continut editorialStatele Unite ale Americii au înre-gistrat cel mai înalt nivel de energie...

buletin informativ Nr.1-2010 buletin informativ Nr.1-2010

Verdele ne-a învăluit odată cu venirea primăverii. Copacii au înver-zit, lanurile tot verzi sînt, pînă şi Ziua Pămîntului tot verde a fost! E ca un îndemn pentru toată lumea să fotosin-tetizeze dispoziţie bună şi să nu uite de păstrarea unui mediu curat!

Această ediţie a Buletinului vă va ajuta să transformaţi casa, gospodăria, serviciul sau şcoala într-un loc mai verde. Şi cînd spunem VERDE, înţelegem MAI CURAT, MAI FRUMOS, MAI DURABIL ŞI MAI SĂNĂTOS.

Deşi iniţial pare a fi o cerinţă greu de îndeplinit, este doar o aparenţă. Străbunii noştri, de exemplu, trăiau respectînd legile naturii şi, astfel, îşi păstrau propria sănătate şi pe cea a mediului. Tocmai despre una din aceste legi nescrise, şi anume: „tot ce se ia din pămînt, trebuie întors în pămînt”, vorbim în rubrica Go Organic. Astfel, la pagina 8, puteţi citi despre faptul că în multe din gospodării şi ferme există resurse care, dacă sînt prelucrate şi utilizate corect, se pot transforma în

îngrăşăminte naturale de cea mai înaltă calitate, în acest mod sporind fertilitatea solurilor, precum şi economisind bani.

Tendinţa noastră verde este şi o continuare a lunii aprilie, care a fost luna înverzirii teritoriului şi curăţeniei generale în toate localităţile ţării. Tone de gunoi adunate peste iarnă pe la marginile de drum, pe lîngă case şi garduri făceau pămîntul să fie mai colorat ca bradul de revelion. Nu e cea mai frumoasa privelişte şi nici o imagine a Moldovei cu care să ne pute mîndri. Probabil această atitudine verde a lui April ar fi de folos în fiecare lună şi, probabil, nu doar afară, dar şi în casele noastre.

E verde să arunci gunoiul în locul special amenajat! E verde să transformi deşeurile de grajd în îngrăşămînt şi să-l foloseşti pentru agricultură! E verde să sădeşti copaci, în loc să-i tai! E verde să ai grijă unde verşi şi cum prelucrezi apele reziduale!

Şi dacă tot tindem să fim mai verzi, nu uităm despre deşeuri, în special

cele din plastic, despre care vorbim mai detaliat în rubrica Stop Deşeuri, la pagina 6. Aici vorbim despre lucrarea cîştigătoare la Concursul Naţional de Business Planuri, desfăşurat în anul 2009 de către Asociaţia Naţională a Tinerilor Manageri din Moldova. Autorul lucrării este Vitalie Semenciuc – un tinăr antreprenor, care şi-a propus să lanseze o afacere verde în domeniul reciclării deşeurilor din plastic.

E verde să găseşti soluţii viabile pentru problemele existente! E verde să ai grijă de tine, de familia ta şi de localitatea ta! Ba mai mult, e un verde foarte patriotic, pentru că astfel ai grijă de Moldova!

Cît de verde poate fi existenţa noastră şi cît de repede ne putem schimba? E o întrebare care ar putea genera multe răspunsuri. Însă cel mai important este faptul că orice verde e făcut pas cu pas. Schimbarea nu trebuie să se producă imediat, ea se poate face treptat. Începem prin a nu arunca bateriile alcaline la gunoi – pentru că sînt foarte toxice. Apoi vom pune de-o parte hîrtia, pentru că poate fi refolosită, reciclată sau transformată în compost. Vom încerca să punem şi vasele de sticlă aparte. Iar în scurt timp vom avea parte de o colectare separată a deşeurilor. Partea şi mai verde a acestui fapt este că odată cu înverzirea gîndirii noastre, vor înverzi şi faptele, iar poi iarăşi gîndirea, şi iarăşi faptele. Şi tot aşa – într-un ciclu pînă vom ajunge la armonia de care avem nevoie cu Natura.

Pare utopic, însă merită puţină atenţie, la fel ca şi imaginile din ultima rubrică a Buletinului, care de fapt este şi o rubrică nouă: Mediul în Imagini - vă va vorbi de la sine, dar găsiţi şi comentariile de rigoare.

Aşa deci, să păşim împreună, cu paşi mici, dar siguri spre un viitor durabil VERDE!

Daniela PetruşevschiREC Moldova

de la lume adunate14 Organic = şi sănătos, şi curat16 Casele „verzi” – între mit şi realitate18 Paradisul din grădina dumneavoastră

continut editorial

1

pag. 16

editorial

1 Schimbări ce nu pot fi neglijate

ce mai nou

2 Ne aşteaptă anul fără vară?2 Apele reziduale ucid copiii3 SUA - record de energie eoliana în

20093 Ameninţare cudispariţie pentru gorilele din Africa3 Cel mai util copac din lume3 Aeroportul alimentat de copaci4 Apă sau combustibil?4 Acum în Moldova - biogaz din sfeclă4 Primul pas pentru o fabrică de reciclare a deşeurilor5 Pericol pentru Ucraina şi vecinii săi

stop deşeuri

6 Profită pe seama deşeurilor

insert

mediul în imagini

10 Învățăm și ne distrăm12 "Nu tot ce e miere e dulce"

20 Mediul în imagini

Go Organic

8 Deşeuri animale

Buletinul Informativ REC Moldova este edi-tat trimestrial de către Centrul Regional de Mediu Moldova. Este lansat cu scopul de a reflecta starea mediului la scară locală, naţi-onală și internaţională, precum și de a pre-găti publicul larg să participe la luarea deci-ziilor din domeniul protecţiei mediului. Prin articolele publicate în buletin, REC Moldova speră să aducă un aport important la rezol-varea problemelor ecologice și la promova-rea societăţii civile din Republica Moldova.

REC Moldova a fost instituit cu scopul de a acorda asistenţă ONG-urilor, în efortul lor de a soluţiona problemele ecologice din ţara noastră și din statele învecinate cu ea. Această asistenţă se acordă prin promo-varea cooperării atît la nivel naţional, cît și la nivel regional, între ONG-uri, insti-tuţii guvernamentale, comunităţi locale, reprezentanţi ai sectorului privat și între organizaţiile preocupate de protecţia și conservarea mediului înconjurător.

Imagini foto:www.sxc.hu, www.photosight.ru, Oficiul POPs în MoldovaRedactare: Mihai Papuc

Aducem sincere mulţumiri voluntarei Cristina Palii de la Colegiul de Ecologie

Orice comentarii, idei, păreri și întrebări sau articole sînt binevenite la adresa: str. Alexei Mateevici 31 MD-2009, Chișinău, Republica Moldovatel./fax: (+373 22) 23-86-85 (+373 22) 23-30-17e-mail: [email protected]: www.rec.mdResponsabil de ediţie: Anastasia Radu, Consultant Relaţii cu Publicule-mail: [email protected]

Uniunea Europeană este constituită din 27 state membre, care au decis să-și unească treptat abilităţile, resursele și destinele. Împreună, pe parcursul unei perioade de 50 de ani de extindere, ele au creat o zonă de stabilitate, democraţie și dezvol-tare durabilă, menţinînd în același timp diversitatea culturală, toleranţa și libertăţile individuale. Uniunea Europeană este decisă de a împărtăși realizările și valorile sale cu ţările și oamenii din afara frontierelor sale.

Această publicaţie este finanţată de către Uniunea Europeană.Constatările, materialele, concluziile și interpretările exprimate în acest document aparţin autorilor și nu vor fi considerate drept reflectări ale politicilor sau opiniilor Comisiei Europene.

pag. 6

pag. 20

Verde!

SUA - record de energie eoliana în 2009

Statele Unite ale Americii au înre-gistrat cel mai înalt nivel de energie eoliană, în pofida crizei financiare care a blocat investiţiile timp de jumătate de an, se arată în raportul anual al Asocia-ţiei Americane pentru Energie Eoliană (AWEA). Peste 10 000 de megawaţi de energie eoliană, echivalentul a 5 700 de turbine, au fost instalaţi în 2009, capacitatea totală ajungînd, astfel, la 35 000 MW.

În acest mod SUA se plasează pe primul loc în lume înaintea Chinei şi Germaniei. Un megawat este suficient pentru alimentarea a aproximativ 800 de locuinţe. În medie, industria eoliană americană a crescut cu 40 la sută în fiecare an din ultimii cinci, iar în prezent, joburile din acest sector se ridică la 85 de mii.

Producătorii de turbine pentru Vestas Wind Systems A/S Suzlon au concediat din angajaţi în prima jumătate a anului 2009 din cauza scăderii comenzilor, însă activitatea şi-a revenit după ce guver-nul federal a permis companiilor să folosească fonduri de stimulare pentru a ajuta industria. Într-un top al statelor în funcţie de energia eoliană instalată, Texasul ocupă prima poziţie, fiind urmat de Iowa şi California.

