CONSTRUIRE HALE INGRASARE PORCI 2200 CAPETE – …apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA...

BADEA GABRIELA PFA Tulcea, str. Lumintei , nr. 1 Bis

F36/226/2008 CUI RO24179974 Tel/fax : 0340-104.067 , e-mail : [email protected]

Raport privind impactul asupra mediului – SC CARNIPROD SRL

1

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

PENTRU PROIECTUL

CONSTRUIRE HALE INGRASARE PORCI 2200 CAPETE

– Soseaua Tulcea Murighiol , km 4

Titular : SC CARNIPROD SRL

Elaborator : BADEA GABRIELA PFA

MAI 2012

Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului si intra in proprietatea materiala a titularului dupa achitarea obligatiilor financiare

stabilite prin contract



Raport privind impactul asupra mediului – SC CARNIPROD SRL 2

PREZENTUL RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI S-A REALIZAT URMARE OBLIGATIA TITULARULUI , SC CARNIPROD SRL , DE A SE CONFORMA LA DECIZIA AGENTIEI REGIONALE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI TRANSMISA

PRIN ADRESA NR. 2818/04.04.2012 . DATELE TEHNICE DIN PREZENTUL RAPORT AU FOST PUSE LA DISPOZITIA

ELABORATORULUI DE CATRE BENEFICIAR . DATELE DE MONITORIZARE A BIODIVERSITATII ZONEI AU FOST PUSE LA

DISPOZITIE DE ECHIPA DE ELABORARE A PREZENTULUI RAPORT .




CUPRINS

1. Informatii generale ........................................................................................................5 1.1. Titularul proiectului..............................................................................................5 1.2. Elaboratorul RIM ................................................................................................5 1.3. Colaboratori.........................................................................................................5 1.4. Denumirea proiectului.........................................................................................6 1.5. Descrierea proiectului.........................................................................................6 1.6. Durata etapei de functionare ............................................................................12 1.7. Informatii privind productia si resursele folosite................................................13 1.8. Informatii despre materii prime , substante sau preparate chimice ..................13 1.9. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul , generati de

activitate ...........................................................................................................16 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate.....................................................16 1.11. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentului pentru alternativele

la proiect............................................................................................................17 1.12. Informatii despre reglementarile existente privind amenajarea teritoriala in zona

amplasamentului proiectului .............................................................................19 1.13. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura

existenta ...........................................................................................................19

2. Procese tehnologice ....................................................................................................20 2.1. Procese tehnologice de productie ........................................................................20 2.2. Activitati de dezafectare........................................................................................33

3. Deseuri.........................................................................................................................34

3.1. deseuri rezultate din activitatea complexului zootehnic........................................34 3.2. Activitati de dezafectare........................................................................................37

4. Impactul potential , inclusiv cel transfrontiera asupra componentelor acestora si

masuri de reducere a acestora ...................................................................................39 4.1. Ape........................................................................................................................39 4.2. Aer.........................................................................................................................47 4.3. Zgomot si vibratii ..................................................................................................57 4.4. Surse si protectia impotriva radiatiilor...................................................................58 4.5. Solul .....................................................................................................................59 4.6. Geologia subsolului..............................................................................................62 4.7. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase..................................................64 4.8. Biodiversitatea .....................................................................................................65




4.9. Peisajul ................................................................................................................98 4.10. Mediul social si economic...................................................................................99 4.11. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural .................................................99

5. Analiza alternativelor..................................................................................................100 6. Monitorizarea ............................................................................................................101

7. Situatii de risc............................................................................................................111

8. Descrierea dificultatilor...............................................................................................115

9. Rezumat fara caracter tehnic.....................................................................................115

10. Documente anexate ..................................................................................................126




1. INFORMATII GENERALE

1.1. Titularul proiectului : SC CARNIPROD SRL , Tulcea , Soseaua Tulcea-Murighiol, km 4-5 , judet Tulcea , persoana de contact : Vasilescu Zamfir , tel. 0240-517258, fax : 0240-516557 , www.carniprotl.eu, [email protected].

