ECOLideri Europeni (E.C.O.L.E.) August 2011 – August 2012, Canionul Şapte Scări, Braşov
Copiatoare, imprimante si fâxurij Şapte deputaţi şi şapte...
16
rii îa n K , !!\S fPS-ui vrea ii nglementeze liluafia societăţilor M Şapte deputaţi şi şapte senatori vor încerca ' ! să împace „capra cu varza” Posesorii de D acii vor plăti 2 7 5 .0 0 0 de lei Copiatoare, imprimante si fâxurij iC a n o n * în rate şi leasing. Copiatorul A3 MP 6216 cu avans de numai - 540 DM+TVA! istr I.C. Bratianu 16,Tel/fax:191486 Bani să vină, ca jubiiss sînt! n i? ^1 [y u z ia r in d e p e n d e n t [ http://www.dntcj.ro/adevand' ANUL IX NR. 2459 ISSN 1220-3203 MARTI 15 DECEMBRIE 1998 16 PAGINI 1.000 LEI D A E W O O ■ IIU.I I ptt » S E U L AU TO VÂNZĂRI str. I. Maniu 5, tel. 19.51.64 SERVICE dotare BOSCH Petrila 4,'tel. 43.75.41 funia din casa spînzuratului... WLER CHIOREANU E ste clar pentru toată lumea că un eventual eşec al programului pe termen scurt al Guvernului Vasile se > va repercuta negativ asupra actualei Puteri, în primul rînd, asupra PNŢCD. Posibilul eşec ar veni după cel al Guvernului Ciorbea,' amîndouă constituindu-se într-un argument al neputinţei liderilor ţărănişti de a asigura un caracter coerent actului de conducere a ţării, în ciuda prom isiunilor măreţe făcute în timpul campaniei electorale. In fond, ce s-a ales din programul cu care partidul lui Corneliu Coposu s-a prezentat în faţa românilor? Reforma promisă a stagnat, măsurile guvernanţilor ducînd mai degrabă la dispariţia a sute şi mii de întreprinderi private, mamuţii industriali şi regiile autonome au tocat mărunt bugetul ţării, iarviaţa oamenilor obişnuiţi a devenit şi mai grea. Sigur, nu sînt vinovaţi doar ţărăniştii, răspunderea eşecului revine tuturor partidelor din coaliţia majoritară. Dar PNŢCD a fost ş i este principalul partid de guvemămînt, astfel că nu este greu de prevăzut care va fi reacţia românilor la alegerile viitoare, anticipate sau. nu.' — Toate aceste fapte şi realităţi sînt cunoscute de conducerea PNŢCD. Evaluarea lor a fost cu siguranţă făcută, numai că situaţia în partid este de aşa natură îneît devine greu, dacă nu imposibil, de luat măsuri drastice. Marja de manevră a lui Ion Diaconescu s-a redus considerabil, atît din cauza eşecurilor repetate ale programelor de reforme iniţiate de guvernele ţărăniste de după 1996, cît şi a şanselor nesigure care ie are reforma preconizată în aceste zile de Radu Vasile. Se adaugă mişcarea iniţiată de vicepreşedintele Victor Ciorbea, care, deşi e ţărănist de ultimă oră, se bucură de sprijinul a o,seamă de lideri din eşalonul doi al partidului. Dată fiind această situaţie, ce pot face Ion Diaconescu şi apropiaţii lui? Nu foarte multe. Dovadă, lipsa de fermitate în a impune lui Radţ>' Vasile asumarea răspunderii pentru programul de reformă. O lipsă de fermitate care va fi speculată (probabil, cu unele rezultate) de gruparea condusă Victor Ciorbea în perspectiva convocării unui congres extraordinar, forul care poate decide înlocuirea preşedintelui PNŢCD. Aceasta este, de fapt, miza cea mare şi nu reîntronarea dominaţiei în politica partidului a principiilor morale la care fac apel cei care îl susţin pe fostul lider sindical. Este adevărat, _ p o v e s t i© ie ia iiă Ca în fiecare an, gerul de afară declanşează o serie de disfuncţii în întreg sistemul de servicii către populaţie, din care scăderea dramatică a temperaturii în locuinţe şi furnizarea apei calde între anumite ore reprezintă ultima verigă. Lanţul slăbiciunilor este reiterat în fiecare an, scăderea cantităţii de gaze naturale extrase, lipsa banilor pentru a putea compensa pe măsură pierderile din importuri, la care se mai adaugă şi pierderile din întreaga reţea naţională de transport, distribuţia de gaze şi cea locală din. reţeaua de termoficare. însumate, toate aceste („mici“ neajunsuri duc, în final, la calorifere reci (respectiv sobe), apă caldă raţionalizată, în concluzie, scăderea aşa-zisului confort termic. Cine se face vinovat de acest lucru? Greu de răspuns/pentru că Emil MIRON /I . r- fc* ->"t- reprezentanţii tuturor regiilor implicate în acest lanţ pasează răspunderea de la unui la altul. Sigur este că această situaţie va fi menţinută pînă cînd statul îşi va putea permite să suporte din import cantitatea de gaze necesară pentru ca presiunea din reţeaua naţională de gaz să fie constantă indiferent de temperatura de _______ Luminiţa PURDEA continuare în pagina a 6-a Cele 25.000 de.locuinţe.- o speranţă tot mai deşartă Prim administratorul G . Dejeu a adunat... 19 cereri • dacă ar fi să fie, blocurile ar fi amplasate vizavi de „zona rezidenţială” Bună < Ziua a firmei Celux • continuare în pagina a 4-a lerii în cadrul conferinţei săptămînale de presă, conducerea Primăriei clujene a prezentat o aşa-zisâ informare privind .derularea contractului Casa-RonT. Cu toate câ, în răstimpul de două săptămîni scurs de la semnarea contractului, nu s-a întîmplat nimic semnificativ, viceprimarul Grigore Dejeu, prim- administrator la viitoarea societate cqre se angajează să construiască mii de locuinţe pentru clujeni, a ţinut, totuşi, să informeze presa despre acest lucru.. Din dizertaţia vicelui am reţinut faptul că proaspăta societate are sediul pe str. Taberei nr. 4, fiind găzduită (în două camere) de firma Napoca Construcţii. Din suta de clujeni doritori de case la 24.000 de dolari, pe care primarul deja îi anunţase în urmă cu două săptămîni, au rămas doar 19. Viceprimarul Dejeu a precizat că, probabil, primarul a luat atunci în considerare şi cererile verbale. Aceste cereri înregistrate la Primărie sînt pur formale, deoarece cei care tînjesc sâ aibă o locuinţă nu cunosc elementele de bază ale contractului. Grăbitul administrator nu a putut furniza nici o informaţie utilă referitoare la cuantumul avansului, cînd se va putea achita acesta, durata în care se pot derula plăţile, garanţiile impuse de constructor etc. Viceprimarul Dejeu a putut indica doar zona geografică a viitoarelor blocuri: peste drum de locuinţele începute de firma Celux, în Bună Ziua. ■ L.P. Dacă nu pot fi privatizate, societăţile care nu pot fi redresate, vor fi lichidate judiciar Zoofruct Baciu asta mai aproapa da lichidară dacît Somaş Daj Direcţia Teritorială £luj a Fondului Proprietăţii de Stat a demarat un program dc analiză a tuturor societăţilor cu pierderi din judeţ. în funcţie de mărimea acestora, dosarele carc vor fi întocmite, vor fi analizate la Cluj sau Bucureşti. Obiectivul acestei analize este găsirea de soluţii pentru oprirea pierderilor prin organizarea activităţii pc centre de profit Acest lucru s-ar putea realiza prin oprirea unor secţii, reduceri de personal, schimbarea unor manageri unde sc impune etc. Sorin Naş spune câ societăţile care îşi vor opri pierderile vor fi menţinute pc harta economică a judeţului, celelalte urmînd a fi lichidate sau, acolo unde există investitori, privatizare. în cazul lichidărilor, pentru oprirea pierderilor, sc va merge pc lichidare judiciară. Una dintre primele societăţi care va trebui să realizeze o profundă analiză economică este Someş Dej. Sorin Naş spune că numai după realizarea acesteia, se va putea vorbi dc o decizie în ceea ce priveşte, lichidarea societăţii dcjcnc. Directorul FPS Cluj spune câ Someş Dej arc şanse sâ fie privatizată. Naş a spus că mult mai aproape de lichidare este societatea Zoofruct Baciu. O.C.B. * ’-i S ilP M fiii ■ ; .. liH f Pupâ aproape patru ani de ®istcnţâ separată, PŞM şi PS 511 hotărît să-şi reia traiul în fomun, convenind să fuzioneze ® februarie sub denumirea de ^tidul Socialist Român sau "wtidul Socialist Democrat. Calendarul unificării a fost [Wt la sfîrşitul săptăminii rccute de Comitetele de JWucercale celor două partide. M etapă se va derula în J"aarie, cînd fiecare partid va convoca plenare extraordinare care să avizeze întrunirea, în februarie, a unui congres comun de unificare. Decizia de sîmbătă consfinţeşte refacerea vechiului PSM sub o denumire nouă. PSM s-a divizat înaintea alegerilor din 1996 prin desprinderea din partid a unei grupări reformiste conduse de Tudor Mohora. Consecinţă a divizării, socialiştii au ieşit din Parlament, amîndouă partidele situîndurse imediat sub pragul electoral de 3 la sută stabilit la alegerile trecute. Reunificarea socialiştilor are loc la finele unui an de negocieri şi pare sâ fie impusă de posibilitatea angajării într-un scrutin electoral anticipat. Conducerile celor două partide nu uită că, însumate, procentele electorale din 1996 ale celor două partide ar fi făcut din PSM a şasea forţă politică a'ţarii, înaintea PRM şi PUNR. Noul partid combină aderenţa PSM în mediile muncitoreşti cu garanţia dată de PS câ profilul doctrinar va fi unul democratic. în plan local, reunificarea socialiştilor va însemna revenirea liderului PS, Alexandru Rus, alături de mai vechii săi colegi. Rus va susţine miercuri o conferinţă de presă comună cu preşedintele filialei PSM, Grigore Verebei. Cei doi s-au declarat în ultimul an partizanii unificării stîngii socialiste. Caius CHIOREAN | Scumpirea cărnii? Nici pomeneală! | jFirmels clujene care comercializează i carne aa intrat ! în sezonul ieftinirile! Contrar zvonurilor „alarmante” din ultima perioadă, carnea nu se va scumpi. Producătorii şi comercianţii clujeni de carne şi preparate din carne nu intenţionează ,să mărească preţul acestora cu 20 de procente, ci chiar au ieftinit, în ultima perioadă, produsele. • Oferta este, în această perioadă, foarte consistentă şi variată. O posibilă scumpire a cărnii, în preajma sărbătorilor, a fost receptată de opinia publică drept o „lovitură sub centură". Zvonurile.s-au dovedit neîntemeiate, însă. Directoarea Livia Florian de la Agrocomsuin Bonţida. ne-a declarat că produsele livrate de firmă s-au ieftinit cu 10 la sută, în ultima perioadă. Adevărata problemă pentru Agrocomsuin este carnea adusă din import, mult mai ieftină, dar de o-calitate inferioară. De asemenea, firma Discovery a ieftinit cu aproximativ 5 procente carnea. Şi firma Maestro a intrat în sezonul ieftinirilor, cu aproximativ o mie de lei la un kg de carne. Directorul Maestro, Dorin Hoge, a declarat că atîta timp cît crescătorii de animale nu vor creşte preţul, nici produsele-care ajung în magazine nu se vor scumpi.- ' - . A. M. -- 1 biblioteca rCENTRALĂ UNIV jj
Transcript of Copiatoare, imprimante si fâxurij Şapte deputaţi şi şapte...
rii
îa
n K, !!\S
fPS-ui vreaiinglementezeliluafiasocietăţilor
M
Şapte deputaţi şi şaptesenatori vor încerca
' !
să împace „capra cu varza”
P o s e s o r i i d e D a c i i
v o r p l ă t i 2 7 5 . 0 0 0
d e l e i
Copiatoare, imprimante si fâxurij
i C a n o n* în rate ş i leasin g .Copiatorul A3 MP 6216
cu avans de numai
- 540 DM+TVA! istr I.C. Bratianu 16,Tel/fax:191486
Banisă vină,cajubiisssînt!
ni? ^1
[ y uz ia r in d e p e n d e n t
[ http://www.dntcj.ro/adevand'A N U L I X N R . 2 4 5 9
I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3
M A R T I 1 5 D E C E M B R I E 1 9 9 8
1 6 P A G I N I 1 . 0 0 0 L E I
D A E W O O■ IIU.I I ptt»
S E U LA U T O
VÂ NZĂR Istr. I. Maniu 5, tel. 19 .51.64
SERVICE dotare BOSCH
P e trila 4 , 't e l . 43 .75 .41
funia din casa spînzuratului...WLER CHIOREANU
E ste clar pentru toată lumea că un eventual eşec al programului pe termen scurt al Guvernului Vasile se
> va repercuta negativ asupra actualei Puteri, în primul rînd, asupra PNŢCD. Posibilul eşec ar veni după cel al Guvernului Ciorbea,' amîndouă constituindu-se într-un argument al neputinţei liderilor ţărănişti de a asigura un caracter coerent actului de conducere a ţării, în ciuda promisiunilor măreţe făcute în timpul campaniei electorale.In fond, ce s-a ales din programul cu care partidul lui Corneliu Coposu s-a prezentat în faţa românilor? Reforma promisă a stagnat, măsurile guvernanţilor ducînd mai degrabă la dispariţia a sute şi mii de întreprinderi private, mamuţii industriali şi regiile autonome au tocat mărunt bugetul ţării, iar viaţa oamenilor obişnuiţi a devenit şi mai grea. Sigur, nu sînt vinovaţi doar ţărăniştii, răspunderea eşecului revine tuturor partidelor din coaliţia majoritară. Dar PNŢCD a fost şi este principalul partid de guvemămînt, astfel că nu este greu de prevăzut care va fi reacţia românilor la alegerile viitoare, anticipate sau. nu.' —
Toate aceste fapte şi realităţi sînt cunoscute de conducerea PNŢCD. Evaluarea lor a fost cu siguranţă făcută, numai că situaţia în partid este de aşa natură îneît devine greu, dacă nu imposibil, de luat măsuri drastice. Marja de manevră a lui Ion Diaconescu s-a redus considerabil, atît din cauza eşecurilor repetate ale programelor de reforme iniţiate de guvernele ţărăniste de după 1996, cît şi a şanselor nesigure
care ie are reforma preconizată în aceste zile de Radu Vasile. Se adaugă mişcarea iniţiată de vicepreşedintele Victor Ciorbea, care, deşi e ţărănist de ultimă oră, se bucură de sprijinul a o,seamă de lideri din eşalonul doi al partidului. Dată fiind această situaţie, ce pot face Ion Diaconescu şi apropiaţii lui? Nu foarte multe. Dovadă, lipsa de fermitate în a impune lui Radţ>' Vasile asumarea răspunderii pentru programul de reformă. O lipsă de fermitate care va fi speculată (probabil, cu unele rezultate) de gruparea condusă
Victor Ciorbea în perspectiva convocării unui congres extraordinar, forul care poate decide înlocuirea preşedintelui PNŢCD. Aceasta este, de fapt, miza cea mare şi nu reîntronarea dominaţiei în politica partidului a principiilor morale la care fac apel cei care îl susţin pe fostul lider sindical. Este adevărat, _
p o v e s t i ©i e i a i i ă
Ca în fiecare an, gerul de afară declanşează o serie de disfuncţii în întreg sistemul de servicii către populaţie, din care scăderea dramatică a temperaturii în locuinţe şi furnizarea apei calde între anumite ore reprezintă ultima verigă. Lanţul slăbiciunilor este reiterat în fiecare an, scăderea cantităţii de gaze naturale extrase, lipsa banilor pentru a putea compensa pe măsură pierderile din importuri, la care se mai adaugă şi pierderile din întreaga reţea naţională de transport, distribuţia de gaze şi cea locală din. reţeaua de termoficare. însumate, toate aceste („mici“ neajunsuri duc, în final, la calorifere reci (respectiv sobe), apă caldă raţionalizată, în concluzie, scăderea aşa-zisului confort termic. Cine se face vinovat de acest lucru? Greu de răspuns/pentru că
Emil MIRON
/ I
. r - fc* -> "t- reprezentanţii tuturor regiilor implicate în acest lanţ pasează răspunderea de la unui la altul. Sigur este că această situaţie va fi menţinută pînă cînd statul îşi va putea permite să suporte din import cantitatea de gaze necesară pentru ca presiunea din reţeaua naţională de gaz să fie constantă indiferent de temperatura de
_______ Luminiţa PURDEAcontinuare în pagina a 6-a
Cele 25.000 de.locuinţe.- o speranţă tot mai deşartă
Prim administratorul G. Dejeu a adunat... 19 cereri• dacă ar fi să fie, blocurile ar fi amplasate vizavi de „zona rezidenţială” Bună
< Ziua a firmei Celux •
continuare în pagina a 4-a
lerii în cadrul conferinţei săptămînale de presă, conducerea Primăriei clujene a prezentat o aşa-zisâ informare privind .derularea contractului Casa-RonT. Cu toate câ, în răstimpul de două săptămîni scurs de la semnarea contractului, nu s-a întîmplat nimic semnificativ, viceprimarul Grigore Dejeu, prim- administrator la viitoarea societate cqre se angajează să construiască mii de locuinţe pentru clujeni, a ţinut, totuşi, să informeze presa despre acest lucru.. Din dizertaţia vicelui am reţinut faptul că proaspăta societate are sediul pe str. Taberei nr. 4, fiind găzduită (în două camere) de firma Napoca Construcţii. Din suta de clujeni doritori de case la 24.000 de dolari, pe care primarul deja îi anunţase în urmă cu
două săptămîni, au rămas doar 19. Viceprimarul Dejeu a precizat că, probabil, primarul a luat atunci în considerare şi cererile verbale. Aceste cereri înregistrate la Primărie sînt pur formale, deoarece cei care tînjesc sâ aibă o locuinţă nu cunosc elementele de bază ale contractului. Grăbitul administrator nu a putut furniza nici o informaţie utilă referitoare la cuantumul avansului, cînd se va putea achita acesta, durata în care se pot derula plăţile, garanţiile impuse de constructor etc. Viceprimarul Dejeu a putut indica doar zona geografică a viitoarelor blocuri: peste drum de locuinţele începute de firma Celux, în Bună Ziua.
■ L.P.
Dacă nu pot fi privatizate, societăţile care nu pot fi
redresate, vor fi lichidate judiciar
Zoofruct Baciu asta mai aproapa da lichidară dacît Somaş Daj
Direcţia Teritoria lă £ lu j a Fondului Proprietăţii de Stat a demarat un program dc analiză a tuturor societăţilor cu pierderi din judeţ. în funcţie de mărimea acestora, dosarele carc vor fi întocmite, vor fi analizate la Cluj sau Bucureşti. Obiectivul acestei analize este găsirea de soluţii pentru oprirea pierderilor prin organizarea activităţii pc centre de profit Acest lucru s-ar putea realiza prin oprirea unor secţii, reduceri de personal, schimbarea unor manageri unde sc impune etc. Sorin Naş spune câ societăţile care îşi vor opri pierderile vor fi menţinute pc harta economică a judeţului, celelalte urmînd a fi lichidate sau, acolo unde există investitori, privatizare. în cazul lichidărilor, pentru oprirea pierderilor, sc va merge pc lichidare judiciară. Una dintre primele societăţi care va trebui să realizeze o profundă analiză economică este Someş Dej. Sorin Naş spune că numai după realizarea acesteia, se va putea vorbi dc o decizie în ceea ce priveşte, lichidarea societăţii dcjcnc. Directorul FPS Cluj spune câ Someş Dej arc şanse sâ fie privatizată. Naş a spus că mult mai aproape de lichidare este societateaZoofruct Baciu. O.C.B.
* ’-i
S i l P M f i i i ■; ..
l i H f
Pupâ aproape patru ani de ®istcnţâ separată, PŞM şi PS 511 hotărît să-şi reia traiul în fomun, convenind să fuzioneze ® februarie sub denumirea de tidul Socialist Român sau
"wtidul Socialist Democrat.Calendarul unificării a fost
[Wt la sfîrşitul săptăminii rccute de Comitetele de JWucerc ale celor două partide. M etapă se va derula în J"aarie, cînd fiecare partid va
convoca plenare extraordinare care să avizeze întrunirea, în februarie, a unui congres comun de unificare.
Decizia de sîmbătă consfinţeşte refacerea vechiului PSM sub o denumire nouă. PSM s-a divizat înaintea alegerilor din 1996 prin desprinderea din partid a unei grupări reformiste conduse de Tudor Mohora. Consecinţă a divizării, socialiştii au ieşit din Parlament, amîndouă
partidele situîndurse imediat sub pragul electoral de 3 la sută stabilit la alegerile trecute.
Reunificarea socialiştilor are loc la finele unui an de negocieri şi pare sâ fie impusă de posibilitatea angajării într-un scrutin electoral anticipat. Conducerile celor două partide nu uită că, însumate, procentele electorale din 1996 ale celor două partide ar fi făcut din PSM a şasea forţă politică a'ţarii, înaintea PRM şi PUNR.
Noul partid combină aderenţa PSM în mediile muncitoreşti cu garanţia dată de PS câ profilul doctrinar va fi unul democratic.
în plan local, reunificarea socialiştilor va însemna revenirea liderului PS, Alexandru Rus, alături de mai vechii săi colegi. Rus va susţine miercuri o conferinţă de presă comună cu preşedintele filialei PSM, Grigore Verebei. Cei doi s-au declarat în ultimul an partizanii unificării stîngii socialiste.
Caius CHIOREAN
| Scumpirea cărnii? Nici pomeneală!
| jFirmels c lu jene c a re co m e rc ia liz e az ă i carne a a in trat ! în sezonul ieftinirile!
Contrar zvonurilor „alarmante” din ultima perioadă, carnea nu se va scumpi. Producătorii şi comercianţii clujeni de carne şi preparate din carne nu intenţionează ,să mărească preţul acestora cu 20 de procente, ci chiar au ieftinit, în ultima perioadă, produsele.• Oferta este, în această perioadă, foarte consistentă şi variată. O posibilă scumpire a cărnii, în preajma sărbătorilor, a fost receptată de opinia publică drept o „lovitură sub centură". Zvonurile.s-au dovedit neîntemeiate, însă.
Directoarea Livia Florian de la Agrocomsuin Bonţida. ne-a declarat că produsele livrate de firmă s-au ieftinit cu 10 la sută, în ultima perioadă. Adevărata problemă pentru Agrocomsuin este carnea adusă din import, mult mai ieftină, dar de o-calitate inferioară. De asemenea, firma Discovery a ieftinit cu aproximativ 5 procente carnea.
Şi firma Maestro a intrat în sezonul ieftinirilor, cu aproximativ o mie de lei la un kg de carne. Directorul Maestro, Dorin Hoge, a declarat că atîta timp cît crescătorii de animale nu vor creşte preţul, nici produsele-care ajung în magazine nu se vor scumpi.-
' - . A. M. --1b ib l io t e c a
r CENTRALĂ UNIV jj
M marţi, 15 decembrie 1998 AGENDA d i e Q g & a J _
• Azi: Calendarul ortodor.+Sf.Mc.Elcfteric; Sf.Mc.Antia şi Suzana; Calendarul greco-catolic: Sf.M.EIevterie (scc.II); Calendarul romano-catolic: SfSilvia, fc.
• M îine:. Calendarul ortodor. Sf.Prooroc _ Agheu; Sf.Mc.Marin; SETeofana împărăteasa; Calendarul greco-catolic. • Sf.Pf.Agbeu; Calendarul romano-catolic SEAdelaida, împ.li felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.
• PREFECTURA,CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16
• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMÂRLU DEJ: 21-17-90• PRIMÂRIA TURDA: 31-31-60
PRIMĂRIA CÎMPIA TURZIL 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48
PRIMÂRIA CHERIA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:
955 şi 43-27-27• POLIŢIA FEROVLARÂ
CLUJ-NAPOCA: 13-49-76•POLIŢIA DEJ: 21-21-21 •POLIŢIA TURDA' 31-21-21
POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERU: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:
.19-52-23 şi 19-16-70, int. 158•DIRECŢIA GENERALA A MUNCII ŞI
PROTECŢIEI SOCIALE: 979 .*• SAJ.VAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNAŢIONAL: 971
INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931 DERANJAMENTE: 921
• ORA EXACTĂ: 958• R.A. TERMOFICARE: 19-87-48
SC MONDENAY'SA: 41-51-71•R.A. APĂ CANAL: 19-63-02
S.C. -SALPRESr S.A.: 19-55-22• SCPRIVAL: 17-43-86
DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE
928; 433424• AEROPORT: 956
GARA Cluj-Napoca: 952•AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-
09; -in tern - 43-20-01; - Turda - 31-17-62; D ej-21-20-22
Cl'RSK INTERNAŢIONALE din Autogara II:
•Cluj-Napoca -1 li xlapcsta, cu plecare din Cluj-Napoca în /ilclc dc linii, marţi, joi şi vineri la ora T.UOşi înapoierea din Btxlapcsta în/ilelcdc marii, miercuri, vincrişisîmliătălaora 11,00.•Cit tj- Napoca-liiunai (German ia),
cu plecări iniem iri ora 16,30 şi duminica ora 6.30 şi inapoicrc marii ora 5 si vinuiora 10.
IN F O R M A Ţ II Autogara I: 14-24-26 Autogara 11: 43-52-78_____
Vfarmacii cu serviciu ;x'rxanent:
Farmacia 'CORAFARM’; sir. Ion Meşter ur. 4. iclcldn 4?.-1)5*40.
Formalii cu trniciu prelungit: Farmacia "INTERPHARM”, slr. Primăverii nr. 5, telefon. 42-71-96, orar 8-22. Fam\3cia "CLEMAIISFARM”, P-ţa Unirii nr. 10, felefon 19-i 3-63, orar 8-22.daria de noapte: Farmacia nr.5,
"CII:MA'IISFARM”, P-ţa Unirii nr. 10, lelcfon 19-13-63, orar 20-8.
1A R O M ; 2 5 J 0 .im - 27.03.1099
Cluj -3linii
Buc Buc Qui6,30
12,0020.00
8,4014,1021.00
10,4018,30
11,4019,30
m arţi10,0018,35
11,0019,35
8,3017,05
9,3018.05
■ m iercuri, im10,0020,00
11,0021,00
8^018,30
9.3019.30
vineri820
15,0010,30 7,00 16,00 12,20
19.40
8,0014,4021.50
sîm bătă6.30
16.308,40
17.3015,00• 16,00
duminică19,40 21,50
P re ţ b ilet: 392.000 leimarţi: Quj -> Budapesta 12,10-12,20 ioi: Budapesta Quj 11,10 -13,25 P re ţ b ilet; 119$ dus-întors
TELEFON: 13-01-16.
pouclinicafArâ plată"FAMIUA SFlNTA"
14-18 decem brie Medicină generală. Dr.M. Suciu -
17 (12-i4); dr. S. Loga-18 (14-16); dr. I. Boilă - 7,8,10,11 (10-12); dr.L.Rasa -14(15-17); dr.R.Cotârlâ-16(10-12); dr. V. Tătara -18 (12-14); dr. M.Man - 16 (12-14); Ilomeopatie. Dr. L. Barbăalbă - 16,18(10-12); Interne. Dr. F. Gherman -14,16 (10-12); dr. Gh. Uza - 14 (13-15); dr. Cs. Szakacs- 16 (13-15) dr. D. Pîrv -14 (15-16); dr.N. Pop- 17(14-16); Reumatologie.Dr.I. AJb -15 (12-14); dr.C.Zotta- 18(14-16); Ginecologie. Dr.CFodor - 15,17 (10-12); dr.L. Galatian -18 (13-15); Chirurgie. Dr.C. Cosma-15, 17(10- 12); Pediatrie. Dr.RMitea -15(13-15); dr.M Jritea-15 (13-15); dr.L.Toma-17 (10-12); Dermatologie. Dr. H. Radu - 17(12-14); dr.S.Bîriea-16(15-17); Psihiatrie. Dr. C.Stefan - 17 (14-16); Erograf. Dr.I.Ghclianu -18 (12,30-14); dr.L.N'cgra - 17 (15-17); dr.O.Anton - 18(15 17); dr.t.O uczi- 14(15-17); dr.S.Nalour -16(12-14); Neurologie. Dr. M. Bîilcd -16(15-17); dr.CBoicz - 17(14-16); O.R.C Dr. C-tin. Rădulescu -14(12-14); dr.C. Neliman-15 (15,30-17); Ortopedic: DrZPopa -14(11-12); Psihologie. Psih. L. Boilă -15 (15,30- 17); Chirurgie est etică şi repa rut orie. Dr.T.Mugca - 14 (16-20); Urologie: Dr.R.Vidican - programare pe bază de bilei de trimitere.
Program area bolnavilor * de lun i pînă v ineri, în tre orele 12-14, la te lefon 16-78- 22 ş i la sed iu , Aleea Micuş nr. 3, ap.12. în p e r io a d a 21 d e ce m b rie 1998 - 4 ianuarie 1999, Policlinica este închisă.
Teatru l M ag h ia rprezintă mîine, 46 decem brie, ora 19; CRIMA DtN STRADA LOURCINE, do Eugene tabicho.
a ŢvD /q M arţi, 15 decembrie" Ştiri: 9:09, 10:00, 12:00, 15:00, 16:00, 19:00.
Ştiri BBC: 6:00-6:30, 11:00-11:30, 14:00-14:30, 18:00-18:30, 21:00-21:30. 6:30 Transilvania Matinal. 9:00 -13:00 Patrula de serviciu. 13:00 România Actualităţi. 13:20-14:00 Cate Concert. 14:30-18:00 Prob Nobkm 18:30-20:00 Faptul serii. 20:00-21:00
Top Ten - Hertha Bebnan. 2T.00 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Bovs & Girls - Sclma Dragoş şi Tavi Topan. 1:00-6:00 Music Non-Stop.
■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic; 8-12,45; 13,30-20,00; smbăiarS-13,30.
■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR; luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, Vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13,45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: ' (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) hmi, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-L3. MEDIATECA, ORAR: luni-joi; 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13.45. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARA ORAR: luni-joi: 9- 16,00; vineri: 9-14. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.
■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 -14). Orar: luni - stabila 8 -12.45; 14 -18.45.
■ Biblioteca Germană (strada Universităţii7 -9): lu n i-10-14; maiţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.
■ Biblioteca Americană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar luni - joi: 10 -18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.
■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9-14.
■ Biblioteca “Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9-13.. ■ Biblioteca Qubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 -9 ) . Orar marţi: 18-19; joi 19 - 20.
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.
■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberth” (str, Memorandumuluil8). Orar luni, maiţi, miercuri, joi: orele 16-20.
■ Biblioteca “Valcriu Bologa” a Universităţii dc Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu-31); Orar. luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.
■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţcbei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30; sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi conţiortamentale.
S Biblioteca Creştină “Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17: marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).
REPUBLICA- Trum an Show, SUA - premieră (10; 12,30; 15; 17,30;' 20) * VICTORIA - Neînfricata Mulau, SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Cortul, România - premieră (II; 13; 15; 17; 19) * FAVORTF - Armagcddon - Sfîrşitul lumii?, SUA (11; 14; 17; 10) * MÂRÂSTI - Jocuri periculoase, SUA (13; 15; 17; 19).
TURDA: FOX - Doctor Dolittle, SUA.
DEJ: ARTA - Răzbunătorii, SUAGHERLA: PACEA - U -14.12:
Salvaţi soldatul Ryan, SUA; 15- 16.12: Sabia magică - In căutarea ţinutului Camelot, SUA; 17-20.12: Doctor Dolittle, SUA.
