Coperta - cjsibiu.ro · Actualizare studiu de fezabilitate: „Construire bază de salvare în...

Coperta

Construire bază de salvare în stațiunea Păltiniș

Client: Județul SIBIU

STUDIU DE FEZABILITATE

Elaborator: ACC Infrastructure SRL

OCTOMBRIE 2018

Actualizare studiu de fezabilitate: „Construire bază de salvare în stațiunea Păltiniș”

Client: Județul Sibiu

Elaborator: S.C. ACC INFRASTRUCTURE S.R.L.

Controlul modificărilor

Prezenta actualizare a studiului de fezabilitate a fost întocmită și modificată după cum urmează:

Nr.crt Revizia Descriere Data Semnătura

1 1 Versiune inițială OCTOMBRIE2018

Ing. Aurel-Constantin Cândea

S.C. ACC INFRASTRUCTURE S.R.L.

Str. Vasile Alecsandri nr. 24 Sibiu

J32/849/2011 RO 29071263

ACC INFRASTRUCTURE a actualizat acest studiu în conformitate cu HG 907/2016 și cu instrucţiunile clientului său, Județul

Sibiu, pentru folosirea specifică a acestuia doar de către acesta. Orice alte persoane care folosesc oricare informaţie conţinută în acest document fac acest lucru pe propriul risc.

©ACC INFRASTRUCTURE S.R.L

Foaia de capăt

Denumirea obiectivului de investiții: „Construire bază de salvare în stațiunea Păltiniș”

Ordonator principal de credite/investitor: UAT JUDEȚUL SIBIU

Beneficiarul investiției: UAT JUDEȚUL SIBIU

Faza de proiectare: Studiu de fezabilitate

Elaboratorul studiului de fezabilitate initial 2012: S.C. COOPLAN S.R.L., J32/516/2003, 15399210

Elaboratorul actualizării studiului de fezabilitate: S.C. ACC INFRASTRUCTURE S.R.L., J32/849/2011, RO 29071263

Contract de prestări servicii: 13681/06.09.2018

Data elaborării: OCTOMBRIE 2018

Colectivul de actualizare a studiului de fezabilitate:

Director de proiect: Ing. Aurel-Constantin Cândea

Șef proiect: Arh. Vladimir Ivaneț

Proiectanți specialitatea arhitectură:

Arh. Vladimir Ivaneț

Proiectanți specialitatea Rezistență

Ing. Ionuț Rudac

Proiectanți specialitatea Instalații

Ing. Ioan Mișca

Ing. Eduard Apăscăriței

Analiza cost beneficiu Jr. Lucia Sevestrean

CONSTRUIRE BAZĂ DE SALVARE ÎN STAȚIUNEA PĂLTINIȘ

Pagina 4 din 74

Cuprins

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii .......................................................................................................... 8

1.2. Ordonator principal de credite/investitor .................................................................................................. 8

1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar) .................................................................................................... 8

1.4. Beneficiarul investiţiei .............................................................................................................................. 8

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate ........................................................................................................ 8

2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analiză ....................................................................................... 8

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituționale şi financiare ......................................................................................................................................................... 9

2.3. Analiza situației existente și identificarea necesităților și deficiențelor ................................................... 10

2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii ........................................................................... 12

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice ........................................................ 12

3.1. Particularităţi ale amplasamentului ........................................................................................................ 13

a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului, dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul de proprietate, servituţi, drept de preempţiune, zonă de utilitate publică, informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, după caz); ...................................................................................................................................................... 13

b) relaţii cu zone învecinate, accese existente şi/sau căi de acces posibile; ............................................. 13

c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale sau construite; ...................................................................................................................................................... 13

d) surse de poluare existente în zonă; ....................................................................................................... 13

e) date climatice şi particularităţi de relief .................................................................................................. 13

f) existenţa unor: ....................................................................................................................................... 14

(i) reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate; .................................................................................................................................................... 14

(ii) posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate sau de protecţie ............................................................................................................. 14

(iii) terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ........................................................................................................................................ 14

g) Studiu topografic .................................................................................................................................... 14

h) Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând: ................................................................................................ 14

(i) date privind zonarea seismică ............................................................................................................... 14


Pagina 5 din 74

(ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convenţională şi nivelul maxim al apelor freatice...................................................................................................................... 14

(iii) date geologice generale ........................................................................................................................ 15

(iv) date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de zonare geotehnică, arhive accesibile, după caz ............................................ 15

(v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare ................................................................................................................... 15

(vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate bibliografic ...................................................... 15

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic....................... 16

3.3. Costurile estimative ale investiţiei .......................................................................................................... 20

3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, după caz ............. 24

3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei ........................................................................................... 25

4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi prezentarea scenariului de referinţă ...................................................................................................................................... 26

4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiţia ....................................................................................................................... 27

4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum: ................................................................................................ 28

4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii: ................................................................................. 28

4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii ..................... 30

4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară ........................................... 30

4.7. Analiza cost-eficacitate .......................................................................................................................... 33

4.8. Analiza de senzitivitate .......................................................................................................................... 38

5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor .................................................................................................................................. 47

5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) ................................................... 53

5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind: ............................................................ 53

a) obţinerea si amenajarea terenului .......................................................................................................... 53

b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului .......................................................................... 53

c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuşi ....................... 54

d) probe tehnologice şi teste ...................................................................................................................... 65

5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii: ............................................... 65


Pagina 6 din 74

5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice ........................................................................................ 66

5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite ........... 66

6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire ......................................... 67

6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege .............................. 67

6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentaţia tehnico-economică ...................................................................................................................... 67

6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor.......................................................................................... 67

6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ........................................ 67

6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii şi care pot condiţiona soluţiile tehnice ................................................................................................................... 67

7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei ................................................... 68

7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiţii (în luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei, eşalonarea investiţiei pe ani, resurse necesare ................................................................................................................................... 68

7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare ............................... 68

7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale .............................................. 70

ANEXE

Anexa 1 – Deviz general. Formulare

Anexa 2 – Studiul geotehnic

Anexa 3 – Studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata

Anexa 4 – Oferte de pret

Anexa 5 – Extras CF


Pagina 7 din 74

A. PIESE SCRISE


Pagina 8 din 74

1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii 1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

„Construire bază de salvare în stațiunea Păltiniș”

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

Județul Sibiu

Str. General Magheru nr. 14, Sibiu, Romania

Telefon: +40 269217733

Fax: +40 269218159

1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)

Serviciului Public Județean Salvamont Sibiu

Str. Câmpului, nr. 11-13, Sibiu, Romania

Telefon / Fax: +40 0269-216477

1.4. Beneficiarul investiţiei

Județul Sibiu

Str. General Magheru nr. 14, Sibiu, Romania

Telefon: +40 269 217733

Fax: +40 269 218159

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate

SC ACC INFRASTRUCTURE SRL

Str. Vasile Alecsandri nr. 24 Sibiu, Romania

Telefon: +40 744 372161

Fax: +40 374 090494

2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții și a lucrărilor de intervenții

2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analiză

Pentru acest obiectiv de investiții nu a fost elaborat în prealabil un studiu de prefezabilitate.


Pagina 9 din 74

Au fost elaborate Raport de necesitate și Tema de proiectare pentru SF în care au fost prezentate situația actuală și cerințele Beneficiarului cu privire la obiectivul de investiții.

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituționale şi financiare

Serviciul Public Judeţean Salvamont Sibiu este organizat şi funcţionează ca instituţie cu personalitate juridică sub autoritatea Consiliului Judeţean Sibiu, în baza Hotărârii Consiliului Judeţean Sibiu nr. 70 / 2001. Conform Regulamentului de organizare și funcționare a Serviciului Public Județean Salvamont Sibiu, acesta are ca obiect de activitate:

a) coordonarea, din punct de vedere administrativ şi organizatoric a activităţii de salvare montană în judeţ;

b) patrularea preventivă pe traseele montane de pe raza judeţului Sibiu;

c) asigurarea permanenţei la punctele şi refugiile Salvamont conform planului de activităţi aprobat;

d) căutarea persoanelor dispărute, precum şi salvarea persoanelor accidentate;

e) acordarea primului ajutor calificat pentru turişti;

f) transportul accidentaţilor sau al bolnavilor la serviciul de urgenţă sau până la locul de unde pot fi preluaţi de echipaje medicale.

În realizarea obiectivului său de activitatea, Serviciul Salvamont îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) organizează, coordonează şi desfăşoară activităţile de salvare montană în judeţ, în colaborare cu serviciile publice locale Salvamont de pe raza judeţului Sibiu, atunci când se impune;

b) propune omologarea sau desfiinţarea unor trasee montane;

c) coordonează şi supraveghează activitatea de amenajare, întreţinere şi reabilitare a traseelor montane din judeţ;

d) asigură preluarea apelurilor de urgenţă privind accidentele montane şi transmiterea acestora la şeful de formaţie Salvamont sau la înlocuitorul acestuia;

e) asigură permanenţa la punctele şi refugiile Salvamont: Baza Salvamont Bâlea Lac şi în staţiunea Păltiniş;

f) verifică şi sprijină dotarea cabanelor cu aparatura, instrumentele şi materialele necesare desfăşurării activităţii, în urma nominalizării acestora de către Consiliul Judeţean Sibiu;

g) organizează activitatea de pregătire profesională şi medicală a salvatorilor montani în judeţ, conform planului anual aprobat;

h) întreţine şi repară punctele de salvare şi refugiile existente;

i) construieşte noi puncte şi refugii în zonele cu risc mare de accidente;

j) asigură asistenţa de specialitate în drumeţiile organizate în zona montană, la solicitarea Direcţiei Judeţene pentru Tineret Sibiu;


Pagina 10 din 74

k) asigură dotarea salvatorilor montani cu echipament şi materiale de intervenţie, salvare şi transport al accidentatului sau al bolnavului, mijloace de comunicare şi semnalizare, conform baremului prevăzut de legislaţia în vigoare;

l) acordă drepturile băneşti şi indemnizaţiile legale stabilite, suportă cheltuielile legate de pregătirea, instruirea şi perfecţionarea salvatorilor montani;

m) asigură tipărirea, difuzarea şi afişarea după caz, la locurile de risc şi pe căile de acces în zona montană a unor materiale specifice activităţii Salvamont;

n) desfăşoară activităţi cu caracter educativ şi preventiv, în diverse ocazii şi în mass-media, în scopul diminuării şi combaterii riscurilor de accidente în zona montană;

o) în situaţii speciale şi în cazul producerii unor calamităţi naturale, colaborează cu celelalte servicii publice comunitare pentru apărarea şi / sau salvarea vieţii oamenilor sau a bunurilor materiale, după caz;

p) în zona montană colaborează cu următoarele instituţii publice, locale şi naţionale: Consiliul Judeţean Sibiu, consiliile locale şi primăriile din judeţul Sibiu, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Sibiu, S.M.U.R.D., Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Cpt. Dumitru Croitoru” al Judeţului Sibiu, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sibiu, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Sibiu „G-ral de brigadă Mihail Rasty”, Centrul Chinologic Sibiu „Dr. Aurel Greblea”, Inspectoratul General de Aviaţie al Ministerului Administraţiei şi Internelor, Direcţia Silvică Sibiu, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România (A.N.S.M.R.), cu care încheie protocoale de colaborare, după caz;

q) îndeplineşte orice alte atribuţii legate de activitatea de salvare montană prevăzute de legislaţia în vigoare sau stabilite prin hotărâre a Consiliului Judeţean Sibiu sau prin dispoziţie a Preşedintelui Consiliului Judeţean Sibiu.

În cadrul Hotărârii Guvernului nr. 558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investițiilor în turism - Masterplanul investițiilor în turism - și a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiții în turism, Anexa nr. 1 – Lista cuprinzând proiectele de investiții în turism, punctul II. Lista cuprinzând proiecte de investiții în turism de importanță locală a fost cuprinsă și investiția „Bază salvare salvamont în stațiunea Păltiniș, municipiul Sibiu”.

De altfel, investiția este de multă vreme o prioritate pentru autoritățile locale responsabile, fiind propusă chiar și în Strategia de dezvoltare a județului Sibiu pentru perioada 2010-2013 și direcțiile de dezvoltare ale județului pentru perioada 2014-2020. În acest document, este identificată, în cadrul obiectivului general Îmbunătăţirea activităţii serviciului public „Salvamont” Sibiu, acțiunea specifică Realizarea lucrării la bazele de Salvamont Bâlea Lac şi Păltiniş. Prima dintre baze a fost deja realizată încă din 2010.

2.3. Analiza situației existente și identificarea necesităților și deficiențelor

Păltiniş este o staţiune montană de interes local şi se află la intersecţia mai multor trasee turistice principale din masivul Cindrel (la circa 5 ore de drumeţie de Vf. Cindrel). La Păltiniş există mai multe pârtii de schi amenajate. Zona este o importantă atracţie naturală datorită peisajelor (păduri şi pajişti alpine) care atrag deopotrivă turiştii amatori de drumeţii, dar şi pe sibienii dornici de un picnic.


Pagina 11 din 74

În prezent, Serviciul public județean Salvamont Sibiu funcționează cu un număr de 16 angajați salvatori montani, o bază permanentă Salvamont la Bâlea Lac și un punct de prim ajutor în stațiunea Păltiniș.

Organigrama actuală, la nivelul anului 2018, a Serviciului Salvamont este următoarea:

La baza de la Bâlea Lac există în permanență o echipă de 2 salvatori montani pe tot parcursul anului, cu suplimentări în perioadele turistice de vârf și evenimente și competiții sportive.

Punctul de prim ajutor din stațiunea Păltiniș este organizat într-un container metalic mobil de tipul celor utilizate pentru organizare de șantier și este utilizat doar pe timpul zilei în sezonul de schi (lunile decembrie-martie) fiind utilizat doar pentru incidentele de pe pârtia Oncești, la baza căreia este amplasat. Accidentaților din alte zone ale stațiunii (Arena Platoș) li se acorda primul ajutor la fața locului după care sunt transportați după caz direct la Sibiu pentru îngrijiri medicale.

În prezent la Păltiniș este deplasată o echipă formată din 2 salvatori montani pentru perioade de câte o săptămână, cazați peste noapte într-o cameră a unui apartament al administrației stațiunii, aparținând primăriei Sibiu, apartament pe care îl împart cu echipajul de pompieri responsabil pentru stațiunea Păltiniș.

În perioadele de vârf sau în cazul unor manifestări sportive sau de divertisment, echipa de 2 persoane este suplimentată cu salvatori care urcă de la - și coboară la Sibiu (64 km dus-întors). În perioada vacanței școlare de iarnă și a maximului de sezon când pârtiile de la Arena Platoș funcționează cu instalație de iluminat nocturn până la ora 22, perioadele de patrulare sunt corespunzătoare orelor de funcționare a pârtiilor.

De asemenea, în acest moment nu există un punct de informare salvamont cu prezență permanentă și nici spații pentru echipament și utilaje de intervenție (snowmobil, autovehicul de intervenție).

Consiliul de administrație Director 1

Contabil șef 1 0

Compartiment Administrativ 0 -Achiziții Publice 1

Compartiment 0 Salvatori Montani 16


Pagina 12 din 74

2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii

Statistică accidentelor în perioada 2008 – august 2017 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Locul producerii

pârtie de schi amenajată 29 43 23 29 63 64 77 82 114 168 137

Cindrel 39 55 36 52 84 68 91 104 152 196 163

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

Realizarea obiectivului propus ar duce la o eficientizare a muncii salvatorilor montani. De asemenea, prin proiect se asigură calitatea serviciilor într-o stațiune turistică de nivel european. Gradul de protecție a turiștilor, atât pe timpul verii cât și în timpul ierni, poate fi asigurat în mod corespunzător, iar salvatorii vor putea avea condiții optime de muncă, atât în intervenții și în perioadele în care nu răspund solicitărilor, cât și pe parcursul perioadelor de instructaj/schimb de experiențe cu colegi de la alte structuri de salvare din țară sau străinătate.

69

86

55

76

53 5263

7986 88

7279

129

80

101

181

249

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

STATISTICA ACCIDENTE MONTANE


Pagina 13 din 74

3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiţii

Detalierea scenariilor s-a făcut în Capitolul 5.

3.1. Particularităţi ale amplasamentului

a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului,

dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul de proprietate,

servituţi, drept de preempţiune, zonă de utilitate publică,

informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, după

caz);

Amplasamentul bazei de salvare este la 100m de DJ 106A, pe drumul Hotilor inspre partia Oncești.

Accesul de face din imediata apropiere a drumului de Șanta, vis a vis de acces fiind in constructie ”Remiza Auto Speciala - Paltiniș” aparținând Municipiului Sibiu - Consiliului Local Sibiu.

Amplasamentul bazei de salvare în stațiunea Păltiniș este situat în vecinătatea viitoarei zone de acces la pârtii conform Planului de amenajare turistica a zonei montane „Păltiniș-Cindrel”.

Terenul, liber de construcții, este situat în intravilanul stațiunii Păltiniș la limita de NNV, și are o suprafață de 500,0 mp.

Terenul se află în domeniul privat al judetului Sibiu și are numărul cadastral 115478 conform CF Sibiu nr. 115478.

Forma terenului este patrulater neregulat cu laturile de 32,71 m la vest (Drumul Hoților), 10,21 m la sud, 37,06 m la est (liziera pădurii) și 21,34 m la nord (amplasamentul cabanei Șoimii).

Terenul prezintă înclinație spre NNV, diferența de nivel fiind de aproximativ 2,85 m.

b) relaţii cu zone învecinate, accese existente şi/sau căi de acces posibile;

Accesul la teren se face din Drumul Hoților, de pe latura vestică. In vecinatatea amplasamentului, spre DJ 106A se afla Complexul CSS Soimii.

c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes

naturale sau construite;

Clădirea este orientată pe direcția NE-SV. În perpectivă, amplasamentul clădirii va fi foarte apropiat de punctul 0 de dezvoltare al stațiunii, conform planurilor de dezvoltare sustenabilă a zonei în vigoare.

d) surse de poluare existente în zonă;

Nu există surse de poluare în zonă. e) date climatice şi particularităţi de relief

Temperatura medie anuală este de +4 grade Celsius (media lunii iulie este de 12 grade C, iar a lunii ianuarie de -6 grade C). Ploile sunt frecvente, dar de scurtă durată, iar stratul de zăpadă este prezent 120 zile pe an. Un fenomen meteorologic frecvent întâlnit la Păltiniș este inversiunea temperaturii. Condițiile de schi sunt excelente începând din decembrie și până în aprilie. Pârtiile din stațiune sunt accesibile pentru toți împătimiții sporturilor de iarnă.


Pagina 14 din 74

Clima este continental moderată de nuanţă central europeană, cu temperatura maximă de 36-37° în lunile iulie-august şi minimă -28° - -30° în lunile ianuarie – februarie. Regimul ploilor este în general potrivit - 625 mm - la Păltiniş (910 mm). Ploile cele mai abundente cad îndeosebi primăvara şi toamna. Datorită apropierii munţilor, primăvara şi uneori la începutul verii ploile sunt însoţite deseori de scăderi de temperatură. Vânturile cele mai frecvente sunt Crivăţul care bate mai ales iarna dinspre est sau nordest, Vântul Mare care bate mai ales către sfârşitul iernii din direcţia muntelui Prejba şi Băltăreţul care aduce ploaia şi suflă îndeosebi în lunile aprilie şi octombrie din direcţia pasului Turnu Roşu iar Vântul Mureşan bate dinspre valea largă a Mureşului în lunile de primăvară şi vară.

f) existenţa unor:

(i) reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura

în care pot fi identificate;

Pe amplasamentul propus nu există rețele edilitare. În acest moment, traseul Drumului Hoților este prin incinta amplasamentului propus. Acest fapt de datorează deteriorării succesive a drumului datorita apelor meteorice care au produs ravene pe amplasamentul drumului. Drumul nu a fost reparat si in mod natural utilizatorii au ales calea de acces învecinată. Drumul respectiv, cunoscut ca si Drumul Hoților nu exista in evidentele OCPI. Pentru a se asigura tranzitul in continuare pe acest drum, numit Drumul Hoților, vor fi necesare lucrări de reabilitare, de realizare a unor scurgeri de ape meteorice corespunzătoare. Acestea nu fac obiectul acestui Studiu, având in vedere ca respectivul drum nu este amplasat pe teren proprietate al Consiliului Județean și nu se afla in administrarea acestuia.