1.2. Elaboratorul Raportului privind Impactul asupra Mediului :

BADEA GABRIELA persoana fizica inregistrata in Registrul National al Elaboratorilor

de Studii pentru Protectia Mediului , la pozitia nr.294 , telefon/fax : 0340-104.067 , e-mail : [email protected]

1.3. Colaboratori :

BADEA GHEORGHE - persoana fizica inregistrata in Registrul National al

Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului , la pozitia nr. 35

SC ECO GREEN CONSULTING SRL – persoana juridica inregistrata in Registrul

National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului , la pozitia nr.34

IFRIM ALEXANDRU – ecolog specializat in ornitologie




1.4. Denumirea proiectului : “ CONSTRUIRE HALE INGRASARE PORCI 2200

CAPETE - PARTER “

1.5. Descrierea proiectului

SC CARNIPROD SRL detine un Complex zootehnic de crestere a porcilor , pe soseaua Tulcea – Murighiol , km 4-5 , pentru activitatea inclusa in Anexa 1 din OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006 cu modificarile si completarile ulterioare in categoria :

6.6.b Instalatii pentru cresterea intensiva a porcilor , avand o capacitate mai mare de 2000 de locuri pentru porci de productie ( cu o greutate mai mare de 30 kg ) .

Pentru activitatea de crestere a porcilor ( COD CAEN 0146 ) , Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Galati a emis Autorizatia Integrata de Mediu nr. 04/05.05.2011 . In aceasta autorizatie se mentioneaza capacitatea proiectata a fermei de 35.000 locuri si capacitatea maxima proiectata de 60.000 capete /an porci grasi .

Prin proiectul supus avizarii se prevede marirea capacitatii complexului zootehnic prin construirea a doua hale ingrasare porci cu capacitatea de 2200 capete fiecare , pe terenul apartinand SC Carniprod SRL . Avand in vedere ca in cele 2 hale , ingrasarea suinelor are loc intr-o perioada de 3 luni , rezulta ca extinderea proiectata va suplimenta capacitatea maxima proiectata cu 17600 capete/an porci grasi . Astfel , capacitatea maxima totala a complexului va ajunge la 77.600 capete/an porci grasi .

Suprafata totala a Complexului zootehnic este de 133.262 mp din care POT existent este de 1,66 % si CUT existent este de 0,02 . Bilantul teritorial propus este mentionat in tabelul 1 : Caracteristicile halelor propuse a se construi :

• Functiunea: hala ingrasare porci • Regim de inaltime: parter • Aria construita: 2.220,00 mp • Aria desfasurata: 2.220,00 mp • Aria utila: 2.204,30 mp • Panta acoperisului: 17,90%, 10,40% Tabel 1

Denumire incintă/construcţie

Suprafaţă totală, m

2 Suprafaţă construită,

m2

Suprafaţă proiectată construită,

m2

Suprafaţă proiectată

desfăşurată, m2

a) Complex zootehnic, conform Carte Funciară nr. 2415/N

133.262 35.461 4.440 4.440

b) Staţia de epurare cu extindere – LOT 1+LOT 2, conform Carte Funciară nr. 2416/N (LOT nr. 1) şi nr. 20623/N (LOT nr. 2)

74.491 4.831 - -

Total A 207.753 40.292 4.440 4.440




POT propus = 4,55 % CUT propus = 0,05 .

Gabaritul cladirilor este: - lungime: 120,00 m - latime: 18,50 m - inaltime: 2,15 m la cornisa – 3,85 m inaltime maxima la coama - volum: 6.204 mc Aceste dimensiuni sunt identice cu dimensiunile halelor existente (cu aceiasi functiune pe amplasament). Amplasarea halelor proiectate se va face conform amplasarii generale a celorlalte hale. Astfel, acestea se vor dispune paralel una fata de cealalta pentru optimizarea spatiului ocupat. Sistemul constructiv:

Avand in vedere ca proiectul reprezinta o marire de capacitate a obiectivului I.P.P.C. S.C. CARNIPROD S.R.L. Tulcea, Complexul de crestere a porcilor, amplasat in Tulcea la Km 4-5, proiectarea acestor hale pentru ingrasare a porcilor a fost realizata in conformitate cu conceptul BAT – BREF.