Marţi, 15 decembrie Programul 1: 6,00 România: ora 6
fix- Cafeaua de diminealâ; 9,00 TVR Cluj; 10,00 TVR Mo; t0,05 TVR Iasi;11.00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Credo (rj; 13,00 Natacha (r); 13,50 Teleshopping; 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 14,55 Teleshopping 15,00 Optimiştii intră în _. Europa; 15,30 Arhive româneşti (r);16.00 Emisiune în limba maghiară ;
Memol; 17,30 în flagrant V
17.00 Micuţa il; 17,30 | flagrant
(anchetă); 18,00 TVR Info; 18,10 Hollyoaks; 18,35 Stăpînul lumii; 19,00 Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Film; Mirosul de Papaya Verde (Franţa/ Vietnam 1993); 23,00 Jurnalul de noapte; 23,15 Opinia publică; 0,15 Studioul şlagărelor. ,
Programul 2: 6,00 România, ora 6 - Cafeaua de dimineaţă; 8,00 Delfi şi prietenii săi; Cenuşăreasa (r); 8,50 Ştiri bancare şi bursiere; 9,00 Documente culturale (r); 10,00 Ultimul tren (r);11.00 S.O.S. Patrimoniul (r); 11,30 Scena politică (r); 11,50 Un cîntec pentm fiecare; 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă ._ (r); 12,55 TVR Infb; 13,00 Primul val (r); 13,45 Un
Profit/ O propoziţie pe zi; 1,15 Nemuritorul; 2,00 Vărul din străinătate; 2,30 Grace; 3,00 Cheers; 3,30 Taxi;. 4,00 Dreptul la iubire (r). '
Miercuri, 16 decembrie Programul 1: 6,00 România: ora 6
fix - Cafeaua de dimineaţă; 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Mo; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR M o; 12,05 Sensul tranziţiei (r); 13,00 Natacha (r); 13,50 Teleshopping;
— v 14,00 TVR m j Mo; 14,10t e l e s p e c t a t o r
S a n t a Barbara (r); 14,55 Teleshopping; 15,00 tradiţii; 15,30 Pro Patria; 16,30 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 Micuţa Memol; 17,30 Medicina pentru toti; 18,00 TVR Mo; 18,10 Hollyoaks; 18,35 Stăpînul lumii (desene animate); 19,00 Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun! ; 20,00 Jurnal, meteo, spat, ediţie specială; 21,00 în compania vedetelor; 22,00 Revoluţia de la Timişoara- 9 ani de ceaţă (dezbatere); 23,40 Jurnalul de noapte, 23,45 Cultura în lume; 0,30 Cîntece de lume.
. Programul 2: 6,00 România, ora 6 - Cafeaua de dimineaţă; 8,00 Delfi şi prietenii săi (r); 8,50 Ştiri bancare şi bursiere; 9,00 Teleenciclopcdia (r); 9,50 Un cîntec pentru fiecare; 10,00 Opinia publică (r); 10,50 Un .cîntec pentru- ......... * '•» » v / 1 ) 1 ** p u o u v u V ./ 5 i \ v u w u , | z v u u u
cîntec pentru fiecare; 14,00 Conyieţuiri fiecare, 11,00 Pelerinaje (r); 11,30 Atlas(magazin); 15,00 TVR Info; 15,10 (r); 12,00 Sunset Beach (rj; 12,50 DoarLimbi străine. Franceză; 15,35 Delfi şi o vorbă... (t); 12,55 TVRInfo; 13,00prietenii săi (desene animate); 16,00 Sănătate, că-i mai bună decît toate!Ţiganca; 16,45 SantaBaibara;*17,30 La (r);13,30 Ecclesiast ’98 (r); 14,00izvorul dorului; 17,'40 Tribuna partidelor parlamentare; 17,50 TVR Info; 18,00 Care pe care ?; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Dosarele istoriei (documentar); 20,10 Natacha;21.00 Sensul tranziţiei; 22,00 Teatru liric: In memoriam Miriam Marbe;23.00 Festival de Chitară la Palatul Cotroceni; 0,00 Pelerinaje; 0,30 TVM Mesager.
PRO TV: 7,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!; 9,00 Profit; 9,10 Rişti şi cîştigi (r); 9,35 Roata norocului (rj;10.00 Tînâr şi neliniştit (r); 10,45
Emisiune în limba maghiară; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine. Germană; 15,35 Delfi şi prietenii săi (desene animate); 16,00 Ţiganca; 16,45
. Şanta Barbara; 17,30 Ansambluri folclorice; 17,40 Tribuna partidelor parlamentare; 17,50 TVR Mo; 18,00 Care pe care?; 18,55 Handbal feminin. C.E.; 20,30 Contemp -Art (magazin); 21,30 Penlru dvs., doamnă!; 22,25 Film Desprinderea de Boston (SUA 1995); 0,10 Ghici cine vine la mine?; 0,35 TVM, Mesager.
PRO TV: 7,00 Bună dimineaţa, ProSwitch (r); 12,30 Seinfeld (r); 12,55 .T V e al tău!; 9,00 Profit; 9,10 Rişti şi Ştirile Pro TV; 13,00 Film: Puterea cîştigi (r); 9,40 Roata norocului (rj;iubirii (Italia/Germania 1994, p.II); 14,35 Suflet de femeie; 15,Î5 Tînăr şi neliniştit; 16,00 Nano; Î7,00 Ştirile Pro TV; î 7,30 Dreptul la iubire; 18,15 Ştirile Pro TV; 18,20 Rişti şi cîştigi; 18,50 Roata norocuiui; 19,20 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Spitalul de urgenţă; 21,30 Lois şi Clark (serial); 22,15 Ştirile Pro TV; 22,20 Chestiunea zilei; 22,30 Veronica; 23,00 Ştirile Pro TV/Profit; 23,30 Profesiunea mea, cultura; 1,00 Chestiunea zilei; 1,10
OBsrs fiemânăprezintă tmine, IC detcioSne, ora 18,30 CXWAN TDlTîs
Opera fflaiffiîarâpreziua « .,1 5 dee-.'iii'iriz. «ra 18,11»:. IbvMSL ISANK. m mîine, -16
10,10 Tînăr şi neliniştit (i); 11,00 Fraţii Ilardy, 11,30 Aventurile lui Nancy Drew; 12,00 Norocosul; 12,30 Totul e trecător (serial, ep.l); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film Drumul împăcării (SUA 1991); 14,30 Suflet de femeie; 15,15 Tînăr şi neliniştit; 16,00 Nano; 17,00 Ştirile Pro 1 V; 17,30 Dreptul la iubire, 18,15 Ştirile ProTV; 18,20 Rişti şi cîştigi; 18,50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 19.30 Ştirile Pro TV; 20,30 Film Heart and Souls ( SUA 1993);22,15 Ştirile Pro TV; 22,20 Chestiunea zilei; 22,30 Nelxin după tine, 23,00 Ştirile Pro TV/ Profit; 23,30 Pro şi contra; 1,00 Ch'cstiimea zilei; 1,10 Profit ? O propoziţie pe zi; 1,15 Nemuritorul; 2,00 Vărul din străinătate; 2,30 Grace; 3,00. Cheers; 3,30 Taxi. 'Redacţia nu iţi asumă responsabilitatea
pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.
Marţi, 15 decembrie 6,00 Video-
** ^ ^ -4 Uext; 21,00y raiţasira iosciusa sfjc* luiicel jDcdicaţii muzicale - muzică; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.
M arţi, 15 decem brie
f i PORTALB S l EXPORT • MPORr S.R.L
17,00 Rock Out The Eart - emisiune muzicală; 17,30 Benjamin Ben - film pentru copii; 18,00 Rondul de noaptefilm; 19,30 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 20,00 Ultimul poliţist - fihn; 21,35 O altă viaţă - serial; 22,30 întoarcerea creaturii din mlaştină - film; 0,00
Electric Biuc - program erotic; 01,00 Videotext.
TELE EUROPA NOVA Clu]
Marţi, 15 decembrie 15,00 Preludiu muzical; 15,03
Serial: Pacific drive; 15,30 Serial: Medici Ia datorie; 16,16 Serial: Hotel; 17,00 Serial: Cele două Diane; 17,39 Videoelipuri muzicale; 18,00 Muzică populară; 18,30 Bună seara Cluj (Interactivă); 19,30 Serial: Rosseanne; 20,15 Videoelipuri
'muzicale; 20,16 Chemarea Pămîntului; 21,30 Info Nova; 22,00 V.J.Spirit (Dedicaţii muzicale); 23,00 închiderea programului.
Marţi, 15 decembrie Ştiri: 6,40, 7, 7,40, 8, 8,40,9,10,13,14,15,16,
N V »' I 17, 18y 6,00-10,00 7Z3PA\ j ‘‘Primul salut”. 6,20
Agenda zilei. 6,50,7,50 Horoscop. 7,20 Revisla presei locale. 7,27 '"Plus”, pamflet (Adrian Suciu).8.20 ”CD Sport" (Cătălin Berindean).9.20 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Programul cinematografelor^ 0,00-14,00 ”CD Player”. 10,20 Revista presei centrale.10.40 "Divertis Radio Blitz”. 10,50 “Plus”, pamflet, Adrian Suciu, r. 11,20,13.20 Buletin^ financiar (Mircea Bucin). 11,40 "Cu dreptul înainte”, rubrică juridică (Gabriela Ungureanu). 12,00 “Chemarea muntelui” (Dan Creţa). 14.00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua in citeva vorbe”, declaraţia zilei, j 5,20 “Ce mai crede lumea”,r. 1620"Cbemareamuntelui” (Dan Creţa şi Constantin Mititeanu).17.40 "Divertis Radio Blitz”, r. 18,10 "CD Sport” (Cătălin Berindean), "Sinteze financiare” (MireeaBucin).
19.00 “Retro Gold”, Tiberiu Crişan. 21, 24,2,4 Retroactiva ştirilor zilei. 21,05 "Franţa Muzicală”, Laura Runcanu. 21,30 "Cu capsa pusă”, TudorRuncanu siHoraliu Nîcoarâ.
U N I P L U S R a d i oM arţi, 15 decembrie _
Program informativ BBC: 6,00- 6,30; 11,00; 14,00-14,30; 18,00-18^021.00-21,30. 6,00-10,00 “Răsărit pe FM”. 6,45; 9,45 Horoscop Uniplus; 720 ,820 Sport; 7,45 Vos Fopuli; 8,35 Revista presei; 8,45 Punct ochit; 9,20 Programul cinematografelor; 10,00-11.00 “Anti-Stress”. Program preluat de Ia Uniplus Radio Bucureşti. Muzică, ştiri locale si na’tionale la orele 10,00,12,00, 13.00.14,30-18,30 "Music Expres”.19.00-21,00 "Animaţie”. 21,30-23,00 "Casa sunetelor” - o emisiune de Mihai Godoroja. • *
Marţi, 15 decembrieradi»- 5:(XŢ8:00Bună
W ŢÂC T dimineaţa! 8:00-—---------- 11:00 Pauzele de
dimineaţă (meteo. 8:08 revista presei
locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00-23:00 Fabrica de hituri - realizator Alex Preda. 23:00- 24:00 Contact Gold - realizator Alexandru Gheorghiaş. 24:00-3:00 Super50(rj,3:00-5:00Discontact ;
concursuri. 14-15 "Noutăţi la Radio Sonic(noutăţi muzicale, concurs)”. 15- 17 McSonic (dedicaţii muzicale cu premii McDonald’s). 17-19 "Polisoriic” (caleidoscop, informaţii, concursuri). 19-20 "Hollywood Music&Film” (coloane sonore din filme, realizator îoana Lascu. 20-23 "Music by request” (dedicaţii în direct). 23-02 "Sonic Rock” (Rareş Ion). 02-06 Music Non- Ston. ' : .
R a d i o S o n i e ( R A D IO C L I i j-M 6 S .» M U =
Marţi, 15 decembrie Ştiri: 8,10,12,14,17,19,20.6-10
"Cafeaua de serviciu” (maxima zilei, programul zilei laRadio Sonic, meteo, horoscop, curs valutar, Mormaţii utile, revista presei, progranK TV şi anema, o reţetă pe zi, agenda culturală, concursuri). 10-14 "Ziua în amiaza mare":Urechile ciulite (comentariul zilei), Basca cu bretele. Mondasport, Gura lunţii, Surplus, Ştiri externe,
***M arţi, 15 decem brie
6,00 Bană dimineaţa. O emisiune cu informaţii, actualităţi şi .muzică realizată de Anca Băltan. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuitprin ţară. De la Studioul de Radio Cluj prezintă Florin Pruteanu. 11,05-13,00 Tranzit - amprenta prezentului. Din sumar:
.tehnici de com unicare, terapii neconventionale. Redactor Melania
Drăgan. 12,J5 M icrofonul le aparţine ascultătorilor cu probleme sociale. Puteţi intra în direct ia tel. 42.00.31. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară în direct. 13,50 Buletin de ştiri 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Actualitatea în 60 de minute. Inform aţii la zi, reportaje, corespondenţe din judeţele transilvane. Prezintă Bogdan Roşea. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 De la est la vest, de la nord la sud. Enciclopedie geografică de educaţie şi cultură. RedactorTraian Bradea. 20,00 Ştiri. 20,05 Din grădina cu flori multe, cîntece şi jocuripopulare- dedicaţii muzicale la cererea ascultătorilor oferite de Gelu Furdui. 21,00 Ştiri. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului
l î O N C O P R A X
m m m m m mCLUJ-NAPOCA,
str.PROF CIORTEA nr.9 (cartier Grigorescu)
CONSULTAŢII:
Prof.dr. LUCIAN LAZÂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)
L, Mi: 15-18; Ma,j:16*-18*
Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)
Ma, J: 143°-16; V; 15-17 S: 9— 11
Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)
U Mi: 18-20; Ma.JQ^o V: 16-20 -
PROGRAMARE: ' te l/fax (064) 18.76.04
în timpul orelor de funcţionare a cabinetului
Dr. TOMA T. MUGEA♦ chirurgie plastică♦ chirurgia sinului♦ abdorainoplastie♦ lipoaspiraţie♦ transplant de păr♦ lifting facial♦ rinoplastie♦ varice "
♦ tratament chimic al acneeisrRl'IM M Ţ M Q .g I4-14-1)!'
tCLINICA
" POLICLINICA INTERSERVISAN
*tr. Pascaly nr.5, cart. GhiorglttaiSTOMATOLOGIE
INTERNE ♦ CARDIOLOQE ♦ NEURft LOOE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRIN» LOC3E ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRi. FIE ♦ ALERGOLOQE ♦ DERMAT0L» G1E ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.E: ♦ OFTALMOLOGIE ♦ « COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRU , ♦ UROLOaE ♦ ACUPUNCTURA
RADIOLOGIE • ECOGRAFIE Examinări Doppler -
Histerosalpingigrafii pentn sterilitate feminină
LABORATOR (Bicchimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste * sarcină - Antigen HBS - Elisa Tei! -, Eiaminări citalogice-peotni depistm cancerului de cel uierin - Investigaţii penar sterilitatea feminină şi masculină) ZILNIC, i/ic 'usiv DUMINICA
orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 21 -7 Rezot-yaro, eonsnitaţii
v l a îeL 41.41.63. J
w m m m m m m .■ M M B W j
] CaieaMoţUor 106, apJ\ lY a ta m en ta stomatologic»
complexe!O t e r a p i eO protetică (ceramici)O c h i r u r g i e ( r e ^ e e ţ i i y Îm p lâ n te )
P ro g ram ări la teL: 430028 Zilnic orar: 9 -19
sîmbăla 10-18P en tru s tu d e n ţi, pensionari» şom erf; red u cere ^ 0 % ^ , '
PEOF. UNIV. De. MIHAI CĂLUGAEJ Dr. ANGELA CĂLUGĂRU
S tr . P ra h o v e i n r. 11(Ungă biserica Bob)
PROGRAM OFTALMOLOGI L , M i, V -1 7 -2 0 S - 8-12.
Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68
ALIANŢA ABTISDICIDL I F E L I N E
SufletulDOstru la dispariţia
de noapte, telefonul vidu- c
1 9 1 6 4 7Gardă de noapte, orele 20-Q8J
Linia telefonică de intervenţie în ară si prevenţie a suicidului iniţiată •
LABORATORUL DE SĂNATATE
MINTALĂ CLUJ stă la dispoziţia *s.de luni pînă vineri, între orele 8 - 27
Vă aşteptăm apelurile «
numărul 186864._____________
pA C B m ROZA VINTUR1LOR marţi, 15 decembrie 1998 (3
B A L C A N I I - O E C U A Ţ I E
C O M P L I C A T Ă P E N T R U N A T O Ş I S U A
[Cotidianul b u l g a r ! «Duma")
Bosnia, Albania, Kosovo, fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYR O M ) - o rcgiune în care vîntul stabilităţii suflă cînd dintr-un
tJpât al Balcanilor cînd din telalalt. Rezultatele alegerilor $1 Macedonia prevestesc o polarizare a forţelor naţionaliste si a albanezilor din ţară. Experienţa din Kosovo nu ar servi deloc drept un model de intervenţie în această zonă. Condiţiile specifice care au permis prezenţa forţelor NATO io Kosovo lipsesc în alte locuri. Bacă pentru Kosovo a fost dat acordul Belgradului.privind o intervenţie internaţională într-un conflict cu caracter pur intern, situaţia este mult mai complicată în Albania şi în Meccdonia. In Albania nimic nu garantează că, in cazul uWi eventuale intensificări a violenţei, sc va ajunge din nou lă un consens interpartinic, <m în primăvara anului 1997, cînd s-a dat un râspuns pozitîv pentru o prezenţă - militară 'internaţionala. în fosta Republică Iugoslavă Macedonia,1 o intervenţie internaţională în situaţia dc criză în perioada de după Kiro Gligorov este condamnată eşecului, aşa cum au fost toate încercările dc salvare a integrităţii Iugoslaviei în a
. doua jumătate a anului 1991.Scenarii de conflict ar fi o
eventuală polarizare dintre naţionaliştii probulgari extremişti, pe de o parte, şi extremiştii albanezi pe de altă parte. Discutabil este dacă în perioada de după Gligorov se va putea duce o politică serioasă, pentru a depune eforturi în scopul asigurării unei convieţuiri normale şi a integrării elementelor aflate în confruntare. Pe scurt, un efort internaţional privind menţinerea stabilităţii şi integrităţii de stat a fostei Republici Iugoslave Macedonia nu vă reuşi dacă participanţii în conflict nu acţionează pentru evitarea Iui.
Şi, astfel, intervenţia americană - NATO în sudul balcanic, unica premisă de evitare a escaladării conflictului - este o posibilitate discutabilă şi nu una reală. Pc lîngă aceasta, o stabilitate importantă va crea o seric dc efecte colaterale, carc vor fi tot atît dc vădite precum cele care au aparul imediat a doua zi după încheierea Acordului dc la Dayton. Modelul Dayton ar putea acţiona şi ca destabilizator daca nu este privit diept un acord de menţinere a statu-quo-ului internaţional, ci ca un acord de schimbare a statu- quo-ului la un preţ scăzut. O privire asupra istoriei secolului trecut, cînd marile-puteri au
intervenit în problemele etnice din cadrul Imperiului Otoman în destrămare, demonstrează că amestecul internaţional mai degrabă schimbă statu-quo-uf decît îl menţine.
Graniţele internaţionale conturate în Balcani, potrivit clauzelor Tratatului de la Bucureşti din 1913, au fost încălcate în primul război mondial. După 1918, ele au fost restabilite cu ajutorul Franţei, care a sprijinit Belgradul şi Bucureştiul şi în acest fel au făcut să eşueze revanşismul Sofiei şi Tiranei. Pentru ultima dată conturul graniţelor a fost confirmat prin Acordul de la Ialta, de împărţire a Europei în zone de influenţă, cînd transformarea Iugoslaviei în “ zonă tampon” nu a contribuit
Ta sporirea stabilităţii.în prezent, Balcanii trăiesc
într-o contradicţie fără precedent în istorie. Balcanii sînt o regiune unde există un amestec diplomatic şi militar american şi N ATO pentru menţinerea stabilităţii, un loc care, în acelaşi ti mp, este subaprcc iat din punct de vedere gcopolitic, un loc pe care nimeni nu sc grăbeşte să-l includă în spaţiul de extindere a N A TO şi UE. Această
-contradicţie limitează; posibilităţile unei intervenţii internaţionale privind sporirea stabilităţii.
D E M I S I A L U I G . C H R Y S S O U L O U R I S
D I N F R U N T E A C O M P A N I E I O T E
S U S C I T Ă N E L I N I Ş T E Î N R Î N D U L
I N V E S T I T O R I L O R S T R Ă I N I("Financial Times")
Ministerul Economiei din Grecia a înregistrat semnale alarmante din partea investitorilor americani care au cumpărat acţiunile companiei greceşti de telecomunicaţii, OTE, şi deţin acum 30 la sută dintre ele, după ce directorul executiv al firmei, George Chryssoulouris, a fost obligat să demisioneze. Fost profesor la Massachusetts Institute o f Technology şi expert internaţional, Chryssoulouris fusese numit, în ianuarie, la conducerea companiei OTE de către premierul Costas Simitis. Se spera că el va oferi economiei greceşti exemplul pe care alţi conducători de întreprinderi să îl urmeze. Şi, într-adevăr, în
, scurta sa trecere pe la conducerea companiei, Chryssoulouris'a facut-o să strălucească.
Luna trecută, OTE a devenit prima companie grecească cotată la Bursa din New York, după ce Chryssoulouris a lansat o ofertă de 10 la sută din acţiunile firmei. Mare parte a miliardului de dolari investit în acest fel în OTE a provenit dc la institut» americane care investesc în Grecia pentru primai oară. Oferta de acţiuni pe piaţa secundară a redus portofoliul starului giec la firma OTE la 05 la sută.
Tot Chryssoulouris a fost cel rare a condus personal negocierile companiei OTE
. cu Guvernul român, pentru a cumpăra un pachet strategic, constînd în 35 la sută din acţiunile companiei române de telecomunicaţii, RomTclecom. Acordul, în valoare de:690 dc milioane de dolari, urma sâ fie finalizat luna aceasta, iar Vassilis
Rapanos, preşedintele OTE a subliniat că acesta se va derula conform planificării.
Dar se pare'că nu s-a ţinut seamă de promisiunile Guvernului grec de a nu interveni în conducerea com paniilor aparţinînd sectorului public. “Niţneni nu a pus a îndoială eficienţa domnului Chryssoulouris”, declară o oficialitate, “dar nu se obosea să ridice telefonul chiar de fiecare dată cînd îl suna ministrul Transporturilor” , adaugă aceasta. Ministrul Economiei Yannos Papantoniou, şi cel al Transporturilor, Tassos Mantelis, au fost cei care au forţat demisia Iui Chryssoulouris. Fostul director executiv a demisionat atunci cînd Mantelis l-a ameninţat câ îi va reduce prerogativele pe care le deţine, transferîndu-le preşedintelui Consiliului de Administraţie. Oficialităţile au aprobat plecarea directorului executiv subliniind, ceea ce ele au numit, stilul dur de conducere al domnului Chryssoulouris şi frecventele ciocniri pe care le avea cu directorii care, în marea lor parte, erau numiţi de către Guvem. Aceasta are implicaţii şi asupra avîntului procesului dc privatizare din Grecia, proces din care s-au cîştigat 1,000 dc miliarde de drahme (3,6 miliarde de dolari), prin vînzarea acţiunilor companiilor de stat. Lista vînzărilor planificate pentru anul viitor
- -include deja o altă tranşă din acţiunile OTE, ca şi pachetele dc acţiuni aparţinînd Hellcnic Petroleum sau Băncii Naţionale/ Dar plecarea domnului Chryssoulouris a dus Ia acumularea îngrijorărilor referitoare la
- capacitatea. Greciei dc a atinge aceste obiective. -
SUB SEM NUL SCHIMBĂRILOR CLIM ATICE,O NOUA ORDINE A NAŢIUNILOR
("Le Monde")
Eşecul Conferinţei ONU asupra schimbărilor climatice - organizat la Buenos Aircs - în înregistrarea unor rezultate concrete este, fară îndoială, dezamăgitor. Fapt, totuşi, de înţeles avînd în vedere mizele suscitate de schimbările climatice: este vorba, nici.mai mult nici mai puţin, de crearea „ex nihilo” a unei pieţe mondiale, de schimbarea conceptului de creştereeconomică şi de introducerea egalităţii între naţiuni.Comunitatea internaţionalăTiu doreşte să greşească de două ori, cu atît mai mult cu cît efortul cerut nu sc înscrie; într-o' continuitate istorică, ci presupune o ruptură cu vechile tendinţe.De Ia opera Rcagan-Thatcher
încoace, descentralizarea este triumfătoare. La ieşirea din jrizele petroliere care, în anii ÎO, au zdruncinat prosperitatea Itimii occidentale* şi modelul Satului-providcnţă, fostul actor de la Hollywood şi Doamna de fier au lansat ceea ce a devenit envîntul de ordine al planetei economice şi financiare: mai Pnţin stat, trăiască piaţa! Dacă aPreciem doar din punct de vcdere al criteriului bogăţiei «atcriale create, succesul este «contestabil: SUA, detemplu, au intrat în 1998 în cot de-al optulea an consecutiv |e creştere economică susţinută. Mulţumite dc această reuşită,
intenţionează sâ s®ematizcze instrumentul pe
-.. care se sprijină, piaţa, mai ales : pentru a soluţiona problema schimbării climatice. Modificarea drepturilor dc emisie a gazelor cu efect de VLra (GES) ar fi mijlocul cel mai puţin costisitor pentru a controla emisia mondiala a acestor gaze. Dar acest de mei s întîmpinâ numeroase obstacole. Primul este o dificultate tehnică: nu putem stabili o piaţă a GES decît pe baza unui inventar precis al surselor de emisie a gazelor, ceea ce este extrem de dificil în lipsa unei metode comune. O astfel de piaţă presupune, pe'de altă parte, administraţii de stat solide şi rezistente ia corupţie: nu este vorba, într-adevăr, de schimbarea unor. bunuri materiale, ci practic a unor bunuri aeriene, anume de „certificate de emisie” , a căror valoare va depinde de credibilitatea instanţei care le va elibera. O astfel de abordare a pieţei, care se bazează pe un argument de eficienţă economică convingătoare, implică în mod paradoxal în cazul climatului un sistem robust de norme şi controale. Contrar acestei maxime, mai multă piaţă ar putea însemna şi mai mult stat. Cealaltă realitate," disimulată de insistenţa SUA de a rezolva totul prin comerţ, este rivalitatea dintre mările puteri economice. Prima piaţă de emisie a GES este cea care ar presupune ca Rusia să-şi poată schimba drepturile de emisie cu celelalte ţări dezvoltate. Fluxul financiar generat astfel ar crea
, relaţii economice privilegiate şi un interes strategic faţă de Tcsursefc energetice ruse si dc piaţa potenţială pe carc o
«reprezintă Moscova. Europa nu -este deloc favorabilă unei puneri în aplicare grabnice a
-pieţei GES, care ar duce rapid îa o consolidare a relaţiilor întţe Rusia, SUA şi Japonia.
De asemenea, instanţa cu care blocul european cere impunerea unor politici domestice de reducere a emisiilor nu se explică doar printr-o viziune diferită asupra rolurilor respective ale statului şi pieţei, sau prin dorinţa, legitimă, de a vedea prima ţară poluantă din lume (din punct de vedere al gazelor cu efect de seră) limitîndu-şi emisiile. Există, totodată, dorinţa de a nu-şi defavoriza industriile prin măsuri unilaterale. Guvernul Germaniei, ţară care va asigura, în viitorul semestru, preşedinţia Uniunii Europene,intenţionează astfel să propună o .impozitare a energiei şi a bioxidului'de carbon. în lipsa unui demers american de reglementare a energiei, elanul Europei este evident înfrînat, reprezentanţii industriei subliniind prejudiciul ce le-ar putea fi astfel cauzat.
Dezbaterea pe tema climei ridică şi o altă întrebare, Ia fel de importantă precum cCa a ' pieţei ca mijloc de reglementare planetară. Ce formă de dezvoltare economică trebuie să adoptăm? Această întrebare vizează toate ţările din lume. Pentru cele mai bogate, şi în
special pentru SUA, este vorba ’ dc a şti dacă creşterea materială poate continua fa ncsfîrşit.
Din moment cc această creştere materială £stc „corelată” cu emisiile dc GES, răspunsul este nu. Protocolul de la Kyoto are, în acest sens, un caracter istoric; acceptînd obligativitatea dc a-şi reduce emisiile de gaze cu efect de seră, ţările cele mai bogate s-âu angajat să-şi limiteze creşterea, materială. Această cotitură conceptuală implică o reorientare durabilă şi profundă a economiei.
Pentru ţările în curs de dezvoltare, provocarea nu este mai puţin importantă Puternica lor expansiune demografică le impune o creştere economică mult mai rapidă decît cea a ţârilor occidentale, în secolul al XlX-lea, care era în jur de 2 la sută. Iată, deci, că ele se văd lipsite de libertatea de care au beneficiat chiar aceste ţâri occidentale: poluarea mediului înconjurător timp de o sută de ani fără prea mari consecinţe. Demersul este cu atît mai dificil cu cît acesta le defavorizează nu doar industrializarea, dar le afectează şi agricultura (prin intermediul emisiilor de gaz metan) şi exploatarea resurselor naturale, distrugerea pădurilor antrenînd o producţie semnificativă de bioxid de carbon.-Această constatare privind necesitatea unei dezvoltări „suportabile” este foarte prezentă în rîndul ţărilor în curs de dezvoltare, dacă ţinem co n t de cele afirmate în
cadrul Conferinţei dc la Buenos - Aircs. Rămîne ca ca sâ fie pusă în practică, ceea cc este altă problemă. ,
în sfîrşit, a treia întrebare ridicată dc dezbaterea pc tema climatului şi, fără îndoială, cea mai grea este cca a egalităţii între naţiuni. Schimbarea climatică este cel dintîi fenomen ecologic care afectează atît dc clar biosfera în ansamblul ci. Ea determină, în acest fel, o angajare a relaţiilor între naţiuni la nivel global. întrebarea esţe simplă: cc îl îndreptăţeşte pc cetăţeanul american să degaje în atmosferă 20 de tone de bioxid dc carbon pe an, cînd un chinez nu degajă decît 2,6, iar un cetăţean din Benin doar 0,1 tone? într-o lume care face din Declaraţia asupra drepturilor omului punctul său de referinţă răspunsul este clari nimic.
Tocmai de aceea a fost invocat conceptul de „convergenţă” , care admite ca legitimă impunerea unei egalităţi a nivelului de gaze cu efect de seră emise pe cap de locuitor, atunci cînd suma totală a emisiilor nu depăşeşte un anumit nivel. Este vorba, de fapt, de o convergenţă a economiilor în adoptarea unui nivel similar, de o modificare deci a forţelor lor relative. Din acest punct de vedere, poziţia SUA este cca a unei mari puteri: eliminînd din discuţie argumentul moral şi strccurîndu-se prin actualele nivele de emisie, Washingtonul îşi bazează demersul pe faptul
câ peste circa douăzeci dc ani gazele degajate în atmosferă dc ţările în curs dc dezvoltare şi cclc emise dc China vor fi egale cu cclc ale SUA.
China ar trebui să sc angajeze dc pc acum câ îşi va reduce emisiile dc gaze în viitor. Bazată pc ipoteza unei corelări între degajarea în atmosferă a GES şi puterea economică, această exigenţă decurge din nevoia dc a limita puterea viitoare a Imperiului mediului înconjurător. O exigenţă perfect legitimă într-o lume carc va continua sâ sc supună logicii unui echilibru între puteri, o Jogicâ care a călăuzit istoria modernă dc la Richclicu la Kissinger. însă lumea de astăzi este, oare, aceeaşi cârc a asistat la confruntările dintre Habsburgi şi Bourboni sau la cele dintre SUA şi URSS? Nu. Criza ecologică, sub forma schimbării climatice, nu vizează doar structurile economice; ea face apel, prin caracterul global al e fectelor pe carc le declanşează, la o lume lipsită de o putere dominatoare, fie ea americană, europeană sau chineză..■înţelegem câ astfel de probleme nu pot fi rezolvate prin intermediul unei conferinţe diplomatice. Este deja suficient că ele ajung la conştiinţa colectivă. Delegaţii şi-au fixat anul 2000 pentru a trece concret la acţiune.
