CONTENCIOSUL ELECTORAL: STANDARDE · PDF fileContenciosul electoral: standarde...

CONTENCIOSUL ELECTORAL:STANDARDE INTERNAŢIONALE,

LEGISLAŢIA REPUBLICII MOLDOVAŞI PRACTICA JUDICIARĂ

DIN ALEGERILE LOCALE GENERALE 2007

Agenţia pentru Susţinerea Învăţămîntului Juridicşi a Organelor de Drept ,,EX LEGE”

Această publicaţie este realizată de Agenţia pentru Susţinerea Învăţămîntului Juridic şi a Organelor de Drept ,,EX LEGE” cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundaţiei

Est-Europene, Guvernului Suediei, Sida sau Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.

Chişinău, 2011

Corneliu Gurin

Ion Creangă

CUPRINS

GLOSAR ŞI ACRONIME ........................................................................ 4

DESPRE AUTORI ..................................................................................... 5

PREFAŢĂ ............................................................................................... 9

SUMAR EXECUTIV ............................................................................... 12

PREZENTAREA PROIECTULUI ....................................................... 14

METODOLOGIA CERCETĂRII ......................................................... 17

Secţiunea 1 CONTEXTUL ELECTORAL 2007 ................................. 22

Secţiunea 2 STANDARDE INTERNAŢIONALE PRIVIND CONTENCIOSUL ELECTORAL ................................. 28

Secţiunea 3 REGLEMENTAREA CONTENCIOSULUI ELECTORAL ÎN LEGISLAŢIA REPUBLICII MOLDOVA ........................................................................ 45

Secţiunea 4 DOSARELE DE CONTENCIOS ELECTORAL .......... 58

Secţiunea 5. STATISTICA DOSARELOR DE CONTENCIOS ELECTORAL .................................................................... 67

Secţiunea 6. ASPECTE RELEVANTE DIN STUDIILE DE CAZ .... 78

Secţiunea 7. RECOMANDĂRI FINALE ............................................. 81

Anexa 1. Tabele cu date în baza cărora a fost studiată statistica dosarelor de contencios electoral .......................................... 85

Anexa 2. Studiu de caz - Alegerile primarului satului Buţeni ............. 92

Autori: Corneliu Gurin, Ion CreangăDirector de proiect: Angela Zubco, dr., conf. univ.Machetare computerizată şi copertă: Andrei Ichim

Imprimat la Casa Editorial-Poligrafică “Bons Offices”

str. Feredeului 4/6, mun. Chişinău, MD-2005Tel./Fax 500-894, Tel.: 500-578

e-mail: [email protected]

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii:Gurin, CorneliuContenciosul electoral: standarde internaţionale, legislaţia Republicii

Moldova şi practica judiciară din alegerile locale generale 2007: Studiu / Agenţia pentru Susţinerea Învăţ. Juridic şi a Organelor de Drept „Ex Lege”. - Ch.: „Bons Offices” SRL, 2011. - 100 p.

500 ex.ISBN 978-9975-80-513-1

CZU 342.8(478)C 69

4 Agenţia pentru Susţinerea Învăţămîntului Juridic şi a Organelor de Drept ,,EX LEGE”

5„Contenciosul electoral: standarde internaţionale, legislaţia Republicii Moldova şi practica judiciară

din alegerile locale generale 2007”

STU

DIU

GLOSAR ŞI ACRONIME CoE Consiliul Europei CADO Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi

Libertăţilor Fundamentale CEDO Curtea Europeană a Drepturilor Omului CEC Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova CCA Consiliul Coordonator al Audiovizualului OSCE Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Eu-

ropa UE Uniunea Europeană UIP Uniunea Interparlamentară OSCE/ODIHR Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi

Drepturile Omului Coaliţia 2007 Coaliţia civică pentru Alegeri Libere şi Corecte –

Coaliţia 2007 Codul electoral Codul electoral al Republicii Moldova, adoptat prin

Legea nr.1381- XIII din 21.11.97 (pentru alegeri-le locale din anul 2007– textul în redacţia Legii nr. 436-XVI din 28.12.2006)

CPC Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, Legea nr.225-XV din 30.05.2003

CSM Consiliul Superior al Magistraturii CSJ Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova

Codul bunelor practici în materie electorală:

Codul bunelor practici în materie electorală (Linii directoare şi raport explicativ), adoptat de Comisia europeană pentru Democraţie prin Drept (Comi-sia de la Veneţia)

Raportul cu privire la anularea rezultatelor alegerilor:

Aprobat de Consiliul pentru alegeri democratice şi Comisia de la Veneţia a CoE, decembrie 2009

Ghidul pentru soluţi-onarea litigiilor elec-torale:

Ghidul „Resolving Election Disputes in the OSCE Area: Towards a Standard Election Dispu-te Monitoring System”, Warsaw, 2000.

DESPRE AUTORI

AGENŢIA EX LEGE

Agenţia pentru Susţinerea Învăţămîntului Juridic şi a Organelor de Drept ,,EX LEGE”, este o asociaţie obştească, non-profit, negu-vernamentală şi apolitică, cu un stagiu de 10 ani de activitate şi un parteneriat relevant în domeniul promovării şi susţinerii reformelor în organele de drept şi a învăţămîntului juridic; ridicarea nivelului profe-sional al judecătorilor, procurorilor, colaboratorilor MAI, CCCEC şi avocaţilor; protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omu-lui, contencios administrativ, etc. Agenţia este membră a Consiliu-lui Alianţei Anticorupţie din anul 2005 şi implementează proiecte ce contribuie la consolidarea capacităţii instituţionale a Republicii Mol-dova în contextul integrării europene. Activităţile Agenţiei valorifică experienţa ţărilor membre UE prin atragerea în activităţile programate a experţilor străini, promovarea publicaţiilor tematice ale specialiştilor din domeniu, implicarea experţilor naţionali în elaborarea studiilor în domeniile prioritare, organizarea instruirilor, trening-urilor, etc.

Începînd cu anul 2000, Agenţia a implementat cu succes proiecte axate pe protecţia drepturilor fundamentale ale omului; statutul juri-dic al refugiaţilor şi solicitanţilor de azil în statul de drept; contenci-os administrativ; crearea şi comentarea jurisprudenţei naţionale pri-vind infracţiunile anticorupţie; soluţionarea conflictelor dintre APC şi APL; monitorizarea consolidării capacităţii sistemului judecătoresc în prevenirea şi combaterea corupţiei; consolidarea democraţiei parla-




STU

DIU

mentare; armonizarea legislaţiei naţionale la Acquis-ul UE, etc. Aces-te activităţi au fost efectuate cu suportul financiar al: Fundaţiei Soros Moldova; Fundaţiei Filip Moris; Ambasadei Britanice la Chişinău; USAID: Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională; Fundaţia EUROASIA; Ambasada SUA la Chişinău; DFID Moldova: Depar-tamentul pentru Dezvoltare Internaţională; Fundaţia Est-Europeană, etc. Agenţia are o listă relevantă de publicaţii cu caracter teoretico - ştiinţific şi practic, pusă la dispoziţia publicului larg în format electro-nic şi tipografic.

Din anul 2005, Agenţia a implementat cu succes proiecte axate pe armonizarea legislaţiei naţionale la Acquis-ul UE. Printre cele mai re-levante abordări s-ar enumera: ,,Asistenţa Ministerului Justiţiei şi a Aparatului Parlamentului în vederea întăririi capacităţii administrative necesare pentru armonizarea legislaţiei Republicii Moldova la legis-laţia UE”(iunie 2005-august 2006, finanţare: Ambasada Britanică la Chişinău); ,,Acordarea suportului informaţional autorităţilor publice centrale de specialitate (ministerelor) privind armonizarea legislaţiei conform ACQUIS-ului Comunitar”(august 2006-aprilie 2009, fi-nanţare: Ambasada Britanică la Chişinău); ,,Susţinerea Centrului de Armonizare a Legislaţiei (din cadrul Ministerului Justiţiei) şi a minis-terelor în implementarea Acquis-ului comunitar”(iulie 2009 – martie 2010, finanţare: Britanică la Chişinău); „Susţinerea Centrului de Ar-monizare a Legislaţiei (din cadrul Ministerului Justiţiei) şi a minis-terelor în armonizarea legislaţiei naţionale la Acquis-ul UE”(martie 2010–decembrie 2010, finanţare: DFID: Departamentul pentru Dez-voltare Internaţională); „Perfecţionarea contenciosului electoral prin monitorizarea şi studierea hotărîrilor judecătoreşti” (martie 2011- au-gust 2011, finanţare: Fundaţia Est-Europeană).

Experienţa în domeniu, personalul calificat, asigurarea tehnico-materială a Agenţiei, posedarea unei baze de date a experţilor naţionali şi internaţionali de valoare în domeniu, au fost apreciate înalt de către finanţatori şi beneficiarii proiectelor.

EXPERŢII PROIECTULUI:

Ion Creangă Expert în problemele dreptului omului, administraţiei publice lo-

cale, tehnicii legislative şi sistemelor electorale, colaborează cu Biroul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Fundaţia Internaţională pentru Sistemele Electorale IFES/Moldova, Agenţia Ex Lege, şi alte organizaţii. Membru al Institutului de Ştiinţe admi-nistrative “Paul Negulescu” (România). Şeful Direcţiei Juridice a Apa-ratului Parlamentului. Experienţa profesională şi-a perfecţionat-o la Curtea Constituţională. Lector superior, titular al cursului de drept administrativ, USM. Coautor la diverse acte legislative: Codul Electo-ral, Codul Contravenţional, Legea contenciosului administrativ, Legea cooperaţiei de consum, Regulamentul Parlamentului, Legea privind administraţia publică locală, etc. Implicat într-o serie de proiecte în domeniul dreptului administrativ, desfăşoară activitate ştiinţifică în domeniul dreptului administrativ, dreptului constituţional, teoria ge-nerală a dreptului, drepturile omului, drept electoral (peste 50 de pu-blicaţii ştiinţifice). Participant la simpozioane, conferinţe şi semina-re ştiinţifice naţionale şi internaţionale, desfăşurate atît în Republica Moldova cît şi în România, Letonia, Italia, Germania, Franţa şi Cehia.

Corneliu GurinJurist, expert în domeniul dreptului constituţional şi administrativ,

justiţie şi afaceri interne, drepturile şi libertăţile omului, drept electo-ral. Are o bogată experienţă profesională în organele de stat (1995-2005), este deţinător al gradului suprem de calificare în serviciul public – Consilier de stat al Republicii Moldova de clasa I. A participat la elaborarea mai multor proiecte de acte legislative importante: Legea privind actele legislative; Codul electoral ; Clasificatorul general al le-gislaţiei RM; Legea cu privire la avocatură; Legea privind partidele politice; Legea privind transparenţa în procesul decizional; Regula-mentul Parlamentului etc. Începînd cu anul 2005 activează în calitate de expert independent, expert juridic în proiectele mai multor organi-zaţii neguvernamentale (ADEPT, CAPC, Agenţia EX-LEGE, Fun-




STU

DIU

daţia Eurasia ş.a.). Autor al unor lucrări/publicaţii, studii analitice în domeniul dreptului electoral şi alte domenii ale dreptului.

MONITORII PROIECTULUI

Tatiana Ciobanu Doctor în drept, lector superior universitar (USM). Experienţa

profesională a iniţiat-o în calitate de grefier şi traducător la Judecă-toria Botanica, Chişinău, titulară a unor cursuri de masterat în cadrul USM (FRIŞPA). Menţionată pentru rezultate remarcabile în activi-tatea didactico-ştiinţifică. Autor a unei serii de publicaţii în domeniul deontologiei juridice şi participant la diverse conferinţe naţionale şi internaţionale.

Gheorghe Guţu Jurist, magistru în drept, lector universitar (USM), doctorand la

Academia de Ştiinţe a Moldovei, înscris la masterat la Şcoala Naţi-onală de Studii Politice şi Administrative din România. Experienţă didactică în domeniul dreptului civil. Desfăşoară o bogată activitate ştiinţifică prin elaborarea unor lucrări relevante în domeniul civil, par-ticipant la conferinţe naţionale şi internaţionale.

Mariana Bordian Jurist, magistru în drept, lector universitar (USM). Experienţă de

activitate a început-o în calitate de grefier/traducător la Tribunalul Chişinău (1997), referent la Consiliul Superior al Magistraturii.A ac-tivat în calitate de formator în cadrul unor Proiecte finanţate de către Fundaţia SOROS Moldova. Participantă activă la diverse seminare, mese rotunde pe problemele drepturilor omului organizate de UNI-CEF, Comitetul Helsinki etc. Desfăşoară o bogată activitate ştiinţifică, publicînd o serie de lucrări în domeniul dreptului civil.

PREFAŢĂLA STUDIUL „CONTENCIOSUL ELECTORAL: STANDARDE INTERNAŢIONALE, LEGISLAŢIA REPUBLICII MOLDOVA ŞI PRACTICA JUDICIARĂ DIN ALEGERILE LOCALE GENERALE 2007”

Activitatea de examinare a litigiilor electorale în perioada elec-torală este una foarte importantă, deoarece de promptitudi-nea şi corectitudinea realizării acesteia de către instituţiile

competente depinde modul de apreciere de către alegători şi cei care candidează în alegeri a caracterului democratic şi liber al alegerilor.

Soluţionarea litigiilor cu caracter electoral în ultimii ani este un fenomen destul de intens, iar discuţiile şi seminarele pe această tema-tică devin tot mai actuale în contextul politic şi electoral al Republicii Moldova.

În acest proces complex şi limitat în timp, cum este procesul elec-toral, este indispensabil ca statul, pe de o parte, să asigure dreptul per-soanei de a contesta anumite fapte care îi lezează dreptul de a alege sau de a fi ales, precum, pe de altă parte, să garanteze soluţionarea litigiilor electorale prompt şi efectiv de către un organ competent.

În această ordine de idei, instanţele de judecată joacă un rol im-portant în acest proces, întrucît ţării noastre îi corespunde sistemul de examinare a contestaţiilor cu caracter electoral în care competenţa în




STU

DIU

examinarea acestora revine atît organelor electorale (în procedura extra-judiciară) cît şi instanţelor de judecată – ca instanţe de apel sau recurs.

Astfel, procedura de examinare a contestaţiilor cu caracter electo-ral de către instanţa de judecată este reglementată de Codul electoral (art.65-67), Legea privind contenciosul administrativ şi Codul de pro-cedură civilă, acestea constituind litigii de contencios administrativ.

În general, conform procedurii stabilite de Codul electoral, există litigii electorale care se soluţionează direct de către instanţa de jude-cată cum este cazul contestaţiilor ce vizează activitatea mijloacelor de informare în masă scrise şi cele privind refuzul de a difuza sau de a publica publicitate electorală, contra plată sau gratuit, precum şi litigii de examinare a contestaţiilor asupra deciziilor organelor electorale şi ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Este de remarcat faptul că, în ultimele scrutine multe litigii au avut drept obiect solicitarea renumărării voturilor obţinute de către concurenţii electorali în urma alegerilor, contestatarii, în cazul de faţă, întermeindu-şi cererea pe norme recent introduse în Codul electoral la art.60 alin.(21) prin Legea nr.76-XVI din 10.04.2008 pentru modi-ficarea şi completarea Codului electoral. Faptul că această normă nu impune cerinţe stricte şi motive concrete pentru depunerea unor astfel de cereri, a pus instanţele de judecată în faţa unei situaţii complicate de a lua o decizie justă, întrucît dispunerea renumărării în cazul de faţă, pe de parte poate schimba rezultatele votării, iar pe de altă parte, organizarea acestui proces implică surse financiare suplimentare. Dacă e să mă refer la alegerile locale generale din 5 iunie 2011, atunci în cele peste 20 de cazuri de dispunere a renumărării de către instanţa de ju-decată, doar în două localităţi, în urma procedurii de renumărare s-au schimbat rezultatele votării.

O sarcină esenţială o au instanţele de judecată în special la solu-ţionarea contestaţiilor ce vizează contestarea rezultatelor totalizării alegerilor. În cazul de faţă, acestea trebuie să aprecieze dacă încălcă-rile invocate în contestaţii influenţează rezultatele votării şi atribuirea mandatelor. Doar în asemenea caz instanţa de judecată poate declara nule rezultatele alegerilor, aceasta servind drept bază pentru organiza-rea alegerilor noi.

Desigur, aplicarea corectă a legislaţiei electorale de către judecători, depinde de claritatea normelor în domeniu precum şi de profesionalis-mul celor care examinează astfel de cauze.

În acest context, aş remarca faptul că în perioada anilor 2006-2011 compartimentul ce se referă la examinarea contestaţiilor în perioada electorală din Codul electoral a fost supus unor modificări menite să perfecţioneze procedurile de depunere şi examinare a contestaţiilor electorale, cele mai importante referindu-se la: soluţionarea problemei conflictului de jurisdicţie la examinarea contestaţiilor prin atribuirea prerogativei de soluţionare a contestaţiilor organelor electorale, in-stanţelor de judecată şi Consiliul Coordonator al Audiovizualului; ne-cesitatea depunerii contestaţiilor în organul electoral, anterior adresării în instanţa de judecată; concretizarea unor aspecte vizavi de termenii de depunere şi examinare a contestaţiilor; stabilirea faptului că proce-dura detaliată de examinarea a contestaţiilor de către organele electo-rale urmează a fi reglementată într-un Regulament aprobat de CEC; concretizarea unor aspecte vizavi de contestaţiile din ziua alegerilor.

