Contaminareaaerului1.1.1.Aeromicroflora1.1.2.Rolul potential patogen al aerului contaminat1.1.3.Forme de existenta a microorganismelor in aer1.1.4.Criterii de apreciere a contaminarii aerului1.1.5.Profilaxia si combaterea contaminarii aerului1. AeromicrofloraAtmosferanu areo microflora proprie, deoarece substantele chimice din compozitia acesteia nu ofera conditii favorabile dezvoltarii microorganismelor. Cu toate acestea, aerul contine intotdeauna microorganisme, reprezentate de bacterii, virusuri, actinomicete, levuri si fungi, care alcatuiescaeromicroflora.Microorganismele din aer pot avea provenienta naturala,umanasau animala.Aeromicroflora naturalaestereprezentata de microorganismele provenite de pe factorii de mediu naturali (sol, suprafete de apa sau vegetatie). Este denumitamicroflora criofila,deoarece temperatura optima de crestere si dezvoltare a germenilor componentiestede 15-210C. Aeromicroflora naturala are un rol esential in realizarea unor importante procese biologice naturale (biodegradarea substantelor organice, fermentatii si biosinteze naturale, realizarea circuitului natural al azotului etc.).Desi microorganismele care alcatuiesc aeromicroflora criofila nu sunt patogene pentruom, in anumite situatii acestea pot exercita influente negative asupra sanatatii comunitatilor umane; astfel, dezvoltarea exagerata a actinomicetelor cu potential alergenic poate creste frecventa bolilor alergice respiratorii (de exemplualveolita alergica extrinseca - 'plamanul de fermier'-, afectiune descrisa la persoanele care manipuleaza fan mucegait).Aeromicroflora de origine umana sau animala-aeromicroflora poluanta-estereprezentata de germeni adaptati parazitismului uman sau animal. Deoarece temperatura lor optima de crestere si dezvoltareestecuprinsa intre 35-400C, acesti germeni au fost denumitimezofili, respectivaeromicroflora mezofilaStructura si densitatea germenilor contaminanti din aerestedependenta de existenta colectivitatilor umane, numarul lor fiind cu atat mai mare cu cat densitatea populatiei este mai mare.Se considera ca raportul dintre aeromicroflora naturala (criofila) si cea poluanta (mezofila) de3/1estebenefic pentru starea de sanatate a comunitatilor umane. Preponderenta microflorei mezofile se intalneste in cazul unor incaperi insalubre, aglomerate si/sau prostventilate.Aeromicroorganismele contaminante pot fi saprofite, conditionat patogene sau strict patogene.Dintre ele, importanta igienico-sanitara prezinta cele conditionat patogene si indeosebi cele patogene, intrucat pot provoca imbolnaviri specifice, denumite genericboli aeropurtate.2.Rolul potential patogen al aerului contaminatIn anumite circumstante, aerul poate aveaunrol epidemiologic, constituindcalea de transmiterea unui marenumar de germeni patogeni, care produc bolile infectioase ale copilariei (rujeola, rubeola, varicela, scarlatina, parotidita epidemica s.a.) si gripa, viroze respiratorii, difterie, pneumonie, tuberculoza pulmonara, micoze respiratorii, psitacoza, ornitoza etc.Aeromicroflora patogena, in anumite contexte situationale, poate creste frecventainfectiilor nosocomiale(intraspitalicesti) prin contaminarea instrumentelor, a materialelor sanitare sau a plagilor.De asemenea, unele microorganisme patogene din aer, prin contaminarea produselor alimentare, pot generatoxiinfectii alimentare.Microorganismele patogene au o viabilitate limitata in aer, principalii factori de conditionareaacesteia fiind:variatiile de mare amploare ale temperaturii siumiditatii atmosferice;lipsa suportului nutritiv;actiuneabacteriostatica sau bactericida a radiatiilor solare (in deosebi radiatiile ultraviolete prin componenta C, cu lungimea de unda cuprinsa intre 200-280 nm.);concurenta microbiana a germenilor psihrofili, mai bine adaptati conditiilor din mediu ambiant;caracteristicilebiologice ale microorganismelor, care determina capacitatea lor de supravietuire.Sporii ciupercilor microscopice si bacteriile sporulate au rezistenta cea mai mare, pe cand cea a bacteriilor nesporulate si a virusurilor aremarivariatii, in functie de specie.Datorita aspectelor mentionate, rolul epidemiologic al aerului se manifesta predominant in spatii limitate, unde se realizeaza concomitent aglomerarea persoanelor bolnave sau purtatoare/excretoare de microorganisme patogene, care constituie surse de contaminare, si a celor cu receptivitate crescuta sau cu imunitate redusa. Asemenea conditii se realizeaza mai frecvent in:unitati de asistenta medicala - spitale, sanatorii - sau de asistenta sociala;unitati de