CONTRIBUTII LA ISTORIA ADMINISTRATIEI ORA§ULUI BRA§OV

IN PERIOADA MEDIEVALA (secolele XVII-XVIII)*

GERNOT NUSSBACHER

Administrajia ora§ului Bra§ov, la inceputul secolului al XVII-lea era exercitata de magistratul ora§ului §i de comunitatea centumvirala. Folosim termenul de „magis-trat al ora§ului" - care s-a incetajenit la Bra§ov §i in alte ora§e din Transilvania, fiind sinonim cu „sfatul ora§ului", „consiliul ora§ului" sau „senatul ora§ului" - pentru organul colectiv de conducere al ora§ului, alcatuit din judele primar, villicul ora§ului §i 16 senatori. Magistratul in plenul sau era autoritatea suprema a ora§ului in problemele de administrajie, ordine publica §i economia ora§ului. In aceasta calitate el emitea hotarari (senatus consultum) obligatorii pentru locuitorii ora§ului §i avea competen^a de a confinna statutele breslelor de me§te§ugari.

Potrivit sistemului institujiilor medievale, magistratul, pe ISnga funcjii adminis­trative avea §i atribu^ii juridice. In procesele civile magistratul ora§ului Bra§ov era instanja de apel pentru:

— procesele din localitajile libere ale districtului, dezbatute inainte in comune sau in apel in targurile Ra§nov §i Feldioara;

— procesele din comunele Ghimbav, Sanpetru, Bod §i Harman, dezbatute inainte in faja judelui primar;

— procesele dintre iobagii din satele domeniului feudal al ora§ului, dezbatute in prima instanta in fa a inspectorilor localitajilor respective;

— acjiunile de partaj ale succesiunilor din ora§ul §i districtul Bra§ov, dezbatute in prima instanja in faja divizoratelor locale.

In procesele penale („criminale"), magistratul era prima §i unica instanja, ora§ul ' Bra§ov avand „dreptul palo§ului" {ius gladii). Acela§i „drept al palo§ului" i l aveau §i cele patru targuri din district, insa sentinjele in procesele penale judecate acolo trebuiau supuse aprobarii magistratului din Bra§ov.

Judele primar (index primar, Stadtrichter) era §eful administrajiei ora§ene§ti §i pre§edintele magistratului, avand in primul rand atribujii juridice §i militare.

A l doilea dregator al ora§ului era villicul ora§ului {villicus, Stadthann), caruia i i era incredin^ata conducerea economics a ora§ului §i districtului Bra§ov. E l avea, de asemenea, atribujii juridice minore §i se ingrijea de menjinerea ordinii publice.

* Continuare din nr. 1, 1994.

Historia Urbana, torn IV, 1996, nr. 1-2, p.49-61.

50 GERNOT NUSSBACHER

Judele primar §i villicul erau ale§i anual, in ajun de Anul Nou, de catre comuni­tatea centumvirala.

Judele primar, la randul sau, „alegea" dintre membrii familiilor instarite pe cei 16 senatori, alegerea - de fapt numirea - lor trebuind sa fie aprobata de comunitatea centumvirala. Fiecare din cele patru „cartiere" ale ora§ului - Catharina, Corpus, Petri §i Portica - trebuia sa aleaga cate patru senatori. Condijia minima pentru a putea fi ales senator era proprietatea asupra unci case din incinta ora§ului.

Lista membrilor magistratului ora§ului Bra§ov din anul 1602 este edificatoare privind repartizarea sarcinilor pe senatori':

1. Valentin Hirscher, jude primar §i castelan de Bran; 2. Cyrillus Greissing, senior §i castelan de Bran; 3. -I- 4. Sebastian Zumpolius §i Johannes Draudt, anchete judiciare; 5. Johannes Hirscher, villic; 6. + 8. Petrus Draudt §i Jacob Vielp, inspectori pentru posesiunile Zame§ti §i

Tohan; 7. -f- 9. Andreas Schwartz §i Stephan Kemmel, vigesimatori (vame§i);

10. -t- 12. Johaimes Schoppelt §i Michael Graff, inspectori pentru posesiunea §ercaia;

11. -f- 13. Rosen Cerg §i Lucas Entz, inspectori pentru posesiunea Satu Nou; 14. + 15. Mathias Fronius §i Marcus Schunckabunck, inspectori pentru posesiu­

nile Vladeni §i X^nlari §i pentru posesiunile din Secuime; 16. Michael Weiss, administrator al fantSnilor; 17. + 18. Georg Schramen §i Kaspar Kiirschner, procuratori (pentru conducerea

lucrarilor de construcjii pubUce). Lista ne arata ca majoritatea atribujiilor administrative repartizate senatorilor

erau indeplinite in „duumvirat". Incepand din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, §i cele doua funcjii supreme se exercitau in „duumvirat", fostul jude primar fiind in-titulatproiudex, ajutand §i inlocuind la nevoie pe judele primar. Intr-un fel asemanator, fostul villic a fost denumit provillicus.

Ca funcjie externa, magistratul ora§ului trimitea delegaji la sesiunile Universitajii Sase§ti §i la dietele Transilvaniei. De asemenea, magistratul trimitea soli la §i primea solii de la domnii Moldovei §i f arii Romane§ti, cu care intrejinea strSnse rela^ii de buna vecinatate.

Magistratul ora§ului numea pe notarul ora§ului, care era §eful cancelariei ora§e-ne§ti. E l consemna hotararile magistratului, redacta documentele emise in numele magistratului §i Jinea registrele de protocoale (procese-verbale) ale magistratului, pre-cum §i registrele de socoteU.

Notarul avea ca ajutoare unul §i mai tSrziu mai mulji secretari, printre care §i un logofat pentru corespondenja in limba romana in cadrul legaturilor stranse §i multiple eu farile RomSne extracarpatice. Mai mulji notari au devenit - datorita calita^ilor lor - §i membri ai magistratului §i unii chiar au ajuns sa dejina funcjia suprema de jude primar^.

' Quellen, VI, p. 7. 2 De ex. Josephus Bolthosch, vicenotar 1641-1648, notar 1654-1659, a fost jude primar in aniil 1661;

Simon Drauth, secretar 1672-1679, notar 1680-1683, a fost jude primar in anii 1688-1693, cf.

Istoria administratiei orasului Brasov 51

Magistratul ora§ului numea §i medicii §i farmaci§tii ora§ului. In anul 1602, co­munitatea centumvirala a cerut dreptul de consultare pentru salariul acestor angajaji ai ora§ului'.