Astfel, este de menţionat că deşi cadrul legal ce se referă la soluţiona-rea contestaţiilor electorale s-a perfecţionat în timp, rămîn totuşi unele lacune cum ar fi situaţia depunerii contestaţiilor în instanţa de judecată după validarea rezultatelor alegerilor, sau modul de apreciere a calităţii de contestatar - a dreptului anumitui subiect de a depune contestaţii.

Este real faptul că instanţele de judecată se confruntă cu litigiile electorale doar în perioadele electorale, şi în acest caz desigur că in-formarea şi instruirea cadrelor judecătoreşti în domeniul electoral este necesară. În ultimii ani, Comisia Electorală Centrală a participat la desfăşurarea seminarelor de instruire şi atelierelor de lucru organizate pentru judecători, vizînd litigiile electorale şi procedura de examinare în instanţele de judecată a acestora, precum şi despre jurisprudenţa CEDO pe cauze electorale. În discuţiile din cadrul acestor seminare sunt elucidate probleme cu care se confruntă judecătorii în aplicarea legislaţiei electorale care urmează a fi luate în considerare la elaborarea materialelor de instruire sau, după caz, la înaintarea propunerilor de modificare a cadrului legal.

În acest context, doresc sa felicit autorii pentru realizarea acestui studiu care vine în atenţia atît a funcţionarilor electorali, judecătorilor, profesorilor universitari, cît şi alegătorilor interesaţi de procedurile de contencios electoral.

Dr. Iurie CIOCANPreşedintele Comisiei Electorale Centrale




STU

DIU

Concluziile care sînt formulate ca rezultat al cercetării vizează diferite aspecte, dar concluzia generală la care au ajuns autorii este că deficienţele contenciosului electoral se datorează, în mare parte, unor factori de ordin subiectiv şi obiectiv:

y calitatea nesatisfăcătoare a cadrului legislativ şi modi-ficarea permanentă a acestuia;

y dispersarea reglementărilor privind contenciosul elec-toral în cîteva acte legislative;

y pregătirea juridică insuficientă a concurenţilor electo-rali şi a alegătorilor care depun contestaţii;

y termenele scurte alocate de legislaţie pentru depune-rea şi examinarea contestaţiilor electorale.

Pentru depăşirea deficienţelor sesizate, în cuprinsul studiului sînt formulate recomandări generale şi speciale, care vizează per-fecţionarea cadrului legislativ, perfecţionarea practicii judiciare (inclusiv aspectele tehnice de formare a dosarelor) şi necesitatea cooperării instituţionale permanente, active şi constructive între autorităţile (instituţiile) implicate în procesul electoral.

SUMAR EXECUTIV

Ideea cercetării efectuate în cadrul prezentului Studiu a apărut de mai mult timp şi a fost generată de faptul că instituţiile naţionale implicate în procesul electoral, or-

ganizaţiile naţionale de monitorizare a alegerilor şi observatorii internaţionali au remarcat de mai multe ori deficienţe în solu-ţionarea conflictelor din perioada electorală (contenciosul elec-toral), menţionînd că anumite conflicte şi modul de soluţionare a lor afectează corectitudinea alegerilor la general. Cercetarea a fost necesară şi pentru a constata prin cercetarea documentelor concrete, dacă deficienţele se datorează cadrului legal, cadru-lui instituţional ori activităţii neadecvate a subiecţilor implicaţi direct în conflictele electorale: organele electorale, concurenţii electorali, instanţele de judecată. Importanţa cercetării este dic-tată de importanţa generală a alegerilor într-un stat democratic, care trebuie să asigure alegeri libere şi corecte, de orice nivel ar fi acestea. Studierea contenciosului electoral din alegerile locale îşi are explicaţia în faptul că anume la alegerile locale conflicte-le sînt mai proeminente, diverse şi sînt examinate de un număr considerabil de instanţe judecătoreşti, de pe tot teritoriul ţării, iar monitorizarea complexă a acestor cazuri în etapa examinări lor nu putut fi efectuată pînă în prezent.




STU

DIU

PREZENTAREA PROIECTULUI

Agenţia pentru Susţinerea Învăţămîntului Juridic şi a Organelor de Drept ,,EX LEGE”, a implementat în perioada martie-august 2011, proiectul ,,Perfecţiona-

rea contenciosului electoral prin monitorizarea şi studierea ho-tărîrilor judecătoreşti”, susţinut financiar de către Fundaţia Est-Europeană.

Conceptul de implementare a proiectului a pornit de la rezul-tatele monitorizării alegerilor locale generale din anul 2007 (3 iunie; 17 iunie), efectuate de observatorii internaţionali şi socie-tatea civilă. Fundaţia Est-Europeană a lansat mai multe proiecte de monitorizare a alegerilor locale generale din 2007, în cadrul Coaliţiei civice pentru Alegeri Libere şi Corecte – Coaliţia 2007. Activităţile promovate de societatea civilă în perioada electorală 2007 au avut drept scop desfăşurarea corectă a alegerilor, asigu-rarea unui proces electoral transparent, reducerea probabilităţii încălcărilor administrative, etc. Cu toate acestea, misiunile in-ternaţionale şi naţionale de observare au constatat că alegerile locale generale din anul 2007 nu au întrunit criteriile internaţi-onale pentru a fi considerate pe deplin libere şi corecte, au exis-tat mai multe deficienţe şi probleme legate de comportamentul autorităţilor al instituţiilor de drept şi funcţionarea instanţelor de judecată.

Proiectul implementat de către Agenţia ,,EX LEGE” şi-a propus drept obiectiv generic, cercetarea calificată a hotărîrilor judecătoreşti adoptate în perioada alegerilor locale generale din anul 2007. Printre scopurile proiectului au fost: - crearea unui sistem eficient de protecţie judiciară a drepturilor electorale; - sporirea încrederii publice în rezultatele alegerilor şi acordarea legitimităţii sporite reprezentanţilor aleşi; - constatarea defici-enţelor legii materiale şi procesuale; - depistarea erorilor comise, constatarea şi propagarea cazurilor de aplicare adecvată a legis-laţiei.

Obiectivele specifice ale proiectului s-au axat pe: acumularea şi sistematizarea (hotărîrilor) dosarelor în materie de contenci-os electoral de către monitori, studierea hotărîrilor acumulate, a hotărîrilor de contestare şi a soluţiilor (hotărîrilor) definitive; depistarea factorilor ce influenţează calitatea justiţiei; stabilirea bunelor practici în materie (cazuri soluţionate adecvat), elabora-rea propunerilor de neadmitere pe viitor a erorilor admise, uni-ficarea practicii judiciare, publicarea şi diseminarea rezultatelor cercetărilor.

Un pas important în implementarea acestui proiect a fost susţinerea instituţională a activităţilor din cadrul proiectului din partea Consiliului Superior al Magistraturii, prin semnarea Acor-dului de colaborare cu Agenţia ,,EX LEGE”, în baza Hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii nr.140/10 din 22 martie 2011. Colaborarea cu CSM a contribuit la facilitarea accesului în arhivele instanţelor, în vederea selectării hotărîrilor judecătoreşti definitive şi irevocabile adoptate de instanţele judecătoreşti în materie de contencios electoral în perioada alegerilor locale ge-nerare din anul 2007. Deschiderea CSM către societatea civilă, colaborarea în vederea promovării unor activităţi ce contribuie la modernizarea sistemului judecătoresc este o dovadă elocventă




STU

DIU

a reformării conceptuale a instituţiilor justiţiei, a iniţierii unui proces ireversibil de reformă a întregului sistem.

Elaborarea şi publicarea studiului „Contenciosul electoral: standarde internaţionale, legislaţia Republicii Moldova şi practica judiciară din alegerile locale generale 2007” reprezintă o continuitate logică, generată de rezultatele proiectului „Perfec-ţionarea contenciosului electoral prin monitorizarea şi studierea hotărîrilor judecătoreşti” implementat de Agenţia „EX LEGE” şi are menirea de a contribui la promovarea unor propuneri pentru asigurarea mecanismului eficient de protecţie judiciară a drepturilor electorale, sporirea încrederii cetăţenilor în rezultate-le alegerilor, asigurarea legitimităţii autorităţilor publice alese şi uniformizării practicii judecătoreşti şi a deficienţelor contencio-sului electoral.

Într-o perspectivă mai îndelungată, efectele aplicării conclu-ziilor şi recomandărilor prezentate, vor putea contribui la apre-cierea caracterului liber, corect şi democratic al scrutinelor din Republica Moldova de către cetăţeni şi instituţiile implicate în procesul de monitorizare a respectării standardelor internaţiona-le şi comunitare în materie.

Dr., conf.univ. Angela ZUBCO,Director de proiect

Agenția „EX LEGE”

METODOLOGIA CERCETĂRII

La baza elaborării prezentului Studiu a stat cercetarea as-pectelor documentare şi factologice ale alegerilor locale generale din anul 2007, elementul esenţial fiind cerce-

tarea dosarelor de contencios electoral. Metodologia de cercetare s-a axat pe repere metodologice generale (activitatea echipei pro-iectului şi a experţilor) şi speciale (activitatea monitorilor ).

Repere metodologice generale

Criteriul de selecţie a dosarelor de contencios electoral şi in-stanţelor judecătoreşti a fost bazat pe acoperirea teritorială şi a inclus circumscripţiile Curţilor de Apel Chişinău şi Bălţi. Cir-cumscripţiile respective au fost alese din considerentul că uni-tăţile administrativ-teritoriale din cadrul lor cuprind cele mai multe localităţi, cu cel mai mare număr de alegători, iar numărul de contestaţii în cadrul alegerilor locale generale din anul 2007 a fost cel mai mare. În circumscripţiile respective au intrat:

y Curtea de Apel Chişinău: Judecătoriile din Chişinău (Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana, Rîşcani) şi Ju-decătoriile de sector: Basarabeasca, Călăraşi, Cimişlia,




STU

DIU

Criuleni, Hînceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Străşeni.

y Circumscipţia Curţii de Apel Bălţi: oraşul Bălţi şi Judecătoriile de sector: Briceni, Donduşeni, Drochia, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Ocniţa, Rîşcani, Sîngerei, Soroca, Şoldăneşti, Teleneşti, Ungheni.

Obiectul cercetării a inclus hotărîrile judecătoreşti definitive, emise asupra contestaţiilor în materie electorală privind alegerile locale generale din anul 2007, pe cazuri în care apar ca pîrîţi:

y organele electorale;

y concurenţii electorali;

y instituţii mass-media implicate în campania electorală (radiodifuzori şi presa scrisă).

Metode de accesare a informaţiei: În baza Acordului de coo-perare semnat între Consiliul Superior al magistraturii şi Agen-ţia ,,EX LEGE”, din arhivele instanţelor judecătoreşti au fost ridicate hotărîrile examinate în prima instanţă şi recurs. Dosarele au fost selectate în baza registrelor cancelariilor instanţelor de judecată şi ridicate din arhivele respective sau din instanţele care au examinat recursul şi au pronunţat hotărîrile definitive. Dosa-rele au fost prelucrate de monitorii angajaţi în cadrul proiectului, care au notat informaţiile-standard şi au copiat materialele de referinţă:

y cereri (contestaţii) şi referinţele la acestea depuse de cealaltă parte/părţi;

y hotărîrile instanţelor de judecată: în prima instanţă şi în recurs;

y Procesele verbale ale şedinţelor de judecată.

Cercetarea analitică a fost efectuată de experţii selectaţi, care au studiat materialele prezentate de monitori, dosarele şi soluţiile date de instanţele de judecată, sub aspectul respectării termene-lor de examinare, corespunderii normelor Codului electoral şi ju-risprudenţei anterioare, bunelor practici în materie de contencios electoral la nivel naţional şi internaţional. Rezultatele cercetării au permis generalizarea practicii judiciare pe contencios electoral şi sistematizarea statistică a acestora. În baza studiilor de caz au fost generalizate aspectele privind interpretarea eronată a legis-laţiei electorale şi determinate lacunele/neajunsurile legislative şi normative care au generat soluţii eronate sau neadecvate.

Finalitatea cercetărilor: Implementarea proiectului şi ela-borarea prezentului Studiu a permis formularea concluziilor, re-comandărilor şi a propunerilor de perfecţionarea a legislaţiei şi actelor normative în materie electorală, care pot îmbunătăţi atît calitatea efectuării justiţiei în contencios electoral, cît şi calitatea procesului electoral în ansamblu.

Repere metodologice speciale (activitatea monitorilor)

Condiţii de calificare: Monitorii au fost selectaţi din rîndul persoanelor bine pregătite, cu experienţă în domeniul judiciar sau conex, avînd aptitudini analitice şi capacităţi sporite de mun-că. Iniţial, monitorii au participat la instruiri organizate de către director, coordonatorul de proiect şi experţi.

Sarcini şi aspecte de activitate stabilite pentru monitori:

y identificarea, selectarea şi copierea dosarelor de con-tencios electoral din alegerile locale generale 2007, în




STU

DIU

judecătoriile şi curţile de apel din circumscripţiile re-spective;

y notarea setului de informaţii relevante pentru studie-rea analitică şi statistică;

y întocmirea unor note pe dosare care prezintă interes specific;

y elaborarea concluziilor, opiniilor şi recomandărilor;

y prezentarea rapoartelor de activitate.

Completarea bazei de date statistice. Monitorii au comple-tat o bază unică de date statistice pe dosarele analizate, în cu-prinsul căreia au fost inserate compartimente privind:

y informaţiile generale: numărul dosarului, tipul şi loca-ţia instanţei;

y părţile dosarului: reclamant (concurenţi electorali, ce-tăţeni, organe electorale) şi pîrît (concurenţi electorali, organe electorale, mass-media);

y obiectul litigiului şi date despre procedura prealabilă, (conform bunelor practici ale OSCE/ODIHR): cam-pania electorală, înregistrarea concurenţilor, ziua ale-gerilor, mass-media;

y obiectul litigiului: conform art.66 ale Codului electo-ral; alte posibilităţi practice;

y termenele: depunerea contestaţiilor; examinarea con-testaţiilor; emiterea hotărîrilor redactate; termenele de atacare a hotărîrilor.

y rezultatele examinării în instanţele de judecată: soluţia instanţei de fond; soluţia instanţei de recurs.

Acte îndrumătoare pentru activitatea monitorilor:

y Codul electoral;

y Legea contenciosului administrativ;

y Codul de procedură civilă;

y Instrucţiunile privind ţinerea lucrărilor de secretariat în instanţele judecătoreşti;

y Materialele Comisiei Electorale Centrale şi rapoartele observatorilor naţionali şi internaţionali asupra moni-torizării procesului electoral la alegerile locale genera-le din 03 iunie 2007.




STU

DIU

SECŢIUNEA 1CONTEXTUL ELECTORAL 2007

1.1. Informaţii şi constatări generale privind alegerile locale 2007

Prin Hotărîrea Parlamentului nr.77-XVI din 23.03.2007 a fost fixată data alegerilor locale generale – 3 iunie 2007, rata de participare a alegătorilor în ziua votării

a fost de 52.34%, alegerile fiind declarate valabile. În rezultatul scrutinului din 3 iunie 2007 au fost alese consiliile locale şi 420 de primari, iar la 17 iunie 2007 a avut loc al doilea tur de scru-tin, pentru alegerea primarilor în 474 de localităţi din Republi-ca Moldova. În baza hotărîrilor instanţelor de judecată Comisia Electorală Centrală a declarat nule alegerile din 3 şi 17 iunie 2007 în anumite circumscripţii electorale şi a fixat data votării repetate pentru alegerea consiliilor/primarilor în 18 localităţi.

Alegerile locale generale din 2007 au fost monitorizate de observatorii concurenţilor electorali, de observatori naţionali independenţi (circa 2000 de observatori desemnaţi de diverse ONG-uri, Coaliţia 2007) şi internaţionali (circa 250 de obser-vatori acreditaţi de OSCE/ODIHR, din partea CoE, CSI, am-

basadelor şi reprezentanţelor unor organizaţii internaţionale, ale Parlamentului European etc.).

Observatorii naţionali, întruniţi în Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte (Coaliţia 2007) au apreciat că alege-rile locale din 3 iunie „nu au întrunit criteriile internaţionale de alegeri libere şi corecte”1, iar alegerile din turul doi au fost consi-derate ca „întrunind criteriile de alegeri libere, dar au fost parţial corecte”2.

Observatorii internaţionali au calificat alegerile locale din anul 2007 ca fiind libere şi parţial corecte, în general bine ad-ministrate, dar „nu au reuşit să îndeplinească unele angajamente ale OSCE şi Consiliului Europei indispensabile pentru un pro-ces electoral cu adevărat competitiv”3, exprimîndu-şi îngrijorarea privind plîngerile larg răspîndite şi întemeiate, inclusiv în unele prevederi ale Codului Electoral, care sînt neclare şi greu de im-plementat4.