O dată frumoasă, la urma urmei, dacă este vorba să ne imaginăm, într-adevăr, o lume nouă.
(7) marţi, 15 decembrie 1998 P O L f T /C Ă c i ® O l u |
Noul sen ator PD Cluj, Ioan Sabin Pop, d ezm in te că ş i-a d ep u s a d ez iu n ea la PSDR
Proaspătul senator din partea PD Cluj, Ioan Sabin Pop, afirmă câ “ micile neînţelegeri” cu liderul organizaţiei, deputatul Iuliu Păcurariu, nu l-au determinat niciodată să caute umbrela altui partid. Cu toate acestea, numele său figurează în registrul de membri al PSDR Cluj încă din luna octombrie. în plus, înscrierea lui Sabin Pop în partidul condus de Sergiu Cunescu ne-â fost confirmată de lideri ai PSDR Cluj. Aceiaşi lideri ne-au declarat câ Ioan Sabin Pop a semnat adeziunea pentm partidul lui Cunescu, fapt care înseamnă renunţarea imediată, conform L e g ii partidelor politice, la calitatea de membru al PD. Respectiva adeziune a dispărut, însă, de la sediul PSDR Cluj, după ce a fost purtată o perioadă în servieta liderului organizaţiei, Vasile Suciu, bun prieten cu Sabin Pop.
Senatorul PD susţine, însă, câ
nu a semnat vreodată o adeziune la PSDR, chiar dacă neînţelegerile - pe care le
• consideră fireşti în cadrul unei organizaţii politice unde apar probleme şi situaţii diverse - cu Iu liu Păcurariu au continuat.”Nemulţumirile nu m-au determinat sâ trec la PSDR. Nu am fost niciodată contactat de ei. Iar numele din registrul PSDR nu-mi aparţine. Eu mă numesc Ioan Sabin, dar şi Vasile, nu doar Ioan Sabin Pop. Nu este numele meu” - afirmă noul senator. O perioadă destul de importantă, Ioan Sabin Pop s-a aflat, la Alba-Iulia, unde conduce o firmă prosperă. El nu a mai participat la viaţa partidului şi s-a considerat câ intenţionează să se retragă din politică. După decesul neaşteptat al senatorului Titus Şuteu, Ioan Sabin Pop a revenit în atenţie, locul pe lista electorală a USD (PD + PSDR) îndreptăţindu-1 să.
projnoveze în Parlamentul României. Contactele cu Iuliu Păcurariu, liderul PD Cluj, au devenit mai dese în perioada imediat următoare trecerii în nefiinţă a senatorului Şuteu. Iuliu Păcurariu spune că aceste contacte au existat nu numai în .ultima perioadă, ci şi anterior. “Am ţinut contact permanent cu d-l Pop” - declară Păcurariu. El adaugă că Sabin Pop a plecat la Alba-Iulia, nu din pricina neînţelegerilor din partid, ci din cauza lui Radu Sârbu, preşedintele FPS, care i-a blocat ascensiunea spre postul ele
. director al întreprinderii Clujana.Ioan Sabin Pop promite că va
clarifica întreaga situaţie, la sfirşitul sâptămînii, în cadrul unei conferinţe de presă. însă, probabil că noua disciplină impusă de Iuliu Păcurariu în PD Cluj nu-i va permite sâ adauge prea multe detalii.
Dan BRIE
Funia din casaspînzuratului..
u rm are din pagina 1
criticile moraliştilor sînt, într-o oarecare măsură, îndreptăţite. Ele cad pe un teren fertil, în condiţiile în care procesul de reformare economică a României, condus de PNŢCD şi aliaţii săi la guvernare, este pe cale sâ eşueze.
Pentru a anula avansul luat de . adversarii săi, Ion Diaconescu a acceptat, aşa cum spuneam, ca Radu Vasile sâ nu-şi asume răspunderea pentru programul scurt de reformă pe care l-a propus, dar în schimbul acestei renunţări a cerut un angajament ferm din partea tuturor partenerilor la guvernare prin care aceştia să-şi asume, la rîndul lor, măsurile dure de reformă, cît şi (atenţie) adoptarea, urgentă a legilor privind restituirea terenurilor, a casetor şi pădurilor, tn acelaşi timp, liderul PNŢCD a anunţat că dacă aliaţii nu vor sprijini în Parlament adoptarea legilor restituirii, partidul condus de el va analiza oportunitatea râmînerii la guvernare. Este o
_ concesie făcută grupului " Ciorbea, care s-a dovedit a fi, în
ultimele luni mai ales, un adversar înfocat al democraţilor conduşi de Petre Roman. Ideea renunţării, în anumite condiţii, la guvernare este însă funia pe care Victor Ciorbea o oferă actualului preşedinte al PNŢCD. Este foarte greu de crezut că PD va vota în Parlament legile restitutive, de care ţărăniştii se
• agaţă cu disperare în condiţiile în care alte promisiuni din campania electorală nu au fost împlinite. Astfel că liderii PNŢCD vor fi nevoiţi ca foarte curînd să ia în considerare posibilitatea ieşirii de la guvernare, hotărîre care ar putea adîncineînţelegerile din partid, oferindu-i o şansă în plus luP Victor Ciorbea în lupta pentru preşedinţia PNŢCD.-în acelaşi timp, o serie de deputaţi ţărănişti au transmis filialelor din care provin ordinul de a nu semna nici o hîrtie pentru convocarea congresului extraordinar, încercînd sâ contracareze acţiunile Iui Victor Ciorbea întreprinse în acest sens. Despre cei care âu semnat apelul care circulă acum prin ţară se spune
. câ sînt alături de Ciorbea deoarece şi-au pierdut funcţiile şi presimt că nu vor fi incluşi pe listele electorale pentru alegerile viitoare. Ceea ce pare a fi adevărat, dar faptul în sine nu este important decît în măsura în care poate contracara influenţa acestora în partid.
L i b e r a l i i î ş i v o r d e s e m n a
s î m b ă t ă c a n d i d a t u l l a
P r i m ă r i a C l u j - N a p o c aConsiliul Judeţean lărgit al PNL vaiua sîmbătă în discuţie
nominalizarea candidatului partidului la Primăria Cluj-Napoca. Surse din partid spun câ s-au înscris în competiţia pentru nominalizare Ioan Deac, Romulus Zamfir şi Mircea Puşcă. Primii doi au experienţa administrativă dobîndită în Consiliul local. Mircea Puşcă este secretar de stat în Ministerul Cercetării. La această oră nu se ştie dacă decizia Consiliului Judeţean va fi definitivă sau conducerea partidului va prefera să amîne desemnarea. Liberalii au decis să participe la Cluj pe liste separate de cele ale Convenţiei Democrate, însă nu au reuşit încă sâ se pună de acord cine este persoana cu cele mai mari şanse dc reuşită în viitoarea confruntare electorală cu Gheorghe Funar. Cu excepţia PRM, nici un partid nu a făcut cunoscute numele aspiranţilor la fotoliul de primar al Clujului, cu toate câ politicienii locali se declară conştienţi câ e nevoie dc cel puţin un an pentru a impune un candidat. Indecizia provocată de rivalităţile interne împiedică filialele clujene de partid să respecte un calendar optim de susţinere a unei candidaturi.
Caius CHIOREAN
Premiera! Rada Vasile aşfeaptd analiza experţilorguvernamentali în problema Universităţii Petofi-Schillty
Premierul Radu Vasile a declarat, ieri, că deciziaCurţii de Apel privind anularea Hotărîrii de Guvern pentru înfiinţarea Universităţii Petofi-Schiller este studiată de experţii jurişti de la Secretariatul General al Guvernului şi de la Departamentul pentru minorităţile naţionale.
Radu Vasile nu a precizat dacă Guvernul va face recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel şi
nici nu a comentat recomandarea preşedintei PNŢCD ca Executivul să nu depună recurs.
.Ministrul pentm minorităţile naţionale, Gyorg, Tokây a apreciat la sfirşitul săptămînii trecute l Guvernul ar trebui să facă recurs împotriva decci,. Curţii de Apel, exprimîndu-şi speranţa că o hotăi în acest sens va fi luată în şedinţa de guvern a joi-
K
\
v
L ideru l PNŢCD re c o m a n d ă Guvernului
s ă n u fa c ă re c u rs la d e c iz ia C urţii d e Apel
Preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, recomandă Guvernului să nu facă recurs la decizia Curţii de Apel care a anulat hotărîrea de înfiinţare a Universităţii “Petofi-Schiller” , cu toate că liderii UDMR şi-au exprimat încrederea că Guvernul va ataca în instanţă decizia Curţii.
Diaconescu a anunţat, ieri, într-o conferinţă de presă, că va purta discuţii în acest sens cu primul ministru. El a precizat că a fost de la început împotriva constituirii Comisiei de evaluare privind înfiinţarea Universităţii “ Petofi-Schiller” , deoarece cadrul legal adecvat nu fusese
. încă adoptat. în plus, el a arătat că, “din diverse motive, Comisia de evaluare nu a avut forma cea mai potrivită” ., Hotărîrea Curţii de Apel “reprezintă o soluţie salvatoare pentm impasul în care intrase Executivul ca urmare a cedării în faţa unei solicitări excesive a UDMR” , a apreciat vicepreşedintele PNŢCD Remus Opriş. Opriş a declarat, ulterior, că decizia Curţii de Apel “ a
salvat ruşinea de pe obrazul Guvernului României” .
Ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, şi-a manifestat în repetate rînduri reticenţa faţă de înfiinţarea Universităţii “Petofi- Schiller” , acest punct de vedere prezentîndu-I grupurilor parlamentare PNŢCD. Cu acea ocazie, Marga arătase că prevederile legale nu permit înfiinţarea unei astfel de universităţi.
Lideml grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor, Varga Attila, consideră că Guvernul va face recurs la decizia Curţii de Apel Bucureşti, care a anulat hotărîrea de înfiinţare a Universităţii “Petofi- Schiller”, în pofida recomandării
■preşedintelui PNŢCD, Ion Diaconescu, transmite- corespondentul MEDIAFAX.
“ Părerea domnului Ion Diaconescu este una personală şi cred că doar Guvernul este în măsură să decidă asupra acestei chestiuni” , a arătat deputatul UDMR. Varga Attila a mai afirmat că este puţin probabil ca Guvernul să fi adoptat “cu bună ştiinţă” un act ilegal sau asupra căruia ar fi putut plana suspiciuni în acest sens.
Deputatul PD Iuliu Păcurariu a declarat că este de acord cu recomandarea liderului PNTCD.'
“ Guvernul cunoaşte voinţa coaliţiei şi nu cred că va înceta să lupte împotriva ei, cu toata presiunea care vine din partea UDMR” , consideră Păcurariu
Preşedintele PUNR, Valeriu Tabără, a declarat, ieri, pentru MEDIAFAX, că, în cazul în caiţ Guvernul vâ depune recurs la decizia Curţii de Apel Bucureşti privind Universitatea “PetoS- Schiller” aceasta ar reprezenta doar o cedare la presiunea UDMR. Valeriu . Tabăr consideră că preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu,! recomandat Guvernului sâ m facă recurs la decizia Curţii dr Apel deoarece “este conştienţi faptul că Hotărîrea de Guvern; fost ilegală” . Lideml PUNF afirmă că, prin declaraţia datai Diaconescu, acesta a recunoscu implicit corectitudinea acţiunii PUNR în instanţă.
Curtea de Apel Bucureştii admis, joi, contestaţia formulată de PUNR privind Hotărîrea dc Guvern referitoare la Universitatea Petofi-Schillerp: motiv câ aceasta contravine L'egii învâţămîntului şi Constituţiei. Decizia Curţii de 'Apel anulează Hotărîrea de Guvern. Hotărîrea Curţii poate fi contestată de Guvern la Curtea Supremă de Justiţie, în termen de zece zile.
Ion Diaconescu asigură Guvernul de sprijinul tuturor partidelor din coaliţie
Preşedintele PNŢCD Ion de şapte ani de zile, cît s-a aflat la dintre care o parte sînt scadente înputere, nu s-a făcut nimic” , a spus 1999.Diaconescu apreciază moţiunea de
cenzură a opoziţiei ca fiind un mijloc de obstrucţie la care au recurs PDSR, PRM şi PUNR pentm câ greva parlamentară nu a dat rezultate, dar asigură câ Guvernul poate conta pe sprijinul total al partidelor din coaliţie pentm a-şi realiza programul.
EI a arătat, ieri, într-o conferinţă de presă, că opoziţia preferă “ să pună beţe în roate” pentru a împiedica punerea în aplicare a programului de reformă şi restructurare, deşi pînâ acum a clamat necesitatea reformei. “ Opoziţia se face că uită câ, timp
Diaconescu, arătînd că problemele actuale sînt atît de dificile fiindcă partidele aflate la putere pînâ în 1996 nu au acţionat în sensul reformei, ratînd o conjunctură internaţională favorabilă. Lideml ţărănist a criticat opoziţia, pentm că a consumat rezervele valutare ale fostului regim comunist şi câ a recurs la împrumuturi de miliarde, destinate doar consumului. Diaconescu a menţionat că datoria externă din ultimii doi ani este “nesepinificativă” , dar a subliniat
Prim-vicepreşedintele PNŢCD Gabriel Ţepelea a precizat că grupurile parlamentare ţărăniste vor acorda întregul lor sprijin Guvernului şi nu vor crea surprize aşa cum au acreditat unii analişti politici.
Preşedintele Ion Diaconescu a arătat că toţi liderii coaliţiei şi-au exprimat, sîmbătă, la întîlnirea cu premieml Radu Vasile, sprijinul pentm programul anticriză al Executivului, arătînd că speră ca această atitudine să se menţină prin
că Guvernul are obligaţia să achite susţinerea parlamentară şi datoriile contractate de fosta putere, sprijinirea actelor guvernamentale.
Impozitul pe scaune face parte din strategia Guvernului de luptă împotriva economiei
subterane. Depuţatul Anton lonescu (PNL) afirmă că măsura t propusă de ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş, I privind impozitul pe scaunele din baruri şi restaurante face parte din programul Guvernului de combatere a economiei subterane. “Remeş este un luptător împotriva acestei economii subterane. Iar împotriva economiei subterane nu se poate lupta decît prin măsuri din acestea speciale” - arată lonescu. El opinează, ironic, că ministrul liberal va şti să se adapteze şi dacă patronii vor instala bănci în locul scaunelor. “Băncile se vor măsura, iar dimensiunea obţinută se va împărţi, în funcţie de dimensiunea unui scaun. Rămîne de văzut ce dimensiuni vor fi stabilite pentru un scaun standard” - spune deputatul clujean.
(D.B.)
Liga ţi Fundaţia Mareşal Ion
flntonesca recrutează membri "însufleţiţi de înalt
patriotism"Liga şi Fundaţia Mareşal
ion Antonescu recrutează noi membri dintre persoanele “însufleţite de înalt patriotism’Mn acest scop, la Dej, Cîmpia-Turzii şi Turda vor fi organizate între 16 şi 18 decembrie “adunări publice’\Aceste adunări publice vor servi; totodată, la constituirea de noi filiale şi “reactivarea celor înfiinţate”.
fiRestructurarea Guvernului nu va însoţită de înlocuiri de miniştri• Hajdu Gabor nu poate fi schimbat pentru că
"se strică algoritmul" ••Restructurarea Guvernului nu va fi însoţită de nici o schimbare de
miniştri în noua structură a Executivului, a declarat, ieri, preşedintele PNŢCD Ion Diaconescu, care a infirmat şi operarea vreunei modificări Ia conducerea Ministerului Sănătăţii. ' -
El a afirmat că au existat anumite solicitări în sensul schimbării lui Hajdu Gabor de la conducerea Ministerului Sănătăţii, dar a subliniat câ o astfel de modificare este greu de făcut, pentru că trebuie respectat algoritmul politic. Ion Diaconescu a mai spus că includerea preşedintelui FPS în structura Executivului nu a fost acceptată, preşedintele FPS urmînd însă să participe la şedinţele de Guvern cînd este cazul.
Radu Sîrbu lansase, cu două săptămîni în urmă, propunerea ca preşedintele FPS să fie membru al Guvernului.
Liderii coaliţiei s-au întîlnit, sîmbătă, pentru a perfecta restructurarea Guvernului.
Liderul PD Cluj intenţionează sâ angajeze absolvenţi
. Liderul PD Cluj îşi doreşte 15 angajaţi Ia sediul organizaţiei. El spune că acesta ar fi numărul corect dc angajaţi pentru o filială în plină dezvoltare, cum sc doreşte a fi PD Cluj. “Nu ar fi nici o problemă, nimeni nu ar sta, fiecare ar avea de lucru” - spune Iuliu Păcurariu. Noii angajaţi ar urma sâ fie plătiţi din fondurile partidului, adunate de la cei peste 3.000 de cotizanţi din judeţ care plătesc 1.500 de lei pe lună, dar, mai cu seamă din obligaţia financiară a demnitarilor şi fondurile atribuite de la Bugetul de stat birourilorparlamentare. Acestor bani li se adaugă donaţiile.
Păcurariu intenţionează să îşi aleagă noii angajaţi dintre absolvenţii institutelor cu profil administrativ şi politic. în momentul de faţă, deputatul Iuliu Păcurariu are doar doi colaboratori, unele evenimente dovedind că acest număr este mult prea restrms.
• (D.B.)
w
1*1telui
ă%
g ş © E M l' A E T Ă - C U L T U S Ă marţi, 15 decembrie 1998
Bl
SILVIA GHELAN 50 de ani
Je te a tr u, “Scena a fost CASA, FAMILIA şi BISERICA m ea” •
Duminică seara (13 decembrie 1998), Gala Teatrelor Vaţionalc, Teatrul Naţional din C Iuj-N apoca, au jAâtorit-o pe actriţa SILVIA G H ELA N - această [jină a scenei naţionale clu jene - iden tific înd paloarea cu unul din momentele culminante ale Calei Pretextul a fost însă oferit de lansarea cârtii atrologiiiui clujean Justin Ceuca, apărută în aceste i\t Ia Editura SARMIS - director Dumitru Onaca - şi jdicată Silviei GHELAN, la împlinirea unei jumătăţi je veac de activitate dedicată scenei Teatrului Naţional' jjn Cluj. Şi, deşi adevărata sărbătorire a oricărui artist se cuvine să aibă loc pe scenă, m odalitatea, oarecum oi discretă aleasă de organizatori şi acceptată de distinsa actriţă, s-a dovedit una fericită.I-au adresat frumoase şi din inim ă cuvinte regizori,
iuatrologi şi critici, actori, amici de-o viaţă, care iubesc 3 marca tragediană persoana, glasul, talentu l şi înfăţişarea, aceleaşi şi mereu altele, de o impresionantă tinereţe şi prospeţime. Istoria teatrului clujean şi viitorul acestuia se regăsesc în destinu l S ilviei GHELAN. Is-au adresat, deci: DoinaM odola, Aurelia Corbeanu (UNITER), Vlad Muguri Dinu Cernescu, Alexa Visarion, Florica Ichim, Justin Ceuca (autorul
1
. r
cărţii), Constantin Cubleşan, Constantin Paraschivescu, Dumitru Onaca (editorul cărţii), Dorel Vişan, Victor ROmulus Constantinescu - preşedintele Consiliului Judeţean - care a înmînat sărbătoritei Diploma de onoare şi m edalia Consiliului Judeţean Cluj. “ C ît mi- a - fo s t de g re u şi • c ît m -am ru g a t să-m i po t stăp în i tu lburarea şi emoţia. Pe scenă m i-ar fi fost m ult m ai uşor. Aş ii u ita t că au trecu t 50 de ani de cînd am păşit pe această scenă, care a fost casa, familia şi biserica mea. Pentru că teatru l
Foto I PETCU
a fost p en tru m ine cuvînt pen tru m inte şi suflet, cu o singură şi fierb in te dorin ţă: să a ju n g ă Ia in im a publicului. C îte ro lu ri, tot atîtea vieţi, pe un lung drum de tru d ă , neodihnă, nelinişti şi ren u n ţă ri... închin această carte publicului c lu jean” - au fost cuvintele Silviei GHELAN. _
...Şi-n ochi o lacrimă, pe buze un surîs abia ivit, aplauze, imensa admiraţie şi necuprinsa dragoste ă publicului.
Michaela BOCU
c In exclusivitate pentru “Adevărul de Cluj’ j
L ' H O M M E Q U I V ' E N A I T . D E F R C
• d e v o r b a e u r e g i z o r u l D i n u C E R H E S C H
• Dc cc nu aţi venit Ia Cluj tim p de 15 ani? Dc cc o “ silongue absence”?...
- Nu am fost la Cluj de vreo 15 ani, pentm că am avut norocul să lucrez foarte mult în străinătate. Sigur, regret ca am întrerupt legătura mea cu Teatrul Naţional din Cluj "şi cu oraşul, pentru ca, de fiecare dală cînd m-am aflat aici, am trăit un sentiment deosebit. Revenit, deci, după 15 , an i, sîm bătă (12 faembrie - n.n.), m-am plimbat, am. roişit în sfîrşit sâ mă plimb, pentru că la Bucureşti nu ajung sâ fac niciodată acest lucru, şi am văzut cum arată un waş după atîţia ani. în zilele acestea au [ost mai multe coincidenţe, mai multe intîmplări: m-am înlîlnit cu fostul meu
profesor, cu V lad M ugur, care a fo s t m u lţi an i d ire c to r al N a ţio n a lu lu i c lu je an ; o a ltă coincidenţă extraordinară a fost aceea că am participat la lansarea cărţii despre Silvia Ghelan, pentru că sărbătorirea ei se va face, cu siguranţă, într-un cadru deosebit; programul meu iniţial era să vin n um ai în z ile le de s îm b ă tă , duminică şi luni şi, coincidenţă, tot Sîm bătă, dum inică, luni se numea şi piesa Iui Eduardo de Filipo, în care Silvia şi Vişan (actualul director) jucau rolurile p rin c ip a le ... F o a rte m u lte coincidenţe.
Dar, una dintre coincidenţele cele mai amuzante a fost aceea că, fiind la unul din spectacolele cu Unchiul V anea, pus în scenă de C o rn iştean u (fac o m ică
I paranteză: cu această ocazie am avut sentimentul că văd o mare
tru p ă de teatru şi îi fe lic it a tît pe Cornişteanu, cît şi pe Vişan, că au reuşit ca impresia pe care o creează trupa să fie a unei trupe importante de teatru. Iată că şi în provincie nasc trupe mari), aflîndu-mă singur în hol, îl văd intrînd pe domnul primar Funar. Ca orice om politicos, m-am înclinat spre dînsul, în semn de bună seara. Spre stupoarea mea, domnul Funar mi-a întins m îna.şi mi-a spus: “Bună seara, domnule Cernescu”. I-am spus: “ D a r de u n d e m ă cunoaşteţi?”. Mi-a răspuns: “Vă cunosc, pentru că eu iubesc teatrul” . Atunci i-am spus u rm ăto are le : “ D o m nule - Funar, dacă extremismul dumneavoastră ( în tre g h ilim e le ) şi n a ţio n a lism u l
dumneavoastră (tot în ghilimele) au ca .rezultat un oraş cum este Clujul, atunci vă rog să fiţi sigur câ, începînd de mîine, eu devin şi extremist, şi naţionalist” . Am senzaţia că domnul Funar a fost îneîntat de această replică. Vă declar, stimată doamnă că, începînd de astăzi, sînt şi “extrem ist”, şi “naţionalist” . Pen tru că, dacă “ ex trem ism u l” şi “naţionalism ul” dom nului Funar dau asemenea rezultate, înseamnă că sîntem obligaţi cu toţii să fim naţionalişti şi, în primul rînd, patrioţi. Sper că acesta este sensul adevărat al naţionalism ului: naţionalism = patriotism.
în-ceea ce priveşte extremismul sau alte “ isme” sau liber-schimbismul... ce Să m ai vorbim . M area m ajoritate a oamenilor noştri politici excelează în liber-schim bism . Sărim fie iertat că folosesc un termen al lui Caragiale, dar niciodată Caragiale nu a fost mai actual dec ît a stăz i: n ic io d a tă S c r iso a re a p ierdu tă nu s-a jucat cu o distribuţie mai strălucită decît cea din Parlament: nu-mi cereţi distribuţia ideală, pentru că-mi este foarte greu. De pildă, pentru rolul Caţavencu este o listă foarte lungă
. de parlamentari; cît despre Dandanache, lista c şi mai lungă. Eu am distribuţia, iar dacă se va face Scrisoarea p ierd u tă cu oamenii politici ai României, vă ju r că eu voi face regia şi va fi un succes răsu n ăto r, de consens... actoricesc.
* P înă la Scrisoarea pierdută, la ce lu c ra ţi , ' îiţ a c e s t m o m e n t, - Ia B ucureşti?
- M ontez acum, la Teatrul Naţional, G eneraţia de sacrificiu, a lui Valjean, o piesă care a fost foarte importantă şi a avut un ecou deosebit cînd a fost
jucată, prin anii ’30. Este o piesă care reînvie pe scena Teatrului Naţional după 63 de ani.
• De ce acum?- Pentru c ă preocuparea actu a le i
• conduceri a Teatrului N aţional este a c e e a de â p ro v o ca d ra m a tu rg ia ro m â n e a sc ă , in d ife ren t d acă e s te
• c o n te m p o ra n ă sau d in ’ p e r io a d a interbelică. Cred că acest lucru este foarte important. Piesa G en era ţia de sa c rif ic iu , din păcate, se po triveşte foarte bine zilelor noastre de nebună tranziţie, pentru că, se pare, noi sîntem “ g en era ţia dc sac rific iu ” a aces tu i moment, x.
• Aţi fost num ai pe străzi?- Nu, am fost şi prin cafenele, prin
restaurante, expoziţii, am stat de vorbă cu studenţi români, cu studenţi din Grecia, am fost la Diesel, Ia Saloon (care este unufdintre cele mai frumoase şi de bun gust localuri pc care le-am văzut eu cutreierînd o Europă şi profit de ocazie să-i felicit pe cei care au avut o astfel de idee..:). De asem enea, a tre b u ii să şi în n o p tez : H o te lu l “V ictoria”, unde am fost eu cazat, este un hotel neromânesc (dc altfel aici, la Cluj, mă simt în Occident).
• De ce .neromânesc? P a rcă ziceaţi că sîn teţi patriot?...
- Sâ vă dau cîteva exem ple: liftul s-a stricat la un moment dat şi a fost reparat în 15 minute; am telefonat de cel puţin 15 ori, într-un spaţiu dc două minute, la recepţie ca să întreb diferite lucruri şi de fiecare dată m i-a răspuns aceeaşi voce politicoasă, neenervatâ de întrebările mele stupide poate; chelnerii sînt politicoşi, bucătăria e excelentă, ni se trim it la toţi ziarele în cam eră şi m ă
popresc aici, ca să nu se spună că fac reclam ă mascată Hotelului “V ictoria”:
M ulţumesc Cluju]ui pentru felul în care am fost primit.
. Michaela BOCU F oto: I. P E T C U
E x p o z i ţ i a d e p i c t u r ă p e n t r u s u s ţ i n e r e a l u c r ă r i l o r
de r e s t a u r a r e a C a t e d r a l e i a r h i e p i s c o p a l eîn vederea colectării de fonduri necesare continuării
®plului şi costisitorului pro iect de restaurare a Catedralei arhiepiscopale, în decembrie anul trecut a ta deschisă la Teatrul Naţional din Cluj o expoziţie de artă, ce a reunit lucrări ale unor importanţi pictori, clujeni. Toate lucrările expuse au fost achiziţionate ^ către instituţii publice ori colecţionari particulari, ®mele respective fiind depuse în contul special care tae posibilă con tinuarea re s tau ră rii ce lu i m ai *portant m onum ent dc arhitectură eclesială din '“prinsul Arhiepiscopiei noastre,
întrucît experienţa artistică din anul precedent s-a fceurat de succes, Centrul eparhial - in colaborare cu Muzeul Naţional de Artă din Cluj şi cu Uniunea Artiştilor Plastici din România - a iniţiaţ reeditarea •cesteia, într-o formulă de o mai mare anvergură. De
această dată , expoziţia este găzduită Ia M uzeul Naţional de A rtă din Cluj şi cuprinde 35 de lucrări ale unor pictori de renum e din cîteva centre artistice im portante ale ţârii. Expoziţia vâ fi deschisă între 17 d ecem bric (ziua vernisajului) şi 10 ianuarie 1999. La sfîrşitul acestei perioade va avea loc o întîlnire a pictorilor ce au consimţit, generos şi înţelept, să-şi asum e un demers în care cultul şi cultura se regăsesc într-o simbioză de natură sinergică atît de necesară astăzi, cu iubitorii de artă. Tot atunci se va face prezentarea solemnă a instituţiilor şi colecţionarilor particulari care s-au hotărît să achiziţioneze tablourile expuse , în sc riin d u -şi astfel num ele in categoria specială a celor pe care, la pom enirile liturgice, îi n u m im a tî t de frum os c tito r i a i C a te d ra le i arhiepiscopale.
Lista pictorilor ale căror tablouri vor fi expuse în perioada 17 decembrie 1998 - 10 ianuarie 1999 la Muzeul Naţional de Artă din Cluj, cuprinde m ulte nume de referinţă ale artei româneşti contem porane, alături d e cîteva speranţe ce m erită a fi luate în considerare: M ih a i B an d ac (B ucureşti), M irc e a Bălău, lo s if B erindeiu , M ariana B ojan , M an u e la Botiş, T eodor B otiş, M argareta C a trin u , V oichiţa C ăp rariu , A lexandru C h ira (Bucureşti), A lexandru C ristea, M iron D uca (Bistriţa), Sorin D um itrescu (B ucu reşti) , L eo n id E la ş , C o n s ta n tin F lo n d o r (Timişoara), M arin G herasim (Bucureşti), M arce l L upşe (B istriţa),. R adu M aier (Germania), V io re l M ă rg in e a n (B u cu reşti) , A lex an d ru M o h i, T eo M ureşan, C ostin N eam ţu (Bucureşti), C aro l N eb ert, V iorel N im igeanu, Silviu O ravitzan (Lugoj), Ion Pacea (B ucureşti), E ugen P a tach i, V asile P o p , C ristina Popovici, R am ona Porum b, Ion Sălişteanu (Bucureşti), Ioan Sbârciu , Liviu S u h ar (Iaşi), F lo rin Ştefan, M aria T ru ţă si Bogdan V lăduţă (Bucureşti).
Pr. Ioan BIZÂU
A c c t u c f & c
Joi, 17 decembrie a.c., ora 17, laMuzeul Naţional de Artă Cluj', este anunţat un eveniment editorial, de adîncă semnificaţie spirituală. Prin cuvîntul şi binecuvîntarea I.P.S.S. Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Vadului, Fcleacului şi Clujului, va fi lansat volumul intitulat D IC Ţ IO N A R DE PICTURĂ VECHE ROM ÂNEASCA D IN T R A N S IL V A N IA (sec. X II I- X V III), âvîndu-1 ca autor pe acad. Marius Porumb. în acelaşi cadru, Grupul coral de la Facultatea de Teologie Ortodoxă, condus de pr. conf. dr. Vasile Stanciu, va susţine un concert de muzică sacră. .
S a ţ(M ştU e
C e n t e n a r 3 0 3 1 1 S 3 Î 3 3
u n
■ Mîine, 16 decembrie 1998, ora 18, la sediul Muzeului Naţional dc Artă va' avea loc vernisajul expoziţiei omagiale “ Centenar Ioan Sima” . O selecţie dc lucrări semnificative din diverse etape ale unei creaţii p ro lifice mărturisesc originalitatea, rafinamentul, perenitatea unui demers artistic dcsâvîrşit pe criterii de spiritualitate şi valoare, situat în prelungirea celei mai autentice tradiţii picturale româneşti.