Pentru reducerea emisiilor de amoniac in aer sistemele de adaposire pentru porci vor fi proiectate conform principiilor urmatoare: • reducerea suprafetelor de emitere a dejectiilor; • indepartarea dejectiilor (dejectiilor in suspensie) din colectorul interior intr-un depozit

exterior de dejectii; • suprafetele utile (de exemplu, din placi si a canalelor pentru dejectii) care sunt netede si

usor de curatat. Pentru proiectarea acestui sistem s-au avut in vedere conceptul BAT – BREF 1. Creşterea suprafeţei cu grătare la cca. 70 % din suprafaţa boxelor, cu efect benefic asupra emisiilor datorită faptului că, pardoseala adăposturilor va rămâne curată, fiind împărţită în două zone distincte:

• zona cu grătare (podea perforata din beton) – zona murdară, unde animalele elimină urină şi dejecţii solide, care cad în canale prin grătare;

• zona fără grătare cu panta de 2 % catre zona cu gratare (podea plina din beton) – zona curată, pentru odihnă şi relaxare.

Aceasta solutie se aliniaza cu varianta de podea partial perforata cu groapa micsorata de dejectii la baza si rigole de preluare dejectii specificata de BAT. 2. Realizarea unor praguri în canalele de colectare care permit formarea unei perne de apă şi urină, prin care se evită uscarea dejecţiilor solide, dar se permite transportul dejecţiilor spre rezervorul de colectare exterior.




3. Stocarea temporară a dejecţiilor în bazinele exterioare de colectare, acoperite, reducîndu-se suprafaţa de contact cu aerul a acestor dejecţii şi implicit se reduc şi emisiile/mirosurile emanate pe perioada de stocare. 4. Agitarea amestecului de dejecţii numai la recircularea dejecţiilor pentru spălarea canalelor şi la golirea bazinelor, corelat cu un tratament bioenzimatic al dejecţiilor în bazine, se asigură o descompunere minimă/controlată a materiei organice şi deci o reducere şi a mirosurilor/emisiilor. 5. Spălarea canalelor interioare, la intervale mari de timp (de cca. 3 luni) cu dejecţii recirculate, se pot înregistra pe perioada recirculării (după depopularea halelor) anumite niveluri crescute de emisii în interiorul halelor. Emisiile ce pot rezulta din aceste activităţi sunt: CH4, NH3, N2O/NOX, H2S, CO2, pulberi, mirosuri. Prin aplicarea măsurilor de stocare şi recirculare a dejecţiilor în halele modernizate, se estimează o reducere cu cca. 20 – 40 % a emisiilor de NH3, aşa cum rezultă şi din datele BREF/BAT/ILF , în cazul pardoselilor parţial perforate, comparativ cu pardoseala solidă şi absorbantă. Acest sistem determină însă, o creştere a emisiilor specifice de CH4 şi N2O.

Astfel sistemul constructiv al halelor, echiparea acestora, sistemul de eliminare al dejectiilor au fost proiectate comparativ cu acest concept, dupa cum urmeaza: a. Sistemul de adapostire

In acest sens s-au proiectat pentru adapostire, doua hale cu urmatoarele solutii tehnice: Halele sunt proiectate cu doua compartimente unul prevazut cu 21 de boxe si unul cu 20 de boxe. Sistemul de adapostire se va face in boxe cu podele partial perforate ceea ce se incadreaza in prevederile BAT.

Detalii constructive ale boxelor: Boxele se vor realiza din parapeti metalici cu o inaltme de 90 – 100 cm montati in

pardoseala din beton. Parapetii se vor placa cu panel din PVC sau tabla prevopsita. Boxele vor avea urmatoarele dimensiuni: Latime: 5,65 m Adancime: 8,10 m Pardoseala boxelor va fi partial perforata. Podeaua plina din beton in suprafata de

minin 30% din total suprafata utila va fi dispusa catre culoarul de vizitare perimetral al caldirii. Aceasta va avea o panta de 2% catre zona perforata a podelei orientata catre zona de mijloc a halei.

In zona cu podea plina, pe parapetul de delimitare a boxelor fata de culoarul de acces pietonal se va monta sistemul de adapare cu suzete.




Capacitatea fiecarei boxe: Suprafata boxei a fost determinata in conformitate cu suprafata minima afectata

pentru porci de ingrasare intre 80 si 110 kg. Astfel se va aloca un minim de 0,715 mp pentru fiecare loc din boxa in conformitate cu Ordinul nr. 171/2000.

