Continutul Activitatii Practice - Unitatea de Comert Cu Amanuntul Sa Unic.[Conspecte.md]

8/17/2019 Continutul Activitatii Practice - Unitatea de Comert Cu Amanuntul Sa Unic.[Conspecte.md]

1/112

Data Continutul activitatii practice Nota

Modulul I:Caracteristica generala a unitaţii de comerţ

1.1Denumirea ,adresa,forma organizatorico-

jurudică,genul de activitate a întreprinderii.

S.A.’’Unic’’ este un magazin universal modern cu 5 etaje,

construit dupa un proiect individual , cu suprafata de 2,5mii

m2, inclusiv !!," mii m2 constituie spatiile comerciale.

S.A.’’Unic’’ este singurul magazin din #$ care

comercializeaza toate grupele de marfuri si produse in tara ,

atit industriale , cit si alimentare. S.A.’’Unic’’ este specializat in realizarea cu amanuntul a

marfurilor alimentare si industriale.

S.A.’’Unic’’ comercializeaza urmatoarele grupe de marfuri%

♦ &esaturi'

♦ Confectii'

♦ &ricotaje

♦ (ncaltaminte'

♦ Articole din )lanuri'

♦ $arfuri de cancelarie si )irou'

♦ $aroc*inarie'

♦

+arfumerie si cosmetica'♦ $arfuri te*nice complicate'

♦ $arfuri de gospodarie'

♦ esela, marfuri sportive, mo)ila, covoare'

♦ $arfuri alimentare.

S.A.’’Unic’’ presteaza cumparatorilor urmatoarele servicii cu

plata%o -ero'


2/112

o /rizerie'

o Servicii foto'

o Atelier de ajustare a confectiilor'

o 0aminare'o 1rosurare.

S.A.’’Unic’’ eli)ereaza in arenda spatii pentru

comercializarea marfurilor si prestarea serviciilor , astfel

activitatea repartizinduse%

354 stat'

!54 arenda./orma organizatorico juridica%

Societae pe actiuni

Societae pe actiuni este intreprinderea fondata de una sau

mai multe persoane fizice sau juridice pentru practicarea

activitatii comerciale su) un nume unic, capitalul social al

careia este in totalitate divizat in actiuni , o)ligatiile acesteia

fiind asigurate de patrimoniul societatii.

S.A.este persoana juridica si poarta raspundere pentru

o)ligatiile sala prin intreg patrimoniul sau.Actionarii societatii

poarta raspundere pentru o)ligatiile S.A. numai in limita

actiunilor ce le apartin.

S.A. poate fi de 2 tipuri%

!. de tip inc*is societatea ai carei actionari dispun de

dreptul preferential la ac*izitionarea actiunilor

instrainate.6 astfel de societate nu este in drept sasi

ofere valorile mo)iliare pentru a fi ac*izitionate de un

cerc nelimitat de persoane.Numarul actionarilor unei

societati de tip inc*is nu tre)uie sa depaseasca de 57.

2. de tip desc*iseste societatea ai carei actionari dispun


3/112

de dreptul de instrainare 8vinzare cumparare9 a

actiunilor ce le apartin fara restrictii. Numarul

actionarilor acestei societati este nelimitat.

6rganele de conducere ale societatii sunt%

!. adunarea generala a actionariloreste organul suprem

de conducere a societatii si se desfasoara de cel putin

o data pe an.

2. consiliul de directorireprezinta interesele actionarilor in

perioada dintre adunarile generale si in limitele

atri)utiilor lor efectueaza conducerea si controlul

asupra activitatii societatii.

:. organul eecutiv decide cu privire la toate pro)lemele

ce tin de gestionarea activitatii curente a societatii, cu

eceptia pro)lemelor atri)uite adunarii generale sau

consiliul societatii. 6rganul eecutiv al societatii poste

fi% colegial8conducerea , directia9sau dintro singura

persoana8directorul general, directorul9.

;. comisia de revizie efectueaza controlul supra activitatii

financiar economice a societatii timp de un an si este

su)ordinata numai adunarii generale a actionarilor

.Comisia de revizie se alege pe un termen de la 25ani.

Actiunea ofera actionarului dreptul de vot la adunarea

generala , de primire a unei cote , a dividendetor, precum si aunei parti a )unurilor societatii in cazul lic*idarii ei.

Adresa%

$un.C*isinau

)ul.Stefan cel $are, nr.3

$D277!


4/112

1.2Actele necesare pentru desfăşurarea activităţii

• Autoriza sta)ilit>.

+entru o). $odelul de cerere este indicat =n

anee.

+entru eli)erarea autoriza =ntruneasc> condi de spator'

2. la intrarea8 pe fa9 unit> firma acesteia 8iluminat> pe timp de noapte9,

cu informa?ii referitoare la tipul unit> a unit>rii ?i programul de lucru '

:. la intrarea =n unitatea comercial> tre)uie sa fie instalate

urne de gunoi.

@radul de corespundere condi


5/112

comerciale tre)uie sa se consemneze de c>tre cola)oratorul

Direc de eaminare la fatoare de la data depunerii documentelor.

Autorizatia de func =n termen de !5

zile lucr>toare, din data primirii cererii ?i documentelor

aneate.

Autorizarul locurilor de munc> 8dup> caz9'

• actul normativ n )aza c>ruia se eli)ereaz> autorizatura titularului autoriza


6/112

func un act emis de Serviciul sanitaro

epidemiologic de stat, ?i care condi igienic ?i juridic

activitatea unit> +reventiv>

prezentnd ?i%

!. copia certificatului de inregistrare a unita in )aza evalu>rii

riscului , care const> in evaluarea pro)a)ilit>trunderii,

aparispindirii unor )oli pe teritoriul t>rii, ?i a

posi)elelor consecint>rii st>rii sanitaroepidimiologice a

o)iectivului, care se efectueaz> in timp de !7 zile lucr>toare

din momentul depunerii cererii ?i a documentelor necesare de

c>tre solicitan acesta corespundea intregral

prevederilor cerintremedicul ?ef sanitar de stat din teritoriu.

+entru unele genuri de activitate, de eemplu

comercializarea cu am>nuntul a )>uturilor alcoolice ?i

articolelor de tutun, de c>tre S.A’’Unic’’ a fost necesar>

o) de licent>intr> acele activit>ror practicare poate duce la


7/112

prejudicierea drepturilor , intereselor ?i s>n>t>


8/112

2. de c>tre persoane care au implinit !3 ani.

1.!."pecificul structurii intreprinderii comerciale

• 0ocul amplas>rii , densitatea reretelei comerciale'

• #aza medie a activit> a inc>perilor'

• Nivelul dot>rii cu utilaj comercialte*nologic, frigorific,mo)i> comercial>, inventar ?i ustensile'

• Utilizarea ra


9/112

pu)licitatea magazinului S.A.’’Unic’’ si a marfurilor propuse.

Spatiul comercial este alcatuit din sala comerciala , depozite

si incaperi auiliare. Astfel sala comerciala este grupata in !2

sectii ce constituie in total !!," mii m2.

Depozitele sunt amplasate atit la rampa, cit si la fiecare

etaj , in functie de categoria de marfuri si etajul aflarii sectiei

comerciale a lor. (ncaperile auiliare se gasesc la fiecare etaj.

(n calitate de utilaj comercial la S.A.’’Unic’’ se folosesc

etajere, tejg*ele comerciale,virtelnite,cuiere

suspendate.+ermanent se petrece modernizarea

magazinului, se innoieste utilajul.

0egatura verticala dintre etaje se efectueaza cu ajutorul a 3

escalatoare si : scari, ce sunt izolate in incaperi

speciale.0egatura dinte etaje in partea cladirii unde se afla

depozitele si administratia este prevazuta pe 2 scari,2

ascensoare petru pasageri si ; ascensoare pentru marfa.

(n depozit marfa este repartizata pe stelaje de inaltimi mari.

Se utilizeaza paletele si suporturile pentru marfa .Cu ajutorul

paletelor carucior , containerelor si carucioarelor cu picioruse

pe roti, are loc incarcarea , descarcarea si transportarea

marfurilor.

(nventarul auiliar este folosit pentru pregatirea marfurilor

pentru vinzare. $agazinul ’’Unic’’utilizeaz> ra m>rfurile etalate8aranjarea pe grupe de m>rfuri


10/112

=nrudite9'

o utilizeaz> ra consumatorii,o redece circuitele de ?i operarfurilor'

o o) efectiv ec*ipamentul comercial.


11/112

1.#. $olumul circulatiei marfurilor cu amanuntul si

asigurarea cu resurse de marfuri

Am ela)orate o statistic> =n leg>tur> cu volumul circularfii ?i cu c=t se asigura magazinul pe or>, zi,pe lun>.Fi

anume am urm>rit un produs

1erea G C*isinauH

Data Dimineata Ameaza Seara &otal pezi

6ra !!.77 !;.77 !".772!.7;.!7 2 sticle !7 sticle !5 sticle 2I sticle

22.7;.!7 2 sticle 3 sticle !: sticle 2: sticle

Calculind volumul acestei m>rfi am sta)ilit ca pe s>pt>m=n>

se vinde aproimativ !I5 de sticle de )ere JC*isinauH

$agazinul pe s>pt>m=n> se asigur> cu !"7 de sticle de )ere

JC*isinauH.

0apteHE0CH

Data Dimitea


12/112

din partea consumatorilor.

1.%&raficul de ieşire la lucru a salariaţilor 8vezi Anea9

Conform articolului "5 din Codul $uncii al #$ , timpul de

munc> reprezint> timpul pe care salariatul =l folose?te pentru

=ndeplinirea o)liga, =n conformitate cu

regulamentul intern al unit>.Durata normal> a timpului de munca al salaria?i ;7 ore pe s>pt>m=n>.