1 Comunicatul din 04.06.2007, http://www.e-democracy.md/files/elections/lo-cal2007/coalition-2007-pr-4-june-2007-ro.pdf

2 Comunicatul din 18.06.2007, http://www.e-democracy.md/files/elections/lo-cal2007/coalition-2007-pr-18-june-2007-ro.pdf

3 Comunicatele din 04.06.2007 şi 18.06.2007 ale Misiunii internaţionale de ob-servare a alegerilor privind constatările şi concluziile preliminare, http://www.alegeri.md/2007/monitoring.

4 Comunicatul Ambasadei SUA din 08.06.2007, http://www.e-democracy.md/files/elections/local2007/pr-us-embassy-08-06-2007-ro.pdf.




STU

DIU

1.2. Consideraţii generale privind contenciosul electoral 2007

Pînă la demararea scrutinului, ultimele modificări efectuate în Codul electoral la capitolul proceduri judiciare erau cele efectu-ate prin Legea nr.248-XVI din 21.07.2006 şi acestea stabileau:

y posibilitatea contestării inacţiunilor organelor electo-rale;

y contestarea hotărîrilor CEC nu la Curtea Supremă de Justiţie ci la Curtea de Apel Chişinău;

y obligativitatea examinării contestaţiilor de către in-stanţele de judecată în termen de 3 zile de la depunere.

La începutul lunii aprilie 2007, Curtea Supremă de Justiţie a emis o hotărîre explicativă cu privire la aplicarea de către instan-ţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei electorale5, care aborda aspecte vizînd:

y termenele de examinare a contestaţiilor (între 24 ore şi 3 zile);

y contestarea ierarhică în instanţa de contencios admi-nistrativ competentă;

y legislaţia aplicabilă pentru litigiile electorale (Codul electoral, Codul de procedură civilă, Legea conten-

5 Hotărîrea a fost adoptată la 02.04.2007, publicată în Buletinul CSJ şi remisă instanţelor de judecată pentru îndrumare în dosarele de contencios electoral. Ulterior, Hotărîrea de care instanţele s-au condus în perioada electorală 2007 a fost abrogată, prin Hotărîrea Plenului CSJ a RM din 15.11.2010, nr.2 „Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei electorale”, publicată în Buletinul CSJ a RM 12/4, 2010.

ciosului administrativ, precum şi prevederile CADO, jurisprudenţa CEDO);

y procedurile legate de confirmarea legalităţii alegerilor şi validarea mandatelor de aleşi locali, caracterul defi-nitiv şi executoriu al acestor hotărîri judecătoreşti;

y aspecte vizînd atacarea cu recurs a hotărîrilor judecă-toreşti (în termen de 3 zile de la data pronunţării, în instanţa ierarhică competentă);

y examinarea recursului (în termen de 3 zile de la primi-rea dosarului, citarea imediată şi examinarea în lipsă) etc.

Cu referire la aspectele judiciare şi de contencios electoral, ra-poartele internaţionale au remarcat o serie de probleme şi defici-enţe, care au avut impact negativ asupra calităţii şi corectitudinii scrutinului6:

y Jurisdicţia asemănătoare a organelor electorale şi a in-stanţelor de judecată privind reclamaţiile electorale a condus la dublarea eforturilor, confuzii; întîrzieri ne-justificate şi hotărîri contradictorii;

y adeseori nu a putut fi respectat termenul limită de trei zile pentru examinarea reclamaţiilor. Unele hotă-rîri scrise ale CEC nu enunţau în mod clar faptele şi dovezile, iar motivele legale nu au fost întotdeauna solide;

6 Raportul preliminar din 04.06.2007 al Misiunii internaţionale de observare a alegerilor, http://www.e-democracy.md/files/elections/local2007/ieom-preli-minary-report-4-06-2007-ro.pdf.; Raportul final al OSCE/ODIHR din 21.09.2007, http://www.e-democracy.md/files/elections/local2007/osce-final-report-en.pdf.




STU

DIU

y mai multe partide de opoziţie au declarat că nu au de-pus contestaţii formale deoarece nu aveau încredere în imparţialitatea autorităţilor electorale şi instanţelor de judecată şi le era teamă de pedepse;

y cu cît nivelul instanţei este mai superior cu atît hotă-rîrile sînt mai întemeiate şi transparente, deşi, în unele cazuri hotărîrile curţilor nu au avut un temei solid ba-zat pe probe şi legislaţie pertinentă;

y anumite decizii scrise nu au analizat suficient faptele, problemele, probele şi nu au conţinut argumentarea juridică necesară pentru înţelegerea deplină a circum-stanţelor şi problemelor invocate;

y şedinţele de judecată au fost publice, însă adesea audi-erile au fost prea scurte pentru a permite examinarea detaliată a cazurilor.

Pe parcursul perioadei electorale (aprilie-iunie 2007) la Co-misia Electorală Centrală au parvenit circa 267 contestaţii7, avînd ca obiect invocarea diferitor încălcări ale legislaţiei electorale: - distrugerea şi deteriorarea panourilor şi afişelor electorale; - efec-tuarea urmăririi penale asupra unor candidaţi la funcţii elective; - acordarea timpului de antenă pentru publicitate electorală con-tra plată cu depăşirea limitei permise de legislaţie; - distribuirea materialelor publicitare electorale fără informaţii obligatorii; - distribuirea fără plată a bunurilor materiale; - plasarea afişelor electorale în locuri neautorizate; - neîndeplinirea obligaţiunii de suspendare a activităţii în funcţia deţinută; - încălcarea procedu-

7 Conform datelor CEC (Hotărîrea CEC nr.1466 din 15.01.2008), pe marginea con-testaţiilor primite au fost îndeplinite următoarele proceduri: 40 contestaţii au fost admise, 40 contestaţii au fost respinse ca fiind neîntemeiate; asupra a 88 de contestaţii solicitanţilor li s-a răspuns prin scrisoare; 99 de contestaţii au fost remise după competenţă organelor electoral ierarhic inferioare.

rii de primire a documentelor pentru înregistrarea concurenţilor electorali; - folosirea resurselor administrative în scopuri electo-rale; - încălcarea procedurii de tragere la sorţi pentru înregistra-rea concurenţilor electorali; - antrenarea în agitaţia electorală a cetăţenilor străini; - difuzarea spoturilor de publicitate cu ima-gini reprezentînd instituţiile Parlamentului şi ale administraţiei publice centrale şi locale; - excluderea din listele înregistrate a unor candidaţi la funcţia de consilier local etc.

În aceste condiţii, organele electorale şi instanţele de judecată urmau să rezolve litigiile electorale, să se pronunţe asupra legali-tăţii alegerilor şi să dispună validarea mandatelor aleşilor locali.




STU

DIU

SECŢIUNEA 2STANDARDE INTERNAŢIONALE PRIVIND CONTENCIOSUL ELECTORAL

Prin noţiunea „standarde internaţionale” înţelegem obli-gaţiile, criteriile şi recomandările stabilite în acte inter-naţionale, în documente acceptate sau adoptate de or-

ganizaţii internaţionale, care instituie principii şi forme optime de implementare a procedurilor necesare pentru realizarea depli-nă şi eficientă a drepturilor electorale.

2.1. Reglementări universale şi internaţionale

Standardele şi principiile internaţionale în materie electora-lă sînt reflectate într-o serie de acte internaţionale cu privire la drepturile omului şi domeniile conexe:

y Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, în art.21 alin.3, prevede: 3. Voinţa poporului este baza puterii de stat. Acestă voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri oneste care trebuie să aibă loc în mod pe-riodic, prin sufragiu universal, egal, direct şi prin vot

secret sau după o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului.

y Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, în art.25 lit.b), stabileşte că orice cetăţean are dreptul şi posibilitatea: de a alege şi de a fi ales în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal şi egal şi cu scrutin secret, asigurînd exprimarea liberă a voinţei alegătorilor.

y Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale conţine un şir de garanţii generale vizînd procesele judiciare, aplicabile pentru apărarea şi garantarea drepturilor electorale. În acest sens, sînt relevante art.6 (Dreptul la un proces echita-bil); art.7 (Nici o pedeapsă fără lege); art.13 (Dreptul la un recurs efectiv).

y Primul Protocol adiţional la Convenţia Europea-nă a Drepturilor Omului, în art.3, stabileşte dreptul la alegeri libere, stipulînd în acest sens: Înaltele părţi contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiţiile care asigură libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ.

y Convenţia privind standardele alegerilor democra-tice, drepturilor şi libertăţilor electorale în statele membre ale CSI1, în art.1, 9, 10 şi 19 stabileşte prin-cipii ale legitimităţii şi publicităţii alegerilor, privind apărarea şi realizarea drepturilor electorale, alte prin-

1 Convenţia a fost ratificată de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea Nr. 267-XV din 16.07.2004.




STU

DIU

cipii ale procesului electoral care se asigură prin pro-ceduri judiciare.

y Declaraţia privind criteriile alegerilor libere şi co-recte (Uniunea Interparlamentară(UIP), 1994) con-ţine principii privind realizarea şi protecţia drepturilor electorale, asigurarea drepturilor de recurs eficient în justiţie ş.a.

Actele internaţionale prevăd ca alegerile să fie: - organizate la intervale rezonabile; - libere şi prin vot secret; - organizate în condiţii ce ar asigura libertatea expresiei şi manifestării de voinţă; - protejate de atentate nedemocratice prin posibilităţi de sesizare a instanţelor judecătoreşti independente şi eficiente.

2.2. Codul bunelor practici în materie electorală

Fundamentarea şi dezvoltarea drepturilor electorale se reali-zează printr-un şir de documente ale Consiliului Europei (CoE) şi ale organizaţiilor-partenere ale CoE, care monitorizează scru-tinele electorale şi procedurile naţionale de garantare a drepturi-lor electorale. În cadrul Consiliului Europei a fost adoptat unul din principalele documente care instituie principii, standarde şi anumite mecanisme generale referitoare la asigurarea alegerilor democratice, libere şi corecte - Codul bunelor practici în materie electorală (Linii directoare şi raport explicativ)2. Codul se bazează pe principiile fundamentale ale patrimoniului electoral european, dezvoltă principiile în cauză prin raportul explicativ, include re-

2 Codul a fost adoptat de Comisia europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52 Reuniune Plenară (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), dispo-nibil pe http://www.venice.coe.int/docs/2002/CDL-AD%282002%29023rev-rom.pdf.

comandări cu privire la anumite subiecte concrete. Conform Co-dului bunelor practici în materie electorală, un sistem electoral nu ar fi eficient, dacă nu ar cuprinde un mecanism de garantare a drepturilor electorale, la care urmează să apeleze orice persoană considerată vătămată în drepturile sale electorale. Mecanismul de garantare a drepturilor electorale, indicat de Cod, trebuie să includă (a) un sistem eficient de recurs; (b) o procedură clară de re-curs; şi (c) - să asigure hotărîri competente ale instanţei de recurs.

a) Sistemul de recurs eficient. Potrivit Codului bunelor practici în materie electorală:

y instanţa de recurs în materie electorală poate fi o co-misie electorală sau o instanţa de judecată;

y în orice caz, recursul final la o instanţă de judecată trebuie să fie posibil;

y pentru ca sistemul de recurs să fie eficient, acesta tre-buie să asigure posibilitatea de a contesta cazurile de nerespectare a legislaţiei electorale în faţa unei instan-ţe de apel;

y cetăţenii trebuie să aibă dreptul să contesteze rezulta-tele alegerilor, invocînd neregularităţile procedurii de votare;

y recursul se aplică şi deciziilor adoptate în perioada pre-electorală, în particular în ceea ce priveşte dreptul de vot, listele electorale şi eligibilitatea sau validitatea candidaturilor, respectarea regulilor campaniei electo-rale şi accesului la mijloacele de informare în masă sau la finanţarea partidelor;




STU

DIU

y Un recurs poate fi examinat şi de comisiile electorale, care sînt specializate şi instruite, dar se recomandă in-stituirea unei forme de control jurisdicţional.

b) Procedura recursului. Procedura de recurs trebuie să fie co-respunzătoare următoarelor coordonate:

y Să fie simplă şi lipsită de formalitate, în special cu pri-vire la stabilirea admisibilităţii contestărilor;

y să fie cît mai scurtă posibil, în special privind deciziile adoptate înainte de alegeri;

y să evite tărăgănarea procesului electoral şi să evite ca, în lipsa efectului suspensiv, deciziile de recurs care pu-teau fi luate înaintea alegerilor, să fie luate după;

y deciziile cu privire la rezultatele alegerilor nu trebuie adoptate într-un interval îndelungat, termenul-limită de recurs trebuie să fie foarte scurt şi instanţa de re-curs trebuie să adopte decizii corespunzătoare cît mai prompt posibil;

y termenul-limită de examinare a recursului ar trebui să fie, totuşi, suficient de lung pentru a permite înainta-rea unui recurs şi pentru a garanta exerciţiul drepturi-lor la apărare şi la o decizie deliberată;

y pentru a evita decizii de inadmisibilitate, şi în special în cazuri delicate din punct de vedere politic, trebuie eliminat formalismul;

y în cadrul procedurii de examinare a recursului drep-tul reclamantului la un proces cu participarea ambelor părţi trebuie protejat;

y procedura trebuie să aibă un caracter judiciar, astfel ca principiul contraditorialităţii să fie respectat.

c) Competenţa instanţelor de recurs. Reglementările în materie de recurs şi, în special, competenţa şi responsabilităţile diferitelor instanţe trebuie sa fie corespunzătoare unor principii generale şi speciale:

y să fie clar reglementate de lege, astfel încît să se evite orice conflicte de jurisdicţie fie pozitive sau negative;

y să fie astfel expuse, ca nici reclamanţii şi nici autorită-ţile să nu poată alege instanţa de apel;

y să fie reglementate în mod clar prin lege, pentru a evi-ta orice conflict de competenţă pozitiv sau negativ;

y să fie limitative pentru posibilitatea de a alege instanţa de recurs, deoarece un mare risc pentru justiţie repre-zintă posibilitatea de recurs în mod alternativ la in-stanţe şi comisii electorale;

y instanţa de recurs trebuie să dispună de competenţe în special în ce priveşte: dreptul de vot, listele electorale, egalitatea, validarea candidaturilor, respectarea reguli-lor de desfăşurare a campaniei electorale şi a rezulta-telor scrutinului;

y instanţa de recurs trebuie să poată anula scrutinul dacă o neregularitate a putut influenţa rezultatele alegeri-lor;

y Limitele de competenţă ale instanţei de recurs sînt importante - instanţa trebuie să aibă puterea să anule-ze scrutinul în cazul în care vreo neregularitate a putut influenţa rezultatul şi în consecinţă: să modifice repar-




STU

DIU

tizarea mandatelor ori să dipună organizarea unor noi alegeri (generale, parţiale).

2.3. Raportul cu privire la anularea rezultatelor alegerilor

Consiliul pentru alegeri democratice şi Comisia de la Veneţia a CoE a adoptat în anul 2009 Raportul privind anularea rezulta-telor alegerilor3, în cuprinsul căruia au fost inserate bunele prac-tici şi recomandări vizînd: (a) temeiurile juridice şi (b) procedura de anulare a rezultatelor alegerilor.

a) Temeiul juridic pentru anularea rezultatelor alegerilor:

y nivelul de reglementare;

y obiectul anularea rezultatelor alegerilor;

y autorul încălcărilor ce duc la anularea rezultatelor ale-gerilor;

y domeniul de aplicare a anulării rezultatelor alegerilor;

y restricţiile de a fi ales în caz de anulare a rezultatelor alegerilor.

b) Procedura de anulare a rezultatelor alegerilor abordează:

y organismele competente pentru a certifica sau revizui rezultatele alegerilor;

3 Raportul a fost aprobat în decembrie 2009, http://www.venice.coe.int/docs/2009/CDL-AD%282009%29054-e.pdf

y procedura de contestaţie;

y posibilitatea de a decide cu privire la anularea unui mandat.

Conform concluziilor Raportului:

y în majoritatea ţărilor europene există posibilitate de a contesta decizia de validare a rezultatelor alegerilor, dar procedurile naţionale variază;

y anumite ţări au proceduri rapide, termenul de apel este foarte scurt şi termenul de luare a deciziei de către organismele abilitate de asemenea, este redus;

y în alte ţări termenele sînt lungi sau nu sînt prevăzute expres de lege;

y există divergenţe în ceea ce priveşte temeiul juridic pentru anularea rezultatelor alegerilor, în majoritatea ţărilor regula este că anularea este posibilă în cazul în care încălcările au afectat rezultatele generale (de dis-tribuire a mandatelor).

2.4. Reglementări şi standarde ale OSCE – Ghidul pentru soluţionarea litigiilor electorale

Exercitarea puterii de stat şi modul de expunere a voinţei po-porului la transmiterea puterii către autorităţile reprezentative a fost şi rămîne unul dintre obiectivele principale de preocupa-re ale OSCE, organizaţie care, în calitatea sa de organizaţie in-ternaţională specializată în probleme de securitate şi cooperare, monitorizează procedurile şi procesele electorale, acestea asigu-




STU

DIU

rînd fundamentul şi calitatea democratică de obţinere a puterii de stat. OSCE şi instituţiile sale specializate, în special Biroul pentru Drepturile Omului (ODIHR), au elaborat un şir de do-cumente care instituie standarde internaţionale în materie elec-torală, recomandate tuturor ţărilor care proclamă şi asigură func-ţionarea statului de drept. Printre principalele documente ale OSCE sînt: Documentul privind Reuniunea de la Copenhaga a Conferinţei privind dimensiunea umană a OSCE; Documentul final al OSCE de la Viena; Documentului de la Reuniunea de la Moscova a Conferinţei privind dimensiunea umană a OSCE; ghidurile în materie de observare a alegerilor etc.