In acest sens boxa va avea suprafata minina de 45,86 mp ceea ce permite gruparea a unui numar maxim de 44 locuri. b. Echiparea halelor Halele proiectate vor fi echipate cu: instalatii de adapare, instalatii de furajare si instalatii de igienizare.

- instalatii de adapare Pentru adaparea porcilor s-a proiectat o instalatie de alimentare cu apa potabila racordata la reteaua de alimentare cu apa existenta . Aceasta instalatie este alcatuita dintr-o conducta de distributie metalica cu un diametru de Dn 25 mm care este montata aparent pe parapetul de delimitare al boxelor catre culoarul de vizitare, orizontal la cota + 90 cm fata de cota pardoselii. Se vor monta cate doua suzete pe racordul vertical. Suzetele se vor monta la cota de 0,45 cm fata de cota pardoselii pe parapetul boxei. Astfel fiecare boxa va fi dotata cu doua suzete de adapare. In total in fiecare hala se vor monta un numar de 84 de suzete pentru adapat.

- instalatii de furajare Fiecare hala va fi prevazuta cu: - cate doua buncare (17 mc fiecare) amplasate exterior (unul intre axele 18 -19 si unul intre axele 23 - 24 ale halei) ; - tubulatura metalica, montata la cota superioara (1,70 m fata de cota pardoselii) lant de transport cu noduri PVC, unitate de actionare a lantului de transport, tuburi de coborare pentru fiecare hranitor, senzor de furajare care opreste automat alimentarea cu furaj fiind in legatura cu un programator central ; - hranitoare (buncarase) de tip Pic Nic care garanteaza furajarea animalelor pe parcursul intregii zile fiind dispuse astfel: una in centrul fiecarei boxe si una in dreptul parapetului despartitor care va deservi asfel doua boxe.

- sistem de igienizare – dotarea halelor cu pompe de foarte mare presiune. c. Instalatii de eliminare a dejectiilor

Pentru preluarea dejecţiilor din hala s-a proiectat o rigola centrala (amplasata in axul longitudinal al halei, acoperita cu grătare de beton). Gratarele de beton constituie de fapt o mare parte a pardoselii boxelor. Sub aceste gratare la cota de aproximativ 50 cm se va executa o pardoseala cu panta de 2% spre rigola centrala longitudinala. Rigola va fi amplasata deasupra colectorului de canalizate cu diametrul Dn 400 mm (conform planului parter A02 si a sectiunii transversale A04).

Eliminarea dejectiilor cumulate pe pardoseala si sub gratare se face hidraulic. Acest




procedeu consta in antrenarea dejectiilor cu jet de apa in presiune. Obtinerea jetului de apa se va face prin utilizarea de pompe de inalta presiune care dezvolta un jet sub forma de lama cu grosimea de cativa mm, asigurand astfel dislocarea eficienta a murdariei.

Folosirea pompelor de inalta presiune reduce pretul de cost al actiunii de decontaminare prin reducerea de cateva ori a consumului de apa fata de pompele clasice, precum si cresterea eficientei decontaminarii.

Dejectiile astfel antrenate sunt evacuate prin rigola centrala in conducta de canalizare care traverseaza hala prin dreptul axului 22 si care este montata pe sub rigola. Conducta de evacuare a acestor apa uzate va fi racordata la sistemul de canalizare existent in incinta complexului.

Lucrarile prevazute in proiect sunt: - lucrari de organizare a executiei; - infra si suprastructura (fundatii de beton armat si placa pardoseala interioara); - arhitectura (compartimentari, tamplarii, finisaje, acoperis); - instalatii sanitare; - instalatii electrice; - racordul de alimentare cu apa; - racordul la canalizare; - alimentarea cu energie electrica; - sistematizare teren (refacerea amplasamentului in zona afectata de executia

lucrarilor.

