Construirea perspectivei temporale la copiii cu autism · PDF fileOricine interacționează...

Construirea perspectivei temporale la copiii cu autism

LECTOR: Psih. Andreea Stroe-Mățăuan, BCBA

În colaborare cu Psih. Georgiana Trancău


TITLU LUCRARE LECTOR:

Puteți răspunde la aceste întrebări? • Unde ați petrecut ultima vacanță?

• Unde veți merge anul acesta în concediu?

• Când v-ați cunoscut cu cineva drag?

• Ce amintiri frumoase aveți din copilărie?

• La ce oră ați plecat azi de acasă?

• Când credeți că veți ajunge acasă azi?

• Unde ați fost ieri?

• Unde veți fi mâine?

• Ce vă place să faceți în timpul liber?



Fără perspectivă temporală e greu să vorbim despre:

• Imagine de sine

• Teoria minții

• Raționament

• Self-management



Motivația Dialog ipotetic între Ioana (copil neurotipic) și Mara (copil cu TSA):

I: În vacanța de Paști am fost cu părinții la o fermă și am văzut multe animale: iepurași, căluți, văcuțe și o oaie. Tu ai văzut vreodată o oaie?

M: Oaia este animal, are 4 picioare și face ”beee”.

I: Așa este, dar ție îți plac mai mult oile sau vacile?

M: Da.



Ce își propune lucrarea de față?

• Să pună accent pe necesitatea de a preda concepte abstracte în mod logic și integrat – predare generalizată.

• Să ofere idei practice despre dezvoltarea perspectivei temporale la copiii cu autism.

• Să pună accent pe predarea în mod natural, pornind de la

motivația copilului.

• Să prezinte beneficii ale dezvoltării perspectivei temporale.



Skinner – 2 modalități de învățare

• Învățarea prin consecințe:

antecedent – comportament – consecință

• Învățarea cu ajutorul limbajului:

comportament guvernat de reguli

În viața de zi cu zi cele două tipuri de învățare se îmbină (limbajul vorbit, condus mașina, lucrul cu copiii)



Formarea conceptului de timp – etape de dezvoltare

0-2 ani 3-4 ani 5-6 ani 7-8 ani

Rutina zilnică oferă siguranță

Înțeleg trecutul/viitorul apropiat

Încep să înțeleagă conceptele de ieri-azi-mâine

Încep să citească ceasul

Își cunosc vârsta Încep să spună povești - succint

Timpul e legat în continuare de evenimente concrete

Încep să înțeleagă ce înseamnă unitățile de timp: secundă, minut, oră

Înțeleg că dacă o persoană lipsește, ea va reveni (absență temporară)

Folosesc bine verbe la trecut

Pot spune cum e vremea azi, cum a fost ieri și pot presupune vremea de mâine

Încep să poată planifica de cât timp au nevoie pentru o activitate

Folosesc viitorul apropiat

Încep să înțeleagă trecutul îndepărtat

Vorbesc despre senimente proprii raportat la evenimente



Câteva abilități necesare Recunoașterea și denumirea:

• persoanelor

• acțiunilor

• locațiilor

• obiectelor

• pronumelor

• categoriilor

• funcțiilor obiectelor

• atributelor

• da/nu

• întrebărilor (discriminare)



Cine se implică în construirea perspectivei temporale?

• Părinții

• Terapeuții

• Educatorul

• Bona

• Bunicii

• Mătușile/unchii

Oricine interacționează în fiecare zi cu copilul



Obiective de lucru pentru dezvoltarea perspectivei temporale



Întâi-apoi

• Un prim pas pentru a trece de la comportamente controlate de consecințe la comportamente guvernate de reguli.

• Putem folosi inițial suport vizual și acțiuni care se succed foarte rapid.

Ex:

”Întâi spui vrum vrum, apoi primești mașinuța.”

”Înainte spălăm fructul, după îl mâncăm.”

”Dacă îți pui haina, poți să ieși afară.”



Secvențialitate in vivo

Ex: Copilului îi plac pastele. El stă cu părintele cât acesta pregătește paste și îi spune pașii, copilul oferă ajutor, este implicat în activitate. Recompensa directă: mânâncă paste.

Ex: Copilul vrea să iasă afară. Terapeutul se încalță pentru a ieși afară cu copilul și descrie pașii, roagă și copilul să ajute pentru a-l implica (ex: ”acum am nevoie de încălțător”). Recompensa directă: iese afară.

Alte exemple simple: spălatul mâinilor, punerea rufelor la spălat/la uscat, aranjarea mesei.

Exemple complexe: pregătirea pentru plecarea de acasă, pregătirea pentru o vacanță.



Secvențe din viața copilului pozate cu telefonul mobil

• Începem prin a poza copilul într-un loc unde îi place să se afle (ex:loc de joacă).

• Pozăm diverse aspecte despre care să conversăm apoi (locația, persoanele cu care a venit, cu cine a vorbit, în ce s-a dat, cu ce a ajuns acolo etc).

• Când facem poza întrebăm copilul ce face/cu cine se joacă etc.

• Imediat ajunși acasă ne uităm la poze și vorbim despre ce a făcut.

• Seara reluăm discuția, retragem pozele dacă este posibil.

• A doua zi reluăm discuția.



Exemplu de secvențialitate din viața copilului în poze

Varierea conectorilor este importantă pentru înțelegerea limbajului și pentru o vorbire cât mai naturală: Întâi/La început/Prima dată/Când am ajuns Apoi/după aceea La sfârșit/la final/când am terminat



Întrebări despre acțiuni abia petrecute

Ex: Terapeutul merge cu copilul în sufragerie. Acolo, mama copilului îi dă un pupic.

