COPIII ROMI ÎN EDUCAȚIA

SEGREGATĂ MĂRTURII ALE PĂRINȚILOR ȘI COPIILOR

Romani CRISS, în parteneriat cu Centrul FXB pentru Sănătate și Drepturile Omului din cadrul Universității Harvard, ANTIGONE, Centrul European pentru Drepturile Romilor (ERRC), Asociația Life Together și Asociația Integro din Bulgaria au realizat si implementat proiectul DARE-Net proiect: Rețeaua Desegregare și Acțiune pentru Educația Romilor. Acest proiect a fost implementat cu ajutorul financiar al Comisiei Europene (EACEA Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură prin programul său Învățare pe tot parcursul vieții). Această publicație reflectă doar viziunea autorului și Comisia nu poate fi trasă la răspundere pentru utilizarea, în orice fel, a conținutului acestei publicații

INTRODUCERE

Re�eaua pentru Desegregare �i Ac�iune pentru Educa�ia Romilor (DARE Net) are ca scop dezvoltarea unei re�ele interna�ionale a societ��ii civile rome pentru a face schimb de bune practici �i ini�iative de succes în educa�ie �i desegregarea �colar� a copiilor romi �i pentru a încuraja angajamentul institu�iilor în integrarea copiilor romi �i a elevilor prin desegregare �i educa�ie de calitate.

Parteneri în acest proiect sunt Asocia�ia Integro (Bulgaria), Asocia�ia Antigone (Grecia), Centrul European pentru Drepturile Omului (Ungaria si Croa�ia), Asocia�ia Civic� Life Together (Republica Ceh�), si Centrul FXB pentru S�n�tate �i Drepturile Omului din cadrul Universit��ii (Statele Unite ale Americii).

Segregarea �colar� este un fenomen larg r�spândit în Europa, în ��ri precum Bulgaria, Croa�ia, Grecia, România �i Ungaria. Segregarea �colar� se g�se�te în diferite forme, ca de exemplu separarea elevilor romi �i neromi în clase diferite, cl�diri diferite, dar include �i diagnosticarea elevilor romi ca elevi cu nevoi speciale sau cu u�oare dizabilit��i �i plasarea consecventa a acelor elevi în �coli speciale.

Dincolo de separarea fizic�, care reprezint� un act de discriminare cu efecte negative asupra stimei de sine a copiilor romi, segregarea �colar� aproape întotdeauna presupune �i educa�ie de calitate slab�. Pentru a avea �anse egale în educa�ie este nevoie de un acces egal la resurse, aspect care nu se aplic� situa�ie în care elevii romi înva�� separat de elevii neromi.

Impactul segreg�rii �colare se manifest� nu numai asupra copilului, dar �i asupra familiei dup� cum vom vedea în paginile urm�toare.

Republica Ceh�, Ungaria, Croa�ia �i Grecia au fost condamnate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru înc�lcarea Conven�iei prin segregarea �colar� a copiilor romi. Din p�cate, schimb�rile în sistem în ceea ce prive�te segregarea tot nu se întâmpla în pofida acestor decizii.

DESPRE ACEASTĂ PUBLICAȚIE

Aceast� publica�ie este publicat� ca parte din proiectul DARE Net, ce are ca scop cre�terea con�tientiz�rii despre problema segreg�rii �colare a copiilor romi �i despre importan�a unei educa�ii egale �i de calitate.

In paginile urm�toare, vor fi descrise câteva situa�ii din �colile din Bulgaria, Republica Ceh�, Croa�ia, Grecia, România �i Ungaria, precum �i declara�ii ale elevilor, ale p�rin�ilor acestora sau a persoanelor care au experimentat segregarea. Unele dintre aceste cazuri au fost aduse în aten�ia Cur�ilor de Judecat� na�ionale �i regionale.

Scopul acestei publica�ii este de a demonstra efectele extrem de negative ale segreg�rii �colare prin observarea direct� a experien�elor celor direct afecta�i de fenomen. Elevi romi, fo�ti elevi romi �i p�rin�ii lor au fost de acord s� ne împ�rt��easc� experien�a lor descriind cum au perceput ei segregarea la timpul respectiv, cum o v�d acum, cum �i care a fost impactul asupra vie�ilor lor dup� ce au fost plasa�i într-un mediu segregat.

In unele cazuri, cei intervieva�i spun cum au trecut prin procesul de desegregare �i de nivelul de acceptare a unui astfel de proces, atât în rela�ie cu profesorii �i p�rin�ii neromi, precum �i în comunitatea rom�.

Organiza�iile partenere în proiect doresc s� î�i exprime recuno�tin�a �i mul�umirea fa�� de to�i aceia care au fost de acord s� î�i spun� experien�a lor despre segregarea �colar� în mod deschis.

GRECIA

O scurtă vedere de ansamblu asupra segregării școlare

Grecia garanteaz�, prin cadrul sau legislativ, educa�ia �colar� pentru to�i copiii, nativi sau str�ini, de la vârsta de 6 ani pân� la 15 ani (6 ani- �coal� elementar� �i 3 ani- ciclul inferior al liceului). Educa�ia secundar� neobligatorie (liceul), potrivit reformei înv���mântului din 1997, const� în �colile Unificate de Educa�ie Secundar� General� Superioar� (“Eniaia Lykeia”) si �colile Educa�ionale Tehnic Voca�ionale (“TEE”); elevii se pot transfera de la un tip de �coal� la altul. In cazul celor din urm�, studiile dureaz� 3 ani �i dup� absolvire are loc o testare na�ionala prin care se acceseaz�

cursurile universitare sau cele din cadrul Institutelor Educa�ionale Tehnologice. In cazul Institutelor Tehnologice durata studiilor este de 2 ani (nivel A) sau de 3 ani (nivel B)1.

Educa�ia se adreseaz� tuturor copiilor indiferent de statutul modului de locuire (legal sau nelegal) al p�rin�ilor lor. Cu toate astea, potrivit unui studiu realizat de Agen�ia de Drepturi Fundamentale a UE, nivelul de segregare �colar� a copiilor romi în Grecia în �colile de mas� este de aproximativ 35%2.

De�i segregarea este interzis� este, de fapt, prezent� în multe �coli. S-au f�cut câteva eforturi de a men�ine copiii romi la �coal�, dar cu succes limitat (doar în regiunile în care s-a implementat programul �i în perioada func�ion�rii programului)3. Numeroase eforturi pentru realizarea desegreg�rii au avut succes sc�zut (local) sau au fost pur �i simplu ineficiente.

Rezisten�a p�rin�ilor majoritari �i a autorit��ilor locale din Grecia împotriva desegreg�rii a fost înregistrat� în câteva locuri în �ar�. Alian�ele informale dintre p�rin�i �i profesori (uneori �i cu sprijinul autorit��ilor locale) �i-au concentrat eforturile în încercarea de a obstruc�iona câteva tentative de desegregare (desființarea transportului către școală). In practic�, problemele segreg�rii �colare a copiilor romi persist�4. In aceia�i privin��, trebuie men�ionat c� Grecia a fost sanc�ionat� într-o

                                                                                                                         1 I. Dimitrakopoulos, (2004), Raport Analitic asupra Educa�iei în Grecia (2003), Punctul de Contact Na�ional pt Grecia – ANTIGONE, Centrul de Informare �i Documentare, Atena 2 FRA, Educa�ia: Situa�ia romilor în 11 state membre. Cercetare romi- Date focalizate (apare în 2014). 3 A. Triandafyllidou �i R. Gropas (2011), “Imigran�ii �i Via�a politic� în Grecia: între patronajul politric �i c�utarea incluziunii”, Societatea �i Politica Sud-European�, publicat� în I-First pe 23 Septembrie 2011. 4 De v�zut “ANTIGONE” Raport Anual 2011, 2012 �i 2013; Avocatul Poporului din Grecia, Departamentul Drepturile Copilului (Aprilie 2012), disponibil la:< http://www.synigoros.gr/resources/parallel-report-un--3.pdf>; Comitetul pentru drepturile copilului, Reac�ie la rapoartele depuse de statele member sub articolul 44 al Conven�iei, Grecia (August 2012), disponibil la: http://www2.ohchr.org/english/bodies/crc/docs/co/CRC_C_GRC_CO_2-3.pdf> . De v�zut �i de la Comisia Na�ionala Greac� pentru

serie de cazuri de c�tre Curtea European� a Drepturilor Omului pentru violarea dreptului la educa�ie �i nediscriminarea a copiilor romi5.

Mărturii ale părinților și elevilor romi despre segregarea școlară

Prin intermediul unei serii de interviuri care au avut loc în câteva comunit��i pe teritoriul Greciei, p�rin�ii �i elevii romi au avut ocazia s� î�i exprime liber p�rerea, pe baza experien�elor personale legate de situa�ia romilor în domeniul educa�iei.

O aten�ie special� a fost acordat� victimelor segreg�rii, fie c� erau sau nu con�tiente ca segregarea este o form� de discriminare fa�� de ei �i o violare a drepturilor lor. Totu�i, au fost incluse �i interviuri din zone integrate. Înaintea fiec�rui interviu nu se �tia dac� s-au identificat persoane care au fost victime ale segreg�rii. De asemenea, este posibil ca actele de discriminare s� se întâmple �i în comunit��ile integrate.

Mai mult, interviurile care se concentreaz� asupra cazurilor de integrare scot în eviden�� impactul pozitiv al desegreg�rii. Acestea indic� faptul ca interven�iile de politic� încruci�at� eficiente au poten�ialul de a îmbun�t��i substan�ial standardele educa�ionale ale romilor, în compara�ie cu modelul segreg�rii. Aceast� p�rere este exprimat� �i de p�rin�ii romi care sunt con�tien�i de importan�a unui mediu f�r� segregare.

Pentru a respecta dorin�ele celor intervieva�i �i pentru a le proteja intimitatea, vom folosi doar ini�ialele numelor lor. Doar domnul Sampanis, unul dintre reclaman�ii din cazul “Sampanis �i Al�ii vs Grecia”, care a avut ca rezultat sanc�ionarea Greciei de c�tre CEDO pentru înc�lcarea articolului 14 din Conven�ia European� a Drepturilor Omului (interzicerea discrimin�rii) �i a Articolului 2 al Protocolului nr 1 (dreptul la educa�ie), a fost de acord sa îi fie publicat numele.

DENDROPOTAMOS - THESSALONIC

Dendropotamos este cel mai mare cartier din Thessalonic. Aceasta zon� izolat� de la periferie este situat� la o distan�� de 5 km de centrul ora�ului. Este locuit� de 5000 de oameni �i mai mult de dou� treimi ale popula�iei apar�in uneia dintre cele 3 comunit��i rome din zon�. Copiii romi înscri�i la

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           Drepturile Omului (GNCHR): GNCHR, “Comentarii asupra schitei celui de-al doilea raport periodic al Greciei asupra Conven�iei asupra drepturilor civile si politice, 2013, http://www.nchr.gr/images/pdf/apofaseis/ellinikes_ektheseis_en_ell_org/OHE/Parathrhseis_EEDA_prosYPEKS_DSAPD.pdf ; GNCHR, “Raport �i propuneri în privin�a drepturilor romilor”, Raport anual 2009, pp. 100 et seq.; GNCHR, “Propuneri pentru protec�ia romilor din Grecia”, Raport anual 2001, pp. 179 et seq. 5 Cazul Sampanis �i Al�ii vs. Grecia (2008), cazul Sampanis �i Al�ii vs. Grecia (2012), cazul Lavida �i Al�ii vs. Grecia (2013).

�colile din cartier reprezint� marea majoritate a elevilor. Intr-una dintre �colile din Dendropotamos, propor�ia lor este de 97%.

E. M.

Doamna E. M. are 4 copii: doi b�ie�i gemeni de 16 ani care sunt în clasa întâi de liceu, un b�iat de 10 ani care este în clasa a 5a a ciclului primar si unul de 8 ani care este în clasa a 2a a ciclului primar.

Toți copiii ei merg la una dintre școlile din cartier care, având în vedere numărul de romi, sunt școli segregate.

Ea spune: “Cu privire la �coala primar� din cartier, când gemenii au început clasa întâi, în anul �colar 2005/2006, au fost înscri�i aproximativ 400 de copii �i aproape jum�tate dintre ei erau romi.

Cea mai mare problemă a școlii era situația groaznică și cu totul periculoasă a clădirii.

Din cauza st�rii de deteriorare groaznic� care se înr�ut��ea de la an la an

Aproape toți părinții romi au reușit să își înscrie copiii în școlile din alte cartiere.

“Mul�i p�rin�i romi au vrut sa î�i înscrie copiii în �coli mai sigure �i, de aceea, au încercat s� fac� înscrierea la o �coal� în cel mai apropiat cartier, care apar�inea altei prim�rii, unde erau accepta�i majoritatea copiilor neromi din cartier.

Din p�cate, din cauza problemelor birocratice, nici unul dintre copiii romi nu au reu�it s� fie înscri�i la alte �coli. Directorul �colii unde au

cerut s� se transfere, a cerut o adeverin�� care s� ateste c� locuiesc în raza prim�riei în care se afl� �coala6 �tiind ca asta era imposibil.

Singura excep�ie erau copiii care aveau rude sau prieteni apropia�i în respectiva zon� care puteau declara în cadrul unui document oficial c� le ofer� cazare permanent� acelor copii în casele lor. In aceast� situa�ie, copilul putea merge la �coala respectiv�.

Când gemenii mei au terminat �coala primar�, 7 dintre colegii lor neromi s-au înscris la cursurile ciclului secundar la �coala men�ionat� mai sus, de�i nu au prezentat nici un document care s� ateste c� locuiau în zona respectiv�. In schimb, nepotului meu i s-a cerut s� prezinte un astfel de document pentru a putea fi înscris la �coala respectiv�”.

“Având în vedere cele spuse, este u�or de în�eles c� pentru romi singura posibilitate de a merge la �coal� era s� mearg� la �coala din cartier care în scurt timp a devenit o �coal� segregat�.

Chiar și luând în considerare această segregare, nici una dintre autoritățile competente sau cineva din cadrul primăriei nu au intervenit ca să sprijine, de exemplu, transportul sau alte măsuri care să permită copiilor noștri să meargă la o altă școală în afara cartierului.

                                                                                                                         6 Potrivit legii grece�ti, copii sunt înscri�i la �coal� conform adresei de reziden��.

Dimpotriv�, s-a întâmplat ca elevii romi din alte cartiere au fost adu�i cu autobuzul la �colile noastre deoarece nici una dintre �colile din apropierea cartierelor lor nu i-a acceptat.

�inând cont de experien�a mea personal� pot spune c� �ansa de a înv��a într-o �coal� nesegregat� este foarte important� nu numai pentru integrarea copiilor no�tri, dar �i pentru posibilitatea de a accesa un nivel mai înalt de educa�ie. Când gemenii mei mergeau la �coala primar�, care la vremea respectiv� era frecventat� de 50% elevi romi, am observat c� depuneau mai mult efort, fa�� de ceilal�i doi fii ai mei mai mici, ca s� înve�e �i s� î�i fac� temele ca sa nu fie considera�i mai pu�in de�tep�i fa�� de ceilal�i copii.

Discriminarea pe care am îndurat-o este mai mult decât segregare. Uneori, copiii noștri sunt victimele atitudinii urâte a profesorilor.

In timp ce unii profesori sunt foarte dedica�i s� creasc� motiva�ia, participarea la ore �i astfel, nivelul educa�iei elevilor, sunt al�ii c�rora nu le pas� deloc.

Aceștia sunt adepții stereotipului care spune ca romii sunt săraci și proști și nu le oferă nici un stimulent ca să vină la școală și să considere educația ca o bază în viața fiecărei persoane.

Cele spuse mai devreme �i lipsa de interes a unora dintre p�rin�ii romi cu privire la educa�ia copiilor lor, favorizeaz� un mediu care încurajeaz� un nivel de educa�ie foarte sc�zut. Aceste probleme dau mici speran�e pentru îmbun�t��irea condi�iilor de trai �i integr�rii comunit��ilor de romi”.

I. Z.

Doamna I. Z. este mama unei fete de 13 ani �i a doi gemeni de 12 ani. Gemenii au fost n�scu�i înainte de termen, la 22 de s�pt�mâni �i prin urmare amândoi au probleme de s�n�tate. Unul are probleme cu mobilitatea �i

cel�lalt cu câteva organe. Amândoi sunt afecta�i de traum� cranian�.

Situa�ia este agravat� de faptul c� so�ul ei este în închisoare �i ea trebuie s� între�in� toat� familia.

Despre fiica ei, doamna I.Z. spune: „a terminat ciclul primar în cartier cu greu deoarece profesoara pe care a avut-o în ultimii 3 ani nu era o bun� profesionist�. De

fapt, toat� clasa ei a avut probleme �i dificult��i. Apoi, când a început ciclul secundar, s-a decis s� renun�e aproape imediat.

Ca s� nu se lase de �coal�, i-am sugerat la momentul respectiv s� mai fac� ni�te ani de primar� ca s� î�i construiasc� o baz� pentru ciclul urm�tor. Din p�cate, atunci, a refuzat �i �ansa asta.

Este u�or de în�eles c� problema educa�iei copiilor no�tri nu este doar aceea de a frecventa cursurile unei �coli segregate, dar mai mult decât atât, este vorba despre calitatea educa�iei oferite de o astfel de �coal�. In timp ce unii profesori sunt foarte buni în ceea ce fac �i îi motiveaz� pe copii s� continue s� vin� la �coal�, altora nu le pas� deloc de nevoile specifice ale elevilor.

Când fiica mea era pe punctul de a începe școala, eu și soțul meu ne-am gândit să o înscriem la o școală mixtă, din alt cartier unde aveam rude cu copii de aceiași vârsta și ar fi putut să înceapă școală împreună.

Din păcate, asta nu a fost posibil deoarece școala cerea o adeverință

care să ateste ca fata era înregistrată oficial cu adresa de reședință în zona respectivă.”

Cu privire la situa�ia gemenilor, doamna Z.I. spune: când au ajuns de vârst� �colar�, am încercat s� îi înscriu la o �coala pentru copii cu nevoi speciale7 din cauza problemelor lor, dar din cauza lipsei transportului, nu au putut nici s� înceap� �coala.

Câ�iva ani mai târziu, la vârsta de 9 ani, mul�umit� „Programului pentru Educa�ia Copiilor Romi” �i ajutorului important oferit de lucr�torul social responsabil cu implementarea programului, gemenii au fost înscri�i la �coala normal� din cartier. Acum, unul dintre gemeni este în clasa a 6a �i cel�lalt este clasa a patra.

In cadrul programului, este desemnat un asistent al profesorului care s� ii ajute pe copiii cu dizabilit��i mentale sau fizice sau pe cei cu dificult��i la înv��are, dar din moment ce programul se va termina în câteva luni �i nu �tim daca va fi oferit� o prelungire, nu sunt sigur� dac� b�ie�ii mei vor mai beneficia de acest ajutor important.

Cu speranța de a-mi integra copiii, aș vrea ca ei să meargă la o școală din afara cartierului nostru.

De aceea, sper ca atunci când so�ul meu va fi eliberat din închisoare, vom avea �ansa s� ne mut�m într-o alt� zon� pentru a le oferi posibilitatea copiilor no�tri s� mearg� la o �coal� mai bun� �i pentru ca noi s� avem mai multe �anse de a ne

                                                                                                                         7Potrivit sistemului educa�ional din Grecia, în afar� de �colile de mas� (primar�, secundar� �i liceu), exist� �i �coli speciale pentru copii cu nevoi speciale pentru elevii cu dizabilit��i.

angaja, îmbun�t��ind-ne astfel traiul.”

D. T.

Doamna. D. T. are 45 de ani si locuie�te cu cei doi copii ai s�i, cel mai mare având 16 ani �i cel mic, 10 ani. De când a divor�at a trebuit s� aib� singur� grija de familia ei.

Ea spune: „Fiul meu cel mic este în clasa a patra �i merge la �coala din cartier. To�i colegii lui sunt romi, dar asta nu a fost niciodat� o problem�. Cred c� profesorii au un rol crucial în motivarea elevilor de a veni la �coal� �i de a avea rezultate bune. Dac� ar fi capabil s� determine copiii s� participe la ore �i s� le capteze aten�ia, mai pu�ini copii ar abandona �coala.

In ceea ce îl privește pe fiul meu, el este foarte norocos deoarece a avut mereu profesori buni care au grijă de elevi și sunt dispuși să ajute.

In cazul în care intervine vreo problem�, p�rin�ii sunt imediat informa�i �i deci, în cazul nostru, colaborarea dintre mine �i �coal� este foarte satisf�c�toare.

In general, calitatea educației oferite în școlile din cartierul nostru este mai scăzută calitativ decât în alte cartiere. Din punctul meu de vedere, aceasta este problema întregului sistem educațional și nu a profesorilor care în majoritatea cazurilor se străduiesc să ofere o educație copiilor noștri.

�coala primar� unde înva�� fiul meu are o clas� de integrare pentru adolescen�ii care nu au terminat ciclul primar, dar asta, chiar daca este important, nu o s� rezolve problema.

Începând cu acest an �colar, �coala primar� a fost mutat� într-o nou� cl�dire. Înainte de relocare, �coala era într-o cl�dire veche, inconfortabil� �i foarte nesigur�. Chiar dac� acest tip de cl�dire a fost considerat� necorespunz�toare în 2003, de abia dup� 10 ani am putut primi o nou� cl�dire sigur� pentru �coala copiilor no�tri.

Dup� p�rerea mea, chiar dac� �coala din cartier este segregat� efectiv, propunerea de a o închide �i de a înscrie copiii la �colile vecine, în clase mixte poate crea mai multe probleme decât beneficii.

Ca mam�, pentru mine este foarte important s� fiu aproape de �coal�, în primul rând pentru ca a�a pot �ine leg�tura cu profesorii �i în al doilea rând, pentru ca în caz de probleme- copilul se simte r�u- pot s� ajung la �coal� în câteva minute. Mai mult, având �coala în comunitate, p�rin�ii pot s� participe la activit��i precum teatru, serb�ri �i altele organizate de �coal�.

A. T.

A. T. este o fat� de 17 ani care locuie�te cu familia ei (mama, tata �i doi fra�i), în Dendropotamos.

Ea vorbe�te despre experien�a ei: „Am fost înscris� la �coala din cartierul meu pân� la sfâr�itul clasei a treia. La sfâr�itul clasei a treia eu �i familia mea a trebuit s� ne mutam în alt cartier pentru c� ne construiam o cas� acolo. De acea, înainte s� ne întoarcem în

Dendropotamos, am f�cut clasa a patra �i a cincea în cartierul unde am locuit temporar.

In clasa în care am fost înscris� în primii trei ani de primar� �i unde am continuat s� înv�� dup� ce ne-am mutat în cas� nou�, înv��au atât copii romi, cât �i neromi. Uneori mai erau certuri între romi �i neromi, care erau în principal din Rusia �i Albania, dar nu au escaladat niciodat� de la statutul de certuri între copii.

Spre deosebire de �coala primar� din vechiul meu cartier, în �coala unde am înv��at în clasa a patra �i a cincea erau 4 copii romi, dintre care 2 eram eu si fratele meu.

Unii dintre colegii meu obișnuiau să mă necăjească din cauza etniei mele, iar alții păreau să nu mă placă din moment ce, pentru ei, era un lucru negativ să fii rom.

Din fericire, sunt o persoan� foarte puternic� �i r�bd�toare a�a c� de fiecare dat� îl l�sam s� vorbeasc� f�r� s� reac�ionez. Atitudinile urâte nu m-au r�nit sau descurajat niciodat�. Mereu

am fost mândr� s� fiu rom� �i aceste atitudini rasiste m-au f�cut s� fiu �i mai mândr�.

In ciuda prejudecăților pe care neromi le au față de romi, eu nu am fost niciodată rasistă deoarece cred că nimeni nu ar trebui să fie rasist fără să cunoască lumea, cultura și tradițiile celorlalți. Am încercat de multe ori să le explic prietenilor mei că nu toți romi sunt hoții și cerșetorii pe care

televiziunea și presa îi descriu.

De-a lungul experien�ei mele �colare nu am avut niciodat� probleme cu profesorii. De obicei, profesorii sunt con�tien�i de problemele comunit��ii rome �i de aceea, în majoritatea cazurilor, încearc� s� în�eleag� �i s� ajute copiii.

Uneori, este mai probabil ca elevii s� aib� o problem� cu profesorii. De fapt, mul�i tineri vin la �coal� doar ca s� nu stea toata ziua în cas� �i nu pentru ca sunt interesa�i s� înve�e ceva util pentru viitorul lor.

O alt� problem� este aceea c� tinerii se las� influen�a�i de prietenii lor. A�a c� dac� prietenii lor abandoneaz� �coala, a�a o s� fac� �i ei.

Din fericire, p�rin�ii mei mereu mi-au spus s� continui s� merg la �coal� �i în prezent, sunt în ultimul an de liceu. De când eram copil, p�rin�ii mei mi-au spus cât de important� �i vital� este �coala pentru îmbun�t��irea condi�iilor de trai ale individului, pentru a avea un viitor mai bun, o minte mai deschis� pentru a fi integrat în societate.

Cu privire la împuternicirea comunit��ilor de romi, �tiu c� în ultimi ani Uniunea European� a

finan�at multe proiecte pentru îmbun�t��irea �i integrarea romilor, dar, din câte �tiu eu, banii nu au ajuns la oameni. Au fost folosi�i de c�tre politicieni �i partide politice pentru folosul lor. De aceea oamenii nu au încredere în politic�.

Este adev�rat �i c� unii romi sunt înc� foarte ata�a�i de tradi�ii �i obiceiuri �i asta, pentru mine, este un semn ca nu vor s� fie integra�i cu adev�rat. Nu vreau s� spun c� trebuie s� uitam tradi�iile �i cultura noastr�, dar la un moment dat trebuie s� facem un pas înainte.

Problema integrării romilor nu este doar o problema a neromilor care au tendința de a nu se amesteca cu romii, ci este o problema a ambelor părți.

Într-adev�r, mul�i romi prefer� s� î�i continue traiul izolat �i marginalizat pentru c� le este fric� s� nu fie respin�i. Chiar dac� sunt accepta�i de 90% dintre neromi, le va fi în continuare fric� de cei 10%.”

ASPROPYRGOS - ATENA

In tot ora�ul Aspropyrgos (aproape de Atena) sunt 5000 de romi, iar 1500 dintre ei (230 de familii) locuiesc în zona Sofos (fie în comunitatea Psari, fie în micile apartamente din jurul zonei). Acest loc este bine cunoscut pentru problema segreg�rii �colare. Romii care locuiesc în comunitatea informal� din Psari în Aspropyrgos încearc� din 2004 s� î�i înscrie copiii în �colile primare 10 �i 11 din localitate, dar f�r� succes. Oficialii din guvern sunt con�tien�i de situa�ia neînscrierii la �coal� a copiilor din comunitate din 2002. Reprezentan�ii Ministerului S�n�t��ii au vizitat comunitatea rom� unde au observat c� romii de vârst� �colar� nu au acces la educa�ie primara �i c� nu s-au luat m�suri pentru a înscrie acei copii la �colile primare din localitate.

In data de 11 decembrie 2012, în cazul Sampanis �i al�ii împotriva Greciei, CEDO a decis pentru a doua oar� c� Articolul 14 din Conven�ia European� pentru Drepturile Omului (interzicerea discrimin�rii) �i Articolul 2 al Protocolului 1 (dreptul la educa�ie) au fost înc�lcate. Curtea a constatat c� de la decizia sa din 2008, ca situa�ia romilor care sunt discrimina�i prin limitarea accesului la educa�ie, nu s-a schimbat în Grecia. Copiii romi sunt în continuare victime ale segreg�rii �colare; sunt pu�i în scoli sau clase speciale doar cu copii romi �i unde nivelul de educa�ie este mai jos decât în alte �coli din �ar�.

SPYROS SAMPANIS

Domnul Spyros Sampanis a fost unul dintre peti�ionarii în procedura înaintea Cur�ii

Supreme. El are doi copii care merg în continuare la �coal�: Paraskevoula, este fata de 17 ani �i Christos este b�iatul de 15 ani.

Ambii copii, în ciuda diferen�ei de vârst�, sunt în clasa întâi de liceu. Asta se întâmpl�

deoarece p�rin�ii romi din zona tind s� întârzie înscrierea copiilor la �coal� deoarece sunt descuraja�i de circumstan�e (conflicte cu p�rin�ii neromi, probleme financiare ale familiei etc.).

Copiii sunt înscri�i la �coala 12 din Aspropyrgos (formata din 40 de copii romi). Dl. Sampanis spune: “Am încercat mul�i ani s� îi înscriu la �coala mixta nr. 11 din Aspropyrgos, dar autorit��ile �colare au refuzat.

Procesul de înscriere a fost destul de aventuros: în octombrie 2005, după ce ONG-uri reușiseră, în sfârșit, să convingă Ministerul Educației să ordone înscrierea copiilor romi în școala mixtă, părinții neromi au blocat accesul copiilor romi în școală, insultând-i și împingând-i și pe ei și pe activiștii de la ONG.

Mai mult, pre�edintele asocia�iei p�rin�ilor neromi a ar�tat o înregistrare video cu dosarele medicale private ale copiilor romi, sco�ând în eviden�� a�a zisele vaccin�ri necorespunz�toare, de care f�cuse rost, prin metode suspecte, de la autorit��ile �colare. Totu�i, dup� cum a constatat Autoritatea de Protec�ie a Datelor Elen�, prin decizia sa 17/2003, aceast� informa�ie reprezint� „informa�ii sensibile” �i ar trebui s� fie �inute strict confiden�iale de medicii �colii.

Dup� aceast� întâmplare, reprezenta�ii ONG-urilor au chemat poli�ia cerând-le s� aduc� personal suplimentar pentru a începe arest�rile. O or� mai târziu, personal suplimentar al poli�iei a venit la fa�a locului �i copiii romi au putut intra în �coal� în timp ce avocatul ONG-ului pentru romi, Greek Helsinki Monitor, a mers la sec�ia de poli�ie ca s� depun� plângeri împotriva p�rin�ilor neromi. Când a ajuns la sec�ia de poli�ie, avocatul a fost re�inut ilegal pân� când pre�edintele asocia�iei p�rin�ilor neromi a fost

convins� s� depun� plângere împotriva avocatului.

In ciuda interesului și sprijinului ONG-urilor și activiștilor, părinții neromi au reușit să impună, practic, sistemul segregaționist în Aspropyrgos.

De aceea, împreun� cu p�rin�ii romi, am decis s� facem faimoasa plângere la Curtea Europeana de Drepturile Omului, cu ajutorul Greek Helsinki Monitor.

Școala segregată unde învață copiii mei în prezent este reprezentată de niște containere unde copiii participă la ore împreună. Asta creează o atmosfera de izolare din cauză că școala este plasată într-o mică pădure departe de activitățile urbane.

In acela�i timp, �coala nesegregat� num�rul 11 are un efectiv de 600 de elevi (to�i sunt neromi cu excep�ia a 2 dintre ei) �i, în consecin��, oportunit��ile de interac�iune si schimb între elevi sunt complet diferite, evident. Mai mult, distan�a dintre casa mea �i �colile 11 �i 12 este aceia�i astfel încât distan�a nu poate constitui un motiv de refuz al înscrierii la �coal�.

Bineîn�eles c� nu sunt mul�umit de sistemul de înv���mânt de la �coala 12. Într-adev�r, din punctul meu de vedere, segregarea nu ofer� condi�ii bune de înv��are.

Absența copiilor neromi îi privează pe elevi de o competiție sănătoasă care să îi încurajeze să își îmbunătățească performanțele. Cred că acest tip de segregare va avea un efect negativ asupra viitorului educațional al copiilor mei, deoarece nu se vor adapta sistemului educațional din Grecia sau societății de masă.

In afar� de problema segreg�rii, mai exist� o problem� legat� de participarea la ore: uneori doar 10 elevi particip� deoarece ceilal�i, care stau la câ�iva kilometri de �coal�, depind de un anumit autobuz care este administrat de prim�rie. Din p�cate, acest autobuz nu î�i serve�te scopul a�a cum ar trebui �i, când condi�iile meteorologice sunt nefavorabile, �oferul nu a�teapt� copiii ca s� îi duc� la �coal�, descurajând-i s� mai mearg� la �coal�, în acest fel.

Sunt de p�rere c� ar trebui s� aib� loc în comunitate sau undeva aproape de casele copiilor romi, ore de educa�ie pre�colar� sau lec�ii de sprijin extra-curricular pentru a-i preg�ti pentru înscrierea la o �coal� mixt�.

Chiar dacă profesorii de la școala 12 sunt bine intenționați, atât ca profesioniști, cât și ca indivizi și se poartă frumos cu copiii romi, angajamentul lor nu este suficient pentru a garanta un nivel satisfăcător de educație și uneori, condiția generală a școlii îi oprește de la îndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor.

Un alt motiv pentru care cred c� �colile nesegregate sunt mai bune este acela c� elevii romi se ceart� �i se insult� unul pe altul atunci când nu sunt v�zu�i de un nerom.

Asta înseamnă că dacă sunt prezente și persoane nerome în mediul educațional, elevii romi au tendința de a fi mai timizi, mai politicoși și mai atenți la evitarea conflictelor.

In comunitatea noastr�, un mediator inter-cultural, care �i el este rom, lucreaz� cu noi. Din punctul meu de vedere, munca lui este important� deoarece el �tie cum s� se poarte cu copiii romi, vorbe�te pe limba lor �i are autoritatea s� îi încurajeze s� fie disciplina�i la ore. Aceast� intermediere ajut� �i profesorii s� î�i �in� orele mai eficient.

Când am decis împreun� cu al�i p�rin�i romi s� depunem plângerea a fost datorit� propunerii f�cute de Greek Helsinki Monitor, care erau profund îngrijora�i de plasarea elevilor romi în clase segregate în Aspropyrgos �i c�uta un caz pilot.

Din nefericire, nu s-au înregistrat schimb�ri în via�a educa�ional� a copiilor dup� depunerea plângerii �i, pân� în momentul de fa��, deciziile CEDO nu au schimbat nimic pentru familia mea sau pentru mine. Profesorii de la �colile 11 si 12 nu au reac�ionat în nici un fel (negativ sau pozitiv) în urma depunerii plângerii �i se pare c� ei cred c� depinde de guvern s� g�seasc� o solu�ie la aceast� problem�.

Singurul rezultat pe care plângerea l-a avut este unul negativ asupra copiilor mei, c�rora le-a dat un sentiment de nesiguran�� pentru c� nu �tiau ce se va întâmpla sau ce se va schimba pân� la sfâr�itul întregului proces �i acum, perpetuarea segreg�rii îi face s� se simt� exclu�i �i nedori�i de societatea greceasc�. In ciuda acestor sentimente, rela�ia lor cu profesorii este una bun� pentru c� nu îi consider� pe ei vinova�i de problemele segreg�rii �i excluderii.

Chiar dacă momentan nu există nici o îmbunătățire, sper în continuare că se va întâmpla ceva bun în viitor, deoarece guvernul nu poate ignora cu atâta ușurință deciziile CEDO.

AGIA VARVARA - ATENA

Agia Varvara, o suburbie a Atenei, este considerat� unul dintre pu�inele locuri din Grecia cu un nivel ridicat de incluziune a romilor.

Singurul recens�mânt care s-a desf��urat a fost f�cut de guvern în colaborare cu

Asocia�ia romilor greci din Agia Varvara. In urma acestuia a reie�it c� în zona respectiv� locuiesc 3134 romi.8 Popula�ia total� este de 40000 cet��eni.

M. BA. Doamna M. are o fat� de 11 ani care este în clasa a �asea la una dintre �colile primare din cartier. �coala este cea mai apropiat� de casa lor, de�i nici celelalte nu sunt la mare dep�rtare.

Ea spune: “Sunt foarte mul�umit� de �coal� �i nu am avut probleme cu înscrierea copilului la aceast� �coal�. Calitatea educa�iei este foarte satisf�c�toare, profesorii se preocup� s� îi ajute pe elevi, copiii nu sunt trata�i diferit.

Copiii romi �i neromi interac�ioneaz� bine �i între familii rela�iile sunt bune, f�r� cazuri de discriminare social�.

Cred că școlile mixte constituie cea mai bună soluție educațională pentru eliminarea oricărei forme de discriminare și excludere.

                                                                                                                         8http://dspace.lib.ntua.gr/bitstream/123456789/5871/1/prattosg_roma.pdf

Pe cât posibil, cred c� într-o clas� ar trebui s� fie pu�i elevi romi �i neromi în num�r egal pentru c� în acest fel copiii se înva�� cu diversitatea.