(ii) posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri

arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa

condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate sau de

protecţie

Nu este cazul. (iii) terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare,

ordine publică şi siguranţă naţională

Nu este cazul. g) Studiu topografic

Studiul topografic a fost realizat de către ing. Nițoi Bogdan. h) Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul

geotehnic elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând:

(i) date privind zonarea seismică

Din punct de vedere geografic, zona studiata aparține de munții Cindrelului și este amplasată în partea central estică a stațiunii Păltiniș, zona Pârtiei Oncești. Zona este caracterizată prin altitudini de 1200-1550 m și este ușor înclinată nord vestic având forme liniștite și stabile. Din punct de vedere geologic şi geomorfologic perimetrul cercetat aparține Orogenului Carpatic cu formațiuni aparținând mezozoicului și cuaternarului, fiind reprezentate la suprafața de argile nisipoase, pietrișuri, bolovănișuri, pe stâncărie data de șisturi cristaline aparținând pânzei getice, ele caracterizându-se prin gnaise, micașisturi, amfibolite.

(ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea

convenţională şi nivelul maxim al apelor freatice

Pentru această zona se poate executa construcția proiectata cu regim de înălţime dorit, în care fundațiile se vor poza la adâncimea minimă Df = 1.00 de la C.T.N.


Pagina 15 din 74

Terenul de fundare este constituit din bolovăniș cu pietriș grosier și stâncărie care va avea presiunea convențională valoarea de bază Pconv =400 kPa sarcini fundamentale.

(iii) date geologice generale

Acceleraţia maximă a terenului pentru proiectare ag = 0,20 g. Perioada de control (de colţ) a spectrului de răspuns Tc = 0,7 s. Adâncimea de îngheţ, conform STAS 6054/77, este de 1.00 m de la CTN.

(iv) date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe

complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane,

raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de

zonare geotehnică, arhive accesibile, după caz

Pentru precizarea structurii terenului pe amplasamentul obiectivului proiectat a fost executat un foraj geotehnic de 3.00 m adâncime. În urma executării sondajelor s-au interceptat următoarele: F1

Stratul Denumirea stratului Muchia inferioară a stratului în m sub cota terenului

1 Sol vegetal 0,40 2 Bolovăniș 1,50 3 Stâncărie 3,00

Strat 1: Sol vegetal S-a întâlnit un strat de sol vegetal cu pietriș mărunt, bolovăniș si nisip grosier cu grosimea de -0.40 m faţă de c.t.n.. Strat 2: Bolovăniș Sub stratul de sol vegetal s-a întâlnit un strat de bolovăniș cu pietriș grosier, cu o grosime de 1.10 m. Strat 3: Stâncărie Sub stratul de bolovăniș s-a întâlnit un strat de stâncărie cu pietriș și bolovăniș, cu o grosime de 1.50 m. În urma executării forajului nu a fost întâlnită apă.

(v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în

conformitate cu reglementările tehnice în vigoare

Amplasamentul studiat se înscrie în zona macroseismică cu intensitatea I = 7 pe scara MSK. Încadrarea în categoriile geotehnice se face în conformitate cu NP 074/2014 ,,Normativ privind principiile, exigențele și metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”. Categoria geotehnică indică riscul geotehnic la realizarea unei construcții. Încadrarea preliminară a unei lucrări într-una din categoriile geotehnice trebuie să se facă în mod uzual înainte de cercetarea terenului de fundare. Aceasta încadrare poate fi ulterior schimbată în fiecare fază a procesului de proiectare și de execuție. Riscul geotehnic depinde de două grupe de factori: pe de o parte factorii legați de teren, dintre care cei mai importanți sunt condițiile de teren și apa subterană, iar pe de altă parte factorii legați de structura și de vecinătățile acestora.

(vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor

existente, a documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunţate

bibliografic

Din punct de vedere hidrologic văile care străbat zona sunt tributare bazinului hidrografic al Cibinului. Pâraiele îşi au originea pe rama muntoasă a munţilor Cindrelului la cote de 800 – 900 m, deci au o alimentare şi un regim hidrogeologic bun. Sunt puternic influenţate de condiţiile climatice, debitul de apă având caracter semipermanent. În perioade bogate în precipitaţii pâraiele se umflă


Pagina 16 din 74

în scurt timp, transportă mari cantităţi de apă şi aluviuni pe care le depun în zonele de luncă şi la confluenţa cu emisarul principal – râul Cibin. Amplasamentul studiat nu se află totuși sub influența directă a niciunei ape de suprafață, deși în zonă există o serie de izvoare de coastă.

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic

a) caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;

Funcționarea imediată preconizată pentru baza de salvare este următoarea: - pe perioada de vară permanentă asigurată de 2 echipe a câte 2 persoane, - pe perioada de iarnă (lunile decembrie-aprilie) câte 4 echipe a câte 2 persoane. De asemenea, se vor realiza 4 sesiuni anuale de pregătire a salvatorilor montani, de cca 1 săptămână fiecare, la care vor participa un număr de cca 20 de salvatori. Baza va fi administrată de un administrator-dispecer. Indici propuși: Regim de înălțime: S+P+1E Suprafață teren = 500,00mp. Aria construită = 164,88mp. Aria desfășurată = 481,03mp. POT propus = 32,97% CUT propus = 0,96 Hmax = 10,06m. Funcțiunea principală a clădirii este cea de bază de salvare Salvamont, cuprinzând punct de prim ajutor cu birou dispecer, spații de cazare pentru echipajele Salvamont, spațiu pentru prepararea hranei și servirea mesei și instructaj, depozitare echipament și garaj pentru autovehicule de intervenție si snowmobil plus funcțiuni colaterale (spații pentru turiști, cazare, instructaj) și spațiu tehnic (centrală termică). Datorita configurației și a pantei naturale a terenului, spațiile sunt decalate la jumătate de nivel, respectiv 1,50m. Distribuția funcțiunilor pe nivele este următoarea: Subsol Ac = 167,93 mp Au = 130,10 mp Subsolul cuprinde o mică sală fitness care va fi dotată cu câteva aparate pentru menținerea formei fizice a membrilor echipajelor de intervenție, un spațiu de depozitare pentru echipament, un garaj pentru autovehicule de intervenție și snowmobil și o centrală termică, având următoarele suprafețe:

Destinație Suprafață Sală fitness 18,13 mp Depozitare echipament 26,51 mp Hol scară 9,04 mp Depozitare 2,54 mp Garaj 42,10 mp Centrală termică 31,78 mp


Pagina 17 din 74

Parter Ac = 164,88 mp Au = 119,49 mp Parterul cuprinde un hol de acces pentru turiști dotat cu locuri pentru așteptare, rastel pentru schiuri și grup sanitar, un spațiu de prim ajutor unde se va afla în permanență un dispecer, iar la jumătate de nivel se vor afla 4 camere de cazare pentru echipele de intervenție dotate cu camere de baie cu dușuri, cu următoarele suprafețe:

Destinație Suprafață Hol acces 21,21 mp Grup sanitar vizitatori 3,16 mp Punct de prim ajutor 20,98 mp Spălător 2,60 mp Grup sanitar 2,00 mp Hol 8,58 mp 4 camere cazare 12,63 mp fiecare 4 grupuri sanitare 2,61 mp fiecare

Etaj Ac = 148,22 mp Au = 107,66 mp Etajul cuprinde un hol de etaj cu acces spre sala de mese, care va putea fi folosită și ca spatiu pentru instructaj și alte activitati, dotată cu oficiu pentru prepararea hranei, cămară pentru alimente și o mică magazie pentru materiale necesare instructajelor. La jumatate de nivel se afla două spații de cazare, o cameră cu două paturi și o cameră cu 12 locuri (priciuri) dotate cu grup sanitar cu wc, lavoar și dușuri, având următoarele suprafețe:

Destinație Suprafață Hol etaj 5,89 mp Sală de mese/instructaj 37,84 mp Oficiu 5,12 mp Cămară 2,40 mp Magazie 1,62 mp Hol etaj 3,26 mp Cameră 12 locuri 24,47 mp Grup sanitar 11,11 mp Cameră 2 locuri 15,95 mp Categoria de importanță a construcției: C Zona seismică: D Clasa de importanță: III Gradul de rezistență la foc: III Dimensiuni in plan L x l: 15,28 m x 12,80 m Înălțime maximă la cornișă: 7,90 m Înălțime maximă: 10,06 m


Pagina 18 din 74

Înălțime liberă parter: 2,77 m Înălțime liberă etaj: 2,30-3,50 m Aria construită: 164,88 mp Aria desfășurată: 481,03 mp Aria utilă: 357,25 mp Volum: 1580,00 mc

b) varianta constructivă de realizare a investiţiei, cu justificarea alegerii acesteia;

Structura de rezistență a imobilului va fi din zidărie portantă din cărămidă plină normală cu sâmburi de beton armat si grinzi, centuri și planșee din beton armat.

Fundațiile vor fi continue armate corespunzător.

Șarpanta acoperișului este din lemn, iar învelitoarea va fi din tablă fălțuită.

Închiderile exterioare se vor realiza din zidărie de cărămidă plină de 25 cm grosime.

Pentru îmbunătățirea confortului termic, se prevede realizarea unui termosistem cu vată minerală de 20 cm grosime.

La interior se va folosi zidărie de cărămida plină pentru pereții portanți iar pentru compartimentările fără portanță se vor realiza pereți din plăci gips-carton cu structură metalică.

Compartimentările din placi gips-carton vor fi prevăzute cu două straturi de plăci și strat vată minerală de 10 cm grosime, iar la camerele de cazare vor fi realizate compartimentări duble (2 pereți din plăci gips-carton cu vată minerală) pentru a obține o izolare fonică superioară.

Din punct de vedere al finisajelor interioare, pereții din zidărie se vor tencui clasic și se zugrăvesc cu vopsele lavabile. Compartimentările din gips-carton se zugrăvesc cu vopsele lavabile. Tavanele din beton se tencuiesc, unde este necesar s-au prevăzut plafoane din plăci gips-carton. Toate tavanele se zugrăvesc în vopsele lavabile.

La nivele mansardate, șarpanta va fi placată cu lambriu de lemn.

În încăperile grupurilor sanitare și băi se va realiza un placaj din tapet PVC cu înălțimea de 2,10 m. respectiv 1,60 m. Este prevăzut a se realiza tapet PVC cu înălțimea de 1,60 m și în oficiul pentru prepararea hranei.

Pardoselile vor fi finisate cu vopsele epoxidice, iar în camerele de cazare este prevăzută pardoseală din parchet lamelar tristrat.

Tâmplăria interioară va fi din lemn (panouri tristrat celulare) finisare transparentă lemn.

Glasvandurile interioare se vor realiza din tâmplărie PVC cu decor lemn în culoarea ușilor de lemn.

Scara interioară va fi din lemn.

Cât despre finisajele exterioare, pentru finisarea exterioara a pereților se va realiza un placaj din piatră naturală (ardezie) ancorat cu plase sudate de structură de rezistență a clădirii la nivelul parterului și parțial al subsolului iar la etaj se va realiza o fațadă ventilată cu lemn de pin tratat termic.

Tâmplăria exterioară va fi din profile PVC cu 7 camere și decor nuc închis cu geam triplu strat tip termopan.


Pagina 19 din 74

În zona de acces în clădire se va executa o pardoseală din piatră naturală (ardezie), placându-se inclusiv treptele de acces.

Acoperirea imobilului va fi în șarpantă lemn cu învelitoare din tablă fălțuită prevăzută cu jgheaburi, burlane, parazăpezi și toate accesoriile necesare.

Învelitoarea este prevăzută cu straturi hidroizolatoare și termoizolație din vată minerală cu grosimea de 12 cm respectiv 18 cm.

c) echiparea şi dotarea specifică funcţiunii propuse

d) Dotările necesare pentru buna funcționare a bazei salvamont corespund nevoilor fiecăreia din cele 3 funcțiuni ale acesteia: punct de prim ajutor, spațiu de cazare pentru echipajele de salvare și spațiu de întâlnire/instructaj periodic.

LISTĂ DOTĂRI BAZĂ DE SALVARE PĂLTINIŞ Nr. crt. OBIECT Nr. buc.

SUBSOL 1 etajeră cu structură metalică (garaj, 100cmX35cmXh200cm) 2 2 etajeră cu structură metalică (centrală termică,

100cmX35cmXh200cm) 4

3 aparat fitness presă piept 1 4 aparat fitness tracțiuni asistate 1 5 rastel gantere 1 6 bancă ajustabilă 1 7 set de haltere și gantere (90 kg) 1

PARTER Hol acces

8 bancă fixă (50X290 cm) 2 9 rastel schiuri (150x50xh242 cm) 1

10 încălzitor clăpari (46x90xh210 cm) 1 11 cuier 2 12 dozator de apă 1

Punct de prim ajutor 13 pat de consultație (cabinet prim ajutor, 90X200cm) 1 14 pat simplu (cabinet prim ajutor, 90X200cm) 1 15 dulap echipament medical (60X110X210 cm) 1 16 birou (120x54x77 cm) 2 17 scaun de birou 2 18 raft compartimentat birou (80X220X36 cm) 1 19 defibrilator 2 20 lampă de examinare cu picior 1 21 targă 2 22 aspirator secreții 1 23 calculator all-in-one 1 24 software aferent calculatorului - sistem de operare 1


Pagina 20 din 74

25 software aferent calculatorului - suită de programe pachet de birotică: procesare text, calcul tabelar, creare prezentări multimedia, aplicație gestionare e-mail etc.

1

Camere cazare echipe de patrulă 26 pat simplu 90X200cm 8 27 saltea de pat cu cazarmament 8 28 dulap haine (55X85X210cm) 4

ETAJ Sală de mese/spațiu multifuncțional

29 set masă 4 locuri + scaune 4 30 set masă 2 locuri + scaune 2

Oficiu/cămară/magazie 31 blat 180 cm + corp sertare dedesubt + corp dulap suspendat +

chiuvetă + baterie 1

32 mașină spălat vase 1 33 plită ceramică 1 34 hotă 1 35 cuptor electric 1 36 frigider 1 37 corp suplimentar depozitare 122 cm 1 38 raft depozitare cămară (145x30x226 cm) 1 39 etajeră cu structură metalică (magazie, 100cmX35cmXh200cm) 1

Cameră 2 locuri 40 pat simplu 90X200cm 2 41 dulap haine (55X85X210cm) 2 42 masă birou 65X180 1 43 depozitare documente 2 44 scaun de birou 1

Cameră 12 locuri 45 pat supraetajat 6 46 saltea de pat + cazarmament 12 47 dulap haine (55X85X210cm) 4

Fațadă 48 siglă salvamont 2 mp 1

3.3. Costurile estimative ale investiţiei

a) costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii, cu luarea în considerare

a costurilor unor investiţii similare, ori a unor standarde de cost pentru investiţii

similare corelativ cu caracteristicile tehnice şi parametrii specifici obiectivului de

investiţii

Costurile estimative aferente scenariului recomandat sunt următoarele: DEVIZ GENERAL - SCENARIUL 1

pentru investiţia

Construire bază salvare în Stațiunea Păltiniș


Pagina 21 din 74

Nr. crt. Denumire capitole şi subcapitole cheltuieli Valoare

(fără TVA) TVA Valoare (inclusiv

TVA) Lei Lei Lei

1 2 3 4 5 CAPITOLUL 1 - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1. Cheltuieli pentru obţinerea terenului 0,00 0,00 0,00 1.2. Cheltuieli pentru amenajarea terenului 132.265,18 25.130,38 157.395,56 1.3. Cheltuieli cu amenajări pentru protecţia mediului 0,00 0,00 0,00 1.4. Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor 0,00 0,00 0,00

TOTAL CAPITOL 1 132.265,18 25.130,38 157.395,56 CAPITOLUL 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

2.1. Asigurarea utilităților 183.851,28 34.931,75 218.783,03 TOTAL CAPITOL 2 183.851,28 34.931,75 218.783,03 CAPITOL 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

3.1. Studii 2.200,00 418,00 2.618,00 3.1.1. Studii de teren 2.200,00 418,00 2.618,00 3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului 0,00 0,00 0,00 3.1.3. Alte studii specifice 0,00 0,00 0,00

3.2. Documentatii suport si cheltuieli pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 8.000,00 1.520,00 9.520,00

3.3. Expertiza tehnica 4.000,00 760,00 4.760,00

3.4. Certificarea performantei energetice si auditul energetic al cladirilor 4.000,00 760,00 4.760,00

3.5. Proiectare 52.000,00 9.880,00 61.880,00 3.5.1. Tema de proiectare 0,00 0,00 0,00 3.5.2. Studiu de prefezabilitate 0,00 0,00 0,00

3.5.3.Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrarilor de interventii si deviz general 5.150,00 978,50 6.128,50

3.5.4. Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii avizelor/acordurilor/autorizatiilor 0,00 0,00 0,00

3.5.5. Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de executie 3.000,00 570,00 3.570,00

3.5.6. Proiect tehnic si detalii de executie 43.850,00 8.331,50 52.181,50 3.6. Organizarea procedurilor de achiziţie 0,00 0,00 0,00 3.7. Consultanţă 15.000,00 2.850,00 17.850,00

3.7.1.Managementul de proiect pentru obiectivul de investitii 0,00 0,00 0,00

3.7.2.Auditul financiar 15.000,00 2.850,00 17.850,00 3.8. Asistenţă tehnică 45.000,00 8.550,00 53.550,00

3.8.1.Asistenta tehnica din partea proiectantului 10.000,00 1.900,00 11.900,00 3.8.1.1.Pe perioada de executie a lucrarilor 5.000,00 950,00 5.950,00

3.8.1.2.Pentru participarea proiectantului la fazele determinante 5.000,00 950,00 5.950,00

3.8.2.Dirigentie de santier 35.000,00 6.650,00 41.650,00 TOTAL CAPITOL 3 130.200,00 24.738,00 154.938,00 CAPITOLUL 4 - Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1. Construcţii şi instalaţii din care 1.897.486,24 360.522,38 2.258.008,62 4.2. Montaj utilaj tehnologic 55.071,86 10.463,65 65.535,51 4.3. Utilaje, echipamente tehnologice cu montaj 203.614,00 38.686,66 242.300,66 4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 0,00 0,00 0,00 4.5. Dotări 176.873,95 33.606,05 210.480,00


Pagina 22 din 74

4.6. Active necorporale 0,00 0,00 0,00 TOTAL CAPITOL 4 2.333.046,05 443.278,74 2.776.324,79 CAPITOLUL 5 - Alte cheltuieli

5.1. Organizare de şantier din care 44.010,00 8.361,90 52.371,90 5.1.1. Lucrari de construcţii si instalaţii 41.210,00 7.829,90 49.039,90 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului 2.800,00 532,00 3.332,00

5.2. Comisioane, taxe, cote legale, costul creditului 25.408,72 0,00 25.408,72 5.2.1. Comisione si dobanzile aferente creditului bancii 0,00 0,00 0,00

5.2.2. Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrarilor in constructii 11.549,42 0,00 11.549,42

5.2.3. Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrarilor de constructii

2.309,88 0,00 2.309,88

5.2.4. Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor - CSC 11.549,42 0,00 11.549,42

5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizatia de construire/desfiintare

0,00 0,00 0,00

5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute 150.000,00 28.500,00 178.500,00 5.4. Cheltuieli pentru informare si publicitate 1.210,00 229,90 1.439,90

TOTAL CAPITOL 5 220.628,72 37.091,80 257.720,52 CAPITOLUL 6 - Cheltuieli pentru darea în exploatare

6.1. Pregătirea personalului de exploatare 0,000 0,000 0,000 6.2. Probe tehnologice şi teste 0,000 0,000 0,000

TOTAL CAPITOL 6 0,000 0,000 0,000 TOTAL GENERAL 2.999.991,23 565.170,67 3.565.161,90 Din care C+M 2.309.884,56 438.878,06 2.748.762,62

Costurile estimative aferente scenariului 2 sunt următoarele: DEVIZ GENERAL - SCENARIUL 2

pentru investiţia

Construire bază salvare în Stațiunea Păltiniș

Nr. crt. Denumire capitole şi subcapitole cheltuieli Valoare

(fără TVA) TVA Valoare (inclusiv

TVA) Lei Lei Lei

1 2 3 4 5 CAPITOLUL 1 - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1. Cheltuieli pentru obţinerea terenului 0,00 0,00 0,00 1.2. Cheltuieli pentru amenajarea terenului 153.465,68 29.158,48 182.624,16 1.3. Cheltuieli cu amenajări pentru protecţia mediului 0,00 0,00 0,00 1.4. Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor 0,00 0,00 0,00