Întrebări:

• Cine ți-a dat un pupic?

• În ce cameră ți-a dat mami un pupic?

• Cu cine ai mers în sufragerie?

• Ce ți-a făcut mami în sufragerie?

Creștem treptat timpul care se scurge de la acțiune la întrebare.



Ziua fiecărui membru al familiei în poze

• Fiecare membru al familiei face poze activităților sale din ziua respectivă, seara,

familia vorbește despre cum a fost ziua fiecăruia. • Copilul învață concepte de teoria minții: ”când eu făceam ceva, mama făcea

altceva. Eu nu știam ce face mama, dar acum știu.” • Copilul învață să asculte și să fie interesat și de ceea ce fac alții • Se dezvoltă abilitățile de conversație

Se aplică și în cazul terapeuților



Agendă/jurnal

• Ziua săptămânii, data

• Activități făcute dimineața

• Activități făcute la prânz

• Activități de după-amiază

• Activități de seară.

Se discută în ziua respectivă, apoi a doua zi, se dezvoltă conceptele de ieri/azi/mâine și cunoașterea momentelor zilei.



Părțile zilei predate în două categorii:

• Acțiuni generale, pe care le facem cu toții

• Acțiuni specifice, pe care le face doar persoana în cauză

Acțiuni generale de seară: cina, spălat pe dinți, culcare

Acțiuni specifice: citirea unei povești, baie cu rățuște



Da/nu factual pe evenimente din viața copilului

Ex: Astăzi ai mâncat ou la micul dejun?

Da + Copilul poate dezvolta, să spună ce a mai mâncat

Nu+ Atunci copilul este întrebat ”Dar ce ai mâncat?” sau poate spune independent

• Abilitate foarte importantă pentru a afla informații despre ziua

copilului într-un mod care nu necesită un limbaj vorbit foarte elaborat



Învățarea copilului să “pârască” la terapie/acasă

• De ce este o abilitate importantă? – abuzuri, bullying

• Predăm abilitatea într-un mediu controlat.

• Ne asigurăm că ceea ce spune copilul este adevărat.

• Învățăm copilul să aibă inițiativă în comunicare.

• Îi punem întrebări despre ce s-a întâmplat, după inițierea lui.



Orarul vizual

• Culori diferite pentru părțile zilei

• Trecem și activități preferate (MO) și activități la care copilul are dificultăți (intervenție pe antecedent)

• Motivăm copilul să pună întrebări despre programul său (informații ambigue)

• Introducem alegeri



Învățarea părților zilei - brățări sau insigne colorate • Se folosesc culorile care există și pe orarul vizual • Legenda de culori poate fi preluată și în agendă • Se stabilesc responsabilii pentru punerea și schimbarea brățărilor • Când se pun brățările i se oferă copilului și scurte explicații (elemente cheie

ale acelei părți a zilei) Ex: ”Acum este dimineață, soarele răsare și noi ne-am trezit.” ”Dimineața luăm micul dejun.” ”Dimineața pleci la grădiniță împreună cu tati.”



Povestea în imagini a anilor care au trecut



Următoarele materiale de lucru vă sunt oferite gratuit pe site-ul:

atelieruldelogopedie.ro



Validitate socială - Ce spun părinții?

”Calitatea vieții de familie s-a îmbunătățit. (...) Am putut face planuri de viitor, a înțeles ce înseamnă amintiri, care este evoluția noastră ca oameni, ca familie”. Adina, mama Ștefaniei – 5 ani

”Înțelegerea timpului a fost cea mai importantă cheiță în comportamentul lui. Îi creează o perspectivă, îi dă un reper în tot ceea ce face”. Lavinia, mama lui Mihai – 7 ani



Concluzii

• Munca în echipă

• Lucrul simultan la obiective variate legate de timp

• Folosirea motivației copilului

• Retragerea treptată a promptului vizual

• Adaptarea obiectivelor nivelului copilului



Bibliografie:

Boucher, J. (2012) Research Review: Structural language in autistic spectrum disorder – characteristics and causes, Journal of child Psychology and Psychiatry, Volume 53, Issue 3, Pages 219–233

Johnson-Martin, N. M., Hacker, B. J. (2004) The Carolina Curriculum for Preschoolers with special needs

Cooper, J. O., Heron, T. E., Heward, W.L. (1998) Applied Behavior Analysis. Second Edition., Pearson.

Koegel, R., Koegel, L. (2012) The PRT Pocket Guide, Paul H. Brooks Publishing

Leaf, R., McEachin, J. (2011) Ghid de terapie ABA. Partea a II-a., Editura Frontiera, București

Sundberg, M. L. (2008) VB-MAPP, AVB Press

Skinner, B. F. (1976) About Behaviorism, Vintage Books, New York

Skinner, B.F (1969) Contingencies of Reinforcement, New York: Appleton-Century-Crofts

Bibliografie online:

Dudek, L.M, LaMarche, M. - The Great 8 for SPL and ASD

https://www.cdc.gov/ncbddd/actearly/milestones/

http://www.parents.com/kids/development/intellectual/learning-to-tell-time/

http://www.motherforlife.com/child/3-to-5-years-old/development/learnings/5733-children-and-the-concept-of-time.thtml

https://www.scholastic.com/teachers/articles/teaching-content/ages-stages-how-children-develop-sense-time/























































www.conferinta-aba.ro

MULȚUMESC! [email protected] Descărcarea gratuită a materialelor din prezentare: atelieruldelogopedie.ro

mailto:[email protected]

Construirea perspectivei temporale la copiii cu autism · PDF fileOricine interacționează...

Documents

Transcript of Construirea perspectivei temporale la copiii cu autism · PDF fileOricine interacționează...