Concert de colinde şi cîntece de stea
în această seară, cu începere dc la ora 18,30, va avea loc în Studioul dc concerte al Academiei de Muzică “Gh. Dima” , un Concert de colinde şi cîntece de stea, susţinut de Ansamblul coral al anilor I-II de la Facultatea Teoretică (clasa asist univ. Ciprian Para). Vor evolua şi tinerii dirijori: Kovacs Adcl (anul III), Vladimir Lungu (anul III), Dan Pui (anul III), Marcel Cristcscu (anul IV), clasa prof. univ. Florentin Mihăescu.
Tot în această seară,riar la ora 20, vâ invităm la Studioul dc orgă la un Concert de Crăciun, susţinut dc clasa dc orgă condusă de conf. univ. Ursula Philippi.
E X P O Z IŢ IE
f Ş I L A N S A R E D E C A R T E
MuzeuINaţional de Istorie a Transilvaniei invită publicul clujean la vernisajul expoziţiei
de medalii “ Memoria metalului” (din colecţia de medalii româneşti a Muzeului), precum şi lansarea cărţilor Asociaţiile culturale ale tineretului studios român din M onarhia Habsburgică (1861-1918) de Eugenia Glodariu şi Clujenii şi Marea Unire, avîndu-Ie ca autoare pe doamnele Daniela Comşa, Eugenia Glodariu şi Maria Magdalena Jude. Ambele cărţi au apărut în seria Bibliotheca Musei Napocensîs. Manifestarea va avea loc mîine, 16 decembrie a.c., ora 12, la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei CIuj-Napoca.
Rubrică realizată de M. BOCU
MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE A TRANSILVANIEI
marţi, 15 decembrie 1998 OMUL S! SOCIETATEA^ '
I n 1 9 9 9 , s ă r b ă t o r i l e m u n i c i p a l e s e v o r ţ i n e l a n ţ
B a n i s ă v i n ă , c ă j u b i l s s s l n t !
ADEVAR!|de Cluj
Proaspăt întors din ţările calde, odihnit şL bronzat, primarul Funar s-a întors plin de iniţiative. Pentru şedinţa de vineri a Consiliului local, responsabilul eu iniţiativele propune legislativului declararea anului 1999 ca an jubiliar pentru municipiul Cluj-Napoca. După cum se ştie, anul acesta a fost declarat de către guvernanţi an de sărbătoare în întreaga ţară, împlinindu-se 80 de ani de la Marea Unire. Se pare că primarul a prins gust de festivisme şi îşi doreşte ca şi la anul să petreacă, şj de aceea
propune un an de sărbătoare numai pentru municipiul păstorit de el. Acesta consideră că trebuie sărbătorită corespuzâtor împlinirea a: „1875 de ani de atestare documentară ca municipiu, 80 de ani de la fixarea administraţiei româneşti în Cluj-Napoca, 80 de ani de la înfiinţarea Universităţii Daciei Superioare şi a Universităţii de Medicină şi Farmacie „luliu Haţieganu", 80 de ani de la deschiderea Teatrului şi Operei clujene". O astfel de sărbătoare ar implica angajarea unor sume serioase din bugetul CL, în
condiţiile în care, din cauza regresiunii economice, porţia care va reveni din bugetul de stat va fi şi mai modestă decît în acest an. în aceste condiţii, pe lingă miliardul de lei care se se alocă an de an pentru finanţarea manifestărilor obişnuite se vor mai adăuga alte sute de milioane de Iei pentru marcarea sărbătorii municipale. Cu toate că ne-am fi aşteptat ca iniţiatorul, economist de profesie, să poată estima şi cît ar costa municipiul o astfel de „distracţie", acesta a precizat că acum face doar propunerea; urmînd ca, la timpul
potrivit, executivul Primăriei să facă calculul pentru fiecare manifestare în parte. De asemenea, iniţiatorul, cunoscut pentru pasiunea sa de a amplasa plăci, busturi şi statui de cum se iveşte o sărbătoare, a refuzat să împărtăşească ziariştilor dimensiunea planurilor pe care
- le are la acest capitol.Rămîne de văzut cît de
entuziasmat va fi legislativul local de acest proiect inedit şi. cîţi dintre consilierii locali vor sprijini ideea costisitoare a primarului.
... - L.P.
Acţiunile societăţilor neatractive sînt vîndute sub valoarea nominală
Ieri au avut loc la sediul FPS Cluj două licitaţii cu strigare. La prima dintre acestea, organizată pentru vînzarea pachetului de acţiuni de 63,86 Ia sută deţinut de FPS la Apolodor SA, s-au prezentat trei persoane fizice. Fiind a treia tentativă de vînzare, pentru câ nu s-a oferit preţul de pornire de 30.000 lei/acţiune, ş-a acceptat sâ se meargă în licitaţie olandeză (reducerea preţului). în aceste condiţii acţiunile au fost adjudecate la preţul de 12.000 lei/acţiune de Silvio Mancini (din Italia), reprezentat de Popa Nicolae. Valoarea întregului pachet vîndut sc ridică Ia 210 milioane de lei. Deşi a avut anul trecut un mic profit, Apolodor nu a atras investitori deoarece se asociase în vederea înfiinţării societăţii Apolodor Due, aportînd clădirea în carc îşi arc sediul. Aceasta din urmă îl are ca acţionar majoritar pc acelaşi Silvio Mancini.
La cca dc-a doua licitaţie a fost vîndut un pachet de acţiuni rezidual, dc 20.08 la sută, deţinut de FPS la Câian Mecanizare. Societatea arc un capital social de 73,8 milioane de lei şi a încheiat anul trecut cu o pierdere dc 3,8 milioane de lei. La licitaţie au participat doi ofertanţi persoane fizice. S-a mers în licitaţie olandeză (dc la preţul dc ofertă de 25.000 lei/acţiune), repetîndu-se scenariul dc la Apolodor, acţiunile fiind adjudecate dc Oprea Ioan cu 10.000 Ici/acţiune. în aceste condiţii, valoarea pachetului vîndut se ridică la 5,9 milioane dc lei.
Tot ieri trebuia privatizată Agromcc Dej, dar nici dc această dată nu s-a prezentat vreun ofertant interesat dc această societate. Sorin Naş spune câ există un anumit interes local, fapt pentru carc metoda dc privatizare va fi schimbată în negociere directă,, spcrindu-sc ca în acest fel să sc realizeze transferul către proprietatea privată. . . >
O.C.B.
Peisaj de iam ăFoto:/, PF.TCU
Spectacole pentru copiii sărmanŞi în acest sfirşit de an, fundaţia Ecce Hommo organizea
serie de activităţi avînd ca scop ajutorarea copiilor defavoriJ Luni, 21 decembrie, va avea loc la Casa de Cultură a Student/ un spectacol de Crăciun, la care vor veni cîteva sute de familii / Cluj-Napoca,, cărora fundaţia le-a acordat ajutor şi în anii precede La serbare vor participa formaţii ale copiilor de la diferite şm care vor cînta şi vor recita poezii; de asemenea, va fi prezentaţi! mesaj cu privire la semnificaţia sărbătorii de Crăciun. Dk spectacol, fiecare copil din cadrul acestQr familii va primi un ca/ realizat special pentru el de către un copil din Marea Britanie,
în această săptămînă, fundaţia Ecce-Hommo va lua parteşjL alte manifestări cu ocazia sărbătorilor de iamă. La Şcoala de Sik se va desfăşura azi, la ora 11, o serbare, după care vor fi împâi| daruri copiilor din şcoală. Un eveniment similar va avea loc|, Liceul pentm Deficienţi de Vedere, joi, 17 decembrie, de la ora |j în aceeaşi zi, la Şcoala Ajutătoare nr. 2 se va organiza o serbai care va începe la ora 13. Şi Asociaţia Handicapaţilor Neuron^ va susţine vineri, 18 decembrie, un mic spectacol, la care sţ invitaţi să participe toţi cei care pot să ofere un minim ajutor accs, persoane. La toate aceste serbări, reprezentanţii Ecce Hommoţ; împărţi cadouri celor care au atît de multă nevoie. în acest an an .fost primite Ia sediul fundaţiei 108 cereri în Cluj-Napoca; clj, dacă nu.se va reuşi onorarea acestora în totalitate, reprezentantă organizaţiei speră să aducă cîteva zîmbete pentru cei mai p®, norocoşi. / '
Raluca POP
Concerte de colinde pentm cop ii defavoriza;
O dată cu apropierea Crăciunului, tot mai multe organizaţi nonguvemamentale, fundaţii şi asociaţii de caritate îşi intens®; activitatea pentm a oferi celor mai puţin favorizaţi de soartă cîtoi clipe de bucurie cu ocazia sărbătorilor.
Una dintre ele este organizaţia „Inima Copilului", al caro conducător, dl Tiberiu Sînpetrean, a declarat: „în acest an von organiza o acţiune de ajutor ce poartă numele „Cadou de Crăciun1 Pentm susţinerea acesteia va avea loc îtt săptămîna 14-20 decerni» o coletă stradală, la care se adaugă două concerte de colinde, sîmbătă, 19 decembrie şi marţi, 22 decembrie, concerte ce vciî susţinute la Casa Universitarilor". Fondurile colectate aici sil destinate copiilor defavorizaţi social.
La spectacolul ce va avea loc sîmbătă, denumit „Concertdt Colinde", participă formaţii de copii din şcoli şi licee. Aufal invitaţi reprezentanţii Liceului Pedagogic, ai Şcolii Generale mi şi corul copiilor de la Liceul Creştin. Marţi, sub numele di „Betleem", vor fi prezentate colinde tradiţionale, interpretate it formaţia „Gospel Transilvania", grupul de copii „Licurici", formalii „Evanghelic" şi interpretul de muzică pop, Cris. Concertul dini) decembrie sc va desfăşura dc la ora 17 la 19, iar marţi el vameş la ora 19. Preţul unui bilet este de 5.000 de lei pentm adulţii 2.500 de lei pentru copii. Biletele se găsesc la casa de bilete a Casei Universitarilor. Cei care doresc sâ ofere ajutor acestor coji defavorizaţi, o pot face şi în contul nr. 451052612, de Ia Bana Comercială Română din Cluj-Napoca.
- Raluca POP
FPS-ul vrea să reglementeze situaţia societăţilor fără slăpînîn judeţul Cluj există trei societăţi
carc plătesc dividende FPS-ului, dar a căror capital social nu sc află în patrimoniul acestuia. Este vorba despre Univers T (Casa Tineretului), AR L şi Crişul Huedin.
Conform Oficiului registrului comerţului, Casa Tineretului a fost înfiinţată prin decizia numărul 32/1992 a Consiliului Judeţean Cluj, are un capital social dc 7,43 miliarde de lei şi ca asociat pc Univers T Casa Tineretului
SA, structură care, susţine Sorin Naş, nu există. ARL a apărut ca urmare a HG 109/11.04.1997, prin reorganizarea Direcţiei de Drumuri şi Poduri Cluj din structura Asociaţiei Naţionale a Drumurilor. Capitalul social al acesteia se ridică la peste 10 miliarde de lei. Crişul Huedin a fost înfiinţată printr-o Hotărîre a Consiliului local Huedin prin reorganizarea regiei autonome de administrare a domeniului public din localitate. .
FPS doreşte trecerea capitalului social al acestora în patrimoniul său pentm ca respectivele societăţi să'poată fi privatizate. Sorin Naş susţine că în situaţia prezentă Consiliul Judeţean Cluj, Asociaţia Naţională a Drumurilor şi Consiliul local Huedin încalcă legile existente.. El spune că, prin faptul că dividendele sînt plătite FPS-ului, structurile respective recunosc faptul că acesta este proprietarul de drept. /
O.C.B.
A c e e a ş i p o v e s t e d e i a r n ăDe astăzi, în Clujnu va intra gaz sub 1,5 a tm osfere
Conducerea R.fî.T. susţine câ vom avea, în case, 20 de grade Celsius,
chiar dacă afara vor fi -18_______________ urmare din pagina 1 .
Clujul este unul dintre municipiile serios afectate de scăderea presiunii gazului. Cel mai mare dezechilibru în buna funcţionare a termiei clujene a fost înregistrat la sfîrşitul săptăminii trecute, atunci cînd s-a atins cea mai mică temperatură din acest ân (-16 grade Celsius), iar presiunea gazului la intrarea în municipiu a fost de o atmosferă. Dl Emil Miron, directoml Regiei Autonome de Termoficare Cluj-Napoca, a precizat că, în acea zi, un sfert din cele 70 de obiective termice din municipiu nu au putut asigura temperatura optimă din diagrama de reglaj. Clujenii cei mai afectaţi de scăderea temperaturii au fost locuitorii din zonele centrale (P-ţa Mihai Viteazul, str. Craiova şi Dragalina) şi din cartierul Grigorescu. „O dată cu apropierea temperaturii de zero grade, presiunea gazului în conductele magistrale se
diminuează. Sistemul de distribuirea gazelor fiind deschis în municipiu, toţi consumatorii racordaţi apelează la acest sistem, astfel incit, se ajunge ca la capetele de reţea aceasta să fie foarte mică de 0,01-0,05 atmosfere, ceea ce duce la oprirea centralelor timp de cîteva ore. Orice disfuncţie ne influenţează în mod decisiv activitatea. Avem o sărăcie pe care încercăm . să o gestionăm cît mai bine. în aceste condiţii, încercării să asigurăm vîrfurile de consum, fiimizînd apă caldă-menajerâ între orele 5-9 şi 17-20", a declarat directorul RAT.
Prognozele meteorologice pentru perioada următoare nu sînt prea încurajatoare. Pentru perioada 18-22 decembrie, temperatura poate atinge valoarea de -18 grade, iar pentru 28-30 decembrie, chiar : 19 grade. Avînd în vedere gerul ce se va abate asupra municipiului, gospodarii clujeni şi conducerea DistriGaz Tîrgu-Mureş, după discuţii „încinsc“au convenit câ, începînd de-astăzi, 15 decembrie, presiunea gazului la intrarea în municipiu nu va scădea sub 1,5 atmosfere. în opinia dini Miron, în aceste condiţii se va putea asigura încălzire în condiţiile diagramei (la -18 grade afară, 20 de grade în interiorul locuinţei) 24 de ore din 24. De asemenea, RAT promite că va furniza apă caldă timp de 18 ore pe-zi, iar în perioada Crăciunului şi Revelionului, 24 de ore. ,
De Hanukkah sau Ziua Lum in ilo r
Evreii au aprins ieri prima | lum inare, din cele opt
Ieri. a avut loc prima slujbă religioasă cu ocazia sărbătorii evreieşti Hanukkah, denumită şi Ziua Luminilor. Legenda acestei sărbători începe cu două mii de ani în urmă, pe vremea regelui grec Antiohus, care vroia să-i constrîngâ pe evrei să adopte modul de viaţă grecesc. în acest scop, el şi-a trimis soldaţii să distrugă unul dintre templele evreieşti. Eî au năvălit în lăcaş, au răsturnat Menora (un sfeşnic sfînt), au vărsat uleiul care ardea în acesta, după care au dârîmat Templul şi au -sacrificat porci pe altar, pîngărindu-1. Războiul care a izbucnit atunci a durat trei ani. Deşi grecii au fost mai numeroşi, armatele evreieşti au reuşit să-i învingă. Ei au restaurat Templul Sfînt şî au vrut să reaprindâ luminile Menorei. Din nefericire, uleiul care mai rămăsese după distrugere nu ajungea decît pentru puţin timp. Cu toate acestea, uleiul n-a ars o singură zi, aşa cum era de aşteptat, ci timp de opt zile. Acest fapt a fost considerat un miracol.
Sărbătoarea de Hanikkah durează opt zile, timp în care, în fiecare seară, la apusul soarclui, se aprinde Hanukia (un sfeşnic cu noyă luminări) - în prima seară o luminare, în următoarea două, pînă la aprinderea tuturor. De asemenea, se organizează în aceste zile o masă care cuprinde mîncâruri
tradiţionale de Hanukkah. Printre acestea sînt latkeş şi vivot, care se prepară din cartofi şi faină.
Chiar dacă nu este una dintre marile sărbători ale evreilor, Hanukkah are totuşi o semnificaţie aparte. Preşedintele comunităţii evreieşti din Cluj-Napoca, dl Miklos Kalos, spune despre această sărbătoare: „Pc plan general, ca mai toate sărbătorile evreieşti este vorba de aniversarea unui eveniment istoric - victoria împotriva grecilor. însă nu acest.cîşf g al armatelor-este sacralizat prin Hanukkah, ci un eveniment secundar uleiul care a ars opt zilei Dincolo de legendă, se transmite aici un mesaj simbolic, şi anume permanenţa şi continuitatea spiritualităţii iudaice. In cadrul sărbătorii se aprind opt luminări ( plus una ajutătoare), în amintirea acestor zile” . ,
în România sărbătoarea a căpătat şi o altă valoare. La iniţiativa fostului Şef - Rabin Moses'Rosen, a-fost introdusă o nouă tradiţie: în zilele dc Hanukkah, conducerea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti vizitează toate marile comunităţi din ţară. „Este o ocazie de a ne întîlni cu fraţii noştri, membrii marcanţi ai federaţiei şi a nc împărtăşi gîndurilc şi speranţele , a afirmat dl Kalos.
• Raluca POP
ĂOEEVĂn»»- PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: lBni-vineri8-I6;sîmbi(i 9-14;(cl/ftx 19-73-04,'SUBREDACŢIA TURDA: Iuni-vineri8-16; tel/fax31-43-23; SUBREDACŢI ADF^J: Inni-vineri8-16; tel/fax21-60-75.
marţi, 15 decembrie 1998 ( l \' . v~-—
W l î , 7 ' •*
W H I R L P O O L T A L E N T
B u c u r i a î n t r e g i i f a m i l i i ♦
Cu noul cuptor cu microunde W H IR L P O O L Talent, gătitul redevine o sărbătoare. Cu un plus de performanţe prin noile funcţii instalate, cu un plus de spaţiu şi confort, W H IR L P O O L Talent dă o nouă dimensiune gătitului cu microunde. .
Funcţiile Grill şi Crisp vă oferă astfel ocazia de a vă pregăti reţetele favorite în acelaşi fel ca în bucătăria tradiţională,mai eficient însă, şi m ai sănătos.
Cu W H IR L P O O L Ta len ţ cu noua şi unica funcţie Crisp, felurile de mâncare crocante, puii rumeniţi, prăjiturile şi p lăcintele tradiţionale pentru sărbători devin o joacă de copii pentru că tot ce aveţi de făcut este să atingeţi un buton., \
Iar copiii, ca de altfel întreaga familie, se vor bucura din plin de acest cadou de sărbători, investiţia optimă prin care vă veţi redescoperi talentul şi bucuria de a găti.
IN V ESTIŢI ÎX CALITATEParteneri autorizaţi: '
• A LTEX Bd. 21 Decembrie nr. 23-26 • A M IC - Piaţa Unirii nr. 16 • D O M O - Str. ghe. Doja, Mag. Central et. 3 / Str. 21 Decembrie 1989 nr. 137, Piaţa Mârăşti • L E C O M B IR O T IC A - Str. Primăverii nr. 11A » M O N D O C L U J I I - Str. Memorandumului nr. 11-13 • NORM A - Bd; 21 Decembrie nr. 10.» P R O M O D - Str. Iuliu Maniu nr. 6 • R E A L 2000 - Bd. 21 Decembrie nr. 150 • SE R A T E L - Piaţa Timotei Cipariu • SERATEL PR E ST SE R V - Bd/21 Decembrie 1989, nr. 134 • . . .
(11899) A D U C E C A L IT A T E V1ET11
S.C. DIG S.R.L., str. Mojilornr. 151-153, tel.: 199.270 ANGAJEAZĂ T ÎM P L A R I cu experienţă în producerea mobilierului din pal. Se cer:
• P re g ă tire p ro fes io n a lă fo a rte b u n ă ;• Simt al răspunderii;• D isp o n ib ilita te p e n tru o re su p lim e n ta re .
O FER IM : Oi• C ondiţii de m uncă bune; g
i Q• Salarii atragaloare. k
EXPO v v |TRANSILVANIA SA "
anunţă p u b lic u l c lu jean că T îrgu l c a d o u r ilo r d e ia rn ă ş i P a rc u l d e d is tra c ţii p o t f i v iz ita te ş i în p e r io a d a 1 5 -2 3 d e c e m b rie în tre o r e le 12-22 .
O rg a n iza to r ii vă in v ită să a le g e ţi un ca d o u d e o se b it în am b ia n ţa să rb ă to r ilo r d e ia rn ă la E xpo T ran silvan ia în ca rtie ru l M ă ră ş ti. ■
S .C . " E L M E L E C T R O M O N T f iJ f
C U I ) " S . &organizează licitaţie pentru închirierea spaţii de
depozitare neăcoperit, la sediul din Someşeni Baza II str. Cantonului. '
Licitaţia va avea loc la sediul societăţii din str. M emorandum ului 27 Cluj-Napoca ora 10,00, în data de 6 ianuarie 1999. ., ~ .
0 surprlza-h magazine de la MONDO pentru tlnel De sărbători reţeaua magazinelor MONDO oferă clienţilor sal... cadouri!.
CLUJ:Str. 22 Decembrie 1918, nr.81, telefon 064-4-19.351 Str. Memorandumului, nr. 11-13, telefon 064-195.970 TURDA:Str. Republicii, nr.26, telefon 064-313.028V i n o c a d o u l
Data limită de expediere a plicurilor pentru ■UN SALARIU PE VIAŢĂ’ (data poştei):21 Decembrie 1998.Toate phcunle primite după data tragenlor la sorp intermediare vor participa la următoarea tragere la sorp.Top participanţii la tragerile intermediare intră automat şi la tragerea finală pentru •UN SALARIU PE VIAŢĂ’ .
La concurs participă orice pp de cafea ELITE - boabe, râşnrtă sau instant - de lOOg, 200g sau250g. In cazul cafelei instant se va trimite eticheta.
® “UN SALARIU PE VIAŢĂ’ este in valoare de 250 $ lunar pe o durată de 25 de ani, plăSbil la rata de schimb BNR a zilei de plată.« tn cazul “UNUI SALARIU PE VIAŢĂ’ se acceptă plata pe loc a întregii sume din care se scade dobânda aferentă perioadei de 25 ani.9 ‘ UN SALARIU PE VIAŢĂ’ este garantat de Elite International BV Holland. Concursul şi tragerile la sorp se desfăşoară sub supraveghere notarială autorizată. >® Nu este validă participarea angajaţilor ELfTE ROMAN/A SRL, a organizatorilor, a agenpilor de publicitate şi nici a membrilor familiilor acestora.® Copii ale regulamentului de participare sunt puse la dispozipe in magazine, cotidiene naponale sau în urma unei cereri scrise adresate ELfTE ROMANIA SRL, Str. Theodor Pallady54-56, Sector 3, Bucureşti.
jjfeţ adresa şinutpărulde telefon (dacă <e căzuţi Q.P.1, CP. S; Bucureşti şi pop câştiga “UN SALARăJ PE VIAŢĂk (la u/hnu tragere la sorţi) sau Umildntre umtăfoaretapnimicţ
• 3 bucătării complet ecMpateg> 6 maşini de spălat automata;» Ţ- 20 cuptoare cu microunde;.
600 aparate dectrocasmco Philips da bucătărie, 50 toastcr-c, 50 sandmch gnlî-uri,
100 filtra de cafea. 50 mtxerej lOO ceainice efectriceţ'’ râşniţeda cafea, 140 apmzătf>âŢ£0ţ
a c c e s a m d e bucă tăria .
(s) marţi, 15 decembrie 1998 PUBLICITATE C U J-N \P ()( \:lun i-\inm S-lfi;s îm liita«U 4;lil lax l'J-73-04:>l HRI-’D U | U 11RIIA: ] A D E V A R U C luni-vineri 8-I6;tel/fax31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-xineri 8-16; tel/fax2l-60-75. C i © G l U J
Acţionează acum pentru confortul tău termic prin
ÎNCĂLZIRE •CLIMATIZARE* APĂ CALDĂ
CONEORHTERMICFURNIZORUL FIRMELOR DE INSTALAŢII
s v mari’ mmcmi m preturiNUMAI ÎN LUNA DECEMBRIE
CALORIFERE PURMO: 1 J %MINICENTRALE Ş l BOILERE
STIEBEL ELTRON: î # - 1 0 % TEAVÂ CUPRU YORKJSHIRE:
Sâmbătă vă aştepţăm cu preţuri.şi mai atractive!!!
CLfiJ NARQCA Str. Baba Novac nr. 32, tel/fax: 197578,198795 “ * Str. Amurg nr. 44, tel/fax: 145315
MĂRFURI GERMANE - PREŢURI ROMÂNEŞTI
sc . DELTR M O T O R S s.RL D E fiL E R IVECO
str. Cîmpiria nr. 51, Cluj-Napoca tel./fax.: 0040/64/415.144
ANG AJEAZĂ PRIN C O N C U R S A G E N Ţ I V ÎN Z Ă R I A U T O V E H I C U L E
C o n d iţi i d e a n u a l a r e :• absolvenţi studii universitare specializarea
auto; " .• cunoaşterea lim bii engleze;• cunoştinţe operare PC;• perm is conducere categoria B; |• disponibilităţi pentru deplasări. , 8. C o n d iţii d e s a la r iza re d e o s e b i tă .CV pînă în data de 1 8 .1 2 .1 9 9 8 .,
R e la ţi i su p lim e n tru re la te le fo n : 0 6 4 /4 1 5 .1 4 4 .
str.fortârilei ir.Z
S.C. SEUL AUTO S.R.L.C l u j - N a p o c a , s f r . P e t r i l a n r . 4 # t e l . 4 3 7 5 4 1
(lângă Parcul Feroviarilor)
A n g a je a z ă
- Ş E F S E R V IC E - M E C A N IC A U T O -E L E C T R O N IS T
A U T OVÂNZĂTOR PIESE AUTO
PT. CLUJ Şl TURDADoritorii vor depune o cerere de angajare la sediul
firmei, între oreie 8-16, sau fax 064/ 43 75 41 -* (1359731)
sc fiâPQ C A PRESS saa n g a j e a z ă u r g e n t
O V Î N Z Â T O R 1 ş i V Î N Z Ă T O A R E
z i a r e , r e v i s t e ş i c ă r ţ i
O P E R S O A N E p e n t r u î n c a s a r e a
ş i d i f u z a r e a d e a b o n a m e n t e p r e s ă
O C O N T A B I L î n d o m e n i u l
d i f u z a r e p r e s ă , c u e x e r i e n ţ ă
d e m i n i m d o i a n i
Cererile se vor depune la sediul firmei din P -ţa .U n ir iî nr.21.
Te jeM ; 19-68-58, orele 8-16.
B a n c a R o m â n ă p e n t r u
D e z v o l t a r e
S u c u r s a l a C l u j j
a n u n ţ ă9
vînzarea la lic itaţie p u b lică a unui număr de 20
(douăzeci) garson iere situate în imobilul din str. B yron nr. 8/A . 4
P reţu l de strigare este de 22 .950 .000 Iei pegarsonieră.
Licitaţia va avea loc în data de 21 decembrie
1998, ora 12, la Serviciul Executori Judecătoreşti, cam. 10 Judecătoria Cluj-Napoca.
Inform aţii suplim entare la telefon 191.762.
SOCIETATEA COMERCIALA FARMACEUTICA
NAPOFARMlcu sediul în
Cluj-Napoca str. Maiakovski nr.2organizează în data de 6 ianu arie 1999, ora 10,
la sediul societăţii, C O NCU RS pentru ocuparea p o stu lu i de F A R M A C IS T D IR IG IN T E la Farmacia nr. 58 Gherla, jud. Cluj. '
Condiţii, vech im e m inim ă de 3 ani. |în scrieri pînă la data de 5 ianuarie 1999. IInform aţii suplim entare la telefon 134.152
C om p. Personal, in t. 107.
....
OFERTĂ SENZAŢIONALĂ!
UN TV COLOR GRATUIT!Până-la 1 dec.! Relaţii la magazinele din: Bdul 21 Dec. 150 sau Str. Prim;
verii 1,Tel: 435171,435195ADEVĂRATA CALITATE GERMANĂ!
T a k e a m o m e n t
a n d r e a d . '
M a y b e T H I S i s ■
t h e r i g h t j o b f o r Y O U !
U .S . b a s e d m u ltin a ţio n a l c o m p a n y in t h e field of p h a r m a c e u t ic a ls ,
w ith a n e s t a b l i s h e d / le a d in g p o s it io n
in R o m a n ia , Is looking for
MEDICAL REPRESENTATIVESi n C l u j
YOU will be responsib le for m aintenance an d deveiopm ent of the co m p an y 's ac tiv itie s in th e a s s ig n e d territory. YOU sh o u ld .h a v e . re s id e n c y in th e re sp e c tiv e a r e a s , a h igh d e g re e of m obility a n d a c le a r driving lic en se . Key requirements will be:• University degree in medicine or pharmacy• English proficiency• Highiy developed inter-personal skills coupled with
strong motivation,• Capacity to work under pressure in a highiy
competitive market• Age less than 35lo re tu m w e c a n offer excellent package , consisting of:• highiy competitive salary and benefits• company car ^• a dynamic and challenging job in a young and successfui team• possibiiity fo r a long term career• professional training ^
If YOU are interested in this challenging position please send within two weeks your currentCV, application letter
in English and photo to the address bellow.C ăsuţa P o şta lă 114 , O fic iu l P oştal nr. 37 B u cu reşti
Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i . s t r . N a p o c a n r . 1 6 .
""N
A N IV E R S Ă R I,M U L Ţ U M IR I
F ID A S -R E A L 2 0 0 0 I E F T I N E Ş l B U N E !
MAŞINI DE SPĂLAT, FRIGIDERE, CONGELATOARE, TELEVIZOARE COLOR etc»
• Deosebita apreciere pentru complexa activitate a societăţii “Avram Iancu”, ţi mulţumiri pentru, sprijinul acordat fundaţiei “ Ajutor pentru Viaţă” în îndeplinirea scopului propus: acţiuni caritabile. Comitetul de conducere al Fundaţiei “ A jutor pentru Viată”, (340313) v
V ÎN Z Ă R IC U M P Ă R Ă R I
• Vînd sau închiriez spaţiu comercial. Suprafaţa construită 714 mp, suprafaţă teren 2500 mp. Tel. 06441- 45-95,14-56-37. (340283)
’ Vînd urgent apartament iii zonă bună! Tel. 15-21-84; 14-16- 75. (340293)
• Cumpăr apartament 4 can» nefinisat. Tel. 41-41-25. (340310)
• Vînd apartament 3 camere, confort I, Floreşti, poziţie foarte bună. Tel. 26-54-61, orele 20-22. (345924)
• V înd casă în zona pieţei M ărăş ti. T el. 094-52-38-41. (345935)
• Vînd Roman Izoterm 18 tone an 1993, stare foarte bună. Pret avantajos, posibil rate. Tel. 41-55-22. (343439)
• Vînd VW G olf III 1993,68.000 km, 11.900 DM şi Peugeot 405,1994, 12.900 DM. Tel. 094-50-12-98. (343473)
• Vînd Opel Kadet diesel ş i1 G olf II înmatriculate pe persoană fizică. Tel. 4 M 1 -2 5 sau 094-55- 89-34. (340309)
• Vînd urgent Lada 1200. Tel 18-66-32. (340323) x
• Vînd schi Rossignol cu toate accesoriile, blană de damă maro stare perfectă. Tel. 14-48-74 după masă. (343479)i
• Vînd urgent convenabil haină Astrahan nr. 46, scurtă, stare foarte bună. Tel. 19-98-28. (345934)
• Vînd orice telecomandă TV (105.000 lei). Tel. 092-34.22.52. (2093920)
ÎN C H IR IE R I• Ofer în chirie apartament. Tel.
