1

COORDONATE N RITMICA SECOLULUI XX

I. VEDERE PANORAMIC ASUPRA EVOLUIEI RITMULUI N ISTORIA MUZICII:

BULOW = ginerele lui Wagner, a afirmat ca la inceput a fost ritmul.

BARTOK = se poate concepe o muzica fara melodie, dar nu si invers.

RITMUL = contine 2 coordonate principale legate de o atitudine religioasa a omului, ambele

functionale.

1. RITMUL PULSATORIU = miscarea e vazuta ca atribut supreme al creatiei.

- Legat de dans (ritualic), avand o functie integratoare (ne integreaza in ce inseamna creatia): zeul

indian SHIVA, Le Sacre du printemps I. Stravinski.

- Necessitate de coordonare in activitatile cotidiene (mai ales in cele de grup): functie de vitalizare

si coordonare.

2. RITMUL NONPULSATORIU = o pulsatie mai putin perceptibila, dar existenta.

- Conceptia religioasa este legata de suprimarea miscarii prin incetinirea functiilor corpului (prin

meditatie), scopul fiind integrarea in etern, in increat: pe filiela ebraica si crestina.

II. RITMUL N MUZICA CULT:

LEONIN si PEROTIN (1170 Ars Antiqua) = ritmul apare pe filiela religioasa, din care rezulta ca

este o muzica nonpulsatorie (intr-o anumita perioada: Ars Antiqua Ars Nova) influenta muzicii

cavaleresti (metrul ternar era definit ca cel pulsatoriu).

RENASTERE = devina pulsatorie si ca deschidere catre profane (dansuri), precum si necesitatea

coordonarii unor ansambluri. Apare ideea de > (inca nu cea de accent metric).

MUZICA TONALA (BAROC, CLASICISM, ROMANTISM):

- Ritmul depinde de logica tonala, devine foarte patrat, accentual metric capata o importanta tot

mai mare.

- Nu exista alternari libere binar ternar (cum sunt in folclor: masuri de 5, 7, 8).

- In Romantism = exista o tendinta de eliberare (melisme, fraze de 5 masuri).

- In sec. XX = evadare din simetria binara tipic tonala, muzica incorporeaza si ritmuri pulsatorii

specifice folclorului (alternari libere de binar ternar, ritm aksak si ritmuri nonpulsatorii de tip

parlando rubato, etc).

MUZICA CATOLICA MUZICA GREGORIANA = era plutitor si fluid.

MUZICA GREACA = versurile aveau acelasi numar de silabe.

MUZICA APUSEANA = se canta pe text latin sau pe versuri (care erau libere), iar accentele erau in

functie de text.

- Alternanta binar ternar care reiese din textul latin in proza, nu si in poezie.

- In muzica cu text = exista combinatii ternar binar, un fel de parlando rubato.

DIVIZIUNI DE DURATE = inainte de LEONIN si PEROTIN, existau 2 diviziuni de durate: diviziunea

perfecta (in 3) si diviziunea imperfecta (in 2 binar).

2

Ca o extindere a ideii de alternantei binar ternar, apare masura de 15/8 (3+3+3+3+3), o

masura compusa omogen ternara, asimetrica la nivelul grupurilor.

RITM MULTIPLICATOR = se pleaca de la o valoare foarte mica, exprimata sau nu, care apoi este

coagulate in grupuri mai mari sau mai mici (in muzica aficana sau oriental).

Exemplu: in muzica africana se da o pulsatie mica, apoi vin ritmuri complicate.

RITM DIVIZIONAR = ritmul muzicii culte europene. Se pleaca de la mare la mic. Teoretic se pleaca de

la valoarea cea mai lunga (nota intreaga), dar practice se pleaca de la o valoare medie (patrimea sau

optimea), care este atat amplificata, cat este si divizata.

3

CLAUDE DEBUSSY

RITMUL = unul fluid, inspirat adesea de miscari din natura, cum ar fi apa (marea, ploaia,

sirene) sau vantul.

INFLUENTE = a fost influentat de muzica catolica si pasionat de muzica veche renascentista,

unde nu existau bari de masura - se alterneaza binarul cu ternarul). Se mai poate observa influenta

accentului din limba franceza (intotdeauna pe ultima silaba).

MUZICA = indeplineste accentul pe timpul 1 cu accentul de durata (ultimul). O pendulare

intre aceleasi accente si o alternanta a accentului metric si cel de durata, plasat la sfarsitul formulei

(prin sincopa adusa, dar nu intotdeauna)

CARACTERISTICI:

- Combinatii de binar ternar si in suprapunere inclusiv hemiola, frecventi contratimpi (care

creeaza un balans, un schimb), o fluiditate, miscare interioara.

- Suprapuneri mai rare de 3 + 5, care nu existau pana la el.

- Adesea, ritmul este un factor decisiv in arhitectura muzicala.