Ameninţare cudispariţie pentru gorilele din Africa

La mijlocul anilor 2020, gorilele ar putea să dispară din bazinul rîului Congo, dacă nu se iau masuri pentru protejarea habitatului lor si pentru combaterea bra-conajului, potrivit unui raport al Progra-mului de Mediu al Naţiunilor Unite (UNEP) şi Interpol, informează Reuters.

Situaţia este foarte gravă în Republica Democrată Congo din estul Africii, unde miliţiile locale au decimat populaţia de gorile. Tăierea ilegală a copacilor, exploa-tarea minieră, producţia de cărbune şi cererea tot mai mare de vînat sînt, de ase-menea, factorii care au determinat acest declin. Taberele de tăiere a copacilor şi de exploatare minieră, considerate a avea legături cu miliţiile, angajează braconieri pentru aprovizionarea cu vînat a refugi-aţilor şi pieţelor din oraşe, arată raportul UNEP. Comerţul cu minerale şi lemn finan-ţează activităţile miliţiilor, generînd între 14 şi 50 de milioane de dolari anual.

„Gorilele sînt o victimă a dispreţului arătat de organizaţiile criminale faţă de legile naţionale şi internaţionale pentru apărarea vieţii sălbatice”, a declarat David Higgins, director al Programului pentru Crime de Mediu al Interpol. La rîndul său, Achim Steiner, directorul executiv al UNEP, a declarat că situaţia este tragică pentru gorile. Un alt raport ONU din 2002 preco-niza că doar 10% din gorile ar mai rămîne pînă în 2030.

www.green-portal.ro

Cel mai util copac din lume

Un arbore rezistent la secetă are proprietatea de a purifica apa. Acesta se numeşte Moringa oleifera şi creşte în regiuni din Africa, India, Asia de Sud-Est şi America Centrală şi de Sud, informează Ecofriend. Seminţele acestui copac pot

produce o reducere în proporţie de 90 la sută a bacteriilor din apa netratată.

Procesul de purificare a apei constă în pisarea seminţelor de Moringa oleifera într-o pastă care se toarnă în apa netra-tată. Particulele din pastă adună toate impurităţile din apă şi le depozitează pe fundul recipientului, rezultatul fiind apa potabilă.

Din acest copac se obţine ulei de gătit şi de aprins focul, îngrăşămînt pentru sol şi alimente extrem de nutritive constînd în frunzele, florile şi păstăile lui. De aceea a primit şi titlul de cel mai util copac din lume.

Sursa: www.ecofriend.org

Aeroportul alimentat de copaciUn aeroport din Marea Britanie se va alimenta cu biomasă produsă de o pădure de sălcii de 26 de hectare, anunţă The Telegraph. Aeroportul East Midlands din Leicestershire, în centrul Angliei, este proprietarul legal al pădurii, ce va produce în jur de 280 de tone de biomasă din lemn în fiecare an. Prin înlocuirea combustibililor fosili, 350 de tone de dioxid de carbon nu mai ajung în atmosferă.„Am făcut un pas important pentru a reduce la zero amprenta de carbon a operaţiunilor aeronautice pînă în 2012. Plantaţia de sălcii este doar unul dintr-o lungă serie de proiecte care vor furniza energie pentru clădirile noastre”, a explicat Neil Robinson, director pe sustenabilitate al aeroportului.Între timp, organizaţiile de mediu sînt sceptice faţă de grijile pentru mediu ale directorilor aeroportului. „Se laudă că plantaţia de sălcii va economisi 350 de tone de dioxid de carbon pe an, dar acest lucru păleşte în comparaţie cu dioxidul de carbon pe care zborurile de pe acest aeroport îl pompează în atmosferă în fiecare an”, a declarat Vicky Wyatt, activist Greenpeace. Ea a cerut guvernului să investească în soluţii alternative de transport, ce sînt mai eficiente şi mai ieftine, cum este cazul căilor ferate.

Sursa: www.adevarul.ro

buletin informativ Nr.1-2010

Ne aşteaptă anul fără vară?

Tonele de cenuşă “scuipate” de Eyjafjallajokull ar putea fi dublate de erupţia aşteptată a altui vulcan islandez, Katla, ceea ce ar putea obtura lumina solară, răci atmosfera şi aduce un nou “an fără vară” precum a fost anul 1816. Îngheţul a distrus culturile agricole în mai. În august a nins. Ceaţă mai tot timpul, inundaţii, circa 200 de mii de europeni ucişi de frig, de foame sau în urma răzmeriţelor iscate de atacarea hambarelor cu cereale. Aşa a arătat anul 1816 – cunoscut drept “anul fără vară” – în Emisfera nordică.

Tot cu o astfel de răcire globală, în locul intens mediatizatei ipoteze a încălzirii globale, s-ar putea confrunta omenirea în “cel mai rău scenariu” legat de erupţia vulcanului islandez Eyjafjal-lajokull. Craterul său “pufăie” încă luni bune de acum încolo. Iar particulelor de cenuşă dispersate de acest vulcan i s-ar putea adăuga cea “scuipată” de un altul, Katla, care a mai erupt la sfîrşitul anilor 1700.

Cu cît se scurge mai multă lavă din craterul Eyjafjallajokull, cu atît cresc şansele ca gheţarii ce acoperă Katla să se topească, încît şi acesta din urmă să

înceapă să degaje un nor de cenuşă. Norul “dublat” va conţine suficiente particule care să înnegrească cerul, să reducă lumina solară şi să schimbe clima.

În urma precedentei erupţii a Katla, temperatura medie în Emisfera nordică s-a redus cu 3 grade Celsius. Ulterior, “anul fără vară” a survenit erupţiei, între 1812 şi 1815 a cinci vulcani - doi în Indiile olandeze (Indonezia de azi), unul în Marea Caraibelor, unul în Filipine şi unul în Japonia. Cantitatea de cenuşă vulcanică a dus la dispariţia verii în 1816 şi la ierni năprasnice în 1817-1818.

Din SUA pînă în China, atmosfera s-a răcit dramatic, cu pagube uriaşe pentru agricultură, principala ramură economică a lumii de atunci. În Irlanda, foametea din cauza frigului a fost o precursoare a celei din anii 1840, cînd avea să înceapă emigraţia masivă către Lumea Nouă.

În SUA, frigul din nordul Coastei de Est a determinat începerea expansiunii spre Vest. În Germania, compromiterea recoltelor de ovăz şi moartea mai multor cai a stimulat extinderea căilor ferate şi a unor noi mijloace de transport precum velocipedul (precursorul bicicletei de azi) şi drezina.


Apele reziduale ucid copiii

Oamenii aruncă în fiecare zi milioane de tone de apă reziduală în oceane şi rîuri, intoxicînd viaţa marină şi provocînd numeroase boli ce ucid milioane de copii anual, informează Reuters.

„Mai mulţi oameni mor din cauza apei contaminate decît din cauza diverselor forme de violenţă, inclusiv din cauza războaielor”, se arată într-un raport al Programului de Mediu al ONU (UNEP). Raportul, numit “Apa bolnavă” şi realizat de Ziua Mondială a Apei, arată că cele doua milioane de tone de reziduuri, care zilnic contaminează tone de apă, au omorît anumite zone de vegetaţie marină şi peşti. Majoritatea reziduurilor sînt de natură industrială, ori agricolă, fiind cre-ate cu preponderenţă în ţările în curs de dezvoltare. Acestea din urmă aruncă 90% din apa reziduală netratată.

Lipsa apelor curate omoară 1,8 mili-oane de copii cu vîrsta de pînă la cinci ani în fiecare an. Mai bine de jumătate din pacienţii din întreaga lume suferă de o boală legată de apa contaminată. În raport se recomandă reciclarea apei şi diverse tratamente ale apei, costul acestora însă fiind foarte înalt, de zeci de milioane de dolari.

“Dacă vrem ca în 2050 să supravieţuim pe o planetă care de pe acum adăposteşte 6 miliarde de oameni, iar către perioada ceea vor fi noua miliarde, trebuie să ştim să ne folosim de apele reziduale”, a declarat directorul UNEP, Achim Steiner.

Sursa: www.intactnews.ro


ce mai e nou

32

ce mai e nou


Apă sau combustibil?

Locuitorii unui sat din apropie-rea aerodromului Mărculeşti trăiesc în fiecare zi cu teama că s-ar putea îmbolnăvi. Pericolul vine chiar din apa pe care o beau, pentru că fîntînile sînt pline cu kerosen. Medicii trag un sem-nal de alarmă şi spun că unul din doi locuitori ai satului Lunga este bolnav. În tot acest timp, autorităţile ridică neputincioase din umeri.

Acum 40 de ani, la doi paşi de la satul Lunga au fost îngropate în pămînt depozitele cu kerosen ale aero-dromului de la Mărculeşti. Între timp, acestea s-au deteriorat, iar combusti-bilul a ajuns în pînza freatică. Sătenii s-au obişnuit cu pericolul care vine din apă şi au învăţat să vadă partea plină a paharului. Separînd apa de kerosen, oamenii vînd combustibilul la tîrg sau îl bagă în sobe, ca să se încălzească.