Unul din documentele de importanţă deosebită pentru tema-tica cercetării de faţă este Ghidul de soluţionare a conflictelor electorale4, care dezvoltă principiile de drept şi practica de so-luţionare a litigiilor ce apar sau pot apărea în procesele electora-le de orice tip, grupînd problemele în compartimente distincte, după cum urmează:

a) Principii generale:

y Orice individ şi orice partid politic are dreptul de a fi protejat de lege şi la despăgubire pentru violarea drep-turilor sale politice şi electorale.

y Orice individ sau orice partid politic, drepturile elec-torale ale căruia au fost încălcate sau limitate, are dreptul de a se adresa cu plîngere la o instanţă de ju-decată competentă.

y În cazul constatării încălcării, autoritatea competentă în cadrul jurisdicţiei corespunzătoare trebuie să asigu-

4 „Resolving Election Disputes in the OSCE Area: Towards a Standard Election Dispute Monitoring System”, Warsaw, 2000.

re despăgubire într-o manieră promptă, pe parcursul procesului electoral.

y Eficacitatea, imparţialitatea şi independenţa judecăţii şi a orgnelor (corpurilor) electorale este o precondiţie pentru rezolvarea litigiilor corect, efectiv şi imparţial, în conformitate cu standardele europene general ac-ceptate referitor la alegeri şi statul de drept.

y Deciziile luate de autorităţile electorale pot fi subiect de adresare la autoritatea judiciară independentă şi imparţială.

y Legea electorală trebuie să asigure demarcarea clară a jurisdicţiilor respective ale instanţelor judecătoreşti şi ale organelor electorale, întru excluderea posibilităţii de a se adresa cu plîngeri repetate cu acelaşi subiect la instanţa de judecată sau organul electoral.

b) Ierarhia procedurii de apel:

y Procedura de examinare a litigiilor electorale trebuie să fie clară şi previzibilă, legea trebuie să prevadă clar ierarhia procedurii de apel pentru soluţionarea contes-taţiilor electorale;

y Legislaţia electorală trebuie să prevadă cel puţin o procedură de apel pentru a se asigura că toate cazuri-le se vor examina la cel puţin un organ jurisdicţional superior;

y Legislaţia trebuie să stabilească clar care decizii sînt finale (definitive) şi obligatorii (executorii).




STU

DIU

y Cînd o decizie este supusă revizuirii, trebuie să fie sta-bilit la care instanţă judecătorească sau organ electoral poate să fie adresată cererea.

y Pentru toate tipurile de litigii electorale, deciziile cor-purilor electorale superioare trebuie să poată fi revi-zuite de către instanţa superioară de judecată, decizia căreia trebuie să fie finală.

y Nici o condiţie nu trebuie să fie stabilită în prealabil pentru admisibilitatea contestaţiei în instanţa de jude-cată, iar contestarea în instanţa de judecată întotdeau-na trebuie să fie disponibilă.

y Dacă legea acceptă revizuirea deciziei organului elec-toral superior de către instanţa de judecată de un nivel mai jos, astfel de procedură trebuie să fie stabilită ca o excepţie de la regula generală, aceasta trebuie să fie expres prevăzută în lege.

y Curtea Supremă de Justiţie sau Curtea Constituţio-nală nu trebuie să fie obligate să cedeze cazul electoral către o instanţă de judecată de un nivel inferior.

c) Accesibilitatea şi transparenţa:

y Procedura de înaintare a contestaţiilor electorale ne-cesită a fi transparentă şi uşor asimilată.

y Formele accesibile trebuie să fie uşor de completat pentru contestaţii (adresări) în limba de stat.

y Funcţionarii publici din sistemul electoral trebuie să cunoască regulile şi procedurile pentru completarea contestaţiilor în conformitate cu standardele litigiilor

electorale şi în dependenţă de implicarea acestora în diferite subiecte.

y Campaniile de educaţie civică trebuie să includă in-formaţii de bază cu referire la procedura de depunere a plîngerii, iar Comisia Electorală Centrală trebuie să întreprindă măsurile necesare pentru a se asigura că cei care sînt responsabili pentru alegeri sînt instruiţi în domeniul litigiilor electorale, regulilor şi procedurilor în conformitate cu legea electorală a ţării şi standarde-le internaţionale.

y Procedura de depunere a contestaţiilor trebuie să fie lipsită de obstacole, în special ce ţin de taxa judiciară, de stat.

y O procedură efectivă, corectă şi transparentă de de-punere a contestaţiei în instanţa de judecată prevede ca potenţialul reclamant să fie informat cu privire la mijloacele de depunere a cererii, organul competent de soluţionarea contestaţiei şi termenul în care urmează să fie soluţionată cererea.

y Reclamantul trebuie să fie la curent cu tipul şi valoarea probelor pentru susţinerea afirmaţiilor cu materiale suficiente de facto şi de jure.

d) Promptitudinea procedurilor, termenele şi limitele acestora:

y Alegerile se organizează în limite temporale restrînse şi procedurile care vizează litigiile electorale trebuie să difere de prevederile ce ţin de litigiile generale civile.

y La determinarea termenelor-limită, trebuie să fie sta-bilit un echilibru între imperativele care se referă la




STU

DIU

administrarea justiţiei, perioada electorală şi dreptul la contestarea deciziilor, acţiunilor sau greşelilor organu-lui electoral.

y Termenele-limită trebuie să acorde instanţelor de judecată şi organului electoral timp suficient pentru proces, revizuire şi luarea deciziilor.

y Se va ţine cont, că anumite cereri pot necesita timp pentru investigaţii.

y Legea trebuie să stabilească expres după care terme-ne-limită contestaţiile nu mai pot fi admise de către instanţa de judecată.

y Pentru examinarea contestaţiilor ce ţin de numărarea voturilor sau validarea candidaţilor, legea electorală poate stabili termene-limită speciale.

e) Totalizarea alegerilor şi validarea mandatelor:

y Legea electorală trebuie să specifice că entităţile care sînt investite cu dreptul de a valida sau invalida rezul-tatele alegerilor pot acţiona fără a li se prezenta plîn-geri formale.

y Rezultatele preliminare şi finale ale alegerilor trebuie să poată fi subiect pentru contestaţii.

y Legea electorală trebuie să facă diferenţa între pro-cedurile şi termenele limită aplicabile pentru fiecare etapă de examinare a contestaţiilor.

y Rezultatele finale nu trebuie să fie publicate pînă la examinarea rezultatelor alegerilor de către instanţa ju-

decătorească abilitată cu validarea lor/de către instanţa a căreia decizie este definitivă.

y În conformitate cu termenul limită prevăzut de lege pentru publicarea rezultatelor preliminare şi finale şi adoptării deciziilor asupra contestărilor respective, toate cererile trebuie să fie examinate în termen de pînă la două luni. La expirarea unui astfel de termen legea nu trebuie să permită contestarea validării man-datelor.

f ) Sancţionarea:

y Legislaţia electorală sau cadrul legislativ privind ad-ministrarea justiţiei trebuie expres să prevadă conse-cinţele legale care reies din deciziile diferitor organe de justiţie asupra litigiilor electorale.

y Trebuie să fie specificate expres sancţiunile legale care pot fi impuse, incluzînd amenzi, detenţie, suspendarea sau discalificarea candidatului.

g) Delicte electorale, nereguli şi alte încălcări ale legii electorale:

y Legea electorală trebuie să enumere într-un paragraf sau articol separat categoriile de nereguli şi infracţiuni, împreună cu consecinţele posibile ale acestora pentru procesul electoral.

y O simplă referire la încălcarea legii sau a constituţiei trebuie să fie evitată.

y Legea electorală trebuie să precizeze standardele de apreciere a impactului neregulilor sau încălcărilor pro-cesului electoral.




STU

DIU

y Infracţiunile electorale care implică urmărirea penală trebuie să facă obiectul unui capitol separat în codul penal şi e preferabil să fie prevăzute şi în legea elec-torală.

y O atenţie deosebită trebuie acordată concordanţei prevederilor din legislaţia electorală, codul penal, co-dul contravenţional şi codul de procedură penală, ast-fel încît să se evite orice confuzie asupra consecinţelor juridice asociate cu acestea.

h) Aplicarea şi interpretarea prevederilor ce ţin de litigiile elec-torale:

y Curtea Supremă de Justiţie trebuie să se asigure că toată legislaţia electorală, inclusiv legislaţia conexă nu este imperfectă, conţinînd discrepanţe, lacune sau go-luri.

y Curtea Supremă de Justiţie, de asemenea, ar trebui să ia măsurile necesare pentru a asigura constituirea unui set coerent care ar reglementa precedente judiciare şi ca judecătorii să fie familiarizaţi cu aceste precedente şi motivarea lor.

y Înainte de alegeri, cea mai mare entitate în ierarhie a organelor electorale (CEC) şi autoritatea responsabilă pentru emiterea deciziilor legale definitive şi obligato-rii cu privire la cazurile electorale (Curtea Supremă de Justiţie) ar trebui să elaboreze împreună instrucţiuni, ghiduri sau rezoluţii pe diferite probleme implicate în litigiile electorale.

y Conflictele între instituţii sau neînţelegerile mutuale pot submina în mod serios interpretarea şi aplicarea

uniformă a legilor electorale şi reglementărilor la ni-velurile inferioare şi ar putea ameninţa securitatea le-gii, precum şi încrederea în procesul electoral.

2.5. Concluzii privind standardele internaţionale în materie de contencios electoral

Actele universale cu privire la drepturile omului, actele in-ternaţionale şi ale instituţiilor specializate în materie electorală califică drepturile electorale ca fiind drepturi fundamentale, im-pun protejarea lor şi asigurarea garanţiilor de realizare efectivă, inclusiv prin intermediul procedurilor judiciare, de contencios electoral.

Pentru a fi în concordanţă cu standardele internaţionale, sis-temul de contencios electoral aplicabil trebuie să asigure alegă-torilor, candidaţilor şi partidelor politice un pachet anumit de drepturi:

y de a înainta plîngeri (contestaţii) pentru a proteja drepturile electorale;

y de a prezenta dovezi în sprijinul contestaţiei;

y dreptul la o audiere publică cu privire la contestaţie;

y la un proces echitabil cu privire la contestaţie;

y la un tribunal imparţial, pentru a decide asupra con-testaţiei;

y la o procedură transparentă cu privire la contestaţie;

y la un recurs efectiv privind decizia primară asupra contestaţiei;




STU

DIU

y un remediu rapid în legătură cu contestaţia;

y de a sesiza o instanţă de apel în cazul în care o cale de atac este refuzată.

Putem observa că standardele internaţionale în materie de contencios electoral urmează a fi preluate de legislaţia naţională, în cadrul sistemului instituţional de contencios electoral (orga-nele electorale şi instanţele de judecată), precum şi în practica judiciară a instanţelor. O analiză complexă şi detaliată a preluării acestor standarde în Republica Moldova nu a fost efectuată pînă în prezent, motivul derivînd şi din faptul că legislaţia electorală a fost în proces de continuă revizuire şi perfecţionare5.

5 Totuşi, o asemenea cercetare se impune pentru viitor, avînd şi menirea de a combate sau demonstra supoziţiile privind corespunderea tuturor criteriilor şi standardelor menţionate.

SECŢIUNEA 3REGLEMENTAREA CONTENCIOSULUI ELECTORAL ÎN LEGISLAŢIA REPUBLICII MOLDOVA

3.1. Consideraţii generale

Raporturile juridice generate de conflictele electorale implică declanşarea unui mecanism legal de soluţiona-re a acestora, care este determinat de Codul electoral1,

Legea contenciosului administrativ2 şi Codul de procedură civi-lă3. În calitate de subiecţi ai raporturilor juridice generate de li-tigiile electorale sînt organele electorale, concurenţii electorali şi reprezentanţii acestora, observatorii, mijloacele de informare în masă, autorităţile publice centrale şi locale, precum şi cetăţenii. Drept obiect al litigiilor electorale pot servi actele organelor elec-torale, acţiuni şi inacţiuni, precum şi orice procedeu şi operaţiune electorală realizată de organele electorale, concurenţii electorali sau alţi subiecţi ai procesului electoral. Litigiile electorale urmea-

1 Legea nr.1381-XIII din 21.11.1997.2 Legea nr.793-XIV din 10.02.2000.3 Legea nr.225-XV din 30.05.2003.




STU

DIU

ză a fi soluţionate operativ, conform unor proceduri simplificate, pentru a reuşi rezolvarea lor pînă la finisarea procesului electoral.

Art.65 din Codul electoral, în redacţia în vigoare la alegeri-le din anul 2007, stabilea că alegătorii şi concurenţii electorali pot contesta acţiunile (inacţiunile) şi hotărîrile consiliilor şi bi-rourilor electorale în organele electorale ierarhic superioare şi în instanţele de judecată. Contestaţia trebuia să cuprindă motivele ce o generează, probele, semnătura şi datele de identitate ale per-soanei care o depune.

Astfel, Codul electoral conferea două căi posibile de rezolvare a litigiilor electorale: calea ierarhică în cadrul sistemului organe-lor electorale şi calea judecătorească. Aceste căi puteau fi accesate şi concomitent, iar această posibilitate dublă a creat deficienţe şi a determinat critici la adresa sistemului de contencios electoral aplicabil în Republica Moldova.

3.2. Soluţionarea litigiilor electorale de către organele electorale

În cadrul sistemului organelor electorale contestaţiile adresate împotriva subiecţilor implicaţi în procesul electoral se examinea-ză de toate organele electorale, conform competenţei. Autorită-ţile primare abilitate să examineze litigiile electorale sînt birouri-le electorale ale secţiilor de votare, care potrivit art.30 din Codul electoral “examinează cererile şi contestaţiile ce vizează organizarea şi desfăşurarea alegerilor, adoptînd hotărîri asupra lor, care se ane-xează la procesele-verbale ale şedinţelor biroului.”. Cît priveşte con-testaţiile adresate împotriva organelor electorale acestea se exa-minează de consiliile electorale şi Comisia Electorală Centrală. Consiliile electorale examinează cererile şi contestaţiile asupra

hotărîrilor şi acţiunilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi adoptă hotărîri executorii în privinţa lor, iar Comisia Electora-lă Centrală examinează cererile şi contestaţiile asupra hotărîrilor şi acţiunilor consiliilor electorale şi birourilor electorale şi adoptă hotărîri executorii pe marginea lor. Din cele menţionate rezultă că organele electorale pot fi sesizate şi au competenţa de a exa-mina orice cerere şi contestaţie referitoare la procesul electoral, iar organele electorale ierarhic superioare pot examina orice ce-rere şi contestaţie referitoare la hotărîrile şi acţiunile organelor electorale ierarhic inferioare.

Procedura de examinare a contestaţiilor de către organele electorale nu este reglementată expres de legislaţia electorală şi nu se impune respectarea unor cerinţe de formă şi de conţinut, aşa cum se impune pentru cererile către instanţele judecătoreşti în cazul proceselor civile şi administrative.

Termenele de contestare şi examinare a contestaţiilor electo-rale se stabilesc de Codul electoral. Astfel, în perioada electorală, potrivit prevederilor art.66 din Codul electoral, acţiunile şi hotă-rîrile organelor electorale pot fi contestate în termen de 3 zile de la data săvîrşirii acţiunii sau adoptării hotărîrii. Fiind o activitate a organelor electorale într-o perioadă specifică, examinarea con-testaţiilor asupra activităţii acestora este determinată de această perioada electorală şi prevederile art.67 din Codul electoral obli-gă CEC şi consiliile electorale să examineze contestaţiile privind acţiunile, inacţiunile şi hotărîrile consiliilor electorale de circum-scripţie şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, în ter-men de 3 zile de la depunere, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor.

Depunerea contestaţiilor nu este condiţionată de o procedură prealabilă sau de necesitatea de examinare în procedură ierar-hică a cauzei. Petiţionarul poate să aleagă instanţa la care să se adreseze, fie organului electoral ierarhic, fie instanţei de judeca-




STU

DIU

tă, contestaţia poate fi depusă la autoritatea pe care petiţiona-rul o va considera cea mai eficientă. Chiar dacă petiţionarul s-a adresat organului electoral, acesta nu este lipsit de dreptul să se adreseze şi în instanţa de judecată. Astfel, dacă organul electoral ierarhic superior, examinînd contestaţia împotriva hotărîrii or-ganului electoral ierarhic inferior, a anulat hotărîrea acestui or-gan şi a adoptat o hotărîre nouă, persoana care nu este de acord cu hotărîrea adoptată va contesta această hotărîre în instanţa de contencios administrativ competentă, în a cărei rază teritorială se află organul electoral ierarhic superior. Dacă organul electoral ierarhic superior a respins contestaţia ca neîntemeiată – petiţio-narul o poate depune în instanţa de contencios administrativ, în a cărei rază teritorială se află organul electoral emitent.