GEORGE ENESCU

VARIATIA RITMICA:

- Acelasi material in diverse ipostaze variationale.

- Materiale diferite aduse intr-o pulsatie comuna (de vals Octuor).

CARACTERISTICI:

- Foloseste si giusto silabic (ritmuri de colind), dar rar.

- Conflicte metroritmice: sincope, alternari binar ternanr ca diviziuni exceptionale

- Evitarea atacurilor pe timp si a succesiunii valorilor de acelasi tip sau aflate in raporturi clasice

de tip 2:1

- Incorporarea parnado rubato-ului in ritmica divizionara printr-o serie de artificii.

4

RITMUL IN SERIALISMUL DODECAFONIC

1. ARNOLG SCHNBERG:

- Acorda ritmului un rol de individualizare a motivelor desprinse din expunerea seriei.

- Articuleaza seria.

- Sunetele devin mai importante prin pauzele mai lungi, fara alte criterii.

- Diferentierea prin durate are si alte criterii decat prin vointa autorului.

2. ANTON WEBERN:

- In cadrul seriei de 12 sunete avea motive mici ( de 3,4,6 sunete) care se insiruiau unul pe altul in

diverite forme ( I, R, RI ) la nivelul inaltimii dar si al ritmului

- Segmenteaza seria in microserii de 3,4,6 sunete care alcatuiesc seria prin I, R, RI.

- Ritm palindromic (nonretrogradabil) = care nu se poate face recurent.

3. ALBAN BERG:

- Primul compozitor care foloseste leitritmul in opera cu rol de personaj sau pecete

Exemplu: in Lulu 3313 = monoritmica = leitritm (hautritm)

- Important e ca se pastreaza proportia intre durate.

- Ritmul poate fi expus si cu diviziuni exceptionale dar si suprapus in canoane complexe.

- In Wozzeck exista de asemenea un ritm numit al pianinei dezacordate cu care creeaza

inventiunea pe un singur ritm si care este un pic mai complicat 46266114.

IGOR STRAVINSKI

CARACTERISTICI:

- Inspirat de estetica cubista, in sensul modificarii asmietrice si surprinzatoare a unui traseu deja

expus.

- Uniformizarea ritmului din care rezulta schimbarea accentelor si a pozitionarii motivelor in

masura.

- Inserarea unor pauze sau a unor materiale noi prin care intrerupe o idee ce a fost expusa

coerent anterior.

- Foloseste foarte mult ostinato, dar variate prin asimetrizare.

- Construieste in general prin suprapunerea gradual a mai multor ostinate.

- Apare ritmul multiplicativ (ca la Debussy).

- Foloseste foarte des schimbari de masuri (polimetrie orizontala), cautand succesiuni cat mai

asimetrice.

- Se intalnesc sporadic elemente de rubato (inceputul Ritualul Primaverii).

5

BELA BARTOK

- Forta ritmului elementar = un singur sunet (accelerando si decelerando).

- Asimetrie prin aparitia pauzelor (forta ritmului brut).

Folosirea unor numere din sirul lui Fibonacci ( 1, 2, 3, 5, 8, 13), din care rezulta simetria sectiunii

de aur 2/3 ~ 3/5 ~ 5/8 ~ 8/13 ~ 0,618

ritmuri arhetipale (tipar vechi), elementare, simple, provenind din folclorularhaic, tricordie.

Preferinta pentru anapest, ritmurile in oglinda( dactIl + anapest)

Exemplu: iamb - patrime, optime optime + troheu - optime, optime, patrime.

CARACTERISTICI:

- Schimbari de masura, polimetrie orizontala.

- Tehnica cellular - motivica.

- Teme de 5 sunete, ritmuri de 5 valoriegale (cvintolete).

- 5 = simbol al 2 cu 3.

RITM PEON 4 = saisprezecime, saisprezecime, saisprezecime, saisprezecime, doime.

preferinta pentru durata lunga la sfarsit = ca evadare/ scuturare; HEGEMONIA timpului 1.

RITMURI FOLCLORICE:

1. GIUSTO SILABIC = 2 durate in raport de 2 la 1 (1:2) ( patrime + optime)

2. AKSAK (asimetric) = 2 durate in raport 2:3 sau 3:2 ( optime + optime cu punct).

3. PARLANDO RUBATO = nu exista o pulsatiec onstanta ( sunt mici amplificari sau scurtari).

JOC BINAR TERNAR = se pastreaza unitatea de timp (nu ca la Debussy), nu divizarea aceleiasi

unitati de timp: patrime - 2 optimi- triolet de optimi; ci prin folosirea unitatii de timp inegale.

MASURA DE 9/8 = tratata ca masura eterogena cu gruparea timpilor diferita in masura.

- In creatia sa se gasesc toate tipurile de ritmuri folclorice (giusto, aksak - bulgaresc si parlando

rubato).

- Teme cu profil binar aduse apoi ternar.