Apa din fîntîna situată în preajma şcolii din Lunga este contaminată în proporţii de 60 la sută cu produse petroliere. Elevii, precum şi profesorii au băut ani la rînd apă din această fînt-înă. Medicii spun că aproape toţi copiii sînt anemici şi suferă de boli renale. Apa este folosită pentru orice, din alte surse localnicii neavînd de unde lua apă. Medicul de familie din localitate, Mirela Onoprienco, a declarat că sînt mulţi pacienţi cu hepatite neclare, cu hepatite de origine toxică, iar această apă are acţiune foarte toxică în primul rînd asupra sistemului nervos central.

Primarul satului Lunga, Galina Bur-duja a susţinut că ar fi apelat la Fondul Ecologic, la Consiliul Raional, la proiec-tul Provocările Mileniului, la ambasada SUA, ba chiar şi la fondul care a fost promis de Japonia, dar nu a primit nici un rezultat pozitiv. Pînă acum, primăria nu a reuşit să găsească bani decît pentru o instalaţie de purificare a apei, care a fost montată la şcoala din sat. Dar asta abia după ce anul trecut ministerul Sănătăţii a interzis folosirea

fîntînii din curtea şcolii. Nimeni nu s-a gîndit însă că aceiaşi copii şi părinţii lor beau apă cu kerosen din fîntînile pe care le au în curţi.

Sursa: www.newsmoldova.md

Acum în Moldova - biogaz din sfeclă

În Drochia va fi construită prima fabrică din Moldova şi a doua fabrică din Europa care produce biogaz din teasc de sfeclă de zahăr, a declarat Südzucker Moldova S.A. în cadrul conferinţei de pre-zentare a proiectului. Fabrica urmează să fie construită în perioada anilor 2011-2012 şi va antrena investiţii de 10 milioane de euro din partea Südzucker.

Capacitatea de prelucrare planificată a fabricii constituie peste 800 de tone de teasc de sfeclă pe zi ce rezultă ca deşeu din producerea zahărului, ceea ce înseamnă aproximativ 110 000 metri cubi de biogaz produs pe zi. Producerea proprie a biogazului va acoperi cu 60% necesitatea de resurse energetice pentru sezon a fabricii de zahăr din Drochia, după cum menţionează reprezentanţii Südzucker.

Datorită construirii fabricii de produ-cere a biogazului, va fi posibil ca produ-sele secundare rezultate din procesul de producere a zahărului să fie prelucrate, ceea ce va avea, după opinia reprezen-tanţilor Südzucker, un impact benefic asupra situaţie ecologice din Moldova. „Nu vreau să anticipez felicitările, dar le urez succes. Sînt sigur că va fi un proiect de succes ca şi celelalte proiecte ale Südzucker”, a declarat ministrul eco-nomiei, Valeriu Lazăr. De asemenea s-a menţionat că deşi este un proiect care merită susţinut, trebuie de ţinut cont că Südzucker deţine monopolul pe piaţa zahărului din Moldova. „Ca să nu apară întrebări din partea Agenţiei de Protecţie a Consumatorilor vom conlucra luînd în consideraţie orice reglementare ce ţine de condiţiile de monopol”, a mai adăugat Valeriu Lazăr.

UNIMEDIA specifică că investiţiile

companiei Südzucker Moldova S.A. sînt orientate spre complexul sfeclei de zahăr şi al zahărului din Republica Moldova şi a realizat timp de 8 ani investiţii în valoare de 320 milioane lei.

Sursa: www.unimedia.md

Primul pas pentru o fabrică de reciclare a deşeurilor

Au fost alocate 10 ha de teren, din perimetrul străzii Uzinelor pînă la rîul Bîc, pentru construcţia fabricii de reciclare a deşeurilor. Astfel, după aprobarea ante-rioară a contractului de bază şi semnarea acordului adiţional, aceste documente au căpătat acum putere juridică. „În cazul în care compania Engineering Con-sulting SRL, nu îşi va îndeplini obligaţiu-nile prevăzute în contract, Primăria şi-a rezervat dreptul de a rezilia contractul şi de a organiza un nou tender”, a precizat viceprimarul Nistor Grozavu.

Vicepreşedintele Institutului de Eco-logie şi Geologie din cadrul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Maria Sandu, a anunţat că „în cadrul experti-zei ecologice efectuate de institut, s-a demonstrat că la toate etapele proce-sului de termo-valorificare a deşeurilor, aspectele ecologice sînt respecate”. Cît priveşte emisiile de gaze rezultate în urma acestui proces de termo-valorifi-care, se parcurg 5 etape de epurare, care

asigură siguranţa ecologică a zonei şi a localităţilor din preajmă, a adăugat sursa citată.

Primarul Dorin Chirtoacă a declarat că în Viena există o asemenea fabrică care funcţionează de 20 de ani şi nu au apă-rut nici un fel de probleme în exploatare. Pe de altă parte, Oleg Cernei, consilier neafiliat, a spus că apar unele suspiciuni în legătură cu graba cu care se încearcă de a înainta proiectul de construcţie al fabricii.

Construcţiile fabricii vor dura în total 30 de luni. Timp de 10 luni va fi pregătit terenul pentru construcţie, în paralel se vor pregăti cele necesare pentru fun-dament, iar în decursul celorlalte 20 de luni va avea loc construcţia propriu-zisă a fabricii, au specificat autorităţile locale. UNIMEDIA menţionează că autorizaţia de construcţie va fi livrată în termen de trei luni de la decizia CMC.

Sursa: www.unimedia.md

Pericol pentru Ucraina şi vecinii săi

Învelişul din beton care acoperă 200 de tone de fostă magmă radioactivă depozitată la Cernobîl este într-o stare critică, a constatat Vladimir Ivorivski, fostul şef al comisiei parlamentare ucrai-nene privind explozia nucleară din 1986 din Cernobîl. Mai mult decît atît, potrivit sursei cea mai mare catastrofă nucleară din istoria planetei s-ar putea repeta.

„Starea sarcofagului de la Cernobîl este critică. Doamne fereşte de un cutremur de 5-6 grade pe scara Richter, capacul metalic de deasupra celui de-al patrulea reactor va cădea, deoarece nu este bine fixat. Vom avea atunci o explozie de o forţă uriaşă, mai devasta-toare decît precedenta catastrofă de la Cernobîl", a avertizat Ivorivski, potrivit căruia "există un pericol enorm la adresa Ucrainei, dar şi a Rusiei şi a celorlalte ţări vecine".

Pe de altă parte, specialiştii spun că sarcofagul protector al fostei centrale este proiectat să reziste la un cutremur

de 6 grade pe scara Richter. Ivorivski, însă a asigurat membrii Radei Supreme că în calitate de fost şef al comisiei de anchetă pentru Cernobîl, are cunoştinţe foarte exacte despre depozitul de com-bustibil nuclear.

Centrala de la Cernobîl, care mai avea un reactor aflat încă în funcţiune, a fost închisă în decembrie 2000. Autorităţile au consolidat în 2005 sarcofagul de beton care acoperă circa 200 de tone de fostă magmă radioactivă formată din combustibil nuclear. Un nou sarcofag, din oţel, ar trebui să fie construit pînă în 2014. Potrivit estimărilor oficiale, apro-ximativ 95% din combustibilul nuclear aflat în centrală la momentul exploziei din 1986 se află şi acum în adăpostul din beton.

SUA au oferit Ucrainei 250 de milioane de dolari pentru asigurarea securităţii la centrala atomo-nucleară de la Cernobîl, conform unei declaraţii comune a preşedinţilor american şi ucrainean din 14 aprilie 2010.

Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl, din nordul Ucrainei, a explodat la 26 aprilie 1986. În urma accidentului au căzut de 400 de ori mai multe precipi-taţii radioactive decît după bomba de la Hiroshima. Potrivit unui raport din 2005 al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, în total 600 000 de oameni au fost expuşi la elemente radioactive,

sînt estimate 4 000 de cazuri de cancer ca urmare a expunerii la radiaţii, 50 de oameni au murit imediat.

Acum la Cernobîl este o Zonă Interzisă de aproximativ 27 de km de jur-împrejurul centralei, unde nimeni nu are voie să locuiască. Totuşi aproximativ 10 000 de bătrîni cu vîrste cuprinse între 60 şi 90 de ani trăiesc în perimetrul interzis. Se estimează că zona se va decontamina după 20 de mii de ani.


54

ce mai e nou ce mai e nou

Recent a apărut monografia A.G.Cebotareva, T.V. Cebotareva „Calculul com-ponentei antropogene al ingredientelor fluxului ionic molecular al apelor rîurilor”, Eco-TIRAS, Chişinău, 2009, 131р.

Metoda corespunde cerinţelor Directivei Cadru a UE în domeniul apelor. După metodologia şi formula de calcul, propusă de autori, se poate calcula deversarea poluanţilor în cantităţi mici pentru toate ingredientele, supuse monitoringului ecologic pentru apele reziduale de la staţiile de epurare şi de la deversările pluviale (în mg/sec, g/zi, t/lună etc.), pentru orice rîu şi interval de timp, se pot identifica situaţiile extreme şi pe baza datelor obţinute se pot elabora măsuri concrete de protecţie a apelor.