TOTAL CAPITOL 1 153.465,68 29.158,48 182.624,16 CAPITOLUL 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

2.1. Asigurarea utilităților 183.851,28 34.931,75 218.783,03 TOTAL CAPITOL 2 183.851,28 34.931,75 218.783,03 CAPITOL 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

3.1. Studii 2.200,00 418,00 2.618,00 3.1.1. Studii de teren 2.200,00 418,00 2.618,00 3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului 0,00 0,00 0,00


Pagina 23 din 74

3.1.3. Alte studii specifice 0,00 0,00 0,00

3.2. Documentatii suport si cheltuieli pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 8.000,00 1.520,00 9.520,00

3.3. Expertiza tehnica 4.000,00 760,00 4.760,00

3.4. Certificarea performantei energetice si auditul energetic al cladirilor 4.000,00 760,00 4.760,00

3.5. Proiectare 52.000,00 9.880,00 61.880,00 3.5.1. Tema de proiectare 0,00 0,00 0,00 3.5.2. Studiu de prefezabilitate 0,00 0,00 0,00

3.5.3.Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrarilor de interventii si deviz general 5.150,00 978,50 6.128,50

3.5.4. Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii avizelor/acordurilor/autorizatiilor 0,00 0,00 0,00

3.5.5. Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de executie 3.000,00 570,00 3.570,00

3.5.6. Proiect tehnic si detalii de executie 43.850,00 8.331,50 52.181,50 3.6. Organizarea procedurilor de achiziţie 0,00 0,00 0,00 3.7. Consultanţă 15.000,00 2.850,00 17.850,00

3.7.1.Managementul de proiect pentru obiectivul de investitii 0,00 0,00 0,00

3.7.2.Auditul financiar 15.000,00 2.850,00 17.850,00 3.8. Asistenţă tehnică 45.000,00 8.550,00 53.550,00

3.8.1.Asistenta tehnica din partea proiectantului 10.000,00 1.900,00 11.900,00 3.8.1.1.Pe perioada de executie a lucrarilor 5.000,00 950,00 5.950,00

3.8.1.2.Pentru participarea proiectantului la fazele determinante 5.000,00 950,00 5.950,00

3.8.2.Dirigentie de santier 35.000,00 6.650,00 41.650,00 TOTAL CAPITOL 3 130.200,00 24.738,00 154.938,00 CAPITOLUL 4 - Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1. Construcţii şi instalaţii din care 2.040.936,18 387.777,87 2.428.714,05 4.2. Montaj utilaj tehnologic 63.300,07 12.027,01 75.327,08 4.3. Utilaje, echipamente tehnologice cu montaj 214.047,13 40.668,95 254.716,08 4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 0,00 0,00 0,00 4.5. Dotări 176.873,95 33.606,05 210.480,00 4.6. Active necorporale 0,00 0,00 0,00

TOTAL CAPITOL 4 2.495.157,31 474.079,89 2.969.237,20 CAPITOLUL 5 - Alte cheltuieli

5.1. Organizare de şantier din care 44.010,00 8.361,90 52.371,90 5.1.1. Lucrari de construcţii si instalaţii 41.210,00 7.829,90 49.039,90 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului 2.800,00 532,00 3.332,00

5.2. Comisioane, taxe, cote legale, costul creditului 27.310,40 0,00 27.310,40 5.2.1. Comisione si dobanzile aferente creditului bancii 0,00 0,00 0,00

5.2.2. Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrarilor in constructii 12.413,82 0,00 12.413,82

5.2.3. Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrarilor de constructii

2.482,76 0,00 2.482,76

5.2.4. Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor - CSC 12.413,82 0,00 12.413,82

5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizatia de construire/desfiintare

0,00 0,00 0,00

5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute 150.000,00 28.500,00 178.500,00


Pagina 24 din 74

5.4. Cheltuieli pentru informare si publicitate 1.210,00 229,90 1.439,90 TOTAL CAPITOL 5 222.530,40 37.091,80 259.622,20 CAPITOLUL 6 - Cheltuieli pentru darea în exploatare

6.1. Pregătirea personalului de exploatare 0,000 0,000 0,000 6.2. Probe tehnologice şi teste 0,000 0,000 0,000

TOTAL CAPITOL 6 0,000 0,000 0,000 TOTAL GENERAL 3.185.204,67 599.999,92 3.785.204,59 Din care C+M 2.482.763,21 471.725,01 2.954.488,22

b) costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/de amortizare a investiţiei

publice

Cheltuieli cu utilități: Cuprind cheltuielile cu energia electrică necesară funcționării echipamentelor, nivelul lor fiind estimat în funcție de consumul de energie electrică și de tariful/kwh consum de energie. De asemenea, au mai fost cuprinse costurile aferente consumurilor de material încălzire (peleți), apă și canalizare.

Nr. crt.

Denumire UM Cantitatea lunară

PU Valoare lunară

Valoare anuala

(lei) (lei) (lei) 1. Energie electrică Kwh

140 0,498 139,99 1673.4

2. Peleți mc 2.61 1100 2873,25 34479 3. Apă curentă mc 90 4,12 370,8 4449,6 4 Canalizare mc 90 3,05 274,5 3294 Total - lei 52500 Cheltuieli cu serviciile de service și mentenanță ale echipamentelor

Categorie de cheltuieli Valoare lunară (lei) Valoare anuala (lei)

Cheltuieli cu serviciile de service și mentenanță ale echipamentelor 142 1704

Cheltuieli cu mentenanța clădirii

Categorie de cheltuieli Valoare lunară (lei) Valoare anuala (lei)

Cheltuieli cu serviciile de service și mentenanță ale clădirii 575 6.900

3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, după caz

a) studiu topografic

A fost inițiată realizarea studiului topografic. b) studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului

Studiul geotehnic a fost realizat de către societatea Geologic-Tech SRL (ing. Mihai Traian Bădilă) și a fost anexat prezentei documente. Detalii din cadrul acestuia sunt prezentate mai sus in cadrul acestui SF.

c) studiu hidrologic, hidrogeologic

Nu este cazul.


Pagina 25 din 74

d) studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată

pentru creşterea performanţei energetice

Acest studiu a fost efectuat de către societatea Percon Instalații SRL, iar concluziile acestuia au fost integrate și considerate în elaborarea prezentei documentații.

e) studiu de trafic şi studiu de circulaţie

Nu este cazul. f) raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele

de investiţii ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de

utilitate publică

Nu este cazul. g) studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii

verzi şi peisajere

Nu este cazul. h) studiu privind valoarea resursei culturale

Nu este cazul. i) studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei

Nu este cazul.

3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei

Se propune ca investiția să se realizeze conform următorului grafic:


Pagina 26 din 74

4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico-economic(e) propus(e) 4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi

prezentarea scenariului de referinţă

Cadrul de analiză l-a reprezentat nevoia unei baze salvamont la Păltiniș, în contextul dezvoltării de la an la an a stațiunii, care implică inclusiv creșterea numărului de intervenții. Prin realizarea proiectului se intenţionează Construire bază salvare în Stațiunea Păltiniș.

Orizontul de analiză considerat este de 20 de ani.

Salvamontul din Romania acorda o importanta deosebit de mare prevenirii accidentelor

turistice,insusi „actul de nastere” al Salvamontului HCM 140/1969 este intitulat „prevenirea

accidentelor turistice si organizarea actiunilor de salvare in munti”.

Conform legislației în vigoare, consiliile judeţene în a căror rază administrativ-teritorială se află

trasee turistice montane şi/sau pârtii de schi, au obligativitatea înfiinţării serviciilor publice judeţene

salvamont. Activitatea de bază a serviciului cuprinde patrularea preventivă, căutarea persoanei

dispărute, acordarea primului ajutor medical în caz de accidentare şi transportarea accidentatului

sau a bolnavului la autospeciala de salvare.

Ipoteze în evaluarea alternativelor (scenariilor) (Ipoteze la diferite niveluri, Ipoteze privind analiza

financiară şi analiza economică).

Scenariul „Fără proiect”

Din punct de vedere al analizei financiare, scenariul „Fără proiect” nu presupune cheltuieli pentru

realizarea investiţiei.

Momentant, personalul de salvare isi desfasoara activitatile in conditii necorespunzatoare.

Pentru Consiliul Judetean Sibiu, în acest moment nu există fluxuri financiare de intrare sau de

ieşire aferente centrului. De aceea, nu se justifică o analiză financiară şi nici calculul ratei interne

de rentabilitate financiară.

Din punct de vedere al analizei economice, soluţia „Fără proiect” nu generează efecte benefice,

din aceste considerente rezultă o amplificare a efectelor negative deja existente. Inexistenţa

beneficiilor, implică o valoare foarte mică a ratei interne a rentabilităţii economice (există şi

posibilitatea ca valoarea acesteia să fie negativă).

Scenariul cu proiect

Scenariul cu proiect presupune infiintarea centrului recreativ conform specificaţiilor proiectantului,

iar indicatorii financiari şi economici vor fi descrişi în secţiunile următoare: Analiza financiară,

Analiza economică, Analiza de risc, Analiza de senzitivitate.

Scenariul recomandat: varianta 1 Construire bază salvare în Stațiunea Păltiniș. Avantajele

scenariului recomandat sunt următoarele:


Pagina 27 din 74

- aceasta varianta presupune costuri mai mici.

4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiţia

Riscuri naturale: • riscuri climatice: furtuni, tornade, inundații, îngheț; • riscuri geomorfologice: alunecări de teren, tasări de teren, prăbușiri de teren; • riscuri cosmice căderi de obiecte din atmosferă (cosmos): asteroizi, comete.

Riscuri tehnologice și industriale (hazarde antropice): • accidente datorate muniției neexplodate sau a armelor artizanale; • accidente nucleare, chimice și biologice; • accidente majore pe căile de comunicații; • incendii de mari proporții; • eșecul utilităților publice; • prăbușiri ale unor construcții, instalații sau amenajări;

Pe lângă acestea mai putem enumera și: • Riscuri de securitate fizică; • Riscuri politice; • Riscuri financiare și economice; • Riscuri informaționale.

Riscuri tehnice: Proiectul este adaptat normelor tehnologice și măsurilor recomandate de Uniunea Europeană și legislația națională. În vederea prevenirii riscurilor s-au efectuat o serie de studii geologice, topografice în vederea: • stabilirii soluțiilor tehnice și a valorii investiției de către specialiști cu experiență, pe baza folosirii unor metode moderne de proiectare, în conformitate cu legislația în vigoare; • obținerii avizelor prevăzute în Certificatul de Urbanism; Din punct de vedere al realizării efective a investiției de construire, reprezentantul proiectantului va fi prezent pe șantier de cate ori este necesară modificarea soluției prevăzute inițial în documentația tehnică a lucrării pentru a se verifica necesitatea modificării solicitate și adaptarea la condițiile de amplasament a lucrărilor noi de executat. Inspecția în Construcții este instituția de control din fiecare județ care are dreptul și obligația de a verifica stadiul de execuție a lucrărilor și modul în care se respectă condițiile de calitate ale acestora. Constructorul are obligația de a numi pentru fiecare lucrare un specialist responsabil tehnic cu execuția lucrărilor autorizat, care va avea sarcina să asigure condițiile necesare ca fiecare etapă de execuție să se facă cu respectarea condițiilor de calitate a lucrărilor, dar și respectarea graficului de execuție al lucrărilor contractate implicit cu respectarea termenilor de execuție. Din aceste considerente apreciem aceste riscuri ca fiind minime. Riscuri instituționale și politice: Adoptarea unei strategii nefavorabile (ex. în domeniul impozitului pe profit și pe salarii) ce descurajează investițiile, inițiativele antreprenoriale, motivarea forței de muncă și toate acestea conduc la scăderea nivelului de trai. Din acest punct de vedere riscul este redus. Riscuri interne:


Pagina 28 din 74

Riscurile interne sunt direct legate de proiect și pot apărea în timpul și/sau ulterior fazei de implementare: • Executarea defectuoasă a lucrărilor; • Întreținere și lucrări de intervenție defectuoase; • Supradimensionarea personalului de intervenție și de întreținere; • Incapacitatea financiară a beneficiarului de a susține costurile de întreținere; • Nerespectarea programului de întreținere și reparații; • Nerespectarea graficului de implementare; • Nerespectarea graficului de plăți, respectiv întârzierea plăților; • Nerespectarea termenelor de finalizare a lucrărilor. Riscurile interne pot fi atenuate sau prevenite prin intermediul unor măsuri cu caracter administrativ, cum ar fi: • selectarea unei societăți performante pentru lucrări; • respectarea termenelor de execuție prevăzute; • introducerea unui contract strict, riguros cu termene și responsabilități clare. În cazul materializării acestor riscuri pe perioada de implementare a proiectului se impune identificarea și adoptarea de către Beneficiar, Proiectant și Constructor a unor soluții adecvate. Riscuri externe: Riscurile externe sunt acele riscuri aflate în strânsă legătură cu mediul socio-economic, având o influență considerabilă asupra proiectului propus: - Riscuri economice: • Creșterea inflației; • Deprecierea monedei naționale; • Scăderea veniturilor populației. - Riscuri sociale: • Creșterea costurilor forței de muncă.

În timp ce riscurile interne pot fi atenuate sau prevenite prin intermediul măsurilor de natură administrativă, riscurile externe sunt greu de anihilat, cu atât mai mult cu cât sunt independente de acțiunile întreprinse în cadrul proiectului. În vederea asigurării unei vulnerabilități cât mai mici a investiției propuse la riscuri, se recomandă încheierea unei asigurări care acoperă riscurile menționate mai sus, cel mai probabil a se întâmpla în zona în care va fi realizată investiția.

4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:

a) necesarul de utilităţi şi de relocare/protejare, după caz

Nu este cazul. b) soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare

Pentru funcționarea clădirii, este necesară realizarea branșării la rețeaua de apă și electricitate și racordarea la rețeaua de canalizare. Rețea de alimentare gaze naturale nu există în zonă și de aceea s-a prevăzut cazan pe peleți cu soluții de energie regenerabilă – pompă de caldură.

4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:

a) impactul social şi cultural, egalitatea de şanse

Baza de salvare cu punctul de prim ajutor este prin definiție o dotare publică, administrată de un serviciu public care are menirea de a-și îndeplini misiunea fără a face discriminare de sex, naționalitate, etnie sau rasă.


Pagina 29 din 74

Punctul de prim ajutor este accesibil pentru persoane cu dizabilități (fotoliu rulant). Întreaga zonă de acces în baza de salvare și în punctul medical de prim ajutor este configurată în acest fel din perspectiva accesibilității. Astfel, ușa de acces principal în baza de salvare este de 1 m lățime. Ușa de acces în cabinetul de prim ajutor are lățimea de trecere de 1,2 m. Pe de altă parte, pe durata implementării proiectului, toate contractele subsecvente care vor fi atribuite vor respecta principiul egalității de gen, iar selecția echipelor și a operatorilor economici implicați în implementarea proiectului se va face exclusiv în funcție de experiență, capacitate și competențe, căutându-se a se realiza o reprezentare echitabilă și echilibrată în cadrul factorilor însărcinați cu implementarea.

b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de realizare,

în faza de operare

Pentru realizarea investiţiei propuse se va contracta o firma specializată în domeniu pe baza procedurii de achiziție publică, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Prin urmare, proiectul de faţă nu creează locuri de muncă în faza de execuţie, întrucât activităţile de executare a lucrărilor de construcții nu se vor realiza în regie proprie. În mod indirect, proiectul propus poate crea locuri de muncă pentru agenţii economici care vor participa la realizarea acestei investiţii. Acest lucru este însă greu de determinat întrucât depinde de capacitatea actuală a fiecărui agent economic. Pentru operarea bazei de salvare va fi angajată permanent o persoană cu funcția de administrator/dispecer.

c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a siturilor

protejate, după caz

Clădirea proiectată nu are un impact negativ asupra factorilor de mediu sau biodiversității și nu este situată în situri protejate. Lucrările de execuţie pentru investiţie trebuie realizate astfel încât să nu creeze dereglări ecologice, respectând legislaţia română în domeniu: • OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, versiunea actualizata la data de 3.12.2008; • Legea 265/2006 pentru aprobarea OUG nr 195/2005 privind protecţia mediului; • Legea 107/1996 “Legea apelor” şi celelalte acte legislative în vigoare privind protecţia mediului, specifice fiecărei categorii de elemente ale mediului care trebuie protejate. Protecţia calităţii apelor Având în vedere faptul că apele rezultate de pe suprafaţa obiectivului nu sunt ape reziduale, nu sunt necesare staţii sau instalaţii de epurare ale acestor ape. Apa folosită la diferite procese tehnologice (curăţarea suprafeţelor, udarea suprafeţelor ş.a.) va fi apă curată conform SR EN 1008:2003 “Apă de preparare pentru beton” şi nu reprezintă sursă de poluare în urma folosirii ei la respectivele lucrări. Protecţia aerului Obiectivul, în sine, la darea lui în folosinţă, nu va produce noxe care ar putea polua aerul. Nu sunt necesare măsuri speciale pentru protecţia calităţii aerului. Noxele ce pot polua aerul sunt produse în timpul lucrărilor de execuţie: cele rezultate din mixtura asfaltică pe perioada punerii în operă, din realizarea săpăturii şi a turnării betoanelor. La transportul şi depozitarea materialelor granulare care pot elibera particule fine, se vor lua măsuri de acoperire a acestora. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor Zgomote şi vibraţii vor apărea în perioada de execuţie, datorită utilajelor, dar durata acestora este limitată la perioada de lucru de zi. Aceste zgomote se pot încadra în limitele maxime ale STAS 10009/88. Protecţia solului şi subsolului


Pagina 30 din 74

În perioada de execuţie, sursele de poluare a solului pot fi cele provenite de la traficul de utilaje şi vehicule grele desfăşurat, prin pierderi de accidentale de ulei sau combustibil, de la manipularea unor substanţe potenţial poluatoare (vopsele, carburanţi, solvenţi etc.). Deşeurile rămase nu se vor lăsa sau împrăştia pe terenul din jur, ci se vor depozita în recipiente şi se vor duce la o groapă de gunoi autorizată. Constructorul va urmări realizarea unor cofraje etanşe astfel încât să se evite scurgeri intense de lapte de ciment. Apa folosită la diferite procese tehnologice (curăţarea suprafeţelor, udarea suprafeţelor ş.a.) va fi apă curată conform SR EN 1008:2003 şi nu reprezintă sursă de poluare în urma folosirii ei la respectivele lucrări. În perioada de operare, sursele de poluare sunt doar accidentale (pierderi de substanţe toxice, produse petroliere). Nu sunt necesare măsuri speciale pentru protecţia solului. Gospodărirea deşeurilor Pe zona constructiei şi în zona învecinată nu pot apărea deşeuri decât la executarea lucrărilor. În această situaţie, constructorul va avea în vedere ca pe tot parcursul executării lucrărilor să păstreze zona în perfectă stare de curăţenie. Această sarcină cade în seama executantului, deoarece la terminarea lucrărilor zona va fi predată către beneficiar curată. Constructorul are obligaţia să încheie contract cu o firmă specializată în gestionarea deşeurilor. Deşeuri diverse (solide-balast, pietriş, metal, lemn etc.) vâscoase (grăsimi, uleiuri etc.) în cantităţi modeste, se vor neutraliza sau se vor depozita în locuri special amenajate conform H.G. 865/2002. Deşeurile rezultate în urma executării lucrărilor de terasamente, pietrişul, pământul, elemente de beton degradate se încarcă şi se transportă în locurile special amenajate, indicate de autoritatea contractantă, cu respectarea condiţiilor de refacere a cadrului natural. Lucrări de ecologizare După finalizarea etapei de execuţie se trece la dezafectarea organizării de şantier. Constructorul este obligat să predea beneficiarului zona curată. După finalizarea lucrărilor de modernizare, constructorul are obligaţia refacerii mediului natural, prin ecologizarea zonei afectate şi replantări.

d) impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care acesta

se integrează, după caz

Clădirea propusă se integrează armonios cu contextul natural în care se va realiza.

4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii

Dimensionarea obiectivului de investiții a fost făcută ca urmare a studierii necesarului beneficiarului și a utilizatorului clădirii, bazat pe o analiză scrupuloasă a numărului și a gradului de dificultate a intervențiilor din ultimii ani, precum și a nevoilor de formare/instructaj ale întregii echipe și ale colegilor din alte structuri/județe.