Dimpotrivă, daca un copil învață într-o școală segregată va avea probleme la nivelul psihicului și va întâmpina dificultăți în a se adapta în sistemul grec de învățământ și, pe viitor, în societatea greacă.

Oricum, un serviciu extra-curricular ar trebui s� fie garantat pentru cei care au nevoie fie romi, fie neromi.

Totu�i, asta ar fi mai folositor pentru romi deoarece p�rin�ii nu prea îi ajut� la teme pentru c� nu au educa�ie.”

P. D.

Domnul P. D. este tat�l unui b�iat de 14 ani care este în clasa 1 de liceu la �coala din comunitate.

Povestind experien�a sa, acesta spune: „Nu am avut probleme cu înscrierea la �coal� a b�iatului, dar curând a început s� r�mân� în urm� deoarece a pierdut un an în timpul mut�rii inevitabile a familiei din insula Creta în Atena deoarece magazinul meu a fost afectat de criza financiar�.

Daca existau servicii de sprijin pentru primirea copiilor romi din alte zone, fiul meu nu ar mai fi rămas

în urma cu un și nu ar mai fi fost nevoit să repete același an.

In orice caz, calitatea educa�iei în aceast� �coal� este satisf�c�toare �i profesorii sunt dispu�i s� ofere aceia�i asisten�� tuturor copiilor indiferent de etnia lor. In general, rela�ia dintre elevii romi �i neromi este bun� �i cazurile de rasism din partea p�rin�ilor neromi au fost rare. Totu�i, asta nu reflect� sentimentele majorit��ii covâr�itoare a p�rin�ilor neromi.

In ceea ce privește segregarea în educație cred că astfel de școli ridică bariere între elevi și contribuie la crearea unei societăți divizate în viitor.

Pe de alta parte, �tiu c� exista clase sau chiar �coli în apropiere cu marea majoritate a elevilor de etnie rom�, dar nu sunt sigur c� asta este o problema pentru c� indirect asta oblig� autorit��ile s� fie atente la nevoile elevilor romi, de asemenea.

Dup� p�rerea mea, cea mai mare problem� este nivelul sc�zut de educa�ie al p�rin�ilor romi, majoritatea elevilor romi având mare nevoie de medita�ii. Cu toate astea, cu 2 ani în urm�, guvernul a desfiin�at orele de predare suplimentar� în toate �colile. Aceast� m�sur� a avut consecin�e negative asupra tuturor familiilor s�race care nu au

posibilitatea s� angajeze meditatori particulari sau institu�ii, dar mai ales grupurile dezavantajate din punct de vedere social, precum romii, care au fost mai afecta�i decât grecii de rând deoarece, dup� cum spuneam, nivelul de educa�ie al p�rin�ilor romi este mai sc�zut �i nu î�i pot ajuta ei în�i�i copiii.”

SPATA – ATTICA DE EST

In Spata, un mic or��el la 20 de km est de Atena, exist� o a�ezare de romi de 150 de persoane. Majoritatea sunt înregistra�i ca locuitori ai regiunii Spata. Condi�iile de locuire sunt groaznice �i lipse�te electricitatea �i apa curent�.

In cadrul a�ez�rii sunt 55 de copii de vârsta �colar�, 35 de copii care ar trebui s� fie în �coala primar� �i 15 care ar trebui s� mearg� la gr�dini��. Cu toate acestea, nici unul dintre copii nu a mers la �coal� în ultimul an �i jum�tate deoarece directorul �colii din apropiere unde ar trebui s� fie înscri�i refuza s� îi primeasc� la ore.

Este clar c� întreaga situa�ie reprezint� segregare deoarece copiii din a�ezare sunt complet exclu�i din sistemul educa�ional grec �i izola�i de restul copiilor. In acest moment, au loc discu�ii între prim�ria Spata, Universitatea din Atena �i comunitatea rom�

pentru identificarea unei solu�ii la acesta problem�.

V. K.

Domnul V. K. are un b�iat de 11 ani care a abandonat �coala 3 din Spata în urm� cu un an jum�tate. �coala 3 este la 7 kilometri dep�rtate de comunitatea rom� �i este cea mai apropiat� de aceasta.

In timp ce fostul director al �colii avea o atitudine pozitiv� fa�� de romi �i îi înscria pe to�i la �coal�, noul director, care este în func�ie de un an jum�tate, se poart� într-o manier� discriminatorie �i nu a permis niciodat� înscrierea copiilor romi.

De�i �tia c� sunt copii romi care terminaser� cursurile unei anumite clase �i trebuia s� fie înscri�i în urm�toarea clas�, el a reu�it s� fac� astfel încât s� nu îi mai înscrie în nici o clas�.

De asemenea, exista �i un autobuz, pl�tit de municipalitate care lua elevii (atât romi, cât �i neromi) din zonele dimprejur �i îi aducea la �coal�, dar acest serviciu a încetat din cauza lipsei fondurilor.

Descriind discriminarea prin care el �i fiul lui au trecut, dl. V.K. zice: “Când mergea fiul meu la �coal�, rela�iile cu profesorii erau bune �i �coala era mixt� (cu aproximativ 20 neromi �i 10 romi în clas�). In principiu, amândoi eram mul�umi�i de calitatea educa�iei �i condi�ia material� a cl�dirii.

Singura problem� era c� existau tensiuni între elevii greci �i romi �i între elevii romi �i p�rin�ii neromi care erau destul de agresivi fa�� de elevi. P�rin�ii neromi îl vizitau destul de des pe directorul �colii ca s� protesteze fa�� de înscrierea la �coal� a copiilor romi deoarece credeau c� nu sunt vaccina�i �i asta reprezenta o amenin�are la s�n�tatea copiilor lor.

De fapt, trebuie spus c� Universitatea din Atena a implementat un proiect cu scopul de a vaccina copiii romi. To�i copiii din Spata au fost vaccina�i în cadrul acestui proiect. De aceea, argumentul nevaccin�rii nu a putut fi folosit de autorit��i pentru a refuza înscrierea copiilor romi. De�i este adev�rat c� mul�i copii romi sunt murdari, asta nu se datoreaz� lipsei dorin�ei de a se spal�, ci datorit� lipsei apei curente în comunitate.

Pentru a-și justifica decizia de a nu accepta romi în școală, Ministerul Educației și conducerea regiunii susțin că elevii romi nu pot merge la școală datorită lipsei serviciului de transport. Dar chiar și după suspendarea acestui serviciu, eu și alți părinți romi ne-am oferit să ducem noi copiii la școală cu mașinile personale, noul director a refuzat înscrierea copiilor. Asta este clar o atitudine rasistă.

In timpul verii trecute (2013), fiul meu a fost foarte bucuros c� a putut sa participe la lec�iile preg�titoare care aveau loc într-o cas� din cadrul a�ez�rii. Acestea au fost organizate în cadrul unor cursuri de vara pe baza curriculei educa�ionale oficiale realizate de activi�tii care lucrau în proiectul Universit��ii din Atena.

Casa mic� a fost construit� de primarie pentru lec�iile suplimentare pentru copiii romi, dar în final Ministerul nu a reu�it s� angajeze personal �i aceast� �coal� suplimentar� a încetat sa mai func�ioneze (în afara cursurilor de var� organizate de Universitate). Cred c� o astfel de educa�ie suplimentar� ar fi foarte important� fie c� este destinat� copiilor, p�rin�ilor, adolescen�ilor care nu au fost niciodat� la �coal� �i au nevoie de cursuri de nivel primar.

In cadrul comunit��ii este un mediator �colar, dar rolul s�u este limitat deoarece acum copiii sunt exclu�i complet de la cursuri. Totu�i, sus�ine eforturile altor activi�ti din ONG-uri de a convinge autorit��ile s� rezolve problema �i s� le ofere copiilor no�tri �ansa de a fi educa�i.

KOMOTINI - TRACIA

Komotini este un ora� în districtul Tracia (NE Greciei) unde locuie�te minoritatea musulman� a Greciei. Aceasta minoritate este format� din 3 grupuri: turci, romi �i pomaki.

Potrivit Tratatului de la Lausanne dintre Turcia �i Grecia în 1923, fiecare dintre aceste ��ri trebuie s� creeze �coli publice pentru minoritatea etnic� respectiv� din zon�. Prin urmare, Grecia are obliga�ia de a înfiin�a �coli publice pentru minoritatea musulman� din Tracia.

In aceste �coli pot fi înscri�i doar copii din familii de musulmani indiferent de provenien�a etnic�. Totu�i, familiile rome au dreptul de a alege între �coala pentru Minorit��i înfiin�at� în baza tratatului de la Lausanne �i �coala public� din cadrul sistemului educa�ional grec (unde sunt înscri�i atât copii din familii cre�tine grec-ortodoxe, cât �i copii din familii musulmane, indiferent de originea etnic�).

O. M. Doamna O. M. are o fiic� de 10 ani care merge în clasa a treia la �coala pentru Minorit��i din Komotini. Ceea ce înseamn� c� a petrecut deja 2 ani în ciclul primar.

Ea spune despre experien�a ei: “Sunt foarte mul�umit� de �coala despre care se spune c� este cea mai buna din regiunea Tracia �i nu am observat tratament negativ din partea profesorilor sau angaja�ilor înainte, în timpul sau dup� înregistrarea copilului la �coal�.

De fapt, copiii din școlile minorității nu sunt clasificați pe baza etniei sau a statutului social și de aceea copiii de origine turcă, pomak sau romă sunt în clase mixte. Totuși, toți sunt musulmani ca în toate școlile musulmane existente prin Tratatul de la Lausanne.

Din p�cate, nu-mi pot exprima p�rerea în ceea ce prive�te calitatea educa�iei furnizat� de �coal� deoarece eu nu am fost în sistemul

educa�ional a�a c� nu �tiu dac� nivelul de educa�ie predat în �coal� este sau nu înalt.

Ceea ce �tiu este c� nu exist� diferen�e de tratament între elevi f�cute de profesori, astfel încât copiii romi nu sunt trata�i diferit.

In anul �colar anterior a existat un conflict între elevii romi �i cei neromi, dar de la începutul acestui an �colar (2013 -‘14), se pare c� situa�ia s-a îmbun�t��it �i rela�iile între romi �i neromi s-au îmbun�t��it. Asta se datoreaz� faptului c� în fiecare an copiii cresc �i î�i dezvolt� capacitatea de în�elegere reciproc� �i respect. Ca �i consecin��, fiica mea se

joac� mai mult cu colegele ei nerome.

Sunt de părere că școlile mixte creează cel mai bun mediu pentru eliminarea oricăror forme de discriminare și excludere și pentru incluziunea copiilor romi în sistemul educațional (liceu etc.)

Cu toate acestea, în aceast� �coal� exist� profesori care discrimineaz� elevii romi �i le acord� mai pu�in� aten�ie lor în compara�ie cu ceilal�i copii, de�i este evident c� elevii romi au mai mult� nevoie de ajutor deoarece sunt mai vulnerabili. De exemplu, se pare c� profesori nu sunt dispu�i s� analizeze �i s� rezolve problemele speciale legate de adaptarea educa�ional� a copiilor romi (de exemplu, prin oferirea ajutorului suplimentar sau prin explicarea unor par�i din lec�ie pe care nu le în�eleg).”

LEFKADA – MAREA IONICĂ (VESTUL GRECIEI)

Lefkada este o insul� greceasc� în Marea Ionic�, în vestul Greciei, unde locuiesc un num�r semnificativ de romi.

Nu exist� date statistice cu privire la num�rul de romi din Lefkada. Se estimeaz� c� num�rul lor este în jur de câteva sute, dar num�rul lor nu este niciodat� stabil deoarece romii din zonele înconjur�toare viziteaz� insula permanent. Cu ajutorul activi�tilor de la Amnesty International, romii din zon� au înfiin�at o asocia�ie local� care are ca scop, pe lâng� altele, promovarea accesului la educa�ie pentru copiii romi. Condi�iile de locuire în comunitatea de romi sunt foarte proaste.

Urm�torul caz nu constituie un caz de segregare, dar din moment ce romii din

Lefkada au fost victime ale discrimin�rii în multe situa�ii (precum locuirea) în trecut, este indicat s� cercet�m m�rturiile ca s� vedem dac� au fost �i cazuri de segregare �colar�.

K. L. si G. L. Domnul K.L. �i doamna G.L. sunt p�rin�ii unui b�iat care este în clasa întâi la �coala primar� public� din localitate �i ai unei fete care este în clasa a treia la aceia�i �coal�. Asta înseamn� ca b�iatul este în primul s�u an de educa�ie primar� �i fata a f�cut deja doi ani în ciclul primar.

Ei spun: “Fiecare dintre cei 11 copii care locuiesc în a�ezarea noastr� se duc în mod regulat la �coal� �i înva�� în clase mixte. De fapt, elevii nu sunt împ�r�i�i pe clase în func�ie de apartenen�a etnic� sau statutul social.

Putem spune ca noi, ca �i ceilal�i p�rin�i romi din aceasta a�ezare, suntem mul�umi�i de calitatea muncii profesorilor, dar de asemenea credem c� situa�ia ar putea fi mai bun�. In orice caz, profesorii se poart� cu copiii no�tri ca �i cu copiii neromi.

Interac�iunea dintre copiii romi �i neromi este destul de neutr�, dar uneori se poate transforma în prietenie �i, potrivit experien�ei noastre personale, nu am avut de-a face cu atitudini rasiste din partea elevilor sau p�rin�ilor neromi fa�� de copiii no�tri.

In privința celui mai bun model educațional pentru eliminarea oricărei forme de discriminare și excluziune, amândoi credem că este cel oferit de școlile mixte din moment ce, pentru noi, existența școlilor nesegregate este crucială pentru incluziunea socială a copiilor noștri și cariera lor

profesională viitoare, în orice domeniu.

CHRYSOPIGI - HERAKLION (INSULA CRETA)

Chrysopigi este o suburbie a ora�ului Heraklion, pe insula Creta, unde sunt câteva cartiere cu popula�ie rom�. Cea mai mare a�ezare a romilor din Creta este lâng� Chrysopigi, în Noul Alikarnassos.

Nu exist� statistici oficiale despre popula�ia roma din Heraklion. Îns� societatea civil� estimeaz� c� num�rul este mai mare de o mie �i sunt foarte mobili, ceea ce înseamn� c� familiile se vor muta de-a lungul ��rii

datorit� intereselor profesionale. Majoritatea romilor locuiesc la limitele administrative ale Noului Alikarnassos, un mic ora� lâng� ora�ul mai mare Heraklion.

A�ezarea este situat� între autostrad� �i zona industrial�, la aproximativ 500 de metri distan�� de ultima cas� din zona ora�ului. A�ezarea, în care locuiesc cel pu�in 600 de persoane potrivit presei locale, exist� de 20

de ani �i a trecut cu bine peste tentativele de evacuare for�at� �i a rezistat atâtor ani de rasism din sistem.  

 

N. M. Domnul N.M. este tat�l unei fete de 10 ani care este în clasa a patra la �coala primar� din Chrysopigi.

El explic�: “�coala unde este înscris� fiica mea este la 200 de metri de cas� �i este cea mai apropiat� de noi, de�i nu departe de ea sunt alte �coli frecventate de mul�i elevi romi.

Procentul de elevi romi în �coala unde înva�� fiica mea este de 5% din efectivul total de

elevi; în �colile în care se înscriu, de obicei,- nu �i familia noastr�- copiii din a�ezarea de romi, procentul de copii romi este mult mai mare, în jur de 40-50%. Chiar si a�a, copiii nu sunt împ�r�i�i în func�ie de etnie.

Sunt nemul�umit de �coal� deoarece sistemul educa�ional din Grecia se înr�ut��e�te în fiecare an mai mult. �i asta nu afecteaz� numai copiii romi, ci �i copiii majoritari.

Din cauza claselor supra-populate calitatea educa�iei nu este mul�umitoare, de�i majoritatea profesorilor fac tot

posibilul s� ajute elevii.

Dup� parerea mea, alta este problema. �tiu despre câteva plângeri f�cute de p�rin�ii romi împotriva p�rin�ilor neromi legat de atitudinea acestora din urm� fa�� de elevii romi în timpul orelor. �i fiica mea a avut o astfel de experien��: a fost plesnit� peste fa�� de o mam� nerom� pentru ca a avut o disput�

verbal� cu fiica acesteia. Sunt sigur c� dac� fiica mea nu ar fi fost rom�, femeia aceea nu ar fi reac�ionat a�a.

Exist� profesori care discrimineaz� copiii romi prin faptul c� sunt mult mai stric�i în felul de a se comporta fata de ei. De exemplu, dac� un copil rom se poart� necorespunz�tor, profesorul se poart� mai agresiv decât dac� aceia�i fapt� ar fi fost f�cut� de un elev nerom.

Cred c� un astfel de tratament discriminatoriu este rezultatul prejudeca�ilor rasiale ale unor profesori �i asta arat� credin�a larg r�spândit� printre romi ca elevii romi nu sunt trata�i la fel.

De multe ori, profesorii nu acordă atenție copiilor romi și nu îi interesează despre problemele lor educaționale, deși este evident că elevii romi au mai multă nevoie de atenție și efort dedicat pentru a se menține la același nivel cu restul copiilor. Cred că profesorii ar trebui să petreacă mai mult timp efectiv cu elevii romi, dar cu excepția unor cazuri izolate, se pare că nu există o astfel de dispoziție.

Mai mult, în aceast� �coal�- ca �i în orice alt� �coal� din Grecia- nu mai exist� serviciul de asisten�� pentru elevi, romi �i neromi, dar bineîn�eles, aceast� situa�ie este mai negativ� pentru romi deoarece ei nu pot fi ajuta�i de p�rin�ii lor f�r� educa�ie.

Legat de cel mai bun model educațional pentru eliminarea oricărei

forme de discriminare și excluziune, sunt cu totul în favoare școlilor nesegregate deoarece cred că școlile mixte și clasele mixte creează cea mai bună oportunitate de înfrângere a prejudecaților și de depășire a izolării sociale pe care o trăiesc romii.

BULGARIA

O scurtă privire asupra segregării școlare

Segregarea este interzis� de c�tre cadrul anti-discriminare din Bulgaria care spune „Segregarea rasial� înseamn� emiterea uni act, realizarea unei ac�iuni sau omiterea unei ac�iuni care duce la separarea obligatorie, diferen�ierea sau disocierea persoanelor pe baza rasei, etniei sau culorii pielii.” Totu�i, defini�ia bulgar� este în contraven�ie cu standardele europene deoarece spune clar c� separarea trebuie s� fie „obligatorie”, de exemplu for�at�. Cu toate acestea, Actul privind Protec�ia împotriva Discrimin�rii afirm� clar ca segregarea reprezint� o form� interzis� de discriminare.

In Bulgaria, principalele forme de segregare �colar� sunt: existen�a a�a ziselor �coli de �igani sau exclusiv cu romi, unde majoritatea sau chiar to�i elevii sunt romi; constituirea claselor de romi în cadrul �colilor de mas� �i plasarea sistematica a romilor în �coli speciale pentru elevii cu probleme mentale. In cadrul sistemului educa�ional din Bulgaria, de 10 ani organiza�iile societ��ii civile încearc� s� realizeze �i s� implementeze programe de desegregare cu scopul de a înscrie copiii romi în �colile de

mas�. Îns�, aceste programe nu au fost sprijinite suficient de institu�iile de înv���mânt �i de administra�iile locale, nici administrativ, nici financiar. Atunci când administra�ia local� se implic� în astfel de programe, propun �coli de mas� care sunt la mare distan�� �i nu au un efectiv de elevi foarte mare. Acestea, îns� nu sunt atr�g�toare pentru familiile rome, mai ales în ceea ce ii prive�te pe copiii romi. Directorii din �colile de mas�, care sunt mai aproape de a�ez�rile de romi pe de cealalt� parte, nu ofer� sprijin �i evit� prin toate mijloacele înscrierea copiilor romi. Unul dintre motive este c�, în caz de înscriere a copiilor romi, p�rin�ii copiilor majoritari încep s� se opun� �i frecvent chiar î�i retrag copiii din �coal� �i îi mut� la alte �coli. Practicile arat� c�, de îndat� ce procentul elevilor romi atinge un anumit nivel (mai mult de 4-5 pe clas�), p�rin�i bulgari nu îi mai tolereaz� �i decid s� mute copiii din �coal�. La sfâr�itul acestui proces, pu�inii neromi care r�mân în �coal� sunt, de obicei, dezavantaja�i din mai multe puncte de vedere, la fel ca majoritatea elevilor romi. Aceast� situa�ie a “zborului alb” a dus la stabilirea mai multor �coli unde sunt înscri�i preponderent copiii romi, în schimbul asigur�rii unui mediu de integrare.    

Pentru a evita aceast� situa�ie, unii directori recurg la o alt� form� de segregare: adun� to�i copiii romi înscri�i în clase separate, astfel segregând-i din nou. Aceast� „segregare de nivel 2”, în unele cazuri, este evident� �i deschis�; iar în alte cazuri exist� tentative de a o ascunde sub motivul c� sunt clase constituite pentru op�ionale de limbi str�ine sau tehnologia informa�iei la un nivel avansat, unde exist� posibilitatea impunerii unor taxe cu scopul de a preveni accesarea acestor clase de c�tre copiii romi (care, de obicei, vin din familii dezavantajate din punct de vedere financiar). Mărturii și consecințe ale educației sub-standardizate In practic�, exist� o serie de efecte negative în afar� de segregarea �colar�. De obicei, nivelul de educa�ie �i, ulterior, realiz�rile educa�ionale din clasele segregate numai de romi sunt semnificativ mai mici comparativ cu alte clase din aceea�i �coal�. De multe ori, acesta este rezultatul neglijen�ei cadrelor didactice �i a�tept�rilor mai mici care le au fa�� de copii. Rezultatele mici sunt utilizate pentru a ap�ra pozi�ia conform c�reia prezen�a exclusiv� a copiilor romi în �colile de mas� afecteaz� nivelul de educa�ie �i duc la rezultate mai proaste în rândul studen�ilor bulgari, de asemenea. �colile de mas� sunt considerate ca fiind problematice �i de unii dintre p�rin�ii romi, de asemenea. Mul�i romi se tem s� le permit� copiilor lor s� mearg� la �colile de mas�, con�tien�i de existent prejudec��ilor împotriva romilor �i temându-se de discriminarea �i h�r�uirea la care ar putea fi copiii supu�i în �coli. Ace�ti p�rin�i prefer� mediul capsulat, mai sigur, din a�ez�rile de romi gândindu-se ca ace�tia sunt prea mici pentru a face fa�� discrimin�rii �i tratamentului inegal. Este o consecin�� a atitudinii discriminatorie, cu care ne putem confrunta în �colile mixte. Cazurile de discriminare �i har�uire a copiilor romi au fost documentate în multe din �colile de mas�. Acestea sunt cazuri de discriminare a copiilor romi de c�tre profesori sau colegii lor majoritari. Exist� �i cazuri de discriminare a copiilor romi de c�tre p�rin�ii elevilor majoritari din cadrul aceleia�i �coli. In unele din aceste cazuri este de folos numirea unui asistent al profesorului pentru evitarea acestor situa�ii. Dar, de obicei, directorii �i profesorii din aceste �coli nu cunosc prevederile Legii Protec�iei împotriva Discrimin�rii �i permit discriminarea în institu�iile de înv���mânt. KIRIL ȘI METODIJ SCHOOL, SENOVO (DISTRICTUL RUSE)

�coala primar� Kiril �i Metodij se afl� în ora�ul Senovo. Acesta este un or��el în districtul Ruse cu o popula�ie de 1400 de persoane. �coala este localizat� în partea de jos a ora�ului, aproape de cartierul de romi- la mai pu�in de 1000 de metri. Acum 10 ani, efectivul de elevi era de 160 de persoane dintre care 40% erau romi, 20% turci �i 40% elevi majoritari. Dar dup� câ�iva ani, criza financiar� i-a determinat pe mul�i s� plece din ora� în ora�ele mai mari sau peste grani��, unde puteau g�si mai u�or un serviciu, dar majoritatea celor care au plecat erau turci �i bulgari. Acum, efectivul de elevi din �coal� este de 96 de persoane dintre care 90% sunt romi �i de abia 5% sunt turci �i 5% sunt bulgari. In ciuda num�rului mare de elevi romi din �coal�, nu exist� �i profesori romi. Singurul angajat de etnie rom� al �colii este persoana care se ocup� de cur��enia de între�inere.

S�lile de clasa sunt în stare bun�, elevilor li se garanteaz� manualele, dar calitatea educa�iei nu mai este ca acum 10 ani. Câ�iva dintre fo�tii elevi ai �coli, ne-au spus ca �i în urma cu 10 ani când calitatea educa�iei era mai bun�, tot aveau probleme cu copiii majoritari în fiecare zi. Erau insulta�i nu numai de copiii bulgari, dar �i de profesori. Unii dintre ei au abandonat �coala de la început din

aceasta cauz�. Majoritatea elevilor care au terminat clasa a opta la aceast� �coal� nu au cuno�tin�ele necesare pentru a citi �i scrie în mod corespunz�tor.

S. R. S.

S. R. S. este un rom de 22 de ani care locuie�te în Senovo, în regiunea Ruse �i ne-a spus despre problemele pe care le-a avut în clasa a noua. Problemele lui au început în clasele primare din �coala din Senovo, Kiril �i Metodij:

“Când eram mai mic, erau mul�i copii romi la �coala aceasta. Pot s� spun c� 50% din totalul elevilor erau romi. Era ciudat c� între noi, copiii romi, nu era nici unul cu rezultate bune sau excelente. Din contr�: to�i elevii cu note proaste erau romi. Dar…oricum…m� întorc mai târziu la subiectul �sta.

Mama m-a înscris la gr�dini�a local� pu�in mai târziu: doar cu un an înainte de a merge în clasa întâi. In anul cât am mers la gr�dini�� aveam impresia c� nu �tiu atât de multe lucruri ca ceilal�i copii care mergeau la gr�dini�� de la o vârst� mai mic�. De exemplu, �i eu vorbeam limba bulgara, dar nu la fel de bine ca restul colegilor mei. Eram un copil foarte timid. Când am început clasa întâi eram foarte bucuros ca in clasa mea erau si copii romi din cartierul meu.

Cred c� pot chiar s� spun c� num�rul copiilor romi era chiar mai mare decât cel al bulgarilor �i turcilor.

Chiar și așa, din prima zi, profesorul ne-a pus pe noi, copiii romi, sa stăm în băncile din spate și restul copiilor în băncile din față.

Nu eram singurul copil cu insuficien�e în a vorbi limba bulgar� �i ne era foarte greu s� înv��am �i s� deprindem noi abilit��i precum s�

citim, s� scriem �i s� calcul�m. Nu �tiu dac� motivul era ca sunt rom, dar profesoara mea nu îmi d�dea niciodat� aten�ia necesar�: când îi spuneam c� îmi este greu s� în�eleg o lec�ie sau o sarcin�, �ipa la mine �i îmi zicea ca eu niciodat� nu în�eleg �i c� s-a saturat de mine. Eram copil �i în astfel de situa�ii t�ceam.

La sfâr�itul anului �colar, profesorii ne-au l�sat la cursuri de var� �i teste. Timp de câteva zile mergeam la �coal� timp de o or� pe zi �i profesorii ne-au dat toate exerci�iile �i testele f�r� s� se oboseasc� s� ne înve�e �i s� ne ajute s� în�elegem lec�iile; dup� asta, ne-au l�sat s� trecem în clasa urm�toare. Personal, credeam c� profesorii sunt atât de buni încât fac temele �i testele în locul nostru. Anii treceau �i a�a �i noi treceam u�or în clasa urm�toare. Nici nu m� oboseam s� înv�� pentru c� ziceam c� profesorii sunt „buni” �i ne las� s� promov�m în clasa urm�toare.

P�rin�ii mei erau ocupa�i s� î�i caute de munc� �i s� între�in� familia �i nu au observat nivelul meu de educa�ie. Când eram în clasa cincea tata a plecat la munca în str�in�tate �i a stat acolo pentru o perioada lung� de timp.

Câteodată mă gândeam ca nivelul cunoștințelor mele nu era foarte ridicat: eram în clasa a șasea și nu știam să citesc bine și nu știam tabla înmulțirii. Colegii mei bulgari de-a șasea râdeau de mine și întrebau cine m-a lăsat să ajung în clasa a șasea.

Mi-era foarte ru�ine, dar m� gândeam c� daca o s� continui s� înv�� o s� îmi îmbun�t��esc cuno�tin�ele �i îmi doream mult s� termin liceul. Au mai trecut doi ani �i eram clasa a opta. Am reu�it! Am terminat �coala primar�!... Dar, din p�cate, f�r� cuno�tin�e concrete.

Mama a decis s� m� înscrie la o �coal� secundar�/ liceu într-un ora� vecin - Vetovo: �coala V. Levski. Acum eram într-un mediu diferit �i aveam al�i profesori. Aveam materii noi la �coal� �i îmi erau greu s� în�eleg. Noii profesori erau diferi�i de profesorii din primar�. Aveau preten�ii fa�� de to�i elevii.

Nu aveam baza necesară de cunoștință și am avut bariere în procesul de învățare. Am rămas în urmă față de colegii mei în clasa a noua, dar am decis să nu renunț și să încerc să continui.

Am continuat, dar am avut acelea�i probleme cu materialul predat. Unii profesori au încercat sa ne ajute pe mine �i pe al�i elevi ca mine �i au r�mas dup� ore �i au lucrat cu noi �i ne-au explicat lec�iile. Chiar având în vedere asta, tot nu am reu�it mai departe deoarece nu avem baza necesar�.

A�a c� dup� ce am încercat de câteva ori s� dau examene �i nu am reu�it am renun�at s� mai înv�� �i am abandonat liceul.

Acum îmi pare r�u c� am trecut dintr-o clas� în alta f�r� s� acumulez cuno�tin�ele necesare atunci când eram copil, dar nu mai am ce face acum.

Sper că elevii romi de astăzi să își dea seama că nu este bine pentru ei să promoveze dintr-o clasa în alta fără să aibă cunoștințele necesare, ca să nu pățească la fel ca mine mai târziu!”

K. I.

K. I. are 21 de ani �i locuie�te în Senovo, unul din acele ora�ele care au r�mas goale din regiunea Ruse. Spune c� nu a fost niciodat� la gr�dini�� sau la vreo grup� preg�titoare. Când a împlinit vârsta s� mearg� la �coal�, p�rin�ii lui l-au înscris la �coala din localitate: „Când am început clasa întâi, nu vorbeam deloc bulgar�. Eram unul dintre cei trei copii ai familiei �i mama mi-a spus ca doi p�rin�i �omeri nu î�i permiteau s� î�i trimit� copiii la gr�dini��.”

K. I. ne-a împ�rt��it c� atunci când a mers prima dat� la �coal� era foarte serios �i încerca pe cât posibil s� �in� pasul cu colegii s�i bulgari. De�i nu a observat asta la început, mai târziu �i-a dat seama c� profesorii îl neglijeaz� �i pe el la fel cum f�ceau cu to�i colegii lui romi de la �coala respectiv�, Kiril �i Metodiy.

K. I. î�i continu� povestea zicând c� elevii romi erau pu�i în b�ncile din spatele clasei �i c� profesorii nu le acordau aten�ia necesar� �i sprijin. Nici unul dintre profesori nu era interesat de nevoile sau provoc�rile de natur� educa�ional� pe care le-ar putea avea ace�ti copii. De asemenea, profesorii le permiteau elevilor romi s� promoveze în clasa urm�toare f�r� a se asigura dac� aveau cuno�tin�ele �i abilit��ile necesare pentru asta. Krasimir este un exemplu pentru acest fenomen deoarece aceasta a fost experien�a sa din clasa întâi pân� în clasa a patra. Clasa a patra a fost ultima pe care a f�cut-o, f�r� s� aib� posibilitatea s� o termine.

Potrivit lui K.I. confrunt�rile dintre romi �i bulgari erau la ordinea zilei la �coal�. Nu trecea o zi f�r� asemenea conflicte, care se transformau în b�t�i. Când a fost întrebat despre originea acestor confrunt�ri între copiii din clasele primare, el a zis:

Din prima zi de școală, când toți elevi stăteau în rând doi câte doi pentru ceremonia de început de an, copiii romi au fost puși în grupul lor separat. Copiii romi se țineau doar între ei de

mână, fără să existe imixtiuni. Noi, ca și copii, nu înțelegeam lucrurile astea atunci, dar părinții noștri au observat segregarea.

Dup� ce am intrat ceremonios în prima noastr� clas�, doi câte doi, am fost înc� o dat� discrimina�i când ni s-a spus s� st�m în b�ncile din spate. Asta a fost atitudinea fa�� de noi din prima zi de �coal�.”

La începerea anului �colar, K.I. a observat cum copiii majoritari îi evitau sau îi nec�jeau

pe romi. Când K.I. a fost jignit, i-a spus profesoarei sale. Totu�i, profesoara îl critica mereu �i d�dea vina pe el. Acela�i lucru se întâmpla cu prietenii s�i romi.

Când aceast� h�r�uire a început s� se întâmple prea des, copiii romi au început s� r�spund� în aceia�i manier�, a�a c� se certau deseori. Profesoara a început s� îi vad� pe romi ca „mici infractori” �i nu face nimic ca s� rezolve conflictele sau ca s� îi ajute pe copiii romi s� î�i dep��easc� barierele educa�ionale.

De asemenea, profesoara le permitea elevilor romi s� promoveze clasa �i s� treac� în urm�toarea f�r� a se asigura dac� au parcurs întreaga materie.

Acestea sunt amintirile lui K.I. pân� în clasa a patra în care a ajuns f�r� a dobândi cuno�tin�ele �i abilit��ile necesare pentru a absolvi. Întâmplarea care a avut loc �i l-a determinat s� p�r�seasc� �coala la o vârst� atât de mic� este descris� mai jos:

“Aveam un test la matematic� �i eu nu �tiam s� rezolv exerci�iile pentru c� nu �tiam tabla înmul�irii. Când i-am spus profesoarei c� nu �tiu s� rezolv testul, mi-a luat testul din mân� �i mi-a zis s�

ies afar� �i s� nu mai îmi deranjez colegii. Copil fiind eram bucuros c� pot s� stau afar� �i s� m� joc fotbal afar�, în curte. Când am ie�it afar�, o clas� mai mare avea ora de sport �i jucau fotbal pe terenul �colii. Prima dat� m-am uitat cum jucau, dar apoi am avut pu�in curaj �i l-am întrebat pe profesorul de sport dac� pot �i eu s� joc.

Nu m-a lăsat să joc și după ce și-a întors spatele, ceilalți elevi mă necăjeau spunând: „hei, tigan murdar! Pleacă de pe terenul nostru!”

Prima dat� am fost repezit de profesoara de matematic�, apoi de profesorul de sport i acum elevul �sta m� umilise atât de urat… m-am înfuriat �i nu am putut s� mai suport. Am fugit c�tre elev si l-am lovit. Era atât de slab încât a c�zut jos �i s-a lovit la cap. Eu m-am speriat �i am fugit acas�. În�untrul meu eram sigur c� toata lumea o s� dea iar vina pe mine. Le-am spus p�rin�ilor mei tot ce se întâmplase �i ei s-au dus la �coal� s� vorbeasc� cu profesoara �i cu directorul. Bineîn�eles c� to�i au zis c� eu sunt de vin� �i ca �coala trebuie s� m� pedepseasc� pentru fapta mea. Pân� �i p�rin�i mei credeau c� sunt vinovat. Din acel moment am devenit cu totul nemotivat �i nu am vrut s� mai m� duc la �coal�.

Mai mult, nu avea nici un rost s� continui s� înv�� deoarece chiar dac� elevii romi terminau cursurile la acest� �coal�, nu �tiau nimic �i nu erau în stare s� scrie un CV sau o cerere.

Acum am 21 de ani și îmi pare atât de rău că nu am avut ocazia să termin măcar școală primară.

SCOALA BRATYA MILADINOVI, CARTIERUL "NADEZHDA", SLIVEN

Sliven este un ora� in Bulgaria unde este situat unul dintre cele mai mari ghetouri rome. Numele ghetoului este "Nadezhda" care înseamn� „Speran�a”. Aproape 20 000 de mii de romi din diferite grupuri locuiesc aici. Unii dintre ei încearc� s� tr�iasc� precum oameni normali, dar o mare parte dintre ei tr�iesc în condi�ii de s�r�cie extrem�. Mai mult, cât de normal� ar putea fi via�� în ghetou? Asta este o alt� întrebare.