Cartea poate fi accesată pe pagina: www.eco-tiras.org şi procurată în Librăria academică (Ştefan cel Mare). A.G. Cebotareva, dr.geografie, ecolog, tel: 52-47-82, E-mail: [email protected]


Colectarea şi reciclarea deşeurilor din plastic – reziduurile fabricilor ce produc obiecte şi ambalaje de masă plastică, precum şi sticle din plastic pentru băuturi (PET) – este o afacere cu un potenţial de dezvoltare uriaş. Gradul de recuperare a deşeurilor din plastic în Republica Moldova este de numai 3-5%, faţă de o medie europeană de 35%. Acest tip de deşeuri are, de altfel, cel mai mic procent de recuperare dintre toate celelalte tipuri de deşeuri (în cazul cuprului procentul este de 39%, a aluminiului de 33%, iar a hîrtiei şi cartoanelor de 25%).

Dacă mai punem la socoteală şi faptul că deşeurile reprezintă o materie primă foarte ieftină – care, de multe ori, poate fi achiziţionată chiar şi gratis – şi că fulgii rezultaţi în urma procesării lor se bucură de o cerere sporită pe pieţele externe, atunci am putea spune că afac-erea este una extrem de profitabilă. O tonă de fulgi din plastic este cumpărată pe piaţa externă, în medie, cu 2 500 de euro. Preţurile variază de la 1000 pînă la - 10 000 euro/tona, în funcţie de mai mulţi factori.

În afară de aceasta, de la an la an piaţa ambalajelor din plastic este în continuă creştere, fapt ce conferă activităţii de reciclare o perspectivă bună. De asemenea, producţia de ambalaje, obiecte şi materiale din plas-tic cunoaşte o creştere semnificativă, iar volumul deşeurilor din plastic creşte proporţional.

Colectarea şi reciclarea deşeurilor

Termenii de „societate de con-sum”, „avalanşa de deşeuri” şi „criză a deşeurilor” sînt doar cîteva exemple care permit ilustrarea problemelor create din cauza gestionării inadec-vate a deşeurilor, probleme cu care se confruntă mediul înconjurător de astăzi. Apariţia unui spectru atît de larg de produse a schimbat radical mentalitatea oamenilor. „Am cumpărat, am folosit, am aruncat” – aşa gîndesc majoritatea consumatorilor de astăzi, fără a se preo-cupa de mormanele de gunoi create ca rezultat. Mai mult decît atît, revoluţia industrială a facilitat fabricarea pe scară largă a unor ambalaje comode şi rezis-tente, care permit păstrarea produselor alimentare în condiţii adecvate pentru perioade îndelungate de timp. Nu în zadar secolul nostru mai este numit „un secol al ambalajelor”.

Ritmul în care actualmente avansează problema deşeurilor a

impulsionat mai mulţi oameni de ştiinţă, reprezentanţi ai instituţiilor guverna-mentale şi neguvernamentale şi nu în ultimul rînd agenţi economici să ia măsuri de prevenire a problemei în cauză. Mai mult decît atît, tot mai mult şi mai mult se demonstrează în practică că gestionarea adecvată a deşeurilor poate deveni o afacere profitabilă.

Republica Moldova nu este o excepţie în acest sens. Bunăoară,tinerii întreprinzători şi-ar putea evalua oportunităţile de obţinere a profiturilor prin activităţi de reciclare a deşeurilor. Un foarte bun exemplu în contextul dat, pe care am dori să-l expunem în acest articol, serveşte lucrarea cîştigătoare la Concursul Naţional de Business Planuri desfăşurat în anul 2009 de către Asociaţia Naţională a Tinerilor Man-ageri din Moldova. Autorul lucrării este Vitalie Semenciuc – un tînăr antreprenor care şi-a propus să lanseze o afacere în

domeniul reciclării deşeurilor din plastic. Care sînt, potrivit lui, costurile estima-tive şi factorii de succes a unei aseme-nea activităţi veţi putea afla în cele ce urmează.

stop Deşeuri stop Deşeuri

Principalii indicatori economico-financiari ai afacerii:Costuri de lansare:

Moară care macină deşeurile – 17 500 euro;•Motostivuitor pentru transportul baloturilor de deşeuri – 3 500 euro;•Camion pentru transportarea deşeurilor de la producători – 12 500 euro;•Chiria spaţiului de depozitare pentru două luni – 3 000 euro;•Salariile pentru două luni – 3 400 euro; •Utilaje de cîntărire, transport şi manipulare a deşeurilor - 700 euro•

TOTAL – 47 000 euro.Vînzări lunare:

1,5 tone de fulgi din deşeuri de tip PVC – 15 000 euro;•0,5 tone de fulgi din deşeuri tip PET – 2 500 euro•

TOTAL – 17 500 euro PROFIT BRUT – 12 000 euro

Pe scurt: Idеeа : Colectarea şi reciclarea deşeurilor din plastic; Situaţia pieţei: Potenţial mare de dezvoltare, proporţional cu piaţa ambalajelor şi a obiectelor din plastic; Factori de succes: Procurarea unor cantităţi mari de deşeuri din cît mai puţine surse şi Colectarea sticlelor PET de la populaţie; Avantajele comunităţii: Crearea unui mediu ecologic pur, colectînd şi reciclînd materialele ce nu sînt biodegradabile.

este o activitate care nu necesită specializări, succesul depinzînd în principal de capacitatea de a găsi şi a colecta materialele din plastic. Teh-nologia de prelucrare a acestora este simplă, iar materia primă rezultată este foarte căutată de producătorii de mase plastice.

Factorii de succes ai afacerii:

Procurarea unor cantităţi mari de 1. deşeuri din cît mai puţine surse – Pentru a fi siguri că activitatea va avea profit, trebuie doar de strîns o cantitate destul de mare de deşeuri din unul sau din mai multe locuri apropiate, pentru a umple un camion obişnuit, în care încap aproximativ 2 tone de deşeuri din plastic. Colectarea buteliilor PET de la 2. populaţie – O modalitate de succes pentru strîngerea buteliilor PET de la populaţie ar putea consta în cola-borarea cu administraţiile locale sau chiar cu firmele, sau persoanele, care se ocupă de curăţenia în blocuri, ce ar putea strînge cantităţi importante de sticle goale în saci speciali. Deoarece, în prezent, foarte puţini se ocupă de colectarea buteliilor PET, iniţierea unui program eficient în acest sens ar putea să aibă succes, mai ales că volumul deşeurilor de acest fel este extrem

Profită pe seama deşeurilor

de mare, în special, în municipiile Chişinău şi Bălţi.În afară de faptul că această afacere

este destul de profitabilă, ea include şi o serie de avantaje pentru societate şi anume:

Reducerea cantităţii de deşeuri ce nu �sînt biodegradabile, astfel contribuind şi la îmbunătăţirea situaţiei ecologice;

Reducerea esenţială a costurilor �pentru fabricarea unor noi obiecte din plastic;

Informarea populaţiei despre �necesitatea de a avea şi de a păstra un mediu ecologic pur, prin separarea deşeurilor ce nu sînt biodegradabile


În multe din gospodăriile şi fermele Dvs. există resurse care, prelucrate şi utilizate corect, se pot transforma în îngrăşăminte naturale de cea mai înaltă calitate, în acest mod sporind fertilitatea solurilor, precum şi economisind banii Dvs. Vorba e despre deşeurile organice de origine animalieră, care de cele mai multe ori, nefiind valorificate, reprezintă o importantă sursă de poluare a mediului înconjurător şi implicit de înrăutăţire a sănătăţii. Cu puţin efort, însă şi investiţii minore din partea Dvs., acestea Vă pot aduce beneficii atît ecologice, cît şi economice. Ce reprezintă îngrăşămintele animaliere, cum le putem obţine, ce beneficii aduc ele pentru sol? La aceste şi alte întrebări vom încerca să răspundem în prezentul articol.

Toate sistemele biologice de pe Terra sînt supuse la un “du-te vino” continuu, plantele şi animalele conţin substanţe organice, care, după moartea acestora, se transformă în materii bogate în humus şi microorganisme. Acest proces natural se desfăşoară de milioane de ani fără perturbări notabile. Îngrăşămintele animaliere şi alte deşeuri ale fermelor conţin substanţe nutritive valoroase pentru plante, incluzînd doi din cei mai importanţi nutrienţi – Azotul (N) şi Fosforul (P). Merită de menţionat că în timp ce acestea sînt esenţiale în creşterea culturilor, de asemenea sînt şi potenţiale

surse de poluare. Majoritatea azotului (N), fosforului (P)

şi potasiului (K) conţinuţi în alimentaţia animalelor sînt eliminaţi prin balegă şi urină. Astfel, dejecţiile şi gunoiul de grajd conţin cantităţi substanţiale de aceşti nutrienţi valoroşi (deşi nu în aceeaşi măsură ca şi în îngrăşămintele minerale), precum şi o serie de alte elemente impor-tante precum sulful (S), magneziul (Mg) etc. O bună practică agricolă şi, respectiv, neofensivă pentru mediul înconjurător, reprezintă reciclarea pe cît posibil a gunoiului de grajd, reintroducînd în sol nutrienţii valoroşi. Obiectivul fermier-ilor este să facă uz maxim de aceste substanţe nutritive, prin administrarea eficientă a îngrăşămintelor animaliere.

Valorificînd gunoiul de grajd, evitaţi riscul poluării mediului ambiant. Atenţie, însă, - la administrarea neadecvată a aces-tuia, elementele minerale sînt spălate şi distribuite în cantităţi excesiv de mari pe terenuri şi în apele din apropiere, avînd ca efect poluarea cu nitraţi şi nitriţi, ceea ce, ulterior, va conduce la înrăutăţirea sănătăţii populaţiei.