ingrijire/educatie pentru populatia infantila - crese, gradinite, scoli si internate;sali publice si mijloace de transport in comun;cazarmisi mai rar in locuinte.3. Formele de existenta a microorganismelor in aerIn functie de substratul pe care adera, germenii contaminati din aer se regasesc sub trei forme: picaturi de secretie, nuclei de picaturi si praf bacterian.Picaturile de secretie, denumitepicaturile Flggedupa numele autorului care le-a descris pentru prima data in 1899, sunt picaturi de secretie nazala, salivara, faringiana sau bronsica. Aceste sunt eliminate in timpul unor acte obisnuite: stranut, tuse sau vorbit (mai ales la pronuntia consoanelor p, b, s, s, t, t, v,z), numarul picaturilor eliminate si distanta la care sunt proiectate fiind maxima la stranut.Din punct de vedere epidemiologic, picaturile de secretie dispun deunpotential contaminant crescut, deoarece au o mare incarcatura cu microorganisme. Datorita dimensiunilor mari - peste 100 (m -, stabilitatea lor in aer este redusa, astfel ca, dupa ce parcurg aproximativ 1,5-2,5 m, sedimenteaza foarte repede.Nucleii de picaturi Wellsprovin din picaturile de secretie nazo-faringiana, salivara sau bronsica de dimensiuni mici care, inainte de a sedimenta, pierd completapacontinuta. Ca urmare, ramane doarunrest de substanta organica si eventual microorganismul aderent.Deoarece incarcatura patogenicaesteredusa, doar aproximativ 50% din nucleii de picaturi continand germeni, potentialul contaminant este de mai mica amploare decat cel al picaturilor de secretie.Datorita dimensiunilor mici, stabilitatea lor in aerestemare, pana la cateva ore, ceea ce amplifica posibilitatea vehicularii germenilor la distante mari.Praful bacterian- denumitpulbere bacterifora-esteformat din particule de praf pe care adera microorganismele mezofile care provin din picaturi de secretie sau din nuclei de picaturi care sedimenteaza pe sol sau podeauna incaperilor. Germenii din structura prafului bacterian mai pot proveni din secretiile plagilor supurate, din expectoratii si din dejecte.Lipsa apei siaoricarui suport nutritiv face ca, sub aceasta forma, sa fie prezente doar microorganismele cu mare rezistenta in mediul exterior (in deosebi germenii sporulati sau capsulati).Indiferent de formele de existenta a germenilor in aer, principala cale de patrundere in organismul umanesteprin inhalare, provocand boli infecto-contagioase cu poarta de intrare respiratorie.De asemenea, depunerea germenilor din aer pe suprafata unor plagi (chirurgicale sau arsuri) poate provoca suprainfectarea acestora.In unitatile alimentare, ei pot contamina produselesaupreparateleculinare, amplificand riscul toxiinfectiilor alimentare.4. Criterii de apreciere a contaminarii aeruluiAnaliza bacteriologicaaaerului, respectiv determinarea microorganismelor contaminante, se practica doarexceptional, in scop de diagnostic epidemiologic(identificarea agentului patogen in cazul epidemiilor cu poarta de intrare respiratorie).Aplicabilitatea practica a unor asemenea determinari bacteriologiceestede ordin igienico-sanitar, pentru apreciereapotentialului epidemiological aerului, adica a potentialului de transmitere a unor germeni conditionat patogen si patogeni. De aceea, nu se urmareste identificarea anumitor microorganisme patogene, ci evaluarea gradului de incarcare cu microflora de origine umana sau animala, prin determinarea prezentei in aer a unor germeni mezofili, de regula saprofiti, a caror identificare implica tehnici bacteriologice mult mai facile.Acesti germeni sunt denumitiindicatori bacteriologici ai contaminarii aerului.In practica curenta, se determina doua categorii de indicatori bacteriologici: uzuali si complementari.Indicatorii bacteriologici uzuali ai contaminarii aeruluisunt numarul total de germeni mezofili, streptococi hemolitici, stafilococi si coliformi.4Numarul total de germeni mezofili(care se dezvolta la temperatura de 370C) constituieunindicator global de contaminare a aerului cu germeni de origine umana sau animala. Desi furnizeaza informatii de ansamblu, se pot aprecia conditiile igienico-sanitare din spatiile limitate care favorizeaza transmiterea infectiilor pe calea aerului (gradul de aglomerare, ventilatia sau starea de curatenie).Principalul dezavantaj consta in faptul ca, la temperatura de 370C, se pot dezvolta si unii germeni de origine naturala, dar simplitatea metodei impune mentinerea indicatorului in uzul curent.Pentru diminuarea riscului bolilor aeropurtate, se recomanda urmatoarele valori:locuinte si incaperi similare