Comunitatea centumvirala era o corporaJie compusa din 100 de barbaji, ale§i (de fapt numiji) initial pe timp nelimitat de catre magistratul ora§ului, din randurile cetajenilor mai instariji, negustori, me§te§ugari sau intelectuali. In caz de eliberare a unui loc de centumvir - prin deces sau excludere - , magistratul propunea trei candidaji, dintre care comunitatea centumvirala alegea pe unul, completSndu-se astfel numarul de 100.

Pre§edintele comunitajii centumvirilor era „oratorur, purtatorul de cuvant, care convoca pe centumviri la adunari din proprie inijiativa sau la dispozijia judelui primar, pentru alegerea dregatorilor, aprobarea socotelilor funcjionarilor publici, fixarea de statute ora§ene§ti.

Comunitatea centumvirala redacta hotararile ei in a§a-numite „postulata" (ce-reri), care erau prezentate magistratului pentru reglementarea unor aspecte ale ad-ministrajiei sau economiei ora§ului, inlaturarea unor abuzuri etc.

Cei mai vechi registru al comunitajii centumvirale este un volum intitulat Acta et decreta centumvirorum Coronensium ab anno MDCII, in care sunt trecute aceste hotarari din anii 1602-1661".

In secolul al XVII-lea cunoa§tem urmatoarele statute locale, hotarate in comun de catre magistratul ora§ului §i comunitatea centumvirala:

— Statutul din 3 ianuarie 1673 cu privire la activitatea comerciala §i activitatea judelui tSrgului'.

— Statutul din anul 1677 privind regulamentul de retribuire, de imbracaminte, de inmormantare, de nunta §i privind regimul vinului*.

— Statutul din anul 1697 privind nunjile §i inmormantarile^.

Ultimele doua din aceste statute au fost multipUcate §i prin tiparire. Pentru intregirea imaginii administrajiei ora§ului Bra§ov la inceputul secolului

al XVII-lea, menjionam ca in subordinea magistratului funcjiona „divizoratul". Din randul membrilor magistratului erau numiji doi „divizori", care rezolvau in

prima instanja dezbaterile privind imparjirea averilor celor decedaji intre cei indrep-tajiji la mo§tenire. Divizoratul emitea mo§tenitorilor „scrisori de imparjire" al caror

FR. STENNER, Die Beamten der Stadt Bmssd (Kronstadt) von Anfang der stadtischen Verwaltung bis auf die Gegenwart, Kronstadt, 1916, p. 15, 34. Despre unele aspecte din activitatea notarilor bra|oveni In secolul al XVII-lea, cf. G . NUSSBACHER, Preocupdri de evidenja contemporand si de prelucrare arhivisticd la Brasov in secolele XVI-XIX, In §tefan Metes*5 de ani, Cluj-Napoca, 1977, p. 163-164.

' Arh. St. Bra§ov, fond PrimSria Bra§ov, IV A 1, p. 12; cf. Dr. KOLOZSVARI SANDOR, Dr .OvARi KELEMEN, Corpus Statutontm Hungariae Municipalium, I, Budapesta, 1885, p. 548-550.

" Arh. St. Brasov, fond Primaria Brasov, IV. A. 1. 5 J. GROSS, AUS dem Tagebuch des Simon Christophori alias Gaitzer, Kronstadt, 1917, p. 135-138; cf. | i

H . BEER, AUS AU-Kronstodt, Kronstadt, 1938, p. 17-19. ' }. GROSS, KronstadterDmcke 1535-1886, Bra§ov, 1886, p. 34, nr. 206 a. 7 Ibidem, p. 40^1, nr. 233.

52 GERNOT NUSSBACHER

continut era consemnat intr-un registru. Recursul in procesele de mo§tenire se inainta magistratului.

Pentru unele ramuri ale economiei ora§erie§ti existau funcjionari ora§ene§ti spe­cial numi^i, care anual trebuiau sa prezinte socotelile asupra veniturilor §i cheltuielilor lor. Rezultatele finale ale acestor socoteli erau cuprinse in socoteala villicului ora§ului. Pe langa §irul de socoteli ale villicului, cele mai importante erau socotelile procuratori-lor asupra cheltuielilor pentru construcjii pubhce.

Alte socoteli se refereau la domeniul Bran §i la celelalte posesiuni ale ora§ului, apoi la economia vinului §i berei, la administrarea fantanilor, a spitalului (de fapt azilului) ora§ului.

Villicul primea, de asemenea, socotelile satelor din Jara Barsei privind cheltu-ielile lor pentru transportul §i intre^inerea persoanelor oficiale sau pentru carau§iile efectuate la poruncile principelui. Contravaloarea acestor cheltuieli era scazuta din obligajiile de impozite ale localitajilor.

Dupa moartea lui Mihai Viteazul a urmat pentru toata Transilvania o perioada de decadere, determinata de ocupa^ia trupelor generalului imperial Gheorghe Basta, in timpul careia a izbucnit §i puternica epidemie de ciuma din anii 1602-1603, care a facut ravagii la Bra§ov*.

In batalia de la moara de hartie din Bra§ov (17 iulie 1603), Radu §erban, dom-nul Jarii Romane§ti, aliat cu imperialii, deci cu Basta, 1-a invins pe Moise Szekely, instalat ca principe al Transilvaniei cu ajutor turcesc. Pentru „tradarea" sa Bra§ovul, care trecuse, sub ameninjarea trupelor turce§ti §i ale lui Moise Szekely, de partea acestuia, Basta a anulat toate privilegiile ora§ului §i 1-a supus la plata unci amenzi de 80000 florini (cheltuielile ora§ului intr-un an erau de 10000 fiorini).

Drept „guvernator imperial" al Bra§ovului a fost instalat Jaques Baurin, unul din uciga§ii lui Mihai Viteazul, pe care un cronicar bra§ovean i l caracterizeaza ca „om fara frica lui Dumnezeu §i rau, care a stapanit in mod neru§inat §i arogant, savar§ind multe samavolnicii".

Abia in primavara anului 1604, in urma intervenjiei senatorului Michael Weiss, Bra§ovul §i-a redobandit recunoa§terea privilegiilor §i o reducere cu 20000 florini a amenzii inijiale. La 7 aprilie 1604 a plecat §i „guvernatorul", administrajia ora§ului trecand din nou in mainile magistratului*.

In perioada urraatoare, Bra§ovul §i-a extins domeniul feudal, prin dobandirea, sub titlu de zalog, a posesiunilor Grid, Per§ani §i Holbav, pentru suma de 5 000 florini imprumutaji principelui Gabriel Bathory in anul 16091".