Înc� din perioada comunismului a existat o �coal� primar� lâng� Nadezhda, unde înv��au

copiii romi. Este o �coal� segregat� în totalitate �i acum are un efectiv de 1300 de copii. �coala se nume�te �coala Primar� "Bratya Miladinovi".

Motivul pentru care p�rin�ii romi trimit copiii la �coal� în fiecare zi este acela c� �coala este foarte aproape de comunitatea de romi. Un alt motiv este c� nu vor primi motivare pentru absen�ele lor dac� nu merg în fiecare zi.

Asta este foarte important pentru c� frecventarea regulat� a �colii este necesar� pentru primirea ajutorului social. Un alt aspect este c� �coala func�ioneaz� în func�ie de num�rul de elevi care o frecventeaz� �i care sunt înscri�i, pentru c� sistemul de înv���mânt în Bulgaria este disfunc�ional �i primirea salariilor de c�tre profesori, banii pentru între�inerea scolii �i existen�a continu� a �colii depinde de frecven�a elevilor la �coal�.

La prima vedere pare o �coal� normal�. Asta este valabil doar la exterior deoarece �coala a fost renovat� cu finan�are de la Fondul European. Renovarea nu a contribuit cu nimic la schimbarea cl�dirii ca �i institu�ie educa�ional�.

99% dintre ace�ti elevi î�i termin� educa�ia de baz� (din clasa întâi pân� în clasa a opta) f�r� s� dobândeasc� vreo cuno�tin�a de baz� în privin�a cititului, scrisului sau calculatului. La sfâr�itul fiec�rui an �colar, în jur de 200-250 de elevi absolvesc cursurile de baza �i primesc o diplom�, dar asta este ultima oprire pentru ei.

Ace�ti studen�i sunt doar o mic� parte dintr-un mare num�r de tineri romi care vor r�mâne analfabe�i �i necompetitivi pe pia�a muncii. Nu vor avea nici m�car permis de conducere, lucru ce este foarte important pentru tinerii romi- nu doar ca motiva�ie pentru mers la �coal�, dar �i pentru c� este ceva foarte important.

In fiecare an, aceast� �coal� produce sute de cet��eni pasivi- cet��eni romi din Bulgaria care vor deveni imaginea romilor din Europa care vor fi „Speran�a”. „Speran�a”, dar asta reprezentând doar numele ghetoului de unde au venit. Guvernul continu� s� r�mân� pasiv la aceast� problem�, de�i nu ar trebui.

S. D.

S. D. are 28 de ani �i este din ora�ul Sliven �i locuie�te în cartierul Nadezhda, în cartierul de romi. S. D. este c�s�torit �i este tat�l a doi copii. El ne-a spus povestea sa de pe vremea când era elev la �coala segregat� Bratya Miladinovi.

El �i-a început povestea spunând impresiile sale despre felul în care arat� �coala: „Când eram copil, �coala era foarte frumoas�, clasele erau curate �i aranjate, dar nu erau al�i copii în afara de romi.”

A înv��at în aceast� �coal� timp de 8 ani, dar nu a reu�it s� î�i ia diploma de 8 clase deoarece a repetat de 2 ori clasa a �asea: „P�rin�ii mei m-au înscris la aceast� �coal� pentru ca era cea mai apropiata de cas� �i pentru c� to�i copiii din cartier mergeau acolo- to�i erau romi.

Eram un copil ascultător față de restul colegilor mei. Eram foarte motivat și învățam mult, dar la un moment dat am observat că alți colegi de-ai mei care nu învățau și nici măcar nu veneau la școală aveau aceleași note ca și mine și treceau clasa fără să învețe deloc. Unii dintre copii nici nu veneau la școală și profesorii le dădeau note bune.

Pân� în clasa a patra am fost un elev ascult�tor, dar mai târziu, motiva�ia mea a pierit �i nu m� mai interesau lec�iile. Nici unul dintre profesori nu au observat aceast� schimbare. Pentru ei era important c� eram acolo �i fie c� în�elegeam, fie c� nu în�elegeam lec�iile, pe ei nu îi interesa. In perioada respectiv� tocmai ap�ruser� cluburile cu jocuri electronice �i fiind mic, îmi doream s� merg s� m� joc �i eu.

Eram atât de prins în jocurile astea încât st�team toat� ziua la sala de jocuri �i nu m� mai duceam la ore. In ciuda acestei situa�ii, profesorii mi-au permis s� trec în clasa a �asea f�r� s� fi mers la cursuri �i f�r� s� îi anun�e pe p�rin�ii mei. Eram prea tân�r s� realizez cum îmi afectam viitorul �i pe mine însumi. Profesorii aveau atitudine pasiv� fa�� de mine �i m� ignorau �i în felul �sta mi-au f�cut r�u �i asta este motivul pentru care nu am ob�inut diploma de absolvire a educa�iei primare.

In clasa a �asea erau multe teste de verificare a cuno�tin�elor elevilor. Am picat testele împreun� cu al�i copii. Tot nu îmi d�deam seama ce se întâmpl�. Cu toate astea, nici unul dintre profesori nu a f�cut nimic s� m� ajute ca s� recuperez. Sfâr�itul anului a venit repede �i profesorii mei au hot�rât ca este mai bine s� repet clasa a �asea.

Am fost surprins �i nu �tiam de ce au luat aceast� decizie pentru ca pân� atunci îmi d�duser� note bune �i m� l�saser� s� trec clasa chiar dac� nu veneam la ore. Mi-am pierdut �i mai mult motiva�ia. In urm�torul an �colar eram din nou clasa a �asea. Am continuat s� lipsesc de la �coal� �i s� stau la sala de jocuri. La sfâr�itul anului �colar, profesorii au decis c� ar trebui s� repet din nou clasa a �asea �i atunci am renun�at s� mai înv��. De fapt, nici nu am trecut prin toat� materia de clasa a patra. �i nu eram singurul elev în situa�ia aia.

Acum, situa�ia în �coal� este �i mai grav�. Copiii care termin� clasa a opta nici nu �tiu s� scrie �i s� citeasc�.

Visul meu este să îmi iau permisul de conducere, dar este imposibil pentru că nu am diplomă de absolvire a cursurilor învățământului obligatoriu. Acum, la 28 de ani, îmi dau seama ce am făcut.

Totu�i, nu ar trebui s� ignoram iresponsabilitatea profesorilor pentru c� ei nu înva�� copiii, ci îi las� s� treac� dintr-o clas� în alta f�r� m�car s� se asigure c� �tiu s� scrie �i s� citeasc� �i s� fac� unele opera�ii matematice de baz�.

Ca s� fac� �coala de �oferi, candida�ii trebuie s� �tie s� scrie �i s� citeasc� �i s� aib� diploma de absolvire a 8 clase.

De aceea vreau să merg la cursuri la seral ca să pot să îmi termin educația obligatorie. Nu pot să spun cât de rău mi-a mers la școală.

Mai mult, apatia profesorilor �i p�rin�ilor mei a fost un punct negativ pentru mine. Poate c� a� fi avut mai multe �anse de succes dac� a� fi înv��at într-o �coal� cu elevi bulgari. Faptul c� �coal� este atât de aproape de casa noastr�, m-a determinat s� îl înscriu �i pe fiul meu la aceia�i �coal�. De fapt, nu am avut bani s� îl înscriu la alta �coal�.

Din p�cate, fiul meu repet� istoria mea. Are 14 ani �i este înc� în clasa a �asea. Pe fiul meu cel mic l-am înscris la �coala primar� Yuri Gagarin, care de asemenea este aproape de noi, dar situa�ia este aceia�i- to�i copiii sunt romi �i calitatea educa�iei este foarte sc�zut�.

Cred că este prea târziu pentru fiul meu cel mare, dar pe fiul meu cel mic intenționez să îl înscriu la o școală mixtă ca să nu repete istoria mea și să aibă șanse mai bune”.

B. I.

B. I. este de etnie rom�, are 50 de ani �i locuie�te în ora�ul Sliven, în cartierul de romi Nadezhda. Are patru fete dintre care trei sunt deja c�s�torite �i cea mai mic� are 6 ani. Ea ne-a spus povestea ei �i a fetelor ei din perioada când erau înscrise la �coala Bratya Miladinovi – o �coal� segregata în totalitate.

“Când eram copil am fost �i eu înscris� la aceast� �coal�, dar nu am ajuns prea departe. Am renun�at când eram în clasa a treia. Chiar de atunci, în acea �coal�, au fost numai elevi romi. Când m-a înscris mama acolo, nu �tiam s� scriu �i s� citesc. Mai mult, nu �tiam nici limba bulgar� prea bine pentru c� acas� vorbeam numai Romani �i nu am fost nici la gr�dini��. Când am început clasa întâi, profesorii au început s� ne înve�e s� scriem �i s� citim, dar eu aveam în continuare probleme s� în�eleg �i s� vorbesc în bulgar�.

Am ajuns în clasa a treia f�r� s� �tiu s� scriu �i s� citesc �i eram bucuroas� c� profesorii m-au l�sat s� trec mai departe chiar �i a�a. In clasa a treia, materiile erau grele �i îmi era dificil s� înv��. De aceea am decis s� nu mai merg la �coal� �i am r�mas analfabet�. Noi suntem de vin� pentru asta, dar �i profesorii erau responsabili: nu ne încurajau �i nu depuneau îndeajuns de mult efort ca s� ne ajute s� înv��am ce aveam nevoie.

Dup� asta, am crescut repede �i m-am m�ritat. Am n�scut 3 fete �i când au ajuns de vârsta �colar� le-am înscris la aceia�i �coal� pentru c� este aproape de cartier. Fetele mele mergeau la �coal� în fiecare zi, dar când veneau acas� î�i l�sau ghiozdanele �i mergeau afara ca s� se joace.

De multe ori le întrebam de ce nu își fac temele si îmi spuneau că nu au sau că o fac „imediat”. Era uimitor că treceau în clasele următoare.

Fiica mea cea mare, Stela, a ajuns în clasa a cincea �i apoi a abandonat. Mi-a spus c� nu �tie s� scrie �i s� citeasc� �i c� nu poate continua. Doi ani mai târziu s-a m�ritat. Celelalte dou� fiice ale mele au avut aceia�i poveste: au ajuns în clasa a treia �i în a patra �i au renun�at s� mai mearg� la �coal� din acela�i motiv.

Profesorii nu au organizat niciodată ședințe cu părinții ca să le vorbească despre copiii lor. Au preferat să îi lase să treacă în clasele următoare fără să îi intereseze ce știau elevii. Ii interesa își păstreze slujbele și salariile și cam atât.

Acum cele trei fiice ale mele sunt c�s�torite �i �omere. Mai mult, sunt analfabete �i nu î�i pot g�si de munc�. Oricum nu sunt slujbe disponibile, dar le-ar fi mai u�or dac� ar �tii s� scrie �i s� citeasc�. Sunt mul�i copii precum fetele mele în aceast� �coal�: chiar si cei care termin� clasa a opta sunt analfabe�i, chiar dac� promoveaz� educa�ia obligatorie.

Acum fiica mea cea mic� are 6 ani �i am înscris-o la gr�dini��, la grupa preg�titoare la aceia�i �coal�. Zice c� îi place �coala ei �i c� profesorii o înva�� s� scrie �i s� citeasc� de�i nu vorbe�te fluent limba bulgar�. �tiu c� eu nu am

ce sa fac în leg�tura cu asta pentru c� suntem �i s�raci �i analfabe�i.

Majoritatea părinților din cartier trimit copiii la această școală pentru că este aproape și pentru că profesorii nu pun absențe și nu ii trag la răspundere dacă elevii nu vin la cursuri.

In caz contrar, dac� elevul are 5 absen�e nemotivate pe lun�, nu mai prime�te ajutorul social. In felul asta, p�rin�ii primesc ajutor social de 35 BGN pentru fiecare copil �i profesorii î�i primesc în continuare salariile.”

Dup� aceast� conversa�ie, am aflat c� acesta nu este un caz izolat, ci mai degrab�, este o problem� a comunit��ii care a început în vremea comunismului �i s-a men�inut pân� în ziua de azi. �coala Primar� Bratya Miladinovi exist� �i în Bulgaria contemporan�, în ora�ul Sliven �i continu� s� produc� cet��eni analfabe�i. Asta nu este doar o problem� a romilor. Este o problem� a statului deoarece este legat� de cea mai importanta resurs� a ��rii- resursele umane. Comunitatea rom� este considerat� responsabil� pentru aceast� problem�. Totu�i, intervine o întrebare: care sunt responsabilit��ile guvernului în leg�tur� cu aceast� situa�ie?

S. Y.

S. Y. este un rom de 25 de ani care locuie�te în cartierul Nadezhda, din Sliven. Este c�s�torit �i tat�l a 3 copii: Misho de 8 ani, înva�� în clasa a doua, Biser de 6 ani – la grupa preg�titoare �i Kremena care are 2 ani, care nu merge la gr�dini�� înc�. Misho �i Biser înva�� la �coala primar� Bratya Miladinovi, o �coal� segregat� cu un procent de 100% elevi romi.

L-am întrebat de ce și-a înscris copiii la școala respectivă și el a răspuns că „este școala cea mai aproapiată de mahala și majoritatea prietenilor lor învață acolo”. A mai menționat că este școala cu cel mai mare număr de elevi din zona- 1400- și toți sunt romi.

Când a venit vorba de calitatea educa�iei, S. Y. spune c�, de fapt, nivelul educa�ie în toat� �ara este foarte sc�zut �i c� d� nota 3 nivelului de educa�ie din �coala segregat� �i nota 6 calit��ii înv���mântului la nivel na�ional, ceea ce înseamn� foarte pu�in. Din câte spune el, exist� un num�r mare de copii care au mers la aceast� �coal� �i au absolvit clasele obligatorii �i c�rora le este extrem de greu s� î�i continue educa�ia mai departe.

Nu au cuno�tin�ele de baz� necesare pentru a înva�� mai departe, cuno�tin�e care ar fi trebuit s� le dobândeasc� în clasele primare. De aceea au tendin�a de a renun�a. Copiii lui S.Y. înva�� tot la aceast� �coal�, dar el crede c� ei sunt într-o situa�ie mai bun� decât el- nu din cauza atitudinii mai bune a profesorilor, ci datorit� educa�iei suplimentare de acas� �i ajutorului primit din partea p�rin�ilor.

“M� întâlnesc cu profesorii copiilor mei în fiecare s�pt�mân� �i îi întreb despre lec�ii �i despre cum se descurc� la �coal� �i îi încurajez s� le dea tem� pentru acas�, ca eu �i so�ia mea s� îi ajut�m”.

S. Y. spune c� notele copiilor s�i sunt bune (6). El spune c� notele astea sunt reale �i corespund nivelului de cuno�tin�e ale copiilor, având în vedere c� înva�� mult acas� �i el se asigur� mereu c� manualele necesare sunt disponibile copiilor. S.Y spune c� performan�ele lor �colare nu ar fi atât de bune dac� nu ar avea ajutor suplimentar din

partea p�rin�ilor pentru c� educa�ia din �coal� are un nivel foarte sc�zut.

El crede c� asta se datoreaz� faptului c� 100% dintre elevi sunt romi, a�a c� profesorii nu sunt interesa�i s� lucreze cu ei. De asemenea, mai spune c� este lips� de profesori �i educatori de etnie rom�. Vrea s� g�seasc� o �coal� mai bun� �i s� î�i înscrie copiii la o �coal� mixt� unde educa�ia este de mai bun� calitate. Asta depinde �i dac� î�i poate permite din punct de vedere financiar. Mai mult, aceast� �coal� este destul de aproape de ei. Chiar �i în acest caz, ar face orice s� î�i ajute copiii s� reu�easc� în via�� �i s� primeasc� o educa�ie de bun� calitate.

Inten�ioneaz� s� î�i înscrie copiii la o alt� �coal� dup� ce termin� clasa a patra sau a treia. A r�spuns �i la întrebarea cum sunt organizate activit��ile în �coal�:

“Profesorii spun ca orele si lec�iile decurg u�or �i normal, în general. Dar b�iatul meu spune c� în timpul orelor sunt mereu copii care se joac� pe terenul �colii în loc s� mearg� la ore. Cred c� problema este la ambele p�r�i- atât profesorii, cât �i p�rin�ii ar trebui s� î�i asume responsabilitatea pentru asta. P�rin�ii î�i înscriu copiii în �coal� asta pentru c� �tiu c� o s� termine opt clase chiar dac� nu merg la curs în mod regulat �i ajutorul lor social nu va fi afectat. Pe de cealalt� parte, profesorilor nu le pas� de copii �i nu le înregistreaz� absen�ele. Îi intereseaz� s� aib� locuri de munc� �i salarii.

Așa că, ținând cont că școlile sunt finanțate în funcție de numărul de elevi, profesorii nu vor să aibă cazuri de abandon școlar și absenteism nemotivat. De aceea, în registrele lor toți copiii apar ca și când vin mereu la școală.

Deci, dac� nu vorbesc cu profesorul copilului meu �i nu îi cer s� lucreze cu el, profesorul nu o s� se intereseze de el. Din p�cate, nu sunt mul�i p�rin�i a�a de motiva�i �i interesa�i a�a ca noi. Copiii mei îmi spun c� ceea ce vor profesorii este s� aib� lini�te în clasa �i s� nu fie deranja�i de copii. Asta îmi spune c� nu î�i fac treaba a�a cum trebuie �i c� educa�ia este de o proast� calitate.”

S. B.

S. B. este o femeie rom� de 30 de ani care locuie�te în Sliven, în cartierul Nadezhda, care este considerat unul dintre cele mai mari ghetouri din �ar�. Este mama a trei copii �i to�i copiii ei înva�� în �coala segregat� Bratya MIladinovi. Aproximativ 1400 de elevi înva�� în aceast� �coala to�i din cartierul Nadezhda. S.B. ne-a împ�rt��it povestea fiului ei cel mic, M.

In 2006, l-am înscris pe fiul meu M în clasa întâi, în aceiași școală segregată unde învățau și ceilalți doi copii ai mei. Înainte de asta, M. nu mersese nici la grădiniță nici, la grupa pregătitoare. Motivul pentru care mi-am trimis copiii la școala aceasta a fost că era foarte aproape de casă și pentru ca toți copiii promovează indiferent dacă merg la ore sau nu.

Timp de patru ani, M. �i fra�ii lui au mers la ore în aceast� �coala. Când M a ajuns în clasa a patra a trebuit s� dea ni�te teste na�ionale obligatorii (aceste teste au fost introduse în ultimii 7-8 ani �i tuturor elevilor claselor a patra �i a �aptea le sunt testate cuno�tin�ele �i calitatea aceastora de c�tre exper�i �i educatori externi). M. a reu�it s�

promoveze aceste examene �i a trecut în clasa a cincea. Am decis s� îl transfer de la �coala segregat� la o alt� �coal�- una mai buna, mixt� (în perioada asta a avut loc un proces de desegregare a �colilor segregate rome). In plus, notele ob�inute de M. la examene i-a permis s� mearg� la alt� �coal�.

In 2011 M. a fost înscris la o �coal� mixt� din centrul ora�ului. A fost admis la �coal� pe baza rezultatelor ob�inute la examenele externe. De asemenea, �colile încearc� s� atrag� mai mul�i elevi din cauza sistemului bugetar delegat, de exemplu �colile sunt finan�ate în func�ie de num�rul de elevi din �coal�.

Nu ne-am dat seama prin ce trecea fiul nostru la �coal� pân� când nu a început s� se plâng�. Am descoperit c� M. nu era preg�tit deloc pentru aceast� �coal�, pentru c� nivelul cuno�tin�elor sale nu era de clasa a cincea, ci cu mult mai jos. Mai mult decât atât, nu vorbea nici bulgar� corect. De�i rezultatele examenelor erau bune, nu erau realiste �i probabil c� erau false.

Din păcate, nu există nici un profesor în școala lui care să lucreze cu copiii care rămâneau în urmă. Ce este cel mai trist este că M ajunsese în clasa a patra la școala segregată fără cunoștințe care să corespundă standardelor. Concluzia era evidentă: școala segregată producea copii analfabeți.

Astfel, M. s-a întors la �coala segregat�, deoarece era singura �coal� unde putea s� î�i termine educa�ia, de�i nu primea educa�ia �i cuno�tin�ele necesare. Cl�direa scolii este veche �i nu prea bine între�inut�. Copiii nu merg la ore în mod frecvent, ci merg atunci când vor ei. De�i sunt la �coal�, copiii se joac�

în curtea �colii în timpul orelor �i unii dintre ei chiar fumeaz�. Majoritatea absolven�ilor �colii nu î�i pot g�si o slujb�. De cele mai multe ori, elevii vor sa termine 8 clase ca s� intre la �coala de �oferi �i s� î�i ia permisul de conducere, de�i majoritatea pic� examenul de teorie din cadrul �colii de �oferi”.

ȘCOALA IVAN SERGEEVICH TURGENEV, RAZGRAD

�coala Primar� Ivan Sergeevich Turgenev este una dintre cele �ase �coli primare Razgrad. Este situat� în complexul reziden�ial Orele, care se afl� în partea de est a ora�ului (la periferie). Razgrad este un ora� regional. Popula�ia este de aproximativ 34 000 �i mai mult de 50% este reprezentat� de minorit��i etnice- 40% turci �i pu�in peste 10% romi. Restul popula�iei, vreo 40% sunt bulgari.

Popula�ia rom� este situat� în aceast� zon� a ora�ului unde este �i �coala primar� Ivan Sergeevich Turgenev (sau "Turgenev" cum ii spune toata lumea). Asta este unul dintre motivele pentru care copiii romi înva�� aici. Num�rul total de elevi la aceast� �coal� este de 300, dintre care 30% sunt romi, 50% turci �i 20% bulgari.

In timpul comunismului elevii romi au fost supu�i presiunii din partea profesorilor- mai ales elevii romi.

Acum, Turgenev este renovat� �i ofer� condi�ii mai bune, dar majoritatea copiilor romi prefer� s� î�i �in� ascuns� identitatea etnic� deoarece p�rin�ii lor, care au studiat în aceast� �coal�, î�i aduc aminte de perioada când au fost elevi. Dar asta este �coala cea mai apropiat� de ei �i sper� c� perioada comunismului a fost lasat� în urm�.

Y. G. Y.

Y. G. Y. este o femeie rom� de 35 de ani din Razgrad. Tat�l ei lucra ca zidar �i mama ei era îngrijitoare. Ea nu �i-a ascuns niciodat� identitatea. A f�cut clasa întâi �i a doua la �coala secundar� Hristo Botev, dar când s-a deschis noua �coal� aproape de casa ei, p�rin�ii au înscris-o la �coala I.Turgenev. P�rin�ii ei au f�cut asta pentru c� se sim�eau mai bine s� o �tie în siguran�� pentru c� �coala era foarte aproape de casa lor �i acum nu mai era nevoie ca ea s� traverseze câteva str�zi foarte aglomerate �i periculoase. Amândoi lucrau în perioada aia �i Y se ducea singur� la �coal�. A fost înscris� la �coala nou� în perioada 1988 – 1989.

Y. G. Y. ne-a împ�rt��it povestea ei:

„Prima impresia despre �coala nou� a fost c� era frumoas� �i nou�. Atunci eram clasa a treia.

Noua școala nu era segregată. Era modernă și era conformă tuturor standardelor și cerințelor. Majoritatea elevilor erau etnici turci sau bulgari.

Cu toate acestea, am reu�it s� înv�� în �coala aceasta doar 3 ani- din clasa a treia pân� în clasa a cincea. Clasa a cincea mi-a l�sat a�a amintiri urâte încât o compar cu un co�mar.

Când eram clasa a cincea mi-am dat seama ce înseamn� sa fii obiectul discrimin�rii �i urii etnice. In ciuda standardelor normale de educa�ie din �coal�, unii profesori î�i manifestau deschis atitudinea rasist�.

Cea mai negativă atitudine am primit-o din partea profesorului de istorie care m-a umilit și m-a denigrat în fața

colegilor de clasă. Asta m-a făcut să renunț la școală în clasa a cincea, în timp ce motivul pentru care acest profesor m-a umilit la o vârstă atât de fragedă și vulnerabilă era doar pentru că eram romă.

Scaunele �i birourile elevilor în aceast� �coal� erau aranjate în func�ie de etnia fiec�ruia: copiii bulgari st�teau în rândurile din fa�a clasei, turcii în urm�toarele rânduri �i romii st�teau în rândurile din spate. Eu am stat chiar în ultima banc� din clas�.

Elevii romi și turci erau tratați de profesori în așa fel încât se simțeau ca și copii de mâna a doua. In timpul orei de istorie, profesorul de istorie obișnuia să vină la banca mea și să mă umilească cu expresii și cuvinte de genul: “…ești o țigancă! Nu ești în stare să înțelegi nimic! Nu ești în stare să îmi explici o lecție!”

Acest gen de umilin�e în fa�a întregii clase mi se întâmpla des. �i chiar �i a�a nu m-am plâns niciodata la director �i nici m�car la p�rin�ii mei, pentru c� eram foarte mic�. Nu �tiam ce s� fac �i îmi era �i fric� „s� nu cauzez probleme”.

Comportamentul umilitor al profesorului de istorie a tot continuat: „… uit�-te la tine! Cât de urât te imbraci! Tu, �iganii nu sunt oameni! Nu sunte�i în stare de nimic! Sunte�i cea mai joas� specie uman�!”

Acest co�mar a continuat pentru mica Y. G. Y. pe tot parcursul anului �colar, când trebuia s� termine clasa a cincea. Acela�i profesor rasist i-a evaluat cuno�tin�ele la istorie cu calificativul „slab”, nota 2 (echivalentul

acestui calificativ în sistemul de notare pân� la 6). Promovarea examenului la istorie p�rea imposibil dup� 3 încerc�ri, în special din cauza atitudinii umilitoare a profesorului. Chiar �i în timpul examenelor din var�, profesorul a continuat s� atace copilul: „E�ti o �iganc� care nu o s� reu�easc� în via��!” De data asta Y. G. Y. le-a spus p�rin�ilor ei ce se întâmplase, dar ei nu puteau s� fac� nimic �i s� ia m�suri împotriva profesorului. Acest insucces i-a cauzat depresie �i a determinat-o s� abandoneze �coala la o vârst� fraged�. Din p�cate, Y. G. Y. nu era singurul copil rom care a abandonat �coala din cauza motivelor ca discriminarea �i umilirea.

Aceste experien�e �i sentimente negative de la �coal� au avut o influen�� nefast� asupra lui Y. G. Y. �i viitorului ei. Avea nevoie de cel pu�in o diplom� de absolvire a liceului ca s� ob�in� o slujb�. Nu s-a mai dus niciodat� la �coal� �i, deci, nu a terminat niciodat� nici educa�ia de baz�.

SCOALA YURI GAGARIN, SLIVEN

Scoala primar� "Yuri Gagarin" este una dintre �colile segregate din Bulgaria. Este situat� în Sliven �i este a doua �coal� segregat� de acolo, lâng� cartierul Nadezhda. Este foarte aproape de �coala Bratya Miladinovi.

La început, când a fost înfiin�at� era o �coal� normal�, mixt�, cu elevi bulgari, turci �i romi. Dar, pe parcurs, lucrurile s-au schimbat.

Unii dintre p�rin�ii din cartierul de romi care î�i trimiteau copiii la �coala segregat�, �i-au dat seama c� educa�ia acolo era de o calitate foarte scazut� a�a c� au decis s� î�i transfere copiii într-o �coal� mixt�, normal�, "Yuri Gagarin".

Ace�ti p�rin�i romi au fost urma�i �i de al�i p�rin�i romi din "Nadezhda". Dintr-o dat�, num�rul de copii romi din �coala mixt� a crescut. Înainte, la �coala Yuri Gagarin procentul de romi era de 15%, dar dup� ce romii �i-au dat seama c� este mai bine s� î�i trimit� copiii la �coala normal�, procentul de romi a crescut la 40%.

Părinții elevilor au început să se îngrijoreze pentru educația copiilor lor, adică pentru calitatea acesteia și erau îngrijorați și pentru siguranța acestora în cazul în care îi mutau la o altă școală.

Dar „invazia rom�” nu s-a oprit. Romii au continuat s� î�i înscrie copiii la �coala primar� Yuri Gagarin cu speran�a c� educa�ia este mai bun� �i asta o s� îi ajute s� aib� un viitor mai bun- având educa�ie, slujbe normale �i roluri utile în societate. In perioada de patru ani procentul de romi din �coala a crescut de la 40% la 90% (din 2009 pân� în 2013).

Acesta este un proces la care ne referim ca segregare secundar�. Asta s-a întâmplat din cauza îngrijor�rii p�rin�ilor neromi.

Câ�iva dintre p�rin�ii romi ai c�ror copii sunt înscri�i la �coala Yuri Gagarin ne-au spus c� înainte, când �coala nu era segregat�, calitatea educa�ie în aceasta �coala era mai bun� decât este acum.

Acum, majoritatea elevilor romi de la aceast� �coala promoveaz� înv���mântul obligatoriu f�r� a acumula cuno�tin�ele necesare pentru acesta. Num�rul total de elevi de la aceast� �coal� este acum de 500 �i to�i sunt romi. �coala a devenit deja o �coal� segregat� total.

K. S. H.

K. S. H. are 30 de ani �i este tat�l a doi copii: Tsvetelina, 12 ani �i Francheska, 8 ani. Kalin este rom �i locuie�te în cartierul Nadezhda în ora�ul Sliven. El este unul dintre pu�inii p�rin�i din cartier care au absolvit educa�ia secundar�. El a decis s� î�i înscrie copiii la o �coal� „normal�”, unde înva�� atât copii romi, cât �i bulgari- denumit� �i �coala mixt�- pentru c� avea speran�a c� într-o astfel de �coal� educa�ia este de mai bun� calitate.

“Mi-am înscris fiica cea mare în �coala primar� Yuri Gagarin, care era la distan�� de aproximativ 1 kilometru de cartier �i aproape de �coala Bratya Miladinovi, �coala segregat�. Când mi-am înscris fiica la �coala mixt�, efectivul de copii romi era în propor�ie de 40-50% din totalul de elevi.

Cu alte cuvinte, numărul de copii romi și bulgari era aproape egal. Asta înseamnă că nu eram singurul părinte care a preferat o educație de calitate și o școală mixtă.

Mul�i p�rin�i romi, ca �i mine, î�i înscriseser� copiii la �coala mixt�. La început, impresia despre �coal� era destul de bun�- calitate bun� a educa�iei, clase dr�gu�e �i cur��enie. In urm�torii 2 ani, procentul de romi din �coal� a crescut de la 40% la 60%.

Părinții bulgari au început să se îngrijoreze zicând că nu vor să învețe copiii lor în aceiași școală cu copiii romi.

In prezent, Tsvetelina are 12 ani �i este clasa a cincea. Scoala este segregat� în totalitate

cu o propor�ie de copii romi de 100%. Acesta este un exemplu de „segregare secundar�”. Calitatea educa�iei este asem�n�toare cu cea din prima �coal� segregat�– Bratya Miladinovi. Calitatea educa�iei începuse s� scad� când mi-am înscris ce-a de-a doua fat� la �coal�, Francheska, în clasa întâi. Acum este clasa a doua.”

“Am observat c� acum profesorii nu mai fac nici o activitate cu copiii �i nu îi mai înva�� nimic. Majoritatea profesorilor sunt dezinteresa�i. Nu îi intereseaz� decât s� î�i primeasc� salariul. Acum doi ani, când înc� mai erau copii bulgari în �coal�, fiica mea cea mare avea mereu teme pentru ziua urm�toare.

Acum, nici cea mare, nici cea mic� nu mai au deloc teme. Vorbesc des cu profesorii lor �i îi întreb despre educa�ia fetelor si despre ce putem sa facem cu ele acas� ca sa le ajutam intr-un fel. Asta m� îngrijoreaz� mult si cred ca este un semn serios c� educa�ia nu mai are aceia�i calitate de acum doi ani.”

K. S. H. spune, de asemenea, ca majoritatea elevilor din �coal�, din prezent, nu �tiu s� scrie, s� citeasc� sau s� fac� simple calcule.

“Ca p�rinte responsabil, pot s� spun c� fiica mea cea mic� nu va putea face fa�� unor materii mai serioase în viitor pentru c� este destul de evident c� nu a fost bine preg�tit� în clasa întâi �i a doua. Si asta nu este doar problema fiicei mele, Francheska. Asta este o problem� general�.

Nu sunt îngrijorat pentru fiica mea cea mare. Sunt sigur c� va putea recupera pentru c� are o baz� puternic� de la �coala din vremea când la �coal� veneau �i copii bulgari, �coala nu era segregat� �i calitatea educa�iei era bun�.

Din p�cate, nu pot spune acela�i lucru �i despre fiica mea cea mic�.” K. S. H. lucreaz� în curtea �colii unde înva�� fetele lui. Vede mereu copii care se joac� în curtea �colii în loc s� fie în clas�. Fiicele lui i-au spus c� profesorii le zic uneori s� ias� afar�, în curte, f�r� a le trece absen�a în catalog.

Pentru noul an �colar (2014-2015), inten�ioneaz� s� î�i înscrie copiii la o alt� �coal� unde vor putea primi o mai bun� educa�ie. Dar restul copiilor care vor r�mâne în aceast� �coal� vor avea aceia�i soart� ca cei care au absolvit deja - analfabe�i, necompetitivi, luptând-se s� se integreze �i astfel, r�mânând

la coada societ��ii”.

REPUBLICA CEHĂ

O scurtă privire asupra segregării

Au trecut 6 ani de când Curtea Eurpean� a Drepturilor Omului a decis în cazul a 18 copii romi din Ostrava. Curtea a confirmat c� ace�ti copii au fost discrimina�i în accesarea dreptului la educa�ie, deoarece au fost plasa�i în �coli speciale din cauza c� sunt romi. In ciuda faptului ca a fost criticat� la nivel interna�ional, foarte pu�ine lucruri s-au schimbat în bine în Republica Ceh�.

Singura schimbare vizibil� este schimbarea denumirii �colilor. �colile care înainte se numeau �coli speciale acum se numesc �coli practice. Chiar �i în �colile primare segregate, copiii romi sunt înv��a�i având la baza un program �colar educa�ional �i în baza unui program educa�ional "DMU”. Procentul copiilor romi care merg la �coli practice, este acela�i, potrivit Avocatului Poporului din Cehia. Copiii romi sunt în continuare pu�i în �coli speciale din cauza handicapului social pe care îl au.

Din punct de vedere al finan��rii unor astfel de �coli, �colile pentru copiii cu "DMU" pot primi cu pân� la 50% mai mul�i bani pentru fiecare copil, fa�� de �colile normale. Exist�, de asemenea, �i o educa�ie de calitate slab� din partea profesorilor care pred� copiilor romi, care de multe ori nu în�eleg cultura rom�. Ca rezultat al acestei deconect�ri, profesorii nu sunt capabili s� men�in� un mediu lipsit de conflicte, cu o co-existen�� pa�nic� între romi �i majoritate.

O schimbare social� pozitiv� în prezent este aceea c� din ce în ce mai mul�i p�rin�i î�i dau seama de importan�a educa�iei pentru copiii lor. Aceia�i p�rin�i devin con�tien�i c� segregarea este ilegal� �i c�, mai mult, au la dispozi�ie drepturile �i resursele cu care s� o combat�.

In Republica Ceh� exist� mai multe tipuri de �coli primare decât cele despre care vom vorbi aici, dar întâmpl�rile prezentate aici se concentreaz� în trei tipuri de �coli:

Școlile primare – program educa�ional al �colii (prescurtarea ceha este ŠVP) pentru �colile primare normale, în concordan�� cu regulamentul legal general. Programul educa�ional (ŠVP) este în concordan�� cu cadrul planului educa�ional pentru educa�ie primar� (prescurtarea ceh� RVP ZV).

Școlile primare practice– plan educa�ional pentru elevii cu u�oare dizabilit��i mentale (RVP ZV-LMP) sau pentru elevii cu dizabilit��i mentale moderate.

Școlile speciale (SpŠ) – plan educa�ional pentru copiii cu handicap mintal grav (RVP ZŠS). Potrivit legii, acest tip de �coal� se adreseaz� copiilor cu nevoi educa�ionale speciale (SVP) – copii cu dizabilit��i mentale grave, copii cu autism sau copii dezavantaja�i din punct de vedere social- acei copii care vin dintr-un mediu familial cu status social �i cultural sc�zut sau cei în pericol datorit� fenomenului social patologic.