3.3. Soluţionarea litigiilor electorale în instanţele judecătoreşti

Petiţionarii pot să se adreseze nemijlocit instanţelor judecăto-reşti cu contestaţii asupra acţiunilor, inacţiunilor sau hotărîrilor organelor electorale. Competenţa instanţelor judecătoreşti de a examina litigiile electorale este determinată de prevederile art.66 din Codul electoral, care stabileşte că, contestaţiile privind ac-ţiunile şi hotărîrile birourilor electorale ale secţiilor de votare şi ale consiliilor electorale de circumscripţie se depun la instanţa de judecată în a cărei rază teritorială se află biroul sau consiliul respectiv, iar contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale se depun la Curtea de Apel Chişinău.

În perioada electorală, contestaţiile împotriva acţiunilor şi ho-tărîrilor organelor electorale pot fi contestate în termen de 3 zile de la data săvîrşirii acţiunii sau adoptării hotărîrii. Excepţii de la acest principiu fac hotărîrile CEC adoptate în afara perioade-

lor electorale, care se contestă în condiţiile Legii contenciosului administrativ. Pentru a putea adresa o contestaţie în instanţa de judecată, petiţionarul este obligat să respecte un şir de cerinţe referitoare la forma şi la conţinutul contestaţiei. Astfel, potri-vit prevederilor art.65 alin.(2) din Codul electoral şi art.166 din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată pri-vind acţiunile (inacţiunile) şi hotărîrile organelor electorale:

- se întocmeşte în formă scrisă;

- cuprinde motivele ce o generează;

- conţine probele pe care se întemeiază;

- cuprinde semnătura şi datele de identitate ale persoanei care o depune.

Specificul procedurii de contencios electoral este determinat de perioada scurtă în care trebuie să fie examinate litigiile re-spective. Perioada electorală determină instanţele judecătoreşti să examineze contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile consilii-lor electorale de circumscripţie şi ale birourilor secţiilor de votare în termen de 3 zile, iar cele îndreptate împotriva acţiunilor şi ho-tărîrilor Comisiei Electorale Centrale se examinează în termen de 5 zile. Termenele de examinare a contestaţiilor curg de la data depunerii lor şi nu pot fi examinate mai tîrziu de ziua alegeri-lor. Toate contestaţiile depuse la instanţele de judecată în ziua alegerilor se examinează în aceeaşi zi, iar contestaţiile împotriva hotărîrii organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatelor se examinează de instanţa de judecată concomitent cu confirmarea legalităţii şi validarea man-datelor. De menţionat în acest sens că instanţele judecătoreşti au competenţa de a verifica şi confirma legalitatea alegerilor din cir-cumscripţiile electorale respective, de a valida mandatele consili-erilor şi primarilor aleşi, de a aproba lista candidaţilor supleanţi.




STU

DIU

În cazul în care contestaţiile scot în evidenţă încălcări seri-oase, comise în timpul alegerilor sau la totalizarea rezultatelor alegerilor şi care au influenţat rezultatele alegerilor, instanţa de judecată nu confirmă rezultatele alegerilor locale în circumscrip-ţia respectivă. Alegerile în circumscripţiile respective vor fi consi-derate nule. Totuşi, dacă în cadrul examinării legalităţii alegerilor se depistează încălcări neînsemnate, care nu au influenţat rezul-tatele alegerilor, instanţa de judecată constată aceste nereguli şi înlătură încălcările. Astfel, în cazul în care se depistează greşeli de calcul în procesele-verbale, instanţa din oficiu sau la cererea părţilor procesului judiciar, anulează, integral sau în parte pro-cesul-verbal şi exclude concurentul electoral care a obţinut un număr mai mic de voturi valabil exprimate, înlocuindu-l cu alt concurent electoral, care a obţinut un număr mai mare de voturi valabil exprimate în şirul descrescător.

Hotărîrile instanţelor judecătoreşti privind confirmarea lega-lităţii alegerilor sînt definitive şi executorii din momentul pro-nunţării lor. Astfel de hotărîri pot fi atacate cu recurs în instanţa de judecată ierarhic superioară, în termen de 3 zile de la pronun-ţare. Recursul se examinează în termen de 3 zile de la primirea dosarului în cauză.

3.4. Problemele contenciosului electoral în viziunea experţilor externi

Analiza prevederilor Codului electoral la compartimentul so-luţionarea litigiilor electorale, prin prisma desfăşurării alegerilor

locale din 2007, a scos în evidenţă un şir de probleme, care au fost sesizate şi de experţii Comisiei de la Veneţia a OSCE/ODI-HR, încă înainte de alegeri4.

În cadrul obiecţiilor generale experţii internaţionali au men-ţionat că legislaţia electorală trebuie să stipuleze în mod explicit că acţiunile concurenţilor electorali şi ale altor instituţii de stat legate de buna desfăşurare a alegerilor pot fi examinate de or-ganele de justiţie în aceleaşi termene şi condiţii ca şi deciziile organelor electorale.

Cu referire la procedura de recurs, Avizul experţilor interna-ţionali face trimitere la recomandările anterioare, amintind că trebuie să se asigure definirea clară în lege a atribuţiilor şi res-ponsabilităţilor diferitor organe responsabile pentru examinarea plîngerilor şi recursurilor „pentru a evita conflictele de jurisdicţie şi să nu se ofere apelantului sau autorităţilor dreptul de a alege organul de apel.” În acelaşi context, în Aviz se menţionează că sistemul existent de plîngeri şi recursuri are nevoie de o diferenţiere mai clară a responsabilităţilor, deoarece nu este în deplină confor-mitate cu recomandările din Codul bunelor practici în materie electorală. Obiecţiile experţilor externi se întemeiază pe faptul că legea electorală (Codul electoral) permitea petiţionarilor să-şi aleagă singuri instanţa, ceea ce putea cauza conflicte de jurisdic-ţie, multiplicarea acţiunilor iniţiate şi a deciziilor contradictorii de justiţie.

În cadrul sistemului judiciar propriu-zis, conform art. 68 şi 69 ale Codului electoral, anularea rezultatelor ţine de competenţa jurisdicţiilor ordinare şi a Curţii Constituţionale. Drept reco-

4 Avizul comun asupra Codului electoral al Republicii Moldova, adoptat la cea de-a 66 sesiune plenară a Comisiei de la Veneţia (17-18 martie 2006, CDL-AD(2006)001 şi în avizul comun nr.455 din 17 decembrie 2007, CDL-AD(2007)040.




STU

DIU

mandare la acest compartiment experţii internaţionali au propus să fie definite cu precizie competenţele şi atribuţiile diferitor or-gane însărcinate cu examinarea recursurilor, cu scopul de a evita conflictele de jurisdicţie.

O altă obiecţie a experţilor se referea la prevederile art.68 alin.(3) din Codul electoral, care investeşte instanţele judecătoreşti cu împuternicirea de a modifica procesele-verbale ale rezultatelor definitive, dacă sînt constatate greşeli. În opinia experţilor, posi-bilitatea de corectare prezintă un caracter prea general pentru a putea fi aplicată oricăror eventuale greşeli ale unui proces-verbal întocmit de organele electorale.

3.5. Evoluţia legislaţiei în materie de contencios electoral

Pentru a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor în con-formitate cu standardele internaţionale şi a garanta petrecerea unor alegeri libere şi corecte Parlamentul a intervenit cu un şir de modificări în Codul electoral, care au avut la bază şi recomandă-rile experţilor Comisiei de la Veneţia şi a OSCE/ODIHR.

Parlamentul a modificat de mai multe ori Codul electoral la compartimentul contestaţii şi examinarea lor5, asigurîndu-se ca alegătorii şi concurenţii electorali să poată contesta acţiunile/inac-ţiunile şi hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale, acţiunile/inac-ţiunile/faptele concurenţilor electorali.

A fost revizuită posibilitatea dublei jurisdicţii în examinarea litigiilor electorale, concretizîndu-se că depunerea cererii în in-

5 Sînt de reţinut în acest sens: Legea nr.76-XVI din 10.04.200; Legea nr.119 din 18.06.2010; Legea nr.216 din 17.09.2010; Legea nr.64 din 01.04.2011.

stanţa de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în or-ganul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepţia contestaţiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor. Astfel, contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor se examinează de către organele electorale, respectîndu-se ierar-hia acestora.

3.6. Deficienţele legislaţiei în materie de contencios electoral

Cu toate că au fost desfăşurate mai multe activităţi de perfec-ţionare, nici în prezent legislaţia naţională nu conţine reglemen-tări clare, exprese şi eficiente privind o serie de aspecte importan-te ale contenciosului electoral:

y Dreptul de contestare este prevăzut expres doar pen-tru alegători şi concurenţii electorali, din categoria contestatarilor iniţiali sînt excluse astfel de categorii de subiecţi ca: membrii organelor electorale; organele electorale; autorităţile publice; observatorii naţionali independenţi.

y Din obligaţia contestării ierarhice, prevăzută de art.65 al Codului electoral, rezultă necesitatea contestării actelor (acţiunilor/inacţiunilor) consiliilor electora-le de circumscripţie raionale şi municipale la organul electoral ierarhic superior, adică – Comisia Electorală Centrală, ceea ce ar tărăgăna considerabil examinarea litigiilor şi ar complica activitatea CEC.




STU

DIU

y Art.65 alin.(5) Cod electoral enumără condiţiile pe care trebuie să le întrunească o contestaţie depusă în instanţa de judecată, dar adesea contestaţiile nu con-ţin elementele şi argumentările necesare. Pentru a nu afecta drepturile electorale şi accesul la justiţie, instan-ţele de judecată acceptă spre examinare practic toate contestaţiile depuse, însă aceasta cauzează examinarea formală sau face dificilă stabilirea ulterioară a situaţi-ei şi sancţionarea culpabililor, determinînd în acelaşi timp şi atitudine formală sau abuzivă din partea con-testatarilor.

y Legislaţia nu conţine prevederi exprese privind peri-oadele de timp la care pot să se refere contestaţiile şi despre obligaţia neadmiterii lor de către instanţele de judecată în cazul că sînt depuse neîntemeiat peste ter-men.

y Nu sînt stabilite termene limită de examinare a con-testaţiilor depuse după ziua alegerilor sau în legătu-ră cu această zi. Lipsa termenelor limită şi aplicarea pentru contenciosul electoral a legislaţiei procesuale generale (Codul de procedură civilă şi legea contenci-osului administrativ) pot determina examinarea litigi-ilor electorale o perioadă îndelungată, existînd căi de atac şi posibilităţi de revizuire multiplă a hotărîrilor judecătoreşti.

y În legislaţie nu există delimitări clare între contenci-osul electoral (supus unei proceduri urgente) şi pro-cedura civilă generală privind apărarea onoarei, dem-nităţii şi reputaţiei profesionale. Examinarea cauzelor civile de acest gen poate dura perioade foarte lungi,

dar intervenţiile judecătoreşti pe parcursul examinării cazului pot afecta drepturile electorale.

y Legislaţia electorală nu desemnează clar hotărîrile judecătoreşti definitive şi executorii, nici procedurile de revizuire a acestora. Din această cauză, apar situaţii care generează aplicări diferite pentru cazuri similare, dar şi abuzuri sau prejudicierea intereselor unor con-curenţi electorali.

y Reglementările privind delictele contravenţionale şi penale în materie electorală necesită perfecţionare, pentru a asigura sancţionarea promptă şi eficientă a abuzurilor şi încălcărilor drepturilor electorale. Com-petenţele organelor de sancţionare contravenţională şi urmărire penală, de asemenea, necesită revizuire şi precizare6.

3.7. Concluzii privind legislaţia naţională în materie de contencios electoral

Examinarea legislaţiei actuale în materie de contencios elec-toral şi a evoluţiilor aplicării acesteia pe parcursul ultimelor două cicluri electorale de alegeri locale generale a permis relevarea cî-torva concluzii generale:

6 A se vedea în acest sens şi constatările Studiului „Concordanţa legislaţiei Re-publicii Moldova cu prevederile Codului electoral şi necesitatea modificării le-gislaţiei conexe”, editat de ADEPT sub egida Misiunii OSCE în Moldova, 2010 (Secţiunile 3, 8 ş.a.).




STU

DIU

y Legislaţia electorală a Republicii Moldova a fost în proces de revizuire continuă, inclusiv în partea privind contenciosul electoral şi domeniile conexe.

y Adesea, modificările au survenit în ajunul alegerilor, acestea au fost bazate şi pe interese politice de mo-ment, fără a se ţine cont de necesitatea fundamentării lor teoretice şi practice, de necesitatea pregătirii im-plementării reglementărilor, inclusiv prin cercetarea şi generalizarea practicii judiciare.

y Deşi au fost formulate în repetate rînduri, obiecţiile şi recomandările experţilor internaţionali şi naţionali privind perfecţionarea contenciosului electoral nu au fost luate în considerare pe deplin, ceea ce a generat noi deficienţe, erorile din alegerile locale generale 2007 fiind înregistrate şi ulterior, la diverse tipuri de alegeri.

y După operarea mai multor modificări în Codul elec-toral, majoritatea ambiguităţilor şi temerilor formula-te în avizele comune ale OSCE/BIDO şi de experţii Comisiei de la Veneţia au fost înlăturate.

y Nici în prezent legislaţia privind contenciosul electo-ral nu este suficient de clară şi aplicabilă eficient.

3.8. Recomandări de perfecţionare a legislaţiei naţionale

Pentru perfecţionarea cadrului legislativ-normativ şi asigura-rea practicii judiciare conforme şi calitative sînt pertinente ur-mătoarele recomandări:

a) extinderea subiecţilor cu drept de contestare, asigura-rea acestui drept pentru observatorii naţionali indepen-denţi şi autorităţile publice.

b) stabilirea expresă a posibilităţii contestării hotărîrilor (acţiunilor/inacţiunilor) consiliilor electorale de cir-cumscripţie raionale şi municipale direct în instanţa de judecată, fără a urma procedura contestării ierarhice la CEC.

c) Stabilirea în Codul electoral a unor condiţii minime ale admisibilităţii contestaţiei ce se depune în instanţa de judecată, pentru a asigura materialul probator şi a îm-piedica abuzurile.

d) Stabilirea în Codul electoral a termenelor limită în care să fie încheiată examinarea contestaţiilor electorale şi după care să nu mai poată fi admise nici un fel de con-testaţii electorale (spre exemplu, maximum 2 luni pen-tru toate procedurile – instanţa de fond, recurs, revizuire etc.), neadmiterea repunerii în termene după o anumită perioadă de la alegeri (spre exemplu – după 6 luni de la finalizarea alegerilor).

e) Includerea delimitărilor privind contenciosul electoral şi legislaţia civilă privind apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale. Printre soluţiile propuse ar pu-tea fi examinarea tuturor cazurilor în procedură de con-tencios electoral sau delimitarea aspectelor cazurilor şi examinarea separată a acestora, fără implicaţii electorale a cazurilor cu aspect civil general.

f ) Reglementarea suplimentară a caracterului definitiv, irevocabil şi executoriu al hotărîrilor emise în conten-cios electoral.




STU

DIU

SECŢIUNEA 4DOSARELE DE CONTENCIOS ELECTORAL

4.1. Constatări privind valorificarea drepturilor electorale

Potrivit art. 1 din Codul electoral al Republicii Moldova prin contestaţie se înţelege cererea de anulare sau revizuire a unui act, a unei hotărîri sau acţiuni. Drept urmare a cercetării contestaţi-ilor adresate instanţei de judecată au fost constatate mai multe categorii de subiecţi:

y Candidaţi la funcţia de primar şi consilier local (inclu-siv raional, municipal) din partea partidelor (blocuri-lor) politice;

y Candidaţi independenţi la funcţia de primar sau con-silier local;

y Partide politice;

y Observatori;

y Alegători;

y Alte categorii.

Conform dispoziţiilor art. 65 din Codul electoral, alegăto-rii şi concurenţii electorali pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale şi acţiunile/inacţiu-nile concurenţilor electorali. Alegător este cetăţeanul Republicii Moldova cu drept de vot, iar concurenţi electorali sînt candidaţii independenţi, partidele, alte organizaţii social-politice, blocurile electorale, înregistraţi de organele electorale corespunzătoare.

În rezultatul studierii contestaţiilor s-a constatat, că în unele localităţi şi observatorii au depus contestaţii adresate atît orga-nului electoral, cît şi instanţei de judecată, deşi la alegerile locale generale din 2007 observatorii naţionali nu aveau expres prevă-zut dreptul de contestare. Petiţiile depuse de observatori au fost cercetate şi apreciate de către organul electoral şi respectiv de către instanţa de judecată. O asemenea atitudine a instanţelor merită apreciere, dar ea trebuie să fie ghidată de reglementări legislative exprese şi clare.