In acela§i an, ora§ul Bra§ov a cumparat pentru suma de 3 900 florini porjiuni din posesiunile fanjari §i Vladeni, extinzandu-§i astfel domeniul feudal de-a lungul

8 Cf. MAJA PHILIPPI, Michael Weiss. Sein Leben und Wirken in Wort und Bild, Bukarest, 1982, p. 35-40; P. BINDER, Epidemiile de ciumd din Transilvania secolului al XVI-lea (1511-1603), in Momente din trecutul medicinei. Studii, note p documenle, sub redacjia dr. G H . BRATESCU, Bucure|ti, 1983, p. 107-111.

« Quellen, V, 1909, p. 170-171.

'0 Arh. St. Bra§ov, fond Prim5ria Brajov, colecjia Privilegii, nr. 626; cf. 51 G . NUSSBACHER, Posesiunile orasului Brasov in fara Fdgdrasului in secolele XV-XVll, in AIIACN, XXIV, 1981, p. 335.

Istoria administrajiei orasului Bra§ov 53

drumului spre fara Fagara§uluii'. Restul din aceste doua posesiuni a fost cumparat in anul 1618 de ora§ul Bra§ov pentru suma de 1600 florini unguregtii^.

Dupa ocuparea samavolnica a ora§ului Sibiu de catre Gabriel Bathory, in decem-brie 1610, Bra§ovul a devenit central rezistenjei impotriva principelui tiran. In aceasta situajie, magistratul Bra§ovului a incheiat in septembrie 1612 un tratat de ahanja cu Radu Mihnea, domnul f arii Romane§ti, impotriva lui Gabriel Bathory'^.

Cu toate ca trupele Bra§ovului §i ale lui Radu Mihnea au fost invinse de catre trupele principelui Gabriel Bathory in batalia decisiva de la Feldioara, la 16 octom-brie 1612, ora§ul nu s-a supus i " . Abia in anul 1613, dieta Transilvaniei hotara§te amnis-tierea Bra§ovului pentru „disensiunile" anterioare'^.

Tot in anul 1613, Bra§ovul a incheiat o alianja politica cu ora§ul Sighi§oara -al doilea ora§ din cadml Universitajii Sase§ti, dupa Sibiu, ocupat de principe - in vederea redobandirii ora§ului S i b i u D e asemenea, Bra§ovul a participat la uniunea incheiata intre reprezentan|ii Universitajii Sase§ti cu acela§i scop la Sighi§oara, la 10 decembrie 1613".

In urma hotararii dietei Transilvaniei din 1615 privind bunurile fiscale, principele Gabriel Bethlen a pretins magistratului ora§ului Bra§ov prezentarea documentelor de proprietate asupra cetajii Bran §i a domeniului ei. Prin hotararea dietei din 1625, bra§ovenilor li s-a impus un ultim termen de doua luni pentru justificarea lor. Cum ei nu au putut prezenta vreun act de donajie, s-a ajuns la tratative cu principele, pentru pastrarea domeniului Bran. Aceste tratative s-au incheiat cu un act al principelui privind donajia domeniului Bran in anumite condi|ii. Castelanul de Bran trebuia sa fie supus atat principelui cat §i ora§ului Bra§ov, principele sa poata jine o garnizoana la Bran, bra§ovenii sa amplifice §i sa fortifice cetatea dupa indicajiile principelui, de asemenea, ei trebuiau sa inchida drumurile de ocolire a cetajii. Bra§ovul trebuia sa cedeze definitiv posesiunile Parau, Grid, Per§ani §i Holbav, iar temporar posesiunea §ercaia. In acela§i timp, bra§ovenii urmau sa cedeze pe seama principelui o datorie de 15 000 florini a fostului palatin Sigismund Forgach de Chymes'*.

In timpul domniei principelui Gheorghe Rakoczi II, dieta Transilvaniei a pus din nou problema bunurilor fiscale, deci §i a domeniului Bran. In schimbul plajii a 11000 florini destinaji pentra re§edinja principelui §i apararea granijelor Transilvaniei, a cedarii posesiunilor §ercaia §i Janjari §i acceptarii altor condijii privind garnizoana,

11 Arh. St. Bra|ov, fond Primaria Brasov, colecjia Privilegii, nr. 632, 628, 629, 630 §i 631. 12 Ibidem, nr. 647, 648 §i 650, cf. §i Quellen, IV, p. 103. " Arh. St. Brasov, fond Primiria Bra§ov, colecjia Privilegii, nr. 772, cf. N . IORGA, Bra^ovul Romdnii,

Bucure§ti, 1905, p. 283-286, nr. 2; D I R B, veacul XVII, vol. II, p. 13-14, nr. 16. " a . MAJA PHIUPPI, op. cit., p. 90-99.

" Arh. St. Bra§ov, fond Primaria Brasov, colecjia Privilegii, nr. 636. 1' G . SEIWERT, Akten und Daten iiber die gesetzliche Stellung und den Wirkungskreis der sachsischen

Nationsuniversitdt, Hermannstadt, 1870, p. 77-79, nr. 77. " Ibidem, p. 79-80, nr. 78; cf. G . NUSSBACHER, Die Einigung der Sachsen von 1613, in K R , X V I I (XXVIII) ,

nr. 5 (1658), 3 februarie 1984. i« E.VON TRAUSCHENFELS, Zur Rechlslage des ehemaligen Torzburger Dominiums, Kronstadt, 1871, p. 12-15,

5i Anhang, p. 17-21, nr. XII | i XIII; idem, Die Rechlslage des ehemaligen Torzburger Dominiums, Kronstadt, 1882, Beilage E, p. 15-18; Anhang p. 19-24, nr. XII §i XIII.

54 GERNOT NUSSBACHER

aprovizionarea §i intrejinerea Branului, inarmarea a 12 calareji pe timpul razboiului §i primirea refugiajilor in incinta ora§ului in timp de razboi, la 25 aprilie 1651 a fost emis un nou act de donajie privind domeniul Bran, care a fost aprobat la 27 februa­rie 1653 de dieta Transilvaniei §i inclus chiar in primul cod de legi al Transilvaniei, Approbate Constitutiones Regni Transilvaniae, promulgat la 15 martie 1653 (Partea III, titlul L X X X I I , articolul l ) ' ' .

Prin aceste tranzacjii a fost asigurata stapanirea Bra§ovului asupra domeniului Branului, de importanja vitala pentru economia ora§ului. Aceasta stap^nire va dura pana la revolujia din 1848/1849.

Desigur, drept urmare a cedarii posesiunilor menjionate din parjile Fagara§ului -singura localitatea Vladeni a ramas mai departe posesiune feudala a Bra§ovului - au incetat §i atribujiile §i funcjiile legate de administrarea lor.

O etapa noua in administrajia ora§ului Bra§ov se contureaza incepand din timpul trecerii Uransilvaniei in stapanirea habsburgilor, la sfar§itul secolului al XVII-lea.