15-21-84; 14-16-75. (340294)
PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: lnni-vineriS-16;tel/bx31-43-23;SUBREDACŢIADEJ:luni-vineri8-16;tel/fax21-<0-7S.
marţi, 15 decembrie 1998 (9
D IV E R S E
. Bar ultracentral angajează barmani ospătari. Xd. 43-83-80, 094-39-84-42.(3 4 5 9 1 6 ) - ■
Angajăm agent comercial pentru oraşul Guj-Napoca. Cbudiţii: garanţie imobiliară, garanţie materială 3 milioane, mic - spaţiu depozitare, permisconducere, minimăexperienţă. Salariu minim 2 milioane. Selecţia se va face pe baza unui CV trimis la ta 034-18-11-35. (345921)
• Preiau cu toate formalităţile legale, firmă cu probleme şi datorii. Tel. 094- 69-74-11. (345926)
SC Sieta SA angajează: îngrijitoare imobil 1 post. Cerinţe: iniţiativă, dinamică, vîrsta maximă 40 de ani. Oferta: angajare cu carte de muncă, retribuţie atractivă. Informaţii: B-dul Muncii nr. 14A,tel.41-50-37. (345933)
SC Cadep SA societate în lichidare, organizează din nou licitaţie în vederea vînzării activelor. Licitaţia va avea loc la sediul societăţii din str. Gh. Bilascu nr. 74. ; în data de 18.12.1998, ora 10. Tel. 1-9-07-71. (340307) • •- •• SC Fild Impex SRL vinde la
licitaţie autoutilitară PV 35. Licitaţia va avea loc în fiecare sîmbătă în localitatea Huedin str. Stadionului nr. 15. (343478) -• Şcoala “Simion Bămuţiu”
anunţă licitaţie pentru închirierea a 12 mp, la Şcoala Sava, comuna Matca, în data de 11.01.1999, ora 10.(345932) •• Rugăm pe cei care au călătorit
in trenul Oradea-Cluj în data de 8.12.1998 dimineaţa între Huedin şi Cluj şi care l-au ajutat pe domnul căruia i s-a făcut rău şi a decedat înăinte de Cluj să sune la telefon 15-37-?0 pentru câ soţia doreşte să afle amănunte. (340314)• în conformitate cu Legea nr.
137/ 1995 Ene Gheorghe anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul extindere casă particulară şi execuţie garaj + depozit situat în Cluj-Napoca str. Câlugăreni nr. 8. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (343489)
P IE R D E R I
• Pierdut acte de înfiinţare la SC Antares Impex SRL: statut societate, dovada depunere capital social, sentinta de înfiinţare. Le declar nule. (340316) "• Pierdut carnet de nevăzător
pe numele Suciu Eugenia. îl declar «ui. (340322) .• Pierdut carnet de student pe
numele Belean Dorin. îl declar nul. (340325) .• Pierdut legitimaţie eliberată
dc Asociaţia Nevăzătorilor şi legitimaţie de transport gratuit eliberată de RATUC, pe numele Lenart Maria. Le declar nule. (343460)1 Pierdut legitimaţie de călătorie
Pe numele Ciobanu Andrei. O declar nulă. (343477)• Pierdut carnet de student şi
legitimaţie de student pentru reducere transport pe numele Cmeciu Cristian. Le declar nule. (343481)• Pierdut talon Fiat 850, seria
Knr. 15123, proprietar Pop Ioan.D declar nul. (345918)
nulă. (345923)• Pierdut contract gan_
Primăria Cluj nr. 1116, pe numele Badiu Aurel, îl declar nul (345931)
• Pierdut ştampilă rotundă a dispensarului medical Căşeiu. O declar nulă. (4670423)
D E C E S EC O M E M O R Ă R I
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă după o grea suferinţă a scumpei noastre soţii, mame şi bunici FELECAN ANA născută Moga din Apahida, în vîrstă de 77 ani. înmormintarea va avea ioc marţi 15.12.1998, ora 12 în comuna Apahida. Rugăm pe bunul Dumnezeu să-iodihnească în pace sufletul. Familia îndurerată. (340321)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a celei care a fost nepreţuita noastră soţie, mamă şi bunică GHERGHINA OCNEANU. înmormintarea va avea Ioc miercuri 16 decembrie, ora 13 la Capela Cimitirului Central. Sotui, Rodica şi Horia Coţa. (343466)
• Cu inimile îndurerate ne despărţim de dragul nostru cumnat MIHAI NECHITA, decedat în urma unei boii necruţătoare. Sîntem alături de sora noastră Fiorica în aceste momente deosebit de grele. Ilie, Raveca, Marioara, Anuta Lidia cu familiile (340311)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru, bunic HO RVATH DIONISIE. înmormintarea va avea loc la Cimitirul Mănăştur Capela nouă în data de 16 decembrie, ora 13. Familia îndoliată. (343485)
• Soţia şi familia îndurerată anunţă încetarea din viaţă a soţului, tatălui şi bunicului ŢENE ION, fost şef contabil ia Banca Naţională, înmormintarea are loc la Cimitirul Mănăştur, Capela veche, miercuri, ora 13. Dumnezeu să-I odihnească în pace. (343486)
• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm stingerea fulgerătoare din viaţă a scumpei noastre mamă, soacră şi bunică, DANCIU MARIA, în vîrstă de 79 ani. în veci nemîngîiaţi fiica Elena, ginerele Iosif şi nepoţii Cristi şi Sonia. înmormintarea va avea Ioc de la Capela din Cimitirul Cordoş, în data de 15 decembrie 1998, ora 14. Fie- i ţărîna uşoară. (345927)
• Cu inima zdrobită de durere anunţ trecerea în nefiinţă a scumpului meu soţ, colonel (rezervă) PREDESCU PETRE, în data de 13 decembrie 1998. Ceremonia religioasă aînmormîntării va avea loc la Capela Veche, Cimitirul Mănăştur, ora 13, azi, 15 decembrie 1998. Soţia. (345929)
* Cu adîncă durere anunţăm decesul în data de 13 decembrie 1998 a soţului, tatălui şi bunicului col. (r) PREDESCU PETRE. Familia îndurerată. (345930)
• Cu sufletul plin de durere vă anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre fiice şi soră, HODIŞ SIMONA CODRUŢA, la frageda vîrstă de 27 de ani. înhumarea va avea Ioc în data de 16 decembrie 1998, ora 15 de la, Capela Nouă a Cimitirului Mănăştur. Nu te vom uita niciodată, scumpa n oastră . în veci nemîngîiaţi mama, tata, Marius, Luminiţa şi “Pongo” . Fie-i ţărîna uşoară. (345936)
• Cu inimile zdrobite de durere ne despărţim de scumpul nostru soţ şi tată PETRICE EMIL în vîrstă de 41 ani. Lacrimi, tristeţe şi durere vor rămîne în inimile noastre. Soţia Dorina -şi fiul Marius. (343475)
• Sîntem alături de familiile Coţa şi Ocneanu în aceste clipe grele pricinuite de moartea lui O CNEANU GHERGHINA. Sincere condoleanţe. Familiile Coţa Remus şi Sabău Lucian. (343467)
•' Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune prietenilor noştri familia Pătrânjan la. trecerea în nefiinţă a socrului drag. Familia Flaviu Moldovan. (340331)
• Sîntem alături de Anamaria Decanovici în marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Familia Grecu şi familia Frâncu. (343469) '
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă după o grea suferinţă a iubitului nostru tată, socru şi bunic PANDREA IOAN. Vei rămîne veşnic în amintirea noastră. înmormintarea va avea loc în data de 16 decembrie 1998, la ora 13, de Ia Capela 1 din Cimitirul Mănăştur. , Familia îndurerată, fiii Ovidiu şi Eugen cu soţiile Vera şi Viuţa şi nepoţii Cristian, Bogdan, Diana şi Sandra. (345939)
• Sincere condoleanţe familiei Chiribău în acest moment trist şi dureros, încetarea din viaţă a soţiei şi a colegei noastre dragi.
* Minodora Vişinescu. (343471)
• Sîntem alături de familia Pătrânjan Nicolae la trecerea în nefiinţă a socrului drag. Familia Bădău Gheorghe. (340332)
• Sîntem alături de domnul director ing. Pătrânjan Nicolae la decesul socrului drag. Secţia ME ERS CUG SA. (340333)
• Sîntem alături de familia Potcoavă în marea durere pricinuită de pierderea mamei d ra g i.. Fam iliile Vişinescu şi Rădulescu. (343472)
• Sîntem alături de domnul director Pătrânjan Nicolae la trecerea în nefiinţă a socrului său . Secţia Antrepriză Transport ERS CUC. (340334)
- • Deplîngem trecerea la cele veşnice a doamnei secretare E M IL IA RUSU care multe decenii a slujit cu abnegaţie liceul nostru. Colectivul didactic şi administrativ ai Liceului “Emil Racoviţă” . (343474)
> • Cu inimile cernite de durere ne despărţim de dragul nostru frate, cumnat şi unchi NECHITA MIHAI. Amintirea lui ne va rămîne veşnică în inimile noastre. Fratele V iorel, cumnata Veronâ, nepoţii Marcel, Monica, Marius, Mihaeia cu familiile. Fie-i ţărîna uşoară. (340308)
* Sincere condoleanţe domnului „director ing. Pătrânjan Nicolae la decesul socrului drag. Secţia producţie M E ERS CUG. (340335)
• Aducem un ultim omagiu iubitului nostru nepot şi verişor E M IL PE TR IC E (MJLU) din Şimişna Sălaj. Unchiul Ionică, mătuşa Iuliana, verişorii Uţu, Adina şi Sorina cu Cristina. (343476)
• Sincere condoleanţe colegului nostru Petrice Dărius pentru decesul tatălui său. Sîntem alături de familia îndurerată. Colegii din clasa a-VI-a A, Şcoala Generală nr. 28, împreună cu dirigintele. (340312)
• Sîntem alături de domnul director ing. Nicolae Pătrânjan la decesul socrului drag. Consiliul de conducere SC AGA SA. (340336) • împărtăşim durerea
vecinei noastre Horvath Mărioara ia pierderea soţului ei HORVATH DIONISIE. Dumnezeu să îi odihnească în pace. Locatarii. (343483)
• Sîntem alături de colegul nostru ing. Pătrânjan Nicolae la trecerea în nefiinţă a socrului său. Laşiţă Dan. (340337)
• Un ultim şi dureros omagiu la stingerea din viaţă în plină tinereţe a colegei noastre SIMONA HODIŞ a cărei soartă a fost atît de crudă. Odihnească-se-n pace. Colectivul etajului II Clinica Medicală III. (340319)
• Sînt alături de colegul nostru ing. Nicolae Pătrânjan la decesul socrului drag. Ing. Rusu Victor. (340338)
• Sîntem alături de mama şi cuscra noastră Horvath Mărioara la pierderea soţului drag. Familia Olah Mimi şi Aurel, Carol cu Fiorica şi Lăcrămioara. (343484)* Sîntem alături dc familia
Marchiş. Dragă Luca, Iosif, Sonia şi Cristi, sîntem alături de voi în marea durere pricinuită de moartea fulgerătoare a mamei voastre dragi. Cina şi Emil Roman. (340339)
• Colectivul Clinicii Medicală I I I tşl exprimă regretul pentru dispariţia fulgerătoare a colegei noastre SIMONA HODIŞ. Sîntem alături de familia Îndoliată. Dumnezeu să o odihnească în pace. (340320)
• Anunţăm trecerea în lumea celor drepţi a tatălui, socrului şi bunicului iubit ŢENE ION. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Sîntem alături dc mama în marea durere. Familia Nistor Vasile. (343487)• Cu adîncă durere în suflet
ne alăturăm familiei Hodiş Ioan şi Nela în aceste clipe grele cauzate de pierderea fiicei lor şi nepoatei noastre SIMONA HODIŞ. Dumnezeu s-o ierte şi s-o odihnească. Dănuţ, Olimpia, Sebi şi Cristina. (343461)
• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune domnului director Pătrunjan Nicolae la trecerea în eternitate a socrului drag. Oficiu de calcul SC ERS CUG SA. (340326)
• Sîntem alături de familia d-nei dr. Anca Băian în durerea pricinuită de pierderea tatălui drag. Sincere condoleanţe. SMMG Cluj. (343488)
„ • Profund regret la trecerea în nefiinţă a distinsei profesoare EUGENIA CHIRIBĂU. Fie-ţi sufletul binecuvîntat, prietenă dragă. Fiorica Brişan. (345914)
• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune domnului director tehnic ing. Nicolae Pătrânjan Ia decesul Socrului drag. Compartimentul OPM-PM SC ERS CUG. (340327)
• Cu inimile îndurerate anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre nepoate şi verişoare ŞIMONA HODIŞ. Sîntem alături de părinţii îndureraţi. Dumnezeu s-o odihnească. Ghiţă, Ciţa şi Carmen. (343462)
• Colegii de facultate sînt alături de geolog Paul Răcătăianu, în aceste momente grele. Corina şi Grigore. (345915)
* Sincere condoleanţe colegului nostru ing. Nicolae Pătrânjan ia trecerea în nefiinţă a socrului său. Consiliu] de administraţie SC ERS CUG SA. (340328)
• Zdrobiţi de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre nepoate SIMONA HODIŞ, care va rămîne veşnic în sufletul nostru. Dumnezeu s-o ierte. Bunidi Ambrozie şi Maria. (343463)
v Sîntem alături de familia academician prof. dr. Ionel Haiduc, în marea durere pricinuită la trecerea în eternitate a mamei. Familia Varduca. (345917)
* Sincere condoleanţe domnului director ing. Nicolae Pătrânjan la trecerea în nefiinţă a socrului drag. Serviciul financiar
'contabilitate. (340329)• Sîntem alături de colega
noastră Predescu Constanţa în grava suferinţă pricinuită de pierderea tatălui. Sincere condoleanţe. Colegii de serviciu Centrul de Plasament nr.-1 Prichindel. (343464)
• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă Ia vîrsta de de 73 ani, a dragei noastre mamă, soacră şi bunică RUSU E M IL IA , înmormintarea la cimitirul Central, miercuri 16 dec., ora 10. Familia. (G)
• Sîntem alături de domnul ing. Pătrânjan Nicolae la durerea pricinuită de decesul socrului drag. Familia' Ianovici. (340330)
• Transmitem sincere condoleanţe colegei noastre, prof. Iovanca Haiduc şi le s î n t e m alături în marea durere, la trecerea în nefiinţă a soacrei, mamei dragi. Colegii de Ia Catedra de Chimie Analitică a Facultăţii de Chimie şi Inginerie Chimică. (345919)
• Toţi colegii din Policlinica I, te conduc pe ultimul drum, SIMONA dragă. Condoleanţe fam iiiei Hodiş pentru dureroasa pierdere. (345922)
• Sîntem alături de colega noastră, psiholog Brînduşa Pătrânjan, în marea durere pricinuită de decesul tatălui drag şi-i transmitem sincere condoleanţe. Serviciul Resurse Umane S. D. Cluj. (345925)
• Sîntem alături de colega noastră AnamariaDecanovici, în marea durere pricinuită de m o a r te a ta tă lu i Compartimentul de Igiena Şcolară. (345928)
• Sîntem alături de familia academicianului Ionel Haiduc, vicepreşedintele Academ iei Române, în momentul greu al despărţirii de mama SUSANA HAIDUC, trecută la „cele eterne. Colectivul Arhivei de Folclor Quj. (345938)
• Un ultim omagiu celui care a fost PANDREA IOAN. Sîntem alături de familia îndurerată. Maria Pop şi familiile: Păcurariu, Ila şi Marchiş. (345940)
• Pios omagiu dragului nostn prieten profesor TEODOR BURA suflet de o'înaltă distincţie şi nobleţe. Familia dr. Opriţescu. (340287)
• Profund îndurerată de dispariţia fulgerătoare a prietenei mele L IG IA MOLDOVAN, transmit sincere condoleanţe familiei. Elena Ghirca. (340318)• Sîntem, cu toată compasiunea,
alături de colega noastră, Irina Cantor, în pierderea ireparabilă suferită prin dispariţia mamei sale. Colegii de la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative. (340324)
• Sîntem alături de colegul nostru Pătrunjan Nicolae în durerea provocată de pierderea socrului său. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colectivul SC AGA CUG GAZ SRL. (340340)
• în 15.12.1998 se împlinesc 25 de ani de cind a plecat dintre noi cei mai iubit soţ şi tată PINTEAPETRU(Petrică) din Coruş. Soţia şi copiii. (340315)
•. In memoriam prof. dr. IU LIU CÂPUŞAN, de la a cărui încetare din viaţă au trecut 7 ani. S l u j b a d e pomenire va avea loc sîmbătă 19 decembrie 1998, orele 11 la Capela Episcopiei Greco- catoiice, str. Moţilor nr. 26. Familia. (345920)
• Mulţumesc celor care prin prezenţă, flori, telegrame, telefoane, colegilor din Policlinica şi Spitalul Militar Cluj, au fost alături de mine, prin pierderea mamei dragi. Colonel (r) dr. Rădulescu Radu. (343459)
r  D E V  R U L l: d e C lu j
1(10) marţi, 15 decembrie 1998 SPORT ^ © E V Â m n : d e o a u j
COtfhERiNTÂ DE PRESA LA FC “ U” (III)• NU ATI AUZIT DE MURPHY?
"Părintele” legilor unice, Murphy, “ lansa” pe. piaţa umprului negru un aforism de care conducătorii lui “ U” , se pare, nu au auzit: “Dacă vrei să nu rezolvi nimic, înfiinţează o com isie” . La şedinţă Consiliului de Administraţie s-a hotărît încropirea a cinci comisii de specialitate (tehnică, juridică, economic, de disciplină şi de apel) în cadrul
. corpului mai sus-amintit, iar în cadrul Comitetului Director - în şedinţa din această
săptâmînă - se .vor alege persoanele. Cum C.A. este format din 21 de membri, înseamnă că toţi vor face parte dintr-o comisie, ca să nu se supere nimeni! . -
• OBIECTIVE . MĂREŢE LA CENTRUL DE COPII Şi JUNIORI
Actualul staff administrativ a priceput (în sfirşit!) ca este mujt mai rentabil sub raport- economic să te transformi din cumpărător în vînzător. S-a dispus reorganizarea Centrului de c.opii şi juniori. Primul pas a şi fost făcut prin cooptarea Iui Nicolae Fabian, Teodor Toadere, Patriţiu Abrudan, Marcel Lăzărean şi Marius B ichescu în funcţii de conducere, sprijiniţi de Nicolae - Szoboslay (coordonator
tehnic), Paul Olteanu şi Radu Bâdilă (relaţii publice). Obiectivul principal stipulat va fi crearea de valori individuale în detrimentul “ clasicelor” titluri şi cupe “de doi lei şi doi bani” .
• REMUS CÎMPEANU A AFLAT DIN PRESA LOCALĂ...de teribilismul lui-Liviu Mihai, Claudiu Sârmăşan şi Paul Ghenţi.'' Nimeni nu l-a informat, nici înainte şi nici după încheierea partidei cu FG Oneşti, desprejaccidentul .de circulaţie suferit de cei trei fotbalişti ai lui “U”. De ce, nu ştim, dar bănuim. La “U” , dialogul şi încrederea în celălalt suferă. Cumplit!
Codin SAMOILĂ
DUPĂ MAI BINE DE 18 ANI!Gigantul nipon în domeniul electronicii JVC, a anunţat că
nu va mai sponsoriza echipa Arsenal Londra o dată cu sfîrşitul sezonului. După 18 ani de parteneriat neîntrerupt, care a adus peste 20 milioană de lire sterline clubului londonez, JVC a prevăzut sâ investească o mare parte din bugetul său în pregătirea turneului final al Campionatului Mondial de fotbal din anul 2002, organizat de Japonia şi Coreea de Sud. J
PLATINI, CEL MAI BUN “COCOS”AL SECOLULUI! ’
Federaţia Internaţională de Istorie şi Statistică a fotbalului l-a desemnat pe Michel Platini cel mai bun jucător francez al acestui secol. Platini a cîştigat cu o majoritate covîrşitoare, devansîndu-i pe Raymond Copa şi pe golgeterul all-time al Cupei Mondiale, Just Fontaine. Celebrul “ cocoş” (Platini) a condus Franţa spre cucerirea Campionatului European în . 1984 şi spre alte două semifinale la Campionatele Mondiale din 1982 (Spania) şi 1986 (Mexic).
Cristian FOCSANU
Gherleni) doresc să-şj întărească lotul
Conducătorii divizionarei C, OLIMPIA Gherla nu sînt deloc mulţumiţi de comportarea echipei în tur.
Cci care conduc destinele soccerului în \ localitate nu-şi ascund intenţia de a mai întări lotul de jucători, cam “ subţire” după suporteri. S-a pus din nou în discuţie readucerea la Gherla de la FC Arieşul Turda a fundaşului Zah, care în a doua parte a sezonului de toamnă a stat mai mult pe tusa decît pe teren. De vîrful de atac Iancu, OLIMPIA nu are. ne voie, cu toate câ în campionatul trecut el a înscris multe goluri ÎD contul gherjenilor. Necazul,e că exista pericolul, ca în această pauză compctiţionala, divizionara C din Gherla să mai piardă cîţiva jucători, dar aceste “mişcări” deocamdată sînt doar zvonuri. “U” şi Unirea Dej au pus ocîia pe cîţiva titulari ai OLIMPIEI, însă, pînâ în prezent nimic nu e sigur. , ; ■
'. SZ. Cs.
F O T B A L I N T E R N A T I O N A L • F O T B A L I N T E R N A T I O N A L
Cifra .13" s-a dovedit a fi pentru' Mircea Lucescu una fparte norocoasă/ contrar superstiţiei că aceasta ar fi aducătoare de ghinion. Tehnicianul român a cunoscut pentru prima dată inconfundabilul gust al victoriei de fa- venirea sa pe banca lui Internazionale. L-a ajutat f mult şi portarul Pagliuca care s-a opus de cel/ puţin trei ori, aproape neverosimil, marcării golului, l-a ajutat şi „clipa de geniu” din minutul 87 a lui Baggio şi Ronaldo care au transformat un egal convenabil într-o victorie extrem de importantă. Derby-ul etapei s-a consumat însă la Florenţa, unde lidera Fiorentina condusă de „bomber"-ui dezlănţuit, Batistuta, a primit'replica campioanei en-titre. Din nou victorie la limită, în urma golului realizat de „Batigol", care astfel se detaşează în clasamentul golgeterilor cu ... 13 reuşite, adică o medie formidabilâ"de un gol pe meci. O altă întîlnire de „gradul III" a fost cea dintre Parma şi Roma, ocupantele poziţiei a treia în clasament, la egalitate de puncte. Echilibrul nu a fost rupt nici de această dată, cele două echipe împărţindu-şi în mod egal punctele, scor 1-1. Victorie importantă pentru Milan, obţinută cu şase minute înainte de final, prin golul liberianului Weah şi gruparea lui Silvio Beriusconi- urcâ pe poziţia a doua a clasamentului. Scorul etapei l-a realizat Lazio în partida cu „decepţia" campionatului, Sampdoria, romanii marcînd toate cele. cinci goluri prin jucători ... ne-italieni, Mihajlovic realizînd .chiar o „triplă” împotriva (Oştilor săi colegi.' Scopul a fost, rotunjit de Ştankovic şi Salas; Surprizajetapei s-a consumat ia Bologna, unde gazdele’nu au reuşit decît un rezultat de egalitate în compania Salemitanei.
-Rezultatele complete ale etapei a 13-a:• Bari-Empoli 2-1 (Innocenti 24, Zambrotta
55 - CarpareUi 16)• Bologna-Salernitana 1-1 (Signori 16 -
Paramatti 31 autogol)• Udinese-lnternazionale 0-1 (Ronaldo 87)• Lazio-Sampdoria 5-2 (Mihajlovic 29, 44, 52,
Ştankovic 83, Salas 91 - Palmieri 37 penalty, 55 penalty)
• Perugia-Cagliari 2-1 (Rapajc 37,- Maspero 92 - Berretta 91)
• Milan-Vicenza 1-0 (Weah 84)• Parma-Roma 1-1 (Crespo 40 - Gautieri 62)• Venezia-Piacenza 0-0• Fiorentina-Juventus 1-0 (Batistuta 59)Clasament: Fiorentina 28, Milan 24, Roma,
Parma 23, Internazionale 21, Lazio 20, Bologna, Bari, Juventus, Perugia 18, Udinese 16, Cagliari 14, Piacenza, Sampdoria 13, Empoli, Salernitana ; 12, Vicenza 11, Venezia 10.
Golgeteri: Batistuta (Fiorentina) 13, Amoroso (Udinese), Delveechio (Roma), Crespo (Parma) 8, Totti (Roma), Muzzi (Cagliari) 7.
Fantastic! Craioveanu a îngenunchiat FC Barcelona chiar pe Nou Camp. După doar 25 de minute de joc, românul înscrisese deja două goluri, decisive în obţinerea celei mai importante victorii în toată istoria de 75 de ani a Clubului Villarreal. în urma acestui rezultat, catalanii ocupă poziţia a zecea (!!!) în clasament, aceeaşi cu cea a lui Villarreal. Cei mai mulţi români s-au întîlnit la partida Valencia-Salamanca.. Adrian llie, Gabi Popescu, Denis Şerban & Co,âuîrivins biţ, 1-0 pe Bogdan Stelea, Cătălin Munteanu, Lucian ; Marinescu & Co şi astfel Valencia urcă pe „doi”, ■ la egalitate cu Celta Vigo. Lideră rămîne însă Mallorca, care a învins la Zaragoza. în restr rezultate normale, excepţie poate victoria mai mult decît muncită a lui Real Madrid în întîlnirea cu Real Sociedad.
Rezultatele complete ale etapei a 14-a:vBetis-Atletico Madrid 0-0• Vaîladolid-Alaves 3-0 (Turiel 50, Petemac
69, 89) -s \< Athletic Bilbao-Deportivo La Coruna 2-1
(Exteberna 29, Urzaiz 59 - Pauleta 9), • Zaragoza-Mallorca 0-1 (Elena 18)
• Racing Santander-Tenerife-0-0• Extremadura-Oviedo 0-1 (Valdes 32)• Real Madrid-Real Sociedad 3-2 (Carios 17,
..Gonzales 61, Seedorf 85 - Kovacevic 54, 66)• Celta Vigo-Espanyol 2-0 (Penev 5, Salgado
14). -• Valencia-Salamanca 1-0 (Ângulo 76)• FC Barcelona-VHIarreal 1-3 (Giovanni 83 -
Craioveanu 13, 25, Gerardo 75)Clasament: Mallorca 28, Celta Vigo, Valencia
25, Deportivo La Coruna 23, Atletico Madrid, Real Madrid 22, Oviedo 21, Athletic Bilbao, Zaragoza 20, FC Barcelona, Villarreal, Real Sociedad 19, Valladolid, Betis 18, Racing Santander 17, Salamanca 15, Espanyol 14, Ţenerife, Alaves 12, Extremadura 11.
Cristian BARA
f i ^ e u i i - n ■ / . •
• Blackbum - Newcastle 0-0; / /• Derby - Chelsea 2-2 (Carbonari 26. Stumdge
90 - Fio 55, Poyet 59);• Everton - Southampton 1-0 (Bakayoko 31),• Leicester - Nottm Forest 3-1 (Reskey 43, •
Elliott 55 pen., Guppy 75 - Van Hooijdonk 14),/• Middlesborough - West Ham 1-0 rDeme
40);• Sheffield Wed. - Charlton 3-0 (Booth 13,
Carbone 64, Rudi 77);• Tottenham - Manchester Utd. 2-2 (Campbell
70, 90 - Solskjaer 11,18)• Aston Villa - Arsenal 3-2 (Joachim 62,
Dublin 65, 82 - Bergkamp 14, 45);• Wimbledon - Liverpool 1-0 (Earle 48).• Leeds -Coventry s-a disputat luni.Clasament: Aston Villa 33, Manchester Utd.
30, Chelsea 29, Middlesborough 27, Leeds, Arsenal & West Ham & Wimbledon 26, Leicester - 24, Derby & Tottenham 23, Liverpool 22 etc. .
După 3 luni, Manchester United a gustat' sîmbătă, pentru cîteva ore, satisfacţia de a se afla în fruntea clasamentului. Chelsea a ratat însă şansa de a se instala în fruntea clasamentului, Dean Sturridge reuşind să egaleze pentru Derby în ultimul minut de joc. După ce a deschis scorul pentru “pădurari”, Van Hooijdonk a fost din nou eliminat pentru joc violent, lăsîndu-şi coechipierii cu un om în minus şi fără victorie în ultimele 3 Tuni. în fine, Middlesborough a reuşit să cîştige un meci în care a deschis scorul, ureînd pe 4. Brian Deane a înscris unicul gol, dar eroul meciului a fost Paul Gascoigne, urmărit special de John Gorman (asistentul lui Glenn Hoddle).* Cum se mai întîmplâ, meciul comentat de BBC a fost singurul
.în care nu s-a marcat nici un gol. Jeff Kenna a ratat un penalty cu 17 minute înainte de fluierul final/lovind interiorul barei, şi Newcastle (în, continuare fără Shearer) a scăpat cu un egal. După “Corriere dello Sport”, se pare câ.Gullit e pe punctul de a-l semna pe mijlocaşul francez Ibrahim Ba de la AC Milan, suma vehiculată fiind '
/de,.4 milioane £. Alt zvon ar fi trarisferul "veteranului Thomas Helmer de la Bayern Munchen, la Liverpool. Se pare că are-mare nevoie, gelul din întoarcere reuşit de Robbie Earie aducînd “cormoranilor” a 8-a înfrîngere în
i l meciuri,) cea ma proastă “serie" din anii ‘60 .încoace! Neil Sulivan a salvat cîteva ocazii ?!e oaspeţilor, inclusiv un penalty al lui Michae! Owen, Tot duminică, Aston Villa a revenit . în fruntea clasamentului. -
Radu C. MUNTEANU
F R H N Ţ H - ÎSîn această etapă s-au desfăşurat'numai opt
partide, una fiind amînată, în speţă'întîlnirea Sochaux - Monaco. Primele două clasate, Bordeaux şi Marseille s-au impus la-scorlp duelurile cu Le, Hâvre şi Metz. fcempa care arbitrează lupta pentru titlu, Stade Rennes, aj depăşit, pe propriul teren, pe Montpellier, După remiza de pe “Parc du Prience” cu PSG Toulouse a “recidivat”, de data aceasta pe propriul'teren cu Lyon. După eşecul din Liga Campionilor, cu echipa lui Lobanovski (Dinamo Kiev), SC Lens a scăpat ieftin în meciul cu nou promovata Lorient. în insula frumuseţii, Corsica, portughezul Arthur Jorge a trebuit să se închine, în faţa celor de la F.C. Bastia. lată rezultatele complete ale etapei a 18-a: .
• Rennes - Montpellier 3-2• Strasbourg - Nantes 2-2• Marseille - Metz 3-0• Nancy - Auxerre 1-1'• Bastia - PSG 2-0• Toulouse - Lyon 0-0
- "• Lorient - Lens 1-1• Bordeaux - Le Hâvre 3-0 Clasament: Bordeaux 41, Marseille 41,
Rennes 3.1). Lyon 28, Monaco (17) 27, Nantes 27, Bastia 26, PSG, Lens, Montpellier, Auxerre 24, Strasbourg 22, Nancy 21, Metz 19, Lorient, Le Hâvre 15, Toulouse, Sochaux 14 puncte.
O L f f N P f l - I S ' .într-o singură săptâmînă liderul la zi Feyenoord
Rotterdam, a disputat două partide. Miercurea' trecută a surclasat pe Walwijk în deplasare (cu 5-0), iar duminică, în derby-ul etapei, a remizat, pe terenul lui Vitesse Arheim. La Eindhoven, PSV vicecampioana Olandei a pierdut şansa să se apropie de podium. Englezul Robson a “ameninţat” că va pleca de la echipă, pentru a se întoarce în Anglia. Pe “Amsterdam Arena” alb-roşii de la Ajax au făcut-o lată în faţa lui Heerenveen. Danezul Morten Olsen a luat şi el exemplul lui Robson, numai că el a ameninţat cu plecarea în Belgia, la Anderlecht. Rezultat, foarte bun a obţinut Fortuna Sittard, remizînd3-3 la Maastricht, n-a scăpat definitiv depericoiul retrogradării.