#epartizarea timpului de munc> =n cadrul s>pt>m=nii

constituie !2 ore pe zi, timp de 5 zile , iar =n zilele de KeeL

end c=te !7 ore.Mn total 37 ore pe s>pt>m=n>.

Mntruc=t durata timpului de munc> =n cadrul unit>?e?te limita admis> a zilei de

munc> precum ?i =n scopul eficientiz>rii ?i sporii volumului de

v=nz>ri, de c>tre conducerea =ntreprindii sa *ot>r=t aplicarea

muncii =n dou> sc*im)uri% si anume lucratorii comerciali 2 zile

lucreza si 2 stau acasa.

+rogramul de lucru al magazinului JUnicH

0uni ".77!".77

$arti 3.77!".77

$iercuri 3.77!".77

Eoi 3.77!".77ineri 3.77!".77

Sim)ata 3.77!".77

Duminica ".77!I.77


13/112

Modulul II. Organizarea si gestiunea unitatilor

comerciale

2.1. "tructura organizatorica a intreprinderii la locul de

practica'vezi Ane(a).

"tructura organizatorica ansam)lul persoanelor, al

su)diviziunilor organizatorice ?i al rela asigure premisele organizatoriceadecvate realiz>rii o)iectivelor presta)ilite.

Organigrama:

• reprezentare grafic> sugestiv>,

sistematic> ?i sintetic> a structurii organizatorice

• utiliznduse diferite forme

geometrice, sim)oluri numerice, literale ?i cromatice

• un element de informare ?i de

analiz> 8de studiu9

• care are ca o)iectiv punerea =n

eviden a elementelor componente% func


14/112

• Salariatii auiliar.

Personalul administrativ grupul central de persoane care

participa la organizarea, planificarea, si controlul unitatii

comerciale, eecutnd o profesiune cu un grad ridicat decuno?tin


15/112

$anagerul are urm>toarele func la ceremonii,are o)liga cu =nregistrarea activit>tirea

conturilor finale de eemplu, profit ?i pierderi., cont ?i )ilan cu furnizarea de


16/112

manageri cu de gestionare a informari =n privinrfurilor comercializate ?i s> le

ofere o anumit> consulta


17/112

2.!.1 ligaţiile funcţionale ale personalului întreprinderii

Managerul general:

sa asigure administrarea, gestionarea si integritatea

patrimoniului proprietarului Oangajatorului in conditiile legii'

sa indeplineasca programele, proiectele si indicatorii de

performanta, renegocia)ili anual, dupa inc*eierea )ilantului si

adoptat de comun acord de catre parti printrun act aditional'

sa ela)oreze si sa aplice strategii specifice, in masura sa

asigure desfasurarea in conditii performante a activitatii

curente si de perspectiva'

sa selecteze, sa angajeze, sa promoveze, sa sanctioneze si

sa concedieze, dupa caz, personalul salariat, cu respectarea

dispozitiilor legale'

sa sta)ileasca atri)utiile de serviciu, pe compartimente, ale

personalului angajat, precum si o)ligatiile profesionale

individuale de munca ale personalului de specialitate'

sa adopte masuri in vederea indeplinirii )ugetului anual de

venituri si c*eltuieli, pentru dezvoltarea si diversificareasurselor de venituri, in conditiile legii'

sa administreze cu diligenta unui )un proprietar patrimoniul

incredintat'

sa reprezinte institutia in raport cu tertii'

sa inc*eie acte juridice in numele si pe seama entitatii

respective, conform competentelor sale' sa prezinte la termene si in conditiile legii, precum si ori de

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/CONTRACTE%20%0D%0ASI%20FORMULARE%20JURIDICE%20LA%20ZI!http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/CONTRACTE%20%0D%0ASI%20FORMULARE%20JURIDICE%20LA%20ZI!


18/112

cate ori este necesar, situatia economicofinanciara, modul de

realizare a o)iectivelor si indicatorilor de performanta '

sa ia masuri pentru asigurarea pazei )unurilor si pentru

asigurarea prevenirii incendiilor'

sa sta)ileasca masuri privind asigurarea sanatatii si

securitatii muncii si pentru cunoasterea de catre salariati a

normelor de securitate a muncii'

Managerul pe vînz"ri:

o Sta)ile?te proceduri ?i indicarile ?i opera imaginea S.#.0.’’0arimar+lus’’

o #eprezint> firma fat> de organele de control de specialitate

86ficiul pentru +rotectirea produselor finite pentru a fi distri)uite

clienre?te realizarea ritmic> a programului de livrare a

produselor'

o Mnregostreaz> livr>rile de produse'

o la)oreaz> calcule ?i studii =n domeniul desfacerii pe pia.

#gent comercial:

P administrarea ?i dezvoltarea portofoliului de clienini'

P prezentarea, promovarea ?i vnzarea produselor =n


19/112

conformitate cu standardele ?i politicile comerciale ale

companiei'

P urm>rirea realiz>rii planului de vnz>ri lunar, trimestrial,

anual'

P participarea la negocieri, =ntocmirea contractelor,

monitorizarea derul>rii ?i finaliz>rii acestora.

P sta)ile?te ?i particip> la =ntlnirile cu clien rapoartele ?i proceselever)ale dup> =ntlniri'

P =ntocme?te documentele comerciale'

P =nregistreaz> la zi mi?c>rile de stocuri =n fi?ele de magazie ?i

le pred> departamentului conta)ilitate.

P r>spunde pentru calitatea aprovizion>rii clienspunde de urm>rirea =ncas>rii sumelor datorate de c>tre

clienspunde pentru modul =n care se eli)ereaz> marfa 8doar pe

)aza documentelor fiscale9.

P particip> activ la planificarea ?i implementarea strategiei de

vnz>ri'

P asist> directorul comercial la =ntlniri ?i negocieri'P urm>re?te derularea ?i finalizarea contractelor.

!înz"tor:

a.#eceptioneaza marfurile conform facturilor si sesizeaza in

scris neregulile constatate.

). +regateste marfurile pentru epedierea catre client

c. Aranjeaza produsele pe rafturi, fara deteriorarea acestora.

http://void%280%29/http://void%280%29/http://void%280%29/


20/112

d. $arc*eaza cu preturi produsele din magazin , conform

catalogului.

e. Confirma cantitativ comanda clientului pentru facturare.

f. erifica periodic stocurile din magazin

g. Conoaste toate produsele si utilitatea acestora, fiind in

stare sa informeze clientul despre toate produsele.

*. (mpac*eteza produsele pe care le vinde clientilor.

i. $anipuleaza marfa.

j. +rezinta oferta firmei la potentialii clienti

L. inde produsele firmei att la clientii eistenti ct si la

posi)ili noi clienti


21/112

2.#. olitica de personal

• $etode de selectare'

• $etode de angajare'

• $etode de promovare'

• $etode de concediere. Selectia resurselor umane reprezinta procesul prin care se

alege candidatul care corespunde cel mai )ine dupa calitatile

profesionale postului vacant.

(n cadrul selectiei se tine cont de urmatoarele cerinte pentru

ocuparea postului vacant%

• Statutul social al candidatului '• Atitudinea fata de munca'

• Nivelul cunostintelor si eperienta in munca'

• Capacitatile organizatorice'

• A)ilitatea de a lucracu oamenii'

• A)ilitatea de a lucra cu informatiile

scrise8documente,dosare etc9'

• A)ilitatea de a lucra cu decizii corecte si la timp etc.

Selectia cadrelor poate fi realizata prin 2 metode%

!. metoda empirica aplicata in cazul in care selectia

candidatilor se realizeaza pe )aza

recomandarilor , a diplomelor, a Curilor , a

modului de prezentare la discutie a candidatilor ,


22/112

precum si dupa aspectul fizi al acestora.Aceasta

metoda este aplicata in cazul posturilor inferioare

sau nonmanageriale.

2. metoda stiintifica se aplica in cazul utilizarii unor

criterii stiintifice, a unor mijloace sau metode si

te*nici specifice de evaluare a

candidatilor.Aceasta metoda presupune

parcurgerea jmai multor etape si este aplicata

pentru selectia candidatilor la posturile de

conducere.

+rocesul de selectie al resurselor umane%

!. cererea de angajare, depunerea Cului si a scrisorii de

prezentare'

2. interviul de selectie'

:. testarea de selectie'

;. interviul aprofundat de selectie'

5. verificarea referintelor'

. eamenul medical'

I. decizia de angajare, oferirea postului.

Dupa fiecare etapa de selectie o parte din candidate sunt

respinsi , deoarece nu corespund cerintelor postului vacant.

Curriculum vitae reprezinta punctual de plecare in procesulde selectie a candidatilor.(n general , curriculum vitate

cuprinde principalele informatii despre candidat, si

anume%despre starea civila, studii, eperienta in domeniul de

activitate specific postului, posturie detinute anterior,

performantele profesionale, distinctiile primate, diferite a)ilitati

particulare, *o))urile acestuia etc. (n practica manageriala din domeniul resurselor umane


23/112

curriculum vitae este unul din cele mai practice instrumente

de evaluare , )azat pe informatii )iografice. De aceea

curriculum vitae tre)uie sa fie cit mai concis , mai atractiv si

mai incitant, atit ca forma, cit si ca continut, petru a atrage

interesul celor care il analizeaza , oferindule posi)ilitatea de

a participa in continuare la procesul de selectie.

(nterviul de preselectie are loc dupa care sa realizat

trecerea candidatilor in )aza Curilor si a scrisorilor de

prezentare. +rin interviul de preselectie se urmareste %

controlarea si aprofundarea informatiilor din C , eplicarea

specialistului a unor situatii incerte, evaluarea motivatiilor

candidatilor.

&estarea de selectie are o importanta deose)ita in procesul

de selectie a candidatilor , deoarece in urma aplicarii diferitor

teste , se poate determina intro oarecare masura, aspectele

comportamentale si psi*ice ale canditatului.