O altă constatare este faptul că unii candidaţi la funcţia de primar din partea partidelor politice depuneau contestaţiile no-minal, alţii însă prezentau procuri (împuterniciri) din partea par-tidelor care i-au înaintat şi astfel, a existat o diversitate a forme-lor de întocmire a împuternicirilor:

y O parte din candidaţii ce reprezentau partidele (blo-curile) politice - au prezentat instanţei de judecată împuterniciri speciale din partea entităţilor respective;

y Candidaţi din partea unor partide (blocuri) politice se adresau instanţelor în nume propriu;

y Candidaţii independenţi au semnat contestaţiile no-minal, în nume propriu;

y Partidele politice au delegat şi reprezentaţi ai săi, care prezentau procuri semnate de diferite persoane din




STU

DIU

cadrul partidului: preşedintele partidului, preşedintele filialei, preşedintele organizaţiei primare, preşedintele filialei raionale, membri ai partidului.

Referitor la respectarea condiţiilor de întocmire a cererii de chemare în judecată (a contestaţiei), adesea în contestaţii nu se indică:

y numele, denumirea reclamantului (în cazul partidelor politice);

y esenţa încălcării drepturilor, libertăţilor sau intereselor legitime ale reclamantului;

y circumstanţele de fapt şi de drept pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţiile;

y demonstrarea probelor care confirmă circumstanţele;

y pretenţiile reclamantului către pîrît.

Cu toate că acţiunile erau înaintate cu lacune şi inadvertenţe evidente, acestea au fost puse pe rol şi au constituit de cele mai multe ori obiect de examinare în instanţă. Judecătorii au fost to-leranţi şi au ţinut cont de recomandările internaţionale, asigu-rînd acces la justiţie. Printre cauzele care au generat atitudinea tolerantă a instanţelor au fost:

y Termenele restrînse de depunere şi examinare a con-testaţiilor;

y Nivelul insuficient de cunoaştere a legislaţiei de către petiţionari;

y Imposibilitatea acordării consultanţei privind întoc-mirea cererilor; Încurajarea spiritului activ al cetăţe-nilor.

4.2. Evidenţa, înregistrarea şi examinarea dosarelor de contencios electoral

Analiza dosarelor de contencios electoral a permis să se con-state că, în mare parte, judecătoriile respectă modul de înregis-trare a dosarelor, dosarele pot fi găsite uşor în registru, adesea ele sînt păstrate în mape separate. Activitatea monitorilor a fost fa-cilitată de pregătirea din timp a dosarelor şi acordarea ajutorului la studierea acestora de către personalul instanţelor de judecată. A existat însă un număr limitat de cazuri în care reprezentanţii instanţelor de judecată nu au permis copierea unor materiale din dosare (în special – procese verbale). Refuzurile respective nu au fost argumentate, deoarece procesele judiciare respective au fost publice şi definitive.

Printre aspectele negative sesizate la prelucrarea dosarelor de contencios electoral pot fi sintetizate următoarele:

y Înregistrarea cu un singur număr a dosarelor cu mai multe volume, chiar dacă în fiecare volum este solu-ţionată o contestaţie separată şi este emisă o hotărîre separată.

y Numărul de înregistrare al dosarului nu corespunde cu numărul din hotărîre.

y Unele dosare nu au număr, acesta nu se găseşte nici în procesul-verbal al şedinţei de judecată, nici în hotărîre.

y Expunerea şi menţinerea materialelor din dosare nu este întotdeauna ordonată: uneori este greu să găseşti în ordinea stabilită contestaţia adresată instanţei de judecată.




STU

DIU

y Există dosare în care contestaţia invocă drepturi încăl-cate, iar în hotărîrea instanţei nu se spune nimic des-pre aspectul respectiv, nici măcar o menţiune generală de respingere a pretenţiei invocate.

y Au existat cazuri cînd în hotărîrea instanţei de judeca-tă se menţionează retragerea contestaţiei, însă şi con-testaţia, şi cererea de retragere lipsesc1. Nu toate do-sarele conţin procese-verbale, ceea ce permite îndoieli privind caracterul public, solemn şi ordonat al şedinţei de judecată, precum şi asupra respectării drepturilor părţilor.

y Data redactării hotărîrilor judecătoreşti motivate este întotdeauna data pronunţării hotărîrii, dar data reală a emiterii hotărîrii motivate nu este cunoscută.

4.3. Diversitatea obiectului contestaţiei

Norma specială din art.65 al Codului electoral determină că instanţa de judecată poate fi sesizată printr-un act de procedură denumit contestaţie. Concomitent, în Codul electoral, pentru se-sizarea instanţei de contencios administrativ se utilizează şi noţi-unea de cerere, iar Legea contenciosului administrativ şi Codul de procedură civilă utilizează noţiunea cerere de chemare în judecată.

Atît „contestaţia”, cît şi „cererea” sînt considerate sinonime ale cererii de chemare în judecată şi indiferent de faptul cum este denumit actul de procedură, prin care este sesizată instanţa de

1 Astfel de cazuri nu pot primi apreciere juridică ulterioară, deoarece procesul este finalizat, însă pe viitor trebuie să se ţină cont de necesitatea expunerii exprese în privinţa retragerii cererilor şi să se asigure păstrarea originalului contestaţiei în dosarul arhivat.

contencios administrativ, el ar trebui să corespundă condiţiilor de formă şi conţinut ale cererii de chemare în judecată, reglementa-te în art.166 şi 167 CPC, precum şi cerinţelor stabilite la art.65 alin.(5) din Codul electoral.

Potrivit Codului electoral, obiect al contestaţiei în contencio-sul electoral pot fi:

y Acţiunile organelor electorale;

y Inacţiunile organelor electorale;

y Hotărîrile organelor electorale;

y Acţiunile ori inacţiunile concurenţilor electorali;

y acţiunile or inacţiunile autorităţilor publice, ale mass-media ş.a.

În alegerile locale din anul 2007, cele mai multe contestaţii au privit activitatea organelor electorale, iar obiectul concret viza în special cîteva acţiuni sau inacţiuni:

y obligarea de a efectua tragerea la sorţi;

y stabilirea ordinii de primire a documentelor;

y revocarea din consiliul electoral a unui membru;

y refuzul de a întocmi şi elibera procesul-verbal;

y exercitarea dreptului la vot;

y legalitatea agitaţiei electorale (identificarea inacţiunii organului electoral);

y renumărarea buletinelor de vot, ş.a.

De regulă, concurenţii electorali sesizează încălcări privind:




STU

DIU

y agitaţia electorală în ziua precedentă şi în ziua alege-rilor locale;

y distribuirea produselor alimentare, altor bunuri şi a mijloacelor băneşti.

În privinţa altor participanţi la procedurile electorale au fost depuse contestaţii care au vizat: repartizarea neuniformă de către radiodifuzori a timpilor de antenă pentru dezbateri publice; ho-tărîrile autorităţilor publice privind autorizarea unor manifesta-ţii; acţiunile persoanelor simpatizante ale unor contracandidaţi.

4.4. Concluzii vizînd conţinutul dosarelor de contencios electoral

Dreptul de vot este unul dintre elementele unităţii de măsu-rare a democraţiei, iar estimarea gradului de exercitare al acestui drept îl constituie reflectarea valorificării lui de către cetăţeni. Doar un imbold şi o motivaţie profundă îl poate determina pe cetăţean să-şi valorifice drepturile electorale, iar cetăţenii Repu-blicii Moldova cu greu sînt provocaţi să-şi manifeste nemulţu-mirea, cu atît mai mult, cînd trebuie să-şi manifeste dezacordul în scris. Concluzia respectivă este una generală şi se desprinde în rezultatul studierii contestaţiilor depuse la organele electorale şi instanţele de judecată în perioada alegerilor locale generale din anul 2007.

Studierea comună şi detaliată a conţinutului dosarelor de con-tencios electoral a permis evidenţierea următoarelor concluzii:

y Pentru valorificarea deplină şi eficientă a drepturilor electorale există anumite dificultăţi şi obstacole, cum ar fi cultura juridică insuficientă a cetăţenilor, lipsa in-

formaţiei electorale exhaustive, indiferenţa sau impli-carea insuficientă a funcţionarilor instituţiilor publice participante la procesul electoral (neacordarea consul-taţiilor şi informaţiilor necesare) şi dezinteresul unor categorii de cetăţeni.

y Din conţinutul mai multor dosare rezultă că petiţio-narul invocă încălcarea unor drepturi, însă în hotărîrea instanţei nu se spune nimic despre aspectul respec-tiv, nici măcar o menţiune generală de respingere a pretenţiei invocate. În astfel de cazuri se motivează că încălcarea dreptului invocat iniţial nu a fost susţinut în instanţa de judecată, dar petiţionarul nu formulează cereri verbale sau scrise şi acestea nu există în dosare, nu sînt consemnate în procesele verbale.

y Spectrul obiectului contestaţiilor în contencios electo-ral este diversificat, dar cele mai numeroase contestaţii sînt cele exprimate împotriva acţiunilor/inacţiunilor precum şi împotriva hotărîrilor organului electoral.

4.5. Recomandări formulate ca urmare a cercetării dosarelor de contencios electoral

În baza cercetării dosarelor şi a concluziilor făcute, conside-răm oportună promovarea următoarelor recomandări pentru au-torităţile electorale şi instanţele judecătoreşti:

a) Sporirea instruirii şi informării juridice electorale a ce-tăţenilor, potenţialilor concurenţi electorali şi membri ai organelor electorale.




STU

DIU

b) Crearea în perioada electorală a unor centre (linii tele-fonice) de consultanţă operativă a cetăţenilor, iar în ziua alegerilor asemenea consultanţă urmează a fi oferită în incinta sau în imediata apropiere a biroului electoral.

c) Abordarea unificată de către instanţele de judecată a aspectelor privind înregistrarea şi menţinerea dosarelor de contencios electoral (un singur număr a dosarelor, ordinea prestabilită de menţinere a mandatelor).

d) Este necesară mai multă atenţie şi meticulozitate faţă de dosarele complexe, cu multe documente, cereri, pro-cese-verbale de validare şi alte materiale incluse, pentru a asigura aranjarea şi sistematizarea lor adecvată.

e) Hotărîrile motivate ale instanţelor de judecată trebuie să includă menţiuni speciale despre data şi ora emiterii lor, deoarece, anume de la acel moment curge termenul pentru depunerea recursului.

f ) Asigurarea întocmirii corecte, depline şi a plasării în dosar a proceselor-verbale ale şedinţelor de judecată.

g) Împuternicirile de reprezentare în instanţa de judecată necesită clarificare expres în legislaţie: reclamanţii tre-buie să depună cererile fie în nume propriu; fie în baza unui document de reprezentare unic (procură semnată de organul central sau teritorial al partidului/procură întocmită notarial de candidatul independent). Aceste documente trebuie să determine aria teritorială de acţi-une a reprezentantului.

SECŢIUNEA 5. STATISTICA DOSARELOR DE CONTENCIOS ELECTORAL

5.1. Prelucrarea statistică a dosarelor

Monitorii şi experţii au completat o bază unică de date sta-tistice pe dosarele analizate, în cuprinsul căreia au fost înserate compartimente cantitative dar şi elemente care au permis anali-za calitativă a datelor (inclusiv sub aspectul bunelor practici ale OSCE/ODIHR).

Tabelele statistice în baza cărora a fost făcută analiza sînt in-cluse în Anexa 1 la prezentul Studiu, iar pentru ilustrarea anu-mitor concluzii în continuare sînt analizate date relevante pe domeniile: Categorii de reclamanţi; Categorii de pîrîţi; Proce-dura prealabilă de contestare; termenele de contencios electoral; Soluţiile instanţelor de fond şi de recurs.




STU

DIU

5.2. Date statistice pe domenii relevante

Categorii de reclamanţi

Analiza statistică pe categorii de reclamanţi permite eviden-ţierea următoarelor date:

y Alegători - 1%;

y partide/blocuri - 57%;

y candidaţi independenţi - 29%;

y organe electorale - 1%;

y Alţii - 11%.

Astfel, majoritatea absolută a reclamanţilor o constituie con-curenţii electorali, iar 2/3 dintre aceştia sînt reprezentanţi ai partidelor politice/blocurilor electorale. Alegătorii şi organele electorale foarte rar figurează în calitate de reclamanţi şi doar în cazul organelor electorale situaţia este explicabilă. Alegătorii adesea se declară nemulţumiţi de calitatea scrutinelor electorale, consideră că au fost comise multiple încălcări, însă preferă să nu documenteze aceste încălcări, se abţin a sesiza organele electora-le şi instanţele de judecată.

Categorii de pîrîţi

Informaţia statistică pe categorii de pîrîţi prezintă următorul tablou:

y birou electoral - 25%;

y consiliu de circumscripţie -51%;

y CEC- 11%;

y partide politice - 5%;

y candidaţi independenţi - 3%.

Respectiv, în absoluta majoritate a cazurilor (circa 88%), concurenţii electorali contestă hotărîrile organelor electorale şi foarte rar – acţiunile concurenţilor săi. Deoarece activitatea de contestare se concentrează pe organele electorale, aceste organe trebuie să acorde atenţie specială contenciosului electoral. Astfel, apreciem pozitiv intervenţia la nivel normativ a Comisiei Elec-torale Centrale – adoptarea Regulamentului privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală.

Procedura prealabilă de contestare

Legislaţia pertinentă din anul 2007 admitea depunerea con-testaţiilor şi în organele electorale şi în instanţa de judecată, iar datele statistice relevate denotă că reclamanţii au preferat practic în aceeaşi măsură ambele căi de soluţionare a litigiilor electorale:

y în 57% de cazuri a fost respectată procedura prealabilă (contestare în organele electorale, în organele electo-rale ierarhice);

y în 43% de cazuri procedura prealabilă nu a fost res-pectată, reclamanţii s-au adresat direct în instanţa de judecată.




STU

DIU

Deoarece dublarea posibilităţilor de contestare creează confu-zii şi determină examinarea aceloraşi litigii de mai multe ori, este binevenită modificarea legislaţiei, efectuată în scopul excluderii dublării şi obligării la parcurgerea căii ierarhice de contestare a hotărîrilor organelor electorale1.

Obiectul litigiului

Obiectul litigiilor de contencios electoral a fost clasificat con-form bunelor practici ale OSCE/ODIHR şi analiza dosarelor în materie prezintă următoarele date:

y Campania electorală - 25%;

y Înregistrarea concurenţilor electorali – 12%;

y Exercitarea dreptului la vot - 29%;

y Procesul de numărare a voturilor - 32%;

y Acţiunile mass-media - 2%.

Astfel, cel mai frecvent sînt contestate rezultatele numărării voturilor, iar cel mai rar – comportamentul mass-media. Ale-gătorii sînt destul de activi la depunerea contestaţiilor privind exercitarea dreptului de vot, însă absoluta majoritate a acestor contestaţii se depune chiar în ziua alegerilor, deşi sesizarea pre-alabilă ar permite examinarea corespunzătoare şi detensionarea situaţiilor de conflict în timpul procesului electoral propriu-zis.

1 Obligativitatea contestării prealabile ierarhice a fost introdusă prin Legea nr.119 din 18.06.2010 şi a trecut deja o anumită testare practică.

Termenele de contencios electoral

Contestaţiile electorale pot fi depuse pe parcursul întregii pe-rioade electorale, însă statistica dosarelor denotă faptul că aceste contestaţii se depun în ultimul moment. Sub aspectul termenelor de depunere a contestaţiei statistica se prezintă după cum ur-mează (Figura 1):

y 44-30 zile pînă la alegeri - 6%;




y 3 zile pînă la alegeri - 2%;

y 2 zile pînă la alegeri -1%;

y 1 zi pînă la alegeri - 1%;

y în ziua alegerilor - 7%;

y după alegeri - 66%.




STU

DIU

Fig. 1. Termene de depunere a contestaţiilor

0

10

20

30

40

50

60

70

60-45 zile

44-30 zile

29-20 zile

19-10 zile

9-4 zile

3 zile

2 zile

1 zi

în ziua alegerii

după alegeri

Din prezentarea grafică se poate lesne observa, că 2/3 din contestaţii se depun în ziua alegerilor şi imediat după această zi. Situaţia respectivă se datorează faptului că majoritatea contesta-ţiilor privesc anume procesele din ziua alegerilor – votarea şi to-talizarea rezultatelor votării. În acelaşi timp, abundenţa de con-testaţii afectează calitatea şi operativitatea activităţii organelor electorale, iar multitudinea de contestaţii în instanţa de judecată determină procese mai îndelungate de examinare a respectivelor cereri.

Pentru contenciosul electoral o importanţă aparte o prezin-tă termenele de examinare a contestaţiilor şi analiza statistică la acest capitol relevă o medie de 5,65 zile pentru examinarea contestaţiilor (Figura 2):

y în ziua depunerii - 8%;

y 1 zi - 6%;

y 2 zile - 14%;

y 3 zile-12%;

y 4 zile-7%;

y 5 zile - 8%;

y mai mult de 5 zile -45%.

Fig. 2. Termene de examinare a contestaţiilor

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

în ziua depunerii 1 zi 2 zile 3 zile 4 zile 5 zile mai mult de 5 zile

Examinarea mai îndelungată a contestaţiilor electorale se ates-tă în temei după alegeri, situaţii pentru care legislaţia nu conţine prevederi exprese referitoare la termene. Constatările statistice confirmă suplimentar necesitatea reglementării unor termene li-mită în care să fie finalizată examinarea dosarelor de contencios electoral, dar indică şi asupra necesităţii concentrării resurselor şi eforturilor instanţelor judecătoreşti anume în perioada imediată după ziua alegerilor.