Rezultatele complete ale etapei a 18-a:• Walwijk RKC - Feyenoord Rotterdam
0-5 (partidă disputată-lunea trecută)• Maastricht - Fortuna Sittard 3-3• Wiîlem Tilburg-- NEC Nijmegen 1-0• PSV Endihoven - Roda Kerkrade 3-3• AJAX Amsterdam - SC Heerenveen 0-0• AZ Alkmaar - Utrecht FC 4-3• DE Graafschap - Breda NAC 0-1• Vitesse Arheim - Feyenoord Rotterdam
1-1• Sparta Rotterdam - Twente Enschede
4-2Clasament: Feyenoord (17) 42, Vitesse 36,
Ajax 33, Heerenveen (17) 32, Twente (17) 29, PSV (17) 27, Roda Kerkrade (16) 27, AZ Alkmaar 27, NEC Nijmegen 26, Wiîlem Tilburg 25, Utrecht 22, Maastricht 19, Leeuwardeen'18, De Graafschap 17, Sparta Rotterdam 15, Fortuna... Sittard 14, NAC Breda (16)13, Walwijk 6 puncte.
G E R M A N I ţ i - j f j s ,în cadrui acestei etape a fost prograrriat marete
derby al acestui tur de campionat, Bayern Munchen - Bayer Leverkusen. Numai 36.000 de spectatori au luat loc în tribunele uriaşului Stadion “Olimpic” din Munchen. Scorul final al partidei a
fost stabilit în prima repriză de Tarnat 20, Elber 31, 2-0 pentru bavarezi.
La Dortmund, Borussia a remizat surprinzător cuultimadasată Monchendgladbach, 1-1. Rusul Byt a punptât pentru gazde, în timp ce,austriacul Polster a i egalat pentru fosta echipă a dmamovtstului Lupescu. TSV Munchen a egalat in extremis în minutul 90 prin Kurz în meciul de la Gelsenckirken. Campioana en-titre, FC Kaiserslautem a obţinut o victorie chinuită cu Eîntracht, Ramzy punctînd decisiv în minutele de prelungire. Atacantul lui Stuttgart şi al naţionalei Germaniei, Fredi Bobic a reuşit să marcheze după o pauză de cîteva etape bune aducînd un punct important “lăptarilor” în deplasarea de fe Bremen.
Rezultatele complete ale etapei a 17-a:• Dortmund - Monchengladbach 1-1• Hamburg - Hertha Berlin 0-4• Wolfsburg - Duisburg 4-2• Schalke 04 - TSV Munchen 2-2
■ , « Werder Bremen - Stuttgart 2-2• Freiburg - Nurnberg 1-0• Hansa Rostock - Bochum 3-0 ,• Kaiserslautem'- Frankfurt 2-1
• • Bayern - Bayer 2-0Clasament: Bayern (16)38, Bayer 35,
Kaiserslautem 33, TSV Mun. 31, Wolfsburg 27, Dortmund 26, Hertha 26, Stuttgart 21, Freiburg 21, Hamburg 21, Bremen 21. Schalke, Bochum 18, Eintracht 16, Rostock, Nurnberg & Duisbug 15, Monchengladbach j0: ' \ , \
T ( lR C I j ţ ? 1 6 f \După ce întreaga Ţurcie a stat..aţintită'cu oct®
la isprava echipei Galatasaray (câre a dezamăgi după meciul de la Bilbao), la sfîrşitul săptâmîri s-a disputat eţapa a 16-a a campmnatului turcesc. Liderul şi-a păstrat poziţia în casament avînd la activ şi un meci mai puţin jucat (cel cu Galatasaray). Echipa galezului John Toschaka depăşit lejer antepenultima clasată, Sakaryaspor. Fenerbahce încearcă să păstreze distanţa cit mai mică faţă de lider, deşi în ultimul meci nu e prea convins, chiar dacă a învins. Acum că a terminat definitiv cu Liga Campionilor, campioana Galatasaray se poate concentra numai asupra campionatului, unde are de recuperat teren în faţa lui Beşiktaş. Sîmbătă, pe “Aii Sami Yen”, galben-roşii au cîştigat în faţa lui Antalyaspor.
O altă echipă de top din Turcia, Trabzonspor, ţine pasul cu primele două în calasament şi după această etapă în care a învins greu pe una dintre candidatele la retrogradare, Ankaraguku. Kocaelispor şi Erzurumspor au remizat în deplasare în meciurile cu Genclerbirligi şi Dardanelspor.
Rezultatele complete ale etapei cu numărul 16 şi clasamentul:
• Genclerbirligi - Kocaelispor 1-1 -• Galatasaray - Antalyaspor 3-1• Sakaryaspor - Beşiktaş 0-2• trabzonspor - Ankaraguku 1-0• Fenerbahce - Istanbulspor 2-0 .• Samsunspor - Altay Izmir 1-0• Karabukspor - Gaziantepspor 2-6
'« Dardanelspor - Erzurumşpor 0-0• Adanaspor - Bursaspor 4-1Clasament: Beşiktaş (15) 37, Fenerbahce 35,
Trabzonspor 33, Galatasaray (14) 30, Antalyaspor 30, Genclerbirligi, Kocaelispor 25, Istanbulspor, Bursaspor 24, Gaziantepspor 23, Samsunspor 18, Adanaspor, Erzurumspor 17, Ankaraguku 16, Alzây Izmir 15, Sakaryaspor 10, Daradanelspor 9, Karabukspor 8 puncte.
Cristian FOCŞANU
G a la s p o r t u lu i r o m â n e s c 1 9 9 8Sala Radio din Capitală a fo s t gazda ediţiei 1998 a Galei sportului românesc, manifestare
organizată de Asociaţia Presei Sportive din România, Ministerul Tineretului ş i Sportului, Comitetul Olimpic Român, Televiziunea Română ş i Radio România. Au fo s t desemnaţi şi premiaţi cei mai buni sportivi ai ţârii; au fost acordate premiile pentru publicistică sportivă, plus o serie de premii speciale. Asociaţia Presei Sportive din România şi-a desemnat laureaţii în urma unei anchete la care au răspuns 305 membri APS d in peste 30 de redacţii (20 din Bucureşti şi 10d in provincie), in timp ce M.T. Sportului a avut la bază “criterii proprii” de ierarhizare. ,
Premiile fî.P.S.• Cel mai bun sportiv - DOREL SIMION
(box); cea mai bună sportivă - GABRIELA SZABO (atletism); cea mai bună echipă - REPREZENTATIVA F E M IN IN Ă DE GIMNASTICĂ; Premiul “ Aurel Neagu” pentru longevitate publicistică - IO AN CHIRILĂ; premiul pentru presa scrisă - CĂTĂLIN TOLONTAN; premiul pentru televiziune - OVID IU IO A N IŢ O A IA ; Premiul “Sebastiari Domozină” pentru radio - NICOLAE SECOŞAN; Premiul “ Victor Bănciulescu” pentru carte sportivă - ION CÂRSTEA; premiul pentru fotografie - CRISŢI PREDA; Premiul Portocalei pentru relaţia cu presa - Mihai Stoichiţă (antrenor principal Steaua); Premiul Lămîii pentru cea mai proastă relaţie cu-presa - V IC TO R PIŢURCĂ (selecţionerul naţionalei României); premii speciale - Radio România la 70 de ani, echipa de fotbal a ziariştilor şi DUMITRU PÎRVULESCU (Premiul Net Consulting).
Premiile Ministerului Tineretului şi Sportului
Premiul Naţional pentru Sport - SIMONA AMÎNAR (gimnastică); cei mai buni sportivi, seniori - DOREL S IM ION ; senioare - echipajul de 8+1; echipe R E PR E ZE N TATIV A F E M IN IN Ă DE HANDBAL TINERET; tineret-juniori -
IONUŢ PUNGĂ (atletism); tineret-junioare- ECHIPAJUL DE 4 VÎSLE; diplome de merit - CLUBURILE STEAUA şi DINAMO; diplomă de onoare - REPREZENTATIVA N A Ţ IO N A LĂ DE FOTBAL; diplome de excelenţă - M AR IAN CORNEL (director DJTS Arad), IOAN DRĂGAN (director I.M. Sportivă), DAN POPPER (secretar general COR); antrenori - M IH A I D U M ITRU (atletism), V A S IL Ă F ÎN T ÎN Ă (box), VALER IA CĂTESCU (canotaj), DUMITRU MUŞI (handbal), EMILIAN RABOLU (judo), IO N IONESCU (înot); medici M A R IA CONEA.
Premiile Comitetului Olimpic Român
Premiul fair^play pentru o filia lă a Academ iei Olimpice - B RAŞO V şi T IM IŞOARA; premiul pentru promovarea OlimpismuluL ALEXANDRU ŞIPERCO ,' post mortem; premiul pentru carieră sportivă- IOLANDA BALAŞ SOTER.
1998 a fost pentru sportul românesc un an bun, suporterii noştri reprezentînd cu cinste tricolorul în confruntările internaţionale. Şi cred că nu există ambasador al României mai bun în lume ca sportul. De ambasadori de profesie şi politicieni nu poate fi vorba, atîta timp cît demagogia (le) este în floare.
Demostene SOFRON
Un român ciudat acest Aurel Palade Ursu. Venit din legendara - Moldovă la Cluj, a devenit un om al cetăţii. Un om care, în ciuda trecerii aspre a timpului, lasă semnele entuziasmului şi iubirii lui faţă de glie şi de cetate, faţă de confraţi. Mare sportiv şi mare campidn în vremuri grele, de după război, a răzbit şi s-a afirmat ca o personalitate. Plecat în Germania de mulţi ani, el n-a uitat niciodată obîrşia sa şi ţara sa şi cetatea sa. Vine mereu acasă, să ia parcă o gură de aer, să poată supravieţui acolo şi lasă aici cîte un semn de omenie şi respect faţă de semeni şi de cetate. în toamnă, cînd îşi
aprindeau candelabrele de lumini castanii, l-am întîlnit pe Aurel şi el mi-a adus aminte, să nu uit, că la anul, care an, iată, bate la
A u r e l P a l a d e
U r s u , u n o m a l
c e t ă ţ i i !
uşă, se vor împlini 8 decenii de •la înfiinţarea secţiei de atletism a Clubului “U” . A comandat deja la Sanex o placă comemorativă,, pe care o va dezveli într-o mică, dar de suflet festivitate spre
: sfîrşitul verii viitoare. El nu a uitat asta. Mulţi dintre noi, de
aici, nici măcar nu ne-ani gîndit câ se apropie o mare aniversare. Placa va fi dezvelită într-o spovedanie de suflet şi credinţă .în leagănul de aur al atletismului clujean: Parcul “ I. Haţieganu ’.
Un om, un gest, o credinfâ pentru noi, pentru cetate. îl aşteptăm mereu pe Aurel Palade Ursu, acest entuziast al cetăţii, care trăieşte acolo, dar sufletul lui a rămas aici. Alţii au plecat la fel, dar definitiv!, căci nu-i mai interesează cîtuşi de puţin cetatea care i-a zămislit şi afirmat, de unde şi-au luat zborul în lume. Cei ce au plecat oameni se întorc tot oamenifr
Viorel CACOVEANU
1 3 S E M IS L M I C E R C
Doi pe un balansoarUltima etapă a turului ligii masculine a fost una
agitată, echipele din doimea secundă a ierarhiei zbâtîndu-se din răsputeri să fructifice avantajul terenului propriu. Şi, cu excepţia lanternei (Dinamo Braşov) îngenuncheată de Minaur în ultimele minute de joc, au reuşit, deşi au avut oaspeţi redutabili. Cel puţin prin prisma clasamentului. Dar, iată rezultatele complete: Dinamo Bv. - Minaur 24-26, Pandurii Tg. Jiu - Portul C-ţa 24-23, Univ. Bacău - Steaua 27-24, Dacia Ptş. - Dinamo Buc. 24-18, Tractorul Bv. -Moldosin Vaslui 26-22 şi, binecunoscutul de acum “U” CUG. - Fibrex Săvineşti 24-24. Rezultat care a rotunjit clujenilor un total (27 puncte) egal cu al liderului, Minaur Baia Mare, de care studenţii însă rămîn despărţiţi doar de golaveraj. Dar despre această performanţă a teamului clujean, într-un viitor material. Acum, “oglinda” turului:'1. Minaur 1.1 8 0 3 304-235 272. “U" CUG 11 7 2 2 270-233 273. Steaua 11 7 1 3 309-272 26
" Sînt nemulţumit de atitudinea F.R.
R u g b y . . . "Ştefan IONESCU (“U” Cluj): "Sînt
mulţumit de poziţia echipei. Sînt nemulţumit însă de atitudinea F.R. Rugby, a Biroului Federal şi a individului numit Davidoiu. Jucăm-
cum jucăm, arbitrăm cum arbitrăm şi ne mirăm de modul în care' sîntem arbitraţi şi judecaţi peste hotare. în orice caz, în deplasare, peste hotare, ne arbitrează oameni care cunosc rugby-ul. Sînt mulţumit de jocurile echipei în cele nouă etape. Am făcut meciuri bune şi foarte bune, cu mult peste valoarea celor cu bani. Ce să vă zic de meciul cu Dinamo? 3-3 la eseuri contra arbitrajului, ostil nouă în totalitate! Pe un teren bun şi cu un arbitraj bun am fi cîştigat, aşa cum am mai cîştigat în faţa dinamoviştilor şi în alte întîlniri”.
"Sînt surprins de alegerea acestui
arbitru..."_ Mircea PARASCHIV (Dinamo):
“îmi pare rău de cele întîmplate în acest meci. Noi am venit să cîştigăm, să mai reducem din restanţele turului. Terenul nu leTa permis celor două
echipe să-şi practice jocul lorcunoscut. Dacă “U” ar fi jucat cuaceeaşi ambiţie şi în alte meciuri, mărefer la cele pierdute, surprinzător,alta ar fi fost poziţia lor în clasament.Sînt, bucuros însă că Dinamo şi “U”Cluj au dat tonul unui rugby apropiatde ceea ce se joacă în rugby-ulmondial. Arbitrajul? Nu a fost laînălţimea acestui joc. Sînt surprinsde alegerea acestui arbitru. Dar dacăne uităm puţin în urmă vom vedeacă şi Dinamo a fost dezavantajată înunele meciuri, cu arbitri debutanţi saude valoare medie (şi asta la meciuriimportante). Cea mai mare greşealăfăcută de arbitru şi de observatorulfederal a fost că au permis intrareapublicului şi rezervelor pe teren".
' ***Acestea sînt declaraţiile şi nu
putem decît să le aprobăm. Să vedem şi rezultatele, hoţărîrile Biroului Federal, ale Colegiului Central de Arbitri. Cu o singură condiţie, să fie luate şi date.
4. Dinamo Buc. 11 7 0 4 281-242 255. Fibrex 11 6 2 3 257-240 256. Portul 11 6 1 4 245-246 247. Dacia Ptş. , 11 5 0 6 255-242 218. Tractorul 11 4 1 6 237-272 209. Moldosin 11 4 0 7 237-284 19'10. Univ. Bc. 11 3 1 7 .249-281 1811. Pandurii 11 3 1 7 214-265 1812. Dinamo Bv. 11 1 1 9 246-272 14
R e a c ţ i i l â î n t î l n i r e a U U ” C l u j - D i n a m o
România ia Capa Mondială 1999
Sorţii ne-au trimis într-o grupă destul de puternică. Grupa E are următoarea componenţă: România, Irlanda (adversara din grupa de calificare), . Australia (fosta campioană mondială) şi Statele Unite.
Despre tragerea la sorţi şi şansele noastre, la rece şi cald cu Mircea Paraschiv,' antrenorul lotului: “Adversarii noştri? Ne aşteptam să cădem în această grupă. Irlanda şi Australia sînt echipe de top, vor fi greu de învins şi depăşit. Sperăm să ne comportăm bine în faţa Statelor Unite, team pe care-1 putem depăşi printr-o comportare bună. Sper şi îmi doresc ca această bună comportare sa se manifeste însă în toate meciurile echipei noastre”.
Demostene ŞOFRON F oto: Z eno R E IN H A R D T
"OF"-uri pa semicercul european
Deşi remaniată după înfrîngerea suferită, vineri, în faţa Ungariei (24-28), reprezentativa noastră a capotat, duminică, şi în cea de a doua partidă susţinută în cadrul Grupei A a Europenelor din Olanda: 24-26' cu Austria, diminuîndu-şi astfel şansele dc a prinde - conform obiectivului - unul din primele trei locuri ale grupei dc şase (pe lîngă cele trei formaţii amintite, în grupa noastră mai figurînd Germania, Ucraina şi reprezentativa ţării gazdă a competiţiei, Olanda). Dc altfel, la ora cînd citiţi aceste rînduri, situaţia - în ceea cc priveşte şcopul vizat de tricolore - va fi deja cunoscută, România disputînd aseară (după ora de închidere a ediţiei noastre) “ decisivul” cu Ucraina. în grupă, după două runde, conduc Germania (25-24 cu Austria şi 28-26 cu Ucraina) şi Ungaria (28-24 cu România şi 28-19 cu Olanda), ambele cu cîte 4 puncte.
- Ns. d. -
M e m e n t o
1 5 d e c Q m b r i e
• Cu un sfert de veac în urmă, în 1973, în această zi au luat sfîrşit întrecerile din cadru! Campionatului Mondial de handbal feminin, (organizate în Iugoslavia). Această ediţie s-a încheiat cu victoria selecţionatei Iugoslaviei care în meciul decisiv a dispus de echipa României cu 16-11. Jucătoarele de bază ale selecţionatei au fost: Simona Arghir, Bosi Maria, Elena Frîncu, Miklos Magda, Soos Rozalia, Irene Oancea, Lidia Stan şi Viorica Vieru. în final, pe podiumul de premiere ordinea a fost: 1. Iugoslavia, 2. România, 3. Uniunea Sovietică.
LÂSZL.6 Fr.
" F a m i l i a
cooparaţiaimaşfaşagâraşfieste mare. Lafel de marenumărulprietenilor"
După festivitatea decernării premiilor celor mai buni sportivi ai Clubului Sportiv “Voinţa” Cluj în anul 1998, l-am abordat, la un dialog, pe Gheorghe Căpraru, preşedintele clubului. Un dialog cu semnificaţii în viaţa acestui dub de tradiţie în peisajul sportiv clujean.
- Clubul a luat fiinţă în urmă cu 47 de ani, în 1951.
- Deci în primul an al mileniului trei, 2001, veţi aniversa o jumătate de veac de existenţă.
- Da, 50 de ani. Dar cum ar fi nevoie de un mare spaţiu
ri t & . _________
publicistic pentru a acoperi doar cei 47 de ani din prezent, aş sublinia, foarte pe scurt, că acest club s-a născut în cadrul cooperaţiei meşteşugăreşti, avînd drept scop promovarea valorilor sportive atît din rîndul cooperatorilor, cît şi dinafară. Aş mai adăuga faptul că din august 1994 clubul nostru a dobîndit personalitate juridică, respectiv s-a afiliat la ATCOM (Asociaţia Teritorială a Cooperativelor Meşteşugăreşti). Toate unităţile ATCOM au devenit membre fondatoare ale clubului. • ‘
- Care este numărul acestor unităti?
: 32. Aş sublinia că Voinţă n-a fost niciodată subvenţionat - mă refer în mod deosebit lâ ultimii patru ani - de Ministerul Tineretului şi Sportului şi nu este nici în prezent. Colegiul director al clubului nostru a găsiţ înţelegerea şi sprijinul Consiliilor' cooperativelor. Mai concret, consiliul ATCOM a stabilit ca lunar cele 32 de unităţi ale cooperaţiei să plătească o contribuţie lunară - cotizaţie -- care să asigure buna desfăşurare a activităţii secţiilor clubului nostru. Strădania noastră - club, sportivi, antrenori - este îndreptată spre obţinerea unor rezultate bune în competiţiile ' interne sau internaţionale la care participăm. Ca titlu informativ subliniez că în 1998, sportivii Clubului Voinţa au cucerit 42 de medalii în diferite întreceri, 12 de aur, 13 de argint şi 17 de bronz.
- Am fost prezent la festivitatea premierii celor mai buni sportivi ai clubului şi m-a surprins prezenţa la festivitate a reprezentanţilor celor 32 de cooperative meşteşugăreşti.
- Ne-am bucurat că au fost
alături de noi şi aş dori să vă prezint pe cei ce ne sponsorizează: ATCOM(Mariana Cozma), Arta Decorativă (Al. Tămaş), Arta Jucăriilor (Traian Crişan), Artex (Maria Olteanu), Autoservice (Ion Rus), Constructorul (Fănică Crişan), Drumul Nou (Teodor Chiş), Electroservice (Veronica Zete), Electrocasnice (Floarea Balmuş), Foto Optica (Ioan Bertel), Igiena (Romeo Varga), Intermod . (Georgeta Semacovschi), Metal Coop (Răzvan Aldea), Metalurgia (Daniel Petric), Mobilă şi Jucării (Virgil Munteanu), Moda (Suzana Oşan), Munca Invalizilor (Al. Tudor), Prestarea (Elisabeta Nagy), Solidaritatea (Petrică Răşinaru), Superconf (Victoriţa Timaru), Tricomlux(AI. Cordoş), Tricotajul (I. Prunduş), Metalica C. Turzii (E. Galdău), Progresul Dej (A. Beşe), Lemtex Gheria (G. Buiza), Meseriaşul Gheria (G. Centea), Munca Huedin (I. Lazea), Familial Huedin (losif Sanfira), Potaissa Turda (Lucia Rus), Unirea Turda (Grig. Revnic), Confex-Ro-Rer Turda (Marinela Csoma), Dermarom Cluj (T. Rusu). Acestor unităţi ale
Una din secţiile cu frumoase rezultate este cea de lupte, atenţia fiind acordată schimbului de mîine,
aşa cum atestă şi imaginea de faţă.
cooperaţiei meşteşugăreşti li se adaugă cîteva societăţi pe acţiuni şi S.R.L.-uri care au sponsorizat activitatea sportivă la Voinţa (Napolact, Prodvinalco, Napopan, Comcereal, Mobil Concept, Romcas, Picant, Chronograph, Prodcom Glob, Elvio, Romsimaur, Flioda, TV Cablu, Ancada, Cartimpex, Napoconf, Incitatu şi Jurlot
Gherla). Tuturor sponsorilo calde mulţumiri pentm sprijinu financiar acordat clubului nostru ca o dovadă câ familii cooperaţiei meşteşugăreşti este mare, la fel de mare şi număru prietenilor. Tuturor calde urări de bine şi sănătate, Crăciun ferici şi tradiţionalul “La mulţi ani!”.
. Victor ROMAN
12) marţi, 15 decembrie 1998
lasica Societe ienerale a semnat cu FPS contractai
ie cumpărare a 81% din capitalul BRD
Banca franceză Societe Generale a semnat, luni, cu FPS contractul de cumpărare a 51% din capitalul social majorat al Băncii Române pentru Dezvoltare, pentru suma de 200 milioane dolari (20,15 dolari/acţiune).
Din această sumă, circa 135 milioane dolari vor fi plătite FPS, pentru 41% din acţiunile existente, iar restul, aproape 65 milioane dolari, vor fi investite in BRD sub formă de subscriere a unui pachet dc acţiuni noi, reprezentînd o majorare de capital dc 20%.
Finalizarea tranzacţiei şi plata sînt prevăzute pentru începutul anului viitor, după primirea diferitelor aprobări din partea Băncii Naţionale a României şi înregistrarea majorării de capital Ia Registrul Comerţului. Contractul semnat prevede ca operaţiunile existente ale sucursalei Societe Generale din România să fie vîndute BRD.
Premierul Radu Vasile, prezent la semnare, a apreciat că privatizarea BRD arc mai multe semnificaţii - este prima bancă privatizată din România, iar intenţia Guvernului este dc a forma un sistem bancar sănătos şi competitiv, partenerul este o marc bancă, pc locul
16 în lume şi pe locul 7 în Europa, şi în acelaşi timp prezentă de mai multe decenii în- România. Contractul ' semnat recunoaşte valoarea BRD, a patra bancă din România şi care deţine cel mai ridicat rating din sistemul bancar.
Privatizarea BRD este. un semnal câ măsurile importante anunţate de Guvernul României dau rezultate în plan macroeconomic, aceasta fiind şi una din condiţiile intrării României în Uniunea Europeană, iar la reuniunea Consiliului Europei de la
Viena au fost evidenţiate eforturile şi rezultatele înregistrate, spune Pierre Menat, ambasadorul Franţei la Bucureşti.
România este o piaţă bună pentru investiţiile bancare şi are un real potenţial, apreciază Philippe Citeme, prim vice-preşedinte al Societe Generale. “De ce BRD? Cumperi ce este mai bun, iar BRD este una din băncile cci mai bine conduse”, a declarat
-Citeme. Societe Generale va încerca să facă din BRD o bancă solidă şi eficientă, prin păstrarea calităţii gestiunii băncii şi prin diversificarea activităţii, a adăugat Citeme. \
Guvernatorul BNR, Mugur Isârescu a declarat că privatizarea este bună şi reprezină un pas înainte pentru sistemul bancar românesc. EI a adăugat că privatizarea va însemna ruprea cercului vicios carc a existat între băncile de stat şi întreprinderile cţc stat cu pierderi.
Privatizarea băncilor va continua cu BancPost, Banca Comercială Română, Banca Agricolă şi Bancorcx, a subliniat Radu Sârbu, preşedintele FPS.
Privatizarea BRD va continua prin preluarea, în urma unor negocieri, a 5% din acţiunile băncii dc către Banca
Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, vinderea a 11% prin ofertă publică sau GDR, iar 8% din capital va fi oferit salariaţilor. BRD are un capital social de 405,5 miliarde lei, din care FPS deţinea 70%, are 170 de sucursale şi filiale, deţine 70.000 metri pătraţi de terenuri şi 159 de clădiri, a precizat Radu Sârbu.
“Ne pare bine că Societe Generale a cîştigat mina miresei”, într-un “ambient global neprielinic” , a spus> Bogdan Baltazar, preşedintele BRD.' Baltazar apreciază câ Societe Generale va aduce deschidere către marea'finanţâ monclială, unirianagement performant, mecanisme modeme de control a riscului, produse bancare noi şi eficienţă, iar BRD va putea deveni în trei - patru ani un “market leader” , apreciază preşedintele BRD.
Ladislau Csorba, preşedintele executiv al societăţii de brokeraj. Vanguard apreciază favorabil privatizarea BRD, - şi se aşteaptâ ca amestecul dintre o bancă românească şi una străină să aducă servicii foarte bune pentru clienţi. “ O bancă total străină este puţin flexibilă, iar o combinaţie de genul celei de la BRD este, de multe ori, fnult mai bună. Dacă se încasează şi banii, va fi şi mai bine, după anunţul privind semnarea contractului” , a spus Ladislau Csorba.
Privatizarea BRD este în măsură să reducă din temerile pieţei financiare internaţionale, câ în 1999 România ar putea intra în incapacitate de plată. Pentm piaţa de capital din România, cotarea băncii ar reprezenta un cîştig extrem de important, care ar atrage noi fonduri finaciare. “Piaţa de capital are nevoie de societăţi cu capitalizare mare, şi care desfăşoară operaţiuni fmaciar bancare. Cotarea unei bănci de tipul BRD este foarte bună, mai ales că activitatea poate fi monitorizată mult mai uşor de investitori” , a adăugat preşedintele executiv al Vanguard:
La ASIROM, asigurările obligatorii se pot plăti de astăzi
P o s e s o r i i d e D a c i i v o r p l ă t i
2 7 5 . 0 0 0 d e i e i ;• celelalte societăţi mai aşteaptă după Monitorul Oficial •
Primele de asigurări obligatorii pentm posesorii de autovehicole au. crescut cu aproximativ 45 la sută. Şoferii care vor plăti integral suma pentru anul 1999 pînă la 31 decembrie a.c. beneficiază de o reducere de 10 Ia sută. Primele obligatorii pentru autoturisme oscilează între 240.000 de lei şi507.000 de lei, în funcţie de capacitatea cilindrică. Asigurările pentru anul 1999 se ridică la următoarele cifre: 240.000 (pentm o capacitate cilindrică pînă la 1200 de centimetri cubi), 275.000 de lei (între 1201-1400 centimetri cubi), 328.000 de lei (între 1401 şi 1700), 424.000 de Iei (între 1701 şi 2000 de centrimetri cubi) şi 507.000 de lei penfru un autoturism cu o capacitate cilindrică de peste 2000 de centimetri cubi. Posesorii de Dacii vor plăti, în consecjnţâ, o primă de 275.000 de.. lei pentru anul care vine.
Pentru autoturismele înmatriculate pe persoane juridice, primele sînt mai mari cu cîteva zeci de mii de lei. Posesorii maşinilor înmatriculate în străinătate vor fi nevoiţi să plătească prime în fiecare lună şi nu beneficiază de nici un fel de reducere. Aceştia trebuie să plătească primele de asigurare obligatorie dacă nu au Carte Verde sau aceasta expiră pe timpul folosirii autovehicoliilui în România. Pentru aceştia, primele sînt de597.000 de lei pe lună pentru autoturisme, 330.000 lunar penfru motocicluri sau 1.460.000 pe lună pentru alte tipuri. Excepţie fac cetăţenii din Republica Moldova, în cazul cărora primele se vor calcula în funcţie.de prevederile acordurilor bilaterale dintre cele două ţări.
Hotărîrea de Guvern prin carc au fost emise modificări nu a fost publicată încă în Monitorul Oficial. La societăţile de asigurări, situaţia este, din aceste motive, ambiguă.
La ASIROM, directorul adjunct Gavril Fărcaş a decjarat că, începînd de azi, cei interesaţi pot sâ-şi plătească asigurările la sediul filialei Tot astăzi se face instruirea celor care vor colecta asigurările în alte puncte ale oraşului. Aceste puncte vor fi deschise de mîine şi se găsesc pe străzile Traian nr.l8, Fabricii nr.4, Calea Floreşti nr.42, Dorobanţilor nr. 120 şi pe bulevardul Eroilor la numărul 14/12. Dacă vor apărea cozi cei de la ASIROM sînt pregătiţi sâ deschidă şi alte oficii. In privinţa creşterii asigurărilor obligatorii, G. Fărcaş a declarat că, în urma calculelor făcute s-a ajuns la concluzia că mărirea primelor nu corespunde cu nivelul creşterii preturilor de manoperă si reparaţii în 1998.
La societatea de asigurări ASTRA, directorul Constantin Adam a declarat că nu va începe nici o acţiune pînă nu va fi publicată respectiva hotărîre în Monitorul Oficial. Dînsul a spus că, potrivit ultimelor informaţii pe care le deţine, Hotărîrea de Guvern va apărea abia vineri. în acest caz, la ASTRA se va putea plăti asigurarea obligatorie începînd cu lunea viitoare. „Plinea şi cuţitul nu sînt la noi. Ne pare râu câ populaţia va trebui să umble sâ plătească asigurările de sărbători” , a menţionat directorul de la ASTRA. *
Directorul societăţii ARDAF, Ionel Dobrotă, şi-a exprimat îndoiala câ tarifele pe care le-a primit sînt oficiale. Deci, nici aici cei interesaţi nu vor putea achita banii decît după publicare Hotărîrii guvernamentale. Punctele de colectare se vor deschide pe stâzile Pavlov nr. 11, Fabricii, Napoca-şi în cartierul Mănăştur, lîngă Union. • -
Societatea de asigurări „Ion Ţiriac” nu face asigurări obligatorii.
Dana TIUCA
lL ă? (^ tim llB e^acerifrran sH văn ia f^ 999«a*fdst^aeclaratfe
A N U L C O N E X I U N I L O R
Preocupări ia cala mai înalta nivele
Recent, s-a desfăşurat, la Atena, reuniunea “ Euro-Partcncrship ’98”, unde s-au purtat discuţii pe marginea a trei teme principale: Globalizarea cconomico-socialâ şi E-Commerce, Introducerea monedei unice Euro, IMM-urile - coloana vertebrală a economiei europene. Au fost prezenţi 350 de reprezentanţi ai reţelei de afaceri BRE/ BC-Nct. Din partea Centrului de A faceri Transilvania a participat dr. Radu Adrian MIeşniţă, preşedintele CAT.