+entru a identifica caracterul persoanei in cauza , in

practica manageriala se aplicaurmatoarele teste%

• de inteligenta'

• de aptitudini'

• de cunostinte'

• de personalitate'

• de inclinatii ocupationale'

• situationale.

(nterviul aprofundat de selectie reprezinta una din etapele

principale ale procesului de selectie a candidatilor. (nterviul

reprezinta un sc*im) de informatii reciproce , impresii si

puncte de vedere, care au loc intre potentialul angajator sipotentialul angajat, dupa care partile respective se aleg


24/112

reciproc sau se despart.

aminarea medicala reprezinta penultima etapa a

procesului de selectie si presupune supunerea unor

investigatii medicale a candidatilor ramasi in competitie.

+entru S.A.’’Unic’’ eamenul medical are o importanta

deose)ita , deoarece in cazul in care solicitantii respective

sunt predispusi spre im)olnaviri, acesta ar costa foarte mult

organizatia atit finaciar , cit si crearea unor disfunctionalitati in

activitatea magazinului.

Decizia de angajare este luata dupa finalizarea procesului

de selectie a candidatilor. 0a S.A.’’Unic’’ angajarea oricarei

personae se face prin respectarea legislatiei in vigoare de

catre am)ele parti. +erioada de angajare poate sa dureze o

perioada mai lunga de timp, de la o luna pina la luni , in

functie de natura si compleitatea postului care urmeaza a fi

ocupat. De o)icei , noului angajat i se ofera un termen de

incercare pentru a se dovedi daca acesta aplica in practica

cunostintele, a)ilitatile si aptitudinile la acelasi nivel ca si in

timpul procesului de selectie.

Conform Codului $uncii al #$, angajarea se efectueaza

prin inc*eierea unui contract individual de munca intre

organizatie si angajat, in care sunt stipulate responsa)ilitatile

am)elor parti. Contractul individual de munca se inc*eiepentru o anumita perioada de timp sau pe o perioada

nedeterminata, cu posi)ilitatea negocierii contractuale la

anumite perioade de timp.


25/112

2.#.1.articularităţi de angajare a cadrelor în unităţile

comerciale, modul de perfectare a documentelor

• 6rdinea de angajare a personalului cu r>spundere

material>'

• Angajarea speciali?tilor '

• +ersonalul auiliar.

0a S.A.’’Unic’’ personalul =ntreprinderii se angajeaz> =n

func.

Conform articolului ;5 din Codul $uncii al #$ , contractul

individual de munc> este =n sa presteze o munc> =ntro

anumita specialitate , calificare sau func respecte

regulamentul intern al unit> s>i

asigure condi prev>zute de Codul $uncii , de

alte acte normative ce con, precum ?i s> ac*ite la timp ?i

integral salariul.

Mn cadrul S.A.’’Unic’’ contractul individual de munc> se

=nc*eie pe un termen nedeterminat , =n )aza negocierilor

dintre salariat ?i angajator. l se =ntocme?te =n dou>

eemplare , se semneaz> de c>tre p>rr din registrul =ntreprinderii dup> care se aplic> ?tampila


26/112

acestei =ntreprinderi. Un eemplar al contractului se

=nm=neaz> salariatului , iar cel>lalt se p>streaz> la angajator.

0a =nc*eierea contractului individual de munc>,

administra urm>toarele acte%

• 1uletinul de indentitate 8copia9'

• Carnetul de munc>, cu eceptia cazurilor c=nd persoana se

=ncadreaz> =n c=mpul muncii pentru prima dat> sau se

angajeaz> la o munc> prin cumul'

•

Diploma de studii, certificatul de calificare ce confirm>preg>tirea special>pentru profesiile care cer cuno?tin , administra de pro)> de cel mult : luni,

iar =n cazul angajar>rii muncitorilor necalificati , perioada de

pro)> se sta)ile?te ca ecep?e?te !5 zile

calendaristice.

Mn cazul =n care rezultatul de pro)> este nesatisf>c>tor ,

acest lucru se constat> =n ordinul cu privire la concedierea


27/112

salariatului , care se emite de c>tre angajator p=n> la

epirarea perioadei de pro)>, f>r> plata =ndemniza perioada de pro)> a salariatului a trecut cu succces ,

atunci angajarea se legalizeaz> prin ordinul angajatorului ,

care este emis =n )aza contractului individual de munc>

negociat ?i semnat de p>rtur>, =n termen de : zile lucr>toare de la data

semn>rii de c>tre p>r.


28/112

2.%.Analiza realizării legislaţiei muncii cu privire la

• +rogramul de munc> ?i odi*n> '

• /ondul efectiv de munc>'

+entru salaria =n cadrul s>pt>m=nii constituie !2 ore pe zi, timp de 5

zile , iar =n zilele de KeeLend c=te !7 ore.Mn total37 ore pe

s>pt>m=n>.

Mntruc=t durata timpului de munc> =n cadrul unit>?e?te limita admis> a zilei de

munc> precum ?i =n scopul eficientiz>rii ?i sporii volumului de

v=nz>ri, de c>tre conducerea =ntreprindii sa *ot>r=t aplicarea

muncii =n dou> sc*im)uri%

• de la 3.77 p=n> la !;.77 ?i

• dela !;.77 p=n> la 27.77

Mn zilele de odi*n> durata muncii se reduce cu o or> pentru

fiecare sc*im).

Administra la !; ani sau copii invalizi su)

v=rsta de ! ani , ziua sau s>pt>m=na incomplet>.

+rogramarea concediilor de odi*n> anuale este o)ligatorie

at=t pentru angajator, c=t ?i pentru slariat . Angajatorul are


29/112

o)ligasurile necesare pentru ca salaria

foloseasc> concediile de odi*n> =n fiecare an calendaristic.

Salariatul este prevenit , =n form> scris> , despre data

=nceperii concediului cu dou> s>pt>m=ni =nainte.Durata

concediului minim anual , garantat ?i pl>tit , se sta)ile?te de

cel pu actele necesare iar

administra concediu suplimentar ,

pl>tit conform salariului tarifar =n urm>toarele cazuri%

• c>s>torie'

• c>s>toria copiilor'

• na?terea sau =nfierea copilului'

• decesul8so


30/112

2./.0aracteristicile specifice ale managerului

• acivitatea managerial> =n formarea compati)ilit>'

• stilul, strategii manageriale'

• metode de conducere =n colectivul de munc>.

$anagerul magazinului ’’Unic’’ este r>spunz>tor de

conducerea de ansam)lu a organiza creeze am)ian fie orientat> astfel =nc=t mem)rii s> contri)uie la

o)iectivele grupuluicu cel mai sc>zut volum al unor resurse

disponi)ile ca%)ani, timp, efort, ?i materiale.

Activitatea managerului la unitatea comercial> este vast> ?i

imprevizi)il> =nc=t poate fi sintetizat> =n ?apte procese%

formuleaz> decizii'

plaanific> ?i fundamenteaz> strategii'


31/112

se centreaz> pe o)iective'

organizeaz>'

comunic>'

direc ?i inspecteaz>' controleaz>.

Mn cadrul magazinului ’’Unic’’ stategiile managerului =n

crearea condi const> =n%

organizarea eficient> a muncii salaria

lucreze dup> specialitatea ?i calificare, la timp s> i se

aduc> la cuno?tin sarcinile sta)ilite?i o)ligarirea disciplinei de munc> ?i de producrii ?i efectu>rii =n termenii

sta)ilirii muncii '

respectarea =n tocmai a cdrului juridic privind munca

salaria a

unei atmosfere de crea, prin toate mijloacele

s> sprijine ini o atitudune grijulie

fa de necesit>


32/112

posed> unele calit> a emo


33/112

2.7. "trategii manageriale şi comportamentul acestuia

in situaţii de conflict in colectivul de muncă

Con$lictul lipsa unei neitelegeri , armonii intre 2 persoane ,

persoana si grupa , doua grupe. /iecare din aceste parti face

tot posi)ilul sa fie acceptata propunerea sa, parerea sa.

#olul conflictului, influienta lui deseori depinde de manager,

el poate’’conduce’’ conlictul , de aceea este necesar ca

conducatorul sa cunoasca tipurile de conflict si cauzele

principale.

Deose)im 2 tipuri de conflict%!. interiorare loc in interiorul unei persoane, fara

participarea altor lucratori, coleg. Cauzele %asupra

persoanei actioneaza citiva factori

contradictorii8conducatorul da un ordin, conta)ilul sef

alta dispozitie 9' cerintele functionale nu corespund

cerintelor Ovalorilor personale2. eterior interpersonal cel mai des intilnit.


34/112

Caracteristici % lupta pentru post, pentru salariu, pentru

resurse, pentru un loc mai important, de prestigiu.

Cauzele aparitiei conflictului eterior ar putea fi% limitele

resurselor , dependenta reciproca, scopuri diferite ,

valori diferite, comunicari insuficiente.

Cauzele conflictelor pot fi %

• limita resurselor 8posturilor9daca un lucrator

primeste mai mult ,altul mai putin,conflict 8in cazul

cind criteriile formale sunt identice9'

• repartizarea utilajului, a masinilor noi etc.%daca

ceva e limitat , e impartit , ca urmare apare

conflictul.

• Dependenta reciproca, legaturile in procesul de

producereconveierul, dependenta de

tipul%conducator su)alterni, intre su)diviziuni etc.

• Cauze organizatorice'

• Scopuri sau teluri diferite'

• alori diferitesu)alternii considera ca am dreptul

de a avea parere proprie si de a o apara,iar

conducatorul cere de la ei indeplinirea vointei sale.

• (nformatia si comunicare insuficienta lipsa de

informatie intotdeuna duce la conflict. $etode de solutionare a conflictelor

Se impart in 2 grupe mari%structurale si interpersonale.