Constructiile vor avea urmatoarele faze de realizare: • Predarea amplasamentului; • Degajarea amplasamentului de stratul vegetal existent in vederea sapaturii generale

pentru turnarea fundatiei; • Compactarea sapaturii cu maiul mecanic in vederea turnarii stratului de egalizare de

beton; • Confectionarea si montarea armaturilor la fundatii; • Turnarea betonului in fundatii si la pardoseala de la cota +0,00; • Montarea elementelor metalice (stalpi si grinzi) de suprastructura confectionate in

regia constructorului. Acestea vor fi aduse pe amplasament debitate conform proiectului si montate prin sudura electrica;

• Realizarea inchiderilor exterioare si interioare cu panouri tristrat 5 cm cu termoizolatie din spuma poliuretanica;

• Montarea tamplariei metalice exterioare si a instalatiilor aferente cosntructiei; • Montarea parapetilor de delimitare a boxelor; • Montarea instalatiilor interioare: electrice, apă-canal şi sanitare;

• Montarea utilajelor şi echipamentelor tehnologice şi de automatizare;

• Probe, teste şi punerea în funcţiune;

• Realizarea pardoselii interioare din beton armat si dale prefabricate perforate din beton;




• Executarea racordurilor la utilitati; • Realizarea sistematizarii exterioare prin turarea trotuarelor de garda si a aleilor

pietonale si carosabile din beton; • Receptia cladiriilor si probe functionale ale instalatiilor.

Soluţii constructive şi de finisaj : Structura

În ceea ce priveşte sistemele de fundare, pentru stâlpii metalici s-a optat la realizarea unor fundatii izolate, formate din două blocuri de beton armat. Dimensiunile in plan sunt 60 x 60 cm, pentru blocul de beton simplu, respectiv 40 x 40 cm, pentru cuzinetul din beton armat.

Pentru ca lucrările de realizare a fundaţiilor să se poată desfăşura în condiţii optime, a fost prevăzut un strat de beton de egalizare de 5 cm şi sub blocurile de beton simplu.

Halele vor avea o structură de rezistenţă metalică, formată din stâlpi de tip teavă rotundă TVØ90x5, grinzi principale ale cadrelor de tip IPE120, panele acoperisului tip IPE120, contravântuiri orizontale ale acoperisului tip cornier cu aripi egale L40x4.

Placa de pardoseală are grosimea h = 15 cm este din beton armat monolit. Betonul turnat in placa de pardoseala va fi tratat cu aditivi hidrofugi pentru realizarea

etanseitatii pardoselii si a rigolelor de preluare la infiltratii de ape cu dejectii in sol. Arhitectura Conformatia generala a cladirilor este compacta cu regim de inaltime parter si acoperis tip sarpanta, din metal, cu invelitoare panouri tristrat. Peretii exteriori din panouri tristrat. Peretii si tavanele camerelor vor pastra profilul panoului tristrat, pardoselile vor fi din beton in panta. Pardoseala interioara va urma un profil transversal, astfel incat sa asigure o pardoseala perforata din beton (traverse perforate din beton de 40 x 300 cm), asezate pe directia transversala. Acestea vor acoperii o zona de pardoseala plina din beton (groapa de dejectii care va avea asigurata o panta de cel putin 2% catre o riglola centrala longitudinala). Zona plina (neperforata) a pardoselii interioare va fi orientala catre perimetrul cladirii unde vor fi amplasate si culoarele de acces pietonal.

In jurul cladirii se vor amenaja spatii verzi, trotuare de protectie si alei pietonale si carosabile.

Constructiile vor beneficia de acoperire in sarpanta in doua ape, cu pante diferite, de 17,90% si 10,40%. Scurgerea apelor pluviale se va face prin intermediul unor jgheaburi si burlane din PVC.

Instalaţii electrice Instalaţiile electrice vor fi executate pentru iluminat şi forta. Instalatia de forta cuprinde alimentarea cu energie electrica a urmatoarelor utilaje: -instalatie automata de furajare; -pompa de presiune pentru igienizare;




-pompa de racire pentru perioada de vara (cu pulverizare ce coboara temperatura cu 5 grade C. Instalaţii sanitare: Proiectul de instalatii sanitare va cuprinde urmatoarele lucrari principale:

- alimentarea cu apa rece pentru adaparea animalelor; - alimentarea cu apa rece pentru igienizarea spatiilor; - canalizarea menajera.