In cursul secolului al XVII-lea, contradicjiile dintre patriciatul ora§enesc aflat la conducerea ora§ului §i marea masa a locuitorilor s-au inasprit tot mai mult, indeosebi incepand din anul 1687, cand pentru armata austriaca s-au pretins „contribuJii" uria§e, la care senatorii, invocand privilegiul lor de scutire de impozite, nu vroiau sa contribuie cu nimic, cu toate ca erau cei mai instariji locuitori ai ora§ului.

Atunci cand, in urma tratatului de la Fagara§ (9 mai 1688) Bra§ovul a fost ob-ligat sa primeasca o gamizoana austriacS, careia sa i se cedeze „CetaJuia", populajia ora§ului a reacjionat printr-o rascoala impotriva conducerii ora§ului. Rasculajii au ocupat „CetaJuia", au arestat pe judele primar, Michael Filstich, sub acuzajia de tradare a ora§ului §i 1-au condamnat la moarte. De asemenea, s-a pregatit o rezistenja armata impotriva trupelor austriece. Disensiunile dintre diferitele paturi sociale ale rasculajilor au dus la inabu§irea rascoalei §i judecarea severa a conducStorilor ei o.

O alta urmare a ocupajiei austriece a fost marele incendiu al ora§ului Bra§ov de la 21 aprilie 1689, care in c^teva ore a distrus cea mai mare parte a ora§ului, inclusiv o parte din ariiiva ora§ului, adapostita in Casa Sfatului, precum §i acte §i registre oficiale aflate la domiciliile unora dintre dregatorii ora§ului2i.

Prin Diploma Leopoldina din 4 decembrie 1691 au fost confirmate toate institu-Jiile §i privilegiile vechi ale Transilvaniei. De asemenea, s-a confirmat dreptul de libera

" Idem, Zur Rechlslage, op. cit., p. 15-22; Die Rechlslage, op. cit., Beilage E, p. 18-26. 2" MAJA PHILIPPI, Contribuiie la cunoa§terea rdscoalei brasovenilor din 1688, in Culegerea SAI, VII, 1965,

p. 69-90; idem, Betrachtungen mm Burgeraufstand von 1688 in Brasov (Kronstadt). Verbindungen der Aufstdndischen zu §erban Cantacuzino, in FVLK, XV, nr. 2/1972, p. 75-87; idem, Der Kronstddter Burgeraufstand von 1688, in ICR, XVII (XXVIII), nr. 11 (1664), 16 martie 1984; iAem, Der Burgeraufstand von Kronsfdt 1688, in Beitrdge zur Geschichte von Kronstadt in Siebenburgen, ed. PAUL PHILIPPI, Koln | i Wien, 1984, p. 225-333.

2' GH. BARITIU, Catastrofele Brasovului in anii 1688 ji 1689, in Thinsilvania, III, 1870, p. 57-61; FR. PHILIPPI, Der Burgeraufstand von 1688 und dergroJ3e Brand von 1689 in Kronstadt, Kronstadt, 1878; MAJA PHILIPPI, Dergrofie Brand von Kronstadt (1689), in Neuer Weg, XXXII, nr. 9787, 6 noiembrie 1980; D.DROTLEFF, Der grofie Brand von 1689 in Kronstadt, in KR, XVII (XXVIII), nr. 12 (1665), 23 martie 1984, G . NUSSBACHER, „ . . . und satzte alles in die greulichsten Flammeru" Der grofie Brand vom 21. April. 1689 in Kronstadt, in Neuer Weg Kalender 1989, S. 81-83; idem, in Astra, 24, nr. 5 (212), mai 1989, p. 13.

Istoria administrajiei ora§ului Bra§ov 55

alegere a dregatorilor din ora§e §i targuri, pentru care insa trebuia sa fie objinuta confirmarea imparatului^^.

Activitatea de reorganizare a cancelariei ora§ene§ti dupa marele incendiu este legata mai ales de numele lui Martin Seewaldt (1660-1721) care in perioada 1691-1708 a fost secretar, iar in anii 1709-1721 notar al ora§ului Bra§ov23.

in jurul anului 1700 el a reorganizat colecjia de privilegii ale ora§ului, intocmind un inventar intitulat Catalogus Privilegiorum care cuprindea 338 de documented''. In anul 1690 s-a inceput eel mai vechi protocol al magistratului, in care erau consem-nate problemele juridice, economice §i administrative dezbatute in cadrul §edinJelor magistratuluiIn anul 1695, secretarul Martin Seewaldt a inaugurat un nou registru pentru consemnarea proceselor penale dezbatute de magistrate*. Dupa numirea lui in funcjia de notar al ora§ului, la inceputul anului 1709, el a infiinjat doua registre, unul pentru consemnarea dezbaterilor juridice ale magistratului^' §i altul intitulat „Jurnal pubhc al ora§ului Bra§ov", in care se tree toate pricinile care se ivesc, in ordinea lor, atat din cauza memoriei slabe a celor de faja, cat §i pentru §tirea folositoare a posteri-tajii, consemnate fiind cu buna credinja^s. Din pacate, inijiativele lui Seewaldt n-au

^ G.D.TEUTSCH, Urkundenbuch der evangelischen Landeskirche A.B. in Siebenburgen, Sibiu, 1862, p. 334-340, nr. 206; cf. §i G . NUSSBACHER, Das Leopoldinische Diplom, in KR, XVII (XXVIII), nr. 13 (1666), 30 martie 1984.

23 Cf. J. GROSS, Martin Seewaldt, in Quellen, VI, p. XXVI-XXVII; FR. STENNER, Die Beamten, op. cit., p. 135. - Martin Seewaldt, inainte de a fi angajat ca secretar in ora§ul sSu natal, incepand din 1687 fusese secretar la Media§, cf.J.FRElH. BEDEUS VON SCHABBERG, Mittheilungen iiber ein Medwischer Stadtbuch aus dem 16. und 17. Jahrhuruiert, in AVSL, Neue Folge, III, Brasov, 1858, p. 84. Diploma de innobilare pentru Martin Seewaldt, din anul 1702, se aflS la Arh. St. Bra§ov, fondul Primaria Bra§ov, colecjia Privilegii, nr. 799, fiind publicatS de JOSEF VON SEBESTYfiN, in revista Mitteilungen des Burzenldnder Sachsischen Museums, IV, 1940, p. 1-2.

2* G . NUSSBACHER, Contributii la istoria arhivei Bra§ovului in secolele XV-XVIIl in Cumidava, IV, 1970, p. 562-563.