!.metode structurale%

• plicarea cerintelor cea mai eficienta resursa

pentru preintimpinarea conflictului nefunctional,

lucratorilor li se eplica ce se asteapta de laei8instructiunea de post9, sistema de o)ligatii si


35/112

drepturi, regulile care tre)uie respectate.

• $ecanismele de coordonaredaca doi su)alterni au

unele dificultati , oareri diametral opuse ei se

adreseaza managerului , iar el *otaraste decizia sa

este o)igatorie'

• Sta)ilirea telurilor comune realizarea lor necesita o

munca in comun a tuturor su)diviziunilor, lucratorilor

' neindeplinirea unora din ele nu permite realizarea

telului comun.

• Stimulareapersoanele care lucreaza cel mai mult

pentru atingerea telurilor comune tre)uie sa fie

evidentiate si apreciate salariul suplimentar,

avansarea in post, recunoasterea de catre colegi.

2.metode interpersonale%

• sc*ivareacind lucratorul incearca sa ocoleasca, sa

fuga de conflicte, sa nu nimereasca in ele. Sa nu fie

atras de discutia care poate provoca un conflict.

• Atenuarea purtarea unuia fata de altul dupa

principiulsuntem o ec*ipa cu un tel comun.

+ersoanele cauta sa localizeze conflictul , sa

micsoreze importanta. +artile pot sa se linisteasca ,

insa pro)lema ramine si poate iz)ucni din nou.

• /ortarea pentru rezovarea conflictului unii manageri

pot folosi autoritatea lor, puterea si influienta lor, ii

impun pe participanti sa accepte varianta lor. $etoda

poate fi folosita numai cind conducatorul are

mijloacde destule.

Neajunsurile acestei metode lucratorii nu sunt convinsi, ci


36/112

impusi, nu intotdeauna propunrea e convena)ila pentru

am)ele parti. Ca rezultat poate aparea un nou conflict

su)alternii se unesc contra conducatorului.

• Compromisul participantii accepta propunerea ,

inamicului cedind ceva de la sine , pina la o limita

anumita. /oarte se pretuieste aceasta metoda la

nivelul superior. Un dezavantajfolosirea prea deasa

a aceste metode, mai cu seama la etapa timpurie a

conflictului nu permite determinarea si analiza

cauzelor, nu permite relevarea alternativelor. +artile

se impaca numai cu un singur tel sa nu se certe ,

accepta ceea ce este , dar nu ceea ce ar putea sa

fie.

• #ezolvarea pro)lemei cind se cunosc parerile

diametral opuse , telul de a intelege cauzele

conflictului si cautarea variantelor convena)ile

pentru am)ele parti. +rincipalul e ca fiecare om are

parerea sa , care, de regula, nu coincide cu parerea

altora, divergentelel pot fi inlaturate cu ajutorul

dialogului, nu al emotiilor.


37/112

2.8. Analiza şi realizarea actelor legislative cu privire

la

• %%&egulamentul 'i normele cu privire la protecţia muncii (

securitaea incendiar"%%

• Controlul sanitar-epidimiologic "n &.Moldova ( nr.)*+ din

,+.,.*,,,

Unitatea comercial> ’’Unic’’ dispune de utileje ?i inventar

antiincemdiar, care este compus din %

Sting>tor)alonul cu lic*id sau spum>'

1utoaie cu ap>care sunt amplasate =n afara =ntreprinderii'

0>zi cu nisipsunt ampasate l=ng> =ntreprindere'

0opat>, *=rleperi speciale.

&oate aceste o)iecte sunt a?ezate astfel, =nc=t =n caz de


38/112

incendiu s> fie la =ndem=na.

Supraveg*erea sanitaroepidemiologic> de stat a #$ este

efectuat> de catre Serviciulul sanitaroepidemiologic de stat al

$inisterului Sanata


39/112

indeplineste toate normele de pota)ilitate'

• 0ocurile de munca ale angajatilor evita pozitiile

fortate si nefiresti ale corpului'

•

(mpunerea salariatilor de a trece controlul medicalperiodic'

• Asigurarea salariatilor cu ec*ipament individual

de protectie si de lucru '

• Suspendarea temporara din serviciu a

persoanelor purtatoare de agenti patogeni ai

)olilor infectioase'• #espectarea regulamentului cu privire la

transportarea, pastrarea si comercializarea

marfurilor'

• #espectarea programului de munca si de odi*na

al salariatilor, etc.

2..nstruirea salariatilor in unitatile comerciale cu

privire la

• #espectarea normelor te*nicii securitatii la eecutarea

lucrarilor'

• (nstruirea sanitaroigienica a salariatilor din

intreprinderile comerciale. (n cadrul magazinului’’ Unic ’’ managerul este o)ligat sa

asigura masurile de protectie a muncii salariatilor, prin

apro)area instructiunilor interne de protectie si de ingiena

muncii. Angajarea si repartizarea la munca a salariatilor in

cadrul intreprinderii se realizeaza prin eamene medicale, in

functie de stare de sanatate, de aptitudinile fizice si psi*ice, inraport cu conditiile de munca inpuse de viitorul post de


40/112

activitate. Controlul medical periodic este o)ligatoriu.

6)ligatiile angajatorului privind protectia muncii

(n vederea respectarii conditiilor de protectie a muncii si a

prevenirii im)olnavirii profesionale, managerul

magazinului’’Unic’’ are urmatoarele o)ligatiuni%

♦ Sa adopte din faza de cercetare eecutia constructiilor,

a ec*ipamentelor te*nice, solutii conform normelor de

protectie a muncii prin a caror aplicare sa fie eliminate

riscurile de accidentare si de im)olnavire profesionala'

♦ Sa solicite (nsepectoratului pentru protectia muncii

autorizarea functionarii intreprinderii din punct de

vedere al protectiei muncii'

♦ Sa sta)ileasca masuri te*nice sanitare si organizatorice

a muncii, corespunzator conditiilor de munca specifice

intreprinderii'

♦ Sa sta)ileasca pentru salariati raspunderea ce le

revene in domeniul protectiei muncii, conform funciilor

eercitate'

♦ Sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de

catre salariati a masarulor te*nice, sanitare si

arganizatorice'

♦ Sa asigure pe c*eltuiala intreprinderii instruirea, testare

perfectionarea in domeniul protectiei muncii'

♦ Sa angajeze numai persoane in urma controlului

medical care corespund sarcinii de munca pe care

urmeaza sa o eecute'

♦ Sa prezinte documentele solicitate de inspectorii de

protectie a muncii in timpul controlului sau al efectuariicercetarii accidentelor de munca.


41/112

Obligatiile salarialului in protectia muncii

(n domeniul protectiei muncii, salariatul magazinului’’

Unic’’are urmatoarele o)ligatii%

♦ Sa respecte insptructiunile de protectie a muncii

corespunzatoare activitatii desfasurate'

♦ Sasi desfasoare activitatea fara a pune in pericol atit

persoana proprie, cit si ceilalti salariati'

♦ Sa nu ridice, sa nu deplaseze, sa nu distruga

dspozitivele de protectie, de semnalizare si deavertizare, sa nu impiedice aplicarea metodelor si

procedeelor de reducere sau eliminare a influentei

factorilor de risc'

♦ Sa aduca la cunostinta conducatorului orice difectiune

te*nica sau alta situatie in care nu sint respectate

cerintele de protectie a muncii'

♦ Sasi intrerupa activitatea la aparitia unui pericol

imminent de accidentare sis a anunte imediat despre

aceasta conducatorului intreprinderii.

Instruirea la locul de munca a salariatilor din magazinul%%

nic%%

(nstruirea la locul de munca a salariatilor din magazinul’’

Unic ’’ se efecueaza dupa instruirea generala si are ca scop

prezentarea riscurilor si masurile de prevenire specifice

locului de munca. Se efectueaza individual, colectiv, dar nu

mai mult de :7 de personae. (nstruirea se face nu mai mult de

3 ore. Admiterea difinitiva la lucru a persoanei instruite se face

numai atunci cind au fost verificate cunostintele persoanei

instructate.

(nstructiunea de protectie a muncii se consemneaza


42/112

o)ligatoriu in fisa individuala de instructiuni a fiecarei

personae cu indicarea materialului predate, duratei si datei.

/isa este semnata de persoana instructata.

2.13. Activitatea managerului in asigurarea integritatii

valorlilor materiale si fondurilor anesti la intreprindere.

(n contractul individual de munca al magazinului Q’’UnicH este

specificata raspunderea materiala a partilor. Astfel%

!.Salariatul isi asuma raspunderea materiala individualadeplina pentru neasigurarea integritatii valorilor transmise lui

de catre angajator si se o)liga%

a9 Sa ai)a o atitudine gaspodareasca fata de valorile

transmise si sa ia masuri de prevenire a prejudiciului'

)9 Sa informeze la timp angajatorul despre toate

circumstantele care ameninta integritatea valorilor ce iau fost trimise'


43/112

c9 Sa tina la evidenta, sa intocmeasca sis a prezinte, in

modul sta)ilit, darile de seama financiarmateriale si alte

dari de seama cu privire la circulatia si soldurile valorilor

ce iau fost transmise'

d9 Sa participle la efectuarea inventarierii, reviziei, altor

controale asupra integritatii valorilor ce iau fost

transmise.