Intraţi, acum, în secolul XXI!Comerţul electronic (sau E-Commcrcc) este una
dintre cele mai avansate forme de dezvoltare a afacerilor, cea care, cu siguranţă, va domina începutul secolului XXI. Viteza cu care se extinde este uluitoare. Şi aceasta pentru câ, comunicaţiile prin intermediul Intemet-ului sînt, deja, frecvent utilizate în cele mai diverse domenii de activitate: turism (rezervări de bilete de avion, locuri la hoteluri, închirieri auto), comerţ (vînzarea/ cumpărarea “on line” de produse şi servicii), tehnică (inginerie, design), presă (editarea ziarelor), servicii bancare (transfer electronic de documente de plată şi bani) etc. în vederea “ deschiderii accesului la aceastămouâ cultură”, pe plan mondial, se lucrează şi se oferă celor interesaţi cele mai diverse şi complexe programe de training pentru utilizarea Intemet-ului şi a PC-urilor în sfera afacerilor. Dr. MIeşniţă consideră câ trebuie ca, întreprinzătorul, local (unul dintre elementele care
D I R E C T Ear putea împiedica, dar şi favoriza această dezvoltare spectaculoasă a E-Commerce) să conştientizeze că e absolut necesar să se pună la punct cu această tehnică; să intre în posesia celor mai performante tehnologii, sâ se instruiască atît pe el, cît şi pe cei dinstaff-ul său, sâ vadă lumea virtuală, să încerce sâ se adapteze şi integreze în eai Şi aceasta pentru că “ frontierele au început, deja, şă cadă pentru cei care s-au conectat la business-ul virtual şi au o viziune globală despre acesta” . Chiar dacă, pe moment, cheltuielile antrenate de implementarea acestui nou sistem de lucru i-ar putea descuraja pe unii, pe termen lung. lucrurile vor sta cu totul altfel, “căci acesta este viitorul, iar greu şi foarte costisitor vor rezista cei care nu-şi vor însuşi rapid această nouă educaţie” . .
Iar, pe plan local, “ e şi de datoria noastră (n.a. a CAT-ului), sâ pregătim zona pentru a face faţă impactului cu exigenţele noului mileniu” .
Cu un picior în mileniul treiCAT-ul deţine infrastructura de comunicaţii
Internet atît la fiecare dintre departamentele şi breslele transilvane, cît şi la majoritatea companiilor asociate. Are 80 de pagini pe site-ul propriu şi a creat şi un E-CAT (Centrul de Afaceri Transilvania Virtual, la adresa cat.twf.ro). Acestea sînt cîteva dintre motivele pentru care Centrul de Afaceri Transilvania a fost desemnat reprezentant BRE 982, de către Direcţia Generală XX III a Comisiei Europene, pe zona Transilvaniei, fiind acceptat în reţeaua care cuprinde, în prezent, peste
.400 de BRE-uri ( Bureau de Rapprochement des Entrcprises). Prin aceasta, CAT-ul a deschis, penfru
• Chiar cu puţin timp In urmă, nu mulţi au fost cei care au reuşit să anticipeze amploarea pe care dezvoltarea tehnologică o va lua In acest sfîrşit de mileniu. Astfel, pentru a putea face faţă “noii ere", se impune o cu totul altă abordare a modului de a face afaceri, de a intra Tn legătură cu potenţialii parteneri sau clienţi, de a comunica cu aceştia. Acesta a fost şi motivul pentru care, Centrul de Afaceri Transilvania a declarat 1999 ca fiind “Anul conexiunilor directe”. Prin urmare, în anul care vine, principala preocupare a CAT-ului, va fi aceea de a promova In zona Transilvaniei, prin intermediul programelor sale, “o nouă cultură”, un-alt fel de a face afaceri, de a conecta comunitatea locală de afaceri la cea internaţională -
cei aproximativ 1.000 de membri ai săi (IMM-uri private şi mixte din Transilvania şi Bucovina), accesul direct la diverse programe comunitare şi internaţionale, cele mai importante fiind: BRE/ BC-Net (care priveşte activitatea de business-link “on line” de identificare a partenerilor străini pentru companiile din zonă), EU RO PARTENERIAT (care presupune participarea la reuniunile globale organizate în diferite regiuni pentru negocierea afacerilor), INTREPRISE (referitor la participarea la reuniuni, sectoriale cu reunirea unor companii specializate), SUBCONTRACTTNG (vizează cooperarea pe terţe pieţe şi pe o “piaţă unică” în contextul globalizării), JOP (stimulează constituirea de societăţi mixte între partenerii din estul si vestul Europei), SEEDCAPITAL, ADAPT etc.
“Trebuie să ieşim din obscurantismul secolului X X şi sâ ne proiectăm în mileniul trei, căci orice întîiziere va anacroniza, scleroza, arhaiza şi prăfiii comunitatea locală de afaceri, o va scoate din competiţie şi o va condamna la ignoranţă” , a declarat preşedintele CAT.
Followcis!Centrul de Afaceri Transilvania este una dintre
puţinele organizaţii de acest fel din zonă, precum şi unul dintre puţinele ONG-uri “duble” (atît reale, cît şi virtuale) din Europa de Est care a adoptat, deja, principiul “business to busmess” . De aceea “ ... sîntem dispuşi să îi ajutăm pq cei care ne vor solicita sprijinul” . Referitor la pregătirea
. comunităţii locale de afaceri penfru adaptarea rapidă la E-Commerce dl MIeşniţă a mai spus:
“Vom angaja aşa numitele “ on job continuing vocational training” prin care să dezvoltăm spiritul antreprenorial şi să transferăm cunoştinţele manageriale necesare. Programul “Leonardo da Vinci” ne ajută în acest sens, dînd posibilitatea celor interesaţi să se instruiască practic la firmele potenţial partenere din UE. Colegii mei de la CATraining&Consulting lucrează la un program care ne va face să “think different, feel different, behave different” . Noua ordine economică internaţională care a frămîntat anii ’ 70 - ’ 80 a fost surmontatâ, în anii ’ 90, de globalizare şi virtualizare, datorate impactului creat de tehnologiile de comunicare avansate. Barierele scîrţîie şi cad una cîte una. Sîntem larascruceşi dorim să participăm la schimbarea macazului. Atît eu, cît şi CAT-ul ne vom menţine în avangardă ... căci dorim să fim în armonie cu lumea. De aceea, CAT-ul invită firmele locale să se conecteze cît mai rapid la Internet, sâ-şi desigenze site-ul şi să participe la E-CAT în 1999 - Anul conexiunilor directe!”
Top Ten - Transilvania Web site
Decembrie este cea de-a doua lună în care Centrul de Afaceri Transilvania întocmeşte TOP 10 - Transilvania Web site. Conform acestuia, cele mai reuşite pagini web ale membrilor CAT sînt: Codec, Transilvania Web Factory, Mikotronic, Sunny Invest, Vitrina Felix Media, TV Cablu, Bursa Transilvană, Aviatica, Prosfinx, Univers!.
Alin TUDOR
IL.Ş t Lde CBub___ BURSE-FINANTE-BANCI marţi, 15 decembrie i 998 (l3) |
BURSA de v a l o r i b u c u r e ş ti1 4 d e c e m b r i e 1 9 9 8
I s E| D » n tT r ir» g o cb te teCategorii l(21 aocteteiU
VW I Var I Cutip. I Vin*- I Nr.aet.
Categoria a ILa ( 102aocteteti)AEM# AEM TIMIŞOARA 25000 -4 ’ 21300 23000 97 3
ARS AEROSTAR BACAU ' 25000 7 4100 4400 200 1AER AEROTEH BUCUREŞTI 25000 0 7600 - 8 5 0 0 Q 0ALB# ALBAPAMALBA IULIA 1000 Q 710 750 2186 2ALM# ALIMENTARA C LUJ- NAPOC A 1000 0 1310 1320 5494 • ■ • -3ĂMC# AMCO OTOPENI 25000 •7 .9600 10600 60 -• 2ĂMP# AMEP AMERICAN PACKAGING TECUC 1000 0 279 300 3879 5[amo# AMO NIL SLOBOZIA 1000 -9 - 135 138 6900 3KMY AMYLON SIBIU ' 1000 0 - 510 .590 0 0fepc# VAE- APCAROM BUZĂU 1000 0 400 418 11346 6[APS# APSA BAIA MARE 1000 0 300 315 0 0ARM# ARMATURA CLUJ-NAPOCA 1000 5 720 .750 112657 20Krt# ARTROM SLATINA 25000 -7 1650 1850 37736 18Iasv“ ~ ‘ # .ASTRA VAGOANE ARAD 25000 0 0 0AUR AURORA TG.FRUMOS IASI 25000 0 19700 22500 0 0ALA# BANCA ALBI NA BUC URESTI 10000 1 14600 14900 . 986 11BRC# BERGEN! BUCUREŞTI 1000 -1 820 840 -10011 10BRM# BERMAS SUCEAVA 1000 -2 ' 850 670 10643 10jCHI# COMP.HOTEUERA INTERCONTINEWAl 1000 -2 740 - 750 5B323 33CRB# CARBJD-FOX TARNAVENl 1000 0 404 420 57 1CBC# CARBOCHIM CLUJ-NAPOCA 25000 -3 7500 6200 ' 1306 10CPL CARMETAPLASTDEVA - 25000 -1 16600 16000 438 9CRN# CARNEARAD 25000 0 1190 1260 0 0 -CAS CASIROM TURDA 1000 -2 100 125 26300 13CER# ■ CERCON ARIESULCAMPIA-T 1000 0 285 290 D 0CPR# CH1MQPAR BUCUREŞTI 25000 -1 11600 12700 158 3CRT CIORAPI TIMIŞOARA 1000 0 415 450 0 0CIP# CIPROM PLOIEŞTI 1000 -4. . 331 334 5535 5CMB# CMB BDCSA 25000 0 0 18800 0 0CMF COMELF BlSTRITA 25000 o - ‘ • 3000 3500 89 1CON CONDOR DEVA [ V 25000 0 2500 3050 0 0COS# COM8 . DE OTELURI SPEC. TARGO 25000 0 1500 1700 0 0DOR# DOROBANŢUL PLOIEŞTI 3000 •3 1100 1150 2141 4ELC# ELECTROC ERAMIC A TURDA 25000 0 4900 6300 • 0 0EPN# EMA PIATRA NEAMŢ 1000 -8 600 690 2239 6ENP# COMP. ENERGOPETROLCAft. 25000 18 11400 14300 119 3ERM# ERMAT PLOIEŞTI 25000 0 '2100 2800 0 0EFN# EUROFINANCES TARGOVIST 1000 10 850 950 '26081 . 4FAU# FAUR BUCUREŞTI 25000 0 5000 5500 40 1
FEL# FELEAC UL C LUJ-NAFOC A 1000 ■4 460 500 24 1FSP# FORAJ SONDE PLOIEŞTI 25000 -3 2800 3100 78 2FOR# FORAJ SONDE CRAIOVA 1000 •8 630 750 . 8313 11FTN# • FORTUNA BUCUREŞTI 25000 0 14500 17500 0 0FRL# FRIAL CONSTANTA 25000 -7 33300 35000 39 1GRX# GRIMEXTG. JIU 25000 -3 1850 1890 62 2HDJ # HIDROJET BREAZA ■. 25000 -13 3850 .4550 40 1HTR HITROM VASLUI 25000 2 4950 5500 511 6IAI I.A.I.F.O. ZALAU 25000 0 2100 2500 0 - 0IMP# IMPACT BUCUREŞTI 1000 11 5800 6450 1915 4IMS# IMSAT BUCUREŞTI 1000 2 5500 5600 - 9986 34IDA# INDAG RARA ARAD 1000 -7 116 129 459 3SRM IN DUSTRIA SÂRMEI CAMPIA' 25000 0 1600 1900 0 0INT# INTERNATIONAL SINAIA 1000 1 1540 1580 3578 11IRS M. P. IRIS 6ARLAD 1000 -3 840 920 2794 6mrl# MARALACT BAIA MARE 1000 0 380 470 0 0MEF# MEPINSÎNA1A 25000 1 3250 0 40 1ÂLF# MO BILA ALFA ORADEA 1000 -14 251 300 63 1MOB# MDBISSEBES 25000 0 0 3500 0 0MOL# MOLDO MOBILA IASI 1000 0 177 • 196 0 0mpn# MOPAN TG. MUREŞ 1000 -1 1310 1390 2288 7MPR MO PARI V RÂMNIC U VALC EA .1000 -2 600 620 15662 16m pg# MORARIT PANIFICAŢIE GALA 1000 2 1020 1090 18418 31nvm NAVLOMAR BUCUREŞTI 25000 0 6250 0 0 0nvl# - NAVOLOLTENITA 1000 -S . 181 195 15082 10NEP# NEPTUN CAMPINA 25000 -23 ' 1420 1600 250 - 2NTX NETEX BlSTRITA 1000 3 446 485 4590 4NCL# NICOLINA IASI 25000 0 2200 3200 0 0PAN PANEG RANO C LUJ-NAPOC A 25000 1 19500 20000 746 14PCA*** PECO ARAD 1000 0 0 0 .*PTS PETROLSUBSUPLACU DE BA 1000 -2 950 960 153 1PTR PETROS PLOIEŞTI 25000 7 7550 7850 220 4PPL# PRODPLAST BUCUREŞTI 25000 0 14800 16000 0 0VAC PRODVINALCO C LUJ-NAPOC 1000 -6 1150 1200 2264 14 ,PMB# PRO MET BECLEAN . 25000 0 1650 1700 ' 0 0RAF# RA.FO ONESTf 25000 -0 5600 0850 2254 13ROB# ROBINETE INDUSTRIALE BAC 25000 5 • 3600 3900 480 • 9SAN SANEVIT ARAD 10000 ‘ 0 1550 1680 0 0SNO ŞANTIERUL NAVALORSOVA 25000 0 12400 0 0 0SNT# ŞANTIERUL NAVALTULC EA 25000 0 1600 2100 150 1SEM SEMANATOAREA BUCUREST 25000 -22 1560 1950 2726 13SCD SICOMED BUCUREŞTI 1000 -4- 1270 1280 180596 117SDT# SIDERTRANS calarasi 1000 2 288 310 7676 3SLC# SILCOTUB ZALAU 25000 4- *• 6300 6600 118 2SIN# SINTEROM C LUJ-NAFOCA 25000 -0 3800 4750 261 3ST2# SINTEZA ORADEA 1000 -1 280 294 370BB 115RT# ŞIRETUL PAŞCANI 1000 -4 1030 1140 1946 7SOF# . SOFERT BACAU 1000 -3 106 110 3020 3 ,SMS SOMES DEJ 25000 -0 0 1380 1341 5STR# STRATUSMOB BLAJ 1000 0 145 160 0 0tmr# TOMIRJS IASI 25000 0 1240 1400 0 0rRM# TREMAG TULC EA 25000 0 6900 7400 0 0ÎRS# TURISM. TRANSILVANIA C LUJ 25000 -8 14500 17500 288 6UCM# U.C.M. RESITA 25000 11 2150 2700 39 1UAM# LIAMT ORADEA 1000 -2 560 650 478 2UPS U PSO M OC NA MU RES 25000 0 0 1900 0 0UTN UTON ONEŞTI 25000 0 7600 8100 0 0UZT# UZTEL PLOIEŞTI 25000 -3 4600 5100 50 1uzc JZUC PLOIEŞTI - 25000 -19 0 ‘ 3950 279 7r(9Ui /ES SIGHIŞOARA 25000 9 12000 0 40 1VAP /INALCOOL PRAHOVA 1000 -7. 1360 1440 3571 8ZHB SAHARUL BUZĂU 1000- -7 245 250 8164 9m ÎIMTUBZIMNICEA 25000 0 4600 5850 0 0
Total categoria a ii-aT o ta Ic a te q o r ia I* II
663.403
O forte publica d* va rea r» S.C. Casirom Turda SA. TOTAL GENERAL
^1,684,134S,741,7707.465.90^"
5981.195
11.196
Informaţiile referitoare la B ursa de Valori B ucureşti şi la P ia ţa de valori mobiliare RASDAQ provin de la S.C. 1NTERDEALER CAPITAL DTPEST SJL TeL433212.
P ia ţa m o b ilia ră R A S D A Q - 1 4 .1 2 .1 9 9 8 S o c ie tă ţi d in ju d e ţu l C lu j
SIMBOL socetatecoaerciala VARIAŢIE NRTRANZÂCŢI
VolUMTOTAL
ValGaRETOTALA PREŢ MBDJU INCHDERE
PRECEDENTA PREŢMAXW PREŢMWW fNCHDERE
SANE SANEX-CJ -2 41 31 513551 399865350 771 790 800 760 770
MECL METALO-CHIMCE - CLUJ- NAPOCA- -4.76 3 1689 67560000 40000 42000 40000 40000 40000
INPR INSTITUT PROIECT-CJ m zM i: 10 11638 19333400 1661 1600 1800 1400 1700
COPC OMNICONSTRUCT - CJ 20.00 1 4507 ' 8112600 1800 1500 1800 1800 1800
ATLS ATLAS - CJ 13.02 11 936 6875700 7346 6500 8500 - 6500 6200
TETA TEXTILE-INCALTAMINTE - CLUJ- 0.00 3 120 4680000 39000 39000 40000 38000 39000
IRNA IRIS CLUJ NAPOCA-CJ 9 82 5 | p 2 :§ 4534400 604 . 550 650 520 650
NAPP NAPOLACT-CJ -6.54 5 3584 4300800 1200 1284 1200 1200 1200
SOCE SORETl SERV CE - CJ 6.67 1 | |2 0 |^ i 3312000 1600 1500 1600 1600 X1600 :
SAMU SAMUS MEX DEJ-CJ 10.64 6 4914 2555180 520 470 550 470 550
COFE CONSTRUCŢII FEROVIARE CJ -13.09 3 314 2319500 7387 8500 8000 7300 7300
CITU CIMENTUL-CJ -4.00 4 159 ; 1908000 12000 12500 12000 12000 12000
ARGO ARG O S-C J-C J 3.57 2 l l i t t l l f 1696500 21750 21000 22500 21000 22500
NAFA NAPOFARM FARMACEUTICA-CJ *0.94 4 942 1585900 1684 1700 1700 1600 , 1600
ST LU STICLA LUCSIL-CJ *2,00 1 i::248.|f 1215200 4900 5000 4900 4900 4900
SALP SALPREST-CJ 0.00 1 2309 1154500 500 500 500 500 500
IN MS IND. MICA SI PREST SERVICII- •64.29 1 730 730000 1000 28 OQ' 1000 ' 1000 1000
METX METEX-CLUJ-CJ 0.12 Z 78 663800 8510 8500 8600 8500 8500
TEHP TEHNOFRIG-CJ -6.67 1 145 609000 4200 4500 4200 4200 4200
DACE DACIA EDITURA-CJ 541 1 96 374400 3900 3700 3900 3900 3900
NACH NAPOC HIM-CJ -18.75 2 1350 351000 260 320 260 260 260
AVFL AVICOLA FLOREŞTI - C J 50.00 1 ■157 235500 1500 - 1000 * 1500 1500 1500
CLUJ CLUJANA-CJ -9.09 1 38 190000 5000 5500 5000 5000 5000
RONC ROMCONS-CJ -15.38 1 78 171600 2200 2600 2200 2200 2200
y l Itc * s o c i e t ă ţ i
SIMBOL SOCIETATE CO M ERCIALĂ VARIAŢIENR.
TR A N Z A C Ţ IVOLUMTOTAL
V A LO A R ETO TALĂ P R E Ţ MEDIU
IN C H O E R EP R E C E D E N T Ă P R E Ţ M A X M P R E Ţ M IN M P R E J
ÎN C H D E R E
W,*r' i M ARM Q SIM -H D i l i l l l 1? #*'/,*■ 15C590650C 1600 iX xişoo XX 1600
PRBU PRACT IC BUCUREŞTI - BU -20.3 4 26740 ' 106564000C 39652 50000 40000 23500*23500
V VI- SC M P O PEŞT I t-EQRDENI - 8U i i i i i 1 ||6240:||. 100000368C 160257 160257 60257.;';;-: 160257160267
ELM A ELECTRO M AGNETICA - BUCUREŞTI -6.9 23 512826 820521600 1600 1700 1600 1600
1600
i i l t i iAP IT -D IVERT lS -BU 3 S 167215 |i5 82 82 0 0 4400 „ 4600 4800 39004800 .
SÂ N E S A N E X -C J •2.4 31. 513551 395865350 771 790 800 760770 t
ALIC ALIM EN TARA-IS -24 9 |t$275OQ0 f:j ; isca;. v '~ 2000 : 1700i7NS
COMT COMAT MET - BU 241.7 1 11775 241387500 20500 6000 20500 2050020500
MEDU . M EDUM AN V B ă u OE.SUS.t.: MM 5 0 8 :i$60Q4550 3:S:1050v3::; ':iooa .:'x ' 1050 < 1000
1050
RO P l R O L A S T -A G -1.3 17 257331 162750400 6 3 2 640 640 6206 20
Cursuri pe piaia valutară anunlale de BNR in data de 14.12.1998DENUMIREA VALUTEI CURSUL IN LEI
SIIILING AUSTRIA 911,00
DOLAR AUSTRALIA X 6546,00
FRANC BELGIA 311,00
DOLAR CANADA 6882,00
FRANC ELVEŢIA 7934,00
MAKCA GERMANA 6409,00
COROANA DANEMARCA 1682,00
PESE TAS SPANIA 75,32
MARCA FINLANDEZA . . 2108,00
FRANC FRANŢA 1911,00
LIRA STERLINA, 17830,00
LIRA ITALIA 6,47
YEN JAPONIA 91,53
GULDEN OLANDA 5686,00
COROANE NORVEGIA . 1374,00
ESCUDOS PORTUGHEZ 62,50
COROANE SUEDIA 1319,00
DOI \K SUA 10588,00
ECU' 12574,00
DST 14880,00
1 g AUR (preţ în lei) 99145,00
Cursuri la casele de schimb valutar din Cliil-Napocaln dala de 14.12.1998
VALUTA CUM PĂRARE VÎNZARE
S SU A
D M
10.500
5.400
10.800
6.500
Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci
cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în Tei
- persoane fizice - %Banca* la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR 10 45 46 47 48 49
BANCOREX 10 55 57 58 59 60BRD* 10 50 52 53 54 55
10 • 53 54 55 56
03 * 10 50 52 53 53 54Banc Post 10 48 52 53 54 56Ion Ţiriac* 10 50 51 54 , 57 58
BANKCOOP* 10 . 52 53 54 57 58Bucureşti . 8 42 - - -
Transilvania 10 52 53 50 47 45Românească 10 46 47 48 48 48
CEC 10 48 49 50 - 48Albina 12 60 60 40 35 30
ALIANŢA 12 52 54 56 58 60B.I.R. 11 48 48 50 50 50
Napoca 14 55 57 51 - SOFONDCOOP* 10 52 54 55 56 57
- persoane ju r id ic e - %
Banca la vedere 1 lună 3 iuni 6 juni 9 luni 12 luniBCR 10 45 46 47 48 49
BANCOREX 10 55 57 58 59 60BRD* ,10 50 52 53 54 55BA* 10 50 52 53 53 54
Banc Post* 10 39 40 42 43 43Ion Ţiriac* 10 50 51 54 57 58
BANKCOOP* 10 52 53 54 57 58Bucureşti 8 42 - , - . .
Transilvania 10 46 47 45 40 38Românească 10 44 45 46 46 46
CEC 12 - • - - - 35Albina 12 60 60 40 35 30B.LR. .10 43 47 49 50 51
Napoca 14 55 57 51 - 50
* dobînda se capitalizează cu plata dobînzii la expirare
Notă: Modificarea dobînzilor se comunică prin fax redacţiei pînă la ora 12.
14) marţi, 15 decembrie 1998 DIVERSE Â D E V A R U C cfle C lu j
U n n o u p r o i e c t p r i v i n d
S t a t u t u l f u n c ţ i o n a r i l o r
p u b l i c i
Primul ministru Radu Vasile a trimis, ieri, o scrisoare conducerii Camerei Deputaţilor prin care arată câ Executivul propune o nouă variantă a proiectului de lege- privind Statutul funcţionarilor publici şi solicită ca această nouă variantă să înlocuiască un proiect cu acelaşi obiect, care a fost înaintat Camerei Deputaţilor de Guvernul Ciorbea în luna martie 1998.
Noul proiect de lege propus de Guvern precizează că încălcarea de către funcţionarii publici, “ cu vinovăţie” , a îndatoririlor de serviciu, atrage răspunderea lor disciplinară, administrativă, civilă sau penală, după caz.
încălcarea cu intenţie,de către funcţionarii publici, indiferent dc funcţia pc care o ocupă, a îndatoririlor dc serviciu, inclusiv a normelor dc comportare, constituie abatere disciplinară şi atrage sancţionarea disciplinară » accstora.Sancţiunilc disciplinare sînt: avertismentul, mustrarea, diminuarea drepturilor salarialc cu 5-10% pc timp dc 1-3 luni, suspendarea dreptului dc avansare pc o perioadă de 1-3 ani, ajungîndu-sc pînâ Ia suspendarea
din funcţie pe o perioadă de maximum şase luni sau destituirea din funcţie. Proiectul de lege menţionează cazurile de abateri ■ disciplinare: întîrzierea sistematică în efectuarea lucrărilor; absenţe nemotivate la serviciu; intervenţiile sau “stăruinţele” pentra soluţionarea. unor cereri privind satisfacerea intereselor proprii ale funcţionarilor publici sau ale membrilor de familie în afara cadrului legal; imixtiunea în activitatea altui fUncţionar public; atitudinile “ irevenţioase” în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu; nerespeetarea secretului profesional; neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor; manifestări care aduc atingeri onoarei sau posibilităţii profesionale; desfăşurarea unor activităţi publice cu caracter politic.
Sancţionarea desciplinarâ nu poate fi aplicată decît după cercetarea prealabilă a faptei imputate şi audierea funcţionarului public (audiere care trebuie consemnată în scris).
Proiectul de lege prevede ca în instituţiile Serviciului Public' să se constituie Comisii dc disciplină competente sâ cerceteze şi sâ propună sancţionarea aplicabilă
funcţionarilor publici din instituţiile respective. Comisiile de disciplină ale funcţionarilor publici se constituie prin acordul conducătorului instituţiei cu reprezentanţii funcţionarilor publici din instituţia publică respectivă.
Sancţiunile disciplinare cum ar fi avertismentul şi mustrarea şe pot aplica de către conducătorul compartimentului în care funcţionează cel în cauză.
împotriva acestor sancţiuni disciplinare, funcţionarul public se poate adresa cu contestaţie la conducătorul instituţiei publice, în termen de 15 zile de Ia data comunicării sancţiunii aplicate, care adoptă, pe baza propunerii Comisiei de disciplină, o decizie finală.
Celelalte sancţiuni disciplinare (de la diminuarea drepturilor salariale pînâ la destituirea din funcţie) se aplică de conducătorul instituţiei publice, la propunerea Comisiei de disciplină.
Proiectul de lege mai prevede că funcţionarul public nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, solicitînd anularea sau modificarea deciziei
de sancţionare. Dc asemenea, în proiectul dc lege propus dc Executiv se precizează că răspunderea administrativă a funcţionarilor publici se angajează în cazul în carc aceştia au săvîrşit, în timpul şi în legătură cu sarcinile de serviciu, o abatere administrativă prevăzută sau sancţionată dc legi sau de hotărîri ale Guvernului. Funcţionarii publici răspund civil pentru pagubele produse “ cu vinovăţie” patrimoniului instituţiei publice în care funcţionează, pentru nerestituirea în termen legal a sumelor ce Ii s-au acordat necuvenit şi pentm daunele plătite de instituţia publică, “ în calitate de comitent” unor terţe persoane în temeiul unor hotărîri judecătoreşti.
Proiectul de lege mai precizează câ durata maximă, a timpului de lucru pentru funcţionarii publici este de opt ore pe zişi de 40 de ore pe sâptâmînă. Pentru orele lucrate din dispoziţia conducătorului instituţiei publice peste durata maximă a timpului de lucru sau în '
. zilele de sărbători' legale, ori declarate ca zile nelucrătoare, funcţionarii publici “de execuţie” au dreptul la recuperare sau la plata majorată cu un spor de 100% din salariul de bază.
Corneliu Ciontu (PRM), secretar al Camerei Deputaţilor, a declarat că Biroul Permanent a decis să ceară Executivului sâ prezinte motivaţia pentru care solicită înlocuirea proiectului depus în martie 1998.
Persoanele care vor fi disponibilizate în urma
întreprinderilor cu mari pierderi vor primi
salarii compensatoriiExecutivul va discuta, în şedinţa de Guvern, dc
joi, 17 decembrie, modificarea Ordonanţei nr 91 1997, care prevede acordarea unui număr cuprins între 6 şi 12 salarii compensatorii pentru personalul ce este disponibilizat în urma restructurării societăţii, astfel incit persoanele ce vor fi afectate de închiderea societăţilor cu pierderi să poată beneficia de prevederile acestei ordonanţe.
Persoanele ce vor fi disponibilizate în urma lichidării societăţilor care produc pierderi, urmează să beneficieze de această ordonanţă, a declarat, ieri, premierul. Radu Vasile. El a arătat câ Executivul doreşte ca măsurile de asanare a economiei, să fie însoţite de unele măsuri de acompaniament social. ' - '
Guvernul intenţionează să acorde, celor care vor angaja personal disponibilizat dc la aceste societăţi, unele facilităţi fiscale, a arătat Vasile.
Guvernul a decis să mandateze FPS, într-o primă fază, sâ aplice o serie de măsuri care sâ ducă la reducerea pierderilor din economie cu 15%. Astfel, la 20 ue societăţi comerciale FPS a hotârît începerea lichidării respectivelor întreprinderi
De asemenea, Consiliul de Adiministraţie al fondului a hotârît mandatarea reprezentanţilor săi în Adunările Generale ale Acţionarilor să decidă începerea procesului de lichidare pentru un număr de alte 30 de societăţi.
R o m â n i i v o r g ă s i V i a g r a î n f a r m a c i i
î n c e p î n d d e s ă p t ă m î n â v i i t o a r eViagra, celebrul medicament folosit împotriva impotenţei, se va găsi, de
săptămînâ viitoare, în farmaciile din România, ia un preţ echivalent cu aproximativ 10-12 dolari pentru o pastilă, produsul puţind fi cumpărat numai pe bază de reţetă, a declarat, ieri, Gabriel Hanganu, reprezentantul Ia Bucureşti al firmei producătoare.
în primul transport vor fi aduse 3.300 de pastile Viagra, în valoare de 40.000 dc dolari.
Deoarece specialiştii americani au constatat că produsul poate provoca reacţii adverse, medicamentul va fi utilizat numai la recomandarea medicului şi în cantitatea prescrisă dc acesta.
Singurul producător de prezervative din România ar putea relua producţia
Singura linie dc fabricaţie a prezervativelor din România ar putea fi redeschisă, după 13 ani, dacă Executivul va acorda un credit în valoare de 2,5 milioane dc mărci, suma urmînd să fie amortizată prin diferenţa de preţ, de ccl puţin şase mii dc Ici, dintre produsul cc va fi realizat dc societatea comercială “ Dcrmatica” din Timişoara şi cel din import, a declarat, ieri, Alexandru Ciocîlteu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Firma timişoreană, singura din România carc prelucrează latexul,
obţinînd materiale sanitare utilizate în principal în chirurgie, a închis linia dc fabricaţie a prezervativelor în 1985, conducerea dc atunci a statului incluzînd această măsură printre cele luate în
. cadrul politicii privind creşterea demografică." în cazul în care producţia va fi reluată, societatea ar putea produce, anual, 12 milioane de prezervative, la un preţ de cel mult 5.000 de lei bucata, faţă de produsele din import care costă între 12.000 si 25.000 de lei.