25 Arh. St. Brasov, fond PrimSria Bra§ov, IV. D. 1 a. Consignation Alter derer occurierender Sachen, welche von einem Amplissimo Senatu Coronensi in Consistorio publico sind assumirt wie auch decidirt worden. tnsemnirile incep la 27 noiembrie 1690, continuSnd pSnS la 1753. Dup5 1720, registrul a fost folosit numai pentru consemnarea pedepselor hotSrSte de magistral impotriva criminalilor.

2* Arh. St. Bra§ov, fond PrimSria Brasov, IV. D. 2. Curiae Coronensis Protocollum rerum criminalium publicum ... tnsemnirile cuprind perioada 10 octombrie 1695-23 iulie 1703.

2' Arh. St. Bra§ov, fond PrimSria Bra§ov, IV. C. 1, cu titlul Acta Forensia ab inferioribus iudiciis ad Amplissimum Reipublicae Coronensis Senatum appellata, turn in plena ibi consessu diligenter discussa et iudicata, bonaque^ fide in tabulas publicas relata, cuprinde insemnari din perioada 22 ianuarie 1709-22 aprilie 1727, referitoare numai la dezbateri juridice.

28 Arh. St. Bra§ov, fond PrimSria Bra§ov, IV. C. 2. Diarium civitatis Coronensis publicum, cui singulamm iuxta seriem occurentium rerum momenta, cum ob labilem praesentium memoriam, turn utilem posteritatis notitiam, bona fide consignata inseruntur sub recentis huius ineuntis anni 1709 auspiciis, in Curia Urbis Publice inchoatum por Martinum Seewaldt, notarium Regiae Liberaeque Civitatis Coronensis publicum. Cuprinde perioada de la alegerile dregatorilor in preajma anului 1709 %i continua pana la 29 martie 1713.

56 GERNOT NUSSBACHER

fost continuate de unna§ii sai, astfel ca ne lipsesc protocoale ale magistratului din perioada urmatoare.

Judele primar Georgius Drauth a determinat in prima dintre perioadele cand a ocupat aceasta funcjie - intre anii 1711 §i 1714, doua acjiuni valoroase pentru ad­ministrajia ora§ului: reorganizarea arhivei prin ginerele sau, medicul Johann Albrich^" §i reorganizarea oficiului judelui targului, incredinjat lui Simon Christophori^i.

Reorganizarea arhivei, efectuata sub conducerea lui Johann Albrich, a cuprins o noua inventariere a privilegiilor, in numar de 426 de documente, intr-un Index Genera-lis Literarum Privilegialium §i intocmirea unui volum cuprinzand copiile documentelor celor mai importante pentru apararea drepturilor ora§ului Bra§ov, volum intitulat Pal­ladium Coronense^^. In prefaja la aceste lucrari, Albrich face interesante considerajii teoretice cu privire la importanja documentelor §i organizarea arhivei.

in anul 1713 a fost numit in funcjia de jude al targului Simon Christophori, care in anul urmator a intocmit primul protocol al judelui targului, in care a inregistrat toate actele normative care priveau exercitarea atribujiilor sale de serviciu^^

De la inceputul secolului al XVIII-lea dateaza seriile registr^lor de socoteli privind magazia de cereale^", apoi socotelile privind incasarea taxei de intrare a vinului in ora§^5, hotarata in anul 1709, pentru sporirea veniturilor ora§ului, ca §i socotelile privind taxa pe rachiu^*.

incepand cu anul 1691 apare seria socotelilor de construcjie, legate de prezenja trupelor austriece, in prima perioada referindu-se exclusiv la „CetaJuia"37.

in legatura cu prezenja armatei austriece, in anul 1728 a fost luata masura de a se introduce anul mihtar - care incepea la 1 noiembrie §i se termina la 31 octombrie

^ Despre Georgius Drauth, cf.FR.STENNER, Die Beamten .... op.cit., p.31-32. Datele de aici nu concorda cu cele din lista juzilor ora§uIui din manuscrisul lui THOMAS TARTLER, Collectanea zu einer ParticulairrHistorie von Cronstadt, 1741, p. 199, potrivit careia Georgius Drauth a fost jude primar in anii 1711-1714, 1718-1721 §i 1724-1727.

-™ Cf.G. NUSSBACHER,/o/iann^/6nc/i (1687-1749), in KR, XIV (XXV), nr. 49 (1546), 4 decembrie 1981. J.GR6SS, Simon Christophori, in Quellen, VII, p.I-LX.

" Cf.G.NUSSBACHER, ContributU op. cii., in Cumidava, IV. 1970, p.563-567; idem, Aus Urkunden und Chroniken. Beitrdge zur siebenbiirgischen Heimatkunde, II, Bukarest, 1985, p. 152.

" Arh. St. Brasov, fond PrimSria Brasov, IV.U.l. Descrierea volumului, vezi la J. GROSS, Aus dem Tagebuch op. cit., P.III. Titlul volumului este urmatorul: Cron-Stddtisches Markt-Protocoll durch Simonem Christophori der beiden Rechten Studiosus Academicus eingefuhret im Jahr 1714. O mare parte a textului este publicata in acela i volum, p. 127-150.

3'' Arh. St. Bra§ov, fond PrimSria Brasov, Socoteli alodiale Brajov, XIV/3 1704-1713 Frucht Magazin-Rechnung.

« G. M . G . V O N HERRMANN, Das Alte und Neue Kronstadt, I, Hermannstadt, 1883, p. 123-124; cf.Arh. St. Bra§ov, fond PrimSria Bra§ov, Socoteli alodiale Brasov, XV/8 1714-1716 Weinregest, continua pana la 1771.

3* Arh.St.Bra|ov, fond PrimSria Bra§ov, Socoteli alodiale Bra§ov, XVI/I Brandweinrechnung, continua pans la 1786.

" Ibidem, XX/I \69l-\106 Schloss-Bau-Rechnung

Istoria administrajiei orasului Bra§ov 57

din anul calendaristic urmator - §i pentru gestiunile ora§ene§ti. Din aceasta cauza §i termenul alegerilor dregatorilor a fost devansat in luna noiembrie^*.

O masura care contravenea principiilor stabilite prin Diploma Leopoldina din 1691 a fost porunca imperials din anul 1732, privind a§a-numita „proporJie geo-metrica", ceea ce insemna ca in conducerea ora§ului trebuia sa fie un numar egal de catolici^ §i de luterani, respectiv de necatolici^'. Astfel casa domnitoare de Habs-burg cauta sa impuna in administrajia Transilvaniei, locuita in majoritatea covar§itoare de o populajie care nu era de religie romano-catolica, dregatori aparjinand religiei catolice. Cum la Bra§ov nu existau suficiente persoane de religie catolica, avand o calificare corespunzatoare pentru a indeplini funcjiile publice, s-a ajuns la ocuparea funcjiilor cu oameni necorespunzatori sau prin convertirea unor oportuni§ti la religia catolica, pentru a putea ocupa funcjii ora§ene§ti. Masurile de catolicizare forjata a administrajiei ora§ene§ti au fost susjinute chiar §i cu forja armatei. Ele au continuat pana la emiterea edictului de toleranja de catre imparatul losif al Il-lea, in anul 1781.