2.+entru asigurarea de catre salariat a integritatii valorilor ce

iau fost transmise, angajatorul se o)lige%

a9 Sa creeze salariatului conditii normale pentru munca si

pentru asigurarea integritatii valorilor transmise

acestuia'

)9 Sa aduca la cunostinta salariatului legislatia in vigoare

cu privire la raspunderea materiala a salariatilor pentru

prejudicial cauzat angajatorului, precum si

regulamentele de ordine interioara referitoare la modul

de pastrare, receptionare, preluare, vinzare,

transportare, folosire in procesul muncii si efectuare a

altor operatiuni cu valorile ce iau fost transmise

salariatului'

c9 Sa efectueze, in modul sta)ilit, inventarierea, revizia,

alte controale asupra integritatii si starii valorilor ca iau

fost transmise salariatului . Conform contractului magazinului ’’ Unic ’’ cu privire la

raspunderea materiala individuala, deplina, de partea

contractului individual de munca 8angajatorul sau salariatul9

care a cauzat, in legatura cu eercitarea o)ligatiunilor sale de

munca, un prejudiciu material sau moral celeilalte parti repara

acest prejudiciu conform prevederilor Codului muncii si altoracte normative.


44/112

Conform articolului ::! din Codul muncii al #$ daca

angajatorul, in urma indeplinirii necorespunzatoare a

o)ligatiilor sale prevazute de contractul individual de munca, a

cauzat un prejudiciu material salariatului , atunci el treiue sa

repare acest prejudiciu integral. $arirea prejudiciului material

se calculeaza conform preturilor de piata eistente la data

repararii prejudiciului, conform datelor statistice. +rejudicial

moral cauzat salariatului la fel se repara in forma )aneasca

sau intro alta forma materiala determinate de parti.

(n conformitate cu legislatia #$, raspunderea materiala

deplina a salariatului magazinului’’ Unic ’’ consta in o)ligatia

lui de a repara integral prejudiciu material cauzat

angajatorului, in limitele salariului mediu lunar.

Conform articolului ::3 din Codul muncii al #$, salariatul

poarta raspundere in marime deplinita a prejudiciului material

cauzat din vina lui angajatorului in cazurile cind %

♦ (ntre salariat si angajator a fost inc*eiat un contract de

raspundere materiala deplina pentru neasigurarea

integritatii )unurilor si altor valori ce iau fost transmise

pentru pastrare sau in alte scopuri'

♦ Salariatul a primit )unurile si alte valori spre decontare in

)aza unei procure unice sau in )aza altor ducumente

unice'

♦ +rejudiciul a fost cauzat in urma actiunilor sale culpa)ile

intentionate, sta)ilite prin *otarire judecatoreasca'

♦ +rejudiciul a fost cauzat de un salariat aflat in stare de

e)rietate alcoolica, narcotica sau toica'

♦ +rejudiciul a fost cauzat prin lipsa, distrugre sau

deteriorare intentionata a meterialelor, semifa)ricatelor,

produselor, inclusiv in timpul fa)ricarii lor, precum si a


45/112

instrumentelor, aparatelor de masurat, te*nicii de calcul,

ec*ipamentului de protectie si a altor a)iecte pe care

unitatea lea eli)erat salariatului in folosinta'

♦ +rejudiciul a fost cauzat in afara eercitiului functiunii.

Salariatul magazinului ’’ Unic ’’ este a)solvit de raspundere

materiala daca prejudiciu a fost cauzat in cazuri de forta

majora, confirmate in modul sta)ilit, de etrema necesitate, de

legitima aparare, de eecutare a unei o)ligatii legale sau

contractuale, precum si in limitele riscului normal de

productie.

Modului III: #ctivitatea comeriala la intreprindere

!.1Analiza realizarii actelor legislative cu privire la

440omercializarea marfurilor alimentare si nealimentare44,

nr./% din 2/.31.2331'5onitorul ficial nr. 11-1!6131 din

31.31.2331, modificari 31.32.2331).

#egulamentul privind ’’Comercializarea marfurilor

alimentare si nealimentare’’, nr.5 din 2.7!.277!8$onitorul

6ficial nr. !!!:O!7! din 7!.7!.277!, modificari 7!.72.277!9

este alcatuit din sase parti componente%

Dispozitii generale in care se specifica cum tre)uie de

comercializat marfurile alimentare si nealimentare in diferite

cazuri eceptionale'


46/112

0aptele si produsele lactate , ing*etata , )rinzeturile ,

margarina, oualein acest capitol se specifica cum are loc

comercializarea , livrarea , receptionarea, epunerea in sala

comerciala,pream)alarea acestor produse'

Carnea si produsele din carne , pestele si produsele din

pesteaici se specifica cum are loc comercializarea ,livrarea,

livrarea , receptionarea, cum se testeaza calitatea, cum se

pastreaza aceste grupe de produse'

&esaturi , confectii, incaltamintein aceasta parte a

regulamentului se vor)este despre cum are loc pregatirea

inainte de a fi epuse in sala comercila,cum sunt o)ligate

vinzatorii pentru a acorda atentie cumparatorilor potentiali a

acestor grupe de marfuri nealimentare.

$arfurile electronice si electrocasniceaici se vor)este despre

pregatirea de epunere in sala comerciala , despre

pregatierea vinzatorilor cu privire la particularitatile

constructive a acestor grupe de marfuri, despre modul

transportarii marfurilor date la domiciliul cumparatorilor'

Controlul respectarii prezentelor #eguliin aceasta parte a

regulamentului dat se vor)este despre controlul respectarii de

catre unitatea de comert a prezentelor #eguli.

/copul acestui &egulament este de a o)liga unitatile

comerciale de a respecta comercializarea corecta a marfurilor alimentare si nealimentare. Daca acest #egulament ar fi

respectat in totalmente in magazinul ’’Crin’’ cred ca ar spori

potentialul cumparatorilor, c*iar daca in apropierea

magazinului se afla o multime de concurenti. Daca ar

comercializa produsele lor in )aza #egulamentului dat in

totalitate , magazinul ’’Crin’’ ar eist ape piata unitatilorcomerciale de #$, darn u ar supravietui , cum este in


47/112

prezent.

!.2iata de desfacere a marfurilor si serviciilor ,

specificul si continutul

+iata reprezinta mai multe intreprinderi , care isi asigua

vinzarea marfurilor sau serviciilor.

/iecare intreprindere are un rol special in formarea pietii atit

in calitate de vinzator , cit si in calitate de cumparator.

+iata presupune eistenta unui )un economic si a unui

spatiu geografic, desemneaza limitele teritoriului spre care se

orienteaza pentru a duce la )un sfirsit intreaga activitate a

agentilor economici.

+iata acea sfera a economiei, in care serviciile apar su)

forma de oferta , iar capacitatea solva)ila apare prin


48/112

intermediul cererii de marfuri . Confruntarea cererii si a ofertei

marfurilor se realizeaza prin tranzactii scrise, fa, fara ca

vinzatorii si cumparatori sa fie o)ligate sa se intilneasca.

+iata nu poate eista in afara categoriei de cerere si oferta,

capatind formulari noi% piata reala0e$ectiva1( piata potentiala(

piata teroretica 0ideala1. +iata reala se masoara prin volumul

vinzarilor effective a marfurilor. +iata potentiala reprezinta

volumul maimal posi)il pe care lar putea atinge vinzarile

intro perioada de timp.

+iata de marfuri 8servicii9 poate fi determinate prin gradul

tranzactiilor de solicitate de catre consumatori si plumul

tranzactiilor de vinzarecumparare a marfii. +iata de marfuri

contine : elemente% oferta de marfa, cererea, pretul.

+iata teritoriala se compune din totalitatea pietelor

intreprinderilor ce activeaza in cadrul unei regiuni si

cincomitent, din totalitatea pietelor de marfuri, prin care se

realizeaza actul de vinzarecumparare.

0a nivel de intreprindere piata de intreprinderi se contopeste

cu piata marfurilor sale, iar la nivelel pietei totale

intreprinderea se inscrie in profitul sau in piata unui sau mai

multor produse. ista situatii cind intreprinderea poate

monopoliza productia si desfacerea, poate detine cota parte

diferita din piata glo)ala a marfurilor. +entru ca confruntarea dintre cerere si oferta sa ai)a loc

tre)uie sa eiste o autonomie de decizii intre agentii economic

ice activeaza pe piata. Dupa forma de concurenta se

deose)esc urmatoarele tipuri de piete%

• +iata cu concurenta pura si perfecta'

• +iata cu concurenta monopolista '

• +iata cu concurenta oligopolista'


49/112

• +iata de monopol.

Sfera pietii unei intreprinderi este larga, avinduse in vedere

atit aria geografica pe care o acopera prin vinzarile proprii, cit

si numarul si categoriile de consumatori carora le esteadresata oferta.

Astfel pe piata apare o intreprindere in calitate de furnizor , ce

realizeaza anumite marfuri. (n acelasi timp aceasta

intreprindere este si comparator de materie prima, energie,

com)usti)il, utilaj. a are scopul de asi organiza si de asi

largi sfera de fa)ricare si desfacere a productiei , dar acesta

nu se rezuma numai la partea pe care intreprinderea o detine

pe piata glo)ala.

!.!. 7e8nici de negociere in activitate de vinzare-

cumparare

Contractul de vanzare-cumparare este acel contract in )aza

caruia o persoana, numita vanzator, transfera si garanteaza

altei persoane, numita cumparator, dreptul sau de proprietate

asupra unui )un sau alt drept real ori drept de creanta, sau

dreptul asupra unei universalitati juridice, cumparatorul

o)liganduse in sc*im) a plati vanzatorului o suma de )ani,

numita pret.

+rincipalele forme pe care le =m)raca succesiv relatiile de

vnzarecumparare sunt% relatii precontractuale

http://www.referat.ro/referate/Banii_5454.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Banii_5454.html


50/112

relatii contractuale

relatii postcontractuale.

#elatiile precontractuale se realizeaza =n principal prin

negociere, comanda, cerere de oferta si oferta ferma.

#elatiile contractuale au ca instrument principal contractul la

care se adauga o serie de activitati ca% facturarea, livrarea,

transportul, receptia si decontarea.

#elatiile postcontractuale apar =n perioada de garantie si

postgarantie.