Dosarul “ Rezidenţial '96” a fost amînat pentru că lîibunalu l nu a avut bani să trimită citaţii martorilor
Dosarul în care mai multe persoane sînt acuzate de fraudarea examenului de rezidenţiat din octombrie 1996 a fost amînat pentru anul viitor, deoarece Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti nu a avut bani să trimită citaţii celor 15 martori ce urmau să fie audiaţi în cauză, situaţia financiară a instituţiei afectînd, însă, doar desfăşurarea cîtorva procese aflate pe rolul instanţei militare, deoarece MApN a virat, în contul Tribunalului, banii necesari continuării activităţii.
în dosarul “ Rezidenţiat '96” , medicul Dan Cernescu, angajat al Institutului de Pregătire Postuniversitară şi Educaţie Continuă a Medicilor şi Farmaciştilor (IPPECMF), căpitanul Liviu Buzoianu, de la Poliţia Militară, Ilie Vlad, angajat al IPPECMF şi subofiţerii Mircea Vintilâ şi Alexandru Grigore, dc la Direcţia Medicală a Ministerului Apărării Naţionale, au fost trimişi în judecată pentru luare de mită şi sustragere de înscrisuri. Ei sînt acuzaţi câ, în octombrie 1996, ar fi sustras şi apoi vîndut subiectele grilă ce urmau să fie date la examenul de rezidenţiat.
P a r c h e t u l a f i n a l i z a t 1 0 3
d o s a r e r e f e r i t o a r e l a
e v e n i m e n t e l e d i n
d e c e m b r i e 1 9 8 9
Procurorii militari au finalizat 103 dosare referitoare la evenimentele din decembrie 1989, în carc sînt implicate 229 de persoane, dintre care 67 de militari din cadrul MApN, 103 militari din MI şi 59 de civili, printre care 38 de membri ai fostului aparat de partid şi de stat, iar aceste cazuri au fost trimise spre soluţionare instanţelor de judecată, sc arată într-un comunicat al Biroului de Presă al Ministerului Justiţiei.
Pe lîngă dosarele trimise în instanţă, Parchetele militare au lacut cercetări în alte 5.395 de cauze, din care în 4.881 , s-au dat soluţii de netrimitere în judecată. Parte dintre dosare au fost soluţionate
astfel, deoarece, prin Decretul-lege nr. 3, din 1990, infracţiunile de vătămare corporală şi purtare abuzivă au fost graţiate. Un alt motiv care a stat la baza multor soluţii de netrimitere în judecată a fost acela câ mulţi dintre militarii care au tras în decembrie 1989 au crezut câ se luptă cu forţe teroriste, sau au acţionat rîn legitimă apărare.
Pe rolul Parchetelor militare se mai află 514 dosare, în unele dintre acestea neputîndu-se identifica persoanele care au tras. Pînă la sfirşitul anului, urmează a fi finalizate cercetările în opt dosare, cu 14 inculpaţi, militari si civili.
Un număr de.30 de specializări universitare au fost propuse spre acreditare
Un număr de 30 de specializări universitare au fost propuse spre acreditare, iar alte 17 pentru autorizare provizorie, în şedinţa de duminică a Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare (CNEAA).
Printre secţiile propuse spre acreditare comisiilor de specialitate se numără Matematica- Informatica de Ia Universitatea Transilvania
(Braşov), Colegiul de tehnologie a confecţiilor •din ţesături şi tricoturi - Universitatea Lucian Blaga (Sibiu), Colegiul de asistenţi stomatologie şi Colegiuj de tehnică dentară - Universitatea Xpollonia (Iaşi), specializarea Institutori-limba turcă - Universitatea Ovidius (Constanţa), Limba şi literatura română - o .limbă străină (polonă) - Universitatea Al.I.Cuza (Iaşi), Psihopedagogie specială - Universitatea Pro Humanitas (Bucureşti), Managementul întreprinderii - Universitatea Virgil Madgearu (Craiova), Management fmanciar-bancar - Universitatea Dimitrie Cantemir (Cluj), Comerţ şi Managementul firmei - Universitatea Europa Ecor US (Bucureşti), Economia mediului - Universitatea Gh.Cristea şi Marketing şi Managementul firmei - Universitatea Româno1 Germană (Sibiu). '
C N EAA nu a luat în discuţie pentru acreditare, în şedinţa de duminică, nici o facultate din reţeaua învăţâmîntului superior particular.
mf e g
r fi7 W:[
■ M l M ls s iiiit *' * :
' /
7ÎDEVARUL.rfe Olul EVENIMENT marţi, 15 decembrie 19989 " M
Popa C. este singur după o îndelungată relaţie actuală cei doi sînt despărţiţi în fapt şi maşina dc concubinaj cu R.S. Pc parcursul rclaţiei, P.C se află în posesia soţului. Dînsa nu doreştesi R S au achiziţionat, ne spune cititorul, un divorţul pentru că ţine mult la statutul ei actualteren Ia marginea oraşului. Actele au fost şi nici nu agreează deocamdată ideea de „tîrîială întocmite pe numele fostei sale concubine, dar prin tribunale” . Ne întreabă, dacă ar putea în plata s-a făcut din veniturile , ^ j a _ astfel de condiţii să se opună uneiamîndurora. D-nul Popa C. ne  A m g asemenea vînzări, ţinînd cont câîntreabă dacă ar putea _ jp m • ' de banii astfel obţinuţi arcere în instanţă '■ / : beneficia doar soţul,recunoaşterea u n u i. i j i j ' J g n fa î l f W Legea prezumâdrept al’său asupra ' ' « S D i . k . ÎDtre SOÎi cxistcnţaterenului. • . ^ C | 0 m C l ^ unui mandat tacit de
Legea însăşi consideră soţii reprezentare. Soţii administrează şicoproprietari a bunurilor dobîndite în timpul folosesc împreună bunurile comune.. Actele decă să to r ie i (prezumţia d e comunitate prevăzută dispoziţie (spre exemplu, vînzarea este un
asemenea act de dispoziţie) pot fi efectuate de către un singur soţ pentru că se presupune că ar avea consimţâmîntul; celuilalt. în situaţia înstrăinării unor terenuri sau construcţii legea cere consimţămîntul expres al celuilalt soţ. Autoturismul nu intră în categoria bunurilor imobile, ca atare, lipsa dumneavoastră la încheierea contractului de-vînzare a autoturismului nu justifică nici o cerere ulterioară de anulare pe aceste temeiuri expuse de noi mai sus. *
Andreea MOSORA
de-art. 30, C.fam). Acea prezumţie de comunitate nu'este aplicabilă decît în cazul soţilor, aşadar relaţia de concubinaj dintre dumneavoastră şi R.S. nu poate constitui un temei al unei eventuale revendicări asupra terenului. Dumneavoastră, în măsura în care puteţi dovedi acest lucru', aveţi dreptul de a recupera sumele pe care spuneţi câ le-aţi pus la dispoziţia fostei dumneavoastră concubine.. • O doamnă care insistă să îşi păstreze anonimatul ne scrie câ soţul ei ar dori să vîndâ autoturismul cumpărat de amîndoi. La ora
S t r i p t e a s e p e g r a t i s
în acest sfîrşit de săptămînă, afluenţa de populaţie la discoteci a fost maximă. Foarte mulţi tineri n-au ratat prilejul de a se încălzi prin dans, după o săptămînă friguroasă. într-una din discotecile din oraş, după ora 23,00 am asistat la o demonstraţie de striptease masculin. Nu a fost vorba despre un program din discotecă, tipul care s-a dezbrăcat fiind un amator, un client al localului, care a băut îndeajuns pentru a se elibera de orice inhibiţie. După cum ne-am dat noi seama, de vină a fost şi muzica, ce incita la “dansuri murdare” . Tînărul se afla în ring, cînd, deodată, a început să-şi desfacă (de fapt să-şi smulgă) cămaşa, cu mişcări unduitoare, cum probabil a văzut la televizor. Apoi şi-a dat jos tricoul, în ritmul muzicii. S-au auzit exclamaţii incitatoare, lumea a făcut cerc în jurul lui. Cînd tipul a ajuns la şliţ, unul din bodyguarzii localului a intervenit. Striperul a fost dus la bar, i s-a dat o cafea si totul a intrat, în normal. Spre regretul multor clienţi, care prinseseră gustul dezmăţului...
Ina MAN
în arestul Poliţiei clujene se află Tîmăveanu Gheorghe (41 ani), din Cîmpia-Turzii, fiind acuzat de tentativă de Omor. Joi dimineaţă, l-a bătut bestial pe Săliştean Sandu Ioan (56 ani) din Tritenii de Jos, la domiciliul său, de pe strada Ialomiţei nr.7. S.S., după ce a băut o noapte întreagă, s-a gîndit că n-ar fi rău să-i facă o “ vizită” lui Sălişteanu, care tocmai se liberase din penitenciar. Acesta nu şi-a recunoscut prietenul. L-a înjurat, apoi i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele. L-a lovit dur în stomac si în piept, ca pe un sac de box.-Tîmăvenu a murit în drum spre casă, pe strada Laminoriştilor. Moartea a fost violentă şi s-a datorat gravelor leziuni interne. Tîmăveanu riscă o condamnare de pînă ia 25 ani închisoare sau pe viaţă. Nu de alta, dar acesta mai are pe “răboj încă un omor. - (val m0
y* -A .
I
l ®
% d l î t e s l e i s MUnui V Nr. 2(4)/i998
P i ^ i f ' v " U .
S i
â i J f k PM w l l r a i h
Lao Tse spunea, odată, câ ccl cc cucereşte pe alţii e tare, iar cel ce se cucereşte pe sine e puternic. Dintre toate âdamantclc înţelepciunii lumii mi-a venit în minte aceasta, citind noul număr al “Computere Magazin” . Şi, parafrazînd, putem spune că redacţia elevilor Liceului de Informatică CIuj- Napoca a devenit una din puterile incontestabile din domeniu. Structurat de o mînă care nu a opintit pentm prima oară la a~ alcâtui o revistă, “Computere Magazin” prezintă cititorilor noutăţi din lumea software, apoi formulare pe Web, infonews şi infomedicina etc. Pc lîngă un ghid de utilizare a Word 8.0 găsim informaţii despre cum şi ce se poate face pentnra ne proteja calculatorul de viruşi. Ba, mai mult, cei mai “răi” dintre noi pot chiar construi un virus distrugător. ,
Un capitol aparte îl reprezintă “Foile butonarilor” . Spicuim pentru luare aminte, tot din cuprins: Generaţia noastră, Titanic, Partida de stress, Sîngele artificial;..
Pe scurt, o revistă matură, redactată de o trupă tînâră, pentm tineri ce-şi modelează, acum, viitorul.
Gina MÂT Radu VIDÂ
RECUPERAREA IMPLICAREA TERORIŞTILOR(Buletinul DPA). A fost nevoie de mult lipici şi de multă răbdare pentm a pune cap la cap povestea modului în care agenţii est-germani
7 comunişti au indus în eroare, ani de-a rîndul, autorităţile de la Bonn cu privire la locul unde se aflau teroriştii de frunte ai Fracţiunii Armatei Roşii (RAF) căutaţi pentm crime. Povestea a fost îngropată într-una dintre cele mai ciudate moşteniri ale
‘ defunctului stat comunist - uri morman ce conţine peste 15.000 de fragmente de hîrtie. Este vorba despre rămăşiţele unor documente secrete rupte sau făcute bucăţele de agenţii Servic uiui Securităţi Statului, STAS.l, după căderea Zidului Berlinului în 1989.'
în toiul revoluţiei declanşate, de est-germanii ncmulţutjiiţi, agenţii STAS! au distrus, cîte
'dovezi au putut. “ Tocătoarele” (maşini speciale pentru tăiat hîrtie) au funcţionat în acel timp zile întregi, înfăşurate în pături pentru a amortiza zgomotul. Datorită celor carc s-au opus, nu toate documentele au fost- distruse. Timp dc trei ani, o echipă formată din 45 de oficialităţi din Bavaria a lipit bucăţelele, de hîrtie pentru Autoritatea Gauck, căreia i-a revenit sarcina să aibă grijă de dosarele STASI după • reunifîcarea germană din 1990.
Unul din rezultatele acestei munci obositoare a fost refacerea unui dosar de 226 de pagini i referitor la modul în care zece foşti luptători ai RAF, extremişti de stînga, au fost capabili să trăiască în Germania de Est timp de zece ani cp totala binecuvîntare a conducerii comuniste. Afişe cu figurile acestor terorişti din RAF au fost
UNEI PĂRŢI DIN DOSARELE STASI ARATA STATULUI fcST-GERMAN ÎN PRO TEJAREA DIN FRACŢIUNEA ARMATEI R0SIIrăspîndite în întreaga Germania de Vest în anii ’ 80,’dar abia în ' primăvara lui 1990 ascunzâtorile lor din fostul stat comunist au fosî cunoscute, iar teroriştii au fost areştaţi. :
Ani de-a rîndul, Bonnul a încercat să descopere membrii RAF ascunşi în Germania de Est, însă nu au aflat niciodată nimic. Unul dintre cei mai importanţi fugari era Silke Maier-Witt, o femeie căutată în legătură cu o crimă brutală comisă de RAF în 1977 împotriva Iui Hanns-Martin Schleyer, preşedintele Federaţiei Patronatului. Agenţii sovietici din KGB aflaseră că serviciile de spionaj de la Bonn căutau această teroristă in statul est- . german, aşa că le-au spus colegilor din Berlinul de Est să distrugă orice fel de. dovadă.
Ca rezultat, Maier-Witt, care lucra ca asistentă medicală într-un spital din Erfuri sub numele de Angelika Gcrlach, a fost obligată să-şi facă bagajele şi să plece. La doar cîteva zile după sosirea' telegramei de la Moscova, Gcrlach a încetat sâ mai existe oficial. Agenţii STASI aU curăţat toate, amprentele lăsate dc ea în apartamentul în care locuise, i-au şters numele din toate registrele în care apărea şi i-au lichidat conturile bancare.
Gerlach - alias Maier-Witt - era o persoană greu de ascuns în Germania de Est pentm că avea mai multe cunoştinţe despre marxism-leninism decît cei mai mulţi dintre agenţii STASI însărcinaţi cu supravegherea ei - şi, în plus, îi plăcea să vorbească despre acest subiect. Opiniile ei ciudate au provocat suspiciune într-o ţară în care oamenii' ridicau în slăvi comunismul, dar tînjeau după opulenţa din Vest.
Cu ocazia unei reuniuni desfăşurate în Berlinul de Est, în martie 1988, a devenit, limpede că oficialităţile de la Bonn erau hotărîte sâ rezolve această problemă. O înaltă oficialitate vest-germanâ din cadrai Ministerului de Justiţie l-a luat deoparte pc omologul său comunist şi l-a întrebat dacă STASI l-ar putea ajuta s-o găsească pc Maier-Witt.
într-un moment în care Germania dc Est încerca sâ cîştige un mai marc respect internaţional, orice suspiciune potrivit căreia această ţară ar fi oferit posibilităţi de scăpare pentru terorişti ar fi echivalat cu o publicitate negativă. Oficialităţile STASI s-au hotărît sâ evite această probiemă spunînd minciuni. Gcrlach fusese instalată în Ncubrandcnburg, avea o slujbă nouă şi un nou nume, Sylvia Baycr, însă oficialităţile STASI le-au transmis autorităţilor de la Bonn o cu totul altă poveste, s
' între timp, Maier-Witt nu mai semăna deloc cu femeia din fotografia alb-ncgra şi neclară de pe afişele cu teroriştii RAF - agenţii STASI o convinseseră să-şi facă o operaţie estetică. Est- germanii au declarat câ Maier- Witt “ fugise în străinătate” în timpul unei vacanţe cu cortul, mai precis în Ungaria,în 1986, şi că nu sc ştie pc unde se mai află. Relaţiile dintre cele două Germanii erau încă tensionate şi Germania dc Vest nu avea nici o pîrghic prin carc să oblige autorităţile din Berlinul dc Est sâ fie cooperante. Din “ motive politice” Bonnul s-a hotărît sâ renunţe. Silke Maier-Witt a fost arestată dc Poliţie dc la locul ci dc muncă din Ncubrandcmburg în iunie 1990 şi condamnată la zccc ani dc închisoare. A fost eliberată mai devreme, în 1995, după cc a furnizat informaţii preţioase despre RAF, mulţi dintre prezumtivii membri ai acestei grupări aflîndu-sc şi acum în libertate. -
C ine b a te Ia u ş ă ? !Puşcăriile sînt pline cu condamnaţi pentru înşelăciune sau alte infracţiuni. Elementele certate cu
legile ţârii ajung între gratii. De multe ori şi din vina noastră, a celor aflaţi... afară. Fiindcă creduli, oamenii pur şi simplu îi favorizează pe infractori.
Zilele trecute, în satul Hăşdate din vecinătatea oraşului Gherla un cetăţean oarecare s-a dat mare şi tare Ia încasarea facturilor de gaz mctan. în cîteva locuinţe el a şi reuşit să pună mîna pe bani. Bieţii oameni au fost traşi pe sfoară de un individ care n-are nici o legătură cu Romgaz. Ajungînd la o gospodărie, s-a... lovit de o gazdă, care l-a luat la întrebări. Neavînd ce sâ răspundă, încasatorul de facturi a luat-o la fugă. O fi ajuns departe, fiindcă pînă Ia'apariţia acestor rînduri falsul angajat al Romgazului încă nu a fost prins. ...
Aşadar, să fim atenţi, la cine deschidem uşa, şi mai ales pentra ce. S-ar putea să râmînem cu buzunarul gol şi cu plăţile neachitate!... ' SZ. Cs.
16) marţi, 15 decembrie 1998 ULTIMA ORÂ â i'^ Â R ^
Valeriu Stoica consideră că problema imunităţii parlamentare a lui C. V. Tudor nu se poate clarifica din cauza Comisiei juridice a Senatului
Responsabilitatea amînării cererii de ridicare a imunităţii parlamentare a senatorului Comeliu Vădim Tudor aparţine în totalitate Comisiei juridice a Senatului, a declârat, ieri, în cadrul unei conferinţe dc presă, Valeriu Stoica, ministrul Justiţiei.
“Aceasta este o dovadă de blocaj parlamentar” a declarat Stoica, adăugind câ dacă trebuie ceva reproşat, Comisia juridică a Senatului trebuie sâ răspundă.
în sprijinul afirmaţiei sale ministrul Justiţiei a spus câ, pînă în prezent, comisia nu a reuşit măcar să-l audieze pe senator, deşi este singura carc poate face un pas înainte în acest caz.. Comisia juridică din Senat a amînat, pînă la data de 3 februarie 1999, din motive procedurale, discutarea solicitării ministrului Justiţiei privind ridicarea imunităţii senatorului PRM Corncliu Vădim Tudor, acuzat dc ofensă adusă autorităţii, la adresa preşedintelui Emil Constantinescu, precum şi pentru insultă şi calomnie la adresa consilierilor prezidenţiali Zoe Petre şi Dorin Marian, a ministrului de Interne Gavril Dejeu, a senatorului Ticu Dumitrescu.
Pentm decizia de amînarc au votat şase senatori din opoziţie, iar împotriva amînării au votat trei parlamentari ai puterii, iar trei s-au abţinut. Potrivit unor surse din comisie, cei carc s-au abţinut dc la vot au fost senatorii PNL Mircea Ionescu - Quintus şi Vasile Ungureanu şi Niculae Cerveni.
Nici un clujean în com isiile de m ediere pentru Legea învăţăm întului
Şapte deputaţi şi şapte senatori vor încerca să împace „capra cu varzan
Camera Deputaţilor a aprobat ieri componenţa Comisiei de mediere , pentru Legea învăţămîntului, în care raportul putere-opoziţie este de patru Ia trei. Astfel, două locuri în comisie aparţin PNŢCD, unul UDMR, unul PD, iar opoziţia va fi reprezentată prin doi deputaţi PDSR şi unul PRM, Anghel Stanciu, care este preşedintele - Comisiei permanente pentru învăţămînt a Camerei. Comisia de mediere de la Camera Deputaţilor nu are nici un membru clujean, deşi toată „tevatura” a fost în jurul unei posibile înfiinţări a unei
^universităţi maghiare autonome la Cluj-Napoca. Comisia pentm mediere de la Senat nu are, de asemenea, în componenţa sa, nici un clujean şi este formată pe acelaşi raport de patru la trei,
între putere şi opoziţie.Iniţial, raportul în Comisia de
Ia Camera Deputaţilor era de cinci la doi, dar, prin „restructurarea” formulei s-a ajuns ca PNL să-şi piardă locul cuvenit în urma procentajului.
Deputatul clujean Anton Ionescu, membru în Comisia pentru învăţămînt a Camerei, â declarat că există o oarecare nemulţumire faţă de faptul că partidul din conducerea căruia face parte nu are loc în Comisia de mediere. De asemenea, Ionescu consideră că din punctul de vedere al faptului că nici un deputat clujean nu a 1 ajuns sâ facă parte din această comisie, aceasta nu este „sută Ia sută bine întocmită” . ,
Cele două comisii se vor întruni la cererea preşedintelui Comisiei de învătâmînt din
Camera Deputaţilor, Anghel Stanciu. în timp ce deputatul PNŢCD Vida Simiti consideră câ miza universităţii maghiare nu mai există, fiindcă „maximul” care va putea fi votat va fi „grupe, secţii, colegii şi facultăţi în limba maghiară”, deputatul PN L este mai circumspect. Ionescu speră că cei şapte deputaţi şi cei şapte senatori vor găsi formula ideală între textul de la Senat, care nu prevede noţiunea de multiculturalitate, iar la Camera Deputaţilor se acceptă înfiinţarea de grupe, secţii şi colegii. în final, plenul Parlamentului va avea de ales între variantele Senatului, Camerei Deputaţilor şi cea a Comisiei de mediere.
A. M.
Consiliul Naţional al Rectorilor cere tuturor organismelor statului sâ nu accepte segregarea învâţămîntului superior pe criterii etnice
Senatele universităţilor care şi-au desemnat reprezentanţi în Consiliul Naţional al Rectorilor' (CNR) vor întocmi o scrisoare deschisă adresată Preşedinţiei,. Guvernului, Parlamentului şi partidelor politice, în care vor solicita sâ fie respinsă ideea segregării, pe criterii etnice, a învăţămîntului superior din România prin înfiinţarea Universităţii maghiaro-germane "Petofi-Schiller", chiar dacă anumite partide insistă pentru crearea unei astfel de instituţii.
Consiliul Naţional al Rectorilor carc s-a întrunit, ieri, în şedinţă extraordinară, în prezenţa preşedinţilor şi vicepreşedinţilor celor două com isii de învăţămînt ale Parlamentului şi a reprezentanţilor organizaţiilor studenţeşti, şi-a exprimat, pentru a doua oară în interval
de două luni, dezacordul faţă de ‘ înfiinţarea instituţiilor fără linie de predare în limba română.
Rectorii au apreciat pozitiv decizia Curţii de Apel, care a respins Hotărîrea de Guvern pentru înfiinţarea Universităţii "Petofi-Schiller", precizînd că instituţiile de învâţâmînt superior se înfiinţează prin Lege şi nu prin Hotărîre de Guvern.
Preşedintele CNR, prof. Sergiu Chiricescu, s-a declarat optimist privind anularea definitivă, în cel mai scurt timp, a HG care ar fi permis crearea universităţii maghiaro-germane din Cluj şi a spus câ reprezentanţii Comunităţii academice îl sprijină pe ministrul Educaţiei pentru . promovarea învăţămîntului multicultural, pînă la nivel de universitate, fără a exclude însă studiul în limba română. Cu un
singur vot împotrivă, exprimat de Paul Silaghi, prorector al Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj; care a participat la şedinţa extraordinară în calitate de reprezentant al comunităţii, academice maghiare, şi nu ca membru al CNR, întregul consiliu a aprobat continuarea demersurilor pentru blocarea oricărei iniţiative legislative privind înfiinţarea unei instituţii de învăţămînt superior, fie ea universitate, facultate sau colegiu, fară predare în limba română.
CNR a organizat această şedinţă extraordinară înainte ca Articolul 123 din Ordonanţa de Urgenţă privind modificarea Legii învăţămîntului, articol referitor la învăţămîntul în limba minorităţilor, să intre în discuţia Comisiei de mediere a Parlamentului.
t' e a <e u
• GAZA. Preşedintele american, Bill Clinton, a declarat, ieri, că palestinienii tşi pot hotărî singuri soarta pe teritoriul lor, aceasta fiind recunoaşterea cea mai dară făcută pînă în prezent a dreptului la autodeterminare al palestinienilor, informează AFP.
.“Pentru prima dată în istoria palestiniană, poporul şi reprezentanţii săi aleşi pot de acum înainte să-şi hotărască singuri destinul, pe propriul teritoriu”, a afirmat Clinton, într-un toast rostit în îimpul unui dejun cu preşedintele Yasser Arafat, la Gaza. “Sînt mîndru că sînt primul preşedinte american care se află în mijlocul poporului palestinian", a declarat Clinton, cu ocazia primei vizite a unui' şef al Executivului american în teritoriile palestiniene.
• KARNI. Miniştrii palestinieni, israelieni şi americani au inaugurat, ieri, o vastă zonă industrială în fîşia Gaza, la punctul de trecere Kami, care asigură trecerea din teritoriul • autonom palestinian Gaza către Israel, au anunţat
surse oficiale, citate de AFP. Zona urmează să găzduiască activitatea a 20.000 de persoane şi a zeci de întreprinderi palestiniene şi israeliano- palestiniene. Proiectul are drept scop ameliorarea situaţiei economice din Gaza, marcată de un şomaj cronic, prin folosirea mîinii de lucru ieftine a palestinienilor şi exportarea produselor fabricate în zonă în Israel şi via Israel.
Secretarul. american al Comerţului şi-a exprimat satisfacţia pentru iniţiativa trustului american Coca-Cola, al cărui reprezentant a anunţat, cu ocazia ceremoniei, deschiderea unei fabrici a concernului în zonă în viitorul apropiat.
Preşedintele Autorităţii Palestiniene, Yasser Arafat, a afirmat, de asemenea, că zona “urmează să atragă investitori' pentru crearea de locuri de muncă”.
Deschiderea acestei zone a fost prevăzută în acordul de la Wye Plantation, semnat la 23 octombrie sub egida preşedintelui american Bill Clinton, aflat, în prezent, într-o vizită în Gaza,
• BONN. Ministrăl german delegat pentru Afaceri Externe, Guenter Verheugen, a avertizat, ieri, autorităţile din Bosnia-Herţegovina .asupra posibilităţii creării unei “dependenţe durabile” de ajutoarele internaţionale, informează AFP.
“Conducerea Bosniei-Herţegovina
trebuie să înţeleagă foarte clar că stabilitatea ţării nu poate fi asigurată mult timp de militarii trimişi din străinătate”, a afirmat Verheugen, care va conduce o delegaţie germană la reuniunea anuală a Comitetului de supraveghere a Acordului de la Dayton. “Ajutoarele economice internaţionale nu constituie o infuzie pe termen lung", a afirmat Verheugen, sugerînd conducerii bosniace să “înveţe să se ţină pe propriile picioare”.
Verheugen a recunoscut totuşi că garanţia militară a procesului de pace şi angajamentul internaţional în reconstrucţia ţării rămîn “indispensabile". ' • VARŞOVIA. După un val de frig care a provocat moartea a 142 de persoane în decurs de o lună, potrivit unui ultim
•bilanţ publicat ieri, Polonia este ameninţată de inundaţii, în urma unei încălziri bruşte a vremii, informează AFP.
Temperaturile din sud-vestul ţării au făcut lin salt de 30 de grade, în timp ce la Varşovia au urcat de la -15 la +5 grade Celsius.
Zăpada, care se topeşte repede, a provocat creşterea nivelului apelor rîurilor, astfel îneît autorităţile din oraşul sud-vestic Wroclaw au decretat starea de alertă împotriva inundaţiilor.
• NEW DELHI.Guvernul indian a promovat, ieri, după mai multe amînări,
în Parlament, un proiect de lege care prevede ca o-treime din mandatele forului legislativ să revină cetăţenilor de sex feminin, în pofida opoziţiei unor deputaţi de sex masculin, relatează AFP.
Proiectul a fost depus în Lok Sabha, Camera Inferioară a Parlamentului
.federal indian, în care, dintre cei 545 de membri, numai 40 sînt femei. Proiectul datează din 1996 şi prevede aceeaşi cotă şi pentru parlamentele statelor Uniunii indiene.
Brinda Karat, deputat comunist şi apărătoare a drepturilor femeii, a respins argumentul unor deputaţi de sex masculin, potrivit căruia un procent atît de mare de femei în Parlament ar diminua standardul valoric al legislatorilor, subliniind: “Nimeni nu are monopolul mediocrităţii”.. “Războiul sexelor”, cum a fost denumit de presa indiană, a marcat Parlamentul indian în ultimele zile, .cînd o parlamentară din coaliţia guvernamentală s-a încăierat cu un deputat.
Textul proiectului este susţinut, de asemenea, de principalul partid de opoziţie, partidul Congresului, partidele mjei care i se opun încercînd să-i blocheze adoptarea prin diverse proceduri parlamentare, potrivit presei.
Orhidee pentrq ziarişti
Reîntors din Thailanda (în fine, am aflat unde şi-a făcut capătul de concediu primarul nostru), Funar le-a oferit ziariştilor şi funcţionarilor mai acâtâri din Primărie cîte ţ ramură de orhidee de culoar, movă. Cu respectivul protocol vegetal, Funar s-a eschivat ct uşurinţă de întrebării, referitoare la taxele vamale ş la preţul de achiziţie.
Cine-i proprietarul la fostele HEI?
Prodbovin Apahida a obţinut, pe anul trecut, un profit frumuşel. Cum se apropie finalul de an, conducerea firmei (fostă^ Asociaţie Economici Intercooperatistă) a făcut < ofertă de vărsare a profitului îi contul Fondului Proprietăţii di Stat Cluj. Dar FPS ,nu esti acţionar la societatea cu pricim! într-o asemenea situaţie a şi Casa Tineretului (Univers T), mai demult, cînd nu ştia încotro să dirijeze banii.
Pcipâcioşi' După ce s-au combătut
reciproc, deschis şi prin comunicate de presă, ziarista noastră Luminiţa (nu cea de la capătul tunelului, ci PURDEAj şi primarul s-au pupat, bine mersi, în faţa întregii suflări gazetăreşti. Pretextul a fost rămură mai lungă, oferită ca supliment pentru perseverenţa de a pune întrebări.
Cinci mii sau o ciocolată pentru o
noapteO căministâ din Haşdeu a
vrut să-şi cazeze amicul, pentm o noapte în camera sa. Şi-a încercat norocul cu portăreasa căreia i-a oferit o ciocolată. Femeie practică, aceasta i-a spus-o de la obraz câ nu mănîncă ciocolată şi i-ar prinde mai bine 5.000 de lei. Zis şi făcut!
Antene... pe creier’ Cîteva persoane din Cluj
s-au plîns Iui Incognito câ sînt bruiate cu unde radio. Un domn, necăjit foc că nu-1 crede nimeni, ne-a declarat că are o antenă pe creier şi, pe o frecvenţă specială, oamenii răi îi trimit mesaje. După ce a văzut Twin Picks-ul Iui David Linch şi Dosarele X, Incognito nu se mai miră de nimic. Dacă cineva ştie de posibilitatea antenelor de sub calota cerebrală să sară în ajutorul celor chinuiţi.
Cugetarea zileiDacă ajungem ca 55 la sută
din PIB să fie produs de sectorul privat, nu mai contează cine cîştigă viitoarele alegeri. Teza aparţine ţărănistului Sorin Naş. în raport cu anul 1996, n-ar trebui dccît două procente!
Ţi
Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca. înmatriculată la Oficiul Registnjlui Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469
ILIE CĂLIAN (redactor şef);
VALER.CHIOREANU (redactor şef adjunct);
MARIASÂNGEORZAN(redactorşef adjunct).
Tel.19.16.81; fax:19.28.28;
E-mail:[email protected]
Secretar de redacţie:
Horea PETRUŞ
Tel/fax: 19.74.18
REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Tolcfoano: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; Contabilitate: 19.73.07, Cultură,Eveniment, Politic 19.74.96, Social, Economic 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75 T I P A B U L I 5 X I 4 C U T A T L A G a r a J 2