4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară

Principalul obiectiv al analizei cost-beneficiu financiare este de a calcula indicatorii

performanţei financiare a proiectului (profitabilitatea sa). Această analiză este dezvoltată din punctul de

vedere al Consiliului Judetean Sibiu.

Metoda utilizată în dezvoltarea CBA financiară este cea a „fluxului net de numerar actualizat”.

Orizontul de analiză considerat este de 20 de ani.


Pagina 31 din 74

Rata de actualizare recomandată în cadrul analizei financiare este de 5%.

Analiza financiară va evalua în special:

a) profitabilitatea financiară a investiţiei şi a contribuţiei proprii investite în proiect;

b) cantitatea optimă de intervenţie financiară din partea fondurilor guvernamentale;

c) durabilitatea financiară a proiectului în condiţiile intervenţiei financiare din partea fondurilor

guvernamentale.

CONCLUZII PRIVIND INDICATORII DE PERFORMANŢĂ AI INVESTIŢIEI varianta 1

Profitabilitatea financiarăa investiţiei în proiect se determină cu indicatorii VAN

(valoarea actualizata netă) şi RIR (rata internă de rentabilitate). Total valoare investiţie include

totalul costurilor eligibile şi ne-eligibile din Devizul de cheltuieli.

Indicatorii calculaţi în cadrul analizei financiare trebuie să se încadreze în următoarele limite:

- Valoarea actualizată netă (VAN) trebuie să fie < 0=-594193,652

- Rata internă de rentabilitate (RIR) trebuie să fie < rata de actualizare (5%)=-0,013

- Raportul cost/beneficii <1, unde costurile se referă la costurile de exploatare pe perioada de

referinţă, iar beneficiile se referă la veniturile obţinute din exploatarea investiţiei.=0,323

Pentru ca un proiect să necesite intervenţie financiară nerambursabilă, VAN trebuie să fie

negativ, iar RIR mai mică decât rata de actualizare.

CONCLUZII PRIVIND INDICATORII DE PERFORMANŢĂ AI INVESTIŢIEI varianta 2

Profitabilitatea financiară a investiţiei în proiect se determină cu indicatorii VAN

(valoarea actualizata netă) şi RIR (rata internă de rentabilitate). Total valoare investiţie include

totalul costurilor eligibile şi ne-eligibile din Devizul de cheltuieli.

Indicatorii calculaţi în cadrul analizei financiare trebuie să se încadreze în următoarele limite:

- Valoarea actualizată netă (VAN) trebuie să fie < 0 VAN=-630867,432

- Rata internă de rentabilitate (RIR) trebuie să fie < rata de actualizare (5%) RIR =-0,013

- Raportul cost/beneficii < 1, unde costurile se referă la costurile de exploatare pe perioada de

referinţă, iar beneficiile se referă la veniturile obţinute din exploatarea investiţiei.=0,310

Pentru ca un proiect să necesite intervenţie financiară nerambursabilă, VAN trebuie să fie

negativ, iar RIR mai mică decât rata de actualizare.

Evolutia prezumtiva a tarifelor

Nu vor fi percepute tarife.

EVOLUŢIA PREZUMATĂ A COSTURILOR DE OPERARE (SERVICII EXISTENTE, PERSONAL,

ENERGIE, OPERAREA NOILOR INVESTIŢII, ÎNTREŢINEREA DE RUTINĂ ŞI REPARAŢII)

Costurile de exploatare preconizate includ următoarele elemente:

- cheltuielile cu personalul care va deservi centrul;


Pagina 32 din 74

- costul utilităţilor (energie electrică, combustibil pentru încălzire şi apă caldă, apă etc.).

Costurile de exploatare aferente întreţinerii şi igienizării se referă la:

- zugrăveli;

- vopsitorii;

- alte lucrări necesare păstrării centrului în stare de funcţionare, ce se vor efectua periodic.

A se vedea justificările referitoare la costurile de întreţinere şi tabelul „T2. Costuri şi venituri

din exploatare”.

Evolutia prezumtiva a veniturilor

Nu vor fi percepute tarife pentru folosirea centrului, prin urmare nu vor exista venituri.

Justificări:

� Valoarea reziduală a investiţiei pentru realizarea investiţiei este considerată ca fiind de aproximativ

78% din valoarea evaluării iniţiale a lucrărilor investiţiei de bază (având în vedere evoluţia pieţei

imobiliare, intervalul de timp pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere şi volumul acestora, precum

şi determinarea gradului de uzură fizică conform Normativului P135/1995, aprobat prin ordinul

MLPAT nr. 2/N/20.01.1995, precum şi al Avizului nr. 67 din 23.08.1999 al Consiliului Tehnico-

ştiinţific al MLPAT);

� Costurile de întreţinere previzionate, conform specificaţiilor proiectantului, au în vedere lucrări de

genul: reparaţii, zugrăveli, vopsitorie etc., efectuate o dată la şase ani. De asemenea, în fiecare an

a fost prevăzută o sumă minimă pentru lucrări de întreţinere curente (mobilier, grupuri sanitare

etc.);

� Sursele de finanţare au în vedere costul lucrărilor de întreţinere, pentru care Consiliul Judetean

Sibiu va aloca sume anuale corespunzătoare. Necesarul de finanţare la nivelul anului 2018 va fi de

aproximativ 9.000 euro. În funcţie de necesitaţi, nivelul subvenţiilor se poate majora în viitor. De

asemenea, în fiecare an Primăria va aloca fonduri suplimentare necesare efectuării reparaţiilor de

amploare indicate care au intervalul de execuţie şase ani (deoarece acestea au valori

substanţiale);

� În calculul sustenabilităţii proiectului nu s-a luat în considerare valoarea reziduală a investiţiei,

deoarece investiţia nu va fi lichidată la sfârşitul ultimului an de previziune, deci nu există o intrare

reală de bani;

� Din totalul valorii construcţii şi montaj, forţa de muncă reprezintă aproximativ 15% (conform

proiectantului şi devizelor);

� Toate costurile suplimentare care nu sunt incluse în Construcţii+Montaj sunt incluse în analiza

financiară la capitolul „Alte cheltuieli suplimentare fata de C+M” (acestea referindu-se la


Pagina 33 din 74

următoarele articole: “Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finanţare”, “Cheltuieli aferente

implementării proiectului” etc.);

Valoarea raportului VI

VAVN este -0,16667 (proiectul nu este generator de profit)

Unde:VAVN – valoarea actualizată a veniturilor nete, VI – valoarea investiţiei

4.7. Analiza cost-eficacitate

1. Definirea proiectului Scopul proiectului de investitii este ”Construire bază salvare în Stațiunea Păltiniș” Cresterea eficacitatii serviciilor de salvare. Investitia va avea un impact pozitiv asupra turismului local si va ajuta la stimularea dezvoltarii mediului de afaceri local. Pentru definirea proiectului, am pornit de la întrebarea: CARE SUNT BENEFICIILE SOCIO – ECONOMICE CARE POT FI OBŢINUTE PRIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI?

Dezvoltarea infrastructurii de baza şi a serviciilor

Creşterea numărului de locuitori si de turisti din Statiunea Paltinis care beneficiază de servicii îmbunătăţite.

Infiintarea cladirii cu functionalitatea de baza de salvare.

DEFINIREA OBIECTIVELOR

CARE SUNT BENEFICIILE SOCIO-

ECONOMICE CARE POT FI OBTINUTE PRIN

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI?

Obiectiv general

Obiectiv specific

Obiectiv operaţional

Beneficii rezultate în urma

implementării proiectului

Asigurarea unor conditii optime de

munca pentru personalul de salvare

Cresterea turismului local

Dezvoltarea mediului de afaceri local

Creşterea venitului pe cap de locuitor Creşterea valorii consumului pe cap de

locuitor


Pagina 34 din 74

Orizontul de timp recomandat de COMISIA EUROPEANA pentru analiza economico – financiara in

sectorul infrastructurii este de 20 de ani.

2. Descrierea alternativelor proiectului

In acest subcapitol vor fi identificate trei variante de investitie, vor fi analizate fiecare in parte, comparate si in final va fi aleasa varianta optima de investitie pe baza unor criterii de selectie bine fundamentate. Astfel, vor fi prezentate scenariile tehnico economice de implementare a proiectului, reprezentand diverse alternative investitionale dimensionate valoric. Scenariile luate in calcul, in numar de trei, sunt urmatoarele: Varianta zero – varianta fără investiţie (BAU) Din punct de vedere al analizei cost eficienta, scenariul „Fără proiect” nu presupune cheltuieli pentru realizarea investiţiei. Prin pastrarea situatiei existente nu se vor produce efecte. Din punct de vedere al analizei economice, soluţia „Fără proiect” nu generează efecte benefice, din aceste considerente rezultă o amplificare a efectelor negative deja existente. Inexistenţa beneficiilor, implică o valoare foarte mică a ratei interne a rentabilităţii economice (există şi posibilitatea ca valoarea acesteia să fie negativă). Varianta 1 Scenariul nr.1

INFRASTRUCTURA

• Sistemul de fundare va fi alcatuit din fundatii izolate tip bloc beton simplu si cuzineti din beton

armat monolit legate intre ele cu grinzi de fundare din beton armat monolit. La nivelul demisolului pe

conturul exterior sunt prezente diafragme din beton armat monolit clasa C20/25.

• Pardoseala va fi executata din beton slab armat cu STNB, sub pardoseala va fi dispus un strat

de polistiren extrudat si un strat de balast vibrocompactat, pozitionate peste umplutura de pamant

vibrocompactata mecanic in straturi caracteristice de maxim 20 cm grosime.

SUPRASTRUCTURA

• Suprastructura va fi alcatuita din cadre de beton armat monolit clasa C20/25 dispuse ortogonal.

• Planseele vor fi realizate din beton armat monolit, iar la partea superioara constructia se va

inchide cu o sarpanta din grinzi din lemn rectangulare si grinzi cu zabrele din lemn esenta de rasinoase,

calitatea I clasa 1 de exploatare tratat antiseptic si ignifugat .

• Circulatia pe verticala se va realiza prin intermediul unei scari cu rampe din beton armat

monolit clasa C20/25.


Pagina 35 din 74

Varianta 2

Scenariul nr.2

INFRASTRUCTURA







SUPRASTRUCTURA





• Circulatia pe verticala se va realiza prin intermediul unei scari cu rampe din metal placata cu

lemn masiv esenta tare.

Scenariul recomandat: varianta 1. Avantajele scenariului recomandat sunt următoarele:

- aceasta varianta presupune costuri mai mici;

Analiza aplicabilitatii metodei ACE Conform continutului cadrul din HG907/2017, în cazul obiectivelor de investiţii a căror valoare

totală estimată nu depăşeşte pragul pentru care documentaţia tehnico-economică se aprobă prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se elaborează analiza cost-eficacitate.

Varianta 2 – scenariul 1 lei fara TVA TVA lei cu TVA TOTAL GENERAL: 2.999.991,24 565.170,67 3.565.161,92 din care: C+M 2.309.884,55 438.878,07 2.748.762,62

Varianta 3 – scenariul 2 lei fara TVA TVA lei cu TVA TOTAL GENERAL: 3.185.204,67 599.999,92 3.785.204,59 din care: C+M 2.482.763,21 471.725,01 2.954.488,22

Concluzie: nici una din valorile estimate in cazul celor doua variante de investitie nu depaseste pragul

pentru care documentaţia tehnico-economică se aprobă prin hotărâre a Guvernului, deci este necesara

intocmirea analizei cost eficacitate.


Pagina 36 din 74

1. Identificarea si calcularea costurilor (evaluarea costurilor totale pentru fiecare alternativa)

Varianta 0 Deoarece prin pastrarea situatiei existente nu vor fi efecte, respectiv nu va creste numarul persoane ce vor participa la activitatile social-culturale nu se va lua in considerare aceasta varianta. Varianta 1

INFRASTRUCTURA







SUPRASTRUCTURA





• Circulatia pe verticala se va realiza prin intermediul unei scari cu rampe din beton armat

monolit clasa C20/25.

Varianta 2

INFRASTRUCTURA







SUPRASTRUCTURA






Pagina 37 din 74

• Circulatia pe verticala se va realiza prin intermediul unei scari cu rampe din metal placata cu

lemn masiv esenta tare.

2. Realizarea comparabilitatii alternativelor Compararea alternativelor se va realiza din punct de vedere al costurilor unitare anuale pentru cele 2 scenarii.

Varianta Cost mediu/an Varianta 1 368.337,20 Varianta 2 379.339,33

3. Masurarea impactului (din punct de vedere fizic)

Efectele/ beneficiile infiintarii bazei sunt multiple, dar vom lua in calcul numarul de persoane ce vor

beneficia direct.

Varianta 2 – scenariul 1: 220 persoane.

Varianta 3 – scenariul 2: 220 persoane.

4. Calculul raportului cost – eficacitate Raportul ACE este rezultatul împărţirii valorii actuale a costurilor totale (VATcost) la efectele/ beneficiile

exprimate în termeni fizici. Atât costurile, cât şi beneficiile vor fi considerate incremental (sistem cu

proiect pentru alternativele analizate minus sistem fără proiect – scenariul Business as Usual / „a face

minimum” BAU)

Model de calcul al raportului ACE:

Raportul ACE = VATCost cu proiect - VATCost BAU /Efect cu proiect - EfectBAU

Raportul ACE - intrucat variant 0 nu genereaza costuri, se vor compara costuri/locuitor.

Varianta Cost mediu/persoana Varianta 1 1674 Varianta 2 1724

5. Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate implică studierea impactului pe care modificarea variabilelor (costurile şi beneficiile) îl poate avea asupra indicatorilor financiari şi economici calculaţi pentru proiectul de infiintare centrului.

S-a realizat o analiza privind posibilitatea cresterii/scaderii costurilor investitiilor cu 20%.


Pagina 38 din 74

6. Evaluarea globala, concluzii. In urma realizarii analizei cost-eficacitate rezulta drept cea mai favorabila varinta 2 – scenariul

1:

Varianta Cost mediu/persoana

Persoane beneficiare

Cost mediu/persoana

Varianta 1 368.337,20 220 1674 Varianta 2 379.339,33 220 1724

4.8. Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate implică studierea impactului pe care modificarea variabilelor (costurile şi

beneficiile) îl poate avea asupra indicatorilor financiari şi economici calculaţi pentru proiectul de

transport. Analiza riscului constă în studierea probabilităţii ca un proiect să realizeze o performanţă

satisfăcătoare, considerând RIR şi VAN ca şi variabilitatea rezultatelor comparativ cu cele mai bune

estimări făcute anterior şi calculate în situaţia (scenariul) de bază.

Etapele parcurse în realizarea Analizei de senzitivitate:

a) efectuarea unei analize a calităţilor variabilelor;

b) identificarea tuturor variabilelor folosite în calculul intrărilor şi ieşirilor din analiza financiară şi

gruparea lor în categorii omogene;

c) selectarea acelora care au elasticitate redusă sau marginală (care conduc la variaţii ale RIR-

VAN).

Ca un criteriu general se consideră acei parametri pentru care o variaţie (pozitivă sau negativă) de 1%

duce la variaţia corespunzătoare cu 1% a RIR sau 5% pentru valoarea de bază a VAN. Riscurile

potenţiale care pot să apară în derularea proiectului de investiţii se referă la:

Cost mediu/persoana Persoane beneficiare Cost mediu/persoana

Varianta 1 294,669.76 368,337.20 442,004.64

Varianta 2 303,471.47 379,339.33 455,207.20

0.00

50,000.00

100,000.00

150,000.00

200,000.00

250,000.00

300,000.00

350,000.00

400,000.00

450,000.00

500,000.00


Pagina 39 din 74

a) apariţia de costuri suplimentare pe parcursul proiectului faţă de cele înscrise în devizul de

lucrări şi bugetul proiectului;

b) influenţa variaţiei în timp a preţurilor (este posibilă o creştere a preţurilor incluse în devizul din

studiul de fezabilitate, corelată cu o scădere a ratei de schimb valutar leu/euro).

c) Variabile selectate pentru analiza de senzitivitate.

total costuri de investiţie

total costuri de întreţinere şi operare

factorul de actualizare

Având în vedere că proiectul propus spre finanţare este un proiect care nu generează venituri directe,

la nivelul Analizei financiare realizate, variabilele critice identificate (care pot avea variaţii pozitive şi

negative) au fost cele legate de costurile investiţiei dar şi cele referitoare la costurile de întreţinere şi

operare. Analiza de senzitivitate trebuie să determine şi valorile indicatorilor de performanţă ai

investiţiei pentru cea mai nefavorabilă situaţie, precum şi pentru cel mai avantajos caz.

Pentru aceasta s-au considerat variaţii absolute de 20% favorabile şi nefavorabile ale variabilelor cheie

şi s-au calculat valorilor corespondenţe pentru RIRF şi VANF. Această variaţie de ( -20%, 20%) poate fi

considerată ca fiind intervalul maxim de variaţie a factorilor care influenţează modelul.

RIR

Variatia in procente -20% -10% 0% 10% 20%

Variatia cost. de intretinere -0,01299 -0,01299 -0,01299 -0,01299 -0,01299

Variatia cost.cu investitia -0,00133 -0,00750 -0,01299 -0,01793 -0,02242

Variatia ratei de actualizare -0,01299 -0,01299 -0,01299 -0,01299 -0,01299

-0.02500

-0.02000

-0.01500

-0.01000

-0.00500

0.00000

1 2 3 4 5

Variatia cost. deintretinere

Variatia cost.cuinvestitia

Variatia ratei deactualizare


Pagina 40 din 74

VAN

Variatia in procente -20% -10% 0% 10% 20%

Variatia cost. de intretinere -594.193,652 -594.193,652 -594.193,652 -594.193,652 -594.193,652

Variatia cost.cu investitia -475.354,921 -534.774,286 -594.193,652 -653.613,017 -713.032,382

Variatia ratei de actualizare -713.032,382 -648.211,256 -594.193,652 -548.486,448 -509.308,844

Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

Prin analiza de risc au fost identificaţi următorii factori care pot acţiona asupra ratei interne de

rentabilitate (atât financiară, cât şi economică):

- inflaţia;

- salariul nominal;

- salariul real;

- cheltuielile cu utilităţile şi de întreţinere;

- implicaţiile sociale identificate la nivelul proiectului;

Comportamentul acestor factori şi efectele asupra indicatorilor proiectului sunt detaliate în cadrul

analizei de senzitivitate.

Evoluţia ratelor de rentabilitate (financiară IRR şi economică ERR) într-o anumită direcţie este

determinată în primul rând de dinamica pieţei materialelor de construcţii, de preţurile oferite de către

firmele existente pe piaţă. O eventuală creştere a preţurilor prin intermediul inflaţiei poate afecta mai

mult decât proporţional costurile proiectului, generând reducerea valorii actuale nete a investiţiei şi

creşterea riscului operaţional.

Modificarea variabilelor salarii şi costuri prezintă o elasticitate pozitivă, dar cu o valoare subunitară în

cazul ratei interne de rentabilitate şi supraunitară în cazul ratei rentabilităţii economice, ceea ce se

-800,000.000

-700,000.000

-600,000.000

-500,000.000

-400,000.000

-300,000.000

-200,000.000

-100,000.000

0.000

1 2 3 4 5

Variatia cost. deintretinere

Variatia cost.cuinvestitia

Variatia ratei deactualizare


Pagina 41 din 74

explică prin faptul că asupra ratelor de rentabilitate financiară şi economică acţionează în acelaşi

moment factori cu direcţii de acţiune diferite. La nivelul economiei naţionale se are în vedere majorarea

salariilor la orice nivel, caz în care scenariul de evoluţie al salariului nominal şi real ar urma trendul

ascendent al salariului minim pe economie şi al salariului mediu pe economie.

O dinamică diferită faţă de costuri o au evoluţia variabilelor salarii nominale şi reale. Amplitudinea

modificării acestor variabile determină o amplitudine mai mică a modificării ratelor de rentabilitate ale

proiectului. Aceasta se explică prin faptul că variabilele menţionate deţin o pondere mai mică în

valoarea totală a acestuia.

Creşterea intensităţii pozitive a implicaţiilor sociale antrenează o creştere a ratei de rentabilitate

economică, dar cu o amplitudine redusă.

Diminuarea riscurilor cu implicaţii majore care se pot ivi la nivelul proiectului, precum costurile de

realizare şi operare, inflaţia şi salariile nu pot fi influenţate de politica economică şi socială a

Administraţiei Locale a Judetului Sibiu, administratorul legal. Toate acestea sunt influenţate de evoluţia

macroeconomica a României.