#elatiile de transmitere de informatii au ca scop sustinerea si

concretizarea relatiilor de vnzarecumpaare, realiznduse

prin pu)licitate, relatii pu)lice si alte forme de promovare.

dupa profilul agentilor de piata, relatiile pot fi% cu furnizorii si

prestatorii de servicii, cu )eneficiarii si cu institutiile si cu

mecanismele de stat'

dupa frecventa, relatiile sunt permanente, periodice sau

ocazionale'

*elaţiile precontractuale

tapa premerg>toare inc*eierii contractelor este, su) aspectul

ac in care produc>torii i?i

definesc oferta in raport cu pia cum comercian volumul ?i

structura cererii 8nevoilor9 ?i

i?i sta)ilesc furnizorii.

Comunicarea este condirii ?i l>rgirii pie faciliteze de)u?eul produselor,


51/112

formarea sortimentului in comer< ?i formularea clauzelor

contractuale cu privire la condi informatori a personalului propriu, specializat in acr>torilor unde prezint> produsele

?i preiau comenzi.

De asemenea, un mijloc foarte eficient pentru produc>tori

const> in utilizarea unor speciali?ti in merc*andising, care

cerceteaz> la sediul cump>r>torului modul in care sunt

epuse ?i vandute produsele proprii ?i fac recomand>ri denatur> s> duc> la

cre?terea volumului vanz>rilor.

)9 (nformarea prin eponate urm>re?te apropierea clien


52/112

caracteristicile produselor ?i condi pentru

produc>tori un mijloc de revitalizare a ciclului de via al

produselor eistente ?i de promovare a noilor produse,

dep>?ind astfel cadrul de mijloc de informare curent>

pentru u?urarea desf>?ur>rii negocierilor.

*elaţiile contractuale

#ezultatul negocierilor dintre produc>tori ?i comercian in contractele economice, considerate, prin

multitudinea clauzelor pe care le cuprind cu privire la

desf>?urarea sc*im)ului, principala form> de leg>tur> dintre

agen na?tere unor efecte juridice, adic> unor drepturi ?i

o)liga contractul in sfera li)ert>

pentru realizarea o)iectivelor fiec>rui partener.

P De?i reglementeaz> rela p>r multiple raporturi in

economie. Un produc>tor, asumandu?i o)liga unui comerciant, intr> implicit in rela materiile prime ?i serviciile de produc


53/112

s>u, comerciantul pe )aza contractului cu produc>torul,

inc*eie contracte de

vanzarecump>rare a m>rfurilor cu al

intercondi efecte in lan a distri)uitorului

8comerciantului9 fa de produc>tor.

P +rincipalele clauze prev>zute in contractele economice se

refer> la oiectul contractului, preţul produselor, condiţiile

de livrare, modalităţile de plată şi răspunderea materială

ce revine părţilor .

imaginii pe care consumatorii o au fa de firma distri)uitoare.

*elaţiile postcontractuale

#ela forma de concretizare aactelor de vanzarecump>rare dintre produc>tori ?i

comercian


54/112

stocurilor, comenzi de m>rfuri c>tre furnizori. Acestea se

inscriu ca profunzime de sortiment in prevederile contractului,

ins> pentru multe

produse ele sunt o detaliere a clauzelor cu privire la sortiment.

(nse?i prevederile contractului sunt astfel formulate incat s>

permit>, in limitele impuse de te*nologia de fa)ricarii comenzilor sau sunt impuse de ec*ili)rul

sortimental al stocurilor. Su) acest aspect se manifest> in fapt

capacitatea te*nologic> ?i organizatoric> a furnizorilor in

economia de pia de a se adapta continuu la cerin, m>rimea comenzilor,

termenele de livrare etc., pentru a r>spunde condir


55/112

!.# "trategii de mar9eting in unitatea comerciala la locul

de practica

Strategia de piata prevede finalitaea activitatii intreprinderii

privita in ansam)lu. Drept cimp de actiune se sta)ileste ,

precum o)serva economistii, asa numita Q’piatatinta’’, undese pot preciza diverse aspecte concrete ala activitatii

intreprinderr si orientarea strategica a lor.

#eusita strategiei de piata depinde de masura in care

alegerea si formularea ei au fost )ine fundamentate. Unele

din principalele argumente de putere a intreprinderii in

legatura cu piata sunt resursele umane, materiale sifinanciare ale ei.


56/112

1azinduse pe cercetarile de marLeting a pietelor, petrecute

in continuu, strategia de marLeting la magazinul ’’Unic’’ va fi

orientata in urmatoarele directii%

• $ajorarea venitului magazinului, aplicind diferite metode'

• $arirea capacitatii de concurenta a magazinului'

• A cuceri un nou segment al pietei cumparatorul de elita.

"trategia de mar9eting prevede

• A comercializa toate tipurile de marfuri indiferent de

caracterul sezonier'• A inc*eia contracte cu furnizorii, tarile CS( si cele din

strainatatea departata pe )aza conditiilor reciproc

avantajoase'

• 0argirea volumului de vinzari in conformitate cu cerintele

cumparatorilor'

• Diferentierea calitatii productiei strict in conformitate cucerintele segmentului pietei.

n sfera politicii de preturi%

• Aplicarea liniilor de preturirealizarea marfurilor intrun

diapason intreg de preturi'

• Sta)ilirea pretului in conformitate cu cerintele segmentelorde pietei%

- calitate inalta prRt inalt pentru cumparatorul de

elita'

- calitate inalta pretul ce asigura profitul dorit

pentru cumparatorii in masa'

- calitate prRt scazut pentru cumparatorul nevoias.


57/112

• A practica mai des sistemul de reduceri in dependenta de

formele de comercializare si metodele de ac*itare.

n sfera avansarii marfurilor• A largi si a varia activitatea de pu)licitate'

• A vizita regulat epozitiile #$, CS( si a altor tari,

eaminarea marfurilor propuse.

!.%.olitica de distriutie6plasament a marfurilor la

intreprindere

Distri)utia este totalitatea activitatilor legate de circuitul fizic

si economic al marfurilor care dirijeaza si transmite fluul de

produse de la producator la consummator.

Activitatea firmei in domeniul distri)utiei tre)uie sa fie

su)ordonata unui scop )ilateral. (n primul rind sa se asigure

livrarea marfurilor produse intro cantitate necesara pe traseul

pe care il parcurge marfa pe piata in acel loc si in aceaperioada, care convine mai mult cumparatorului. (n al doilea


58/112

rind tre)uie sa contrui)uie la atragerea atentiei

cumparatorilor asupra productiei sis a stimuleze vinzarile la

consumatorii finali.

Structura distri)utiei contine mai intii’’ traseul’’ pe care il

parcurge marfa pe piata pina ajunge la consummator, apoi se

refera la asnam)lul operatiilor economice ce insotesc si

desavirsesc acest traseu al marfurilor de la un agent de piata

la altul.

/iecare intreprindere tre)uie sa aleaga cea mai )una

varianta a distri)utiei sic ea mai convena)ila forma de vinzare

cu amanuntul. Daca canalele de distri)utie si de realizare inca

nu demultsatisfaceau cerintele intreprinderii , apoi in conditiile

noi aceste canale se pot transforma intro frina, fiindca vec*ile

metode de vinzare cu amanuntul sau dovedit a fi putin

eficiente.

Criteriul principal al politicii de distri)utie este renta)ilitatea.

+entru formarea corecta a politicii de distri)utie este nevoie

sa se tina cont de factorii interiori% situatia fluurilor

produsului, tranzactiile internationale de promovare,

posi)ilitatea de asi asigura permanent personalul comercial

cu sarcini maimale de munca.

Distri)utia este determinate de relatiile dintre productie si

consum, dar in acelasi timp ea le poate influienta prinurmatoarele functii ale sale% asigurarea continuitatii procesului

d productie,crearea conditiilor c ear asigura cresterea rotatiei

mijloacelor circulante.

Canalul de distri)utie consta dintrun ansam)lu de

intreprinderi sau persoane, care isi asuma responsa)ilitatea

sau care transmite altuia dreptul de proprietate aupra uneimarfi concrete sau asupra unui serviciu in miscarea acestora


59/112

de la producator la consumator.

!./. :lemente principale de comunicare folosite in politica

promotionala la intreprinderea respectiva.

No


60/112

sau o firm> este prezentat pu)licului prin pres>, radio,

televiziune, video, afi?e, cinematograf sau prin po?t>.

!2nzarea prin e$orturi personale implic> contactuldirect, individualizat, prin care o persoan> caut> s> determine

pe cump>r>torii poten cumpere anumite )unuri sau

servicii.

#ctivit"ţile specializate de promovare cuprind activit>rilor, cum

sunt% concursul, cuponul, demonstra


61/112

de comunica din $ormularea mesa6ului , faz>

=n care ideea se reduce la elemente esen

scopul ?i destina este codi$icarea, organizareaelementelor esen de semnale 8cuvinte scrise9 =n

anun au fost

corect adresate ?i dac> forma de codificare a fost =n.

Mn veriga a cincea are loc decodi$icarea, opera cunoscut> de cel ce

capteaz> informa


62/112

C*iar daca =n literatura de specialitate nu sa ajuns

deocamdata la un consens =n legatura cu rolul managerilor de

vnzari, activitatea acsstora tre)uie sa urmareasca%

selectarea, instruirea si delegarea sarcinilor su)ordonatilor conceperea si planificarea activitatii

eercitarea functiei decizionale

realizarea controlului aspra activitatii su)ordonatilor.

ista =nsa si situatii =n care anumite activitati comercile sa fie

eecutate de managerii =nsisi.Deeemplu, clientii importanti

trateaza afacerea adesea cu managerii de vnzari sau c*iarla nivele de autoritate superioare acestora. +ot eista si alte

situatii justificate din punct de vedere practic =n care

managerii desfasoara activitati care apartin vnzatorilor directi

sau agentilor comerciali. Situatiile de acest fel nu eclud =nsa

rolul managerilor din comert de a coordona activitatea

personalului de vnzari. #olul actiunilor managerilor este =ncele din urma de a crea conditii agentilor comerciali de a

o)tine performante.