Potrivit cercet�rilor existente, aproximativ 40% dintre copiii romi care locuiesc în Ostrava merg în continuare la �colile speciale �i la nivel na�ional, aproximativ 33% dintre copiii romi înva�� în �colile speciale. Num�rul oficial al copiilor romi din �colile speciale/practice a sc�zut de la primirea deciziei D.H. din partea CEDO, dar de fapt, mul�i dintre copiii romi care nu mai înva�� în �colile speciale, înva�� în scoli segregate cu planuri educa�ionale normale sau mixte (normale �i plan DMU).

In felul acesta, nu mai apar în acele statistici. Acei copii pot fi în �coli segregate în Ostrava, �coli care au mai mult de 90% efectiv de elevi romi sau în clase segregate (clase de romi sau de neromi) în �coli mixte, unde exist� mai multe tipuri de planuri educa�ionale în aceia�i �coal� (de exemplu, plan educa�ional pentru �coala primar� �i plan educa�ional "DMU"). Diferen�a dintre �coli este foarte ame�itoare �i nu numai pentru p�rin�i.

A�a zisele clase preg�titoare fac parte din �colile segregate (aproximativ 97% dintre copiii romi frecventeaz� astfel de ore). Acestea sunt foarte rar f�cute în �colile normale. Copiii care merg, de obicei, la astfel de ore se chinuie s� mearg� la gr�dini�e sau nu au fost accepta�i la �coal�. In consecin��, ace�ti copii î�i continu� frecventarea obligatorie a �colii (9 clase) în aceia�i �coal� segregat�.

Mărturii și școlile despre care se vorbește

GRADINIȚA ȘI ȘCOALA PRIMARĂ PŘEMYSLA PITTRA

�coala este situat� în Ostrava – P�ívoz. Fondatorul �colii este, din 2007, dioceza Ostrava-Opava. �coala a fost înfiin�at� în 1993. Num�rul total de copii între 6 �i 15 ani este în jur de 270, dintre care se estimeaz� ca 99% sunt romi. O parte a �colii este gr�dini�a �i locul unde se fac ore preg�titoare pentru pre�colari.

Menirea �colii este s� ajute copiii nevoia�i care vin din medii sociale �i culturale dezavantajate. Conceptul educa�ional este bazat pe o abordare individual� a fiec�rui copil în procesul de predare, care se implementeaz� în cadrul grupurilor mai restrânse fa�� de cele din cadrul �colilor primare standard �i cu ajutorul asisten�ilor educa�ionali. Scopul este acela de a ajunge la un nivel de educa�ie �i comportament al copiilor egal cu cel din �colile de mas�, dar prin educa�ie multicultural�. �coala furnizeaz� cursuri de educa�ie primar� prin utilizarea programelor educa�ionale normale �i prin programul educa�ional (DMU este prescurtarea în ceh� pentru dizabilitate mintal� u�oar�).

Consiliul �colii este format din reprezentan�ii s�i, fondator (districtul municipal Moravská Ostrava a P�ívoz, parte a ora�ului Ostrava) �i p�rin�i. Exist� un p�rinte rom în consiliu �i �coala angajeaz� doi asisten�i romi.

Nivelul de educa�ie este foarte sc�zut. Activit��ile din timpul liber cuprind, lucru manual precum g�tit sau alte activit��i, în principiu. Un rezultat al calit��ii sc�zute a educa�iei este c� elevii care termin� clasa a noua, nu au foarte multe posibilit��i în ceea ce prive�te educa�ia secundar�. Elevii pot alege doar câteva specializ�ri pentru viitoarele abilita�i practice, având în vedere c� op�iunile lor pentru educa�ia secundar� sunt �colile de meserii, în general (majoritatea copiilor romi merg la �coli de meserii).

ȘCOALA PRIMARĂ NA VIZINĚ

�coala practic� este situat� în Silesian, parte din Ostrava. Aici înva�� 330 de elevi �i aproximativ 95% dintre ei sunt romi. �coala organizeaz� ore preg�titoare pentru pre-�colari, cursuri pentru �coal� primar� normal� pentru elevi (clasele 1-5), �coala primar� practic� �i �coala primar� special�. Fondatorul �colii este autoritatea regional� Moravian-Silesian.

Exista clase cu 3 curricule diferite: a) Program școlar educațional pentru școala primară normală (ŠVP pe baza RVP ZV). Acesta se adreseaz� elevilor din clasa întâi pân� în clasa a cincea. b) educație primara în cadrul programului educațional normal (ŠVP pe baza RVP ZV) �i program educa�ional DMU. Acesta se adreseaz� elevilor din clasa întâi pân� la clasa a noua. c) Educația primară - plan educațional pentru școlile speciale pentru elevii cu probleme moderate de înv��are (nivel de dizabilitate mintal� mai mare decât cea u�oar�).

ȘCOALA PRIMARĂ 5 VRCHLICKÉHO, OSTRAVA – RIDDANCE (CU SUCURSALA ÎN OSTRAVA – BARTOVICE, CLASELE I-V)

�coala primar� Vrchlického are 287 de elevi (clasele I-IX). �coala organizeaz� cursuri preg�titoare pentru pre�colari. 40% dintre elevi sunt romi. Exist� programul educa�ional �colar pentru �coli primare normale în concordan�� cu regulamentele legale �i �coala colaboreaz� cu a�a numi�ii PPP din Ostrava – Poruba. Consiliul �colii este format din reprezentan�ii fondatorului �colii, angaja�ii �colii �i un p�rinte. Romii nu au reprezentant în consiliu. �coala angajase un asistent educa�ional rom, dar cu doi ani în urm� a fost înlocuit cu un asistent care nu este rom.

Câ�iva copii care au fost evalua�i în cadrul PPP au fost propu�i s� participe la un plan educa�ional individual (descrie modul de a înv��aun copil, cum s� adaptezi predarea la un astfel de plan). Planul acesta ar fi trebuit s� fie obligatoriu pentru �coal�, dar profesorii nu îl implementeaz� întotdeauna. In trecut, clasele erau împ�r�ite în A �i B, copiii romi într-o clas� �i majoritarii în alt� clas� de teama pierderii copiilor majoritari. Dar asta nu se mai întâmpl�. Când clasele erau separate, p�rin�ii romi veneau la �coal� s� se plâng� împotriva separ�rii. Din cauza acestor plângeri, s-au f�cut �edin�e pentru dezbaterea problemei, la care au participat directorul �colii primare,

primarul ora�ului �i organiza�ia Life Together. Ca rezultat al interven�iei p�rin�ilor �i al întâlnirilor, �coala a schimbat sistemul �i acum, clasele sunt mixte.

Aceast� �coal� este situat� într-o zon� locuit� de majoritari. La aproximativ un kilometru distan�� de �coal� este o zona exclus� numit� Lipina, care este locuit� de romi. Zona aceasta s-a deteriorat în ultimii ani; oamenii au început s� se mute, casele sunt într-o stare deplorabil�, proprietarul caselor le d�râm� pe rând.

ȘCOALA PRIMARĂ PĚŠÍ, OSTRAVA – MUGLINOV

�coala cu plan educa�ional normal are în jur de 350 de elevi (inclusiv 20-25% romi). Exist� o serie de p�reri despre aceast� �coal� din partea p�rin�ilor romi, atât pozitive, cât �i negative. De curând, �coala a acceptat 5 copii romi �i a refuzat s� accepte al�i 9 (din totalul de 11 copii care au fost respin�i) în cadrul procesului de înscriere din ianuarie 2014. Au fost 41 de aplica�ii �i �coala a acceptat 30. Ca �i motiv pentru refuzarea celor 11 copii, �coala sus�ine c� nu sunt îndeajuns de multe locuri pentru to�i elevii. Totu�i, asta nu este posibil; potrivit Ministerului Educa�iei, Tineretului �i Sportului lipsa locurilor nu este un motiv întemeiat de a respinge copiii de la înscriere dac� acei copii locuiesc în zona arondat� �colii. Fondatorul �colii (districtul municipal Silesian Ostrava) este responsabil s� �tie datele statistice privind popula�ia local�, inclusiv despre num�rul de copii de vârst� �colar�, înaintea începerii procesului de înscriere. Înainte de înscrierile anuale, aceste date trebuie folosite de fondatorul �colii pentru a preg�ti num�rul necesar de locuri pentru copiii de vârst� �colar� în conformitate cu datele statistice care indic� capacitatea viitoare a clasei privind num�rul de elevi.

ȘCOALA PRIMARĂ CHRUSTOVA, SILESIAN OSTRAVA

�coala cu plan educa�ional normal are un efectiv de aproximativ 200 de elevi (inclusiv 5-10% elevi romi). Aceast� �coal� se concentreaz� pe predarea pe baza unei abord�ri individuale, care presupune �i crearea de rela�ii mutuale între elevi �i încurajarea unei coexisten�e pozitive între majoritate �i minoritate de la vârst� fraged�. Fondatorul �colii este districtul municipal – Silesian Ostrava.

ȘCOALA PRIMARĂ GEBAUEROVA (ȘI IBSENOVA), OSTRAVA – PŘÍVOZ

�coala are 2 tipuri de planuri educa�ionale pentru �coala normal� (Gebauerova, aproximativ 450 elevi) �i �coala practic� Ibsenova (aproximativ 170 elevi, majoritatea romi, elevi cu plan educa�ional DMU). Fondatorul �colii este autoritatea regional� Moravian-Silesian.

Școala primară Kamenec– �coal� pentru 700 de elevi. Fondatorul este districtul municipal Moravian Ostrava �i P�ívoz. �coala folose�te atât planul educa�ional normal, cât �i planul educa�ional pentru DMU.

E. R.

E. este mama a 2 copii, F de 14 ani �i P de 16 ani. Locuie�te în Ostrava – Radvanice (Silesian Ostrava). Povestea aceasta este despre ei �i despre �coala la care b�ie�ii obi�nuiau s� mearg�. Mergeau bine la �coal�; nu aveau probleme nici cu notele, nici cu comportamentul lor.

Totul s-a schimbat la venirea noii directoare. I-a disponibilizat pe membrii ini�iali ai personalului �i a început s� angajeze persoane noi, majoritatea prieteni �i rude de-ale sale. Mama celor doi b�ie�i era invitat� des la �coal� unde profesorii �i directoarea se plângeau despre comportamentul b�ie�ilor ei. O dat�, directoarea l-a pus pe F s� deseneze un copac.

Deoarece copacul nu avea r�d�cini, directoarea a concluzionat c� b�iatul avea probleme de ordin fizic. Când mama a refuzat s� îl duc� pe b�iat la PPP (Centrul de Consiliere Pedagogico-psihologic�) directoarea a amenin�at c� va face reclama�ie împotriva familiei la asistentul social.

„Indiferent unde făceam reclamație (la școala, la autoritățile locale, la inspectoratul școlar ceh) nu se întâmpla nimic deoarece directoarea era un membru influent al unui partid politic. Așa că singura soluție era să mute băieții la o altă școală, ceea ce a și făcut împreună cu alți părinți.”

Mai târziu a aflat ca directoarea fusese concediat� �i era cercetat� pentru fraud� fiscal�.

Eu nu sunt angajat�. Am terminat doar �coala primar�. Ca s� vorbesc despre copiii mei: amândoi b�ie�i sunt copii normali, ca oricare. Erau s�n�to�i, destul de ascult�tori. Nu am avut probleme cu ei. Amândoi au mers la �coala la 6 ani. Au mers la �coala primar� Trnkovecká, pentru c� locuiam în apropiere.

Era o �coal� bun�; �i eu tot acolo am înv��at. Profesorii ne cuno�teau, directorul era minunat. B�ie�ilor le pl�cea s� mearg� la �coal� �i aveau note bune. P avea rezultate foarte bune la �coal�. Visa s� devin� poli�ist. Micul F nu �tia ce vrea s� devina în viitor pentru c� îi pl�ceau toate.

Problemele au început când la �coal� a venit un nou director. Fostul director pe care îl cuno�team �i îl pl�ceam, s-a pensionat �i a fost înlocuit. Nu credeam c� asta o s� constituie o problem�. Copiii mei se purtau frumos a�a c� nu m� a�teptam la probleme. De fapt, s-a întâmplat contrar a�tept�rilor mele.

Am sperat c� odat� cu venirea noului director se va întâmpla ceva dr�gu� �i nou. Am fost �oca�i când am aflat c� directoarea nou� concediase majoritatea stufului important al �colii. Profesorii care lucrau acolo de atâta timp ne cuno�teau cel mai bine copiii.

Ne cuno�teau �i pe noi �i îi înv��ase bine pe copiii no�tri. Profesorii vechi au fost înlocui�i de unii noi �i doar doi au fost scuti�i de concediere. Ace�ti profesori noi nu au nici un fel de rela�ie cu copiii no�tri, nu �tiau cum s� vorbeasc� cu ei, cum s� îi lini�teasc� în

timpul pauzelor, nu �tiau nimic despre ei- unde �i cum au crescut etc.

Directoarea, bineîn�eles, c� citise dosarul fiec�rui copil �i întrebase profesorii mai în vârst� despre familia fiec�rui elev. Intr-o zi, P a venit acas� cu o înregistrare în carnetul s�u care zicea c� a distrus un lac�t. P mi-a zis c� nu este adev�rat. Plângea.

Copiii mei nu m-au min�it niciodat� a�a c� a doua zi am fost la �coal�. Prima dat� am întrebat copiii dac� �tiu ce s-a întâmplat, daca l-au v�zut pe P distrugând lac�tul. Ei mi-au spus c� nu a fost el �i m-am dus s� vorbesc cu diriginta. Ea nu �tia nimic despre înregistrarea din carnetul lui. Ea a spus c� lac�tul nu este stricat �i c� nu �tia c� directoarea a scris asta în carnetul lui.

A�a c� l-am luat pe prietenul meu care m-a ajutat s� îmi cresc copiii de când erau mici �i am fost s� o vedem pe directoare. A început s� �ipe la noi �i s� zic� s� îi pl�tim 700 CZK pentru lac�tul stricat. Prietenul meu a avut curaj �i i-a spus c� nimeni nu �tie c� lac�tul respectiv este stricat. A început s� �ipe la el �i i-a zis c� nu are nici o leg�tura cu �coala c� nu este tat�l copiilor �i c� nu o s� vorbeasc� cu el. Pentru c� nu aveam cum s� vorbim cu ea, am plecat acas�. I-am spus doar c� nu o s� pl�tim pentru c� P nu este responsabil pentru stricarea lac�tului. De aceea nu am fost de acord nici cu însemnarea din carnet.

In ziua urm�toare, P a venit de la �coal� plângând. Directoarea a venit la el în clas� �i a început s� �ipe la el în fa�a colegilor lui. I-a spus s� nu aduc� str�ini (adic� prietenul meu) la �coal�; l-a întrebat dac� tat�l lui natural pl�te�te pensie alimentar� �i l-a amenin�at c� o sa îi reclame familia la serviciile sociale.

Mi-a fost team� s� merg singur� la �coal� a�a c� am rugat-o pe prietena mea de la asocia�ia Life Together sa m� înso�easc�.

Dou� dintre ele au venit cu mine �i am mers s� o vedem pe directoare. �tia de ce venim. Nu a vorbit deloc cu mine; a vorbit doar cu asisten�ii de teren. Directoarea a deschis dosarul fiul meu F. �i acolo era un desen cu un copac pe care F îl desenase în timpul unei lec�ii.

Directoarea a spus că ceva este în neregula cu familia noastră pentru că fiul meu desenase un copac fără rădăcini. A mai spus ca F are o problemă psihologică. M-a obligat să îmi duc fiul la psiholog, dar am refuzat.

I-am spus c� fii mei nu au nici o problem� acas� �i c� nu o s� îi stresez ducând-i la psiholog. Directoarea mi-a spus c� dac� nu îi duc la PPP o s� m� raporteze la serviciile sociale �i o s� trimit� dosarul copiilor acolo, la ei. Am refuzat.

Am aflat mai târziu c� nu eram singurul p�rinte care avea probleme cu ea. Un profesor de la �coal�, care era un fiu vitreg al directoarei, avea un club de box la �coal�. Era �i consilier pedagogic. Obi�nuia s� vin� la �coal� �i s� umble iân bocanci. Obi�nuia s� î�i aduc� �i câinii de lupt� la �coal�. Când un copil f�cea ceva r�u, directoarea îl trimitea la grupul de box. In plus, copiii erau obliga�i s� cure�e curtea scolii în timpul orelor de practic� sau tr�geau cu arma cu aer comprimat cu acel profesor, pentru c� era hobby-ul lui.

Nu am vrut s� l�s�m lucrurile a�a �i împreun� cu al�i p�rin�i am f�cut un grup sub îndrumarea Life Together. Am început s� ne întâlnim regulat. Am vrut s� rezolv�m problema asta cu directoarea. De câteva ori am rugat-o s� vin� la întâlnirile noastre sau s� ne primeasc� la ea la birou, dar ne-a

refuzat. A vorbit cu Kumar de la Life Together �i i-a zis c� noi suntem ca ni�te c��elu�i. Atunci când cre�ti câini �i îi dresezi, trebuie s� fii dur cu ei ca s� îi înve�i. Î�i vars� furia pe copiii no�tri. Râdea de ei spunând-le ca p�rin�ii lor puteau merge la întâlnirile cu p�rin�ii, dar ea va câ�tiga mereu.

Pentru mai mult ajutor am contactat-o pe prim�ri�a din Ostrava-Radvanice �i am rugat-o s� o sune pe directoare �i s� îi zic� s� înceteze. Radvanice a zis c� ea nu are nici o dovad� �i c� ceea ce spun p�rin�ii �i copiii nu poate fi considerat dovad�.

A�a c� ne-am dus la inspectoratul �colar ceh, dar ace�tia nu au g�sit nimic în neregul� �i a constatat ca administra�ia era în ordine. Ne-am dus la autorit��ile locale. Directoarea avea o pozi�ie puternic� în cadrul partidului politic �SSD �i avea prieteni peste tot. Singura noastr� op�iune era s� ne ducem copiii la o alt� �coal�, ceea ce am �i f�cut, de�i nu am vrut. Copiilor no�tri le pl�cea �coala aceea.

Au fost 12 p�rin�i care au decis s� î�i trimit� copiii la o alt� �coal�. Atât noi cât �i copiii no�tri am r�suflat u�ura�i. Nu mai eram sub stres constant. Am aflat mai târziu c� în urm� cu 6 luni, directoarea �colii elementare Trnkovecká a fost concediat� de fondatorul �colii deoarece este urm�rit� pentru fraud� financiar�.

E. Č.

E. este o femeie rom� cu 3 copii. Are 43 de ani �i locuie�te în Ostrava – Hrušov (o zona locuit� în principal de romi). Fiica ei de 15 ani merge la �coala primar� P�emysla Pittra pe care E nu o place. Fiica ei mai mare a avut probleme în continuarea studiilor la o �coal� secundar� sau voca�ional� deoarece când s-a auzit ca a înv��at la aceasta �coal� P�emysla Pittra, i s-a spus ca nu v-a putea s� fac� fa�� unor studii suplimentare.

E. a vrut s� î�i înscrie fiica mai mic�, la �coala primar� Kamenec, unde majoritatea elevilor fac parte din popula�ia majoritar�. Fiica ei mai mic� a fost respins� de la �coala aceea, a�a c� acum merge la �coala primar� Gebauerova (o �coal� cu care mama ei nu este de acord pentru ca 80% dintre elevi sunt romi).

Ambele �coli, Gebauerova �i P�emysla Pittra au câteva clase cu programe educa�ionale pentru copiii cu dizabilit��i mintale u�oare. E este convins� c� fiica ei este talentat� �i de�teapt�, pentru ca are note bune la �coal�. Mama ei ar vrea s� î�i înscrie fiica la o alt� �coal�, mai bun� pentru a-i asigura un viitor mai bun.

Am vrut să îmi trimit copiii la școala elementară Kamenec. Când am vrut să o înscriu pe E, directorul nu a vrut să o accepte.

Ca motiv, mi s-a spus ca nu mai sunt locuri ca s� o accepte �i pe ea sau al�i elevi noi.

Mi-a mai spus că nu acceptă copii romi acolo și că fiica mea nu va face față acolo.

Fiica mea este atât de talentat� �i de�teapt�.

Nu am nici o îndoial� c� ar fi f�cut fa�� la �coala aia.

Directorul mi-a oferit alte dou� scoli, ca op�iuni - �colile elementare P�emysla Pittra �i Gebauerova. Fiica mea cea mare care are 15 ani merge la �coala elementar� P�emysla Pittra �i nu sunt foarte mul�umit� de aceast� �coal�.

Acolo sunt aproximativ 90% copii romi și nu li se predă prea bine. Calitatea educației este foarte scăzută. Cred asta pentru că atunci când a mers la admiterea în ciclul secundar, atunci când au aflat că este de la școala respectivă, i-au spus că nu o să reușească la școala secundară.

Nu mi-a pl�cut deloc asta pentru c� acolo copiii ar trebui s� fie înv��a�i ca la orice alt� �coal� elementar�.

Ca rezultat, fiica mea nu a avut prea mult de ales. Am fost nevoit� s� o trimit într-un ora� apropiat, Hlu�ín, unde înva�� s� fie brutar. Este o �coal� voca�ional�, de 2 ani �i nu va avea un certificat de absolvire a �colii,

ci doar un certificat de calificare. Nu cred ca a�a va avea prea multe �anse s� g�seasc� o slujb� bun� în viitor.

Fiica mea cea mic�, E, merge la �coal� elementar� Gebauerova �i nici asta nu cred c� este bun� pentru ca sunt 80% romi �i nu sunt si elevi din majoritate.

Copiii noștri ar trebui să aibă posibilitatea de a merge la școlile la care merge populația majoritară. Școlile exclusiv cu romi nu sunt bune.

Fiica mea, E, se descurc� foarte bine la �coal�. Are numai note mari. Mi-ar pl�cea s� o transfer în anul 2 la o �coal� diferit� pentru c� vreau s� dobândeasc� ceva în viitorul ei. Vreau s� aib� mai multe op�iuni când va alege �coal� secundar� într-o zi. Principalul dezavantaj al �colii ei este acela c� elevii nu sunt înv��a�i în mod corespunz�tor- li se preda din acelea�i manuale ca �i copiilor cu nevoi speciale. Nu are cuno�tin�e de matematic� �i alte materii. Curriculum este diferit de cel pe baza c�ruia se pred� la Kamenec �i alte �coli unde înva�� copii cehi.

In viitor, fata mea vrea s� fie asistent�. Am nevoie de ajutor pentru ca fata mea E s� nu ajung� precum cealalt� fiica a mea, M. La �coala asta lucrurile se întâmpl� atât de lent în compara�ie cu alte �coli, copiii sunt atât de în urm�. Eva nu are teme în fiecare zi, decât de dou� ori pe s�pt�mâna �i cred c� nu este suficient. Ar trebui s� aib� teme în fiecare zi, cred eu. Ca s� concluzionez, nu sunt mul�umit� de

aceste �coli �i a� vrea ca �i copiii mei s� aib� acelea�i �anse ca elevii cehi.

K. L.

K. locuie�te în Ostrava într-un mic apartament. Este mama a dou� fete de 6 �i 3 ani. Fiicei ei, N., i-a fost refuzat� admiterea la �coala primar� Chrustova în ciuda faptului c� a primit confirmarea Centrului de Consiliere Psihologico-pedagogica c� nu are nici o problem�. I s-a spus c� �coala nu mai are locuri pentru a primi al�i copii. Apoi N. nu a fost acceptat� la o alt� �coal� primar�. Lui K i s-a recomandat s� î�i înscrie fiica la �coala primar� Ibsenova care este o �coala unde se pred� pe baza unui curriculum special. Mama a refuzat pentru ca nu exista nici un motiv pentru care s� î�i înscrie fiica la o �coal� special�.

„In zona unde locuiesc am o reputa�ie bun�. Îmi pl�tesc chiria la timp. In ceea ce prive�te educa�ia nu am certificat de absolvire a �colii secundare sau voca�ionale, dar partenerul meu are certificat de calificare �i lucreaz�. Valorez educa�ia �i încerc s� îmi cresc copiii ca s� înve�e bine la �coal� �i poate, s� fac� un bine societ��ii acesteia, într-o zi.

Când am vrut s� o înscriu pe fiica mea mai mare N. la �coala elementar�, am dus-o la PPP; mi s-a spus ca fiica mea se poate descurca la orice �coal� primar�. Cu toate astea, când am ajuns la �coala primar� Chrustova, care este cea mai apropiat� de casa mea �i este o �coal� unde am vrut ca fiica mea s� înve�e, ca s� o înscriu prima dat�, mi s-a spus c� nu au capacitate ca s� mai accepte �i al�i elevi.

Am simțit că s-au uitat la mine într-un fel și s-au purtat așa pentru că eram romă și deja aveau mulți copii romi acolo. Nu mi-a plăcut deloc atitudinea lor așa că m-am certat cu ei. Am simțit că refuzul lor se întemeia pe faptul că eram de culoare închisă.

Atunci am fost la o alt� �coal�, �coala primar� Gebauerova, unde fiica mea a fost refuzat� imediat; mi-au spus c� nu mai au locuri pentru al�i elevi. Directoarea mi-a recomandat s� m� duc la Ibsenova, dar am refuzat pentru c� aia este o �coal� special�. A�a c� m-am certat cu ea. Nu îmi explicam de ce fiica mea trebuie s� mearg� la o �coal� special� în loc s� mearg� la una normal�.

Chiar �i recomandarea de la PPP era una foarte pozitiv� pentru fiica mea. Nu exist� nici un motiv evident s� o înscriu la o �coal� special�. I-am spus directoarei s� îmi dea o declara�ie c� nu au locuri libere, asta fiind motivul pentru care nu a acceptat s� fac� înscrierea. A refuzat s� îmi dea documentul. Fiica mea are 6 ani �i în septembrie ar trebui s� fie înscris� la �coala primar�.

Personal, cred c� aceast� �coal� nu mai vrea s� accepte copii romi. Sunt deja în propor�ie de 80% romi �i cred c� nu vor s� devin� o �coal� de romi în exclusivitate. Cred c� vor s� scad� num�rul de copii romi de acolo. Nu �tiu unde va merge fiica mea la �coal� în septembrie, a�a c� în continuare caut, inten�ionez s� m� plâng la prim�ria Ostrava, fondatoarea �colilor locale.

E. T.

E. este rom�, mam� a trei copii �i are grij� �i de nepoata ei. SE are 48 de ani locuie�te în Ostrava – Hrušov (zon� locuit� în principal de romi). Povestea ei este despre nepoata ei S, de care a avut grij� de la na�terea ei. S merge la �coala primar� P�emysla Pittra (cu 99% elevi romi).

Aceast� �coal� este un exemplu de segregare reziden�ial�. Este situat� în Ostrava – P�ívoz, zon� cu majoritate de locuitori romi. De�i denumirea �colii nu include �i numirea de special� sau practic�, are un curriculum mixt, ceea ce este confuz.

Directorul a spus că aceasta este o școală romă segregată care oferă servicii de sprijin excepționale. Ea știe din experiența ei cu această școală că nu este capabilă să pregătească copii pentru examenul de absolvire, care este necesar pentru accesarea unei școli superioare (fiul ei, F, a mers la aceiași școală și, deși avea note bune acolo, nu a reușit să termine școala vocațională secundară după aceea).

Unii parin�i apreciaz� atitudinea scolii- de exemplu, dac� o mam� spune c� nu are bani s� îi cumpere copilului înc�l��ri, profesoara îi da voie s� r�mân� acas�.

Totu�i, aceast� �coal� are neajunsurile ei. Directorul a recunoscut c� au avut doar dou� fete care au fost acceptate la �coli secundare pe care le-au absolvit cu diplom�. Copiii au pu�ine teme sau deloc �i

materialele de înv��at sunt l�sate la �coal� decât s� fie luate acas� de c�tre elevi pentru recapitulare. De asemenea, p�rin�ii pl�tesc mai pu�in pentru hran�, ajutor �colar etc.

E. nu este mul�umit� de nivelul de educa�ie din aceast� �coal� �i se teme c� nu sunt �i elevi din partea popula�iei majoritare în �coal�. S. a fost supus� tratamentului inegal �i prejudeca�ilor în timpul examin�rii în cadrul PPP (copiii romi sunt trimi�i des aici pentru a le fi evaluat� capacitatea de a frecventa cursurile unei �coli normale sau nu).

Acolo, S. a fost umilit�, dup� spusele mamei sale. Mamei nu i s-a permis prezen�a în timpul evalu�rii ca s� poat� vedea asta. Astfel E. crede c� �colile normale nu vor elevi romi în efectivul de elevi. E. spera la un viitor mai bun pentru S; ar vrea ca ea s� primeasc� o educa�ie pe care nu o poate primi la �coala primar� P�emysla Pittra, în opinia ei.

As vrea s� încep cu experien�a mea când c�utam o �coal� pentru nepoata mea. Oriunde m� duceam m� întrebau daca eu �i so�ul meu lucr�m. To�i cei trei copii ai mei au fost la �coala primar� P�emysla Pittra din Ostrava-P�ívoz.

Nu sunt mul�umit� de aceast� �coal�. Nu sunt mul�umit� de curriculum �i nici de felul; în care li se preda copiilor acolo. Folosesc manualele de la �colile speciale; nu îmi place cum se întâmpl� lucrurile acolo. Fii mei, de�i au mers în fiecare zi la �coal�, nu �tiu nimic. Nu �tiu nici m�car s� calculeze.

Pentru că sunt interesată de educația lor, merg mereu la ședințele cu părinții, dar nu aflu nimic de acolo. Nu aud decât plângeri legate de comportamentul fiului meu și mă

întreabă de ce nu vin copiii mei la școală. Când sunt bolnavi, nu pot veni la școală.

Nu cred c� aceast� �coal� le poate da copiilor mei o bun� educa�ie. Cred c� ceea ce se pred� acolo este insuficient. Observ c� folosesc acelea�i practici ca atunci când eram �i eu la �coal�. De când eram eu elev�, nu s-a schimbat nimic în bine aici. Cred c� este chiar mai r�u.

Nepoata mea, de care am avut grij� de când era mic� �i pentru care am primit dreptul de a o cre�te la tribunal merge tot la �coala elementar� P�emysla Pittra. Am fost cu ea când au examinat-o la PPP �i au trimis-o direct la aceast� �coal�.

M-am împotrivit cu înverșunare, dar nu am avut nici o șansă să o înscriu la o altă școală. Mi s-a spus că școlile vor ca romii să fie trimiși la anumite școli și că ei nu au ce să facă în această privință.

Angaja�ii nu s-au purtat frumos cu S acolo, a�a c� nu sunt deloc mul�umit� de �coala asta. �i fii mei au mers acolo �i nu îmi place ca to�i copiii sunt romi acolo. Nu sunt �i copii din popula�ia majoritar� înscri�i la aceast� �coal� �i copiii no�tri nu au nici o �ans� s� î�i fac� prieteni dintre copiii cehi �i s� creasc� împreun� cu ei. Nu îmi place c� profesorii le pred� copiilor din manuale destinate �colilor speciale. Copiii de la aceast� �coal� sunt obraznici, nu respect� deloc profesorii �i nu respect� nici o regul�.

Sunt îngrijorat� �i pentru siguran�a lor pentru c� acolo copiii sunt deseori b�tu�i �i h�r�ui�i. Nepoata mea nu �tie lucrurile de baza pe care ar fi trebuit s� le fi înve�at deja. Nu cred c� aceast� �coal�, de�i cre�tin�, este bun�. Nu este bun� pentru copiii no�tri; nu au nici un

viitor acolo. De aceea m-am decis s� vorbesc despre asta �i a� fi recunosc�toare dac� tu sau cineva ar putea face ceva în sensul asta sau daca s-ar putea face ceva.

I. K.

I. este o femeie rom� a trei copii. Fiul ei mai mare �i fiica ei merg la o �coal� primar� de calitate în Ostrava – Vítkovice �i ea este mul�umit� de calitatea pred�rii. Povestea ei este despre fiica ei, S, care se preg�te�te s� mearg� la �coal�. I. a vrut s� o înscrie pe fiica ei la una din �colile P�ší sau Kamenec, dar a fost refuzat� �i are îndoieli despre �coala recomandat� pentru fiica ei.

I. a fost victim� a segreg�rii �colare. Se teme c� la aceast� �coal� fiica ei nu va primi o bun� educa�ie �i c� nu va avea prea multe �anse pentru educa�ia ei viitoare. Elevii din acea �coal� sunt în majoritate romi �i ea nu are o p�rere prea bun� nici despre profesori.

„Nici eu nu sunt prea bine educat�. Mama mea a murit când era foarte tân�r�, la 37 de ani. A fost nevoie s� îl ajut pe tat�l meu. Am 3 fra�i �i surori cu dizabilit��i care aveau nevoie de îngrijire constant�.

Eu am 3 copii; to�i merg la �coal�. Doi dintre ei merg la �coala din Ostrava-Vítkovice. Sunt foarte mul�umit� de acea �coal�. Înainte am locuit în Vítkovice �i aveam un apartament dr�gu� cu 2 camere �i buc�t�rie. Casa în care locuiam a fost privatizat� �i noul proprietar a m�rit chiria �i a trebuit s� m� mut, pentru c� nu îmi permiteam s� pl�tesc mai mult. De asemenea, am grij� �i de fratele meu care este dezabilitat �i are nevoie de îngrijire permanent�. Dup� ce m-

am mutat din apartament, m-am mutat într-un loc nu foarte dr�gu�.

Apoi am g�sit un apartament în strada Pláni�kova Street în Ostrava-Hrušov. Este un apartament cu o camer�, spa�ios dar mic. Mi-ar pl�cea s� le ofer copiilor mei �ansa s� locuiasc� într-un loc mai dr�gu�, dar autorit��ile locale nu au prea mare interes s� le ofere romilor posibilit��i de locuire corespunz�toare �i chiriile private sunt foarte scumpe, în cazul în care vrei s� ai un apartament mai mare. Vorbind din nou despre educa�ia copiilor, D �i M merg la �coala primar� din Vitkovice �i m� bucur c� merg acolo, pentru c� �tiu c� vor avea mai multe �anse s� mearg� mai departe la o �coal� secundar� mai târziu. Profesorii le acord aten�ie �i timp. Copiilor li se pred� ceea ce trebuie �i profesorii nu folosesc curricula pentru �colile speciale, ci cea pentru cele normale.

Mi-e teamă pentru fiica mea cea mică, S.; trebuie să meargă la școală în septembrie 2014. In ciuda faptului că examinarea la PPP a mers foarte bine (nu a existat nici un motiv pentru că ea să fie trimisă la o școală specială sau pentru amânarea înscrierii la școală), școlile din vecinătate (ZŠ Pěší si ZŠ Kamenec) au refuzat să o înscrie.

Nu vreau s� mearg� la �coala Vítkovice, pentru c� este departe. Era în ordine când locuiam acolo, dar acum nu. Nu v�d nici un motiv pentru care fiica mea ar trebui s� fac� naveta zilnic între Ostrava-Hrušov �i Ostrava-Vítkovice la �coal�. Sunt 5 �coli elementare împrejur.

Ca �i motiv pentru refuzul de a o accepta pe S în �coal�, mi s-a spus c� nu primesc copii

romi la acea �coal� �i nu mai au locuri. �i mie nu mi-a pl�cut asta, mam� fiind.

Mi s-a oferit posibilitatea de a merge la alte două școli, școlile primare Gebauerova și Přemysla Pittra. Acolo sunt copii romi în proporție de 80% și 100%.

Nu am auzit decât lucruri rele despre aceste dou� �coli- copiii sunt intimida�i �i predarea nu se face în mod corespunz�tor. De aceea m� îngrijorez pentru viitorul fiicei mele. Nu cred c� vreuna dintre �colile respective sunt bune pentru ea.

Cred că S. a fost refuzată de școlile respective pentru că au văzut că eu sunt de etnie romă și nu vor să aibă romi în școlile lor.

De aceea, profesorii �i directorii inventeaz� scuze precum c� nu mai au locuri disponibile. Nu vreau ca fiica mea s� fac� naveta pân� la �coal� unde înva�� ceilal�i doi copii ai mei; mi se pare c� este prea departe �i nu vad rostul pentru care s� fac� asta. Fiica mea merge la centrul comunitar pentru copii �i tineri din Ostrava-Hrušov, unde face lec�ii, se joac�, danseaz� �i face orice activitate de petrecere a timpului liber care îi face pl�cere. Nu v�d de ce S. nu ar avea rezultate bune la �coal�. Chiar �i angaja�ii de la Life Together de la centrul comunitar spun c� este foarte bun� �i foarte interesat� s� înve�e.