Multe gospodării şi ferme mici cresc animale domestice, care deseori pasc pe păşuni comune în jurul satelor şi sînt adăpostite în coteţe sau grajduri peste

iarnă. Gunoiul acumulat de la aceste animale, în cazul în care nu este depozitat în condiţii adecvate, reprezintă un risc de poluare.

Dejecţiile lichide se depozitează în �rezervoare etanşe, impermeabile, aproape de terenurile agricole, dotate cu reţea de pompare şi mijloace de transport. Sistemul de eliminare a dejecţiilor lichide se compune din: canal pentru scurgere; fosă de stocare; pompă; tuburi; rezervor pentru stocare; ventilaţie

Gunoiul de grajd se depozitează în �platforme betonate la pardoseală, prevăzuţi cu pereţi de sprijin înalţi de 1,5 m., lăţimea platformei fiind maximum de 8 m. Înălţimea gunoiu-lui în platformă trebuie să atingă un maxim de 1,2 m., fundul platformei trebuie să aibă o înclinaţie de 2-3%. Platforma trebuie prevăzută cu un bazin de colectare a mustului de gunoi, cu partea de sus înclinată la 0,7-1 m. sub punctul cel mai de jos al platformei. Capacitatea bazinului de colectare este de 4 - 5metri cubi la 100 tone de bălegar în platformă. Înainte de bazin se montează o groapă de limpezire de 0,5 metri cubi care se curăţă regulat de resturile de bălegar.

Go Organic

8

Deşeuri animale

care vînau musculiţele şi mustra broscuţele cînd acestea cîntau prea tare în falset.

Mlaştina era ca o bunicuţă blîndă, dar avea o durere – nu avea prea mulţi vizitatori. Şi nici nu putea fi altfel, deoarece nu mirosea prea frumos şi dacă totuşi se încumeta cineva să vină în ospeţie, ea îl trăgea în nămol.

Şi iată că într-o bună zi a venit în zbor o zînă bună, care s-a gîndit să o ajute pe bătrîna mlaştină:— Bună ziua, bunicuţo, zise zîna.— Bul bul bul bună ziua, bolborosi mlaştina uşor surprinsă. Nu mai văzuse zîne de tare mult timp şi nu mai credea că ele există.— Am văzut că eşti foarte tristă, zise zîna cu glas de clopoţel. Pot să te ajut cu ceva?— Dar cum mă poţi ajuta? — Uite, pot să-ţi îndeplinesc o dorinţă. Dar fii atentă ce-ţi doreşti?— Nu mai vreau să fiu mlaştină, răspunse mlaştina foarte sigură. Vreau să fiu o poiană cu flori!

Zis şi făcut. Zîna a luat dintr-un buzunăraş nişte praf fermecat şi l-a aruncat peste mlaştină. În cîteva clipe, nămolul s-a uscat şi au început să crească tot felul de plante şi flori. Mlaştina noastră se transformase într-o poiană de toată frumuseţea. Însă cînd a vrut, proaspăta poiană, să-şi împărtăşe bucuria cu scumpele sale vietăţi – broscuţele, libelulele, musculiţele şi berzele, a văzut că acestea nu mai erau.— Dragă zînă, dar unde-mi sînt prietenii? — Broscuţele, libelulele, musculiţele şi berzele nu trăiesc pe poieniţe, îi răspunse zîna. Ele trăiesc doar în mlaştini şi lacuri. Acum, însă, deoarece ai devenit poieniţă, ele toate au

plecat în căutarea unui nou loc de trai – unei alte mlaştini.

Poieniţa fu cuprinsă de o mare tristeţe – scumpele sale vietăţi, cu care se deprinsese atît de mult şi pe care le iubea enorm, au trebuit să plece pentru totdeauna. Acum doate aceste mici vietăţi îşi căutau o nouă casă, se străduiau să supravieţuiască într-un loc nou. Acum înţe-lese poieniţa ce greşeală a făcut.

Zîna, înţelegînd cît de mult regretă poieniţa propria decizie şi ştiind că nu va mai face aşa greşeli, îî zise:— Dacă doreşti, putem face totul aşa cum a fost.

Poieniţa se învioră imediat şi fără a mai sta pe gînduri, răspunse:— Ajută-mă te rog! Vreau să fiu din nou mlaş-tină! Vreau să fiu casa micilor mele vietăţi. Acum ştiu că am un loc special în natură şi am înţeles ca mlaştinile sunt de o mare importanţă pentru multe vietăţi!

Zîna zîmbi, a luat din buzunăraş puţin praf fermecat şi l-a împrăştiat peste poieniţă. Cît ai clipi, poieniţa se transformă înapoi în mlaş-tină. Toate broscuţele, libelulele, musculiţele şi berzele au revenit înapoi, fericite. Şi trăieşte mlaştina fericită pînă şi azi.

Morala: Fiecare animăluţ, insectă, fiecare mlaştină, pădure, lac, ploiţă, sau vîntişor - toate au o importanţă în natură şi toate ne sînt prieteni. Iubiţi natura aşa cum vă iubeşte şi ea pe voi.

Învățăm și ne distrămFluturaşi din masă plasticăAvem nevoie de:

O butelie de masă plastică de 2 litri; ▶Foarfece şi vopsea de cît mai multe culori ▶

Cum lucram?Tăiem partea superioară şi inferioară a sticlei astfel ▶ca să rămîna doar corpul de bază al acesteia (corpul de mijloc), pe care desenăm forma unui fluture (orice dimensiune dorim). O altă sugestie este să intro-ducem în interiorul buteliei un desen cu fluturaşul ales conturîndu-i forma pe pereţii de plastic.

Cu foarfecele tăiem forma fluturaşului. ▶Conturăm cu vopsea forma fluturelui şi elementele ▶decorative de pe acesta (culoarea e la preferinţa noastră), după care colorăm şi partea dorsală a fluture-lui, formînd fundalul aripilor.

După această metodă putem face şi flori.Peştişor din masă plasticăAvem nevoie de:

Bandă adezivă colorată; ▶Hîrtie colorată; ▶Carioce colorate; ▶2 paie de plastic (opţional) ▶

Cum lucram?Lipiţi toată sticla cu bandă adezivă. ▶Tăiaţi din hîrtie colorată viitoarea codiţă şi aripioarele ▶înotătoare ale peştelui şi lipiţile pe sticlă.

Desenaţi ochii, sau tăiaţi formele din hîrtie colorată. ▶Desenaţi gura peştişorului. ▶

Vază din masă plastică Avem nevoie de:

O butelie de masă plastică de 1,5 litri; ▶Foarfece ▶

Cum lucram?Tăiem uniform sticla de la jumătate. ▶Cu 5 cm mai jos de tăietură desenăm o linie împrejurul ▶sticlei, care trebuie să fie strict la aceeaşi depărtare de tăietură.

După aceasta tăiem sticla în cît mai multe fîşii subţiri, ▶pînă la linia desenată anterior, e necesar ca lăţimea fîşiilor să fie identică.

Întoarcem sticla cu tăieturile în jos şi o ţinem apăsat ▶puţin pentru ca fîşiile să ia o poziţie orizontală.

Fiecare fîşie o îndoim în aşa mod încît să se afle deasu- ▶pra următoarei fîşii şi sub celelalte două ce urmează. Astfel procedăm cu fiecare fîşie

Ghiveci pentru flori care este econom la apăAvem nevoie de:

Butelie de masă plastică de 1,5 litri cu tot cu dop; ▶Foarfece ▶

Cum lucram?Tăiem sticla în jumătate. Partea superioară unde este ▶dopul o umplem cu sol şi sădim planta, iar în dop facem cîteva găurele nu prea mari astfel ca apa sa poată fi absorbită prin aceste găurele.

Partea de jos a sticlei o umplem pînă la jumătate cu ▶apă.

Poziţionăm partea de sus astfel încît dopul să fie în apă ▶pentru a o putea absorbi.

Copii, adesea cumpărăm băuturi răcoritoare în butelii de plastic, pe care ulterior, în cel mai bun caz, le aruncăm la gunoi. De cele mai multe ori, însă aceste butelii sînt aruncate la nimereală şi strică nu numai peisajul naturii, dar şi sănătatea voastră, pentru că toxinele din plastic nimeresc în soluri şi în apa pe care noi o folosim. Voi sînteţi aceia care puteţi schimba acest lucru, dacă veţi şti cum să reutilizaţi buteliile de plastic, în loc să le aruncaţi. Bunăoară, ştiaţi că din ele se pot confecţiona o mulţime de lucruri necesare la treburile casei – jucării, decoraţii, vaze şi multe altele? Haideţi să încercăm să aflăm mai multe.


Zilnic gunoiul de grajd proaspăt con-sistent se aşează în straturi de 1 m. şi se presară superfosfat 1-2% din masa gunoiului. Se aşează 2 straturi pînă la înălţimea de 1,2 m. de gunoi îndesat. Înainte de acoperire cu un strat de 20 de cm. de pămînt, se udă cu apă sau cu must de gunoi sau urină. Se păstrează timp de 4 luni pînă fermentează, după care se transportă în cîmp şi se administrează. În această ordine de idei, i se vor asigura căi corespunzătoare de acces la depozitul de gunoi şi dejecţii; i se va asigura protecţie împotriva incendiilor; şi (iii) se va asigura protecţie împotriva eventualelor scurgeri din hidranţi.

