky, Bretterpromenade Palais

НаЬегшваа. Fason bun.

Preţuri reale.

S Z A B Ó S Á N D O R sculptor, auritor şi fabricant de iconostase şi altare

= SZATMÁR, Báthory-utca 18. sz. =

ÍRT

Cele mai moderne ШГ mobile d e fier şi aramă şi cele mai practice

bănci higie-nice de şcoală Ş I M O B I L A R E A LO­CUINŢELOR, H OŢELE­LOR, SPITALELOR şt

a ŞCOALEIOR, precum şi O B I E C T E FABRICATE DIN C E L E M A L B U N E M A ­TERIALE DIN ŢARĂ, lucrările ceie mai solide de artă şi construcţie se life-

rează numai de cătră firma

rsthardt î ţ c z so nitida Brassó, str. Fekete nr. 33.

-Tot aeoio e cancelaria şi fabrica montată cu cele mai noi maşinării.—

g y i J á n o s Execut

I

i i

atelier d e lăcătuşerie şi reparaţii : d e maşini în N a g y e n y e d . :

orice lucrări de lâcă:uş:ne artistică, h construcţii de ciădiri si la maşini, precum zăbrele d i fer, uşi

de fer, ferării la construcţii, - poi instalaţ-i de sonerii electrice, de telefoane şi de paratrăsnete, execută orice reparaţii la

maşini de cusut şi la biciclete şi le furni-: zează în preţurile originale ale fabricei, :

ÎN sfârşit orice felun de TRIERĂTR»ARE CU A B U R I , M O T O A R E , N U M P E ŞI FÂNTÂNI CU P U M P E , ATÂT REPARAŢII E X A C T E CÂT ŞL FURNITURI D E M A Ş I N I ŞI UNELTE AGRICOLE CU PREŢURI ORIGINALE.

Recomand publicului agricultor plugurile mele cu cap de oţel şi grape!;; melc de ier executate Ь ate>ierul meu propriu. Servesc graiis devizuri (proiecte de cheltuiel i , atingătoare de branşa mea. R G PREŢIOSUL SPRIGLN AL ONORATULUI P U B L I C .

Credeţi-mă

I

I

I

I

»

I

I

ca lucraţi în interesul propriu dacă nu daţi i a s f u -mentelc să ie rnpa-are in Timişoara sau Seghedin.

Căci în Chichinda mare (Nagy-Kikinda) str. Sándor- főherceg . I n n t О 1 І О І ~ І Л І m e u d e

instrumente muzicale proviizut cu puberi de muncă speci lie se : eparä tot felul de m^tru tiente mu­zicale în mod special cu preţuri ne­maipomenit de ieftine. Ţin în depozit totfelul de violine fabricaţia cea mai bună, tambure, harmonice şi gramo-foane, precara şi placi de gramofoane. Apoi tot felul de părţi de instrumente.

Lit comande din provincie se face lucrul cu îngrijire sub supravfgherca mea. Cu deosebită stima :

Face cu preţuri moderate : I C O N O S T A S U R I , A L T A R E ,

J E R T V O N I C U R Î ; primeşte renovarea iconostaselor vechi, a altarelor, a jertvonicelor şl a amvoanelor, preeam şi tai f. lai de lucruri to branşa asia ; cu concursul pictorilor renumiţi peatra pictarea icoanelor, preeam şi tot felul de aurituri.

Dinstii'ţ'unea munoei тѳіѳ вѳ adevereşte prin multele scrisori de mulţumire, pe cari ie am la mana ; ca гаееа a parohiei diu Ve­resmart şi Magyarkonyát.

fi

ш

R E Y E R H E N R I K Fabrică de tavane trestii, în stalată cu maşini.

Ú J V I D É K , s t r . P e t ő f i n r . 9 8 . R e c o m a n d a în atenţ iunea arhitecţilor p recum ŞI în a publicului doritor de construcţii fabricatele sale brevetate de t a v a n e «tio t r e s t i i lucrate cu maşina . F a b r i c a : trestii de bolţi de ori-ce lungime şi de ori-ce soi, cojite sau necojite, p r e c u m şi paravane şl îngrădiri pen t ru grădini şi pentru procători de cărămizi, împletituri dese de trestii pent ru îagrădirea pomi lo r şi a strugurilor.—Fumisează maşini pentru orice fel de lucrări de trestii. — împletiturile mele de trestii s u n t cele mai b u n e şi executate în m o d solid şi n u se pot confunda

— cu alte mărfuri inferioare. •• — —

I Ы

T U R N Ă T O R I E D E

F E R Ş I M E T A L E

după m o d e l e pro­prii sau tr imise c u

preţ eftin.