Pagina 42 din 74

ANEXE

T1 Investi ţii totale – LEI varianta 1Poz. Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

1 Teren inclusiv amenajări s i utilitati 376179 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2 Investiţie propriu-zisă 2776325 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3 Echipament nou ş i uzat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4 Organizare şantier 52372 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5 Cheltuieli neprevazute 178500 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6 Construc ţii şi instala ţii 3383375 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7Studii de teren, proiectare, consultanţă, asistenţă tehnică

145418 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8 Avize, acorduri, autorizaţii, organizare achiziţie publică 9520 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

9Alte cheltuieli anterioare producţiei (comisioane, taxe, cote legale, costuri de finanţare)

25409 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

10 Cheltuieli aferente implementării proiectului 1440 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

11 Cheltuieli anterioare produc ţiei 181787 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

12 Costurile investi ţiei 3565162 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

13 Numerar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

14 Clienţi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

15 Rezerva 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

16 Datorii pe termen scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

17 Capital de lucru net 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

18 Varia ţii ale capitalului de lucru 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

19 Înlocuirea echipamentului cu durată scurtă de viaţă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

20 Valoarea reziduală -2780826,3

21 Alte articole de investi ţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -2780826,3

22 Costurile totale ale investi ţiei 3565162 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -2780826,3


Pagina 43 din 74

T2 Costuri şi venituri din exploatare – LEI varianta 1Poz. Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

1Venituri din taxe inscriere copii

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2 Alte venituri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3 Venituri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4 Forţa de muncă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5 Energie electrică 0 12000 12600 13230 13892 14586 15315 16081 16885 17729 17729 17729 17729 17729 17729 17729 17729 17729 17729 17729

6 Combustibil 0 4500 4725 4961 5209 5470 5743 6030 6332 6649 6649 6649 6649 6649 6649 6649 6649 6649 6649 6649

7 Întreţinere 0 6000 6000 6000 6000 6000 12000 6000 6000 6000 6000 6000 6000 6000 6000 6000 6000 6000 12000 6000

8 Costuri administrative 0 30000 31500 33075 34729 36465 38288 40203 42213 44324 44324 44324 44324 44324 44324 44324 44324 44324 44324 44324

9Costuri de exploatare totale

0 52500 54825 57266 59830 62521 71347 68314 71430 74702 74702 74702 74702 74702 74702 74702 74702 74702 80702 74702

10Venit net din exploatare

0 -52500 -54825 -57266 -59830 -62521 -71347 -68314 -71430 -74702 -74702 -74702 -74702 -74702 -74702 -74702 -74702 -74702 -80702 -74702

T3 Surse de finan ţare –LEI varianta 1Poz. Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

1 Capital privat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2 Nivel regional 145418,00 23287,500 24451,875 25674,469 26958,192 28306,102 29721,407 31207,477 32767,851 34406,244 36126,556 37932,884 39829,528 41821,004 43912,054 46107,657 48413,040 50833,692 53375,377 56044,145

3 Nivel central 3419743,91 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4Totalul contribu ţiei publice naţionale aferente investi ţiei

3565161,91 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5 Resurse externe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6Obligaţiuni ş i alte resurse financiare

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7 Credite BEI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8 Alte împrumuturi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

9 Total resurse financiare 3565161,91 23287,500 24451,87 5 25674,469 26958,192 28306,102 29721,407 31207,477 32767,851 34406,244 36126,556 37932,884 39829,528 41821,004 43912,054 46107,657 48413,040 50833,692 53375,377 56044,145

T3 Sustenabilitate financiar ă –LEI varianta 1Poz. Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

1 Total resurse financiare 3565161,91 46575 48903,75 51349 53916 56612 59443 62415 65536 68812 72253 75866 79659 83642 87824 92215 96826 101667 106751 112088

2 Venituri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3 Total intr ări 3565161,91 46575 48903,75 51349 53916 56612 59443 62415 65536 68812 72253 75866 79659 83642 87824 92215 96826 101667 106751 112088

4 Total costuri de exploatare 0 52500 55125 57881 60775 63814 67005 70355 73873 77566 81445 85517 89793 85517 85517 85517 85517 85517 171034 85517

5 Total costuri investiţii 3565161,91 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6 Dobânda 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7 Rambursare credite 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8 Taxe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

9 Total ie şiri 3565161,91 52500 55125 57881,25 60775,31 63814,08 6700 4,78 70355,02 73872,77 77566,41 81444,73 85516,97 89792,8163 85516,9679 85516,9679 85516,97 85516,97 85516,97 171033,936 85516,97

10 Total flux numerar 0 -5925 -6221 -6532 -6859 -7202 -7562 -7 940 -8337 -8754 -9192 -9651 -10134 -1875 2307 6698 11309 16150 -64283 26571

11 Flux de numerar total cumulat 0 -5925 -12146 -12754 -13391 -14061 -14764 -15502 -16277 -17091 -17946 -18843 -19785 -12009 432 9005 18007 27460 -48133 -37712


Pagina 44 din 74

Poz. Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

1 Venituri 0 52500 54825 57266,25 59829,56 62521,04 71347,09 68314,45 71430,17 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 80701,68 74701,68

2 Valoare reziduală - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2780826

3 Venituri totale 0 52500 54825 57266,25 59829,56 62521,04 7 1347,09 68314,45 71430,17 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 80701,68 2855528

4 Costuri de exploatare totale 0 52500 54825 57266,25 59829,56 62521,04 71347,09 68314,45 71430,17 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 80701,68 74701,68

5 Dobânzi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


7 Capital privat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8Totalul contribuţiei publice naţionale

3565162 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

9 Cheltuieli totale 3565162 52500 54825 57266,25 59829,56 6 2521,04 71347,09 68314,45 71430,17 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 80701,68 74701,68

10 Flux de numerar net -3565162 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 278082 6

11Rata intern ă a rentabilit ăţii financiare a capitalului

12Valoarea net ă financiar ă actual ă a capitalului

13 Raport cost/beneficii

14 Rata de actualizare

15 Factor de actualizare 0,9259 0,8573 0,7938 0,735 0,6806 0,6302 0,5835 0,5403 0,5002 0,4632 0,4289 0,3971 0,3677 0,3405 0,3152 0,2919 0,2703 0,2502 0,2317 0,2145

16 Flux de numerar actualizat -3300983 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 596487,2

T4. Rata intern ă a rentabilit ăţii financiare a capitalului – LEI varianta 1

-0,013

-594193,652

5,000

-0,013

-594193,652

5,000

0,323 0,323


Pagina 45 din 74

T1 Investi ţii totale – LEI varianta 2Poz. Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

1 Teren inclusiv amenajări si utilitati 401407,19 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2 Investiţie propriu-zisă 2969237,2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3 Echipament nou ş i uzat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4 Organizare şantier 52371,9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5 Cheltuieli neprevazute 178500 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6 Construc ţii şi instala ţii 3601516 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7Studii de teren, proiectare, consultanţă, asistenţă tehnică

145418 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8 Avize, acorduri, autorizaţii, organizare achiziţie publică 9520 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

9Alte cheltuieli anterioare producţiei (comisioane, taxe, cote legale, costuri de finanţare)

27310 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

10 Cheltuieli aferente implementării proiectului 1440 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

11 Cheltuieli anterioare produc ţiei 183688 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

12 Costurile investi ţiei 3785205 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

13 Numerar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

14 Clienţi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

15 Rezerva 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

16 Datorii pe termen scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

17 Capital de lucru net 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

18 Varia ţii ale capitalului de lucru 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

19 Înlocuirea echipamentului cu durată scurtă de viaţă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

20 Valoarea reziduală -2952459,6

21 Alte articole de investi ţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -2952459,6

22 Costurile totale ale investi ţiei 3785205 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -2952459,6

T2 Costuri şi venituri din exploatare – LEI varianta 2Poz. Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

1Venituri din taxe inscriere copii

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2 Alte venituri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3 Venituri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4 Forţa de muncă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5 Energie electrică 0 12000 12600 13230 13892 14586 15315 16081 16885 17729 17729 17729 17729 17729 17729 17729 17729 17729 17729 17729

6 Combustibil 0 4500 4725 4961 5209 5470 5743 6030 6332 6649 6649 6649 6649 6649 6649 6649 6649 6649 6649 6649

7 Întreţinere 0 6000 6000 6000 6000 6000 12000 6000 6000 6000 6000 6000 6000 6000 6000 6000 6000 6000 12000 6000

8 Costuri administrative 0 30000 31500 33075 34729 36465 38288 40203 42213 44324 44324 44324 44324 44324 44324 44324 44324 44324 44324 44324

9Costuri de exploatare totale

0 52500 54825 57266 59830 62521 71347 68314 71430 74702 74702 74702 74702 74702 74702 74702 74702 74702 80702 74702

10Venit net din exploatare

0 -52500 -54825 -57266 -59830 -62521 -71347 -68314 -71430 -74702 -74702 -74702 -74702 -74702 -74702 -74702 -74702 -74702 -80702 -74702


Pagina 46 din 74

T3 Surse de finan ţare –LEI varianta 2Poz. Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

1 Capital privat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2 Nivel regional 145418,00 40,941 42,988 45,13745 47,39433 49,76404 52,25224 54,86486 57,6081 60,4885 63,51293 66,68857 70,023 73,52415 77,20036 81,06038 85,1134 89,36907 93,83752 98,5294

3 Nivel central 3639786,59 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4Totalul contribu ţiei publice naţionale aferente investi ţiei

3785204,59 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5 Resurse externe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6Obligaţiuni ş i alte resurse financiare

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7 Credite BEI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8 Alte împrumuturi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

9 Total resurse financiare 3785204,59 40,941 42,988 45,13 7 47,394 49,764 52,252 54,865 57,608 60,489 63,513 66,689 70,023 73,524 77,200 81,060 85,113 89,369 93,838 98,529

T3 Sustenabilitate financiar ă –LEI varianta 2Poz. Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

1 Total resurse financiare 3785204,59 40941 42988,05 45137 47394 49764 52252 54865 57608 60489 63513 66689 70023 73524 77200 81060 85113 89369 93838 98529

2 Venituri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3 Total intr ări 3785204,59 40941 42988,05 45137 47394 49764 52252 54865 57608 60489 63513 66689 70023 73524 77200 81060 85113 89369 93838 98529

4 Total costuri de exploatare 0 52500 55125 57881 60775 63814 67005 70355 73873 77566 81445 85517 89793 85517 85517 85517 85517 85517 171034 85517

5 Total costuri investiţii 3785204,59 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6 Dobânda 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


8 Taxe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

9 Total ie şiri 3785204,59 52500 55125 57881,25 60775,31 63814,08 6700 4,78 70355,02 73872,77 77566,41 81444,73 85516,97 89792,8163 85516,9679 85516,9679 85516,97 85516,97 85516,97 171033,936 85516,97

10 Total flux numerar 0 -11559 -12137 -12744 -13381 -14050 -1 4753 -15490 -16265 -17078 -17932 -18828 -19770 -11993 -8317 -4457 -404 3852 -77196 13012

11 Flux de numerar total cumulat 0 -11559 -23696 -24881 -26125 -27431 -28803 -30243 -31755 -33343 -35010 -36760 -38598 -31763 -20309 -12773 -4860 3449 -73344 -64184

Poz. Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

1 Venituri 0 52500 54825 57266,25 59829,56 62521,04 71347,09 68314,45 71430,17 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 80701,68 74701,68

2 Valoare reziduală - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2952460

3 Venituri totale 0 52500 54825 57266,25 59829,56 62521,04 7 1347,09 68314,45 71430,17 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 80701,68 3027161

4 Costuri de exploatare totale 0 52500 54825 57266,25 59829,56 62521,04 71347,09 68314,45 71430,17 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 80701,68 74701,68

5 Dobânzi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


7 Capital privat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8Totalul contribuţiei publice naţionale

3785205 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

9 Cheltuieli totale 3785205 52500 54825 57266,25 59829,56 6 2521,04 71347,09 68314,45 71430,17 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 74701,68 80701,68 74701,68

10 Flux de numerar net -3785205 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 295246 0

11Rata intern ă a rentabilit ăţii financiare a capitalului

12Valoarea net ă financiar ă actual ă a capitalului

13 Raport cost/beneficii

14 Rata de actualizare

15 Factor de actualizare 0,9259 0,8573 0,7938 0,735 0,6806 0,6302 0,5835 0,5403 0,5002 0,4632 0,4289 0,3971 0,3677 0,3405 0,3152 0,2919 0,2703 0,2502 0,2317 0,2145

16 Flux de numerar actualizat -3504721 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 633302,6

5,000 5,000

T4. Rata intern ă a rentabilit ăţii financiare a capitalului – LEI varianta 2

-0,013 -0,013

-630867,432 -630867,432

0,310 0,310


Pagina 47 din 74

5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă) 5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic,

financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor

Scenarii propuse

Scenariul 1 Scenariul 2

Sistemul constructiv – Structura construcției

INFRASTRUCTURA

• Sistemul de fundare va fi alcatuit din fundatii izolate tip bloc beton simplu si cuzineti din beton armat monolit legate intre ele cu grinzi de fundare din beton armat monolit. La nivelul demisolului pe conturul exterior sunt prezente diafragme din beton armat monolit clasa C20/25.

• Pardoseala va fi executata din beton slab armat cu STNB, sub pardoseala va fi dispus un strat de polistiren extrudat si un strat de balast vibrocompactat, pozitionate peste umplutura de pamant vibrocompactata mecanic in straturi caracteristice de maxim 20 cm grosime.

SUPRASTRUCTURA


• Planseele vor fi realizate din beton armat monolit, iar la partea superioara constructia se va inchide cu o sarpanta din grinzi din lemn rectangulare si grinzi cu zabrele din lemn esenta de rasinoase, calitatea I clasa 1 de exploatare tratat antiseptic si ignifugat .

• Circulatia pe verticala se va realiza prin intermediul unei scari cu rampe din beton armat monolit clasa C20/25.

INFRASTRUCTURA

• Sistemul de fundare va fi alcatuit din fundatii izolate tip bloc beton simplu si cuzineti din beton armat monolit legate intre ele cu grinzi de fundare din beton armat monolit. La nivelul demisolului pe conturul exterior sunt prezente diafragme din beton armat monolit clasa C20/25.

• Pardoseala va fi executata din beton slab armat cu STNB, sub pardoseala va fi dispus un strat de polistiren extrudat si un strat de balast vibrocompactat, pozitionate peste umplutura de pamant vibrocompactata mecanic in straturi caracteristice de maxim 20 cm grosime.

SUPRASTRUCTURA


• Planseele vor fi realizate din beton armat monolit, iar la partea superioara constructia se va inchide cu o sarpanta din grinzi din lemn rectangulare si grinzi cu zabrele din lemn esenta de rasinoase, calitatea I clasa 1 de exploatare tratat antiseptic si ignifugat .

• Circulatia pe verticala se va realiza prin intermediul unei scari cu rampe din metal placata cu lemn masiv esenta tare

Amenajări exterioare

• Pe conturul exterior al constructiei se vor realiza hidorizolatii si trotuare etanse in

• Pe conturul exterior al constructiei se vor realiza hidorizolatii si trotuare etanse in


Pagina 48 din 74

Scenarii propuse


vederea indepartarii apelor pluviale de elevatia constructiei.

• Se va realiza un panou escalada pe structura metalica, rezemat pe placa de beton, inchis cu placi tego

• Se va realiza taluzarea terenului si înierbarea

• Se va executa un sistem de drenaj perimetral pentru captarea apelor pluviale. Dren din tub riflat 110mm, invelit in geotextil, cuprins in strat de 30cm de piatra sparta, imbracata in geotextil, acoperit cu balast pana la cota teren amenajat

• Zid de sprijin pe latura estica a amplasamentului la cota variabila 1439-1440m

vederea indepartarii apelor pluviale de elevatia constructiei.

• Se va realiza un panou escalada pe structura metalica, rezemat pe placa de beton, inchis cu placi tego

• Se va realiza taluzarea terenului si placarea cu piatra naturala din zona

• Se va executa un sistem de drenaj perimetral pentru captarea apelor pluviale. Dren din tub riflat 110mm, invelit in geotextil, cuprins in strat de 30cm de piatra sparta, imbracata in geotextil, acoperit cu balast pana la cota teren amenajat

• Zid de sprijin pe latura estica a amplasamentului la cota variabila 1439-1440m

Închiderile exterioare și compartimentările interioare

• Inchiderile exterioare si de compartimentare se vor realiza din caramida cu goluri

• Pentru imbunatatirea confortului termic se prevede realizarea unui termosistem cu vata minerala bazaltică de 20,0 cm. grosime.

• La interior se va folosi zidarie de caramida cu goluri, si compartimentari gips carton dublu placat in zonele grupurilor sanitare.

• Compartimentarile din placi gips-carton vor fi prevazute cu doua straturi de placi si strat vata minerala de 10cm. gros., iar la camerele de cazare vor fi realizate compartimentari duble ( 2 pereti din placi gips-carton cu vata minerala) pentru a obtine o izolare fonica superioara.

• Inchiderile exterioare si de compartimentare se vor realiza din caramida plina manuala

• Pentru imbunatatirea confortului termic se prevede realizarea unui termosistem cu lana de oaie de 20 cm grosime

• La interior se va folosi zidarie de caramida plina manuala, inclusiv compartimentari

Finisajele interioare

• Peretii din zidarie se vor tencuiti clasic si • Peretii din zidarie de caramida manuala


Pagina 49 din 74

Scenarii propuse


se zugravesc cu vopsele lavabile.

• Compartimentarile din gips-carton se zugravesc cu vopsele lavabile.

• Tavanele din beton se tencuiesc, unde este necesar s-au prevazut plafoane din placi gips-carton. Toate tavanele se zugravesc in vopsele lavabile.

• La nivelul mansardei, sarpanta va fi placata cu lambriu de lemn.

• In incaperile grupurilor sanitare si bai se va realiza un placaj din tapet PVC cu inaltimea de 2,10m. respectiv 1,60m. Este prevazut a se realiza tapet PVC cu inaltimea de 1,60m. si in oficiul pentru prepararea hranei.

• Pardoselile vor fi finisate cu vopsele epoxidice iar in camerele de cazare este prevazuta pardoseala din parchet lamelar tristrat.

• Tamplaria interioara va fi din lemn (panouri tristrat celulare) finisare transparenta lemn.

• Glasvandurile interioare se vor realiza din tamplarie PVC cu decor lemn in culoarea usilor de lemn.

• Scara interioara va fi din beton armat finisata cu vopsea epoxidica si balustrada din lemn

plina se vor tencuiti clasic si se zugravesc cu vopsele lavabile.

• Compartimentari din zidarie plina manuala, netencuita, rostuita cu mortar de var

• Tavanele din beton se tencuiesc, unde este necesar s-au prevazut plafoane din placi gips-carton. Toate tavanele se zugravesc in vopsele lavabile.

• La nivelul mansardei, sarpanta va fi placata cu lambriu de lemn.

• In incaperile grupurilor sanitare si bai se va realiza un placaj din placi ceramice/travertin cu inaltimea de 2,10m. respectiv 1,60m. Este prevazut a se realiza placaj travertin cu inaltimea de 1,60m. si in oficiul pentru prepararea hranei.

• Pardoseală lemn masiv in incaperi, placi ceramice in zonele bailor si circulatii

• Usile interioare din lemn masiv pin

• Glasvandurile interioare se vor realiza din tamplarie lemn in culoarea usilor de lemn.

• Scara interioara va fi din structura metalica finisata cu lemn masiv esenta tare

Finisajele exterioare

• Pentru finisarea exterioara a peretilor se va realiza un placaj din piatra naturala (ardezie) ancorat cu plase sudate de structura de rezistenta a cladirii la nivelul parterului si partial al subsolului iar la etaj se va realiza o fatada ventilata cu lemn de pin tratat termic.

• Tamplaria exterioara va fi din profile PVC cu 7 camere si decor nuc inchis cu geam

• Pentru finisarea exterioara a peretilor se vor realiza fatade ventilate placate cu placi ceramice

• Tamplaria exterioara va fi din lemn stratificat si decor nuc inchis cu geam triplu strat tip termopan.


Pagina 50 din 74

Scenarii propuse


triplu strat tip termopan.

• In zona de acces in cladire se va executa o pardoseala din piatra naturala (ardezie) placandu-se inclusiv treptele de acces. Zona auto de primire urgente din exteriorul cladirii va fi si ea placata cu ardezie.