Din timpul ocuparii Transilvaniei de catre austrieci la sfar§itul secolului al XVII-lea §i din timpul rascoalei antihabsburgice de sub conducerea lui Francisc Rakoczi al Il-lea (1703-1711), ora§ul §i districtul Bra§ov, ca §i alte subunitaji ale „UniversitaJii Sase§ti", au contractat o serie de datorii pentru a putea indeplini cererile de livrari pentru armata imperiala. La mijlocul secolului al XVIII-lea, aceste datorii au atins un volum uria§, care ameninja cu falimentul economic intreaga „Universitate Saseasca". in aceasta situajie, in spiritul politicii mercantiliste, imparateasa Maria Theresia a numit pe Martin Zacharias Wanckhel von Seeberg comisar plenipotenjiar pentru a scoate „Universitatea Saseasca" din impas.

intre anii 1753 §i 1756 „comisia Seeberg" a dat diferite instrucjiuni §i norma­tive cu privire la reglementarea administrajiei, reorganizarea economiei publice §i exercitarea justijiei, masuri care au fost denumite generic „reglementarea Seeberg" (Seeberg'sche Regulation)'^°. Una din masurile mai deosebite a fost fixarea veniturilor (salariilor) funcjionarilor publici §i desfiinjarea veniturilor lor ocazionale. De aseme­nea, s-au infiinjat „casele alodiale", in care trebuiau sa intre toate veniturile publice, averea ora§ului fiind socotita un allodium.

Astfel §i la Bra§ov §i in districtul Bra§ov, in anul 1754 incep seriile „socoteli-lor alodiale" pentru ora§ul Bra§ov §i in 1756 pentru localitajile districtului Brasov"'. Pentru conducerea §i supravegherea economiei alodiale au fost numiji doi „inspectori alodiali"''^. Pe langa socotelile alodiale principale, mai continuau §i socotelile vilhcului, funcjie denumita din deceniul al patrulea al secolului al XVIII-lea cu termenul latin quaestor'*^.

3"* G . M . G . VON HERRMANN, op. cit., I, p. 203.

3' Ibidem, p. 178. Cf. J.TRAUSCH, Schriftsteller-Lexikon oder biographisch-literarische Denk-Bldtter der Siebenbiirger Deutschen, III, Kronstadt, 1871, p. 282. Arh.St.Bra§ov, fond Primaria Brasov, Socoteli alodiale 1/31 (1154Allodialrechnung) §i II/l.

"2 G . M . G . VON HERRMANN, op. cit., I, p. 443 W4.

" Arh. St. Bra|ov, fond Primaria Bra§ov, Socoteli alodiale Bra§ov, V / 34 - 1734-1736 Quaestoralrechnungen, ratio villicalis perceptorum et erogatorum publicorum; V/42 - 1736-1742 Protocollum Quaestorale.

58 GERNOT NUSSBACHER

Sub indemnul poruncilor emise de comisia Seeberg, incepand cu data de 3 oc­tombrie 1753 se redacteaza seria continua a protocoalelor magistratului, in care din anul 1754 se consemneaza §i numele celor prezenji la §edinje''".

In anul 1754 a fost inceput §i „protocolul judicatului", unde se consemnau pro­cesele dezbatute in faJa judelui primar"^. Dorim sa atragem atenjia asupra deosebirii termenului de „judicat" la Bra§ov, unde judicatul era compus din judele primar §i un senator, §i „judicatul" in scaunele „Universita{ii Sase§ti", unde era compus din judele regal §i din judele scaunului.

Primul protocol juridic al „quaestoratului" s-a pastrat abia din anii 1778-1779''*. Dupa cum rezulta din raportul asupra administrajiei Bra§ovului din 1774/1775,

„quaestoratul" era compus din quaestor §i un senator, avand ca §i „judicatul" doi „actuari" - secretari, care se ocupau cu consemnarea actelor §i corespondenjei, precum §i cu redactarea protocoalelor"'.

Mai trebuie sa menjionam o inovajie importanta in administrajia ora§ului Bra-§ov, anume introducerea, incepSnd cu data de 1 septembrie 1772, a „protocolului de exhibite", adica a registrului de intrare §i ie§ire a documentelor"*. Introducerea registraturii in Transilvania s-a efectuat in anul 1772 in cadrul reformelor administra­tive inijiate de guvematorul losif Auersperg"'.

Putem incheia prezentarea evolujiei administrajiei ora§ene§ti de la Bra§ov cu reforma administrativa interna, efectuata in timpul funcjionarii judelui primar Michael Fronius, in anii 1783-1785.

In spiritul ideilor iluministe ale vremii, s-a inceput reglementarea atribujiilor de serviciu ale funcjionarilor ora§ene§ti prin stabilirea unor instrucjiuni de serviciu. Cea mai veche instrucjiune de acest fel a fost cea pentru judele primar, hotarata in anul 174550. Primele instrucjiuni de serviciu pentru medicul §i pentru chirurgul ora§ului Bra§ov au fost elaborate in anul 1763''.

In anii 1783-1785 s-au stabilit noi instrucjiuni de serviciu pentru funcjionarii ora§ului, ele fiind aprobate de catre magistratul ora§ului §i comunitatea centumvirala

*• Arh. St. Bra|ov, fond Primaria Bra§ov, IV. C. 4, Protocollum Amplissimi Magistratus Coronensis A. 1753 Mense Octobris, p. 1 §i p. 35.

"5 Arh. St. Brasov, fond Primaria Bra§ov, IV. D. 4, Protocollum Judicatus de Anno 1754-1772. Ibidem, IV. D. 6. Protocollum Judiciak Quaestoratus Coronensis inchoatum de 13-tia Oct. 1778, continua-lum usque ult. Sept. 1779. J.TRAUSCH, Uebersichtliche Darstellung der dlteren Gemeinde-Verfassung der Stadt Kronstadt, nebst den alien Orts-Constitutionen dieser Stadt, Kronstadt, 1865, p. 1.