STU

DIU

Soluţiile instanţei de fond

De cele mai multe ori, instanţele de judecată resping cerinţele din contestaţii, tabelul statistic relevînd următoarele date privind soluţiile instanţelor de fond (Figura 3):

y respingerea contestaţiei - 63%;

y obligare la săvîrşirea unei acţiuni/inacţiuni - 10%;

y anularea actului administrativ - 12%;

y constatarea unui fapt - 10%;

y alte soluţii-19%.

Fig. 3. Soluţia înstanţei de fond

0

10

20

30

40

50

60

70

respingereacontestaţiei (63%)

obligare la îndeplinireaunei acţiuni şi/sau

inacţiuni (10%)

anularea actuluiadministrativ emis

(12%)

constatarea unui fapt(10%)

alte soluţii (19%)

Respingerea a circa 2/3 din contestaţii indică asupra calităţii reduse a acestora, dar şi asupra abordărilor tendenţioase din par-tea reclamanţilor. Altfel, ar fi eronat să presupunem că instanţele din toată ţara nu doresc să satisfacă pretenţiile legitime şi argu-mentate invocate în procesele de contencios electoral.

Recursurile asupra deciziilor primei instanţe

În 65% de cazuri deciziile instanţelor de fond au fost atacate cu recurs, iar soluţiile instanţelor de recurs se prezintă după cum urmează (Figura 4):

y de menţinere a soluţiei instanţei de fond - 70%;

y de emitere a unei soluţii diferite de prima instan-ţă-21%;

y de transmitere spre rejudecare - 2%;

y alte soluţii - 16%.

Fig. 4. Soluţia înstanţei de recurs

0

10

20

30

40

50

60

70

80

menţinerea soluţiei instanţeide fond (70%)

emiterea unei soluţii diferite

de prima instanţă (21%)

transmitere spre rejudecare (2%)

alte soluţii (16%)

5.3. Generalizări statistice şi concluzii

Analiza datelor statistice pe domenii şi aspecte relevante per-mite formularea unor concluzii generale privind dosarele de con-tencios electoral:




STU

DIU

a) Majoritatea absolută a reclamanţilor o constituie con-curenţii electorali, iar 2/3 dintre aceştia sînt reprezen-tanţi ai partidelor politice/blocurilor electorale.

b) Alegătorii adesea se declară nemulţumiţi de calitatea scrutinelor electorale, consideră că au fost comise mul-tiple încălcări, însă preferă să nu documenteze aceste încălcări, se abţin a sesiza organele electorale şi instan-ţele de judecată.

c) Cel mai frecvent sînt contestate rezultatele numărării voturilor, iar cel mai rar – comportamentul mass-media. Alegătorii sînt destul de activi la depunerea contestaţi-ilor privind exercitarea dreptului de vot, însă absoluta majoritate a acestor contestaţii se depune chiar în ziua alegerilor, deşi sesizarea prealabilă ar permite examina-rea corespunzătoare şi detensionarea situaţiilor de con-flict în timpul procesului electoral propriu-zis.

d) În absoluta majoritate a cazurilor (circa 88%), concu-renţii electorali contestă hotărîrile organelor electorale şi foarte rar – acţiunile concurenţilor lor.

e) Excluderea dublării de competenţe/căi de contestare electorală şi obligarea parcurgerii căii ierarhice de con-testare a hotărîrilor organelor electorale este bineveni-tă şi trebuie apreciată ca îmbunătăţire a contenciosului electoral.

f ) Circa 2/3 din contestaţii se depun în ziua alegerilor şi imediat după această zi, ele privesc procesele din ziua alegerilor. În acelaşi timp, abundenţa de contestaţii afectează calitatea şi operativitatea activităţii organelor electorale şi a soluţionării litigiilor în instanţele de ju-decată.

g) Respingerea a circa 2/3 din contestaţii indică asupra calităţii reduse a acestora, dar şi asupra abordărilor ten-denţioase din partea reclamanţilor.

h) Procentul mare de menţinere a hotărîrilor instanţelor de fond poate indica asupra calităţii acestor decizii şi nivelului înalt de profesionalism al judecătorilor, dar şi asupra formării unei practici judiciare comune cu sco-pul de a nu tărăgăna finalizarea procesului electoral.

i) Examinarea mai îndelungată a contestaţiilor electorale se atestă în temei după alegeri, situaţii pentru care legis-laţia nu conţine prevederi exprese referitoare la termene şi această situaţie necesită remediere legislativă.




STU

DIU

SECŢIUNEA 6.ASPECTE RELEVANTE DIN STUDIILE DE CAZ

În procesul de examinare a dosarelor de contencios electoral au fost relevate diverse cazuri interesante. Cea mai mare atenţie o merită dosarul care priveşte alegerile pentru funcţia de primar al satului Buţeni din raionul Hînceşti. Cazul respectiv este rele-vant datorită complexităţii sale, duratei de examinare, număru-lui de contestaţii şi hotărîri pe marginea lor, precum şi datorită conţinutului hotărîrilor organelor electorale şi ale instanţelor de judecată.

Studiul de caz este prezentat detaliat în Anexa 1, iar printre concluziile de bază care au fost desprinse sînt şi următoarele:

y caracterul contradictoriu al anumitor hotărîri scoate în evidenţă exercitarea de influenţă politică şi admi-nistrativă asupra organelor electorale şi instanţelor ju-decătoreşti;

y primarul satului Buţeni a fost ales legal abia după doi ani de confruntări dintre concurenţii electorali, orga-nele electorale, locuitorii satului Buţeni şi instanţele judecătoreşti;

y pe marginea cazului respectiv au fost emise peste 25 de hotărîri judecătoreşti, anularea unora dintre aces-tea demonstrează aprecieri contradictorii şi faptul că judecătorii nu au întemeiat suficient deciziile emise;

y în loc să rezolve anumite conflicte şi să stabilizeze si-tuaţia, anumite hotărîri judecătoreşti au aprofundat contradicţiile sau au generat conflicte noi;

y electoratul a sancţionat cei doi concurenţi electorali implicaţi direct în scandalul privind alegerea primaru-lui şi a ales un al treilea candidat la funcţia de primar.

În baza concluziilor expuse şi a constatărilor făcute în studiul de caz, se impun o serie de recomandări valabile pe viitor pentru examinarea cazurilor de contencios electoral la examinarea lega-lităţii rezultatelor alegerilor locale:

a) instanţele de judecată trebuie să administreze dosarele separat pe fiecare localitate, mai cu seamă în cazul în care există contestaţii.

b) Urmează a fi examinate şi apreciate cu încadrarea juri-dică corespunzătoare doar faptele din contestaţiile de-puse în ziua alegerilor şi privind rezultatele acestora.

c) Contestaţiile asupra faptelor comise anterior zilei ale-gerilor se vor examina de organele electorale şi instan-ţele judecătoreşti pînă în ziua alegerilor, iar rezultatele examinări pot fi utile instanţei judecătoreşti în calitate de probe pentru confirmarea sau infirmarea legalităţii alegerilor.




STU

DIU

d) În cazul existenţei unor încălcări, instanţa de judecată la confirmarea sau infirmarea legalităţii alegerilor, trebuie să se pronunţe asupra proporţionalităţii impactului în-călcărilor asupra rezultatelor alegerilor.

e) Curtea Supremă de Justiţie la formarea practicii jude-cătoreşti trebuie să ţină cont de rolul şi locul CEC în determinarea politicilor în materie electorală, pentru a exclude conflicte intenţionate dintre autorităţile electo-rale şi instanţele judecătoreşti.

SECŢIUNEA 7.RECOMANDĂRI FINALE

Cercetările efectuate în cadrul proiectului şi studierea dosa-relor de contencios electoral în alegerile locale generale din anul 2007 au scos în evidenţă o serie de lacune şi ambiguităţi ale legis-laţiei electorale, dar şi a procedurilor judiciare, care sînt valabile şi în prezent. Pentru depăşirea deficienţelor enunţate, autorii stu-diului consideră necesar să formuleze un şir de recomandări fina-le, implementarea cărora ar contribui pe viitor la sporirea calităţii şi operativităţii contenciosului electoral în Republica Moldova.

Recomandări privind cadrul legislativ:

y extinderea subiecţilor cu drept de contestare prin asi-gurarea acestui drept pentru observatorii naţionali in-dependenţi şi autorităţile publice.

y stabilirea expresă a posibilităţii contestării hotărîrilor (acţiunilor/inacţiunilor) consiliilor electorale de cir-cumscripţie raionale şi municipale direct în instanţa de judecată, fără a urma procedura contestării ierarhi-ce la CEC.




STU

DIU

y stabilirea în Codul electoral a termenelor limită de 2 luni în care să fie încheiată examinarea contestaţiilor electorale.

y includerea delimitărilor exprese dintre contenciosul electoral şi legislaţia civilă privind apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale.

y reglementarea suplimentară a caracterului definitiv, irevocabil şi executoriu al hotărîrilor emise în conten-cios electoral.

y Reglementarea expresă mai detaliată a modalităţilor de reprezentare în instanţa de judecată pe dosarele de contencios electoral.

Recomandări privind aspectele tehnice ale dosarelor de contencios electoral:

y abordarea unificată de către instanţele de judecată a aspectelor privind înregistrarea şi menţinerea dosare-lor de contencios electoral.

y asigurarea ordinii şi sistematizării în dosarele comple-xe, cu multe documente.

y includerea obligatorie în hotărîrile motivate ale in-stanţelor de judecată a menţiunilor speciale despre data şi ora emiterii lor.

y asigurarea întocmirii corecte, depline şi a plasării în dosar a proceselor-verbale ale şedinţelor de judecată.

Recomandări privind practica judiciară:

y hotărîrile urmează a fi temeinic motivate, iar instanţa trebuie să se expună expres asupra tuturor cerinţelor invocate în contestaţii.

y Practica judiciară trebuie să se bazeze mai mult pe ac-tele internaţionale în materie de drepturi ale omului, pe jurisprudenţa CEDO, iar pentru aceasta sînt ne-cesare instruiri tematice şi periodice, cu analize perti-nente a jurisprudenței naționale.

y instanţele de judecată trebuie să administreze dosarele separat pe fiecare localitate, mai cu seamă în cazul în care există contestaţii.

y în procesele de judecată urmează a fi examinate şi apreciate cu încadrarea juridică corespunzătoare doar faptele din contestaţiile depuse în ziua alegerilor şi privind rezultatele acestora.

y contestaţiile asupra faptelor comise anterior zilei ale-gerilor se vor examina pînă în ziua alegerilor, iar re-zultatele examinării pot fi utile instanţei judecătoreşti în calitate de probe pentru confirmarea sau infirmarea legalităţii alegerilor.

y în cazul existenţei unor încălcări, instanţa de judecată la confirmarea sau infirmarea legalităţii alegerilor, tre-buie să se pronunţe asupra proporţionalităţii întinderii încălcărilor şi rezultatele alegerilor.

y Curtea Supremă de Justiţie la formarea practicii jude-cătoreşti trebuie să ţină cont de rolul şi locul CEC în determinarea politicilor în materie electorală, pentru a exclude conflicte intenţionate dintre autorităţile elec-torale şi instanţele judecătoreşti.




STU

DIU

y Instanţele de judecată trebuie să manifeste un rol ac-tiv în promovarea soluţiilor legislative pentru situaţiile depistate de instanţe în cadrul examinării dosarelor de contencios electoral, contribuind astfel la asigurarea legalităţii şi corectitudinii alegerilor pe viitor. Analiza post-electorală a practicii judecătoreşti în cadrul unor seminare comune ale judecătorilor, reprezentanţilor organelor electorale şi ai observatorilor ar putea con-tribui la elaborarea de recomandări legislative înteme-iate şi binevenite.

Alte recomandări generale:

y Conflictele electorale şi contestaţiile se concentrea-ză în temei pe ziua alegerilor şi împotriva rezultate-lor alegerilor, motiv pentru care organele/instanţele responsabile de examinarea lor trebuie să asigure un randament sporit anume în aceste zile, prin majorarea numărului de judecători responsabili, evitarea conexă-rii mai multor dosare cu contestaţii complexe.

y Informarea alegătorilor despre drepturile lor şi posibi-litatea depunerii contestaţiilor trebuie să se realizeze permanent, iar în perioada electorală este oportună crearea unor centre (linii telefonice) de consultanţă operativă a cetăţenilor.

y În ziua scrutinului, alegătorii trebuie să beneficieze de consultanţă privind problemele cu care se confruntă în exercitarea drepturilor electorale, iar această con-sultanţă ar fi mai eficientă dacă ar fi oferită în incinta sau în imediata apropiere a biroului electoral, precum şi în sediile instanţelor de judecată (prin intermediul avocaţilor publici, a para-juriştilor).

ANEXA 1TABELE CU DATE ÎN BAZA CĂRORA A FOST STUDIATĂ STATISTICA DOSARELOR DE CONTENCIOS ELECTORALEşantion – 124 dosare, din ele 107 (86%) examinate în fond de

judecătorii şi 17 (14%) – de Curtea de Apel Chişinău. În cele 124 de dosare au participat 148 de reclamanţi şi 144 pîrîţi.

1. INSTANŢELE DE JUDECATĂ

1.1. Tipul instanţei

Tipul instanţei nr %

Judecătorie 107 86%

Curte de apel (Chişinău) 17 14%

TOTAL 124 100%




STU

DIU

1.2. Judecătoriile

Judecătoriile nr %

Judecătorie de sector Chişinău 5 5%

Judecătorie mun. Bălţi 5 5%

Judecătorie r. Basarabeasca 2 2%

Judecătorie r. Briceni 2 2%

Judecătorie r. Cimişlia 2 2%

Judecătorie r. Criuleni 3 3%

Judecătorie r. Donduşeni 2 2%

Judecătorie r. Drochia 4 4%

Judecătorie r. Edineţ 11 10%

Judecătorie r. Făleşti 2 2%

Judecătorie r. Floreşti 4 4%

Judecătorie r. Glodeni 3 3%

Judecătorie r. Hînceşti 2 2%

Judecătorie r. Ialoveni 8 7%

Judecătorie r. Nisporeni 12 11%

Judecătorie r. Orhei 3 3%

Judecătorie r. Rezina 10 9%

Judecătorie r. Rîşcani 5 5%

Judecătorie r. Şoldăneşti 6 6%

Judecătorie r. Soroca 8 7%

Judecătorie r. Străşeni 2 2%

Judecătorie r. Teleneşti 6 6%

TOTAL 107 100%

2. PĂRŢILE

2.1. Reclamant

Categorii reclamanţi nr %alegători 2 1%

partide/blocuri 84 57%candidaţi independenţi 43 29%

organe electorale 2 1%alţii 17 11%

TOTAL 148 100%

2.2. Pîrît

Categorii pîrîţi nr %Organe electorale 133 92%

birou electoral 36 25%consiliu de circumscripţie 74 51%

CEC 16 11%Concurenţi electorali 11 8%

partide politice 7 5%candidaţi independenţi 4 3%

TOTAL 144 100%

3. RESPECTAREA PROCEDURII PREALABILE DE SOLUŢIONARE A LITIGIULUI

Respectarea procedurii prealabile a liti-giului nr %

Da 71 57%Nu 53 43%

TOTAL 124 100%




STU

DIU

4. OBIECTUL LITIGIULUI

4.1. Clasificarea obiectului litigiului conform recomandărilor ODIHR de efectuare a analizei litigiilor electorale

Obiectul litigiului (ODIHR) nr %

Campania electorală 37 25%

campanie ilegală 30 20%

împiedicarea campaniei 7 5%

Înregistrarea concurenţilor electorali 18 12%

Ziua alegerilor 91 61%

exercitarea dreptului la vot 43 29%

procesul de numărare a voturilor 48 32%

Acţiunile mass-media (lezarea onoarei, dem-nităţii şi reputaţiei profesionale 3 2%

TOTAL 149 100%

4.2. Clasificarea obiectului litigiului conform prevederilor Codului electoral (art.66) şi altor posibilităţi practice

Obiectul litigiului (Cod electoral şi alte posibilităţi) nr %

Art.66 Cod electoral

Acţiuni ale organelor electorale 86 51%

Inacţiuni ale organelor electorale 29 17%

Hotărîri ale organelor electorale 33 20%

Alte posibilităţi practice

Acţiuni / inacţiuni ale autorităţilor publice 1 1%

Acţiuni / inacţiuni ale concurenţilor electorali 12 7%

Acţiuni / inacţiuni ale mass-media 3 2%

Alte posibilităţi 5 3%

TOTAL 169 100%

5. TERMENE5.1. Termene de depunere a contestaţiei

Termen nr %

60-45 zile pînă la alegeri 0 0%





3 zile pînă la alegeri 3 2%

2 zile pînă la alegeri 1 1%

1 zi pînă la alegeri 1 1%

în ziua alegerilor 9 7%

după alegeri 82 66%

TOTAL 124 100%

Media numărului de zile pînă în ziua alegerilor în care se depune contestaţia – 4,27 zile (cel mai mare termen – 38 zile pînă în ziua alegerilor).