Invelitoarea

• Acoperirea imobilului va fi in sarpanta lemn cu invelitoare din tabla plana faltuita prevazuta cu jgheaburi, burlane, parazapezi si toate accesoriile necesare.

• Invelitoarea este prevazuta cu straturi hidroizolatoare si termizolatie din vata minerala cu grosimea de 12cm respectiv 18cm.

• Acoperirea imobilului va fi in sarpanta lemn cu invelitoare din tabla cu prefaltuita si sistem click cu jgheaburi, burlane, parazapezi si toate accesoriile necesare.

• Invelitoarea este prevazuta cu straturi hidroizolatoare si termizolatie din vata minerala cu grosimea de 12cm respectiv 18cm.

Instalații

Instalații electrice

În cadrul proiectului se vor realiza următoarele tipuri de instalații electrice:

Instalații electrice curenți tari:

• Instalații electrice - iluminat interior (normal și securitate); - Se vor utiliza corpuri de iluminat de tip LED;

• Instalații electrice de prize și forță;

• Instalații pentru protecție împotriva șocurilor electrice;

• Instalații pentru protecție împotriva perturbațiilor electromagnetice;

Instalații electrice curenți slabi:

• Instalație de televiziune;

• Instalație de telefonie;

• Instalație de internet / rețea calculatoare;

• Instalatie de supravegere (se va proiecta si realiza de o societate autorizata de

În cadrul proiectului se vor realiza următoarele tipuri de instalații electrice:

Instalații electrice curenți tari:

• Instalații electrice - iluminat interior (normal și securitate); - Se vor utiliza corpuri de iluminat de tip fluorescente;

• Instalații electrice de prize și forță;

• Instalații pentru protecție împotriva șocurilor electrice;

• Instalații pentru protecție împotriva perturbațiilor electromagnetice;

Instalații electrice curenți slabi:

• Instalație de televiziune;

• Instalație de telefonie;

• Instalație de internet / rețea calculatoare.

• Instalatie de supravegere (se va proiecta si realiza de o societate autorizata de


Pagina 51 din 74

Scenarii propuse


IGPR. Sistemul va fi compus din urmatoarele componente principale: camere video HD, DVR, etc. Proiectul instalatiei va fi supus spre verificare si avizare Inspectoratului de Politie Judetean Sibiu, Serviciul de Ordine Publica).

• Circuitele de iluminat normal vor fi realizate din cablu cu miez de Cu izolat cu PVC pentru instalații interioare, tip CYY-F 3 x 1,5, protejat în tub de protecție încastrat în elementele de construcție. Părțile metalice ale corpurilor de iluminat se vor conecta la conductorul de protecție prin împământare conform I7-2011.

• Circuitele de prize se vor realiza cu cablu de Cu CYY-F 3x2,5 mmp, protejate în tub de protecție și vor fi dimensionate corespunzător cu puterea instalată și lungimea traseului.

IGPR. Sistemul va fi compus din urmatoarele componente principale: camere video HD, DVR, etc. Proiectul instalatiei va fi supus spre verificare si avizare Inspectoratului de Politie Judetean Sibiu, Serviciul de Ordine Publica).

• Circuitele de iluminat normal vor fi realizate din conductor multifilar de Cu izolat cu PVC pentru instalații interioare, tip MYF 2x1,5+1x2,5mmp, protejat în tub de protecție încastrat în elementele de construcție. Părțile metalice ale corpurilor de iluminat se vor conecta la conductorul de protecție prin împământare conform I7-2011.

• Circuitele de prize se vor realiza cu conductor multifilar de Cu MYF 3x2,5 mmp, protejate în tub de protecție și vor fi dimensionate corespunzător cu puterea instalată și lungimea traseului.

Instalații sanitare

• Alimentarea cu apă rece a clădirii se va realiza de la rețeaua publică de alimentare cu apă. Contorizarea consumurilor se va face de la un contor apă rece DN25mm, montat în căminul de branșament.

• Alimentarea cu apă caldă - Pentru alimentarea cu apa caldă a consumatorilor interiori se propune montarea unui boiler bivalent, cu un volum V=500l, care va fi prevazut cu o rezistenta electrica si cu o serpentina ce se va alimenta cu agent termic de la sistemul format din cazanul pe combustibil solid - peleti si pompele de caldura.

• Apele uzate menajere vor fi colectate prin intermediul coloanelor și conductelor orizontale din PVC și dirijate spre căminele de canalizare exterioară din beton. Rețeaua exterioară de incintă va

• Alimentarea cu apă rece a clădirii se va realiza de la rețeaua publică de alimentare cu apă. Contorizarea consumurilor se va face de la un contor debitmetric DN25mm, montat în căminul de branșament.

• Alimentarea cu apă caldă - Pentru alimentarea cu apa caldă a consumatorilor interiori se propune montarea unui boiler electric, cu un volum V=500l, care va fi prevazut cu o rezistenta electrica trifazata.

• Apele uzate menajere vor fi colectate prin intermediul coloanelor și conductelor orizontale din ceramica vitrificata și dirijate spre căminele de canalizare exterioară din pafsin. Rețeaua exterioară de incintă va deversa apele uzate menajere în rețeaua de canalizare existenta in zona.


Pagina 52 din 74

Scenarii propuse


deversa apele uzate menajere în rețeaua de canalizare existenta in zona.

Instalații termice

Încălzirea spațiilor proiectate se va realiza în sistem centralizat propriu.

Asigurarea agentului termic pentru incalzire si preparare apa calda menajera a consumatorilor interiori se va realiza prin montarea unui sistem neconventional compus din doua pompe de caldura aer-apa inverter 20 KW fiecare si un cazan pe peleti de 45KW, echipamente ce sunt conectate de la un puffer special (pentru energii regenerabile) cu volumul de cca. 1000l ce va fi amplasat in incaperea centralei termice. Sistemul va functiona cu prioritate prin pompele de caldura, cazanul pe combustibil solid-peleti suplimentand necesarul in perioadele de varf.

În centrala termică se va monta cazanul pe peleti si controlerul interior al pompelor de caldura pentru prepararea agentului termic, pompe de circulație, puffer, boiler pentru prepararea apei calde menajere, vase de expansiune, supape de siguranță, armături, conducte.

Se vor utiliza conducte din cupru pentru instalații termice cu grosimea pereților de minim 1mm, ce vor fi termoizolate cu cochilii de vată minerală bazaltică.

Distribuția agentului termic se va realiza forțat cu ajutorul pompelor de distribuție și a distribuitoarelor/ colectoare. Fiecare corp de încălzire va fi echipat cu robinet termostat (pe tur), robinet de reglaj (pe retur) și ventil de dezaerisire. Dilatările conductelor instalației de încălzire s-au prevăzut a fi preluate în mod natural prin schimbările de direcție.

Pentru asigurarea conditiilor de confort in spatiile imobilului se va monta o instalatie de incalzire in pardoseala. Circuitele instalatiei de incalzire in pardoseala(campuri) vor fi formate din conducte de polietilena reticulata de mare densitate cu bariara de oxigen, montate pe o structura de polistiren.

Încălzirea spațiilor proiectate se va realiza în sistem centralizat propriu. Constructia va fi alimentata cu agent termic pentru incalzire si apa calda menajera de la o centrala termica proprie compusa dintr-un cazan pe combustibil solid-lemn cu puterea instalata de 80 KW si printr-un sistem format dintr-o pompa de caldura geotermala de 17 KW cu 4 foraje de minim 100m adancime. Sistemul va functiona cu prioritate prin cazanul pe combustibil solid-lemn, iar pompa de caldura va avea un mic aport in sistem.

În centrala termică se va monta cazanul pe lemne si unitatea interioara a pompei de caldura pentru prepararea agentului termic, pompe de circulație, boiler pentru prepararea apei calde menajere, vase de expansiune, supape de siguranță, armături, conducte.

Se vor utiliza conducte din oțel pentru instalații termice, ce vor fi termoizolate cu cochilii de vată minerală bazaltică.

Distribuția agentului termic se va realiza forțat cu ajutorul pompelor de distribuție și a distribuitoarelor/ colectoare. Fiecare corp de încălzire va fi echipat cu robinet termostat (pe tur), robinet de reglaj (pe retur) și ventil de dezaerisire. Dilatările conductelor instalației de încălzire s-au prevăzut a fi preluate în mod natural prin schimbările de direcție.

Pentru asigurarea conditiilor de confort in spatiile imobilului se va monta o instalatie de incalzire in pardoseala. Circuitele instalatiei de incalzire in pardoseala(campuri) vor fi formate din conducte de polietilena reticulata de mare densitate, montate pe o structura de polistiren.

Se vor utiliza distribuitoare colectoare pentru


Pagina 53 din 74

Scenarii propuse


Se vor utiliza distribuitoare colectoare pentru incalzirea in pardoseala si corpuri de încălzire statice (radiatoare din tablă de oțel emailată sau echivalente).

Pentru rampa de acces in garaj, scarile si accesul principal in cladire si pentru burlanele constructiei, pentru evitarea depunirilor de gheata si zapada din perioada rece a anului, se va prevedea un sistem de degivrare complet automatizat, realizat din cabluri incalzitoare, senzori, termostat si controler.

incalzirea in pardoseala si corpuri de încălzire statice (radiatoare din fonta sau echivalente).

Pentru rampa de acces in garaj, scarile si accesul principal in cladire si pentru burlanele constructiei, pentru evitarea depunirilor de gheata si zapada din perioada rece a anului, se va prevedea un sistem de degivrare complet automatizat, realizat din conducte de polietilena reticulata de mare densitate, montate pe o structura de polistiren, senzori, termostat si controler, sistem ce va fi conectat la centrala termica propusa.

5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e)

Ambele scenarii îndeplinesc cerințele temei de proiectare și prevederile legale în domeniu, ținând seama de criteriile tehnico-economice, se recomandă ca soluție de realizare a construcției Scenariul 1.

Avantajele Scenariului 1 constau în faptul că reușesc să îndeplinească cerințele Temei de proiectare, să satisfacă nevoile ocupantului clădirii și să păstreze gradul de confort și siguranță în exploatare necesar.

Din punct de vedere arhitectural a fost aleasă soluția scenariului 1 întrucât materialele propuse sunt materiale uzuale și rezistente, cu costuri mai mici decât cele propuse în cadrul Scenariului 2.

Durata de viață și garanțiile materialelor sunt similare pentru ambele scenarii.

Din punct de vedere al costurilor de exploatare, ambele scenarii comportă costuri similare.

Având în vedere că aducerea construcției la exigențele normativelor în vigoare se poate realiza prin soluțiile impuse prin scenariul numărul 1, reușind un raport tehnic-economic favorabil, proiectantul împreună cu beneficiarul susțin punerea în operă a variantei tehnico-economice numărul 1.

5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:

a) obţinerea si amenajarea terenului

Nu este cazul. Terenul aparține deja beneficiarului investiției. b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului

CONSUMURI DE UTILITĂȚI ESTIMATIVE Caracteristicile electrice ale obiectivului:

- puterea instalata: Pi =48,90kW - coeficient de incarcare : Ku = 0,70 - puterea absorbita : Pa = 34,23kW - tensiunea de utilizare: Un = 1 x 230Vc.a. / 3 x 400 V c.a.; - frecvența rețelei de alimentare: Fn = 50 Hz; - durata admisibilă a întreruperii – conform avizului de furnizare pentru alimentarea cu

energie electrică.


Pagina 54 din 74

Caracteristicile instalațiilor sanitare

Qzi - necesarul zilnic de apa [l/zi] = SNpi*qszi = 3.060,00 [l/zi]

Qczi - necesarul zilnic de apa rece [l/zi] = SNpi*qszri = 1.980,00 [l/zi]

Qczi - necesarul zilnic de apa calda [l/zi] = SNpi*qszci = 1.080,00 [l/zi] Caracteristicile instalațiilor termice Necesarul de căldură rezultat în urma calculului estimativ este de: QT= 64,74 kW

c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv,

tehnic, funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de

bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii

tehnico-economici propuşi

Structura de rezistență STRUCTURA CONSTRUCTIEI

INFRASTRUCTURA Sistemul de fundare va fi alcatuit din fundatii izolate tip bloc beton simplu si cuzineti din beton armat monolit legate intre ele cu grinzi de fundare din beton armat monolit. La nivelul demisolului pe contuul exterior sunt prezente diafragme din beton armat monolit clasa C20/25. Pardoseala va fi executata din beton slab armat cu STNB, sub pardoseala va fi dispus un strat de polistiren extrudat si un strat de balast vibrocompactat, pozitionate peste umplutura de pamant vibrocompactata mecanic in straturi caracteristice de maxim 20 cm grosime. SUPRASTRUCTURA Suprastructura va fi alcatuita din cadre de beton armat monolit clasa C20/25 dispuse ortogonal. Planseele vor fi realizate din beton armat monolit, iar la partea superioara constructia se va inchide cu o sarpanta din grinzi din lemn rectangulare si grinzi cu zabrele din lemn esenta de rasinoase, calitatea I clasa 1 de exploatare tratat antiseptic si ignifugat . Circulatia pe verticala se va realiza prin intermediul unei scari cu rampe din beton armat monolit clasa C20/25. Inchiderile exterioare si de compartimentare se vor realiza din blocuri ceramice usoare nestructurale. Pe conturul exterior al constructiei se vor realiza hidorizolatii si trotuare etanse in vederea indepartarii apelor pluviale de elevatia constructiei. Concluzii În vederea realizării construcţiei, după obţinerea Autorizaţiei de Construire investitorul, prin dirigintele de şantier, va urmări respectarea întocmai a documentatiei tehnice, detaliile de execuţie, caietele de sarcini şi programul de urmărire a calităţii lucrărilor de execuţie. Tot prin grija investitorului, proiectul va fi supus spre verificare la exigenţa A1. Sapatura pentru fundaţii va fi începută numai după semnarea procesului verbal de predare a amplasamentului; pentru a preveni deteriorarea conductelor, sau a cablurilor îngropate, planul de trasare va fi avizat de către furnizorii de utilităţi. Cu ocazia predării amplasamentului, proiectantul de specialitate va definitiva cotele la colţuri şi adâncimea de săpătură şi va fi materializat nivelului +/- 0.00. Betonul în talpa fundaţiei va fi turnat numai după recepţionarea săpăturii şi a terenului de fundare de către proiectantul de specialitate.


Pagina 55 din 74

Se va urmări poziţionarea şi cofrarea golurilor ce străpung elevaţiile din beton; golurile sunt necesare pentru trecerea instalaţiilor tehnologice şi funcţionale (rezultă din planurile de specialitate: electrice, sanitare, termice, ventilaţii, etc.). Instalații electrice Instalația de alimentare cu energie electrică a construcției (branșament electric) cuprinde echipamentele și rețelele necesare alimentării cu energie electrică a instalației de utilizare, la parametri necesari și în condiții de securitate pentru utilizatori și echipamente. Proiectul instalației de branșament și lucrările de branșare se vor executa de către o societate specializată, autorizată ANRE și agreată de furnizorul de energie electrică. Instalația electrică de utilizare a construcției asigura alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din clădire, în condiții de securitate pentru utilizatori și echipamente și la parametri necesari. Principalii consumatori racordați la instalația electrică sunt: - corpurile de iluminat fixe; - aparatele și echipamentele conectate la prizele de uz general (corpuri de iluminat mobile, aparate diverse etc.); - echipamente și instalații tehnologice, altele decât aparatura electrocasnică, conectate direct sau prin prize (pompe, centrală termică etc.). Instalația electrică de utilizare este compusă din: - tablouri electrice de distribuție; - rețea de conductoare pentru distribuția în interiorul construcției; - rețea de cabluri pentru distribuția în exteriorul construcției; - consumatori cu poziție fixă, racordați direct; - consumatori mobili, racordați prin cordon flexibil și ansamblu priză-fișă. Având în vedere destinația obiectivului și condițiile funcționale, se va utiliza un tablou de distribuție general și tablouri de distribuție secundare locale. Se asigură astfel o bună siguranță în funcționare și o îmbunătățire a timpului de remediere în caz de defect. Un defect la o unitate funcțională (camera CT etc.) nu va afecta restul consumatorilor și remedierea se va putea face local. Tablourile de distribuție se vor realiza în tehnologii moderne, cutie policarbonat ignifugat pentru TG și cutie metalică cu asigurare pentru TCT, echipate cu elemente de protecție de tip disjunctor cu protecție diferențială. Construcția se racordează la rețeaua electrică de 400V/230V - 50Hz a localității până la firida de branșament în conformitate cu Avizul de Racordare emis de Societatea de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice. Beneficiarul va negocia cu furnizorul de energie electrică puterea, consumurile alocate, proiectarea și execuția branșamentului. Conform legislației în vigoare firida de branșament se amplasează la limita de proprietate, punctul de delimitare constituindu-l bornele de ieșire ale contorului. Baza de calcul pentru instalațiile electrice aferente obiectivului studiat (rezultată din analiza soluției constructive – număr de încăperi, grad de iluminare natural, dotări tehnice etc.): - puterea instalată: Pi =48,90kW - coeficient de încărcare : Ku = 0,70 - puterea absorbită: Pa = 34,23kW - tensiunea de utilizare: Un = 1 x 230Vc.a. / 3 x 400 V c.a.;


Pagina 56 din 74

- frecvența rețelei de alimentare: Fn = 50 Hz; - durata admisibilă a întreruperii – conform avizului de furnizare pentru alimentarea cu energie electrică. Tabloul de distribuţie general TG, se alimentează din firida de branșament, prin coloana electrică în cablu armat cu miez de Cu izolat cu PVC(tip CYABY 5x25mmp), montat subteran pe pat de nisip la minim 0,8m adâncime pe traseul BMPT – construcție și protejat în in tub de protecție metalic încastrat în elementele de construcție pe traseul interior, de la BMPT la TG. Tablourile de distribuție secundare din obiectiv(TCT) se alimentează din tabloul principal prin coloana electrică în cablu cu miez de Cu izolat cu PVC(tip CYY-F), montat îngropat în elementele de construcție și protejat în tub de protecție. De la tabloul de distribuție secundar se alimentează circuitele de iluminat, prize și echipamentele din zona deservită (centrala termică etc.). Rețeaua de distribuție interioară se va realiza după schema TN-S (conductorul de protecție distribuit este utilizat pentru întreaga schemă, până la ultimul punct de consum). Distribuţia la consumatori se va face pe toate traseele interioare în cablu cu miez de Cu izolat cu PVC, tip CYY-F, protejat în tub de protecţie PVC încastrat în elementele de construcţie sau aparent în tub de protecție metalic, în funcție de locul și condițiile de amplasare. Dimensiunile cablurilor şi echipamentelor de protecţie vor fi alese conform prescripţiilor tehnice, pe bază de calcul. Dozele de derivaţie propuse vor fi de tipul montare îngropată, cu capac etanş, fiind echipate cu conectori de legătură. Pe elementele de construcție ce nu permit montarea îngropată, dozele vor fi amplasate aparent, fiind alese în funcție de locul de amplasare, respectându-se prevederile Normativului I7/2011. Pentru a se asigura limitarea perturbațiilor și avariilor la supratensiuni a echipamentelor electrice și electronice se vor utiliza SPD-uri ce se vor alege în baza conceptului de Zona de Protecție împotriva Trăsnetului (ZPT), conform paragrafului 4.4.3.2 din I7/2011. Astfel, se va monta un dispozitiv de protecție la supratensiuni SPD Tip 1+2 la intrarea serviciului în clădire în TG, iar în fiecare tablou electric ce se va alimenta din TG se va monta cate un dispozitiv de protecție la supratensiuni SPD Tip 3. Conectarea SPD-urilor în circuitele de protejat se face astfel încât să rezulte conductoare cat mai scurte (în mod obișnuit sub 0,5 m), având în vedere faptul că lungimea legăturii determină reducerea eficienței sistemului de protecție. Instalaţia electrică pentru iluminat este proiectată să asigure iluminatul nocturn şi iluminatul complementar în zonele care necesita iluminat artificial, astfel încât gradul de iluminare și distribuția fluxului luminos sa fie conforme cu necesitățile zonei. S-a ales soluția iluminatului cu surse LED cu lumină caldă, iar în mediile unde este necesar acestea vor fi etanșe. Comanda surselor de iluminat se face local, prin întreruptoare şi comutatoare montate în doze de protecţie încastrate în elementele de construcţie. Înălţimea de pozare a întreruptoarelor/ comutatoarelor va fi de 0,6...1,5 m de la nivelul pardoselii finite, conform I7-2011, propunându-se o inaltime de 1,2 m. Conform NP I7/2011 art. 7.23 se va prevedea următoarele tipuri de iluminat interior de siguranță și securitate: - iluminat de securitate pentru evacuare; - iluminat de securitate pentru intervenții (în camera centralei termice și în zona tabloului electric general);