#olul managerilor dintro organizatie cu activitate comerciala

este diferit de la un nivel managerial la altul. 0a nivelele

manageriale superioare preocuparile sunt cu preponderenta

spre planificare strategica si luarea deciziilor cu efectegenerale pentru =ntreaga organizatie. +entru nivelele

manageriale medii activitatile au caracter tactic. 0a nivelele

manageriale de jos rolul managerilor are caracter operativ. Mn

general toti managerii organizatiilor comerciale desfasoara

activitati de planificare, organizare, precizarea activitatilor

pentru su)alterni, cordonare si control, dar cu amplitudini

diferite de la un nivel de autoritate la altul si de la o


63/112

organizatie la alta.

!.


64/112

dar si in sectiune, precum si nuanta si uniformitatea culorii. Se

o)serva daca masa este lucioasa si curata, daca in sectiune

prezinta picaturi de apa sau goluri de aer.

consistenta. Se eamineaza la o temperature de !7!2 oC,

o)servind daca este moala, unctoasa si nesfarimicioasa.

mirosul si gustul. Se eamineaza prin mirosire si degustare,

sta)iliduse daca sunt )ine precizate. De asemenea, se

indentifica prezenta si intensitatea mirosului si gusturilor

straine8rinced, mucegai, acru, de drojdii, de vec*i9.

Produse lactate acide:

aspectul. Se apreciaza daca cuagulul format prin fermentare

este suficient de compact, prezinta separare de zer, vizi)ila

sau )ule de gaz8eceptind c*efirul9.

consistenta. Se apreciaza dupa tipul produsului 8finite, de

smintina, cremoasa9.

culoarea. Se o)serva prin transparenta. Se sta)ileste daca

este uniforma.

@ustul si mirosul se apreciaza, prin degustare, o)servind

daca gustul este specific de fermentatie lactica si daca aroma

este epesiva caracteristica produsului respective.

7rinzeturi tari

aspectul eterior si culoarea se verifica vizual, o)servind

daca forma )ucatilor este regulate sau prezinta deformari. Se

apreciaza culoarea cojii si prezenta crapaturilor sau

impuritatilor. (n cazul )rinzeturilor cu coaja parafina se verifica

uniformitatea stratului de parafina.in sectiune% se face o sectiune proaspata si se eamineaza


65/112

daca miezul este omogen, )uretos, cavernos sau or). Se

o)serva prezenta, forma si frecventa oc*iurilor de fermentare

8la sortirile care tre)uie sa prezinte aceste caracteristici9.

culoarea miezului. Se o)serva nuanta de culoare si

uniformitatea ei.

consistenta miezului. Se eamineaza elasticitatea pastei si

se sta)ileste daca este omogena, potrivit de tare,

corespunzatoare tipului respectiv de )rinza, cauciuoasa,

sfarimicioasa sau nisipoasa.

mirosul si gustul. Se apreciaza daca aroma este epresiva,

intense sau sla)a, constatinduse si daca gustul si mirosul

sunt caracteristice tipului respectiv de )rinza sau prezinta

defecte.

7rinzeturi moi:

aspectul. Se o)serva daca prezinta masa omogena,

scurgere li)era de zer, mucegaiuri, impuritati. De asemenea ,

se eamineaza aspectul in sectiune, o)servind daca pasta

prezinta goluri de presare si oc*iuri de fermentatie, crapaturi,

daca este curate si uniforma.

consistenta. Se sta)ilesv caracteristicile pastei in fuctie de

sortiment o)servind daca este moale, unctuoasa,

nesfarimicioasa.

cularea. Se o)serva nuanta de culare si uniformitatea ei,daca prezinta pete sau este marmorata.

mirosul si gustul. Se apreciaza aroma si gustul si se

constata eistenta mirosului si gustului nespecific sau strain

8acru, amar, de drojdii, de fermentatii, de mucegai, de rinced,

prea sarat9.

Conservele


66/112

Caracteristicile organoleptice ale conservelor din legume si

fructe se eamineaza in conditii specifice fiecarui tip, respectiv

cele care se consuma reci vor fi temperate la !322 oC, iar

cele care se consuma in stare calda vor fi incalzite la

577 oC, in am)alajul propriu, intro )aie de apa.

aminarea organoleptica presupune%

aminarea am)alarii si marcarii% referitor la eaminarea

am)alarii se va urmari%

o tipul si starea am)alajului'

o aspectul eterior al recipentului o)servind daca prezinta

)om)aj, scrurgeri de continut, deformari mecanice'

o la recipientele metalice, dupa golire se verifica si aspectul

lor interior o)servind dac este vernisat, daca prezinta

desprinderi sau daca are aspect marmorat8pete al)astrui

violacee9.

o aspectul% lic*idul se toarna intrun cilidru de sticla si se

priveste in lumina transparenta, iar legumele sau fructele se

intind pe un platou de culoare al)a, intrun singur strat, dupa

care se o)serva aspectul acestora.

Cularea% se apreciaza visual, atit asupra legumelor sau

fructelor, cit si asupra lic*idului, urmarinduse conformitatea si

gradul de specifitate.

Consistenta% se apreaciaza vizual, prin palparea si

mastecare.

@ustul si mirosul% se miroase si gusta fie fara o pregetire

preala)ila, pentru cele care se consuma reci, fie incalzite,

pentru cele care se consuma cald.

Preparate din carne

0a aprecierea calitatii preparatelor din carne se eamineaza


67/112

urmatoarele caracteristici organoleptice%

aspectul eterior, culoarea si forma.

0a produsele cu mem)rane se eamineaza natura memranei,

gradul ei de umezire, integritatea, luciul, culuarea si

uniformitatea culorii, precum si modul de legare la capete

8clipsate sau cu sfoara9. &otodata se o)serva daca este

curate, neteda si continua sau daca prezinta defecte precum%

incretituri, crapaturi, pete de mucegai.

0a preparatele fara mem)rana se urmareste integritatea

)ucatilor, modul in care sa facut fasonarea, gradul de

uscarea, starea de curatenie, prezenta mucegaiului,

impuritatilo etc.

aspectul in sectiune se eamineaza atit in sectiune

longitudinala cit si transversala apreciinduse daca compozitia

este )ine legata, compacta, uniforma. De asemenea , se

urmareste % culoarea si uniformitatea ei in toata masa sau in

alternanta, conform ingredientelor8cascaval, masline9,

aderenta mem)ranei la continut, prezenta golurilor de aer sau

a grasimii topite in masa compozitiei sau su) mem)rane,

eistenta pungilor de lic*id sau precipitat al)uminic, prezenta

in masa produsului a cartilagilor, a flaurilor, a )ucatilor de

oase, dar si uniformitatea raspindirii ingredientelor.

consistenta se apreciaza prin palpare, printro apasareusoara cu degetul o)servind daca este elastica 8va reveni la

forma initiala9 sau este moale. De asemenea , se apreciaza

fermitatea produsului 8 acesta tre)uind san u fileze la rupere

sau la desfacerea mem)ranei de compozitie 9, gradul de

fragezime , suculenta si modul de comportare la taiere.

mirosul si gustul se apreciaza prin degustare urmarinduseautenticitatea acestora 8specific sortimentului, condimentelor


68/112

folosite si a ingredientelor pe care le contin9, precum si

prezenta mirosurilor si gusturilor straine 8rinced, mucegai, de

statut, acru, de putrefactie 9. (n situatia in care produsele

prezinta inceput de alterare , incep sa se o)serve modificari in

proprietatile organoleptice normale. Astfel, consistenta

produselor scade, masa devine afinata datorita gazelor ce se

formeaza prin descompunerea su)stantelor proteice, iar

mirosul si gustul devin neplacute.

Piinea

Caracteristicile piinii care se pot eamina pe cale

organoleptica sunt% forma si volumul, culoarea si aspectul

cojii, miezul, aroma si gustul.

/orma si volumul se apreciaza visual , prin o)servatii asupra

aspectului eterior al produsului, urmarind daca este specifica

sorimentului si )ine crescuta in volum. De asemenea se

o)serva daca prezinta unele defecte posi)ile% deformari,

aplatizare, rupturi etc.

Culoarea si aspectul cojii se apreciaza visual facinduse

o)servatii asupra aspectului, grosimii, culorii si eventualelor

defecte% arsuri , )asici, incretituri, crapaturi8care se admit intr

o latime de mimum !cm si o lungime de maimum 5cm 9,

sau daca prezinta urmele unor )oli8mucegaire9.$irosul se apreciaza in sectiune o)servinduse forma si

finetea porilor, uniformitatea acestora sau daca prezinta

defecte % este lipicios, se farimiteaza, este desprins de coaja,

se intinde la rupere formind fire mucilaginoase, are goluri

mari, prezinte cocoloase de faina sau urme de faina

neframintata. Se apreciaza si consistenta 8elasticitatea9 prinapasare cu degetul o singura data intrun loc, o)servind daca


69/112

acesta revine la forma initiala 8nu pastreaza forma degetului 9.

Aroma se apreciaza prin mirosire dupa ce piinea se

sectioneaza si se preseaza de citeva ori. Se o)serva daca

este placuta si pronuntata, caracteristica piinii )ine coapte,

sau prezinta un miros de mucegai, statut, rinced sau alt miros

strain.

@ustul se apreciaza prin degustarea unei portiuni de produs

8miez si coaja9 si se o)serva daca este placut, caracteristic

sortimentului sau daca prezinta defecte% acru, amar, prea

sarat.

Acum, la mastecare, o)servam daca scrisneste in dinti, ceea

ce ar insemna ca prezinta impuritati minerale8pamint, nisip9.