* Arh. St. Bra§ov, fond Primaria Brasov, IV. B. 1. Protocollum Exhibitorum, cf. §i seria Actele Magistratului Brasov, 1772, I, nr. 1. S. JAKO, Instruc(iuni arhivistice ale oflciilor din Thansilvania (1575-1841), in Revista Arhivelor, Serie noua, nr. 1/1958, p. 45, 49, 64-65; Kiss ANDRAS, Kolozsvdr leviltdra rendjinek fejimse a XIV. szdzadtdl a XVIII. szdzad vigiig (Dezvoltarea ordonarii arhivei Clujului din secolul al XlV-lea panS la sfftr|itul secolului al XVIII-lea), in Emlikkonyv Kelemen Lajos szuUtisinek nyolcvaruidik ivforduldj&ra (Omagiu lui Kelemen Lajos la aniversarea a 80 de ani de la na§tere), Bucure§ti, 1957, p. 432.

™ Arh. St. Brajov, fond Primaria Brasov, IV. U. 8, p. 1-38. 5' ELISABETA MARIN, Primele instrucfiuni pentru medicul chirurgul orasului Brasov (1763), in Apdrarea

sdndtd(ii ieri fi azL Studii, note documente. Sub redacjia dr. G. BRATESCU, Bucure§ti, 1984, p. 93-102.

Istoria administrajiei ora§ului Bra§ov 59

§i trecute apoi in „Cartea ro§ie" a ora§ului. Aceasta era un registru legat in catifea ro§ie, cu ferecaturi de argint, fiind unul din insemnele dregatoriei judelui primar, pe langa palo§ul judelui §i sigiliul oragului^z.

Aceasta evolujie interna a institujiilor ora§ene§ti la Bra§ov a fost intrerupta prin reformele iosefiniene, care au inlaturat multe aspecte anacronice ale administrajiei.

A§a dupa cum am aratat mai inainte, ora§ul Bra§ov era stapanul feudal al unui intins domeniu. In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, situajia acestor pose­siuni ora§ene§ti a suferit unele schimbari. Cu ocazia conscripjiei din anul 1750, po­sesiunile ora§ene§ti Satu Nou, Vladeni, Zarne§ti §i Tohan au fost inregistrate dintr-o eroare ca fiind sate libere. Locuitorii acestor sate, in continuare, nu s-au mai supus ora§ului Bra§ov, refuzand indeplinirea obligajiilor feudale §i indepartand dregatorii sate§ti instituiji de inspectorii §i provizorii posesiunilor. Impotriva celor razvratiji au fost trimise trupe §i locuitorii posesiunilor au fost „readu§i la ascultare" cu ajutorul armatei, in 1762, situajia lor ca iobagi ai ora§ului Bra§ov fiind confirmata in 1765 printr-o rezolujie imperiala'^.

In cadrul infiinjarii a§a-numitei „granije militare" a Transilvaniei, satele Zarne§ti §i Tohan urmau sa fie cedate de catre magistratul ora§ului Bra§ov in anul 1765.

La insistenjele magistratului insa, a fost „militarizat" numai satul Tohan, urmand ca ora§ul sa fie despagubit pentru cedarea locahtajii, ceea ce insa nu s-a mai intamplat.

La 6 septembrie 1765, generalul Siskovits a intrat cu trupe de infanterie §i cu tunuri in satul Tohan, promijand locuitorilor eliberarea din iobagie §i scaderea im-pozitelor, daca ei vor intra in trupele de graniceri. Condijia eUberarii a fost insa -in spiritul poUticii urmarite de curtea imperiala din Viena faJa de romanii din Tran­silvania - trecerea populajiei de la biserica ortodoxa la cea unita, greco-catolica. Toji locuitorii au refuzat insa parasirea „legii stramo§e§ti" §i drept urmare, au trebuit sa paraseasca numaidecat locuinjele lor, care erau imediat ocupate de trupele venite cu Siskovits'".

Cei expluzaji - 156 de familii - au trebuit sa se stabileasca in camp langa Barsa. Abia la 1 mai 1767 a inceput construcjia unui nou sat pentru cei expulzaji, -

denumit Tohanul Nou pe cursul raului Turcu care vine din pasul Bran, la bifurcarea drumului spre Tohanul Vechi §i spre Rajnov''. Construcjia a fost terminata abia in anul 1769'^

'2 Arh.St.Bra§ov, fond PrimSria Bra§ov, IV.U.S. Titlul: Eigene Veifassungen der Kdnigl. freyen Stadt Cronstadt, wie solche im Jahre 1782 angefangen und endlich im Jahre 1785, nachdem sie vollkommen ausgefertigt und von Magistmt und Communitdt bestdtiget worden, hieher zur kunftigen Wissenschaft und Damachrichtung eingetragen worden sind; nebst einem Anhang von Juraments-Formulen fur alle diejenigen, welche bey dieser Stadt in offentlichen Diensten angesteUt sind. Prefaja, semnata de judele primar Michael Fronius, are data de 29 aprilie 1783.

53 Cf.G.M.G.VON HERRMANN, op.cit., I, p.450; G.NUSSBACHER, Posesiunile orasubii Brasov din epoca feudala. Partea I. Localitdiile cuprinse in conscrip{ia. urbariald de la 1819-1820, Bra§ov, 1972 (manuscris), cap.XI-XII, p. 9-10; cap. XIII, p. 4; cap. XIV, p. 5, cu bibliografie suplimentara.

G. M. G. VON HERRMANN, op. cit., I, p. 268-269.

'5 Arh. St. Bra§ov, fond PrimSria Bra|ov, colecjia Urbariale, pachet 101, fasc. 1. 5' G. M. G. VON HERRMANN, op. cit., I, p. 269; Quellen, IV, p. 392.

60 GERNOT NUSSBACHER

In ceea ce prive§te situajia in localitajile domeniului Bran, aceasta s-a inrautajit incepand din anul 1774, cand senatorul Johann Cloos a devenit administratorul do­meniului Bran. E l a inceput o serie de ingradiri ale drepturilor locuitorilor iobagi''. Ace§tia s-au impotrivit, inaintSnd numeroase plangeri impotriva magistratului din Bra§ov'*. Pana la urma, locuitorii celor §apte Sate sacelene (Baciu, Turche§, Cer-natu, Satulung, Tarlungeni, Purcareni, Zizin) au objinut fixarea unui urbariu nou in anul 1780, care reglementa raporturile cu stapanul feudal, ora§ul Bra§ov''.

Cu toate acestea, satele sacelene nu s-au lini§tit, impotrivindu-se obligajiilor iobage§ti prescrise, Jinand mereu in agitajie stapanul de pamant. Satele au constituit un focar de rascoala care nu §i-a incetat activitatea nici dupa inabu§irea sangeroasa a rascoalei de sub conducerea lui Horea, Clo§ca §i Cri§an*''. In arhiva Bra§ovului se pastreaza un bogat material documentar cu privire la aceste framantari sociale, care mai a§teapta sa fie valorificat in mod corespunzator.