Materialele de costructie utilizare in aceasta investitie sunt:

- beton armat turnat monolit; - fier beton PC 52 pentru armarea fundatiilor; - profile metalice laminate pentru realizarea suprastructurii( TVØ90x5, grinzi

principale ale cadrelor de tip IPE120, panele acoperisului tip IPE120, contravântuiri orizontale ale acoperisului tip cornier cu aripi egale L40x4);

- panouri metalice tristrat 5 cm cu umplutura de spuma poliuretanica; - tamplarie de aliminiu pentru usi si ferestre cu geam simplu; - panouri prefabricate din beton armat de 40 x 300 pentru pardoseala perforata din

boxe; - cabluri electrice; - conducte PEHD si PVC KG pentru realizarea instalatiilor.

1.6. Durata etapei de functionare

Complexul zootehnic apartinand SC Carniprod SRL functioneaza de peste 40 de ani , timp in care s-au efectuat investitii majore pentru alinierea acestuia la standardele europene .

Actualmente Complexul zootehnic detine Autorizatia Integrata de Mediu nr.04/05.05.2011 cu termen de valabilitate 10 ani .

Actionarii societatii nu-si propun o perioada de functionare cuantificabila in ani , isi doresc mentinerea acestei activitati , in acest sens realizand si investitia propusa spre avizare ( extinderea fermei existente cu doua hale cu capacitatea de 2200 porcine fiecare ) .

Perioada de executie a halelor : 12 luni .




1.7. Informatii privind productia si resursele folosite

In Raportul Anual de Mediu intocmit pentru anul 2011 ( depus la ARPM Galati ) se

mentioneaza urmatoarele date privind productia si resursele folosite : tabelul 2

Productia in 2011 Resurse folosite in scopul asigurarii productiei denumire cantitate anuala denumire cantitatea anuala furnizor porci grasi + reforme

51366 energie electrica kWh

1.641.291 Enel Distributie Dobrogea

combustibil CLU litri 83.920 societati autorizate CALOR EXTRA litri 22.785 societati autorizate

Avand in vedere faptul ca prin lucrarile proiectate capacitatea complexului se va mari ( capacitatea proiectata a celor doua hale va fi de 2200 capete suine/fiecare, adica de la 35.000 locuri se va extinde la 39.400 locuri capacitate proiectata porci grasi pe intregul Complex zootehnic) se estimeaza o capacitate maxima de productie de 77.600 capete .

1.8. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice

Materiile prime si auxiliare intr-un complex zootehnic de crestere a suinelor sunt reprezentate de purceii intarcati produsi in ferma existenta , furaje ( cereale : porumb, orz, soia, tarate , concentrate proteice ) , apa potabila , antibiotice/tratamente , tranchilizante , dezinfectanti , produse de dezinsectie si produse de deratizare . In tabelul nr. 3 sunt mentionate compozitia, modul de ambalare si depozitare a materiilor prime si auxiliare .

Tabel 3

Materii prime si auxiliare Natura chimica/ compozitie Modul de ambalare, depozitare Nutreturi combinate amestec de cereale, uleiuri

vegetale, srot, premixuri, vitamino-minerale

buncare metalice

apa potabila /consum biologic porci si igienizari

H2O Este stocata in doua rezervoare

Antibiotice/tratamente porci substante chimice Punct sanitar la ferma, corespunzator stocate in magazie inchisa

Tranchilizante substante chimice Punct sanitar la ferma, corespunzator stocate in magazie inchisa

Dezinfectanti materie organica In bidoane de plastic, in magazii cu acces limitat

Produse de dezinsectie materie organica In saci plastic sau hartie, in magazii cu acces limitat

Produse de deratizare materie organica In saci plastic sau hartie, in magazii cu acces limitat

Cantitatile de furaje utilizate pentru cresterea suinelor este prezentata in tabelul nr. 4 .