Pagina 57 din 74

Conform art. 7.23.3.1 din I7/2011 corpurile de iluminat pentru intervenție vor fi comune cu cele ale iluminatului normal al spatiilor respective, fiind dotate cu echipamentele necesare asigurării alimentarii și punerii în funcțiune a iluminatului de siguranță la întreruperea alimentarii iluminatului normal. Corpurile de iluminat pentru iluminatul de siguranță trebuie sa fie realizate din materiale clasa B de reacție la foc, potrivit reglementarilor specifice. Circuitele iluminatului de siguranţă sunt dispuse pe trasee distincte faţă de iluminatul normal la distanţă de cel puţin 10 cm faţă de traseul acestora şi se vor realiza cu cabluri din cupru tip CYY-F. Corpurile pentru iluminatul de evacuare din cladire vor fi echipate cu acumulator Ni-CD cu autonomie de minimum 2 ore (conform tabel 7.23.1 din I7/2011), cu regim de funcţionare la disparitia tensiunii din retea. Timpul de încărcare al acumulatorilor este de maxim 24 ore. Circuitele pentru iluminatul de securitate pentru evacuare se vor alimenta din tablul electric general, precum și de la acumulatorii incorporati ai fiecarui corp. Aceste circuite se vor realiza cu cabluri din cupru cu intarziere la propagarea flacarii tip CYY-F 3x1,5mmp, protejate în tubulatura IPY, IPEY sau copex montata ingropat în pereti. Circuitele de iluminat normal vor fi realizate din cablu cu miez de Cu izolat cu PVC pentru instalaţii interioare, tip CYY-F 3x1,5mmp, protejat în tub de protecţie încastrat în elementele de construcţie. Partile metalice ale corpurilor de iluminat se vor conecta la conductorul de protectie prin impamantare conform I7-2011. În centrala termica lămpile de iluminat vor fi etanşe(IP65), iar circuitele instalației electrice se vor realiza cu cabluri CYY-F, montate aparent. În tablourile electrice de distribuţie, pentru protecţia circuitelor de iluminat sunt prevăzute întreruptoare automate bipolare, cu Ir dimensionat în conformitate cu necesităţile fiecărui circuit (de regulă 10A). Pe portiunile în care traseul circuitelor electrice de iluminat intra în contact cu elemente combustibile se utilizeaza tub de protectie metalic. Instalatia de iluminat exterior se realizeaza cu corpuri speciale pentru iluminatul exterior, montate pe stalpi metalici special destinati iluminatului de incinta și va fi alimentata din tabloul general cu cablu CYABY 3x2,5mmp montat ingropat pana la fiecare cutie de conexiune a stalpilor de iluminat. Comanda iluminatului de incinta se va realiza manual si/sau automat prin intermediul unei celule fotoelectrice. Instalaţia de prize va fi împărţită pe circuite monofazate cu maxim 8 prize pe circuit, grupate astfel încât puterea instalată pe circuit să nu depăşească 2kW, conform I7-2011. Pentru echipamentele la care se cere expres aceasta prin normative se prevad circuite individuale pentru fiecare echipament. Toate prizele vor fi de tip cu contact de nul de protecţie (simple sau duble), montate îngropat, sau aparent în functie de locul de amplasare. Conform art. 5.4.25 din I7/2011, amplasarea prizelor se face la o înălţime de minim 0,1 m de la nivelul pardoselii finite, conform I7-2011, propunandu-se o inaltime de 0,3 m. Circuitele de prize se vor realiza cu cablu de Cu CYY-F 3x2,5 mmp, protejate în tub de protectie și vor fi dimensionate corespunzător cu puterea instalată şi lungimea traseului. Pentru rampa de acces în garaj, scarile și accesul principal în cladire și pentru burlanele constructiei, pentru evitarea depunirilor de gheata și zapada din perioada rece a anului, se va prevedea un sistem de degivrare complet automatizat, realizat din cabluri incalzitoare, senzori, termostat și controler. În tablourile electrice de distribuţie, pentru protecţia circuitelor de priză sunt prevăzute întreruptoare automate bipolare, cu Ir dimensionat în conformitate cu necesităţile fiecărui circuit(de regulă 16A) şi protecţie diferenţială 30mA.


Pagina 58 din 74

Pe portiunile în care traseul circuitelor electrice de prize intra în contact cu elemente combustibile se utilizeaza tub de protectie metalic. Protecţia utilizatorilor împotriva şocurilor electrice prin atingere directă se va realiza prin măsuri de izolare a tuturor părţilor active aflate în mod normal sub tensiune prin prevederea de carcase izolante pentru toate echipamentele, capace izolante la toate dozele de ramificaţie. Tablourile de distribuţie vor fi astfel construite încăt toate părţile active aflate în mod normal sub tensiune sa fie inaccesibile. Protecţia utilizatorilor împotriva şocurilor electrice prin atingere indirectă se realizeaza prin elemente de protecţie cu protecţie diferenţială 30 mA, pentru toate circuitele de prize și iluminat. Toate carcasele metalice sunt legate la împământare şi sunt prevăzute legături echipotenţiale suplimentare. Conductorul de protecţie, împreună cu partea metalică a firidei de branşament se conectează la o priză de pământ de protecţie cu rezistenţa de dispersie de maxim 4 Ohm. Pentru protectia cladirii impotriva loviturilor directe ale trasnetului se va prevedea o instalatie de protectie cu dispozitiv de amorsare. Instalația de protecție împotriva trăsnetului va fi formată din: - instalație IPT exterioară, compusă din următoarele elemente legate între ele: - dispozitive de captare; - conductoare de coborâre; - piese de separație pentru fiecare coborâre; - priză de pământ; - piesă de legătură deconectabilă; - legături echipotențiale; - instalația IPT interioară, compusă din: - legături de echipotențializare; - bare pentru egalizarea potențialelor (BEP). Dispozitivul de captare a trăsnetului este constituit dintr-o tija de captare cu dispozitiv de amorsare PDA ce va fi amplasat pe un catarg, pe acoperisul cladirii. Protectia impotriva descarcarilor atmosferice se realizeaza prin sistem paratrasnet cu element de amorsare PREVECTRON, montat pe catarg din teava OL Zn 2½”, ancorat pe invelitoare. Se vor prevedea 2 coborâri ce vor fi montate direct pe pereţii exteriori ai construcţiei şi vor respecta următoarele reguli: - parcursul va fi cel mai scurt până la priza de pământ, iar traseul va fi pe cât posibil rectiliniu şi fără cotituri bruşte, cu raze de curbură mai mari de 20 cm. - se va evita proximitatea conductoarelor electrice. Cele doua coborari se vor realiza cu conductor OL Zn 25x4 mm, conectate la o priza de pamant comuna, cu rezistenta de dispersie de max. 1 Ohm prin intermediul pieselor de separatie. Priza de legare la pământ se realizeaza din electrozi de OL Zn 2½”, legaţi cu conductor platband OL Zn 40x4mm. Executarea, întreţinerea şi exploatarea instalaţilor electrice se face numai de către personalul calificat şi autorizat în instalaţii electrice. Este interzis să se pună sub tensiune instalaţii neverificate sau instalaţii provizorii. Verificarea se face numai cu instalaţia scoasă de sub tensiune. Este interzisă identificarea circuitelor conectate la tablou prin punerea lor sub tensiune. Aceasta se face prin etichetarea circuitelor și prin folosirea conductelor cu izolaţii de culori diferite. Aparatele şi utilajele electrice trebuie să fie verificate în special în ce priveşte starea izolaţiei, astfel încât la punerea lor sub tensiune să nu apară pericolul de electrocutare. Instalaţia de protecţie trebuie executată şi verificată înainte de montarea receptoarelor. Toate obiectele metalice care ar


Pagina 59 din 74

putea fi atinse în timpul lucrului şi care ar putea să intre sub tensiune în mod accidental, trebuie să fie legate la instalaţii de protecţie. Uneltele electrice portative trebuie să fie alimentate la tensiuni reduse în conformitate cu prescripţiile din Normativul I7/2011. Este interzisa legarea la tablou a lămpilor portative, motoare, etc. La executarea instalaţiilor se vor respecta normele de tehnica și securitate a muncii cuprinse în: - Normativ I7/2011; - Norme de protecţia muncii generale şi normele specifice pentru instalaţii electrice. Instalatii electrice de curenti slabi Instalatiile electrice de curenti slabi vor fi executate de firme atestate pentru acest gen de lucrari. Se propune montarea urmatoarelor instalatii electrice de curenti slabi: - instalatie de telefonie; - instalatie de televiziune; - instalatie de intenet/retea de calculatoare; - Instalatie de supravegere (se va proiecta și realiza de o societate autorizata de IGPR. Sistemul va fi compus din urmatoarele componente principale: camere video HD, DVR, etc. Proiectul instalatiei va fi supus spre verificare și avizare Inspectoratului de Politie Judetean Sibiu, Serviciul de Ordine Publica). Solutia de racodare pentru instalatia de internet se stabileste de catre furnizorul de servicii (fibra optica sau cablu FTP, router sau server, antena parabolica etc.) care pune la dispozitie echipamentele necesare și executa lucrarile de conectare. Se propune montarea unui tablou de conexiuni - Patch Panel, care sa deserveasca utilizatorii aferenti spatiului propus. Ţinand cont de structura și specificul clădirii, se propune o structură cu un punct de concentrare amplasat în vecinatatea accesului principal. Se va urmari ca traseele circuitelor de curenti slabi sa aiba o distanta minima cuprinsa intre 20 și 40 cm fata de traseele paralele ale circuitelor aferente instalatiilor de iluminat și prize, dar nu mai mica de aceasta. Sistemul de comunicatii este format din retea internet și sistem telefonic. Cele doua tipuri de semnale – analogic (voce) şi digital (date) - se pot vehicula în interiorul clădirii printr-o reţea de comunicaţii cunoscută sub numele de cablare structurată. Se propune a se prevedea prize duble RJ45 categoria 6, legate cu cabluri FTP. Cablurile utilizate vor fi cu izolaţie care respectă normele antifoc CMP și PCC FT. Racordul telefonic se va executa conform unui proiect de specialitate ce se va intocmi de furnizor la solicitarea beneficiarului. Instalatiile pentru cablarea structurala voce-date se propun a se realiza cu cablu FTP CAT 6 și tub de protectie IPY 12mm montat ingropat sub tencuiala sau sub gips carton și prize pentru conectare. Se propune executarea unei instalatii de televiziune constituita din cablu coaxial, ecranat, cu impedanta de 75 ohmi, introdus în tub de protectie tip IPY 12mm montat ingropat sub tencuiala sau sub gips carton și prize pentru conectare televizoare. Proiectul instalaţiei electrice a fost realizat astfel încăt instalaţia electrică proiectată să poată fi realizată în conformitate cu necesităţile baneficiarului şi să respecte toate normativele privitoare la proiectarea, realizarea şi exploatarea instalaţiilor electrice interioare în vigoare. Instalații sanitare


Pagina 60 din 74

Instalatia sanitara a constructiei cuprinde ansamblul de obiecte sanitare, armaturi si retele de conectare a acestora, care asigura alimentarea cu apa potabila si apa calda menajera a consumatorilor arondati constructiei, canalizarea apelor uzate menajer si a apelor pluviale. Instalatiile sanitare exterioare ale constructiei sunt: - instalatia de alimentare cu apa potabila si bransamentul la reteaua publica de apa potabila; - retea exterioara de canalizare a apelor uzate menajer si racordul reteaua publica de canalizare; Instalatiile sanitare interioare ale constructiei sunt: - instalatie interioara de distributie apa la consumatori; - instalatie interioara de canalizare a apelor uzate menajer; Apa potabila si apa calda menajera Necesarul de apa potabila si apa calda menajera, calculat functie de numarul de consumatori: Qzi - necesarul zilnic de apa [l/zi] = SNpi*qszi = 3.060,00 [l/zi] Qczi - necesarul zilnic de apa rece [l/zi] = SNpi*qszri = 1.980,00 [l/zi] Qczi - necesarul zilnic de apa calda [l/zi] = SNpi*qszci = 1.080,00 [l/zi] Instalatia de alimentare cu apă rece Pentru alimentarea cu apa potabila a obiectivului s-a propus realizarea unui bransament la reteaua de distributie apa potabila existenta cu teava PEID ø40 mm pana la intrarea in incinta cladirii, cu montaj subteran pe pat de nisip, sub cota de îngheţ la – 1,20 m, care va asigura necesarul de apa rece pentru functionarea obiectelor sanitare propuse si pentru preparare apa calda menajera. Furnizorul este cel care stabileste solutia tehnica si juridica de racordare, functie de posibilitatile retelei si legislatia in vigoare, prin personal propriu sau societati agreate. Pentru imobilul care face obiectul prezentei documentatii, se propune un bransament din PEHD ø40 mm din conducta retelei publice de distributie apa potabila existenta in vecinatate. Partile componente ale bransamentului sunt: - priza de apa reprezentand punctul de racordare la reteaua de apa; - conducta de bransament care se leaga la reteaua publica de distributie; - caminul de apometru(de bransament); - armatura(vana) de concesie(robinet subteran cu garnitura de manevra); - apometrul care asigura masurarea debitului de apa furnizata; - armaturi(vane) de inchidere; - clapet de retinere; - filtru Y; - robinet de golire instalatie interioara si prelevare probe de apa situat dupa vana de inchidere; Delimitarea dintre reteaua publica de distributie si instalatia interioara a utilizatorului se face prin apometru, care este ultima componenta a retelei publice de distributie. Bransamentul pana la contor, inclusiv caminul de bransament si contorul, apartine detinatorului retelei publice de distributie a apei, indiferent de modul de finantare a realizarii acestuia. Pe bransamentul de apa proiectat, la limita incintei, se va realiza un camin de apometru CA din beton, in care se va monta un contor Dn 25 mm si toate armaturile necesare. Apometrul se monteaza intre doi robineti de sectionare tip sferic. Obligatoriu in amonte de apometru se va monta filtru de impuritati, iar in aval se va monta clapet de retinere, care se vor sigila impreuna cu apometrul.


Pagina 61 din 74

Pentru a avea un raport corect intre beneficiar si furnizor contorul de masura care urmeaza a fi montat va avea: - aprobare de model eliberata de Biroul Roman de Metrologie Legala; - agrement tehnic MLPAT; - va fi insotit de certificat de calitate(garantie); - va fi insotit de buletin de verificare initiala eliberat de un laborator autorizat. Instalatia de alimentare cu apă calda Pentru alimentarea cu apa caldă a consumatorilor interiori se propune montarea unui boiler bivalent, cu un volum V=500l, care va fi prevazut cu o rezistenta electrica si cu o serpentina ce se va alimenta cu agent termic de la sistemul format din cazanul pe combustibil solid - peleti si pompele de caldura. Pentru enonomie de energie si realizarea unui confort sporit utilizatorilor constructiei, se va executa un sistem de recirculare a apei calde menajere prin dublarea conductelor instalatiei de distributie apa calda menajera pe traseele principale si utilizarea unei pompe de recirculare ce se va monta in camera centralei termice. Instalatiiile sanitare interioare Echipamentele sanitare prevazute in imobil care utilizeaza apa potabila sunt: - lavoar cu baterie monocomand: 10 buc.; - vas WC cu bazin spalare semiinaltime: 9 buc.; - dus cu baterie monocomand si dus flexibil: 6 buc.; - spalator: 1 buc.; Distribuţia pe orizontală pentru apa rece si apa calda în interiorul obiectivului se va face printr-o reţea bitubulară montata ingropat pe pat de nisip intr-un canal de vizitare special construit. Pe tot traseul conductele vor fi izolate termic cu tub izolator flexibil (coeficient de conducţie termică 0,04 m2K/W). Pentru golirea instalaţiei vor fi prevăzute robinete de golire, bazinul de golire fiind racordat la instalatia de canalizare. Conductele de distribuţie se execută cu ţevi din polipropilena pentru instalatii sanitare, agrementate tehnic în Romania. Îmbinarea conductelor se face prin fitinguri specifice tehnologiei adoptate si materialului utilizat. La traversarea elementelor de construcţie conductele vor fi protejate cu tuburi de protecţie metalice. Dimensiunile exacte ale conductelor vor rezulta în urma calculului de dimensionare şi echilibrare hidraulică de la fazele urmatoare de lucrari. Preluarea dilatării conductelor montate ingropat se va face prin configuraţia traseelor alese şi prin montarea pernelor de dilatare în zonele coturilor şi teurilor, de o parte şi de alta a acestora. Canalizarea interioara pentru grupurile sanitare se executa cu tevi din polipropilena ignifugata, special destinate instalaţiilor de canalizare pentru construcţii, etanşarea îmbinărilor făcându-se cu inelele din elastomeri ale sistemului. Lavoarul se va racorda la instalatia de canalizare prin intermediul sifoanelor butelie, îmbinate cu ventilele de scurgere ale obiectelor sanitare cu piuliţă olandeză şi garnitură de etanşare. Vasul WC se va racorda la sistemul de canalizare folosind piese speciale de racordare cu garnitură de etanşare pe racordul vasului WC.


Pagina 62 din 74

Este interzisă racordarea oricărui obiect sanitar la canalizare fără un sifon intermediar cu gardă hidraulică. Racordurile obiectelor sanitare se vor face aparent, urmând a fi mascate după efectuarea probei de etanşeitate şi eficacitate. Se vor respecta pantele normale de racordare a obiectelor sanitare la coloane, conform prevederilor STAS 1795. Pentru fiecare iesire spre reteaua exterioara de canalizare menajera se va monta cate un dispozitiv de aerare automata cu membrana sau o caciula de ventilatie. La baza coloanei de canalizare se va monta câte o piesă de curăţire, după care conductele vor fi îngropate în pământ, sub placa parterului şi vor fi scoase din clădire pe traseul cel mai scurt. Deasupra ultimului racord de obiect sanitar, fiecare coloana se scoate în exteriorul clădirii, unde se montează o căciulă de ventilaţie, iar in cazul in care nu este posibila sau nu se justifica prelungirea colanei pana pe acoperis, se va monta cate o piesa tip aeratoar cu menbrana. Colectoarele exterioare vor fi executate din conducte PVC, special destinate reţelelor de canalizare exterioară, iar racordul coloanei la colector se va realiza la unghi de 45°, iar schimbările de direcţie ale colectorului se vor realiza la unghi de 90°. Calitatea apelor colectate tebuie sa respecte indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare conform NTPA 002/2002: - 350 mg/l - materii in suspensie; - 300 mg/l - consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5); - 30 mg/l - azot amoniacal (NH4+); - 5,0 mg/l - fosfor total (P); - 500 mg/l - consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr); - 25 mg/l - detergenti sintetici biodegradabili; - 30 mg/l - substante extractabile cu solventi organici; - 6,5 – 8,5 - unitati pH; Reteaua exterioara de canalizare a apelor uzate Evacuarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare se va face prin conducte de legatura si colectoare orizontale racordate la reteaua publica de canalizare prin intermediul unei retele de incinta. Evacuarea apelor uzate menajere provenite de la cladire se face prin intermediul caminelor de vizitare amplasate la distanta de min. 2,00m fata de cladire si a unei retele de canalizare de incinta. Pe reteaua de canalizare de incinta se vor executa camine de vizitare în punctele de racord si de schimbare a directiei conform STAS 3051. Conductele de canalizare vor fi de tip PVC 160 mm montate pe pat de nisip, cu pante mai mari de 1%, iar la intersectii sau schimbari de directie vor fi montate camine de vizitare prefabricate din beton cu capace carosabile sau necarosabile in functie de amplasare. Evacuarea apelor pluviale de pe acoperis se realizeaza prin burlane cu descarcare libera la nivelul trotuarelor si dirijate spre exteriorul incintei prin pante si rigole. La realizarea instalaţiilor sanitare, alimentare cu apă şi canalizare menajera, se vor respecta prevederile normativului I9/2015, indicativului ND 084/2003, Normativelor C16/1984, C56/2002, STAS–urilor la care se referă şi normele de tehnica si protectie a muncii specifice acestor categorii de lucrări. Instalații termice