Este absolut necesară folosirea gunoiului de grajd şi a dejecţiilor ani-maliere în scopul sporirii productivităţii solurilor, cu atît mai mult că această metodă este una inofensivă pentru

mediul înconjurător şi profitabilă din punct de vedere economic. Descărcarea sau depozitarea gunoiului în apropierea surselor de apă, golirea sau spălarea buncărelor şi utilajelor de administrare a îngrăşămintelor de orice fel în apele de suprafaţă sau în apropierea lor este interzisă, conducînd la poluarea mediu-lui şi respectiv a sănătăţii Dvs.

Gunoiul se administrează de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului ( prin arătura cu întoarcerea brazdei), în condiţii meteorologice favorabile, în special pe timp noros şi cu vînt slab. Pe măsura ce gunoiul se împrăştie, terenul este arat cu plugul, care amestecă şi încorporează bine gunoiul. Pe tere-nurile nisipoase şi în zonele secetoase, încorporarea se face mai adînc, pînă la 30 de cm., pe cînd pe terenurile grele, reci şi în regiuni umede – pîna la 18- 25 de cm.

Mai multe informaţii despre utilizarea gunoiului de grajd, obţinere a compos-tului ş. a. puteţi afla din broşura „Ваша ферма – ваше богатство” publicată de către REC Moldova în cadrul proiectu-lui „Îmbunătăţirea managementului deşeurilor menajere solide în raionul Slobozia, Transnistria”. Prin acest proiect, REC Moldova îşi propune următoarele obiective:

Promovarea şi organizarea sistemului �de colectare separată a deşeurilor menajere solide;

Crearea unei platforme de compostare �a deşeurilor organice, inclusiv a celor de origine animalieră şi vegetală;

Optimizarea potenţialului tehnic al �gunoiştii autorizate din oraşul Slobo-zia;

Informarea şi sensibilizarea opin- �iei publice despre necesitatea şi importanţa realizării unui manage-ment adecvat al deşeurilor menajere;

Stabilirea şi consolidarea relaţiilor de �parteneriat dintre autorităţile raionu-lui Slobozia şi cele din alte raioane ale Republicii Moldova.

13

Go OrganicFiecare are un rol important pe Pămînt

Această rubrică este realizată cu asistenţa Uniunii Europene în cadrul proiectului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”.

Opiniile exprimate nu reflectă necesar punctul de vedere al Uniunii Europene şi al Naţiunilor Unite, inclusiv al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

A fost odată ca niciodată, lîngă o pădure de stejar, o mlaştină bătrînă. O cunoşteau toate animalele şi insectele, se fereau de ea, însă o respectau. Mlaştina noastră, ca orice altă mlaştină era făcută din nămol şi era acoperită pe alocuri cu puţină apă, iar în alte părţi era aco-perită cu pămînt.

Bătrîna mlaştină era casa multor broscuţe, libelule, musculiţe şi berze. Libelulele mîncau musculiţele, broscuţele mîncau libelulele, berzele mîncau broscuţele şi toată lumea era fericită, pentru că se păstra circuitul vieţii în mlaştină. Mlaştina îşi iubea nespus vietăţile. Îi erau ca nişte copii. Urmărea cu drag libelulele


economice la sate.Deşi pieţele locale în domeniul

produselor organice nu sînt încă pe deplin dezvoltate, acest lucru nu ar trebui să fie un impediment pentru viitorii antreprenori, ci o oportunitate. În lipsa unei concurenţe dure şi a unei cereri suprasaturate, lansarea afacerilor în domeniul agriculturii ecologice s-ar putea dovedi destul de avantajoasă pentru producători. Vorba e că agri-cultura ecologică nu necesită investiţii foarte mari, costurile de producţie fiind relativ mici. În acelaşi timp produsele agroalimentare ecologice – fiind de o calitate superioară celor convenţionale – au prețuri mai mari pe piață. Odată ce oferta va fi în creștere este de așteptat reducerea prețurilor. Prețurile mai joase vor duce la cererea mai mare a acestor produse. Este important pentru dezvol-tarea sectorului ca cererea și oferta să crească concomitent.

Agricultura ecologică are toate şansele să devină un segment impor-tant al exportului din Republica Moldova, jucînd astfel un rol decisiv în dezvoltarea economiei naţionale. O bună parte din ţările europene sînt nevoite să importe produse ecologice (de ex., Germania şi Marea Britanie importă 60-70% produse ecologice). Astfel, pentru a-şi menţine poziţia pe pieţele internaţionale, agenţii econo-mici din Republica Moldova trebuie să ofere produse agroalimentare

Controlul organic al dăunătorilor implică diverse activităţi de control al dăunătorilor fără folosirea pesticidelor şi insecticidelor chimice. Creşterea insectelor benefice este încurajată prin creşterea plantelor corespunzătoare care le atrag. Insectele benefice sînt de fapt insecte de pradă care controlează populaţiile de insecte dăunătoare. Varietăţile rezistente la boli sînt alese pentru cultivare pentru a ţine bolile de-o parte şi a economisi bani pe pesticide scumpe. Tipuri speciale de culturi, cunoscute sub denumirea “culturi de companie” se cresc pentru a controla dăunătorii. Aceste culturi ajută la înlăturarea sau descurajarea creşterii dăunătorilor. Pesticidele biologice aşa ca extractul de neem (Melia Azedarach), sînt folositoare pentru controlul diferiţilor dăunători..

de cea mai înaltă calitate. Pentru a fi recunoscută pe pieţele europene, Moldova trebuie să ofere produse unice care să corespundă cerinţelor pieţii, în caz contrar ea nu are şansa de a le vinde. Majoritatea produselor ecologic pure se exportă şi se vînd la un preţ de 2-3 ori mai mare decît produsele agroali-mentare crescute convenţional. Pe lîngă aceasta, cererea pentru astfel de produse creşte în fiecare an cu aproxi-mativ 20%. Printre principalele produse exportate se numără: struguri, vinuri, miere, fructe, nuci, seminţe de legume, plante oleaginoase şi medicinale.

La nivel naţional se observă progrese în domeniul agriculturii ecologice. Din anul 2007 Guvernul Republicii Moldova a început să acorde subsidii pentru peri-oada de conversie. În cadrul facultăţii agronomie a Universităţii Agricole a fost introdus cursul de lecţii ce ţine de agri-cultura ecologică. Produsele ecologice sînt prezentate la diferite expoziţii locale, precum şi sînt stabilite relaţii de cooperare cu parteneri din Olanda, Germania, Romania, Ucraina etc.

De la ce să începeţi:

Fertilizaţi solul cu îngrăşăminte �organice (bălegar, îngrăşăminte verzi şi composturi), îngrăşămintele chimice solubile fiind interzise;

Acoperiţi solul, evitînd astfel uscarea �lui;

Folosiţi îngrăşăminte minerale �naturale (fosfaţi, praf de rocă, calciu provenit din var, îngrăşăminte din alge marine);

Sădiţi culturi multianuale în cicluri de �6-12 ani, pentru a evita deteriorarea solului;

Străduiţi-vă să araţi fără răsturnarea �brazdelor şi la o adîncime nu mai mare de 15 – 18 cm;

Înlăturaţi buruienile cu sapa sau în �mod manual;

Eliminaţi paraziţii prin mijloace bio- �logice.

Din cele mai vechi timpuri agricultura a fost una dintre îndeletnicirile de bază ale moldovenilor. De altfel, pămînturile noastre roditoare au fost descrise de marii cărturari ai veacurilor trecute, care le-au purtat faima pe întregul continent. Odată cu intensificarea ritmului de pro-ducere, însă au survenit mari schimbări la nivelul calităţii factorilor de mediu. Cercetările recente ne demonstrează că demult în agricultura Republicii Mol-dova lucrurile nu stau atît de bine cum credeam noi. Solul, apa şi o bună parte din producţia agricolă devin tot mai poluate şi tot mai mulţi oameni, mai ales cei de la sate, nu-şi pot explica motivul reducerii recoltelor, scăderii fertilităţii solurilor ş. a.

Vorba e că practicile agricole aplicate în perioada anilor ‘70 – ’90 ai secolului XX, deşi erau considerate drept unele dintre cele mai avansate în fosta Uniune Sovietică, au avut urmări foarte grave asupra mediului înconjurător. Agricul-tura de astăzi trebuie să se conformeze unor astfel de practici şi tehnologii care

să nu prejudicieze starea ecologică a solurilor, a apelor freatice, ci dimpotrivă, să aducă beneficii atît producătorilor, cît şi beneficiarilor, păstrînd un mediu curat şi viabil. Actualmente facem faţă unor provocări direct legate de agricultură – schimbarea climei, pierderea diversităţii biologice, scăderea nivelului apelor subterane, poluarea apei, eroziunea solului etc. – nu trebuie să uităm însă că agricultura este atît parte a problemei, cît şi parte a soluţiei.