Descrierea unui proces de evaluare al copiilor la un centru PPP: to�i copiii sunt trimi�i acolo înainte de a începe �coala. Copiii sunt evalua�i pentru a vedea daca au orice fel de tulburare, de exemplu, în vorbire, pronun�are, scris, comportament, concentrare etc.

�coala unde merge copilul are nevoie de rezultatul acestei evalu�ri f�cute de PPP. Angaja�ii �colilor unde S. nu a fost acceptat� (�colile primare P�ší �i Kamenec) nu au probleme reale. Ei spun c� elevii romi nu stau prea mult timp la �coal�, oricum. �i c� acei copii mint �i r�spândesc bârfe despre �coal�, neadev�ruri.

„Sunt con�tient� c� eu nu sunt educat�; p�rin�ii mei nu m-au încurajat �i nu m-au motivat c� s� merg mai departe la �coal� �i de aceea eu vrea s� îmi ajut copiii s� primeasc� o educa�ie bun�. Nu numai pentru ca eu nu sunt educat�, dar �i pentru c� eu am mereu grija de fratele meu cu dizabilit��i �i el are nevoie constant� de mine.

Cred că sistemul de învățământ din Cehia este foarte prost. Atitudinea față de copiii romi este foarte rea. Nici membri majorității, nici școlile nu vor ca elevii romi să fie în aceleași școli cu elevii majoritari. Asta înseamnă segregare. Vreau un viitor mai bun pentru copiii mei, o educație mai de calitate; nu vreau ca și ei să depindă de ajutor social ca și mine.

Mi-ar pl�cea ca ei s� aib� �ansa s� plece din comunitate, s� aib� o slujb� bun�, s� aib� un loc frumos unde s� locuiasc�. A� vrea ca �i ei s� aib� acelea�i �anse precum copiii cehi, ca s� nu cer�easc�. Îmi doresc s� fie accepta�i de majoritate.

Pentru ca eu nu pot s� îmi ajut copii la teme, la înv��at �i la materiile pentru �coal�, ei merg la centrul pentru copii �i tineri din Hrušov. Sunt oameni care o ajut� pe fiica mea cea mic� pentru când o s� mearg� în clasa întâi, ca s� nu r�mân� în urm�. Va merge la �coal� în septembrie.

Dac� se organiza un grup de oameni sau de voluntari care s� lupte pentru drepturi egale în educa�ie pentru copii, de con�tientizarea asupra existen�ei segreg�rii, a� fi f�cut �i eu parte din grupul �sta.

Mi-ar pl�cea s� lupt pentru drepturile copilului. �i de aceea am acceptat s� vorbesc acum �i s� m� implic, pentru c� sunt de p�rere c� asta o s� schimbe ceva �i într-o zi �colile vor accepta copiii romi f�r� alte scuze. Nu conteaz� dac� sunt negri sau albi, sunt tot copiii no�tri �i au acelea�i drepturi ca ceilal�i.

Fiica mea a mers la �coala secundar� în Hlu�ín (un ora� din apropiere), �i a avut parte de h�r�uire �i tratament rasist acolo. Ii strigau cuvinte urâte. A trebuit s� renun�e la �coal� pentru c� eram foarte îngrijorat� pentru soarta ei. A�a c� nu vreau ca �i copiii mei s� treac� prin asta. M� bucur c� e�ti tu aici �i c� pot s� vorbesc despre asta cu tine. Sper c� asta va ajuta la schimbarea lucrurilor în bine. Ca mama, vreau s� opresc aceste practici.

D. Č.

D. este o femeie rom� de 47 de ani care s-a n�scut în Ostrava �i a crescut la orfelinat. Ea ne-a spus cum a fost victima rasismului la �coala primar�, într-o clas� cu copii majoritari. Acum are 3 copii adul�i �i cre�te 2 nepo�i. Ea vorbe�te despre cât de important este s� ai profesori �i directori de �coal� buni. Cu toate c� �i ea �i copiii ei au fost victimele h�r�uirii �i segreg�rii educa�ionale, nu ar fi niciodat� de acord s� î�i trimit� copiii la o �coal� special�.

„Eu sunt de etnie rom�. P�rin�ii mei m-au crescut pân� la 6 ani �i apoi ne-au plasat pe

mine �i pe fra�ii mei într-un c�min de copii în Opava. Am f�cut �coala primar� acolo. M-a examinat pediatrul �i a spus c� nu am nici o problema intelectual� �i c� pot sa merg la o �coal� normal�. Al�i copii de la c�minul unde st�team mergeau la �coala special� (acum se numesc �coli practice). Fra�ii mei au fost du�i în alte c�mine �i au mers la �coala special�.

Acolo nu am fost supus� h�r�uirii sau intimid�rii sau rasismului, nici la c�min, nici la �coala primar�. La 12 ani m-am întors acas� în Ostrava, la p�rin�ii mei. Si a�a am schimbat �colile pentru c� Opava este la 30 de km de Ostrava, unde m� mutasem. Am mers la �coala primar� Kamenec, în Silesian din Ostrava.

Aici am fost victimă a rasismului pentru prima dată. Atât elevii, cât și profesorii erau de părere că nu e locul meu acolo și nu eram binevenită în grupul copiilor albi. Așa că de mică am aflat cât de cruzi pot fi

copiii.

Profesorii, de exemplu, î�i exprimau ostilitatea fa�� de mine în mod deschis;

colegii mei îmi ziceau „neagr�”, m� ar�tau cu degetul �i nu vorbeau cu mine. Mi-a fost foarte greu. Era a�a stresant �i veneam la �coal� cu sila. Îmi era �i fric� s� nu p��esc ceva. In ciuda unei astfel de atitudini, am reu�it s� termin �coala.

Ca s� descriu familia mea: acum sunt c�s�torit� �i am trei copii care sunt adul�i �i cresc 2 nepo�i. Copiii mei au fost la �coala primar� Chrustova din Ostrava. La vremea respectiv�, directorul �colii era un om foarte bun care nu trata copiii diferit. Apoi, dup� ce copiii mei au terminat �coala, un alt director l-a înlocuit pe acesta.

Am avut probleme cu noul director, domnul M. Fiica mea mergea atunci la �coal� �i atitudinea directorului era foarte ostil� fa�� de ea. Era evident c� ar fi fost foarte bucuros s� scape de ea. Pur �i simplu nu o pl�cea �i f�cea tot timpul lucruri împotriva ei în mod inten�ionat. Fiica mea era bolnav�, avea probleme cu rinichii �i de multe ori înv��a acas�. De multe ori mergeam la �coal�

�i îi luam temele ca s� le poat� face acas� ca s� nu r�mân� în urm�. Mereu scriam o motivare pentru profesor în care explicam de ce fiica mea nu a venit la �coal�. Directorul a încercat pe toate c�ile s� îmi transfere fiica la o �coal� special� �i eu nu am fost de acord. Îmi p�sa foarte mult de educa�ia fiicei mele �i de aceea nu am fost de acord.

Aș vrea să le spun tuturor mamelor rome să nu renunțe; este foarte important să lupți pentru educație de calitate a

copiilor tăi.

La aceast� �coal� primar� despre care vorbeam, copiii romi nu sunt bineveni�i

pentru c� directorul este de p�rere c� locul copiilor romi este în �colile speciale. Asta este ce a spus chiar el �i eu nu sunt deloc de acord.

�tiu c� sunt mul�i copii romi de�tep�i, care pot face fa�� atribu�iilor �colare dintr-o �coal� primar� normal� cu u�urin�a. Cei doi nepo�i ai mei pe care îi cresc �i la care �in mult sunt de trei ani la gr�dini�a Repinova. Pe baza evalu�rii ambilor profesori �i a doctorilor, au fost repartiza�i la �coala primar� Nádra�ní. Au avut cele mai bune note din clas� în primul an. Nu a� l�sa pe nici unul dintre copii s� mearg� la �coala special�.

Faptul că sunt de etnie romă nu înseamnă nimic rău. Ei sunt inteligenți.

Bineîn�eles, c� în�eleg ca sunt �i copii care, din diferite motive, nu fac fa�� la �coala primar�, �i c� în acele cazuri nu este în ordine s� îi duci la �coala primar�. In aceste cazuri, este mai bine s� îi duci la o �coal� special�, indiferent daca este rom sau majoritar.

Profesorii sunt preg�ti�i s� lucreze cu elevii a�a c� ar trebui sa aib� r�bdare cu to�i. Nu ar trebi s� fie deloc rasi�ti.

Intr-un oraș atât de mare precum Ostrava, rasismul este întâlnit în fiecare zi. Se poate întâmpla în autobuz sau în centrul comercial, ce e mai rău este că unii părinți majoritari își învață copiii să fie rasiști de la o vârstă fragedă.

Sunt recunosc�toare c� exist� �i oameni care ne ajut� pe noi, romii, care înfiin�eaz� centre educa�ionale �i de recreere, de exemplu,

pentru copii �i tineri. Copiii no�tri primesc ajutor la teme �i la materiile la care sunt mai pu�in pricepu�i. Mul�umit� acestor centre, copiii no�tri au posibilitatea s� ias� din murdarul Ostrava �i s� vad� cum este în tab�r� de var�. In general, asta ne ajut� s� trecem peste atitudinile rasiste de aici.

M. G.

M. este o femeie rom�, mam� a doi copii (V de 13 ani �i K de 6 ani). S-a n�scut în 1972 si si-a petrecut copil�ria (de la 0 la 6 ani) la SOS Ora�ul Copiilor, f�r� p�rin�i, ceea ce a fost foarte greu pentru ea. M. ne spune povestea ei despre cum a cunoscut h�r�uirea �i tratamentul inegal, segregarea �colar� în �coala primar� �i secundar� �i cum, mai târziu la universitate, s-a schimbat în mai bine.

M. lucreaz� de 10 ani cu copiii romi (ca asistent educa�ional, înv���tor �i profesor la clasa pentru o clas� special�), unde profit� de experien�a ei �i de cuno�tin�ele acumulate. A studiat la facultate �tiin�ele educa�iei, domeniul educa�ie special�. M. vorbe�te �i despre practicile segrega�ioniste prin care a trecut fiica ei.

„Nu îmi aduc aminte prea multe din copil�rie, totul este înce�o�at. Am crescut într-o institu�ie pentru copii orfani, SOS Ora�ul Copiilor, în Chval�ov. Pân� la urm�, la 7 ani am fost adoptat� de mama mea- asistent maternal MN. Mereu a f�cut cât a putut ca s� m� �in� ferit� de discriminare în lumea asta. Nu a vrut s� am parte de a�a ceva când eram înc� un copil.

Bineînțeles, că nu putea să fie mereu cu mine, așa că a trebuit să mă

înfrunt cu faptul că sunt diferită, că sunt de etnie romă. In Orașul Copiilor, copiii râdeau de mine. Dar la vremea respectivă o aveam pe mama așa că nu mă afecta prea tare. Aveam încredere în ea. Puteam să îi spun orice.

In ceea ce prive�te educa�ia mea, pân� la vârsta de 7 ani mi s-a spus de c�tre speciali�ti c� sunt un copil care nu poate fi educat. Mi se spunea c� voi reu�i s� termin o �coal� special� cu dificultate, da, nu aveam nici o cuno�tin�� la vremea aceea pentru c� nimeni nu îmi d�dea aten�ie �i nu aveam abilit��ile de baz�- nimeni nu îmi citea, nu vorbea cu mine, doar st�team afar� toat� ziua.

A�a c� de abia de la 7 ani am început s� îmi tr�iesc via�a- mama obi�nuia s� îmi citeasc�, îmi explica �i m� înva�� multe cuvinte �i vorbea cu noi. Obi�nuiam s� o ajut în buc�t�rie a�a c� petreceam mult timp împreun� �i eu îi puneam multe întreb�ri. �i în felul acesta am înv��at deprinderile de baz�, lucruri pe care copiii de trei sau patru ani le �tiau deja.

Nu cred c� am fost trimis� la o �coal� special� din cauza etniei mele. Cred c� eram imatur� din punct de vedere social, cam neglijat�, aveam o mare lips� de informa�ii �i abilit��i (nu aveam vocabular, nu în�elegeam o propozi�ie simpl�, nu recunoa�tem culorile �i a�a mai departe).

In ceea ce prive�te tratamentul �i atitudinea de la �coal�, am trecut prin multe umilin�e în �coala primar�; de exemplu, profesoara exemplific� dou� tipuri de teme: cea mai bun� �i cea mai proast�. A mea era cea mai proast� �i-mi era ru�ine. Nu am avut niciodat�

note bune, de�i înv��am mult în fiecare zi �i m� str�duiam cât puteam.

Nu �tiu dac� era din cauza c� eram de etnie rom�. Cred c� în trecut sistemul de înv���mânt nu era bun. Chiar dac� elevul se str�duia mult, putea foarte u�or s� fie �i s� r�mâne printre cei mai slabi elevi ai clasei. Nu îmi pl�cea s� merg la �coal�. M� îngrijoram, nu �tiam ce urma s� se întâmple. M� str�duiam mult s� arat ca m� str�duiesc s� am rezultate mai bune, dar nimeni nu observa, nimeni nu m� aprecia �i încuraja pentru efortul f�cut. Totu�i, nu am renun�at. Am continuat s� înv��at.

Dup� ce am terminat �coala primar�, am mers la �coala secundar� din Krnov. Am înv��at ca s� devin asistent� medical�. Deja nu mai eram printre cei mai slabi elevi. Eram foarte bun� la practica în spitale. Acolo am avut de a face cu ostilitate din partea pacien�ilor.

Obișnuiau să spună: „nu vreau să mă atingă romnia aceea”. Nu m-am descurajat si am vrut sa termin școala și să obțin diploma de absolvire. Mama m-a sprijinit mereu, a fost foarte răbdătoare.

Atâta în �coala primar�, cât �i în �coala secundar� a trebuit s� dovedesc ceva cuiva tot timpul. Când am avut o slujb� am decis s� merg la universitate. Acolo m-a m sim�it pentru prima data sus�inut�. Profesorii mei m� încurajau �i aveau încredere în mine. A fost pentru prima dat� când am sim�it a�a zisa discriminare pozitiv�. M-a încurajat �i mi-a dat mai mult� încredere în mine.

In timpul sus�inerii examenului de licen��, profesorul meu - specialist în terapia limbajului- m-a l�udat pe mine �i discursul

meu în fa�a celorlal�i. Sunt foarte recunosc�toare pentru asta, m-a încurajat foarte mult. Am absolvit facultatea (pedagogie special�) la Universitatea Ostrava.

In acest domeniu lucrez de 10 ani cu copiii romi. Îmi place foarte mult aceast� munc�. M� împline�te �i m� bucur c� pot s� îmi transmit cuno�tin�ele �i experien�a copiilor. In felul �sta v�d �i ei c� dac� cineva vrea ceva cu adev�rat, îl poate ob�ine. Efortul �i un model pozitiv sunt foarte importante. Îi înv�� c� educa�ia este foarte important� în via�a tuturor. O persoan� educat� are mult mai multe posibilit��i �i �anse decât o persoan� care nu este educat�.

Eu am dou� fete, V. de 13 �i K. de 6. Eu consider educa�ia important� �i îmi pas� �i de educa�ie fiicelor mele. Sunt interesat� de

�colile pe care le aleg �i de profesorii care o s� le predea. M� str�duiesc s� aleg cele mai bune �coli pentru ele.

Am vrut ca fiica mea cea mic� s� mearg� la o clas� preg�titoare anul acesta, înainte de �coal�. Am ales o �coal� unde am lucrat ca ajutor de profesor �i �tiam cine îi vor fi

profesorii- fost mea coleg�, pe care o cuno�team foarte bine, îi �tiam metodele. Mi s-a refuzat înscrierea fiicei mele acolo; fiica mea a fost transferat� la o alt� �coal�, o �coal� cunoscut� în Ostrava, în trecut, ca �coal� special�.

Nu m-a deranjat asta, dar când am întrebat cine vor fi profesorii de la gr�dini�� �i ce metode de predare vor fi folosite, conducerea �colii nu a putut s� îmi dea un r�spuns �i nu au r�spuns la nici o întrebare. Asta m-a surprins. Însemna c� nu ar trebui s� îmi înscriu fiica la o astfel de �coal�, unde nu pot fi sigur� de aceste lucruri. A�a c� mi-am înscris fiica la o alt� �coal� din apropiere, �coala primar� Ibsenova, unde a fost acceptat� cu drag de c�tre director.

M-a durut tare când fiica mea a fost refuzat� de �coala primar� Gebauerova pentru c� �in mult la fiica mea �i nu numai eu, ci toat� familia mea. Conducerii �colii respective nu îi pas� de ea pentru c� nu este fiica lor, probabil. K este, dup� p�rerea mea, foarte îndemânatic� �i istea��. M-a deranjat c� nimeni nu a luat în considere faptul c� eu am lucrat acolo timp de doi ani ca asistent profesoral. Eu am lucrat într-un cadrul �colar cu copii romi timp de 10 ani.

Am lucrat în mai multe posturi- asistent profesoral, înv���tor, profesor la clasa într-o clasa special�. Cred c� un p�rinte are dreptul s� �tie despre metodele de predare din clasa copilului lui �i despre profesorii care îi predau, dac� vrea.

Experiența mea cu educație copiilor romi este că mă întâlnesc de multe ori cu părinți romi care vor pentru copiii lor mai mult decât au avut ei.

Își dau seama că educație este esențială.

Dar mai cred ca nu sunt mul�i p�rin�i care sunt de aceast� p�rere. Aud destul de des: de ce s� se duc� la �coal� copilul meu, nu o s� o termine oricum, nu o sa r�mân� acolo �i nu o s� î�i g�seasc� o slujb�. Oricum, pe noi, romii, nu ne angajeaz� nimeni. �i cred c� asta este adev�rat pân� la un anumit punct. Dar st� în puterea noastr�, înv���tori �i profesori, s� le ar�tam c� educa�ie este important� �i necesar�.

Din p�cate, am observat c� mul�i profesori renun�� la a-i educa pe romi chiar înainte de a încerca. De multe ori am auzit supozi�ii precum c� romii oricum nu vin la �coal� �i c� o s� ajung� s� se înregistreze la centrul de angajare.

Sunt de părere ca sistemul educațional din Republica Cehă s-a deteriorat. Profesorii nu le cer copiilor și informații învățate în trecut; unii dintre ei își tratează munca precum o obligație. Uită că nu lucrează cu obiecte, ci cu mici ființe umane.

Cred c� asta se poate remedia �i copiii pot a�tepta din nou cu ner�bdare s� mearg� la �coal�, s� se bucure de ea �i s� î�i dea seama c� viitoarea lor educa�ie este important�. Din experien�a mea de profesor, accept copiii a�a cum sunt. Îmi pas� de ei �i accept recomand�ri �i evalu�ri atât din partea copiilor, cât �i din partea p�rin�ilor. Când îi întâlnesc pe strad�, copiii m� salut� �i îmi zic „mama”, ca mamelor lor. Le dau acelor copii o parte din mine- experien�a mea, cuno�tin�ele mele, timpul meu, abilit��ile mele, interesul meu. Am o leg�tura cu ei.

Copiii no�tri au nevoie de un mediu prietenos, de un profesor care îi place, dar care este capabil s� stabileasc� �i ni�te limite. In acela�i timp, profesorul trebuie s� fie �i cald, bun, atent, dar �i strict. Dac� elevii au un astfel de profesor, sunt în stare s� fac� orice pentru el/ea.

Ca s� dau un exemplu din activitatea mea, anul acesta am înlocuit-o pe colega mea la clasa a treia. Copiilor li s-a dat un exerci�iu la matematic�, utilizând numere. Un copil de abia putea s� fac� exerci�iul. A�a c� am vorbit cu ea �i i-am dat doar o parte din exerci�iu s� îl încerce acas�. A doua zi a venit cu mama ei la �coal� care mi-a spus c� s-a mirat ca fiica ei face temele de bun� voie în loc s� se uite la TV. Am fost foarte mul�umit� de progresul ei. Si a�a a fost �i S, �i mama ei. I-am dat 2 calificative: B pentru tema f�cut� �i A pentru efortul depus. S. a fost atât de bucuroas� �i eu m-a sim�it satisf�cut� cu gândul c� slujba mea are sens.

De multe ori aud c� munca noastr� nu aduce nici un rezultat vizibil, dar eu sunt convins� c� are. Numai c� rezultatele nu pot fi v�zute imediat. Este o slujb� foarte solicitant�, dar eu o g�sesc foarte important� �i minunat�.

ROMÂNIA

O scurtă privire asupra segregării școlare

Discu�ia despre fenomenul segreg�rii �colare a copiilor romi din România a ap�rut la începutul anilor 2000, când organiza�iile rome au identificat astfel de cazuri, au început documentarea lor �i au raportat existen�a lor institu�iilor relevante, precum Ministerul Educa�iei �i Consiliul Na�ional pentru Combaterea Discrimin�rii.

Primul caz de segregare �colar� a fost identificat de monitorul local al Romani CRISS, reprezentant al Asocia�iei �anse Egale, Zal�u. Astfel, în 2003 cele dou� organiza�ii au documentat cazul �i prima plângere cu privire la practica segreg�rii �colare a fost înaintat� Consiliului Na�ional pentru Combaterea Discrimin�rii (CNCD). În aceast� �coal�, copiii romi �i cei neromi înv��au în cl�diri separate. CNCD a concluzionat existen�a segreg�rii �colare în �coala din localitatea Cehei, �imleul Silvaniei, re�inând discriminarea indirect�, �i a sanc�ionat �coala cu avertisment.

Societatea civil� rom� a continuat s� identifice �i s� condamne public practici de segregare �colar�, ceea ce a condus, în 2004, la emiterea de c�tre Ministerul Educa�iei a unei Notific�ri care interzicea segregarea �colar�. Având în vedere faptul c� Notificarea nu reprezenta un instrument legislativ obligatoriu, aceasta nu a produs niciun efect, unit��ile �colare din România continuând s� pun� în aplicare practici de segregare a romilor.

În urm�torii ani, Romani CRISS a continuat s� documenteze cazuri de segregare �i s� înainteze plângeri în fa�a CNCD sau a instan�elor na�ionale. Aceste cazuri au fost selectate întocmai pentru a convinge autorit��ile relevante de existen�a fenomenului �i de a sublinia faptul c� segregarea �colar� nu se identific� doar izolat, ci este o practic�. Legisla�ia anti-discriminare ofer� posibilitatea organiza�iilor care au ca scop protec�ia drepturilor omului s� depun� plângeri în nume propriu în fa�a organelor competente, cu privire la cazurile de discriminare care se manifest� în domeniul lor de activitate. Astfel, Romani CRISS a adus cazuri de segregare �colar� în fa�a CNCD sau a instan�elor na�ionale în nume propriu. P�rin�ii ai c�ror copii înva�� în �coli sau clase segregate se tem, de multe ori, de repercursiuni �i nu înainteaz� plângeri în numele lor. În multe situa�ii, ace�tia sunt de acord s� discute cu reprezentan�ii organiza�iei, sub protec�ia anonimatului, îns� nu depun plângeri împotriva �colilor. A aduce cazuri de segregare în fa�a CNCD sau a instan�elor, în numele organiza�iilor, conduce la îndeplinirea obiectivului de a expune practica segreg�rii �colare. Totu�i, pentru a asigura accesul victimelor la justi�ie �i la remedii efective, este necesar� �i implicarea acestora direct în procesul de litigare. Astfel, au existat �i asemenea cazuri instrumentate de c�tre Romani CRISS.

Pe lâng� strategia de litigare, Romani CRISS s-a implicat �i în ac�iuni de advocacy. Mai multe organiza�ii9 au lucrat pentru ca Ministerul Educa�iei s� adopte un ordin care s� interzic� segregarea. În 2007, Ordinul 1540 a fost emis de Ministerul Educa�iei. Din p�cate, nici acest document nu a reu�it s� combat� fenomenul segreg�rii �colare.

În concluzie, faptul c� în România, spre deosebire de alte ��ri din Europa, exist� un document legislativ care interzice explicit segregarea, reprezint�, cu siguran��, un avantaj. Totu�i, nu se poate spune c� legisla�ia a condus, pân� în momentul de fa��, la eradicarea fenomenului. Eforturile societ��ii civile trebuie s� continue, iar Ministerul Educa�iei trebuie s� demonstreze un angajament în a garanta aplicarea legisla�iei emise.

Mărturii ale părinților și elevilor romi despre segregarea școlară

A�a cum s-a precizat anterior, nu exist� suficiente cazuri aduse în fa�a CNCD sau a instan�elor direct de c�tre victime ale segreg�rii �colare sau, mai precis, de c�tre p�rin�ii acestora. Având în vedere c� ace�tia sunt dispu�i s� împ�rt��easc� reprezentan�ilor organiza�iilor experien�ele lor, s-a considerat esen�ial� expunerea problemei segreg�rii �colare din perspectiva celor direct afecta�i de fenomen.

Cu siguran�� se cunosc multe despre efectele segreg�rii �colare, studiile de specialitate oferind numeroase informa�ii în acest sens. Declara�iile celor afecta�i de segregarea �colar� vin s� demonstreze ceea ce sus�in studiile: impactul extrem de negativ pe care segrgearea îl are asupra copiilor romi, asupra viitorului acestora, precum �i asupra familiilor lor.

Având în vedere c� în România „vocea victimelor” nu a fost suficient auzit� de c�tre instan�e, prin ac�iuni de litigare, din motive men�ionate anterior, este cu atât mai important s� identific�m alternative �i s� facilit�m un proces prin care experien�ele copiilor romi, afecta�i de segregare sau de accesul inegal la educa�ie, sunt împ�rt��ite.

O parte dintre declara�ii sunt date de p�rin�i romi sau fo�ti elevi romi care au înv��at în clase segregate, dar care au trecut �i prin experien�a desegreg�rii.

                                                                                                                         99 Centrul Romilor “Amare Rromentza”, Centrul Regional PER, Institutul Intercultural Timişoara, Ovidiu Rom şi Salvaţi

COLEGIUL NAȚIONAL IONIȚĂ ASAN, CARACAL (OLT)

Situa�ia de segregare din cadrul Colegiului Na�ional „Ioni�� Asan” a fost sesizat� organiza�iei Romani CRISS în luna noiembrie a anului 2011. Ini�ial, Institu�ia Prefectului a Jude�ului Olt a efectuat un control cu privire la implementarea Ordinului 1540/19.07.07, concluzionând c� la nivelul clasei I, din cadrul Colegiului Na�ional “Ioni�� Asan”, elevii romi sunt separa�i de cei neromi.

Romani CRISS a efectuat o documentare care a confirmat concluziile raportului Institu�iei Prefectului. Doi p�rin�i romi ai unor elevi care înv��au în clas� segregat� au fost de acord s� înainteze, al�turi de Romani CRISS, o plângere în fa�a Consiliului Na�ional pentru Combaterea Discrimin�rii, precum �i o ac�iune civil� în fa�a Judec�toriei Caracal, cu privire la segregarea �colar� pe criteriu etnic �i al categoriei sociale a copiilor romi din clasa a I-a B, precum �i cu privire la îngr�direa accesului egal la educa�ie de calitate a copiilor romi din clasa a I-a B, în compara�ie cu ceilal�i copii din clasele a I-a A step-by-step �i a I-a A tradi�ional.

CNCD a constatat fapta de discriminare �i a sanc�ionat cu amend� în valoare de 2000 lei atât unitatea �colar�, cât �i Inspectoratul �colar Jude�ean Olt. Cauza în fa�a instan�ei civile se afl� înc� pe rol.

S.S.

Fiul lui S.S. în prezent studiaz� la Colegiul Na�ional „Ioni�� Asan”. El î�i aminte�te de experien�a segreg�rii �colare.

Numele meu este S. S., fiul meu se nume�te S. R. G., este în clasa a III-a, Colegiul Na�ional ,,Ioni�� Asan” din Caracal. În prima zi de �coal�, la începutul anului �colar, ne-am prezentat la �coal�, am fost l�sa�i într-o clas�. Doamna directoare de atunci ne-a spus c� noi suntem o a treia clas� de a întâia.

Au zis că nu au clasă pentru noi, că deja s-au făcut...au ales deja copiii pentru celelalte clase.

Reprezentan�ii �colii ne-au spus c� s-au depus mai multe dosare, aproximativ 72 sau 73, la care ei le-au acceptat dosarele...au dep��it deja un num�r de

dosare, din cauza c� nu erau siguri c� vor veni to�i copiii la �coal�. �i fiindc� au venit to�i copiii la �coal�, s-au gândit ei s� mai fac� o clas� cu ceilal�i copii care au mai r�mas. ��tia erau copiii no�tri, 12 copii.

Şi în prima zi de şcoală noi n-am ştiut nimic, n-am ştiut dacă avem învăţător... Toţi şi-au luat copiii, toate învăţătoarele... S-au dus în clase şi noi am rămas... Ne-am uitat unii la alţii... Cum rămâne cu noi? Noi unde mergem?

Ne-au explicat situa�ia c� vom avea �i noi a doua zi de �coal�, ca �i cum ar fi prima zi de �coal�. Vom avea un înv���tor, vom avea �i o clas�. �i de�i s-a specificat c� exist� un înv���tor, o înv���toare de rezerv�, asta în cazul în care noi suntem de acord s� ne l�s�m copiii sau copilul la �coal�...cine e de acord... C� cine nu e de acord, nu îi for�eaz� nimeni s� r�mân�. Putem s� ne lu�m copiii s� ni-i ducem la alt� institu�ie de înv���mânt.

Bineîn�eles c� nu am fost de acord, c� nu mai aveam când s�-l ducem... Era prea târziu, deja începuse �coala. Era 15 septembrie 2011.

La �coal�, dup� cum v� spuneam doamna directoare ne-a spus c� dac� suntem de acord ca s� ne l�s�m copiii în continuare la �coal�, undeva în 30 de minute, maxim o or�, o va chema pe doamna înv���toare... La insisten�ele noastre c� noi nu vrem a doua zi de �coal� �i vrem prima zi de �coal�. Eram preg�ti�i cu un buche�el de flori, dar chiar to�i copiii erau îmbr�ca�i corect, ca la carte, costuma�te, în uniforme �.a.m.d. �i vroiam �i noi prima zi de �coal� c� atunci e emo�ia cea mai mare.

A doua zi ne-au dus în acea clasă unde trebuiau să înveţe copiii noştri care era deteriorată. Parchetul era scos, tencuiala era căzută. Nici măcar nu era şters pe jos, era plin de praf, băncile la fel, perdea la geam n-aveau, uşa de la intrare nu se închidea. La alte clase era totul pregătit, era curat. În comparaţie cu alte clase, la noi acolo era dezastru.

În acel an erau trei clase de a-ntâia, inlcusiv a noastr�. În celelalte dou� clase erau 32 de elevi într-o clas� �i 27 în cealalt�. La clasa noastr� erau 12 elevi, dintre care doi erau ne-romi �i restul erau romi. Când am realizat c� în cealalt� clas� erau 32 de copii, noi am întrebat de ce nu au mai adus la noi copii din cealalt� clas� pentru a echilibra num�rul de copii. Ni s-a spus c� de ce trebuie s� cerem noi lucrul �sta pentru c� ar trebui s� fim bucuro�i c� suntem pu�ini, c� înv���toarea poate s� predea mai bine cu mai pu�ini copii decât cu cât are doamna C. C� doamna C. are o anumit� vârst� în

meserie �i ea e mai priceput� �i poate s� aib� grij� de mai mul�i copii.

�coala noastr� e la o distan�� de 500 metri �i urm�toarea este la 1 km distan��. Nu este transport public în Caracal.

Înainte de prima zi de �coal�, noi am depus dosarul lui R. în prim�var�, era undeva prin martie sau aprilie. Dup� care, deci bun, mi-a primit dosarul, în regul�. La secretariat mi-au spus c� nu e nici o problem�. Am l�sat �i num�r de telefon. Ulterior la un anumit timp, nu mai �tiu exact, la o lun�-dou� de zile, s� zic, pân� s� înceap� �coala am fost contactat de c�tre secretariat pentru o �edin�� cu p�rin�ii elevilor de clasa întâi.

Reprezentan�ii �colii ne-au spus s� complet�m un formular cu datele noastre personale, cu tot, tot ce era trecut acolo �i undeva jos trebuia s� spun de ce etnie sunt. Bineîn�eles c� am trecut c� sunt de etnie rom�. Da, deci nu puteam s� mint, dar nu sunt sigur� dac� �i al�i p�rin�i romi au f�cut acela�i lucru. A trebuit s� scriu �i cu ce m� ocup, venitul meu…

Ne-au spus c� au format clasele în acest fel, fiindc� am depus dosarele mai târziu, dar noi tot nu am putut în�elege de ce erau 27, 32 �i 12 elevi în clase? De ce nu au echilibrat num�rul? Noi dup� aceea am în�eles care era treaba. P�i, un anumit copil era de profesor, �la de doctor, �la de nu �tiu ce inginer, de contabil, de nu �tiu ce…

Ei au selectat copiii în funcție de ocupațiile părinților lor. Nu se poate compara un patiser cu un director de asigurări, corect?

Ca atare �i Inspectoratul �colar când a f�cut inspec�ie atunci a cerut anumite probe, dosare care nu s-au mai g�sit.

În ceea ce prive�te performan�ele �colare, R. este la un nivel mediu în compara�ie cu al�i colegi. Desigur, în general, clasa lui este la un nivel de educa�ie mai sc�zut decât celelalte. S� lu�m un copil de la cealalt� clas�, care nu este nici cel mai bun. Este mai de�tept �i mai sus fa�� de copilul nostru s� zicem a�a, sau de toat� clasa noastr�. Pentru c� acolo invatatoarea merge în alt ritm.

Este o regul� ca toata lumea trebuie s� aib� rezultate bune la �coal�, dar în clasa lui R, profesoara are alt� mentalitate, ceea ce înseamn� c� ea crede ca elevii o s� înve�e mai pu�in pentru ca pot mai pu�in �i nu sunt capabili de mai mult. La nivelul clasei lui, R. are un nivel bun, dar în cazul în care ar fi fost inclus într-o clas� obi�nuit�, poate c� ar fi studiat mai mult. El are un poten�ial bun. Credem c� ar fi fost mai bine dac� clasele ar fi fost amestecate.

Suntem, de asemenea, deranja�i de faptul c� exist� doar 12 copii în clas� fiindc� într-o zi vin �apte copii, în alta cinci. Prin urmare, anumite activit��i nu sunt efectuate, cum ar fi o ceremonie de premiere pentru elevi, pentru c� au fost doar doi sau trei copii.

Când ne-am dat seama de aceast� situa�ie de segregare, în septembrie, 2011, la început n-am f�cut nimic pentru c� nu am avut nici un sprijin. Nu a fost nimeni s� ne spun� ce s� facem sau nu au existat al�i p�rin�i cu care s� ne aliem. Am fost singurii p�rin�i care au încercat s� fac� ceva, pentru a rezolva aceast� problem� cu discriminarea. Ei nu ar fi trebuit s� creeze aceast� separare. Ace�tia sunt to�i copii. Nu conteaz� dac� sunt romi sau ne-romi.

În cele din urm� am decis s� depunem o plângere împotriva �colii dup� ce am fost contacta�i de Romani CRISS. Ni s-a spus,

ni s-a explicat ce am putea s� facem ca s� ob�inem, s� avem ni�te drepturi pentru copilul nostru. Bineîn�eles c� am fost de acord s� mergem mai departe, s� facem...s� fie o dreptate, ca s� nu fie niciun fel de probleme cu copilul nostru �i s� nu se mai întâmple pe viitor... Din câte �tim, nu au mai fost astfel de cazuri. Probabil c� nici nu s-a întâmplat, c� dac� am fost noi cu problema asta, probabil c� le-a fost fric� cu procesul.

Din fericire, dup� ce am depus plângerea, nu au existat critici din partea profesorilor. Dimpotriv�, cadrele didactice s-au comportat foarte atent cu noi �i în ciuda plângerii, R. a continuat s� studieze la aceast� �coal�. L-am întrebat, de asemenea, pe R. despre comportamentul profesorilor �i a spus c� totul a fost bine. De asemenea, el nu a sim�it o atitudine diferit� din partea altor elevi. Sunt ni�te copii �i nu cred c� au în�eles ce se întâmpl�.

Noi credem că am făcut bine, prin depunerea acestei plângeri. Începând de atunci până în prezent, în aceşti trei ani de zile nu am auzit de nici un caz asemănător cu al nostru la acea şcoală. Un lucru bun a fost că, după plângere, condițiile materiale din clasă s-au îmbunătățit. Noi nu știm dacă se va schimba ceva pentru R., dar cel puțin știm că am dat un bun exemplu celorlalți părinți.