5.2. Termene de examinare a contestaţiei

Termen nr %

în ziua depunerii contestaţiei 10 8%

1 zi 7 6%

2 zile 17 14%

3 zile 15 12%

4 zile 9 7%

5 zile 10 8%

mai mult de 5 zile 56 45%

TOTAL 124 100%




STU

DIU

Media numărului de zile în care se examinează contestaţia de către instanţa de judecată – 5,65 zile (cel mai mare termen – 24 zile).

5.3. Termene de atacare a hotărîrii

Termen nr %

în aceeaşi zi cu pronunţarea dispozitivului 4 9%

mai tîrziu decît ziua pronunţării dispozitivului ho-tărîrii

37 86%

nu este clar din materialele dosarului 2 5%

TOTAL 43 100%

Media numărului de zile în care este atacată hotărîrea instanţei de fond în instanţele ierarhic superioare – 1,93 zile (cel mai mare termen – 7 zile).

6. ATACAREA HOTĂRÎRII EMISE DE INSTANŢA DE FOND

Atacarea hotărîrii nr %

Da 81 65%

Nu 43 35%

TOTAL 124 100%

7. SOLUŢII ADOPTATE DE INSTANŢELE DE JUDECATĂ

7.1. Soluţia instanţei de fond

Soluţia adoptată nr %

de respingere a contestaţiei 78 63%

de obligare la săvîrşire a unei acţiuni şi/sau inacţiuni 13 10%

de anulare a actului administrativ emis 15 12%

de constatare a unui fapt 12 10%

alte soluţii 23 19%

TOTAL 141 114%

Notă: numărul total de soluţii depăşeşte cifra de 124 de dosare care au fost examinate, deoarece în anumite cazuri instanţele adoptau parţial o soluţie, parţial o altă soluţie în cadrul aceluiaşi dosar. Din acest motiv, procentul total depăşeşte 100.

7.2. Soluţia instanţei de recurs

Soluţia adoptată nr %

de menţinere a soluţiei instanţei de fond 30 70%

de emitere a unei soluţii diferite de pri-ma instanţă 9 21%

de transmitere spre rejudecare 1 2%

alte soluţii 5 16%

TOTAL 47 109%

Notă: numărul total de soluţii depăşeşte cifra de 43 de dosare care au fost atacate în instanţele superioare, deoarece în anumite cazuri instanţele adoptau parţial o soluţie, parţial o altă soluţie în cadrul aceluiaşi dosar. Din acest motiv, procentul total depăşeşte 100.




STU

DIU

ANEXA 2.STUDIU DE CAZ - ALEGERILE PRIMARULUI SATULUI BUŢENI

Context general teritorial

La 15 iunie 2007 judecătoria Hînceşti a examinat cauza civilă privind confirmarea legalităţii alegerilor din 3 iunie 2007 şi vali-darea mandatelor aleşilor locali. Prin încheierea din 7 iunie 2007 instanţa de judecată a conexat toate dosarele din localităţile ra-ionului Hînceşti şi a dispus examinarea lor în cadrul unui singur dosar. La rapoartele consiliilor de circumscripţie şi la procesele verbale de totalizare a rezultatelor alegerilor din 3 iunie 2007, au fost anexate şi toate contestaţiile, care urmau să fie examinate concomitent cu examinarea legalităţii alegerilor din localităţile respective. În cadrul examinării materialelor dosarului, contesta-ţiile au fost respinse ca nefondate, instanţa a confirmat legalita-tea alegerilor şi a validat mandatele aleşilor locali din localităţile raionului Hînceşti, cu excepţia alegerilor pentru funcţia de pri-mar din s. Buţeni.

Nu au existat argumente clare de ce instanţa de judecată a decis să conexeze toate materialele referitoare la rezultatele ale-gerilor din localităţile raionului Hînceşti într-un singur dosar,

complicînd astfel administrarea dosarului şi examinînd conco-mitent o multitudine de contestaţii cu caracter divers.

Alegerile ordinare ale primarului satului Buţeni

Unul din concurenţii electorali la funcţia de primar al satului Buţeni a depus o contestaţie (nr.1277 din 07.06.2007) prin care a invocat că pe tot parcursul campaniei electorale unul din con-curenţii electorali:

y a folosit resursele administrative (biroul, automobilul şi telefonul de serviciu al primăriei);

y a intimidat şi a ameninţat un mare număr de cetăţeni ai satului, aceştia depunînd plîngeri la CPR Hînceşti;

y în ziua alegerilor, între orele 7.00-8.00 s-a aflat în bi-roul secţiei de votare şi la intervenţia observatorilor preşedintele consiliului electoral nu a reacţionat, iar contestaţia referitor la aceasta nu a înregistrat-o.

Contestatarul solicita declararea nulă a alegerilor locale gene-rale din 03.06.2007 desfăşurate în satul Buţeni şi obligarea CEC să dispună efectuarea votării repetate, cu excluderea concurentu-lui electoral vinovat din buletinul de vot.

Audiind părţile, studiind materialele dosarului instanţa de ju-decată a considerat contestaţia întemeiată, dar a admis-o parţial, declarînd nule alegerile la funcţia de primar al satului Buţeni, în rest contestaţia fiind respinsă ca nefondată.

Comentariul 1: Analiza conţinutului hotărîrii judecătoreşti şi a materialelor dosarului scoate în evidenţă probleme ce ţin de




STU

DIU

respectarea cerinţelor legale referitoare la analiza şi aprecierea conţinutului materialului probatoriu:

y Au fost admise contestaţii referitoare la activitatea concurenţilor electorali din perioada electorală, prin invocarea faptelor care n-au fost sesizate şi examinate legal pînă în ziua alegerilor.

y Instanţa nu a analizat deplin şi nu a dat apreciere de-plină probelor prezentate de părţi.

y În dosar lipseau documente care ar certifica faptele pe care se bazează hotarîrea instanţei, iar înscrisurilor şi documentelor prezentate instanţei de către părţi nu le-a fost dată încadrare juridică.

y Instanţa nu s-a expus şi nu a motivat proporţionalita-tea încălcărilor admise cu rezultatele alegerilor;

y Instanţa nu a făcut nici o legătură dintre rezultatele alegerilor consiliului local şi rezultatele alegerilor pri-marului.

y Decizia prin care alegerile pentru funcţia de primar au fost declarate nule a fost cauzată de vina unui concu-rent electoral, dar acesta nu a fost exclus din buletinul, aşa cum obligă art.138 din Codului electoral.

Recursul

Hotărîrea judecătoriei Hînceşti a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău, în argumentarea recursului fiind invo-cat faptul că prima instanţă a dispus examinarea contestaţiei cu nr.1277 din 07.06.07 depăşind cadrul legal, invocînd utilizarea

resurselor administrative ale primăriei în scopuri electorale, fără a exista suficiente temeiuri în acest sens. Colegiul civil al Curţii de Apel a respins recursurile motivînd prin depăşirea limitelor judecării (art.410 CPC) şi depunerea contestaţiei anterioare în termenele legale (art.11 CPC). Curtea de Apel a considerat că prin acţiunile sale, unul din concurenţii electorali a pus în situaţie inechitabilă ceilalţi concurenţi electorali la funcţia de primar şi deoarece încălcările stabilite au fost continui, acestea au influen-ţat rezultatele alegerii primarului.

Comentariu 2: Aspectele evidenţiate în privinţa hotărîrii pri-mei instanţe rămîn valabile şi pentru instanţa de recurs, care nu a găsit de cuviinţă să le dea o apreciere proprie, dar a operat cu note prezentate de organele de poliţie, fără ca acestea să aibă o finalitate şi apreciere juridică. Mai mult, instanţa de recurs a evidenţiat un motiv nou pentru care nu putea fi confirmată le-galitatea alegerilor - data înregistrării concurentului electoral. Comentarii argumentate pe marginea examinării cauzei sînt fă-cute de către unul dintre judecători în opinia sa separată, care a punctat încălcările comise de instanţa de recurs şi instanţa de fond la examinarea cauzei privind legalitatea alegerilor locale din localităţile raionului Hînceşti (în speţă s. Buţeni).

Revizuirea

Nefiind de acord cu rezultatele examinării recursului, candi-datul la funcţia de primar care a obţinut cel mai mare număr de voturi a depus cerere de revizuire, aducînd drept motiv apari-ţia unor dovezi necunoscute anterior. La 28.06.2007 Curtea de Apel Chişinău a respins cererea de revizuire calificînd-o drept inadmisibilă.




STU

DIU

Votarea repetată.

Avînd drept temei hotărîrea instanţei de judecată privind in-validarea alegerilor din 3 iunie 2007 la funcţia de primar al sa-tului Buţeni, Comisia Electorală Centrală, prin Hotărîrea nr.763 din 25.06.2007 a declarat drept nule alegerile primarului din cir-cumscripţia electorală Buţeni nr.20/14 raionul Hînceşti şi a fixat pentru data de 1 iulie 2007 data votării repetate pentru alegerea primarului din satul Buţeni, stabilind că votarea repetată se va efectua pe baza aceloraşi liste electorale, cu aceleaşi candidaturi, cu participarea aceluiaşi consiliu electoral şi acelaşi birou electo-ral al secţiei de votare.

Comentariu 1: Din analiza conţinutului textului hotărîrii CEC se observa că organul electoral nu a înlăturat de la alegeri concurentul electoral considerat vinovat de fraudă. Această deci-zie a CEC este cauzată de neclaritatea hotărîrilor judecătoreşti, care trebuiau sa dispună excluderea concurentului electoral din buletinul de vot, dar nu au prevăzut acest lucru.

Contestarea hotărîrii privind alegerile repetate

Hotarîrea CEC nr.763 din 25.07. 2007 privind stabilirea da-tei votării repetate a fost contestată, solicitîndu-se modificarea p.2 din hotărîre, în sensul excluderii din buletinul de vot a con-curentului electoral vinovat de fraudarea alegerilor.

Instanţa de judecată a considerat acţiunea neîntemeiată şi a respins-o, motivînd prin faptul că CEC s-a condus de hotărîrea judecătorească definitivă şi prevederile Codului electoral.

Comentariu 2: Instanţa de judecată a operat cu aceleaşi argu-mente pe care le-a invocat şi CEC, refuzul primei instanţe de al exclude din buletinul de vot pe unul din concurenţii electorali s-a întemeiat pe valoarea lucrului judecat rămas definitiv. Instanţa de judecată nu a putut emite o altă hotărîre, contrară hotărîrii jude-cătoreşti anterioare confirmată şi de Curtea Supremă de Justiţie.

Recursul

Decizia Curţii de Apel a fost atacată cu recurs la Curtea Su-premă de Justiţie, contestîndu-se actul administrativ emis de Comisia Electorală Centrală şi Colegiul civil şi de contencios administrativ al CSJ a considerat recursul întemeiat şi l-a admis, casînd hotărîrea primei instanţe şi emiţînd o hotărîre nouă. CSJ şi-a motivat hotărîrea prin aceea că judecătoria Hînceşti, prin hotărîrea din 15 iunie 2007 a constatat că au fost comise fraude de către unul din concurenţii electorali şi aceste încălcări ale pre-vederilor Codului electoral, care au influenţat rezultatele alegerii primarului satului Buţeni. Conform CSJ, organul electoral res-ponsabil de stabilirea votării repetate (CEC) trebuia să excludă de la alegerile repetate concurentul electoral vinovat de fraude. În consecinţă, CSJ a decis modificarea pct.2 din Hotărîrea Co-misiei Electorale Centrale nr. 763 din 25.06.2007 şi a obligat CEC să-l excludă pe concurentul electoral la funcţia de primar al satului Buţeni, raionul Hînceşti, din buletinul de vot pentru alegerile repetate din 1 iulie 2007.

Comentariu 3: Decizia Curţii Supreme de Justiţie deşi a solu-ţionat cazul, dar nu a propus o soluţii de instituţionalizare a unei practici durabile, nu a dat aprecierile corespunzătoare referitoare la decizia instanţei judecătoreşti Hînceşti, şi-a asumat responsa-bilitatea pentru examinarea cauzei în fond chiar în ajunul votării




STU

DIU

repetate din 1 iulie 2007 şi a decis excluderea concurentului elec-toral din buletinul de vot, hotărîre care nu a mai putut fi executa-tă, dar care a condus la declararea nulităţii votării repetate.

O problemă aparte este şi modul în care a intervenit CSJ în conţinutul actului administrativ: instanţa de judecată nu ar fi în drept să intervină cu modificări exprese, de competenţa instanţei de judecată ţine doar aprecierea legalităţii sau ilegalităţii actului administrativ sau a unor părţi ale acestuia. Ulterior, legislativul a constatat că respectivele practici sînt periculoase şi a intervenit cu prevederi exprese în Codul electoral, prin Legea nr.76-XVI din 10.04.2008 s-a statuat că excluderea din buletinul de vot al concurentului electoral se face în baza hotărîrii judecătoreşti de-finitive.

Evoluţia cazului după votarea repetată

Deoarece candidatul la funcţia de primar găsit vinovat de în-călcarea prevederilor Codului electoral nu a fost exclus din bule-tinul de vot, în urma contestaţiei depuse de către contracandida-tul său, Judecătoria Ialoveni prin Hotărîrea din 10 august 2007 a declarat votarea repetată din 1 iulie 2007 ilegală şi a invalidat mandatul primarului ales al satului Buţeni. Prin Hotărîrea CEC nr.1089 din 28 august 2007 s-a stabilit data de 11 noiembrie 2007 pentru desfăşurarea alegerilor noi la funcţia de primar al satului Buţeni, raionul Hînceşti, aceeaşi hotărîre dispunînd ex-cluderea din buletinul de vot pentru alegerile din 1 iulie 2007 a candidatului la funcţia de primar vinovat de încălcări ale legisla-ţiei electorale.

Contestarea hotărîrii CEC

Hotărîrea CEC nr.1089 din 28.08. 2007 a fost contestată în Curtea de Apel Chişinău, cerîndu-se stabilirea votării repetate. La 4 septembrie 2007, Curtea de Apel Chişinău a pronunţat o hotărîre prin care a anulat pct.2 şi 3 ale Hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr.1089 din 28.08.2007 şi a obligat CEC să fixeze data pentru desfăşurarea votării repetate în circumscripţia electorală sătească Buţeni.

Recursul CEC

Comisia Electorală Centrală a depus recurs asupra hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 4.09. 2007 şi a suspendat acţiunea Hotărîrii nr.1089 din 28 august 2007 pînă la pronunţarea de că-tre instanţa de judecată a unei hotărîri definitive şi irevocabile. Prin hotărîrea din 11 septembrie 2007, Colegiul civil şi de con-tencios administrativ al CSJ a respins recursul CEC şi a men-ţinut hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 4 septembrie 2007.

Contestaţii ulterioare privind alegerile noi şi repetate

Desfăşurarea votării repetate, fixată pentru data de 14 octom-brie 2007 a fost suspendată de Comisia Electorală Centrală, la solicitarea consiliului electoral, invocînd ca motiv blocarea secţiei de votare de către un grup de cetăţeni ai satului Buţeni şi starea tensionată din jurul acesteia. Ulterior, la 15 octombrie 2007 la Comisia Electorală Centrală a parvenit şi demersul preşedintelui consiliului electoral, prin care acesta a informat despre faptul că pînă la acel moment consiliul sătesc Buţeni nu s-a convocat în


termenele stabilite de art.13 al Legii privind administraţia publi-că locală, astfel consiliul se consideră dizolvat de drept.

Comisia Electorală Centrală, prin Hotărîrea nr.1272 din 16 octombrie 2007 a stabilit pentru 16 decembrie 2007 data alege-rilor noi pentru alegerea consilierilor în consiliul sătesc şi a pri-marului satului Buţeni, dar şi această hotărîre a fost contestată de un partid politic şi a fost anulată integral de Curtea de Apel Chi-şinău, cu obligarea de a stabili data votării repetate pentru ale-gerea primarului. Comisia Electorală Centrală a atacat cu recurs hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 25 octombrie 2007, însă Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a respins recursul şi a menţinut în vigoare hotărîrea Curţii de Apel Chişinău.

În scopul executării hotărîrilor judiciare, Comisia Electorală Centrală a fixat pentru data de 16 decembrie 2007 votarea repe-tată pentru alegerea primarului satului Buţeni, dar votarea repe-tată nu s-a desfăşurat în legătură cu situaţia de blocaj a accesului la secţia de votare. Şi demisia in corpore a consiliul electoral de circumscripţie Buţeni.

Prin Hotărîrea nr.1435 din 28.12.2007, CEC a stabilit pentru data de 2 martie 2008 desfăşurarea alegerilor noi ale consilierilor în consiliul sătesc şi primarului satului Buţeni, cu altă compo-nenţă a consiliului electoral, constituit din rezerva funcţionarilor electorali ai CEC şi candidaturile propuse de partidele reprezen-tate în Parlament.

Abia la scrutinul din 2 martie 2008 a fost ales primarul satului Buţeni şi consilierii în consiliul sătesc.

CONTENCIOSUL ELECTORAL: STANDARDE · PDF fileContenciosul electoral: standarde...

Documents

Transcript of CONTENCIOSUL ELECTORAL: STANDARDE · PDF fileContenciosul electoral: standarde...