In sfar§it, credem ca in cadrul subiectului propus trebuie sa prezentam pe scurt §i incercarile romanilor din §cheii Bra§ovului, de a-§i crea o administrajie ora§eneasca proprie, independents de magistratul ora§ului Bra§ov.

Aceste acjiuni s-au declan§at inca la inceputul secolului XVIII, au ajuns la o culme in anul 1735, printr-un memoriu adresat curjii imperiale din Viena*', §i s-au continuat prin plangerile din anii 1751, 1761 §i 1773". Un nou memoriu din anul 1781 a fost, de asemenea, respins de guberniul Transilvaniei*^.

Prin decizia imparatului losif al Il-lea, datata din Bruxelles, 4 iulie 1781, pri­vind „concivilitatea", s-a permis „naJiunilor recepte" din Transilvania sa dobandeasca proprietaji imobiliare §i drepturi cetajene§ti pe teritoriul „UniversitaJii Sasegti"*".

Primii romani din Bra§ov care au achizijionat case in „Cetate" §i au objinut astfel drepturi cetajene§ti in Bra§ov au fost negustorul loan Boghici, care a cumparat o casa pe §irul Graului, in 1781*' §i macelarul Dumitru Orghidan**.

5' G . M . G . VON HERRMANN, op. cit., I, p. 388-389.

Ibidem, p. 452-454; cf. Arh. St. Bra§ov, fond Primaria Bra§ov, colecjia Urbariale, pachet 105, nr. 11 (1776), 29 (1776), 30 (1778), 31 (1779).

" Ibidem, pachet 98, fasc. 2, cf. E . voN TRAUSCHENFELS, Die Rechlslage, op. cit., Beilage E. p. 43-48. G . M . G . voN HERRMANN, op. cit., vol. II, p, 261-268; G , NUSSBACHER, Ecouri bra^ovene ale rascoalei lui Horea, in Drum Nou, anul 41, nr. 12354, 18 octombrie 1984; idem, Widerhall des Horea-Aufstandes, Zeitgendssische Angaben aus den Kronstddter Magistratsprotokollen, in KR, XVII (XXVIII), nr. 44 (1697), 2 noiembrie 1984.

" G . M . G . V O N HERRMANN, op.cit., I, p. 189.

« Ibidem, I, p. 404-405. " Ibidem, II, p. 224. O serie de documente privitoare la aceste lupte au fost publicate de Dr. S. STINGHE,

Documente privitoare la trecutul romanilor din §chei, vol.1 (1700-1783), Bra§ov, 1900 | i vol.V (1701-1795), Brasov, 1906.

« Cf.FR.TEUTSCH, Geschichte der Siebenburger Sachsen fur das sdchsische Volk, II, Sibiu, 1907, p. 279; C G O L L N E R (ed.) Geschichte der Deutschen auf dem Gebiete Rumdniens, I, Bucure5ti, 1979, p. 261.

5 G . M . G . VON HERRMANN, op. cit., II, 236.

« Ibidem, p. 225.

Istoria administrajiei orasului Bra§ov 61

Cu toate ca s-au publicat multe documente privitoare la luptele de emancipare ale romanilor din §cheii Bra§ovului, la Filiala Bra§ov a Arhivelor Statului exista inca un bogat material arhivistic referitor la aceasta problema*'.

Dat fiind rolul deosebit al Bra§ovului nu numai in istoria romanilor transilvaneni, unde s-a format mai intai o burghezie comerciala numeroasa, care a promovat lupta de eliberare najionala §i sociala, ci §i pentru istoria generala a Jarii, consideram ca acjiunile de lupta ale romanilor bra§oveni pentru emancipare ar putea forma obiectul unui studiu merituos.

In paginile de mai sus am incercat sa prezentam evolujia administrajiei ora§e-ne§ti la Bra§ov in secolele XVII-XVIII , pana in pragul istoriei moderne, cu pro-blematica ei multilaterala. Cunoa§terea istoricului institujiilor ora§ene§ti fiind de o importanja practica pentru istoriei §i mai ales pentru arhivi§ti, speram sa fi dat prin lucrarea noastra un sprijin pentru valorificarea superioara a informajiilor din tezaurul documentar al arhivelor.

BEITRAGE ZUR GESCHICHTE DER STADTISCHEN VERWALTUNG

IN KRONSTADT IM MITTELALTER (XVH.-XVHI. JAHRHUNDERT)

(Zusammenfassung)

Die Arbeit setz den in Nr. 1 /1994 dieser Zeitschrift erschienen Aufsatz iiber die stadtische Ver­waltung in Kronstadt vom 13. bis 16. Jahrhundert fort. Zuerst werden der Kronstadter Magistral und die Komraunitat am Anfang des 17. Jahrhunderts vorgestellt, dann das Kommunitatsprotokoll von 1602-1661 und die Lokalstatuten von 1673, 1677 und 1697.

Am Anfang des 17. Jahrhunderts erweiterte Kronstadt seinen Feudalbesitz im Fogarascher Land. Die Bewahrung des Torzburger Dominiums war jahrzehntelang ein Anliegen der Kronstadter Stadtverwaltung und wurde schliefilich in den Jahren 1651-1653 giinstig geregelt, wofiir dann andere Besitzungen wieder aufgegeben werden muBten.

Am Ende des 17. Jahrhunderts gelangte Siebenburgen unter die Herrschaft der Habsburger. Damit im Zusammenhang steht auch der grofie Brand von Kronstadt vom 21. April 1689, der auch einen groCen Tell des Stadtarchives vernichtete. In der Folge werden die erhalten gebliebenen Register aus der Folge-zeit vorgestellt, die MaBnahmen zur Verzeichnung der Urkunden des Stadtarchivs unter der Leitung von Dr. Johann Albrich sowie die Reihen der Rechnungen.

Aus der Mitte des 18. Jahrhunderts werden die sogenannten Seebergischen Reformen und ihre Fol-gen fiir die stadtische Verwaltung vorgestellt, die AUodialrechnungen, Magistratsprotokolle, Judikatsproto-koUe usw. Im Jahre 1772 wurde das Exhibiten-ProtokoU mit den nachfolgenden Evidenzen eingefiihrt.

Auch die sozialen Bewegungen in den untertanigen Ortschaften werden angefiihrt, die Folgen der Errichtung der Militargrenze sowie die Aktionen der Kronstadter Rumanen zur Emanzipation, schliefilich die Folgen des Ko.izivilitatspatentes von 1781.

Arh. St. Brasov, fond Primaria Brasov, Seria de documente Ac{iuni ale romanilor din §cheii Bra^ovului impotriva magistratului orasului Brasov. Inventarul documentelor din anii <1496> 1700-1772 <1794>, intocmit in anul 1986 de catre Mariana Morarescu | i Gernot Nussbacher.