Agricultura ecologică este un sistem de producţie care se bazează pe practici inofensive omului şi mediului ambi-ant şi durabile din punct de vedere economic. Esenţa filosofiei ei constă în procese naturale şi utilizarea resurselor renovabile, prin evitarea sau excluderea totală a chimicalelor, îngrăşămintelor neorganice, pesticidelor şi substanţelor sintetice şi/sau artificiale. Aceasta permite menţinerea fertilităţii solului pe o perioadă îndelungată. Produsele ecologice sînt foarte avantajoase pentru consumatori prin faptul că au o valoare

nutritivă mare, nu conţin substanţe nocive sintetice şi nu au efecte negative asupra sănătăţii.

În urma unor studii efectuate în Republica Moldova în vederea determinării nivelului de poluare a solurilor, a apelor folosite pentru irigare şi a îngrăşămintelor organice, specialiştii în domeniu au constatat că ţara noastră are premise şi oportunităţi favorabile de implementare a principiilor agri-culturii ecologice. De fapt, rădăcinile celei din urmă se regăsesc în agricul-tura tradiţională, practicată pe larg de majoritatea fermelor şi gospodăriilor din ţara noastră. De asemenea, Moldova, avînd deja o experienţă destul de vastă în domeniul agriculturii, suficiente braţe de muncă şi un bun potenţial tehnico-ştiinţific, poate asigura protecţia culturilor agricole contra bolilor şi dăunătorilor prin aplicarea metodelor biologice.

În 2005 a fost elaborat Programul Naţional de Dezvoltare a Agriculturii Ecologice care include şi un Plan de Acţiuni aprobat de Parlament în februarie 2006. Scopul acestuia este de a sprijini dezvoltarea pieţei euro-pene a alimentelor ecologice legate de cererea consumatorilor şi să spri-jine o gestiune ecologică a terenului pentru beneficiile mediului şi pentru alte beneficii publice. Pentru Repub-lica Moldova realizarea prezentului Program se bazează pe faptul că producţia agroalimentară ecologică şi comercializarea acesteia este o şansă reală de penetrare a pieţelor străine care sînt suprasaturate cu produse din agricultura convenţională şi suportă lipsă de produse ecologice. În ultimii ani a crescut interesul agenţilor economici din ţară faţă de producţia agroalimentară ecologică, confirmat prin faptul sporirii suprafeţelor şi volumului acestei producţii. Valoarea adăugată înaltă a produselor eco-logice, de rînd cu cheltuielile reduse la obţinerea lor, permit majorarea ven-itului acumulat de comunităţile rurale, în scopul soluţionării problemelor socio-

1514

de la lume adunate de la lume adunate

Organic = şi sănătos, şi curat

Ştiaţi că: Bovinele din Japonia, numite Kobe, care sunt crescute în condiţii excepţional de bune, cu plimbări regulate la aer liber, pe păşuni foarte curate, ascultă muzică clasică, sunt mîngîiate, cu aceste vite se vorbeşte, primesc masaj şi sunt sacrificate într-un mod special. Kilogramul de carne Kobe variază de la 150 - 550 – 750 - 1000$ in dependenţă de partea corpului şi este foarte căutată.

buletin informativ Nr.1-2010 buletin informativ Nr.1-2010 1716


O serie de calcule arată că polu-area produsă de clădiri este tot mai mare. Bunăoară, în Statele Unite ale Americii aproape 40 la sută din can-titatea totală de dioxid de carbon este generată de clădiri. În Uniunea Europeană, clădirile utilizează ceva mai puţin decît jumătate din totalul de energie consumat. O soluţie de optimizare a consumului de energie şi implicit de reducere a poluării mediului sînt clădirile verzi sau cum li se mai spune clădirile ecologice.

O clădire ecologică este acea clădire care foloseşte eficient resursele – fie că este vorba de energie sau de apă. La construcţia acesteia sînt utilizate mate-riale verzi aşa cum sînt de exemplu: plante care se regenerează repede, paie, lemn din păduri certificate, roci prelucrate, metal reciclat, fulgi

de hîrtie, pămînt compresat, argilă sau nisip etc. Clădirile verzi folosesc numeroase tehnici pentru a elimina impactul lor asupra mediului şi asupra sănătăţii oamenilor:

Folosesc surse alternative de energie: �panouri solare sau fotovoltaice;

Au acoperişuri cu grădini, plante şi �copaci, folosind astfel apa de ploaie;

Utilizează pietriş presat pentru locurile �de parcare, în loc de asfalt sau beton;

Au ferestre eficiente care, prin �aşezarea lor, captează mai multă lumină naturală şi scad necesarul de iluminare electrică;

Pereţii, tavanele şi podelele sînt bine �termoizolate;

Generează la faţa locului energie pre- �cum cea solară sau cea eoliană;

Atunci cînd este posibil, materialele �folosite sînt extrase şi prelucrate local, în apropierea viitoarei construcţii, economisind astfel energia folosită la transportarea lor.

În statele dezvoltate clădirile verzi nu mai sînt privite ca un moft, ci ca o direcție normală în evoluția societății și în protejarea mediului. Chiar dacă în urmă cu ceva timp aceste construcții erau considerate niște experimente interesante, dar irealizabile în lumea reală, în prezent ele s-au dovedit a fi proiecte finalizabile, fiabile, foarte avantajoase din punct de vedere ecologic, precum şi economic, şi nu în ultimul rînd social. Cu toate acestea, la nivelul simțului comun mai persistă cîteva mituri legate de casele verzi:

Mitul 1: Clădirile verzi sînt prea scumpe

Construirea unei clădiri ecologice este percepută ca fiind una foarte costisi-toare. Un studiu recent, realizat de către World Business Council for Sustainable Development, a relevat că aceste costuri sînt supraestimate cu 300%, deşi specia-lişti ai pieţei imobiliare estimează că pre-ţul unei clădiri ecologice nu-l depăşeşte decît cu 17% pe cel al uneia obişnuite.

O mare parte din proiectele clădirilor verzi care atrag atenția investitorilor sînt exclusiviste, sofisticate, elitiste și din această cauză mitul mai este în picioare. Adevărul este că strategiile pentru dezvoltarea acestor construcții implică și proiecte ieftine, modeste, necostisitoare. Deşi unele componente ale clădirilor verzi sînt destul de costisitoare, cele mai multe dintre ele totuşi sînt relativ acce-sibile. De exemplu, un sistem eficient de panouri solare, o izolație performantă și orientarea casei astfel încît să benefici-eze la maximum de energia solară, fac aproape inutilă prezența unei centrale termice. În aceste condiții, costurile pentru apa caldă sau pentru căldură sînt extrem de mici.

Este o realitate faptul că investițiile în construcția unei case verzi sînt mai mari decît investițiile pentru o casă obișnuită, însă nu se pot compara costurile ulteri-oare de întreținere, evident în favoarea clădirilor ecologice.

Mitul 2: Clădirile verzi sînt urîte și ciudate

Nimic mai fals. Nu trebuie să ridici o hală, să-i aplici cîteva rînduri de panouri solare și să o numești casă verde. Este adevărat că unele clădiri verzi au un aspect neobișnuit, uniform, plan, dar asta nu înseamnă că nu poți construi o casă în ce stil dorești și să îi aplici carac-teristicile ecologice. E drept că pentru a atrage interesul publicului, arhitecţii, inginerii şi dezvoltatorii construiesc ade-sea într-un stil futurist şi împing tot mai departe graniţele estetice. Foarte impor-tant, însă pentru clădirile verzi este ca ele să fie construite în armonie cu mediul în care se află. O casă verde poate prezenta un design exterior uluitor, admirabil, iar interiorul poate fi la fel de modern pre-cum orice amenajare convențională.

Mitul 3: Clădirile verzi nu funcționează

Casele ecologice sînt atît de apreciate tocmai pentru că sînt eficiente din punct de vedere energetic, sînt durabile și sînt mai puțin costisitoare în întreținere. Ce-i drept pentru asta au nevoie de anumite produse, special concepute pentru a proteja mediul. Că aceste produse nu funcționează întotdeauna la standardele solicitate, este o altă discuție. Oricum, există și produse convenționale care pre-zintă dificultăți în exploatare și o calitate îndoielnică, iar pe deasupra utilizarea lor afectează mediul și sănătatea noastră.

Mitul 4: Clădirile verzi sînt pentru ecologiști

Într-adevăr, persoanele care mili-tează împotriva poluării mediului au o predilecţie în parte pentru clădirile verzi, însă aceste construcții nu sînt doar pentru extremiști, ci pentru cei care aleg un stil de viață sănătos într-o natură cît mai puțin poluată. Mai mult, așa cum am menționat, proprietarii preferă casele verzi datorită costurilor mici la întreținere. Să plătești într-o iarnă doar 200 de euro pentru căldură și apă caldă nu este lucru puțin!

Mitul 5: Componentele ecologice sînt greu de găsit

Mitul acesta conţine o doză de adevăr. Anumite produse ecologice nu sînt fabricate în Republica Moldova și achiziționarea lor este dificilă.