În ceea ce prive�te realiz�rile din acest caz, �tim c� ei au primit o amend� de 2000 de lei. Noi credem c� procesul se mi�c� foarte încet. Este deja al treilea an �i nu s-a luat nici o hot�râre definitiv�. A�tept�m cu ner�bdare ca procesul s� se termine. Cu toate acestea, mai devreme sau mai târziu ... nu mai depinde de noi. Am f�cut tot ce am putut.

În prezent, R. se afl� undeva pe locul trei-patru în clasa lui, dar credem c� alte clase sunt la un nivel mai ridicat. Cu noul director de �coal� nu am avut nici o discu�ie, de�i �tiu

c� este con�tient de faptul c� eu sunt p�rintele implicat în procesul legal legat de cazul de segregare.

ȘCOALA GENERALĂ LUCIAN BLAGA, JIBOU (SĂLAJ)

Asocia�ia �anse Egale din Zal�u a întreprins un proiect de desegregare la �coala General� Lucian Blaga, din Jibou. P�rin�ii �i fo�tii elevi romi descriu situa�ia înainte �i dup� desegregare.

D.V.

D.V. are în prezent doi copii la �coal�. Se declar� mul�umit de calitatea educa�iei pe care copiii lui o primesc, îns� î�i aminte�te de situa�ia extrem de diferit� de acum ca�iva ani, când avea un alt copil de vârst� �colar�. D.V. poveste�te de experien�a segreg�rii �colare, precum �i de schimb�rile care au avut loc dup� un proces de desegregare, ini�iat de o organiza�ie local�10.

„Am 42 de ani �i locuiesc în ora�ul Jibou, în comunitatea de romi. Am trei copii, în vârst� de 9, 12 �i 19 ani. Cel mare a fost elev la �coala General� ,,Lucian Blaga’’ din Jibou, cel mic este în prezent elev în clasa a III-a �i cel de 12 ani este clasa a V-a. În prezent, nu sunt angajat �i muncesc cu ziua.

Ca studii, am terminat �coala profesional�, în anul 1990. Noi nu prea intr�m în contact cu românii, pentru c� locuim în comunitatea de romi. Nu avem ap� potabil�, nu avem canalizare �i nici gunoiul nu îl duc a�tia de la Prim�rie. Toat� comunitatea ia ap� de la o singur� fântan�. Acum câ�iva ani, românii au dat foc la casele romilor din Cuceu. Cuceu

                                                                                                                         10 Asociația Șanse Egale.

este localitate apar�in�toare de ora�ul Jibou. Primarul a b�tut romi �i nu ne prea în�elegem cu el. Primarul nu ne prime�te în audien�e, a zis ca nu vrea sa vad� �igani prin Prim�rie.

(n.ed. La școală) acum e bine, copiii de țigani sunt în clase cu copiii români. Profesorii se ocupă de copii, clasele sunt curate, au bănci noi, clase curate și zugrăvite. Copiii au teme acasă și știu să scrie și să citească, au note mai bune.

Nu se poate compara cum era acum 7 – 8 ani, când copiii la �coal� înv��au în clase care ar�tau mai r�u decât un grajd. Atunci copiii nu f�ceau �coal�, habar nu aveau s� scrie �i s� citeasc� bine, cu toate c� erau clasa a VI–a. Copiii romi erau �inuti în condi�ii inumane. Clasele cu elevi romi ar�tau groaznic, nu mai zic c� terminau clasa a 8-a f�r� s� �tie carte, s� scrie �i s� citeasc�.

Nu se poate vorbi de rezultate la școală. Erau numai copii romi în aceea clasă, erau vreo 23 de copii romi. De abia știau să scrie și să citească în clasa a VI-a. De alte materii nici vorbă.

Copilul îmi spunea tot timpul c� la �coal� nu prea stau profesorii la orele clasei lor �i tot timpul îi punea doar s� copieze de pe tabl�. Pe vremea noastr�, când eram la �coal�, nu erau clase cu romi separat de români. Acum copiii romi sunt pu�i separat, în clase murdare �i nu se ocup� nimeni s� educe copilul. Eu am coleg de clas� român, cu care vorbesc �i acum, noi am înv��at cu românii în clas�.

Băiatul meu a zis că, din clasa a V-a i-a pus separat de copiii români, într-o clasă la subsolul școlii, lângă o cameră unde scria pe ușă pericol de explozie.

Profesorii se comportau foarte urât cu copiii, nu era zi s� nu îmi spun� c� profesorul ba îi lovea, ori le vorbea urât.

Chiar nu �tiam dac� se poate face ceva, ca �i copii no�tri de romi s� fie în clase cu ceilal�i copii români. Nici nu am �tiut la cine s� apel�m, cine s� ne ajute, pentru c� oriunde mergeam la Prim�rie, spital sau chiar �i �coal� nu eram primi�i. De exemplu, dac� aveam nevoie de o adverin�� de la �coal� sau Prim�rie, trebuia s� batem la u�i câte dou�, trei s�pt�mâni, pân� primeam adeverin��. Nici nu �tiam ce drepturi avem, cine s� ne apere drepturile dac� noi habar nu aveam de ele. Am aflat târziu, dup� vreo 2-3 ani de drepturile noastre, când a�i venit dvs �i cei la la Asocia�ia dvs. s� ne informeze de drepturile care le avem. �ti�i c� ne-a fost foarte fric� s� facem plângere, pentru c� totul se întorcea împotriva noastr� �i a copiilor. M� tot întreb, dac� noi suntem romi, de ce s� suferim, doar pentru asta?

[…]Când a�i venit s� ne ajuta�i cu copii de la �coal�, noi am stat pe gânduri dac�

e bine s� fie cu ceilal�i copii români, pentru c� ai no�tri copii de abia au �tiut s� scrie �i s� citeasc�. Dar nici în condi�iile alea s� stea în �coal�, cu mizeriile alea de mobil�, clas� murdar�, profesorii s� nu fie la ore, s� nu se ocupe nimeni de copii.

Cum s� aib� viitor copilul dac� la �coal� nu înva�� carte? O s� ajung� ca noi s� stea dup� un ajutor social, c� nu o s� îl angajeze nimeni. V� gândi�i c� noi nu avem locuri de munc�, s� le d�m copiilor când merg la �coal� caiete �i haine frumoase �i m� gândeam atunci c� o s� î�i bat� joc de copiii romi ceilal�i copii, pentru c� ai no�tri nu au caiete �i haine bune ca ale lor.

A fost foarte greu s� reu�im s� stea copiii romi cu românii în clas�. V� aminti�i câte �edin�e a�i f�cut cu noi, cu profesorii �i p�rin�ii copiilor români �i câte certuri au fost. Dar ce

a fost frumos a fost c� a�i dus copii no�tri cu copii români �i cu profesorii în tab�r� […] Nu credeam vreodat� c� vor mânca la o mas� �i vor dormi împreun� copiii romi cu cei români. Ce ne-a bucurat pe noi, p�rin�ii romi, a fost centru �la care l-a�i f�cut dvs. Acolo au înv��at copiii, au mâncat, le-a�i dat caiete �i îmbr�c�minte. Asta ne-a ajutat foarte mult.

A�a au mers copiii no�tri la �coal� cu temele f�cute, îmbr�ca�i curat �i mânca�i. Acuma b�iatul meu a terminat liceul. […] Cum s� se angajeze copii care au terminat �coala dac� ei nu �tiau s� fac� o cerere pentru angajare? Acuma e bine, copiii au înv��at multe la �coal� de când sunt în clase cu românii. Nu mai e diferen��, nu-i mai bate, nu le mai vorbe�te urât. E bine!

Prima dată, românii nu vroiau copiii romi în clase cu copiii români. […] Au fost multe certuri în școală. Pe noi, părinții copiilor romi, ne chema separat la ședințe, nu cu părinții români.

Profesorii încercau s� ne conving� c� le este mai bine copiilor romi separat, pentru c� nu li se cere atâta de înv��at. Dar copiii no�tri nu �tiau carte �i asta nu era bine pentru viitorulor. [...] P�rin�ii români �i profesorii s-au speriat când a�i spus c� au dou� variante, ori pun copii împreun� �i-i ajuta�i cu centru, tabere �i caiete �i s� î�i fac� copii temele, ori da�i �coala în instan�� �i o s� fac� singuri tot f�r� s�-i ajuta�i. […] Centrul a schimbat multe, copiii aveau caiete, î�i f�ceau temele �i erau cura�i, îmbr�ca�i, asta a mai schimbat gândirea p�rin�ilor români �i profesorilor. Dac� aveam locuri de munc� f�ceam �i noi astea, s� îmbr�c�m copii curat, s� le lu�m caiete...dar s�r�cia asta [...]

Profesorii și-au schimbat comportamentul față de copii romi. Nu-i mai bate, nu-i mai înjură, nu îi mai jignește.

Eu sunt mândru c�, b�iatul meu termin� anul asta liceul. Sunt pu�ini copii din comunitatea noastr� de romi din Jibou care termin� liceul. B�iatul meu dac� înva�� tot separat de ceilal�i copii, acum nu mai era la �coal�, termina abia 8 clase �i era c� �i un copil ne�colit. Acum are mai multe �anse în via��, Ar trebui un astfel de proiect în fiecare �coal� unde copiii romi sunt pu�i separat �i profesorii î�i bat joc de copiii romi.”

L.R.

L.R. are o fat� care merge, în prezent, la liceu. Î�i aminte�te de situa�ia din trecut, când fiica lui înv��a într-un mediu segregat.

„Feti�a mea a terminat �coala la Lucian Blaga �i acum este la liceu. Profesorii se comport� bine, nu mai fac diferen�e între copiii romi �i neromi.

Copiii romi sunt împreună cu copiii neromi în clase, nu se face diferență ca acum 7-8 ani, când elevii romi au învățat segregați, în clase murdare cu mobilier foarte vechi de prin anii 70-80. Segregarea copiilor în școală a fost un lucru foarte rău.

Era tragic, poate vi se pare c� exagerez, dar era tragic, feti�a mea abia �tia s� scrie �i s� citeasc� în clasa a VII a. Pentru mine a fost �i este un efort foarte mare s� îmi �in copiii în �coal�. Muncesc doar pentru a le oferi un trai mai bun, educa�ia este drumul spre

traiul mai bun. V� da�i seama cât greu îmi era s� v�d copilul c� nu �tie carte? Feti�a mea era la nivelul copilului de clasa I a sau a II a. Eu cred c� profesorii îi trecea clasa pe copiii romi din clasa a VII a D doar s� scape de ei. Pe vremea comunismului nu erau clase segregate în astfel de condi�ii. În aceea vreme to�i copiii înv��au în acelea�i condi�ii.

E foarte greu să faci ceva când ai o altă etnie, mai ales să fi rom. A fost greu, a fost mult de lucru cu mentalitatea părinților neromi, dar mai mult a fost greu cu profesorii și directorul școlii. Oricum până la urmă am reușit ...și ...asta contează.

A fost foarte greu, chiar �i cu comunitatea noastr� de romi. Am vorbit de nenum�rate ori cu p�rin�ii copiilor romi din �coala Lucian Blaga �i le-am zis c� trebuie s� facem ceva, îns� ei nu aveau încredere în reu�it� �i tot timpul spuneau: “umbl�m degeaba, nu o s� rezovam nimic, nu ne bag� nimeni în seam�, ne facem mai mult r�u, dar mai ales le facem r�u copiilor no�tri”.

Acum 9 ani a fost foarte greu f�r� ajutor. �tiu c� am apelat la toate institu�iile, la �coal�, prim�rie, Prefectur�, dar nu am fost luat în seam�. Recunosc c� la un moment dat am fost dezam�git dac� am v�zut c� nu ne bag� nimeni în seam�. Dar nu am fost împ�cat cu ideea c� feti�a mea s� termine �coala �i s� fie analfabet�, s� î�i bat� joc de ea profesorii, s� o jigneasc�. Copila mea mi-a dat putere s� continui.

S-a schimbat, în primul rând, imaginea elevilor romi. Nu mai erau clasa de �igani! Clasa unde au înv��at copiii romi a fost desfiin�at�, profesorii au avut un altfel de

comportament. Copiii începeau s� fie respecta�i de ceilal�i copii �i profesori.”

L.T.

L.T. are 19 ani �i a înv��at într-un mediu segregat, în cadrul �colii Lucian Blaga. A terminat �coala general� �i a mers la liceu, îns� nu l-a terminat. L.T. poveste�te despre experien�a segreg�rii �colare.

„Dup� revolu�ie încet-încet, profesorii au început s� pun� copiii romi în clase separate pentru c� spuneau c� dac� sunt to�i romii într-o singur� clas� se pot ocupa mai bine de noi. În aceea perioad� nu ne-a interesat cu cine suntem în clas� sau cum suntem trata�i. Copiii din clasele a VIa �i a VIIa erau numai romi.

P�rin�ii no�trii nu au f�cut nimic s� nu fim separa�i, ei au fost de acord, dar ce s� spun, pe p�rin�i nu i-a întrebat nimeni dac� sunt sau nu de acord s� fim separa�i în clase de români.

Noi nu am comentat pentru c� eram s�raci �i hainele erau mai s�r�c�cioase, caiete, c�r�i nu prea ne permiteam. Se mai cer �i bani la clasele de români ca s� se mobileze, s� fac� tot felul de excursii, iar noi nu ne permiteam.

La un moment dat eu am vrut în clasă cu românii, nu am mai vrut să fiu în clasa aia cu romi. Eu am fost la gradiniță și m-am descurcat foarte bine. Nu e corect să mă pună să fac desen și să spună că-s mai prost și că eu trebuie să fiu în clasa de romi.

Tata a fost �i la directorul �colii s� îi spun� c� nu mai vrea c� eu s� stau în acea clas� cu elevi romi �i directorul i-a zis tat�lui meu: „dar ce vrei, s� îmi pui în cap p�rin�ii români, voi sta�i în clasa voastr�, c� copiii vo�tri nu sunt de nivelul românilor!”

Tata a vrut s� m� mute la alt� �coal�, dar acolo i-au spus c� nu au locuri. �tiu c� tata a fost la mai multe �edinte cu profesorii �i p�rin�ii copiilor români �i venea de la �edinte nervos �i spunea ca nu e posibil, doar pentru c� ai alt� culoare s� fi tratat a�a de rau.

Am fost în tab�r� �i acolo am dormit în camere cu copiii români �i am mâncat la mas� cu copii români. În tab�r� am f�cut concursuri sportive �i am luat �i diplome �i medalii. A fost frumos acolo, acolo am reu�it s� îmi fac prieteni români. Eu am fost �i la centrul �la unde ne f�ceam temele �i mâncam acolo, ne �i jucam. �tiu c� cei de la organiza�ia �anse Egale au vrut s� fac� proces cu �coala �i a�a au c�zut de acord s� nu mai fie clase de romi separat.

Profesorii nu mai erau r�i cu noi, nu ne mai certau, nu ne mai loveau �i la început de an �colar am fost pu�i în clase cu românii. La început a fost foarte greu. Nu am f�cut fa�� la lec�ii dar încet, încet am reu�it s� fac fa��, dar a fost foarte greu.”

L.C.

L.C. a avut un copil la �coala Lucian Blaga, în clasele segregate. Aceasta poveste�te despre experien�a copilului s�u, precum �i despre procesul

de desegregare, demarat de asocia�ia local�.

„Cu toate c� suntem o familie mai nevoia��, am c�utat s� d�m to�ii copiii la �coal�, ca s� aib� �i ei un viitor în via��. Eu �i so�ul nu prea avem multe clase �i ne este foarte greu acum s� g�sim un loc de munc� bun.

Știam că la școala Lucian Blaga din Jibou elevii romi sunt puși separat de cei români, dar am crezut noi că e ceva normal.

To�ii copii din cartier mergeau în clase separate, iar noi fiind mai am�râ�i nu ne permiteam s� pune copiii no�tri la un loc cu românii. B�iatul meu mai mare spunea c� profesorii se comportau urât cu ei. B�iatul mai mare niciodat� nu avea teme pentru acas�.

M-am dus într-o zi s� discut cu doamna înv���toare s�-l învoiasc� câteva zile pentru c� trebuia s� plec�m la o înmormântare la o rud� în Satu Mare. Clasa se afla undeva la un demisol, foarte mic� �i întunecat�, iar copiii îngr�m�di�i în ni�te b�nci vechi, pere�ii murdari, ceva de groaz�.

Când am văzut și clasele de români mi-am dat seama că copiii noștri sunt discriminați în această școală. Am întrebat-o pe doamnă de ce sunt

diferențele acestea, iar dânsa nu a spus nimic și a dat din umeri și a arătat în sus, adică, cu alte cuvinte conducerea școlii e de vină.

M-am dus s� discut cu domnul director, spunându-i c� nu e ceva normal ca ni�te copii s� înve�e în asemenea condi�ii, la care directorul mi-a r�spuns foarte pe scurt: ,,A�a sunte�i voi tiganii. Nu pl�ti�i fondul clasei, nu pl�ti�i fondul �colii, dar vre�i condi�ii de cinci stele. Daca nu î�i convine, adu bani de acas� �i f� clasa frumoas�!”

Cam dup� o lun� so�ul a reu�it s� ajung� la Zal�u �i s� ia leg�tura cu domnul Robert (n.ed. reprezentant Asocia�ia �anse Egale). Domnul Robert ne-a spus c� deja se ocup� de ceva cazuri asem�n�toare �i c� se va ocupa s� g�seasc� o solu�ie.

Acesta ne-a rugat s� d�m o declara�ie scris�, dar so�ului i-a fost team� s� fac� în scris ca nu cumva s� sufere �i ceilal�i copii ai no�tri. Chiar dac� nu înv��au la aceea�i �coal�, ne-am gândit c� dac� se ajunge la inspectorat poate vor exmatricula copiii sau ceva r�u se putea întampla. Nu prea �tiam pe vremea aia care ne erau drepturile. Ne era fric�!

(n.ed. Copilul) nu �tia s� scrie �i s� citeasc� bine, nu �tia matematic�, aproape c� în afar� de ce a înv��at acas� nu �tia nimic. Am mai încercat noi acas� s� facem cu el, dar nu e tot una cu ce înva�� la �coal�. Când întrebam copilul ce a f�cut la �coal� îmi spunea c� a copiat de pe tabl�. De fapt, nu se ocupa nimeni de ei, erau l�sa�i de capul lor toat� ziua. Ce carte s� înve�e?

La început nu prea am vrut s� punem copiii în clasele cu românii pentru ne era fric� c� nu cumva copiii români s� râd� de copiii no�tri mai ales c� la înv���tur� ai no�trii erau mai slabi, dar domnii de la organiza�ie ne-

au spus c� �i dac� se vor îmbun�t��i condi�iile de înv��are, ei tot vor fi slabi la carte pentru c� nu vor vedea exemple bune la copii.

La început pe noi cel mai tare ne deranjau condițiile în care învățau și faptul că nu făceau carte cum trebuie, dar pe urmă am înțeles că atât timp cât romii vor fi separați tot timpul va fi o discriminare. Am fost de acord cu amestecarea dar ne era teamă că nu cumva copiii să sufere mai rău.

Îmi aduc aminte c� b�iatul meu mai mare venea foarte bucuros de la centru. Ar fi stat acolo toat� ziua. Acolo f�ceau teme, medita�ii la scris, citit, matematic�, dar aveau �i activit��i distractive. În câteva luni de mers la centrul �coal� dup� �coal� s-au v�zut rezultate foarte bune. Scrisul �i cititul s-au îmbun�t��it, notele la �coal� erau din ce în ce mai bune.

Îmi dau seama c� dac� nu ar fi fost desegregarea, copilul meu poate ar fi fost analfabet sau poate abandona �coala pân� acum.”

V.L.M. V.L.M. a avut, de asemenea, un copil în clasele segregate din �coala Lucian Blaga. Aceasta poveste�te despre experien�a segreg�rii.

„Era într-o clas� numai cu elevi romi �i toat� ziua erau în voia sor�ii, nu se ocupa nimeni de ei. Când îi c�utai erau la fotbal sau se b�teau prin clas�.

Pentru că nu se ocupa nimeni de ei, când intrai la ei în clasă era un mare dezastru. Gălăgie, bănci rupte, pereți

stricați, miros de mucegai. Erau condiții de nedescris.

Baiatul era clasa a VII-a si era analfabet. Pân� citea o propozi�ie te plictiseai. Ei erau trecu�i clasa la gr�mad� f�r� ca ei s� fie de nivelul clasei în care erau.În fiecare an se schimbau profesorii pentru c� nici una nu dorea s� predea la clas� de romi. Pentru noi era ceva normal, pentru c� ne obi�nuisem de ani de zile ca romii s� fie separa�i.

La început nu eram de acord s� se fac� ceva pentru c� �tiam c� noi nu suntem de nivelul românilor, c� la ei sunt cerin�e mai mari. De exemplu, noi nu avem posibilitatea de rechizite, de haine �i m� gândeam c� dac� vor merge în clas� cu românii, copiii no�tri vor fi de râsul lor...�ti�i cum sunt copiii! E de ajuns s� se râd� odat�, de dou� ori c� dup�

aia nu ar mai fi vrut s� mearg� la �coal� deloc.

Pentru b�iat a fost greu la început. El era în urm� cu înv��atul �i nu era obi�nuit s� fac� temele sau s� fie ascultat la lec�ie. Era obi�nuit s� fie l�sat în voia sor�ii. Îns� cei de la centru se ocupau de ei în fiecare zi.

Cel mai important era c� puteau s� î�i fac� temele �i de multe ori dac� nu în�elegeau cerin�ele de la clas� li se explica mai bine. Încet, încet am v�zut cum b�iatul progreseaz� �i c� îi place s� mearg� la �coal�. Acolo la centru f�ceau ansamblu �ig�nesc �i lui îi place foarte mult s� danseze. Au f�cut �i spectacol la �coal� �i s-a sim�it foarte bine pentru c� a fost apreciat de to�i pentru cum dansa.”

ȘCOALA NR. 3, BABADAG

�coala "Constantin Brancoveanu" Babadag (�coala nr. 3) este situat� în comunitatea de romi turci din cartierul Bendea. �coala Veterani este fosta �coal� nr 2, care prin procesul de comasare, a trecut în subordinea �colii nr. 3. �coala Veterani este situat� la periferia ora�ului Babadag �i se afl� la o distan�� de 5 km de �coala nr. 3. Exist� o tendin�� ca elevii romi care dep��esc vârsta �colar� aferent� unui anumit nivel de clas� s� fie trimi�i la �coala Veterani, indiferent de distan�a fa�� de locuin�ele acestora. De asemenea, exist� tendin�a ca elevii romi repeten�i s� fie trimi�i tot acolo. O alt� categorie de elevi care ajung în �coala Veterani sunt elevii romi care sunt înscri�i mai târziu la �coal�. Motivul pe care il invoca directoarea scolii este ca nu sunt locuri la �coala 3, de�i spa�iu exist� suficient pentru to�i copiii. La aceast� �coal� mai merg �i copiii români care locuiesc în apropierea �colii. Romii din Bendea sunt nemul�umi�i de distan�a pe care copiii lor trebuie s� o parcurg� pe jos, pentru a ajunge în Veterani.

S.A. și S.F. (parinții lui A.A.B.)

S.A. �i S.F. au dorit s� î�i înscrie copilul, pe A.A.B., în vârst� de 6 ani, în clasa 0, preg�titoare, în cadrul �colii nr. 3, din

Babadag. Acestora li s-a spus c� nu mai sunt locuri pentru copilul lor, �i li s-a sugerat s� mearg� la o alt� �coal�. P�rin�ii au fost nemul�umi�i de situa�ie �i nu �i-au înscris copilul la �coala sugerat�, deoarece aceasta se afla la o distan�� de 6 km de locuin�a lor.

Astfel, copilul a pierdut anul preg�titor �i va fi înscris direct în clasa I. P�rin�ii mai au doi copii la �coala nr. 3 �i sunt mul�umi�i de tratamentul primit de cei doi, precizând c� acolo înva�� romi �i neromi în acelea�i clase.

„Cel mic trebuia s� fie acolo (n. ed. la �coala din Veterani), dar eu nu am vrut s� fie acolo, pentru c� este departe. �i de ce s�-l dau la Veterani daca el era aici înscris la �coala 3 �i apoi mi-au spus c� nu mai sunt locuri la �coala 3. A fost o zi la �coala 3 �i l-au trimis acas�. Am dat actele tot, am preg�tit copilul de �coal� �i apoi au zis c� nu mai sunt locuri, „trebuie s� îl duci la Veterani”. Dar eu nu am vrut s�-l duc acolo. Este departe. Sunt 6 km dus, 6 întors. Cine s�-l duc� �i s�-l aduc�? Aici de la �coala 3 îl aducea fratele lui.

Nu mi se pare corect s� îl dea acolo. E departe. Daca noi suntem pleca�i de acas�, cine îl trimite pân� la Veterani? Dac� îl calc� o ma�in�?

Doamna directoare a spus c� nu sunt locuri la �coala 3, c� are locuri în Veterani. Nu l-am trimis, dac� îl trimitea la Veterani.. […] M-am dus la doamna directoare, am vorbit frumos,”nu zice, dac� am zis eu nu, nu, nu mai avem locuri”. Am luat geanta, am luat caiete, am preg�tit copilul tot, s-a dus o zi �i l-a trimis înapoi. S-a dus o zi �i dup� aceea l-a gonit acas�. Când m-am dus eu acolo a zis c� nu mai au locuri. �i eu i-am spus: „pentru �sta nu mai ave�i locuri” […]”

[…]E p�cat de el, c� uite dac� începea acum, la clasa I el era preg�tit. Doamna directoare e de vin� c� l-a trimis acas�. Trebuia s� zic� din prima “m�, nu te mai primesc”, dar a�a, dac� pleac� copilul la �coal� �i îl trimi�i acas�”.

P�rin�ii nu au f�cut nicio reclama�ie legat� de nemul�umirea lor. „�tim s� scriem, dar de unde �tiam unde s� ajungem?”

Anul urm�tor nu o sa îl refuze, c� a zis doamna directoare c� l-a înscris acolo. I-am zis ”doamn� s� nu mai face�i cum a�i f�cut �i anul trecut” �i a zis ”nu, c� acuma intr� direct în clasa întâi”. O s�-i vin� greu acum, direct în clasa I […]. Nu a f�cut (n.ed. gr�dini��), asta era gr�dini�a lui, la 6 ani.

Sunt copii de 8 ani jum�tate la clasa preg�titoare. Alt copil are 9 ani �i este la clasa preg�titoare �i �sta c� are 6 ani, nu mai are loc. �i am întrebat-o “doamna înv���toare, de ce pe �sta de 9 ani l-a�i b�gat �i al meu nu are loc? �sta este mare, bate copiii, trebuia s� fie la clasa a II-a de-acuma. Nu �tiu, zice, c� directoarea l-a b�gat acolo, noi nu avem nici o vin�”.

[…]Și romi, și români la un loc, că e mai bine așa. Așa dacă sunt numai romi de-ai noștri, se ia la ceartă, se bate. (n.ed. Românii) învață mai bine, sunt mai ordonați.

S.D., fratele lui A.A.B.

Școala Nr. 3, Babadag

A.A., mama lui A.B.I., a dorit s� î�i înscrie copilul la �coala nr. 3, din Babadag, îns� i s-a spus, de asemenea, c� nu sunt locuri �i c� ar trebui s� î�i înscrie copilul la �coala din Veterani, aflat� la 4-5 km de locuin�a acesteia. Copilul merge în prezent la �coala din Veterani.

A.A., mama lui A.B.I. „L-am înscris la �coala nr. 3, dar nu avea locuri acum, tocmai la Veterani încolo, la

�coala aia. L-am înscris din timp, de la 7 ani. (n.ed. Mi-au zis c�) dac� vrei s�-l înscrii dincolo, îl înscrii acolo, dar noi nu avem locuri aici, nu îl primim. �i m-am dus �i am f�cut o cerere. Se duce (n.ed. în fiecare zi), dar uite, ieri nu s-a dus. S-a dus �i s-a întors înapoi, […] zice, îmi fur� din geant�, m� bat copiii pe drum, c� de dou� ori s-a dus �i i-au luat caietele, geanta.

Sunt de acord (n.ed. s� îl las s� se duc� acolo), c� vrea s� fac� �coal�, s� înve�e. Eu voiam totu�i s� fie aici, dar dac� nu are locuri. Am vrut s�-i spun s� pun� transport s� duc� copii c� sunt mai mul�i copii de aici. Sunt vreo 5 Km, 4-5 Km sunt. M-am dus de dou�–trei ori, pân� s-a înv��at la drum, acum se duce el singur �i vine. Dar tot mi-e fric� de ma�ini.

M-am dus acolo (n.ed. la �coal�) �i nu am scris nimic, doar am întrebat “doamn�, vreau s� schimb b�iatul în partea asta, la clasa a II-a. Nu avem locuri, po�i s� faci ce faci, nu avem locuri” zice. Eu vreau s�-l schimb, dar dac� nu are locuri îl las acolo, ce s�-i fac? (N.ed. Copilului) nu îi convine c� se duce prea diminea�� �i îl trimit tocmai la 6, p�i pân� ajunge acolo. Ce s� fac? Îl las pân� se face mare, 12 clase, 13 clase, ca s� înve�e, s� �tie.”

Şcoala nr. 3, Babadag

C.S. are doi copii înscri�i la �coala din Veterani. Cei doi copii mergeau la �coala nr. 3, dar au r�mas repeten�i �i au fost transfera�i la �coala din Veterani. Distan�a dintre �coala unde merg în prezent �i locuin�a lor este de 8 km.

C.S.

„Am doi copii la �coal� �i diminea�a se scoal� prea târziu �i ajung pe la 9.30-10 �i doamnele îi trimit înapoi de acolo �i vin înapoi. �i asta e problema mea, c� sunt vreo 8 km de aici de la noi �i pân� acolo în Veterani, la ie�irea din ora� aproape, �i e circula�ia mare pe acolo, trec tiruri, ma�ini �i nu avem noi transport ca s� ne ia copii de aici s�-i duc� pân� la �coal�. Un copil e în clasa a patra �i un copil e în clasa a doua. Al�i copii trebuie s� se scoale la ora 7 cel pu�in, 7 jum�tate ca s� ajung� la ora 8 la �coal�, dar ei pân� ajung la Veterani fac o or� jum�tate, dou�.

Copiii ��tia au r�mas repeten�i �i i-au dat de la �coala asta (n.ed. �coala nr. 3) la Veterani. Dac� vrei s� îl trimi�i la Veterani, îl trimi�i dac� nu, nu are nicio treab� cu tine. Am zis: „Domnule, dac� a r�mas copilul meu repetent, schimba�i-i clasa s� r�mân� în clasa întâi sau în a II–a, în ce clas� a r�mas.” Ei, nu, c� trebuie sa dea copilul meu la Veterani. Doamnele de aici, din Babadag, când au v�zut c� au r�mas copiii repeten�i, i-a dat la Veterani. �i uite copiii mei nu au ajuns, înc� de azi diminea��, de la ora 6.30 i-am sculat �i acum, la 13.30-14.00 ajung. O sa fac o cerere s�-i aduc înapoi la �coala asta.”

A.A., bunica

A.A. are mai mul�i nepo�i care nu au fost înscri�i la �coal� la vârsta de 7 ani. În prezent, doresc s� mearg� la �coal�, dar nu sunt primi�i din cauza vârstei �i nicio alt� alternativ� nu le-a fost propus� de c�tre reprezentan�ii �colii.

„Cel de 11 ani nu merge la �coal�, nu îl prime�te. Nu vrea ca s� îi primeasc�, la director m-am dus, nu vrea. Nu îi prime�te

c� sunt mari, trebuia s�-i d�m de mici. Nici pe �sta nu-l prime�te, nici pe �sta. M�ri�ori copiii, ei vor, dar dac� nu-i prime�te.

Am stat (n.ed. de vorb� cu directoarea) �i a zis “de mici, de la 7 ani, de ce nu i-ai dat?” Aveau �i ei probleme, �sta din 2003 nu prea vorbea, nu �tia române�te. Dar nu l-a primit �i acum mi-a g�sit motiv, c� la 7 ani de ce nu l-am dat.

[...]M�car pân� la 14-15 ani, f�ceau �i ei 3-4 clase, mai �tiau ceva. �sta care e (n.ed. n�scut) în 2001 era la clas� �i apoi nu l-a primit. A fost o s�pt�mân�, dou� �i �tia s� scrie numele lui, numele meu..copil de�tept este. L-a �inut o s�pt�mân�, dou� �i gata. A b�gat pe altul în locul lui, de-a lor, român. Nu mai �in minte când a fost asta, baba are mul�i nepo�i, 14 nepo�i.”

A.K., B.I., B.B., A.I.

Un elev rom a fost înscris în clasele primare la �coala nr. 1. În clasa a V-a a fost transferat la �coala nr. 3, unde nu este mul�umit de tratamentul pe care îl prime�te.

„Mie îmi place s� fiu �i cu români în clas�. La doamna F. erau �i 4-5 români în clas�, restul numai noi.

Nu mă simțeam bine când eram în clasă numai de-ai noștri. E mai bine când sunt și români, te înțelegi mai bine cu ei, învață unii de la alții.

Vreau s� fac 12 clase. E mai bine la �coala nr. 1, te bag� în seam�, te scoate la tabl�.

La Școala nr. 3 nu ne bagă în seamă, ne zice țigani. Doamna de română, P.M., zice ”pe voi nu vă trec până moare popa”.

“�i pe mine, profesoara de englez� m� d� afar� mereu”.

Noi st�m �i scriem, copiem de pe carte �i noi îi zicem ”pe noi nu ne sco�i la tabl� numai pe români îi sco�i” �i ea zice ”da’ ce vre�i s� v� scot a�a, aiurea, la tabl�? A�tepta�i s� v� vin� rândul.”

Vreau s� iau �i eu o not�, nu numai românii. Numai pe ei îi înva��. Când eram din I pân� în a IV doamna m� scotea la tabl�. În clasa I am luat diplom�. Vreau la �coala 1, am s� m� mut acolo.

Dac� mi-a zis c� popa dac� moare nu te trec... �i dup� aia zice, vrei s� v� duc la Veterani? Dac� r�mâne�i repeten�i v� duc la

Veterani, a�a ne zice. Da’ pe români de ce nu-i trimite la Veterani?

Zice c� eu m� bat, dar nu este adev�rat. �i nu vrea s� m� treac�, dar nu numai pe mine, pe to�i din clas� zice.

Zice că suntem țigani. Zice ”nu vreau să mai fiți în școala asta, mutați-vă de aici.”

�i veri�orul meu a avut probleme cu ea, l-a l�sat repetent �i nu se mai duce la �coal�.”

UNGARIA

O scurtă vedere asupra segregării școlare

Copiii romi din Ungaria risc� s� fie segrega�i în �coli. Segregarea claselor sau �colilor este foarte r�spândit�; se estimeaz� ca o treime dintre copiii romi de vârst� �colar� din Ungaria înva�� în mediu segregat. Pe de cealalt� parte, copiii romi au mai multe �anse s� fie plasa�i în �coli speciale fa�� de colegii lor neromi. Nu exist� date oficiale despre copiii romi înscri�i la �colile publice; totu�i se estimeaz� ca 15% din totalul elevilor sunt romi.

In momentul de fa��, politicile de integrare au ca �int� copiii cu statut multiplu dezavantajat. Se estimeaz� c� dou� treimi dintre elevii romi fac parte din aceast� categorie. Cu toate acestea, copiii romi chiar dac� fac parte dintre cei cu statut multiplu dezavantajat, sunt sub-înregistra�i �i sunt invizibili pentru autorit��i. In 2013 s-a adoptat o nou� defini�ie a statutului multiplu dezavantajat în timp ce în legisla�ie, procedura de înregistrare a copiilor cu un astfel de statut a r�mas neschimbat�. (Art, 67/§ al Actului XXXI din 1997). Nu exist� nici o îmbun�t��ire a procedurii de înregistrare a copiilor multiplu dezavantaja�i, noile prevederi l�sând intacte aspectele procedurale care men�in invizibilitatea romilor.

�colile publice au fost na�ionalizate începând cu 1 ianuarie 2013. Un nou organism central, Centrul de Între�inere al �colilor Klebelsberg este singurul care între�ine toate �colile secundare �i primare predate de prim�rii. In momentul prelu�rii �colii, Centrul a avut posibilitatea istoric� de a verifica toate �colile �i de a lua m�suri împotriva practicilor ilegale precum segregarea copiilor romi. Îns� Centrul a l�sat �colile segregate în aceia�i situa�ie �i nu a reu�it s� analizeze situa�ia copiilor romi din �colile na�ionalizate.