Fabrică de maşini S I M O N .

ELISABETSTADT. Emausgasse Nr. 2.

instr . muzicale.

Primeşte tot felul de re că­raturi, ciri s : ţin de branşa maşinăriilor

aşa d. e. ma­ş in i le agri- ,« co le , maşini

pentra ar derea spir­tului, fabrici d e bere ş l fabrici d e cărămizi s e repară pe lângă ga­ranţie, r e p e d e şl sttln. — Fabricare şl reparare d e cazane .

Montarea transmisiunilor noi, cu aparat tn formă de roată sau glob, în toate mărimile.

Cisălarea cilindrelor de mori şi despărţirea după maşinile sistemul cel mai nou, repede

- şi eftin. -

]

Pag. 10 »T RI B U N A « Nr. 2 5 1 — 1908

И В § 1 Ш Ш 1 1 Ш 1 1 И 1 Ш 1 § 1 1 І І

In atenţiunea ne­gustorilor de fer si a curelarilorü

Prima turnătorie de aramă, bronz, metal, pacfon şi nickel

W E I R 1 C H J O Z S E F - n é P É C S , Ferenciek-utca 44 sz.

R e c o m a n d ă

fabricaţtottile de fer pentru cwl tu rna te d u p ă or ice mode l .

F S O R V I E I u p r o m p t SŞT »*ер^сІ5

•p>o j ékng:& i>i*t»çi*RI m o t t e s te.

Cea mai mare fabrică de ceasuri de turn din ungaria aranjată cu putere de aburi.

BODICS SlIDOR, turnătorie de clopote şi ceasornice de turn

B A J A ( B A C I C A ) . Recmanda îndeosebi cele mai perfecte

CIASURI de TURN pen t ru biserici, primarii, castele, şcoli şi fabrici, cari cu construcţie perfectă şi n o u ă de tot şi în pre­lucrare solidă. — Afară de aceia

luarea aminte a onoraţi lor preoţi şi a ono-comitete bisericeşti a supra

MÄREI TURNĂTORII DE CLOPOTE. Pregăteşte clopote în toate mărimile după acor­duri recerute. Se reînoiesc şi repară clopote vechi ; afară de aceasta se repară eiasurile de turn pe lângă chezăşie. — Onoratele comitete şi pieba-nile precum si curatorii pr imesc avantajul de a plăti în rate. Servesc, la dorinţă, cu budget, gratis.

atrage ratelor

ferar d e Ins trumente , lăcătuş d e maşin i ş l mechanlc.

Versecz, Barosplatz. R e c o m a n d ă onoratului public, fabricatele sale propri i , ca

«4* ' " Î L

Cântare, Pumpe,

Biciclete, Fântâni, Stropitoare eu peronosporâ, de rechisite.

Conducte de cauciuc, şi

C r a m o f o a n e , S c u p r e ţ u r i l e ce le m a l i e f t i n e .

R e p a r a ­turile, sau ori-ce co-m a n d e v o r fi executa­te cât s e

P . o a t e d e 0Sbt

4* ţ£

I 'V

Prin reclamă la proftres!

I" *.*íf,.

t ~

ki Grosz N a g y Ferencz, 'иГГі Oebreczen : FAMACIA : ;

"a .S "S o E o e

3 g

U , J si

« S . " luÜc S S;

S E

5 o „ « — a aS TI ö ic, CI a S

Si U 53 u

'S Э"« Я (? м

•TE a. 1 | f ,

se Ф

•*=> ÍH •

<& > &

Numai exis tă r e u m ă ! C m e voeşte să scape d e or i -ce soi de reumă şi de tot felul de d u r e r i externe sa c u m p t r e o sticlă m rc d m renumi tu l

Balzam Regesc ( K i r á y Ba lzsam) ai că ui efect vindecător c r ecunoscu t de m e d i c i 1 s t i c lă mare 2*65 Cor. cu î n d r u m a r e , 3 sticle mari 665 Cor. cu î n d r u m a r e , p o r t o - f r a a c o ca ram­bur sa . P a t e n t a t , î n n i t i a m ? r a t e sp i ta le de frunte se apl ică ca cel m a ; b u n medicament .

M U S T A Ţ A E FRUMOASA

DACĂ ;ATREBT:INTEZI

FÖIÄDÄ HÄJDUS16 ce* m ă i bona pentra creşterea |l potrivirea musieţelor, pregătita din materie neunsuroasă. Ef ee-t u l se v e d e f o a r t e I u t e ţi c u s i g u r a n ţ ă . Scutit prin lege. Un borcan Ä O ftl. Prin poiti se trimit sumai 3 borcane cu

Cur. Cu rambursa gratuit

4 2 m ./fejj