$arfuri nealimentare%

- produse chimice folosite la spalarea si curatarea rufelor

Denumirea Procesul tehnologic Caracteristica

Sapun de

rufe

Se obtine prin

saponificarea grasimilor

cu solutii alcaline de

hidroxid de sodiu sau

In solutie apoasa au

proprietati

detergente(formeaza

spuma, au o actiune de


70/112

potasiu inmuiere, emulsionare

si antiredepunere)

Detergenti Se obtin din materii

prime rezultate din

prelucrarea chimica a

petrolului si din

distilarea gudroanelor de

carbine

Manifesta o putere de

spalare ridicata (de -!

ori mai mare decit

sapunul)" Se pot folosi

si in apele dure si cu un

continut mare de saruri

minerale"

Produse de

azurare

Se obtin din solutii de

acizi , de colorantiorganici

Pentru inalbirea rufelor

dup ace au fost spalate

Produse

sodice

#ste format din$ sodiliul

(amestec de sapun , soda

calcinata, silicat de

sodiu), albolul (din

carbonat de sodium,

sulfit de sodium, acizi

grasi)

Se folosesc pentru

spalat si fiert rufe,

eliminind impuritatile

care nu s-au indepartat

prin spalare"

Produse

pentru

apretat

Se obtin pe baza de

amidon si rasini sintetice

Se folosesc pentru

apretarea si parfumarea

rufelor"

Modulul I!: #naliza volumului stocului de mar$a

#.1. Analiza documentelor pentru marfa si servicii

rezultate la receptionare.

0a receptionarea marfurilor la magazinul GUnicH se

utilizeaza un set de documente, si anume%

• factura fiscala8vezi anea9

• certificate de calitate 8vezi anea9'

• certificate de conformitate 8vezi anea9'


71/112

• certificatul igienic 8vezi anea9'

• certificatul sanitarveterinar 8vezi anea9'

• lista de comanda 8vezi Anea9.

Factura fiscala este un formular tipizat de document primar

cu regim special, prezentat cumparatorului de catre su)iectul

impoza)il, inregistrat in modul sta)ilit, la efectuarea livrarilor

impoza)ile'

+rin 0egea nr. I:2- din !: decem)rie 277! 8$onitorul

6ficial nr. !! din :! decem)rie 277!9 au fost operatemodificari in titlul ((( al Codului /iscal, care prevad

introducerea si punerea in circulatie , incepind cu ! martie

2772, a facturilor fiscale formulare tipizate de documente

primare cu regim special.

(nsusi formularul facturii fiscale si anea la ea, care este

parte indispensa)ila a facturii fiscale, in temeiul 0egiiconta)ilitatii nr.;2-(( din ; aprilie !""5 si Botaririi

@uvernului nr. 2"; din !I martie !""3HCu privire la

eecutarea Decretului +resedintelui #$ nr. ;7(( din

2:.!2.!""I cu modificarile si completarile ulterioare, a fost

apro)at prin 6rdinul Departamentului Statistica si Sociologie

nr.!; si al $inisterului /inantelor nr.!" din 5 fe)ruarie 2772.

/actura fiscala reprezinta un document care dupa indicatorii

pe carei contine indeplineste functiile facturii de epeditie si

ale facturii &A in ansam)lu. +ractic factura fiscala nu este

altceva comas area facturii de epeditie si a facturii &A intr

un document unic.

/actura fiscala este formular tipizat de document primar cu

regim special, prezentat cumparatorului de catre su)iectul

impoza)il, inregistrat in mod sta)ilit, la efectuarea livrarilor


72/112

impoza)ile. /actura fiscala este destinata pentru evidenta la

agentii economici, inregistrati ca platitori de &A, a circulatiei

marfurilor si de asemenea pentru evidenta operative,

conta)ila si de magazine, precum si in scopuri fiscale. +entru

livrarile impoza)ile cu &A factura fiscala serveste%

♦ document de insotire a marfii pe timpul transportarii'

♦ document de transitere a incarcaturii in gestiunea

primitorului'

♦ document justificat de inregistrare in conta)ilitatea

furnizorului si a cumparatorului'♦ document ce confirma o)ligatiunea transportatorului de

a transporta marfurile din insarcinarea furnizorului sau

cumparatorului'

♦ document ce confirma dreptul la trecerea in cont a &A

la cumparatorul marfurilor.

+entru livrarile de marfuri fornularele cu semen de protectie

a facturii fiscale si a aneei la factura fiscala sunt eecutate

tipografic, carora sunt atri)uite serie si numar. +rimul

eemplar a facturii fiscale pentru livrarile impoza)ile de

marfuri se ar*iveaza la furnizorul de marfuri si eli)erarea lui

atrage dupa sine calcularea &A pe livrarea efectuata de

catre su)iectul impoza)il. Al doilea eemplar al facurii fiscale

se ar*iveaza la cumparatorul de marfuri si conform

prevederilor &itlului ((( al Codului fiscal asigura dreptul la

trecerea in cont a sumei &A aferente procurarilor de marfuri.

(n cazul cind in facura fiscala este imposi)ila reflectarea

tuturor denumirilor si caracteristicilor marfurilor sau serviciilor

se completeaza enea la factura fiscala, care reprezinta


73/112

partea indispensa)ila a facturii fiscale. Sistemul unitar de

inscriere si numerotare a formularelor facturii fiscale se

asigura de catre (nspectoratul /iscal de Stat.

/actura fiscala se perfecteaza de catre furnizor pentru

fiecare comparator in parte, cu completarea o)ligatorie a

tuturor rec*izitelor necesare pentru ac*itarea completa si

corecta pe livrarile effectuate. +ersoanele responsa)ile pentru

perfectarea facturilor fiscale sunt numite prin ordinal

coducatorului unitatii economice si aceasta poarta raspundere

personala pentru veridicitatea informatiei incluse.

(n situatiile cind transportarea marfurilor se efectueaza de

catre o terta persoana transportator eeplarele al treilea si al

patrulea ale facturii fiscale, confirmate prin semnaturile si

stampilele furnizorului si cumparatorului, precum si prin

semnatura soferului se predau de catre sofer impreuna cu

foaia de parcurs peroanei responsa)ile pentru transport la

unitatea transportatoare.

Dupa prelucrarea datelor eemplarul trei al facturii fiscale

se trimite platitorului, iar eemplarul al patrulea se aeeaza la

foaia de parcurs.

Certi$icatul de con$ormitate este un document oficial, emis

conform normelor de certificare, care confirma concordantaproduselor si a serviciilor cu cerintele standardelor statului,

Conform legislatiei, nu sunt admise catre vanzare marfurile ce

nu contin referire la certificarea o)ligatorie 8vala)il pentru

marfurile de provenienta locale si importate9.

0ertificatul de conformitate este format din


74/112

• numarul de inregistrare se indica care este numarul de

inregistrare a certifictatului'

• data emiterii data emiterii certificatului de conformitate'

• vala)il pina termenul limita de vala)ilitate a certificatului'

• organismul de certificare se mentioneaza care este

organismul de certificare, adresa si nr. de tel.'

• denumireO descriere se indica denumirea si descrierea

marfii ce a fost supusa certificarii'

• sunt conforme cu cerintele o)ligatorii sta)ilite in% se indica

standardul care corespunde marfii ce a fost supusa

certificarii'

• producatorul se indica denumirea si adresa producatorului

ce a produs marfa care a fost supusa certificarii'

• solicitantul se indica cine a solicitat marfa ce a fost supusa

certificarii'

• codul N$ $D se indica codul marfii'

• Codul tarii se indica codul tarii producatoare'

• Codul (DN6 se indica'

• Certificatul este eli)erat in )aza se indica in )aza caror

documente sa eli)erat marfa certificate'

• (nformatie suplimentara se indica informatia suplimentara


75/112

ce a fost folosita la certificarea marfii'

• Conducatorul organismului de certificare se semneaza '

• pertul se semneaza.

0ertificat de calitate

Certi$icate de calitate- document emis de catre unitatea

producatoare prin care atesta calitatea care a stat la )aza

fa)ricatiei unui produs potrivit standardelor legale 8S&AS

uri, normative te*nice, etc9.

Certificatul de calitate este format din urmtoarele parti

componente%

5urnizorul se indica denumirea furnizorului de marfa'

Destinatar se indica denumirea destinatarului de marfa'

5actura nr.- se indica numarul si seria facturii '

Denumirea produsului- se indica denumirea produsului ce a

fost supus certificarii'

Data $abricarii-se indica data la care a fost fa)ricat produsul

ce a fost supus certificarii'

#mbala6ul se indica din ce am)alaj este confectionat

produsul supus certificarii'

Cantitatea se indica ce cantitate sa supus certificarii'

Masa neta se indica masa neta a produsului ce a fost supuscertificarii8masa fara am)alaj9'


76/112

Calitatea standard se indica carui fel de standard ii

crespunde marfa'

Instructiuni de control sanitar si te8nic si daca corespundstandardelor se verifica daca corespunde marfa cerintelor

standardelor'

9ransportul se indica ce fel de transport se utilizeaza la

transportatrea marfii certificate'

9ermenul de valabilitate si conditii de pastrare- se indica datalimita de pastrare a )unului respective si conditiile de pastrare

ale lui.

Certi$icat igienic act de certificare igienic>, emis de Serviciul

Sanitaropidemiologic de Stat'

Certificatul igienic este alcatuit din%

- certificatul igienic de )aza care este )aza certificatului

igienic si este format din urmatoarele compartimente%

Certi$icatul igienic nr. din % se indica nr certificatului igienic

Continutul Activitatii Practice - Unitatea de Comert Cu Amanuntul Sa Unic.[Conspecte.md]

Documents

Transcript of Continutul Activitatii Practice - Unitatea de Comert Cu Amanuntul Sa Unic.[Conspecte.md]