O cercetare realizat� de Autoritatea Educa�ional� în 2010 arat� ca elevii romi au posibilitatea de a avea statutul de elev particular de 4 ori mai mare decât un elev nerom. Propor�ia elevilor cu statut de elev particular este de 0.4 % în întregul colectiv de elevi, în timp ce 1.54% dintre elevii romi au statutul de elevi particulari. Autoritatea Educa�ional� a ar�tat ca 29% dintre elevii cu un astfel de statut reu�esc s� î�i termine studiile la timp, restul elevilor având peste vârst� corespunz�toare. 30% dintre elevii particulari din clasa a opta aveau 18 ani în momentul realiz�rii cercet�rii.

Secretarul de stat pentru educa�ia public� a criticat în mod deschis rezultatele cercet�rii Autorit��ii Educa�ionale spunând c� nu exist� date oficiale despre copiii romi înscri�i în sistemul public de educa�ie �i, prin urmare, rezultatele nu sunt adecvate. Centrul - la fel ca �i prim�riile- refuz� s� foloseasc� aproxim�rile �i metodologia elaborat� de Avocatul Poporului în 2009. Organismul de egalitate, Avocatul Poporului �i unele instan�e se bazeaz�, totu�i, pe aceasta metodologie pentru a stabili num�rul perceput de romi.

Planurile pe termen lung în domeniul educa�iei publice nu reu�esc s� abordeze segregarea �i desegregarea. In mai 2013 agen�iile guvernamentale responsabile cu educa�ia au preg�tit �i publicat planuri de dezvoltare educa�ional� pentru fiecare jude� în care au evaluat situa�ia curent�

a educa�iei publice �i au stabilit tendin�e de dezvoltare �i m�suri dorite. (Art. 21 al Decretului Guvernamental 229/2012. (VIII.28.) Din p�cate, planurile de dezvoltare nu includ informa�ii despre propor�ia estimat� de elevi romi din �coli �i, prin urmare, nu ating �i problema segreg�rii rasiale în �coli. In Ungaria, Funda�ia �ans� pentru Copii a dus în fa�a instan�elor de judecat� cazuri de segregare �colar� de 10 ani într-o manier� strategic� �i a re�inut cu succes hot�râri judec�tore�ti de mare importan�� în cadrul Cur�ii Supreme a Ungariei în domeniul segreg�rii la nivel de �coal� �i la nivel de clas�.

GREȘITA DIAGNOSTICARE A COPIILOR ROMI ÎN NYÍREGYHÁZA: ISTVÁN HORVÁTH RECLAMANT ÎN CAZUL HORVATH ȘI KISS V. UNGARIA11

István Horváth �i András Kiss locuiau într-o a�ezare de romi în Nyíregyháza, aproape de grani�a de est a Ungariei. Ambii au fost plasa�i într-o �coal� special� pe baza evalu�rii unei Comisii de Expertiz� care le-a examinat abilit��ile mentale. Din cauza plas�rii lor într-o �coal� special�, nu au putut mai târziu s� se înscrie la o �coal� secundar� de mas� �i s� î�i continue studiile. Prin urmare, Istvan nu a putut s� calce pe urmele tat�lui s�u �i s� devin� profesor de dans; în schimb a fost format într-o �coal� secundar� voca�ional� ca s� devin� ajutor de brutar. Andras nu a putut s� î�i urm�reasc� visul �i s� devin� mecanic auto. Reclaman�ii au sus�inut despre Comisia de Expertiz� c� i-a discriminat �i le-a pus diagnosticul gre�it de „handicap mintal u�or” datorit� etniei lor, datorit� mediului economic �i social din care veneau �i a ordonat, pe baz� de consecin��, s� fie înscri�i la o �coal� special�, de�i erau copii normali. Comisia de Expertiz� avea posibilitatea de a alege tipul de test pe care s� îl aplice, din câte sus�in cei doi reclama�i, �i c� se �tia c� unele teste sunt p�rtinitoare din punct de vedere cultural având tendin�a de a conduce la un diagnostic gre�it al copiilor dezavantaja�i, mai ales al romilor. Asta se întâmpl� din cauza unei erori de sistem produs� în sistemul de diagnostic problematic însu�i care nu a luat în considerare mediul social sau cultural al copiilor romi care au dat testul.

Deoarece au epuizat metodele na�ionale12, reclaman�ii, reprezenta�i de avocatul Funda�iei �ans� pentru Copii (FSC) �i de c�tre Centrul European pentru Drepturile Romilor (CEDR) au înaintat plângerea la CEDO în 2011. In data de 29 ianuarie 2013, CEDO a emis hot�rârea în cazul Horvath �i Kiss împotriva Ungariei, în care a decis în unanimitate c� a existat o înc�lcare a Articolului 2 al Protocolului 1 (dreptul la educa�ie) al Conven�iei Europene a Drepturilor Omului coroborat cu Articolul 14 (interzicerea discrimin�rii) al Conven�iei. Curtea a statuat c� elevii romi au fost supra-reprezenta�i printre elevii �colii primare speciale �i �colii secundare voca�ionale unde au fost înscri�i reclaman�ii �i c� elevii romi, în general, au fost supra-reprezenta�i în trecut în �colile speciale din Ungaria datorit� diagnostic�rii gre�ite sistematice cu dizabilitate mintal�. Cifrele de baz� nu au fost contestate de Guvernul ungar. Curtea a g�sit un caz de discriminare prima facie13

                                                                                                                         11 Horvath si Kiss v. Ungariei Aplicatia nr. 11146/11, sectiunea a doua (2013) 12 Cazul a fost depus în prima instan�� în 2006. Prin decizia din 2010 a Cur�ii Supreme de Justi�ie, toate mijloacele interne au fost epuizate. 13 Prima facie înseamn� „la prima infa�i�are”. In legisla�ia antidiscriminare, discriminarea prima faciae este un caz în care sunt îndeajuns de multe dovezi disponbile (exist� o presupunere clar�) pentru a inversa sarcina probei în seama acuzatului. De v�zut http://ec.europa.eu/justice/discrimination/files/lawrev4_en.pdf

în 2014. In prezent, Comitetul de Mini�tri din cadrul Consiliului Europei examineaz� implementarea deciziei. Comitetul, prin decizia sa din 4 martie 2014, a somat Guvernul ungar s� ofere informa�ii despre impactul protocoalelor de diagnosticare a copiilor romi existente �i despre supra-reprezentarea lor în educa�ia special�. Mai devreme, ca rezultat al cazului, ministerul responsabil cu educa�ia lansase un nou proiect ca s� evalueze protocoalele de diagnosticare existente. In momentul de fa�� FSC este în proces de negociere cu ministerul pentru a elabora o procedur� de diagnosticare independent� din punct de vedere cultural pentru a dep��i diagnosticarea gre�it� a copiilor romi.

ISTVÁN HORVÁTH14

                                                                                                                         14 Istvan Horvath este unul dintre reclaman�ii din cazul de segregare adus înaintea CEDO .

Când eram la gr�dini�� în a�ezarea Guszev, obi�nuia s� vin� un psiholog �i s� m� testeze, de�i la vremea respectiv� eu nu �tiam pentru ce sunt testele. Ea m-a diagnosticat cu dizabilit��i mintale. Dar atunci nu �tiam nimic despre asta. Nu în�elegeam de ce trebuie s� merg la o �coal� special�. Aveam sim��mântul, chiar �i copil fiind, c� locul meu nu era acolo.

Mi s-a spus c� trebuie s� merg acolo deoarece nu în�eleg ce mi se spune, cu u�urin��. Am suferit foarte mult când psihologul mi-a spus asta. Am vrut o explica�ie a motivului pentru care îmi spune asta, dar ea doar �i-a luat geanta �i a plecat. P�rin�ii mei au fost obliga�i s� accepte aceast� decizie pentru c� era singura modalitate de a putea primi o educa�ie.

Dar eu nu știam ce înseamnă educație specială. Mai târziu mi-am dat seama că este genul acela de școală care îi ajută pe copiii care au probleme cu învățarea. Sincer, aș recunoaște asta dacă m-ar fi ajutat. Dar nu m-au ajutat.

Intr-o �coal� primar� normal�, materiile sunt mai dificile. To�i fra�ii mei au fost înscri�i la �coli normale �i a�a ar fi trebuit s� se întâmple �i în cazul meu. Totul era predat diferit în �coala Special� Göllesz Viktor. In acea �coal�, repetam totul din nou �i din nou, în timp ce în alte �coli, elevii treceau mai departe.

Sunt mulți copii romi în școala Göllesz, mulți dintre ei în aceiași situație ca și mine. Sunt normali și ar putea să meargă la o școală normală. Am avut și un coleg de clasă care era autist. Mă întrebam

de ce jumătate de clasă era normală în timp ce cealaltă jumătate era bolnavă.

Erau �i copii cu dizabilit��i fizice �i mintale. Copiii cu dizabilit��i erau unguri, în timp ce copiii pe care eu îi vedeam normali erau to�i romi. La vârsta de 11 ani, un expert mi-a evaluat abilit��ile în cadrul unei tabere organizate de un ONG de drepturile omului. Ea a concluzionat c� nu aveam dizabilit��i deoarece am trecut toate testele cu rezultate excelente. Mai mult, a zis ca sunt iste� �i de�tept. Dup� asta, am mers la audieri în sala de judecat� timp de 6 ani. Era foarte nepl�cut pentru mine s� merg la �coal� în timp ce era un caz în derulare în instan��. Un caz despre mine, care nu eram la �coala potrivit�. Instan�a i-a audiat �i pe profesorii mei �i pe director ca martori.

In ceea ce prive�te discriminarea la aceast� �coal�, în clasa a �aptea casierul clasei m-a acuzat c� am furat. Dirigintele clasei m-a umilit numindu-m� ho�. Tat�l meu s-a plâns de asta �i problema s-a rezolvat.

Cel mai important este că mereu mi-am dorit ca instanța să decidă că nu sunt o persoană cu dizabilități. Acum

știu de ce am fost declarat așa: pentru că sunt rom.

Acum sunt în drum spre Nyíregyháza de la Budapesta ca s� îmi iau diploma de la �coala

Göllesz. Vreau s� lucrez �i trebuie s� prezint diploma de la �coal� ca s� ateste cât timp am fost la �coal� �i cum am terminat. M-am preg�tit s� fiu brutar, dar nu am reu�it s� îmi termin cursurile. De aceea am ajuns în Budapesta.

M-am mutat în capital� pentru c� am crezut c� o s� fie mai u�or s� g�sesc o slujba aici �i o s� ca�tig mai mul�i bani. Am g�sit un loc de munc� s� m� ocup de cura�enie într-o hal� mare de la pia��, dar când mi s-a schimbat angajatorul, mi-am pierdut locul de munc�. Era o slujb� foarte bun� pentru c� m� pl�teau îndeajuns ca s� m� între�in. De când nu mai am serviciu, îmi tot caut, dar to�i vor diploma de la �coal� �i de aceea trebuie s� m� întorc în Nyíregyháza ca s� o iau. Acum peste tot se cere diplom� de absolvire a �colii primare.

Am depus cereri de angajare în 5 locuri, mi-am depus CV-ul, dar nu m-a c�utat nimeni. Parin�ii mei se îngrijoreaz� pentru mine, pentru c� nu am un loc de munc�. Tata mi-a spus c� ar trebui s� m� mut înapoi acas� daca nu îmi g�sesc un serviciu curând. C� poate îmi g�sesc ceva în Nyíregyháza.

Mi-a mai spus �i c� ar trebui s� ma port ca un b�rbat. „Acum ai 18 ani, tr�ie�te-�i via�a.” S� fiu sincer, mi-ar pl�cea s� lucrez ca brutar, dar nu am dobândit calificarea. Nu am trecut clasa a unsprezecea �i a trebuit s� abandonez �coala. Am fost nevoit s� m� mut în Budapesta pentru c� nu angaja nimeni în Nyíregyháza. Au trecut câteva luni de când am început s� caut o slujb�. Tot încerc, dar f�r� succes.

Cred că motivul pentru care nu reușesc să îmi găsesc de lucru este pentru că sunt rom. Mi-ar placea ca romii să poată obține locuri de muncă la fel ca și ceilalți. Dacă aș fi terminat

și școala secundară, ar fi vorbit și m-ar fi tratat diferit. Atunci cred că aș fi reușit să îmi găsesc o slujbă. Dar din moment ce nu am nici o calificare și nu am examenul de absolvire a educației secundare, este foarte greu să îmi găsesc un serviciu.

Aveam de gând s� îmi termin educa�ia, dar împlinisem 18 ani deja �i nu mai aveam nici un motiv. Am fost o lun� la practic� obligatorie. Am lipsit doar o zi pentru c� am fost foarte bolnav. A doua zi am dus scutirea de la medic. Nu au spus nimic �i din cauza acestei zile lipse nu mi-au permis s� mai continui.

Mi s-a spus doar c� nu o sa trec în clasa a dou�sprezecea �i c� trebuie s� repet clasa a unsprezecea la începutul anului �colar. Am întrebat dac� pot sa r�mân acolo unde am f�cut practica, dar directorul mi-a spus c� am o reputa�ie proast� acolo. I-am spus directorului: dac� într-adev�r sunt de p�rere c� o s� devin un nimeni în timp ce altora li se d� a doua �ans�, atunci nu mai avem despre ce s� vorbim. Le-am spus p�rin�ilor mei ce s-a întâmplat. Tat�l meu a fost foarte dezam�git de cum s-au terminat lucrurile, dar a încercat sa m� încurajeze. A sugerat s� m� mut în Budapesta.

De fapt, visul meu este să dansez. Dansez de mult timp și îmi doresc să devin profesor de dans de mic. Să transmit cunoștințele mele altora. Hobbyurile mele sunt dansul și muzica. Dansul mă face fericit și mă înveselește. Mă găsesc pe mine însumi în dansul țigănesc.

Am mo�tenit asta de la tat�l meu. Am înv��at de la el. A� vrea sa împ�rt��esc �i s� dau mai departe ceea ce �tiu eu. Am avut deja ocazia s� îmi ar�t talentul; obi�nuiam s� dau spectacole în Ungaria �i în afara ��rii. Intr-un concurs de talente am câ�tigat locul întâi. Am avut spectacole �i în China unde mi se d�duse numele de „regele dansului”. In sfâr�it, am avut ocazia s� ar�t lumii ce �tiu.  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

   

 

SEGREGAREA ȘCOLILOR ÎN ORAȘUL GYŐR

Ora�ul Gyor este al �aselea ora� ca m�rime din Ungaria �i este unul dintre cele 7 centre regionale ale ��rii la jum�tatea distan�ei dintre Budapesta �i Viena- situat pe unul dintre cele mai importante drumuri europene. �coala primar� Kossuth Lajos din Gy�r este situat� în zona în care locuiesc majoritatea romilor din ora�. Potrivit documentelor, dou� treimi dintre elevii acestei �coli sunt romi. Alte documente au scos în eviden�� faptul c� în aceast� �coal� num�rul copiilor dezavantaja�i din punct de vedere social este cel mai mare dintre toate �colile din ora�.

Dup� îndelungate vizite în teren �i interviuri cu locuitorii romi, organiza�ia CFCF a introdus o actio popularis15 împotriva prim�riei din Gy�r in 2008, cerând ca instan�a s� hot�rasc� dac� prim�ria a segregat romii �i copiii dezavantaja�i din punct de vedere social la nivel de �coal�. CFCF a solicitat instan�ei s� oblige prim�ria s� mai organizeze alte clase primare în �coal� în care romii �i copiii dezavantaja�i din punct de vedere social sunt deja supra-reprezenta�i. Cazul a ajuns la Curtea Suprem�, care a p�strat hot�rârea Primei Instan�e conform c�reia prim�ria este responsabil� pentru

                                                                                                                         15 Actio popularis înseamna c� o organiza�ie (de exemplu, CFCF) poate merge în instan�� ca �i persoan� juridic� �i poate depune o plângere în dreptul sau, reprezentând interesul unui grup de persoane neidentificabile ale c�ror drepturi la tratament egal au fost încalcate în baza unei caracteristici esen�iale ale personalit��ii lor.

segregarea bazat� pe statutul social (statut social pauperizat), dar a respins solicitarea CFCF de desegregare.

Curtea Suprem� a sus�inut c� nu este de competen�a unei instan�e civile s� îi ordone acuzatului s� interzic� înscrierea într-o clas� în care romii �i copiii dezavantaja�i din punct de vedere social sunt supra-reprezenta�i. Curtea Suprem� s-a temut c� o astfel de decizie ar duce la închiderea �colii, o consecin�� care s-ar extinde peste competen�a unei instan�e civile. CFCF a contestat decizia final� a Cur�ii Supreme în fa�a Cur�ii Constitu�ionale, sus�inând c� decizia este neconstitu�ional� deoarece nu ofer� o solu�ie eficient� împotriva segreg�rii.

Curtea Constitu�ional� nu a cercetat fondul peti�iei, ci a respins-o pe baza aspectelor procedurale (17 iunie 2013) sus�inând c� CFCF ca �i ONG care ac�ioneaz� în favoarea interesului public nu are dreptul s� fac� o peti�ie la Curtea Constitu�ional�.16

CFCF, nefiind de acord cu decizia Cur�ii Constitu�ionale �i epuizând toate mijloacele interne, a depus o cerere la Curtea European� a Drepturilor Omului în decembrie 2013.

                                                                                                                         16 Curtea Constitu�ional� �i-a motivat decizia spunând c� CFCF ca �i ONG nu este direct afectat de decizia Cur�ii Supreme, nu exist� drept fundamental care s� îi apar�in� CFCF �i s� fi fost încalcat de decizia Cur�ii Supreme. Curtea Constitu�ional� a spus c� doar copiii romi care au fost segrega�i în cadrul �colii din ora� au dreptul s� conteste decizia Cur�ii Supreme. In consecin��, Curtea Constitu�ional� a adoptat pozi�ia conform c�reia nu exist� posibilitatea ini�ierii unei Actio Popularis înaintea Cur�ii Constitu�ionale �i nu a examinat cazul.

K.M., FOSTĂ ELEVĂ A ȘCOLII

Numele meu este K.M. �i am 18 ani �i am fost

elev� la �coala primar� Kossuth Lajos. Am

absolvit acum 3 ani. Majoritatea colegilor mei

erau romi. Aveam vreo doi colegi care nu

erau romi, dar în jur de 80% dintre elevii din

�coal� erau romi.

�coala era cât de cât ok. Pe de o parte, era

destul de bine c� era u�or la �coal�. Îmi pl�cea

c� nu trebuia s� înv��am prea mult acas�.

Teme aveam foarte rar. Profesorii nu erau

stric�i. Ca s� descriu o or� normal�, pot spune

c� era destul de bine, vorbeam între noi sau

color�m manualele. Îmi aduc aminte c� erau

ore când vorbeam cu profesorul sau între noi

toat� ora. In ceea ce prive�te

comportamentul, nu cred ca m� purtam urât.

Erau câ�iva elevi care aveau probleme cu

felul de a se purta, dar eu nu eram printre ei.

Aveam câ�iva prieteni romi care mergeau la

alte �coli. Se plângeau cât de greu le este.

Trebuia s� înve�e mult �i ziceau ce noroco�i

suntem noi c� �coala este a�a de u�oar�

pentru noi. La ei la �coal� erau doar câ�iva

romi �i profesorii erau mai severi. A�a c� ace�ti

prieteni voiau s� se mute la noi la �coal�.

Ace�tia erau prietenii mei romi. Aveam �i

câ�iva prieteni neromi, colegii de clas� �i m�

în�elegeam bine cu ei.

In cazul profesorilor erau unii care ne acceptau și alții care ne dădeau de înțeles că nu ne acceptă; ne vorbeau de sus, în nas și cu superioritate. De exemplu, când ceream ceva sau întrebam ceva, acești profesori nu ne dădeau atenție și erau răutăcioși. Dar majoritatea profesorilor erau ok, ne înțelegeam cu ei. Pe unii chiar îi plăceam.

Legat de continuarea studiilor, unii dintre

colegii mei �i-au continuat studiile, iar altele

au n�scut �i acum stau acas�. Eu înv�� la

�coal� voca�ionala Kossuth Lajos; o s� fiu

croitoreas�. Sunt anul trei. Absolv anul viitor.

Sunt singura din clasa mea de �coal� primar�

care înva�� aici. �i sora mea merge la aceast�

�coal�. Am venit la aceasta �coal� de�i una

dintre profesoarele mele mi-a spus c� ar

trebui s� merg la o �coal� teoretic� pentru c�

zicea c� sunt de�teapt�. Dar mi-a fost fric� s�

nu fie greu. Unii dintre prietenii mei s-au dus

acolo �i se plâng c� este greu. Îmi era team�

c� nu o sa fac fa��.

De fapt, nimeni din �coal� primar� nu a mers

la �coala teoretic�. Câ�iva colegi au mers la

�coal� voca�ional�, dar unii nici acolo nu au

mers. M-am gândit la un moment dat s� merg

la o alt� �coal�, dar mi-am dat seama c� asta

este cel mai aproape de casa mea, a�a c� nu

trebuie s� merg prea mult ca s� ajung la

�coal�. Intre timp, sora mea �i câ�iva veri de-ai

mei s-au înscris tot aici �i am decis s�

r�mânem împreun�.

P�rin�ii mei nu cred c� m-ar fi l�sat s� m�

transfer la o alt� �coal� primar� în alt ora� din

cauza c�l�toriei prea lungi cu autobuzul. Plus

c� nu voiam alt mediu �i al�i prieteni. �i nu

voiam s� fiu singura rom� din clas�.

Am auzit c� în aceste �coli (integrate) elevii

h�r�uiesc romii. A�a c� îmi era team� c� nu voi

fi acceptat� în aceasta �coal� nou�. Dar era �i

important ca fra�ii mei s� fie în aceia�i �coal� �i

s� nu fie nevoie s� merg mult pân� la �coal� în

fiecare zi. M� sim�eam în siguran�� în �coala

primar� Kossuth Lajos. Ne temeam de

posibilele conflicte în alte �coli.

La �coal� la care merg acum, nu am avut

probleme din cauza etniei mele, dar sora �i

veri�oara mea au avut.

Câțiva băieți de la școala vocațională le strigau că romi trăiesc din ajutor social și chestii similare. Au raportat incidentul directorului care i-a sancționat cu o notificare scrisă sau ceva asemănător. De atunci nu s-a mai întâmplat așa ceva.

In momentul în care s-a întâmplat asta, noi

trei eram singurele rome din �coala

voca�ional�. In aceast� �coal�, înc� nu sunt atât

de mul�i elevi romi. Elevii romi se duc la

�coal� Eötvös dup� ce termin� �coala primar�,

dar p�rin�ii mei nu mi-au dat voie s� merg

acolo.

Au vrut s� primesc o educa�ie mai bun� într-o

alt� �coal�. Nu au vrut s� merg iar la o �coal�

de romi segregat�. De�i am vrut s� merg la

Eötvös, mama nu mi-a dat voie.

Acum, dup� trei ani petrecu�i la aceast� �coal�,

am câ�iva prieteni. Câteodat� regret ca nu mi-

am f�cut prieteni neromi în �coala primar�

pentru c� poate a� fi ales alt� �coal� �i o alt�

cariera atunci. Regret� c� nu am mers la o

�coal� integrat� pentru c� a� fi înv��at mai mult.

Intr-o școală segregată, elevii nu se concentrează, nu învață mult, se poartă urât. Cred că profesorii ar trebui să fie mai severi și să aibă așteptări mai mari pentru că în acest fel elevii vor avea rezultate mai bune. Iar în privința copiilor mei, nu vreau ca ei să învețe într-o școală segregată.

Vreau ca ei sa aibă cea mai bună educație posibilă.

Nu am vizitat niciodat� colegii neromi acas�,

dar ar fi interesant s� v�d cum tr�iesc ei. Am

invitat deja câ�iva dintre ei s� le dau un caiet,

de exemplu. Dac� ne vedem pe strad�, ne

salutam �i vorbim, c� a�a e normal.

Dar nu �tiu ce o s� se întâmple dup�

absolvire, nu �tiu sigur dac� o sa �inem

leg�tura… ar fi dr�gu�. O s� ne mut�m în alt�

zon�, eu �i familia mea, unde locuiesc mai

mul�i neromi. De abia a�tept �i cred ca o s�

aib� un impact asupra viitoarelor mele

prietenii.

B.J., FOST ELEV AL ȘCOLII PRIMARE KOSSUTH LAJOS

Am început �coala la �coala

primar� Kossuth Lajos în

2002 �i am absolvit în

2011. A trebuit s� repet

clasa întâi pentru c� am

lipsit de la multe ore.

Trebuia s� m� duc regulat

la spital pentru tratament

din cauza mu�c�turii unui câine. Am lipsit 6

luni de la gr�dini�� �i vreo cinci �i jum�tate de la

�coal�. Trebuia s� m� duc în capital� pentru

aceste tratamente.

Acum înv�� la �coala voca�ional� de

mecatronic� �i mecanic� Lukács Sándor,

specializarea manufacturare piese de motor

de automobil. Mai am doi ani pân� când

termin. Anul trecut am fost în anul zero, care

este anul preg�titor pentru cei care studiaz� o

limb� str�in�.

Am avut posibilitatea de a alege limba �i eu

am ales germana. A� vrea s� lucrez la

Compania Nimak; de aceea am ales

germana. Aceast� companie realizeaz�

cilindre principale pentru companiile care

produc automobile. Acum îmi fac internshipul

acolo.

Nu cred că a fost în dezavantajul meu să merg la o școală mai slabă. Dacă te concentrezi, poți să înveți bine și la școala Lukács Sándor, de asemenea.

Dar, da, este adevărat; nu erau cerințe grele la școala Kossuth ca la Kazinczy sau în alte școli

mai mari.

Mi-am dat seama de asta în clasa a opta

când am ales �coala secundar�. Prietenii mei

de la fotbal mergeau cu to�ii la Radnóti �i

acolo erau alte cerin�e.

Nu știu cum ar fi fost viața mea dacă as fi schimbat școala și m-aș fi înscris la o altă școală primară. M-am gândit la ce s-ar fi întâmplat dacă aș fi mers la altă școală în oraș, una care să nu fie segregată.

Am vrut s� merg la Jókai, dar nu am putut.

Am vrut s� merg acolo pentru ca �coala

aceea era mai aproape de mine. La vremea

respectiv� locuiam în complexul din vremea

sociali�tilor, Marczalváros (Gy�r), �i �coala

Jókai era la aproximativ la 500 de metri

distan�� de cas�.

Dup� ce am terminat �coala primar� am ales

�coala Lukács pentru c�

eram �i sunt în continuare

înnebunit dup� ma�ini. La

�coala Kossuth am fost

întrebat de ce nu îmi

continui �coala „normal”. �i

am spus ca îmi plac ma�inile

�i mi-ar pl�cea s� am o

meserie.

Mai mult, aici o s� am �i bacalaureat. Nu sunt

mul�i elevi romi aici. Dar am v�zut câteva fete

cunoscute de la fosta �coal�. Nu sunt singurul

elev rom de aici. Cred c� vor r�mâne �i nu vor

abandona. Daca fac un efort, bineîn�eles. O

s� fie nevoie s� se acomodeze cu ordinea

lucrurilor aici a�a cum au f�cut �i la Kossuth.

Dar cred c� depinde de fiecare persoan�.

In afar� de �coal�, sunt înregistrat ca juc�tor la

Clubul Sportiv Göny�. Mi-ar pl�cea s� devin

juc�tor profesionist, dar mai am mult pân�

atunci �i nu merge a�a. Nu cred c� o s� pot s�

m� între�in doar din asta. Dar altfel nu sunt

genul de om care s� declare �i s� se

mândreasc� c� este un juc�tor de fotbal

profesionist. Sunt juc�tor la juniori, dar m�

antrenez cu majorii. De 7 meciuri, joc la

majori.

Joc fotbal de 13 ani �i am înv��at acolo cum s�

m� port cu oamenii. Practic, prin intermediul

fotbalului am cunoscut �i copii neromi. Daca

fo�tii mei colegi din primar ar fi f�cut vreun

sport, ar fi înv��at �i ei disciplina, ordinea �i

datoria.

Sportul te poate învăța multe lucruri. Problema este că un copil care merge

la o școală segregată nu are ocazia să cunoască persoane cu un alt „stil”. Obișnuiam să stau mai mult cu copiii unguri din cauza fotbalului. De fapt, nu mai am prieteni de la fosta școală.

Ii mai întâlnesc ocazional pe strad�. Nici

m�car nu mai îmi aduc aminte numele

pre�edintelui clasei. Practic, am pierdut orice

contact cu fost mea �coal�. Mereu am avut

atitudinea asta de a a�tepta cu ner�bdare

viitorul �i de a construi pe trecut. Erau câ�iva

profesori de care îmi pl�cea la �coala

Kossuth. Îmi pl�cea de Pista Horváth, care

era antrenor de caiac �i era profesorul meu

de educa�ie fizic�.

Le spunea tuturor s� fac� ceva în via�a, nu

doar s� a�tepte s� li se întâmple ceva. Îl

respectam foarte mult. El era profesorul meu

preferat �i nu doar pentru c� era o persoan�

ok �i pentru c� nu trebuia s� ne str�duim la ora

lui ca s� alerg�m repede. De fapt, alergam

repede; m� refer la altceva. M� refer la faptul

ca m-a ajutat s� merg înainte în via��.

Nu este bine ca un copil să meargă la o școală segregată pentru că îi intră în cap că este diferit- mai simplu.

Sunt anumite comportamente pe care omul

le adopt� sau nu �i mai târziu este mai greu

pentru ei s� se integreze undeva. Din fericire,

eu nu am avut nici o problem� s� m� integrez

în �coal� aceasta.

RESEGREGAREA ÎN ORAȘUL NYÍREGYHÁZA

La marginea ora�ului Nyíregyháza exist� o a�ezare de romi numit� Guszev. La mijlocul anilor

2000, copiii din comunitate mergeau la �coala din cartier pentru c� era cea mai apropiat� de casa

lor �i deoarece districtul �colii coincidea cu a�ezarea lor. CFCF a început s� viziteze a�ezarea

începând cu vara anului 2006 încercând s� conving� conducerea ora�ului s� închid� �coala

respectiv� deoarece era segregat�. La început, autorit��ile locale nu au reac�ionat, a�a c� CFCF a

dat în judecata conducerea local� pentru segregare17.

In 2007, ca rezultat al ac�iunilor legale ale CFCF �i al negocierilor îndelungate, Nyíregyháza a

închis �coala segregat� din comunitatea Guszev. Copiii �i-au continuat educa�ia în celelalte 6 �coli

primare din ora�, ajuta�i de autobuze �colare �i câ�iva fo�ti profesori de la �coala închis� care aveau

rolul de mentori.

                                                                                                                         17 Segregarea bazat� pe istoricul etnic (�i alte informa�ii protejate men�ionate în Legea Tratamentului Egal) este interzis� în Ungaria.

In 2011, noul primar a întreprins m�suri pentru a redeschide �coala din comunitate ca parte a �colii

primare Greco catolice în Nyíregyháza, oferind cl�direa �colii în mod gratuit �i fonduri locale

substan�iale pentru ajutor financiar suplimentar. In acela�i timp, autoritatea local� a încetat s� mai

ofere copiilor din comunitate transport c�tre �colile integrate din centrul ora�ului.

Noua �coal�, �coala primar� Sója Miklós, ofer� educa�ie religioasa într-un cadru segregat, având în

vedere c� doar elevii romi sunt înscri�i la aceast� �coal�. Împreun� cu Roma Education Fund, CFCF

s-a implicat în ac�iuni de lobby �i advocacy împotriva acestei ac�iuni, precum �i în negocieri cu

episcopul Bisericii Greco Catolice, dar f�r� nici un rezultat. Decizia primei instan�e de judecat� a

fost dat� în data de 28 februarie 2014 �i spunea c� biserica �i autorit��ile locale fac segregare, în

mod ilegal, în acea �coal�.

P.M., MAMĂ ROMĂ CARE LOCUIEȘTE ÎN COMUNITATEA GUSZEV

Copilul meu este înscris, în prezent, la �coala

primar� Móricz Zsigmond. Mai înainte, a fost

înscris la �coala din comunitate c� acolo

apar�ineam ca �i adres�. Dar acum nu am mai

�tiut la ce �coal� ar trebui s� mergem în func�ie

de adres�.

Mai sunt câ�iva copii romi din comunitate

care merg la aceast� �coal� �i câ�iva copii din

alte comunit��i de romi merg la aceast� �coal�

de când s-a închis �coala primar� Benczúr.

Înainte, erau doar câ�iva romi în aceast�

�coal�. Din 29 de elevi în clasa copilului meu,

doar 5 erau romi. Nu exist� clase numai de

romi; copiii romi sunt distribui�i în mod egal în

clase. In clasa fiului meu nu exist� nici o

problem� cu romii. Se poart� în mod

corespunz�tor. Cred c� Móricz este în

continuare o �coal� de elit�.

Colegii lui nu îl intimideaz� pe fiul meu �i asta,

pentru mine, este foarte important. Dup�

p�rerea mea, ar fi mai mul�i copii romi înscri�i

în aceasta �coala dac� �coala Greco Catolic�

Sója Miklós nu ar fi atât de aproape de

comunitate. Pe de cealalt� parte, elevii din

�coala Moricz trebuie s� pl�teasc� fondul

clasei în mod regulat, lucru ce descurajeaz�

familiile s�race.

Toate aceste cheltuieli pot fi destul de mari.

Fondul clasei este de 800 HUF (aprox. 2, 5

Euro) pe lun�. Ace�ti bani sunt pentru

�ervetele �i s�pun. Cred c� asta creaz�

probleme unor familii. �i mie mi s-a întâmplat

s� nu pot s� pl�tesc câteva luni �i �coala mi-a

atras aten�ia. Totu�i, unele familii au o

situa�ie financiar� mai bun� decât a noastr�.

Odată, fiul meu a fost nevoit să nu meargă într-o excursie cu clasa pentru că nu am avut bani să o plătesc, 2500 HUF (aprox. 9 Euro). Imaginează-ți cât de greu trebuie să fie unei familii cu 4-5 copii.

Copiilor care au fost transfera�i la �coala

Móricz dup� ce �coala Benczúr a fost închis�,

le este cel mai greu. La un moment dat am

auzit o mam� spunând c� fiul ei nu face fa�� la

aceast� �coal� �i ca este dispus� s� îl duc� la

�coala Sója din comunitate.

Multe familii nu își permit să plătească cheltuielile la școală și de aceea decid să își înscrie copiii la școala Sója. Pentru că la această școală nu trebuie să plătești pentru nimic.

In timp ce manualele sunt în continuare

gratuite la �coala Móricz, rechizitele trebuie

cump�rate de p�rin�i. Asta m� costa, de obicei,

în jur de 6.000-10.000 HUF (20-33 Euro).

�coala trebuie s� înceap� �i unele familii nu au

nimic. Exist� un ONG numit Human-net, care

ne ajut� s� facem fa�� datoriilor �i uneori fac

dona�ii de haine. �i-au deschis sediul în

comunitate în acela�i timp când �coala

segregat� a fost închis�.

Renáta Ádám, îngrijitoare din comunitate, a

convins p�rin�ii s� aleag� �coala Sója. Cel mai

puternic argument al ei a fost acela c� nu vor

mai fi autobuze din partea �colii care s� duc�

elevii din comunitate la �colile din centrul

ora�ului; �i prin urmare, familiile ar trebui s�

pl�teasc� abonamentul lunar.

Fiul meu nu are dreptul la aloca�ia dat� de

prim�rie în fiecare lun� pentru abonamentul

de autobuz pentru c� în 15 minute ajunge la

�coal�.

Când serviciul de autobuz din partea scolii s-a desființat, câțiva copii din comunitate au fost nevoiți să se transfere la școala Sója. Cred că acei copii au primit și bonuri pentru haine de la magazin.

Nu am o problem� cu �coala Greco catolic�

pentru c� nici nu îi cunosc.

Dar nu era nevoie de o școală în comunitate pentru că doar copiii romi

merg acolo. Sunt excluși de lumea din afară. Tot nu înțeleg de ce au redeschis școala.

Cred c� restul p�rin�ilor romi nu vor s�

vorbeasc� despre asta pentru c� se tem de

conduc�toarea autonomiei locale rome,

Terike. Nu vor s� î�i strice rela�ia cu ea pentru

c� i-a ajutat �i cu alte ocazii.