Pagina 63 din 74

Instalatia termica a constructiei cuprinde ansamblul de echipamente pentru producerea agentului termic si prepararea apei calde menajere, corpuri de incalzire, armaturi si retele de conectare a acestora, care asigura incalzirea spatiilor si confortul utilizatorilor constructiei. Necesarul termic estimat conform SR 1907-1,2 pentru incalzirea spatiilor constructiei este de 44,74 KW la care se adauga un necesar de 20 KW pentru producerea apei calde menajere, totalul rezultat fiind de 64,74 KW. Asigurarea agentului termic pentru incalzire si preparare apa calda menajera a consumatorilor interiori se va realiza prin montarea unui sistem neconventional compus din doua pompe de caldura aer-apa inverter 20 KW fiecare si un cazan pe peleti de 45KW, echipamente ce sunt conectate de la un puffer special (pentru energii regenerabile) cu volumul de cca. 1000l ce va fi amplasat in incaperea centralei termice. Sistemul va functiona cu prioritate prin pompele de caldura, cazanul pe combustibil solid-peleti suplimentand necesarul in perioadele de varf. In situatia in care temperaturile exterioare vor cobora sub limita de functionare a pompelor de caldura(-25 grdC), cazanul pe peleti va fi capabil sa asigure agentul termic necesar incalzirii intregii cinstructii. Pentru alimentarea cu apa caldă a consumatorilor interiori se propune montarea unui boiler bivalent, cu un volum V=500l, care va fi prevazut cu o rezistenta electrica si cu o serpentina ce se va alimenta cu agent termic de la sistemul format din cazanul pe combustibil solid - peleti si pompele de caldura. Pentru enonomie de energie si realizarea unui confort sporit utilizatorilor constructiei, se va executa un sistem de recirculare a apei calde menajere prin dublarea conductelor instalatiei de distributie apa calda menajera pe traseele principale si utilizarea unei pompe de recirculare ce se va monta in camera centralei termice. Incaperea va avea o suprafata vitrata corespunzatoare normelor in vigoare, va fi prevazuta cu o priza de aer neopturabila, o grila de ventilare si racord la cosul de fum. Centrala va fi echipata cu: - 1 cazan apa calda 80/60 grd.C, 45 kW, combustibil solid – peleti; - 2 pompe de caldura aer-apa inverter 20KW; - 1 puffer V=1000L; - 1 boiler bivalent V=500l; - 1 distribuitor-colector; - utilaje, echipamente si aparate necesare functionarii centralei(vase de expansiune, pompe, apartatura AMC, echipamente de protectie) Combustibilul folosit pentru funcţionarea cazanului este cel solid - peleti. Funcţionarea cazanului va fi complet automatizata, cazanul fiind prevăzut cu rezervor si snec alimentare automata peleti, cu panou de comandă, semnalizare şi control echipat cu întreruptor de pornire/ oprire, termometru, regulator de temperatură cu termostat, protecţie cu termostat de siguranţă, echipament de semnalizare optică şi acustică funcţionare anormală, elemente de protecţie instalaţie electrică. Montarea cazanului se va face stativ. La amplasarea cazanului se va prevedea un spatiu de acces de min. 0,6m in lateralele si in sapatele cazanului si un spatiu de min. 1,50m in partea frontala a acestuia. Elementele de legatura din schema termomecanica se vor executa din conducta de otel pentru instalatii termice. Distributia agentului termic se va realiza din distribuitorul – colector printr-o retea bitubulara, conductele de tur si retur circuland pe trasee paralele pana la fiecare consumator.


Pagina 64 din 74

Distribuţia se va realiza cu teava din cupru pentru instalatii termice, reţea bitubulară montata aparent pe elementele constructiei ce va fi izolata cu cochilii din vata minerala bazaltica. Fixarea conductelor se face aparent pe suporti amplasati la distante corespunatoare in functie de diametru, conform Normativului pentru proiectarea, executarea si expluatarea instalaţiilor de încălzire centrală, indicativ I13/2015. Aerisirea sistemului se va face prin intermediul robineţilor automaţi de aerisire montaţi la partea cea mai înaltă a sistemului pe conducta de tur şi prin robineţi manuali de aerisire montaţi pe fiecare radiator. Pentru asigurarea conditiilor de confort in spatiile imobilului se va monta o instalatie de incalzire in pardoseala. Circuitele instalatiei de incalzire in pardoseala(campuri) vor fi formate din conducte de polietilena reticulata de mare densitate cu bariara de oxigen, montate pe o structura de polistiren. Fiecare circuit de incalzire in pardoseala va fi alimentat din distribuitorul/ colectorul instalatiei de pardoseala(cu modul hidraulic) si va fi prevazut cu robinete si dispozitive necesare reglajului automat. Pentru asigurarea conditiilor de confort in cea mai defavorabila situatie, se vor utilizeaza corpuri de încălzire statice (radiatoare din tablă de oţel emailate sau echivalente), alese in functie de destinatia incaperilor in care sunt amplasate, posibilitatile de amplasare si in functie de preferintele beneficiarului. Corpurile de incalzire, de tip static, radiatoare din otel emailate, se monteaza de regula sub elementele vitrate ale constructiei. Montarea se face pe elemente de sustinere speciale. Racordul la corpul de încălzire se face prin montaj aparent, la faţa peretelui, racordul realizându-se prin intermediul unui robinet colţar de închidere şi reglaj pentru conducte tur şi a unui robinet colţar de retur (detentor) pentru conducta de retur. La robinetii tur se vor monta senzori termostatici protejati cu dispozitiv antifurt. Pentru rampa de acces in garaj, scarile si accesul principal in cladire si pentru burlanele constructiei, pentru evitarea depunirilor de gheata si zapada din perioada rece a anului, se va prevedea un sistem de degivrare complet automatizat, realizat din cabluri incalzitoare, senzori, termostat si controler. Atat la proiectare cat si in timpul executiei instalatiilor termice se vor respecta prevederile normelor in vigoare referitoare la proiectarea, executarea si exploatarea centralelor termice, Normativ I13/ 2015, ISCIR PT C9/ 2010, GP 051/ 2000, P118, normele specifice de tehnica securitatii si protectia muncii si ale instructiunilor producatorilor. Executia lucrarilor instalatiei termice va fi facuta numai de societati specializate si autorizate, cu materiale de calitatea corespunzatoare agreate tehnic in Romania Îndeplinirea cerințelor de calitate Cerința A Rezistență și stabilitate Structura de rezistență răspunde cerințelor de rezistență și stabilitate la exigența A1 – rezistență și stabilitate pentru construcții civile, industriale, agrozootehnice, energetice, telecomunicații, miniere, edilitare și de gospodărie comunală, cu structura de beton, beton armat, zidărie și lemn. Cerința B Siguranță în exploatare Scara de acces la nivelul superior va fi realizată din lemn, are lățimea rampei de 90 cm și mână curenta la 95 cm înălțime. În zona de acces a imobilului au fost prevăzute finisaje antiderapante la pardoseli realizate din piatră naturală.


Pagina 65 din 74

Pentru evitarea accidentelor din cauza căderilor de gheață de pe acoperiș în timpul iernii, jgheabul colector și burlanele vor fi prevăzute cu sisteme electrice de degivrare dotate cu senzor de temperatură și umiditate. Cerința C Securitatea la incendiu Imobilul este structurat ca un singur compartiment de incendiu și are gradul de rezistență la foc III. În general spațiile au risc mic de incendiu fiind spații de cazare cu excepția oficiului și a centralei termice. Aceste încăperi sunt prevăzute cu ferestre cu suprafață corespunzătoare și grile de aerisire. Lemnul folosit la şarpanta construcţiei va fi ignifugat. Izolațiile termice sunt realizate cu materiale incombustibile (vată minerală). Cerința D Igiena și sănătatea oamenilor Toate spațiile de cazare sunt luminate și ventilate natural. Proiectul asigură numărul necesar de obiecte sanitare prin compartimentările propuse, prevăzându-se un grupuri sanitare proprii pentru camere, un grup sanitar dedicat punctului de prim ajutor și un grup sanitar comun la etaj. Cantitatea estimată de deşeuri (menajere, hârtie, ambalaje de carton, folii de plastic, sticlă) este de 5 kg/zi, iar pentru evacuarea acestora beneficiarul va întocmi un contract de salubritate. Se vor folosi pubelele de colectare selectivă care se vor amplasa în vecinătatea accesului în garaj. Cerința F Protecția la zgomot Închiderile construcției, folosirea termosistemului și a geamului triplu oferă imobilului pe lângă izolare termică și o bună izolare împotriva zgomotelor, nefiind necesare alte masuri de protecție. Pentru reducerea zgomotului provenit de la instalaţii, toate conductele vor fi izolate şi decuplate fonic. Pereții din gips-carton sunt realizați cu placare dublă pe ambele părți pentru a reduce transmisia zgomotului între încăperi.

d) probe tehnologice şi teste

Probele tehnologice si testele sunt necesare conform legii si vor fi realizate conform legii. Acestea vor fi prevăzute în cadrul PT si al procedurilor antreprenorului si vor sta la baza recepției lucrărilor.

5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii:

a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiţii, exprimată în lei, cu

TVA şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în conformitate cu devizul

general;

Total general: 2.999.991,23 Din care C+M: 2.309.884,56

b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi fizice

care să indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi, după caz, calitativi, în

conformitate cu standardele, normativele şi reglementările tehnice în vigoare

În cadrul scneariului 2, s-au determinat următorii indicatori, însă rentabilitatea și eficiența investiției în raport cu efectele obținute au favorizat alegerea scenariului nr. 1: Total general: 3.185.204,67 Din care C+M: 2.482.763,21

c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în funcţie de

specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii


Pagina 66 din 74

Număr de clădiri nou construite: 1 Număr de beneficiari direcți: 20 Număr de beneficiari indirecți (turiști care beneficiază de serviciile Salvamont)/an: 200

d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni

Durata de implementare a proiectului este de aproximativ 3 ani, din care 2 ani este perioada de execuție a lucrărilor.

5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice

Clădirea a fost proiectată respectând toate normativele și standardele în vigoare, inclusiv prin luarea în calcul a unor măsuri suplimentare față de minimul legislativ.

5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite

Pentru realizarea investiției, beneficiarul își propune obținerea de finanțare prin procedura reglementată de Hotărârea de Guvern nr. 558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investițiilor în turism - Masterplanul investițiilor în turism - și a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiții în turism, proiectul figurând pe Lista cuprinzând proiecte de investiții în turism de importanță locală.


Pagina 67 din 74

6. Urbanism, acorduri şi avize conforme 6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire

În vederea obținerii autorizației de construire, a fost obținut Certificatul de urbanism nr. 1558/05.07.2018.

6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege

Extrasul de carte funciară este anexat prezentei documentații.

6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentaţia tehnico-economică

Au fost inițiate demersurile pentru obținerea actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului.

6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor

Au fost inițiate demersurile pentru obținerea avizelor conforme privind asigurarea utilităţilor.

6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

Au fost inițiate demersurile pentru întocmirea Studiului topografic și obținerea vizei Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii şi care pot condiţiona soluţiile tehnice

Nu este cazul.


Pagina 68 din 74

7. Implementarea investiţiei 7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei

Entitatea responsabilă cu implementarea investiției este proprietarul terenului și beneficiarul investiției, Județul Sibiu. Se recomandă consultarea ocupantului clădirii (Serviciul Salvamont) în ceea ce privește aspectele importante și deciziile determinante.

7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiţii (în luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei, eşalonarea investiţiei pe ani, resurse necesare

Durata de implementare a proiectului este de aproximativ 3 ani, din care 2 ani este perioada de execuție a lucrărilor. Luând in calcul ca alocarea fondurilor necesare și realizarea achizițiilor publice sunt etape consumatoare de timp, s-a presupus ca aceste etape vor fi realizate pe parcursul anului 2019, urmând ca derularea contractului de execuție lucrări sa fie in perioada decembrie 2019-decembrie 2021:

Eșalonarea investiției este după cum urmează: Anul 2018 – 70.200 lei fără TVA Anul 2019 – 0 lei fara TVA (întrucat sunt derulate activitati doar de catre Judetul Sibiu in securizarea finantarii și derularea procedurii de achizitii publice) Anul 2020 – 1.464.895,62 lei fara TVA Anul 2021 – 1.464.895,62 lei fara TVA

7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare

Urmărirea comportării în timp a construcțiilor se desfășoară pe toata perioada de viată a construcției, începând cu execuția ei și este o activitate sistematica de culegere și valorificare a informațiilor rezultate din observare și măsurători asupra unor fenomene și mărimi ce caracterizează proprietățile construcțiilor în procesul de interacțiune cu mediul ambiant și tehnologic.

Scopul urmăririi comportării în timp a construcțiilor este de a deține informații în vederea asigurării aptitudinilor acestora pentru o exploatare normală, evaluarea condițiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor și avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieți și de degradare a mediului, cât și deținerea de informații necesare perfecționării activității în construcții. Efectuarea acțiunilor de urmărire a comportării în timp a construcțiilor se execută în vederea satisfacerii prevederilor privind următoarele cerințe esențiale prevăzute în legea nr. 10/1995.

• rezistenta și stabilitate;


Pagina 69 din 74

• siguranța în exploatare;

• siguranța la foc;

• igiena, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului;

• izolație termică, hidrofuga și economie de energie;

• protecție împotriva zgomotului;

• cerințe de durabilitate;

• cerințe privind capacitatea de exploatare.

Obligații și răspunderi ale investitorilor/administratorilor:

• stabilesc împreună cu proiectantul acele construcții a căror comportare urmează a fi supusa urmăririi speciale, menționând aceasta în nota de comandă și în proiectul de execuție, asigură fondurile necesare desfășurării acestei urmăriri. Organizează activitatea de urmărire curentă prin contract cu o firmă specializată în aceasta activitate, pe baza proiectului de execuție și a instrucțiunilor date de proiectant;

• asigură întocmirea proiectului de urmărire specială (atunci când este cazul) și comunică întocmirea lui la Inspecția de Stat în Construcții, Lucrări Publice, Urbanism și Amenajarea Teritoriului;

• comunică proprietarilor și/sau utilizatorilor, care preiau construcțiile, obligațiile ce le revin în cadrul urmăririi curente și, dacă este cazul, obligațiile ce le revin în cadrul urmăririi speciale;

• asigură întocmirea și predarea către proprietari a Cărții tehnice a construcției;

• asigura procurarea aparaturii de măsura și control prevăzuta prin proiectul de urmărire, montarea și citirea de zero.

Obligații și răspunderi ale proprietarilor:

• răspund de activitatea privind urmărirea comportării construcțiilor sub toate formele;

• organizează activitatea de urmărire curentă prin contract cu o firmă specializată în aceasta activitate, pe baza proiectului de execuție și a instrucțiunilor date de proiectant;

• comandă proiectul de urmărire specială (atunci când este cazul), asigură fondurile necesare activității de urmărire specială și comandă efectuarea urmăririi speciale prin firme competente;

• comandă inspectarea extinsă sau expertize tehnice la construcții în cazul apariției unor deteriorări ce se consideră ca pot afecta durabilitatea, rezistență și stabilitatea construcției respective sau după evenimente excepționale (cutremure, foc, explozii, inundații, alunecări de teren etc.);

• comanda expertize tehnice la construcțiile la care s-a depășit durata de serviciu, cărora li se schimbă destinația sau condițiile de exploatare, precum și la cele la care se constata deficiente semnificative în cadrul urmăririi curente sau speciale;

• comunică, atunci când este cazul, urmărirea instituirii speciale la Inspecția de Stat în Construcții, Lucrări Publice, Urbanism și Amenajarea Teritoriului;

• asigura păstrarea Cărții tehnice a construcției și tine la zi jurnalul evenimentelor;


Pagina 70 din 74

• iau măsurile necesare menținerii aptitudinii pentru exploatare a construcțiilor aflate în proprietate (exploatare raționale, întreținere și reparații la timp) și prevenirea producerii unor accidente pe baza datelor furnizate de urmărirea curentă și/sau specială.

• la înstrăinarea sau închirierea construcțiilor, stipulează în contract îndatoririle ce decurg cu privire la urmărirea comportării în exploatare a acestora;

• participă pe baza datelor ce le dețin, la anchetele organizate de diverse organe pentru cunoașterea unor aspecte privind comportarea construcțiilor;

• rapoartele privind expertizele tehnice, inspecțiile extinse cât și cele privind urmărirea specială a construcției se vor trimite proiectantului general, desemnat în urma unei achiziții publice, pentru cunoașterea aspectelor semnificative privind comportarea structurilor de beton armat ale construcțiilor și centralizarea în bănci de date în vederea confecționării conceptelor de proiectare și a activității de urmărire a acestui tip de structură de rezistență;

• nominalizează persoanele care efectuează urmărirea curentă și specială, atunci când este cazul, denumiți responsabili cu urmărirea comportării construcțiilor. În cazul celor ce se ocupă cu urmărirea specială, aceștia trebuie să fie autorizați de către Inspecția de Stat în Construcții, Lucrări Publice, Urbanism și Amenajarea Teritoriului, conform Instrucțiunilor privind autorizarea responsabililor cu urmărirea specială a comportării în exploatare a construcțiilor;

• asigură luarea măsurilor de intervenții provizorii, stabilite de proiectant în cazul unor situații de avertizare sau alarmare și comandă expertiza tehnică a construcției.

7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale

Solicitantul deține capacitatea administrativă necesară implementării proiectului, având experiență în implementarea de proiecte cu finanțare guvernamentală, dar și europeană, deținând resursele umane și materiale suficiente și necesare pentru implementarea proiectului. Echipa de implementare a proiectului este constituită din reprezentanți ai beneficiarului.


Pagina 71 din 74

8. Concluzii şi recomandări Baza salvamont a fost concepută, calculată și proiectată în conformitate cu normele și normativele în vigoare în România. S-au avut în vedere metode de calcul și analiză moderne. La abordarea calcului antiseismic s-a utilizat normativul de calcul P100-1/2013. Au fost luate în analiză recomandări și încadrări ale construcției în acord cu prevederile normativelor în vigoare, iar calculele s-au efectuat în raport cu acestea. Structura de rezistență proiectată este una de dificultate normală în ceea ce privește execuția. Firma de execuție are obligația de a studia amănunțit atât planșele desenate cât și piesele scrise: memorii pe specialități, caiete de sarcini, liste de cantități de lucrări realizate la faza de proiect tehnic. Eventualele obiecțiuni se vor aduce la cunoștința beneficiarului și a proiectantului înainte de ofertare. Proiectul de față se încadrează atât în contextul județean, regional cât și în cel național și european, obiectivele acestuia pliindu-se pe obiectivele strategiilor, planurilor și politicilor de dezvoltare pentru această perioadă.


Pagina 72 din 74

B. PIESE DESENATE


Pagina 73 din 74

Opisul pieselor desenate

Nr. crt. Titlu planșă Nr. planșă

ARHITECTURĂ

1 Plan de situație A0

2 Plan de încadrare în zonă A1

3 Plan subsol A2

4 Plan parter A3

5 Plan etaj A4

6 Plan învelitoare A5

7 Fațadă principală/vest A6

8 Fațadă sud A7

9 Fațada est A8

10 Fațada nord A9

11 Secțiunea AA A10

12 Secțiunea BB A11

13 Secțiunea CC A12

INSTALAȚII

14 Instalații electrice – plan de situație rețele exterioare

He01

15 Instalații sanitare – plan de situație rețele exterioare

Hs01

16 Instalații electrice – plan subsol Ie01

17 Instalații electrice – plan parter Ie02

18 Instalații electrice – plan etaj Ie03

19 Instalații sanitare – plan subsol Is01

20 Instalații sanitare – plan parter Is02

21 Instalații sanitare – plan etaj Is03

22 Instalații termice – plan subsol – încălzire în pardoseală

It01

23 Instalații termice - plan parter – încălzire în It02


Pagina 74 din 74

pardoseală

24 Instalații termice – plan etaj – încălzire în pardoseală

It03

25 Instalatii termice/ Plan subsol – Încălzire corpuri statice

It04

26 Instalații termice/ Plan parter – Încălzire corpuri statice

It05

27 Instalații termice/ Plan etaj – Încălzire corpuri statice

It06

REZISTENȚĂ

21 Plan și detalii fundații R01

Coperta - cjsibiu.ro · Actualizare studiu de fezabilitate: „Construire bază de salvare în...

Documents

Transcript of Coperta - cjsibiu.ro · Actualizare studiu de fezabilitate: „Construire bază de salvare în...