Materialul a fost realizat pe baza surselor aflate pe adresa

www.ecomagazin.ro

Casele „verzi” – între mit şi realitatee


Selecţia plantelorFiecare din etapele menţionate mai �sus trebuie efectuate uşor şi plăcut. Se-lectarea plantelor ar trebui să fie unul din ultimele lucruri pe care le faceţi şi care să vă aducă satisfacţie maximă. Astfel, puteţi îmbina într-un design atractiv zecile sau sutele de plante care vă plac şi pe care deja le-aţi procurat. Cîteva recomandări practice din partea specialiştilor vă vor ajuta să vă decideţi în această privinţă:

Nu uitaţi pentru ce scop anume vreţi să �

folosiţi grădina şi în ce perioadă a zilei.

Dacă de exemplu în timpul verii veţi fi �plecat peste hotare, ar fi o cheltuială inutilă să cumpăraţi bulbi de primăvară şi plante timpurii.

Dacă doriţi să faceţi o gradină pentru �copii mici, alegeţi plante ce înfloresc la nivelul ochilor lor cu texturi şi mirosuri interesante şi care nu au seminţe şi flori otrăvitoare.

Faceţi o listă cu plantele care vă plac, �grupaţi-le după culori şi formă şi design-ul grădinii Dvs. va triumfa.

De asemenea faceţi o hartă a perioade- �lor de înflorire şi a sezoanelor lor. Luaţi în considerare atît florile, cît şi frunzele. Sînt foarte multe plante cu un frunziş colorat care vă vor bucura privirea pe parcursul a mai multor sezoane.

Trebuie să includeţi neapărat şi plante �cu o coroană mare, care vor arăta bine pe tot parcursul anului. Acestea sînt de cele mai multe ori arbuşti care sînt verzi pe tot parcursul anului. Majoritatea grădinilor permit plantarea a numai 1 sau 2 arbuşti sau pomi de acest gen, însă ei sînt importanţi pentru ca reprezintă „coloana vertebrală” a grădinii. Fiind greu de mutat, locul lor trebuie ales cu înţelepciune de la bun început.

Acum joacă-te cu lista de plante pentru �a vedea care se potrivesc cel mai bine în spaţiul grădinii tale, și care dintre ele se asociază cel mai bine cu celelalte date fiind circumstantele. Finalizarea designului grădinii îl vom discuta în articolele următoare. Dar acum, pentru că ai nevoi fundamentale conturate, umplerea grădinii devine doar o repriză de pictură. Bineînțeles că este un tablou pe care nu îl vei termina niciodată, și în care vei adauga elemente noi în fiecare an.

1918


Apropo: Un exemplu demn de urmat în lumea starurilor. Formaţia muzicală Pearl Jam donează 100 000 de dolari organizaţiilor de mediu pentru a neutraliza amprenta de carbon a turneului lor din 2009, scrie USA Today. Chitaristul Stone Gossard a explicat ca formaţia a moni-torizat emisiile generate de vehiculele folosite pe durata turneului şi a energiei consumate atît pe durata concertelor, cît şi în hotelu-rile în care s-au cazat, astfel au putut estima amprenta de carbon a turneului. „Este vorba de o cantitate considerabilă de carbon - în jur de 5 000 de tone, doar pe durata ultimului nostru turneu”, declară Stone Gossard. Donaţia celor de la Pearl Jam va ajunge la 9 ONG-uri, şi va contribui mai ales la împădurirea unor zone afectate de speci-ile de plante invazive. Organizaţia Conservation International, ce îşi desfaşoară activitatea în peste 40 de ţări, va primi cea mai mare parte din suma anunţată. O parte din donaţie va ajunge la Island Wood, un

centru educaţional de mediu ce oferă burse copiilor cu posibilităţi financiare reduse.Pearl Jam nu se află la prima campanie eco. Formaţia a donat bani pentru conservarea pădurii tropicale din Madagascar şi pentru compensarea amprentei de carbon a unui turneu precedent

Întrucît primăvara a intrat pe deplin în drepturile sale, a sosit timpul să revizuim grădinile noas-tre. Şi dacă în timpul iernii v-a venit vreo idee năstruşnică de a schimba imaginea grădinii Dvs., acum e tocmai momentul s-o realizaţi. În cele ce urmează, veţi găsi un plan care v-ar putea fi de folos în timpul plantării şi amenajării lotului de care dispuneţi, astfel încît acesta să vă bucure ochiul şi să vă aline sufletul.Scopul

Prima întrebare la care ar trebui să răspundeţi atunci cînd intenţionaţi să vă amenajaţi grădina este „la ce anume îmi va folosi aceasta?”. Doar pentru frumu-seţe! Da, se poate şi aşa, dar mai pot fi şi alte motive, astfel conturîndu-se mai multe întrebări:

Căutaţi intimitate, departe de străzile �aglomerate sau de cartierul Dvs.?

Este un loc unde copii ar trebui sa se �simtă bine? Cînd o sa petreceţi mai mult timp în ea: dimineaţa, ziua sau seara? Este spaţiul Dvs. privat sau este un spaţiu public? Vreţi să atrageţi mai multe păsări şi fluturi în gradina Dvs.?

Vreţi să folosiţi grădina ca sursă pentru �florile din vază?

Analiza terenului disponibil �Odată ce v-aţi format o idee despre �cum doriţi să folosiţi grădina, reveniţi cu picioarele pe pămînt şi aruncaţi o privire obiectivă asupra spaţiului pe care îl aveţi la dispoziţie. Încercaţi să-l monitorizaţi în perioade diferite ale zilei şi ale anului. Iată întrebările la care ar trebui să găsiţi răspuns la această etapă:

Cîte ore de soare primeşte terenul �Dvs.?

Perioada de expunere la soare suferă �schimbări de la un anotimp la altul?

Lumina soarelui poate să treacă �primăvara printre ramurile copacilor?

Există clădiri sau copaci mari care �prin umbra lor vor afecta dezvoltarea plantelor?

Există clădiri pe care doriţi să le �„camuflaţi” cu ajutorul plantelor?

Ce plante cresc deja în gradina Dvs.? �Constrîngeri �Puţini dintre noi au toată ziua la �

dispoziţie pentru grădinărit sau banii necesari pentru cumpărarea tuturor plantelor care ne plac. Există anumite piedici de care trebuie de ţinut cont înainte de a ne apuca de grădină. Astfel, calculaţi foarte bine orele pe care le veţi putea acorda plantelor şi în dependenţă de aceasta alegeţi speciile adecvate (de ex. speciile care nu au ne-voie de o îngrijire specială sînt potrivite persoanelor cu un timp liber limitat).

Stil �Ajungînd la această stadie, ştiţi deja �pentru ce anume veţi folosi grădina, ce fel de teren dispuneţi şi ce resurse sînt disponibile pentru asta. E timpul să vă decideţi cum aţi dori să arate:

Forme bine definite sau sălbatică? �Să fie de interes pentru toate cele 4 �sezoane?

Să fie complementară cu locuinţa Dvs. �sau nu?

Să se îmbine cu peisajul înconjurător? �Să fie împrejmuită sau doar o insulă cu �flori?

Paradisul din grădina dumneavoastrăe

buletin informativ Nr.1-2010 buletin informativ Nr.1-2010 2120

mediul în imagini mediul în imaginiUn restaurant de apă este prins în albia uscată a rîului Yangtze din regiunea Chongqing, China. 21 Martie 2010

(REUTERS/Stringer)

sursa ngeo.com

Mahendra Kumar se ridică la suprafaţă pentru a lua o gură de aer, în timp ce se scufundă în secţiunea poliată a rîului Zamuna, în căutare de ornamente şi monede lăsate în urma ritualurilor Hindu, în New Delhi, India. 22 Martie 2010. Oficialii spun că uzinele ignoră regulamentele şi varsă apele reziduale netratate şi deşe-uri industirale în apa rîului, care este şi sursa de apă potabilă a marelui oraş.

(AP Photo/Gurinder Osan)

Vulcanul din sudul Icelandei, numit Eyjafjallajull a început să erupă pe 16 Aprilie, 2010.

(AP Photo/Brynjar Gauti)

Un nor negru de cenuşă se extinde pe coasta de est a Islandei. 17 Aprilie, 2010.

(REUTERS/Ingolfur Juliusson)

Civilizaţia Maya credea în faptul că fîntînile naturale, aşa ca grota Xkeken din peninsula Mexicană Yucatan, duc spre lumea subterană.

(John Stanmeyer, VII, © National Geographic)

Imaginea care a fost prezentată la 26 Februarie, 2010, de Departamentul Antarctic al Australiei, arată gheţarul Mertz Glacier Tongue, o bucată de ghiaţă de 160 kilometri, în 2007. În această privinţă cercetătorii au declarat că aisbergul de dimensiu-nea Luxemburgului (2,550 km2) – s-a rupt de continentul Antarctic la începutul lunii Februarie şi ar putea modifica curenţii de apă pe glob.

(B. LEGRESY/AFP/Getty Images)

Un băiat dintr-un sat din India fuge peste un cîmp puternic uscat, de ziua Mondială a Apei în Berhambur, Statul Orissa, India. 22 Martie 2010.

(AP Photo/Biswaranjan Rout)

continut editorialStatele Unite ale Americii au înre-gistrat cel mai înalt nivel de energie...

Documents

Transcript of continut editorialStatele Unite ale Americii au înre-gistrat cel mai înalt nivel de energie...