Pe de cealalt� parte, nu am idee de ce Terike

sprijin� �coala Greco catolic� atât de mult.

Cred c� are vreun câ�tig din asta, pentru c� în

trecut era împotriva �colii segregate care mai

târziu a fost închis�, a�a c� este foarte greu de

în�eles de ce îi place aceast� �coal� �i de ce o

sprijin� acum.

SEGREGARE INTER ȘCOLARĂ ÎN ORAȘUL JÁSZLADÁNY

Ora�ul Jászladány a avut doar o �coal�

primar� pân� în septembrie 2003. La ini�iativa

primarului ora�ului, �coala privat� - între�inut�

de o funda�ie în al c�rui consiliu director

primarul era membru- s-a deschis în aceia�i

cl�dire cu �coala public� ca s� educe copiii

care „vor s� înve�e”.

Ca �i rezultat al deschiderii noii �coli, copiii

romi �i cei dezavantaja�i din punct de vedere

social - care nu î�i permiteau s� pl�teasc� taxa

- au r�mas în �coala public�, în timp ce

neromii �i ceilal�i copii cu posibilit��i s-au

înscris în �coala privat�. CFCF, împreuna cu

un ONG local pentru romi au depus o

plângere împotriva prim�riei �i funda�iei.

Pe 29 iunie 2011, Curtea Suprem� a decis în

favoarea plângerii CFCF sus�inând c� exist�

segregare în Jászladány între 2 �coli, care

sunt în situa�ii comparabile �i segregarea

dintre ele trebuie s� ia sfâr�it.

Maniera în care ar trebui s� se fac�

desegregarea nu a fost precizat�, deoarece

Curtea nu avea competen�� pentru asta, dar

a întors cazul la prima instan��. Din cauza

transferului �colii la �coal� Centru de

Între�inere18 (in continuare numit KLIK) de la

1 ianuarie 2013, CFCF �i-a completat

plângerea �i a ad�ugat �i Centrul în procedur�.

�coala Funda�iei a fost înlocuit� cu o �coal�

catolic�, a�adar segregarea în Jászladány

exist� în continuare.

MĂRTURIA UNEI MAME ROME

Ceremonia de deschidere s-a �inut azi la

�coal�. Primarul a zis c� avem dreptul s� ne                                                                                                                          

18 Un organism statal care supravegheaza �i între�ine �colile publice din Ungaria de la 1 ianuarie 2013

înscriem copiii oriunde, dar dac� intervine

vreo problem� legat� de copii sau p�rin�i, s� nu

venim la ea pentru ajutor.

Ca �i p�rinte rom, cred c� acesta este motivul

pentru care copiii romi nu sunt înscri�i la

acea �coal�. Intr-un an �colar, primarul a

distribuit echipamente sportive din partea

funda�iei si p�rin�ilor le-a fost team� c� nu vor

mai primi astfel de sprijin dac� î�i înscriu copiii

la �coala nou�. Primarul a spus ca nu în�elege

de ce p�rin�ii romi au solicitat ajutorul juridic

unui ONG. De ce nu au vorbit despre aceast�

problema cu ea, în schimb?

Aș vrea să mai spun că romii nu au voie să intre în biroul primarului. Personal, nici eu nu pot să o abordez, nu am reușit să vorbesc cu ea nici măcar o dată de când m-am mutat aici.

Copiii primarului merg la �coala din

Szászberek. I-a dus de la �coala din

Jászladány. Dar �i directorul a f�cut la fel; are

5 copii. Acum eu m� întreb: de ce copiii lor nu

se duc la aceia�i �coala cu copiii romi �i de ce

sunt du�i la o �coal� privat�?

Am vorbit cu directorul �colii �i mi-a spus c�

elevii vor fi educa�i în cadrul orelor de religie.

Vor începe diminea�a cu o rug�ciune în

comun. Vor încerca s� înve�e copiii potrivit cu

înv���turile bisericii astfel încât copiii s� se

iubeasc� �i s� nu se r�neasc� unii pe al�ii.

Am ales această școală pentru copiii mei pentru că a trebuit să îi retrag de la fosta școală pentru că erau maltratați. Erau maltrați și în cadrul și în afara școlii. Directorului nu îi pasă de asta.

Cred c� directorul �colii este o persoan� bun�.

Înainte a fost directorul �colii primare din

Szászberek �i am auzit multe lucruri bune

despre el. Aproape 70% dintre copiii din

Jászladány merg la �coala din Szászberek.

Sunt �i câ�iva copii romi care înv��a acolo;

merg acolo cu un autobuz, în fiecare zi. To�i

p�rin�ii sunt mul�umi�i a�a. Si eu am vrut s� îmi

înscriu copiii acolo, dar nu am reu�it s� m�

obi�nuiesc cu distan�a.

MĂRTURIA UNEI FETE ROME

Numele meu este Cs.E. �i am 14 ani. Aceast�

�coal� este foarte rea. Lucrurile care se

întâmpl� acolo - nu te po�i duce la baie din

cauza asta. �i nici nu vrei s� te duci acolo

pentru c� miroase foarte urât.

Nici măcar nu fac curățenie în școala aia. Și elevii fumează în baie. Profesorii sunt cruzi, bat copiii. Fac tot

felul de lucruri. Sunt supărata din cauza câte unui profesor în fiecare zi.

O ur�sc, chiar o ur�sc. Este foarte rea. Dac�

nu fac ceva, este �i cruda. Spune c� o sa ne

reclame la poli�ie �i c� o sa m� ia. Tot îmi

spune c� aloca�ia o sa ne fie luat�. �i nu am

f�cut nimic. �i nu face a�a doar cu mine. A�a le

face �i celorlal�i. Nici nu pot s� o întreb de ce

face asta pentru c� nu m� las� s� vorbesc.

Începe s� �ipe imediat.

Suntem 26 de copii în clasă. Toți suntem romi. Nu cred că sunt copii unguri în toată școala. Doar romi.

Eu sunt la „B”, dar nu sunt diferen�e între

clase. In afara profesorilor, aceast� �coal�

este proast� din cauza b�t�ilor. Poli�ia este

mereu acolo… câteodat� �i ambulan�a. �i

profesorii lovesc elevii, uneori. Odat�, o

profesoar� pentru educa�ia special� a lovit un

copil mic atât de r�u încât i-a rupt nasul.

Pentru c� sunt �i clase pentru copii cu nevoi

speciale. Dar eu nu merg acolo. Aceste

clase sunt în alt� cl�dire.

Trauma de care am avut parte la �coal� a fost

atunci când l-am rugat pe profesorul de

informatic� s� vin� s� m� ajute c� nu �tiu ce s�

fac la calculator. �i el a zis c� nu vrea �i c� de

ce nu �tiu s� folosesc un calculator. �i atunci

m-a luat de p�r �i m-a tras în jos �i apoi m-a

împins pe u�� afar�. Nu am spus nim�nui c� s-

a întâmplat asta.

Nu ar fi făcut nimeni nimic așa că nu contează dacă spuneam sau nu cuiva. Acest profesor, apropos, abuzează și alți copii din clasă. Au un băț lung și lovesc elevii cu el.

Dar nu ca �i când le-ar da la palm�, îi love�te

în spate. Nu �tiu de ce fac asta. Dirigin�ii nu

fac nimic. In clasa mea, este o profesoar�

care bate în mod regulat o fat� �i un b�iat. Îi

love�te în cap cu ceva cu care nu ar trebui.

Diriginta mea, la mine doar �ip�. Dar celorlal�i-

de obicei, le deschide ghiozdanele �i arunc�

tot ce este în ele �i îi love�te. Aceast�

profesoar� se a�teapt� ca elevii s� îi r�spund�

cu înjur�turi. �i atunci îi las� în pace. Am un

coleg care st� lâng� mine �i vorbe�te urât cu

profesoara lui, dar ea nu zice nimic. Eu nu îi

r�spund, dar ea îmi ia ghiozdanul �i îl arunc�

pe jos.

O întreb: „Doamn�, de ce face�i asta?” �i m�

respinge, de�i eu nu fac nimic. In schimb, nu

le zice nimic celor care o înjura �i o scuip�.

Apoi începe s� �ipe. �i m� amenin�� c� o s� fac�

în a�a fel încât s� îmi retrag� aloca�ia �i îmi

spune c� dac� o chem pe mama la �coal� s�

m� ajute, o s� cheme poli�ia.

In afar� de asta, nu mai îmi vine în cap nimic

legat de mine, decât sora mea…da. Cei mai

mari erau împreun� cu cei mici la gr�dini��. �i

un b�iat mai mare, de 16-18 ani, a b�tut-o pe

sora mea. Toat� lumea a v�zut, inclusiv

profesorii, dar nimeni nu a f�cut nimic. Au

b�tut-o mai mult de jum�tate de or�.

Profesorul l-a l�sat pe b�iatul �sta mai mare s�

o pun� la p�mânt; haina îi era rupt�, cerceii îi

erau smul�i din urechi. Avea vân�t�i pe tot

corpul. Profesorul a zis ca nu s-a b�gat

pentru ca îi era fric�. Profesorul acesta este

b�rbat. Noi �tim c� sora mea a fost b�tut� de un

b�iat din familia Suki, dar nu am îndr�znit s� le

zicem ceva pentru c� sunt mul�i �i au un stil

de via�� foarte urât.

A venit poli�ia �i a vorbit cu profesorul, dar nu

s-a întâmplat nimic. Am fost la doctor cu sora

mea, dar acesta a zis c� el nu ne poate da

raportul �i c� trebuie s� mergem la Berény, �i

c� cei de acolo ni-l vor da. Dar c�l�toria pân�

acolo costa 10,000 HUF �i nu ne permitem.

Aceast� �coal� nu era a�a mai demult. A

început s� fie a�a când am început clasa a

cincea. Pân� atunci, profesorii nu loveau

copiii.

A� fi bucuroas� s� m� transfer de la �coala

asta, de exemplu la �coala bisericii. Dar

profesorul nu m� las�. Câteodat� îmi spune ca

m� d� afar� din �coal� dac� vreau s� schimb

�colile. Mi-ar pl�cea s� îmi continui studiile �i s�

devin maseur terapeut.

REDESCHIDEREA ȘCOLII PENTRU ROMI PILISCSABA

In August 2013, CFCF a fost anun�at� c� o

�coal� rom� închis�, �coala primar� Jókai Mór,

a fost deschis� cu mai pu�in de 35 de copii în

Piliscsaba. Statul – ca �i administrator al

�colii- s-a decis s� încheie desegregarea din

ora� f�r� o cauz� cunoscut�.

CFCF a f�cut câteva vizite în teren în

comunitate �i a negociat cu administratorul

�colii �i cu directorul. Comisarul Drepturilor

Fundamentale a ini�iat o investiga�ie în acest

caz. CFCF �i-a prezentat argumentele

Comisarului �i a depus probe împotriva �colii

�i administratorului acesteia. Urm�torii pa�i

legali sunt men�iona�i în raportul Comisarului.

Dou� mame rome ai c�ror copii merg la �coala

primar� Jókai au împ�rt��it experien�ele lor cu

aceast� �coal�.

MAMA 1

Fiul meu era abuzat cu regularitate de al�i

copii la �coala primar� Jókai. Am fost la �coal�

s� m� plâng de aceast� problem�. 3 ani la rând

m-am plâns, dar nu s-a schimbat nimic.

Și fiul meu nu mai voiă să meargă la școală pentru că îi era frică de ceilalți copii. Râdeau mereu de el, din te miri ce motiv. Nu eram mulțumită nici de calitatea educației.

In prima lun� a semestrului, un copil

provenind dintr-o familie cu o reputa�ie

proast�, a fost dat afar� din �coal� pentru c�

aproape i-a dat foc salopetei fiului meu cu o

brichet�. Dup� acest incident, m-am dus s�

vorbesc cu directorul scolii, dar p�rintele

copilului a vrut s� m� atace. Lucruri de genul

asta se întâmpl�.

�i anul trecut, când copilul meu a fost

maltratat, m-am dus s� vorbesc cu directorul.

Ceilal�i p�rin�i au venit la mine acas� �i au

spus c� trebuie s� rezolv�m aceste probleme

în afara �colii. �i apoi le-am spus c� nu este

corect ca fiul meu s� fie b�tut �i ei s� îmi cear�

explica�ii de ce am f�cut plângere la director �i

l-am rugat s� aib� mai mult� grij� de el. De

aceea am vrut s� îmi duc fiul la o alt� �coal�.

Am vrut s� îl duc la �coala german� (unde

anumite materii sunt predate în german�)

când era în clasa a treia, dar nu am reu�it.

Motivul a fost limba german�. Directorul a zis

c� fiul meu nu a înv��at deloc germana pân�

acum �i nu ar putea s� recupereze. Trebuia s�

dea un examen, dar nu �tia deloc limba

german�.

In �coala german� sunt doar 3 copii romi în

fiecare clas�. Sunt respin�i la înscriere. Dar,

din fericire, nu mai sunt astfel de incidente în

�coal�. De când a venit noul director lucrurile

s-au schimbat. Am impresia c� acum le pas�

mai mult de copii. L-am cunoscut deja pe

noul director. Am observat c� este direct,

strict, dar �i iert�tor.

Dup� �coal�, fiul meu �i al�i copii se joac� în

curtea �colii. Apoi au gustarea �i dup� ora 4

vine acas�. Nu înva�� dup� �coal�. De obicei,

se joac�. �i aduce ghiozdanul acas�. Dar

acas� nu înva�� deloc. Îmi spune c� nu are

teme de f�cut.

Am vorbit cu fostul diriginte �i a zis ca el �i

prietenii lui r�mân în clasa. Fac toate temele

la �coal�. Are o carte cu exerci�ii, dar nu o

folose�te dup� amiaza. Dup� ora 2, nu mai

înva�� deloc. Doar coloreaz� �i se joac�.

Copiii petrec perioada dup� �coal� cu o

profesoar� pe nume Tünde. Unii copii, care

au voie, pot pleca de la �coal� la ora 3, iar

ceilal�i stau pân� la ora 4.

Fiul meu nu a vrut până acum să meargă la afterschool19, dar acum vrea

                                                                                                                         19 Intâlnirile de studiu dup� �coal� („tanoda” în maghiar�) sunt centre de studiu organizate de ONG-uri care ofer� posibilit��i de înv��are pentru copii la diferite materii (practic�) �i în alte domenii precum sport �i muzic�. Nu trebuie s� fie organizate de �coal� �i ofer� un mediu de înv��are informal �i vesel.

probabil din cauză că verii lui i-au spus că este foarte bine acolo.

In orice caz, copilului meu îi place s� mearg�

la �coala primar� Jókai. Spune c� îi place

acolo. Sunt doar 8-9 elevi în fiecare clas�, nu

sunt mul�i. In clasa întâi sunt doar 5 sau 6

copii înscri�i.

Au o or� de sport comun� cu elevii de clasa

întâi. Fiul meu nu a mers la orele de înot

pân� acum, dar nu este obligatoriu. Dar acum

nu se mai duce nimeni la înot pentru c� au

acoperit piscina. Mai obi�nuia s� ia ore de

taekwondo, dar acum nu mai merge. Nu se

purta frumos �i tat�l s�u nu l-a l�sat s� se mai

duc�. Câteodat� nu î�i f�cea temele din cauza

orelor de taekwondo.

MAMA 2

Mai demult, am vrut s� îmi înscriu copiii la o

alta �coal� pentru c� nu eram mul�umit� de

director �i de profesori cu excep�ia unora. De

asemenea, nu vedeam nimic în studiul lor, in

cuno�tin�ele lor.

Szidó, mai ales, era foarte în urm�. Era clasa

a patra, dar cuno�tin�ele ei erau cele ale unui

copil de clasa a doua. Putea s� scrie �i s�

citeasc� bine, dar tabla înmul�irii �i ceasul…

Si copiii se plângeau �i de ceilal�i copii. Erau

mul�i copii care se purtau urat în �coala asta

�i înc� mai sunt. Astea erau problemele.

Acum v�d câteva schimb�ri, le observ. Acest

director nou este destul de puternic �i strict.

Am auzit �i lucruri rele despre el. Dac� este

sau nu adev�rat, nu �tiu. Nu am încredere

deplin� în el pentru c� am vorbit doar de 2 ori

cu el. Aud vorbindu-se despre el atunci când

vin copiii de la �coal� �i spun cât este de strict

�i c� a chemat poli�ia.

Poli�ia vine la �coal� de 2 ori pe s�pt�mân�. Am

fost recent la o �edin�� cu p�rin�ii �i a zis c�

dac� nu se în�elege cu un copil, cheam�

poli�ia. Dar anul trecut �i cu doi ani în urm�,

copiii mergeau la �coal� când voiau. Nu avea

importan�� c� orele începeau la 8. La 8.30 ei

tot pe str�zi umblau. Si apoi se duceau la

�coal� �i nu se întâmpla nimic.

Înc� mai sunt copii care se poart� urât, dar

foarte pu�ini. Câ�iva au fost exmatricula�i �i

acum trebuie s� dea ni�te examene20. Asta se

datoreaz� directorului care a eliminat copii r�i

din �coal�. Le-a spus s� devin� „elevi educa�i

                                                                                                                         20 In Ungaria, copiii pot fi scuti�i sa mearg� la �coal� în anumite zile din diferite motive precum practicarea regulat� a unui sport, participarea la proiecte culturale (de exemplu, actoria). Cei care au statutul de „elevi �coli�i acas�” vor trebui sa dea examenele de sfâr�it de semestru. A devenit destul de normal în ultimii ani ca elevii mai dificili s� primeasc� acest statut. Totu�i, ace�ti elevi nu au prea multe beneficii din asta pentru ca înva�� foarte pu�in �i abandoneaz� �coala devreme.

acas�”. Apoi s� vin� la sfâr�itul semestrului s�

dea examenele.

Cei mai răi copii veneau cu toții la școală anul trecut. Dar acum, din familia aceea problematică, doar jumătate dintre copii mai vin la școală. Cei mai cuminți.

Un alt motiv pentru care am vrut s� iau copiii

de la aceast� �coal� au fost p�duchii.

Cheltuiam în fiecare s�pt�mân� 2000 HUF

(aprox. 6, 6 Euro) ca s� nu ia p�duchi. In

ciuda acestui fapt, tot veneau acas� cu

p�duchi. Acum le fac tratament în fiecare

duminic�. Fac asta în fiecare duminic� dup�

prânz pentru c� mai sunt câ�iva copii din

familia aceea care vin la �coal�.

Acum au ore de dans dup� �coal�. De

asemenea, �coal� ii duce la cursuri de înot la

Budapesta. Pot face box sau pot juca fotbal.

Jeny merge la înot. Au �i c�l�rie, dar pân�

acum doar copiii din clasa întâi au voie s�

mearg�. O s� le permit� curând �i copiilor mai

mari s� mearg�. Pân� acum nu era nimic

disponibil la aceast� �coal�. Toate astea au

ap�rut odat� cu noul director.

Vin acas� în fiecare zi la ora 4 �i apoi pleac�

imediat la întâlnirile de studiu dup� �coal�. �i

Jenny merge, dar ea este într-o clasa mai

mic� �i poate sta doar pân� la ora 4. Azi e mai

devreme acas� pentru c� este o zi de sport la

�coal�. La prânz deja era acas�.

Când Jenny era clasa a doua �i Szidó în

clasa a patra, am încercat s� le înscriu la

�coala din Jászfalu. De fapt, mai �tiu doi

p�rin�i care au vrut s� î�i înscrie copiii la �coala

Újfalu, dar au aceia�i poveste ca �i noi. Am

vorbit cu directorul în timpul verii �i ne-a spus

c� o s� întrebe profesoara câ�i elevi sunt în

clasa ei.

Ziua urm�toare m-a sunat �i mi-a zis c� a

vorbit cu o profesoar� care a zis c� nu mai are

loc �i pentru Jenny pentru c� trebuie s�

rezerve 2 locuri pentru cei care se mut� în

Pilisjászfalu. A spus c� este obligat� s� îi

accepte pe aceia.

Era 18 elevi în acea clas�. Dar mi-a spus c�

pot sa o duc pe Szidónia. �i eu am spus c�

trebuie s� m� gândesc un pic. Dar nu am vrut

s� le duc la �coli diferite a�a c� amândou� au

r�mas în Jókai.

�i a mai fost o ocazie când Szidóka era la

gr�dini�� �i am vrut s� o ducem la �coala

german�. Dar am fost anun�a�i c� nu a fost

primit� la �coal� din cauza lipsei spa�iului. �i m-

am gândit c� nu o sa duc un elev de clasa

întâi la �coal� în alt ora�.

�tiam c� nu va fi acceptat� la Ward pentru c�

nici un copil din Piliscsaba nu merge acolo.

Doar copii din Klotildliget �i milionarii din

Vörösvár merg acolo. Aceea este o �coal� de

elit�, catolic�. Nici m�car un copil rom nu

merge acolo. Doar copii ai c�ror p�rin�i sunt

oameni de afaceri.

Nu am mai încercat s� le înscriu la Jászfalu

de atunci. Motivul este c�, Aunt Kati,

profesoara lui Szidó a spus c� va veni un nou

director la Jókai �i c� este sigur� c� vor fi

schimb�ri în bine. Mi-a cerut s� a�tept �i s� las

copilul înc� un pic la aceast� �coal�.

Dac� ar trebui s� aleg o �coal�, a� vrea ca

fetele mele s� mearg� la Jászfalu. Se spune

c� este o �coal� foarte bun�. Câ�iva copii merg

�i la Tinnye, dar este destul de complicat s�

ajungi pân� acolo. Sunt multe accidente pe

acolo. Drumurile sunt groaznice.

In apropiere de Garancs este un drum al

mor�ii- mul�i oameni au murit deja acolo.

Iarna este înghe�at �i plin de z�pad�. Eu nu

conduc �i partenerul meu lucreaz�, a�a c� ar

trebui s� mergem cu autobuzul. Din cauza

transportului, nu am ales aceasta �coal�, de�i

se spune ca �coala de acolo este foarte bun�.

Ne deranjează că în școala unde învață copiii noștri sunt doar elevi romi. Nu îmi place că singurii lor colegi sunt copiii romi… e ca și când copiii sunt excluși.

In Jászfalu copiii merg împreun� la �coal�.

Acolo sunt mai mul�i unguri. In urma cu 10-

15 ani sau mai mult, când mergeau copiii la

�coal� puteai sa vezi 40-50 de copii în clasa

întâi. Acum dac� sunt 3. Copiii mei nu

creeaz� probleme, dar sunt mul�i cei care o

fac. Bineîn�eles c� cineva nu poate fi

mul�umit de aceast� �coal� cu doar 3 copii.

Daca ar fi o �coal� normal� ca atunci când

eram eu copil, atunci ar fi mai mul�i elevi la

�coal�.

Chiar și atunci, pe timpul meu, se știa că sunt de etnie romă, mai era un copil rom, dar erau și unguri și mergeam împreună la școală. Un ungur învăța la fel ca și mine. Problema este că aceasta școală are o reputație foarte proastă.

Si p�rin�ii nu �i-au mai înscris copiii aici. Szidó

�i-a îmbun�t��it rezultatele la �coal�, dar asta

se datoreaz� grupului de studiu dup� �coal�.

Dar la ce �coal� a� putea s� le duc? Aceast�

�coal� este stigmatizat�: oamenii spun c� asta

este �coal� de romi. Cu mult timp în urm�

chiar �i copiii din Liget veneau la aceast�

�coal�. Eram cu to�ii împreun� aici.

HARȚUIREA ȘI RAZBUNAREA ÎN CAZUL UNEI FETE DE ETNIE ROMĂ ÎNTR-O ȘCOALĂ LUTERANĂ Un tata rom a contactat CFCF la începutul

anului 2013 deoarece fiica lui era h�r�uit� �i

discriminat� de directoarea unei �coli primare

luterane din Albertirsa. Clasa fiicei lui era

împ�r�it� în 2 grupuri: copiii mai slabi �i copiii

mai buni (avansa�ii).

Fata a fost pus� în grupul celor mai slabi de�i

avea note foarte bune. Tat�l a f�cut o

plângere oficial� la director. Tat�l se temea c�

aceast� decizie era p�rtinitoare din cauza

etniei fiicei lui. Dup� depunerea plângerii,

directoarea a început s�-i h�r�uiasc� fata.

Mai întâi, CFCF a încercat s� medieze

situa�ia, dar a devenit evident c� directoarea

nu era dispus� s� negocieze. CFCF a aflat c�

mai erau �i p�rin�i neromi care aveau plângeri

legate de directoare. In aprilie 2013, CFCF a

f�cut o vizit� în Albertirsa �i a adunat

plângerile p�rin�ilor. Dup� întâlniri �i

coresponden�� cu Episcopul �i administratorul

�colii, tat�l a decis s� î�i înscrie fiica la o alt�

�coal� deoarece întâlnirile �i scrisorile nu au

avut consecin�e pozitive. Familia a decis s�

nu mai înainteze cu demersurile legale.

MĂRTURIA TATĂLUI

Interviul cu tat�l a avut loc înainte de

transferul fetei la �coala primar� de stat.

„Fiica mea merge la �coala administrat� de

biserica luteran�. Este clasa a cincea. Nu mi-

am înscris fiica la �coala primar� luteran� din

Albertirsa ca s� înve�e lucruri rele.

Am înscris-o acolo pentru că am crezut că este disciplina și ordine acolo și îi vor da o educație normală. Dar din păcate nu au făcut asta. Deloc.

Pe m�sur� cu trecerea timpului am aflat ce se

întâmpl�, de fapt, acolo. Clasa fiicei mele era

împ�r�it� în doua grupe de studiu: un grup

pentru elevii mediocrii �i unul pentru elevii

avansa�i.

Ea era în grupul mediocrilor deși avea rezultate bune, GPA de 4.5.

In clasele I-IV a avut rezultate foarte bune.

Când a început �coala în septembrie, clasa ei

a fost împ�r�it� în aceste 2 grupe de studiu.

Noi nu am fost anun�a�i despre asta.

Directoarea �i fostul diriginte nu ne-a zis

nimic despre asta. Am aflat de aceste grupe

de studiu în februarie, de la un p�rinte rom.

M-am dus s� m� plâng directoarei despre

asta împreun� cu un alt p�rinte rom. Acest

p�rinte a pus câteva întreb�ri �i directoarea a

început s� se certe cu mine. In acel moment

mi-am dat seama c� nu putem s� vorbim într-

o manier� civilizat�.

A�a c� am f�cut o scrisoare c�tre �coal� în care

îi solicitam directoarei s� m� lase s� vad

testele la matematic� ale fiicei mele care au

stat la baza deciziei profesorului de a o pune

în grupul elevilor mediocrii �i am cerut mai

multe informa�ii despre grupele de studiu.

Reacția a fost următoarea: „Nu am știut că ești atât de prost încât ai aflat de grupele de studiu de abia acum.” I-am mulțumit pentru cuvintele amabile și i-am cerut să îmi transmită răspunsul în scris, amintindu-i că are la dispoziție 14 zile.

In aceast� perioad� de 14 zile, fiica mea a

fost victim� a discrimin�rii. A primit dou�

avertiz�ri scrise din partea dirigintei. In

fiecare mar�i are 7 ore, dar în timpul celei de-

a �asea ore este liber� �i elevii iau prânzul în

timpul �la. Petra nu m�nânc� la cantina �colii-

nu îi pl�tim �i prânzul la �coal�. In timpul �la îi

aduc, de obicei, o gustare, ni�te müsli.

In ziua aceea am uitat s� îi pun pache�elul �i

m-am dus cu ea la magazin s� ii cump�r ceva

de mâncare. Se �tie c� elevii merg la

magazinul de peste strad�, dup� a cincea or�,

ca s� î�i cumpere de mâncare. Magazinul

este foarte aproape de �coal�. Copilul meu

era sub supraveghere p�rinteasc� în perioada

aceea, deoarece era cu mine. �i apoi am

dus-o iar la �coal�.

Primul avertisment l-a primit din cauza asta, pentru ca a ieșit din curtea scolii. Nu doar fiica mea a părăsit incinta scolii după a cincea oră, dar numai ea a primit avertisment.

Acesta este unul dintre cazurile întâmplate în

timpul celor 14 zile. In urm�toarea zi de mar�i,

când avea liber în ora a �asea, 12 elevi au

r�mas în clas�. Cinci dintre ei erau la tabl�, în

timp ce ceilal�i alergau prin clas�. A primit un

al doilea avertisment în ziua urm�toare.

Am vrut s� m� duc la directoare s� o întreb de

ce primise fiica mea dou� avertismente. Am

înregistrat conversa�ia noastr� pe telefon.

Directoarea era foarte gr�bit�. Din câte se

pare, fiica mea a primit avertismentul nu

pentru c� scria la tabl�, ci pentru c� era un

semn pe peretele de lâng� tabl�.

Au vrut sa m� pun� sa pl�tesc pentru

presupusul incident, din moment ce se

presupunea c� fiica mea îl cauzase. Am vrut

s� o întreb pe directoare de ce primise doar

fiica mea avertisment din moment ce erau 12

copii în acea clas� la momentul respectiv.

Avertismentul trebuia dat fie tuturor, fie nici

unuia. Cine �tie cum ap�ruse semnul �la

acolo? Pân� la urm�, doar 2 copii au primit

avertisment: fiica mea �i o alt� fat� de etnie

rom�. Nimeni altcineva, doar ele. Profesoara

i-a dat avertismentele scrise în acela�i timp,

datate în aceia�i zi de�i au fost dou� cazuri

distincte, care s-au întâmplat în zile diferite.

Este groaznic.

Diriginta �i directoarea au lucrat împreun� �i

într-o alt� �coal� din Pilis. Sunt colege de mult

timp. �coala acea din Pilis este o �coal� de

romi cu o reputa�ie foarte proast�.

Am auzit povesti precum c� elevii romi le cer

bani profesorilor s� îi lase s� se duc� la toalet�.

Se spune c� profesorii aceia îi ur�sc pe romi �i

au adus aceste sentimente �i aici. Sunt sigur�

c� profesorii î�i aduc aminte de aceste lucruri

�i, la un anumit nivel, po�i s� sim�i c� îi ur�sc

pe romi. De ce doar fiica mea �i un alt copil

rom au primit avertismente? De ce nu au

primit to�i cei 12 elevi care erau în clas� în

ziua respectiv�?

Ceilal�i p�rin�i m� criticau c� mergeam mereu

la �coal� s� m� plâng. Directoarei îi plac

oamenii mai pu�in de�tep�i decât ea ca s� îi

poate induce în eroare. �i se enerveaz� foarte

tare când cineva este con�tient de drepturile

sale.

O dat�, un p�rinte din clasa fiicei mele, al c�rei

copil este în grupul de avansa�i, m-a sunat.

Am vorbit despre �coal� mai mult de o or� la

telefon. A spus c� este total de acord cu mine

c� mi-am exprimat aceste îngrijor�ri la �coal�.

Dar a mai spus �i c� nu mi-ar lua ap�rarea în

mod deschis, pentru c� este mul�umit c� a

reu�it s� î�i înscrie copilul la aceast� �coala.

Cred ca o s� îmi transfer copilul la o alt� �coal�

primar�.

SEGREGARE LA NIVEL DE CLASĂ ÎN KALOCSA ȘI DISCRIMINARE DIRECTĂ LA ȘCOALA DE DREPT

MĂRTURIA LUI B. V.

Eu locuiesc în Kalocsa, Ungaria. Am fost la

gr�dini��, �coala primar� �i liceu acolo. Acum

locuiesc �i înv�� în Budapesta. Sunt student�

în anul 5 la Drept în cadrul Universit��ii

Eötvös Loránd. La �coala primar� la care am

fost erau clase normale A, B, C, dar eu am

fost norocoas� pentru ca în anul când am

început �coala, Funda�ia Soros a finan�at un

program pilot de educa�ie integrat�.

In clasa mea, era un grup mixt de b�ie�i si

fete, 8 romi �i 8 neromi au înv��at împreun�

timp de 2 ani. Era foarte bine organizat� �i ce

era cel mai important era c� am înv��at s�

scriem �i s� citim împreun� �i am participat la

ateliere, de asemenea.

Dup� doi ani, programul a luat sfâr�it. Am

întrebat-o pe profesoara mea despre acest

program �i mi-a zis c� au ob�inut rezultate

foarte bune cu noi �i c� programul a avut un

efect benefic. In al doilea an, totu�i,

programul nu a mai fost finan�at de Funda�ie,

dar profesorii no�tri au vrut s� continue. Dar

pentru c� nu era buget disponibil �i profesorii

erau obosi�i, am fost pu�i în clase normale.

Erau clasele A, B și C și bineînțeles, clasa C era clasă de romi21 și așa zișii elevi „dificili” și cei trecuți de vârsta școlară erau puși în această clasă. Intenționat au pus un profesor foarte dur ca și diriginte al acestei clase și acest profesor nu folosea metode umane când un copil nu se purta cum trebuie.

Sincer, am înv��at într-o �coala foarte mic� în

afara ora�ului timp de 4 ani. Apoi a trebuit s�

merg la o �coal� în centru pentru clasele V-

VIII. �i a fost pu�in mai greu pentru c� era un

mediu nou �i ciudat. Aveam doar 3 colegi

romi.

Ceilal�i care veneau din �coli diferite, au fost

trimi�i la C. Nici eu nu am fost pus la A, de�i                                                                                                                          

21 Cuvântul „Gypsy” este „cigány” în maghiar�.

p�rin�ii mei au cerut s� fiu pus la A, pentru c�

�tiau ce înseamn� s� fii elev la A, B sau C, dar

chiar �i a�a, am fost trimis la B. La A nu erau

deloc romi.

La liceu eram singurul elev rom �i a fost greu

pentru c� era un mediu nou cu oameni noi.

Am avut și probleme financiare. Imi era greu să îmi cumpăr cărțile, nu aveam haine frumoase și truse și aveam ce era mai ieftin din toate. Și apoi am găsit un mic grup de prieteni care au stat cu mine până acum și asta a adus o notă pozitivă în toate aspectele negative.

Am avut un profesor care a prospus s� facem

o scurt� prezentare în clas� despre romi ca �i

minoritate, în cadrul subiectului societate �i

etic�, si am ales-o în mod inten�ionat �i am

prezentat originea romilor �i alte subiecte.

După ce am terminat liceul, am fost acceptată la Facultatea de Drept de la Universitatea Eötvös Loránd și la Facultatea de Arte Frumoase, secția Pictură și Grafică, dar în final am ales Facultatea de Drept.

Am avut câteva experien�e nepl�cute aici din

cauza etniei mele.

De exemplu, în primul an la universitate, am

stat într-un c�min de studen�i �i când veneam

acas� într-o sear�, erau ni�te studen�i pe

coridor care beau �i strigau „Moarte tiganilor”. Era a�a frustrant încât îmi era fric�

s� intru pe hol seara, în timp ce ei beau.

In ceea ce privește profesorii, evident, uneori fac un gest implicit când se referă la romi, ca și când „știți voi cine”.

Odat�, am avut o problem� când am avut un

examen oral despre istoria statului ungar �i

legea sa. Un b�iat a dat examenul înaintea

mea. A stat 45 de minute în sal� �i a luat nota

222 pentru cuno�tin�ele sale nepre�uite, din

punctul meu de vedere.

Apoi, am intrat �i am primit dou� întreb�ri

pentru care m-am bucurat pentru c� eram

foarte încrez�toare c� �tiu r�spunsul. Am

r�spuns la întreb�ri, dar profesorul a zis c� nu

este îndeajuns.

L-am rugat s� mai îmi pun� întreb�ri pentru ca

m� gândeam c� merit �i eu un 2, m�car s� nu

pic. El a zis c� nu mai îmi pune alte întreb�ri,

pentru c� ce am zis eu, pur �i simplu nu este

suficient. Era evident c� indiferent de ce a� fi

spus oricum m� pica. Apoi m-a întrebat dac�

pot s� spun un text din lege (Bula de Aur) în

                                                                                                                         22 De la 1 la 5, 1 este respins, iar 5 este cea mai bun� not� în Ungaria.

limba din secolul XVI. I-am spus c� nu pot

pentru c� nu a fost inclus în programa de

examen.

Atunci a zis „Domnișoară, cei de felul tău trebuie sa fie mai buni decât ceilalți.” Am fugit și am început să plâng.

Mi-am uitat �i certificatul GPA acolo; când m-

am calmat m-am dus s� îl iau �i am f�cut o

plângere. Dar pentru c� nu era nimeni în clas�

la momentul respectiv, nu am avut cum s�

demonstrez felul în care s-a purtat

profesorul.