Pentru intregul complex zootehnic ( capacitate de productie actuala 52.000 capete + 4400 capete in cele doua hale cu care se va extinde ferma ) , materiile prime necesare sunt prezentate in tabelul nr. 5

denumire materie prima UM cantitate utilizata actual cantitate utilizata in cele 2 hale –extindere

purcei intarcati capete/an 52.000 4.400 furaje ( cereale : porumb, orz,soia,garu,tarate,sprot

floarea soarelui )

tone 8.890 752

concentrate proteice ( proteine )

tone 3.210 271

total furaje tone 12.100 1.023 total general ferma tone 13123

TOTAL FURAJ

1000 kg 1000 kg 1000 kg

CRESTERE -FATROM 50

FINISHER 1-FATROM 50

FINISHER 2-FATROM 50

SOW-BOCM

FULLFAT SOIASROT SOIA 210 110 70

SROT FL. SOARELUI 60 80

FAINA DE PESTE

TARATA GRAUULEI

LACTATIE FATROMGESTATIE FATROM

260 220 200

PORUMB 490 380 320

ORZ+ORZOAICA 100 200 200

GRAU 150 200 280

TOTAL CEREALE 740 780 800

RETETA CRESTERE

RETETA FINISARE 1

RETETA FINISARE 2

de la 70-100 zile

de la 100-140 zile

de la 140-180 zile

TOTAL PREMIXURI SI ADAOSURI IN FURAJ




Stocarea materiilor prime – depozite de materii prime

Ø Depozit materii prime (asigurarea hranei pentru animale pentru 6-9 luni: § 7 magazii de furaje, cu capacitatea totală de 6.000 t (depozitare

temporară); § magazie furaje concentrate, capacitate 250 t; § 5 silozuri pentru cereale (4 x 2.000 t şi 1 x 4.000 t).

Substanţe chimice utilizate Substanţele chimice sunt aprovizionate în ambalaje închise şi depozitate la magazia centrală, de unde se distribuie pentru activităţile curente. Se utilizează în principal:

Ø Dezinfectant (Alchedol 03) Ø Detergenţi

Tabel 6 denumirea materialului

UM fraza de risc cantitatea estimata la

productia de 40.000 capete

/an

cantitatea estimata la productia de 4400 capete/an in noile hale

observatii

dezinfectant litri R36/37 ( N)

240 2,64 depozitat in bidoane de plastic in magazia centrala

detergenti t/an (N) 2,5 0,275 depozitat in saci din plastic

in magazia centrala

Toate produsele chimice folosite in tehnologia de crestere a porcilor sunt achizitionate

numai de la furnizori autorizati pentru care este tinuta evidenta acestora in conformitate cu legislatia specifica in vigoare .

In calitate de utilizator din aval al substantei chimice , SC Carniprod SRL solicita de la toti furnizorii de substante chimice si dezinfectante pe care le foloseste , fisele cu date de securitate precum si dovada preinregistrarii/inregistrarii acestora la ECHA , in conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1907/2006 privind inregistrarea , evaluarea , autorizarea si restrictionarea substantelor chimice ( REACH ) .

Selectia materiilor prime se realizeaza cu recomandarile BAT : ü Beneficiarul va mentine o lista a materiilor prime si materialelor uilizate si o

evidenta lunara a consumurilor de materii prime si materiale auxiliare ; ü Furajele pentru hranirea porcilor sunt achizitionate respectand cele mai bune

tehnici de nutritie disponibile ; ü Hranirea porcilor se va face astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de

transformare furaj/greutate ;




ü Se vor studia permanent noile dezvoltari in domeniu , pentru utilizarea acelor materiale si tehnici care sunt mai putin poluante .

1.9. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul , generati

de activitate

Materialele si utilajele folosite in procesul de construire si exploatare a celor doua hale nu reprezinta surse de poluare fizica si biologica a factorilor de mediu .

Tabel 7

poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond

tipul p

olu

arii

surs

e d

e p

olu

are

nr.

su

rse

de p

olu

are

polu

are

ma

xim

a p

erm

isa

( lim

ita m

axi

m a

dm

isa

pen

tru

o

m s

i me

diu

)

polu

are

de

fo

nd

pe z

on

a o

bie

ctiv

ulu

i

pe z

on

e d

e p

rote

ctie

fara masuri de

eliminare/reducere a poluarii de fond

cu implementarea masurilor de

reducere/eliminare a poluarii

ma

suri d

e e

limin

are

/re

duce

re

a p

olu

arii

fizica Zgomot : doar pe perioada lucrarii de executare a investitiei , in aria de lucru a utilajelor mecanizate , situata la distanta fata de zona locuita ( peste 2 km de localitatile Tulcea si

Malcoci ) biologica aerosoli continand si celule ale microorganismelor nepatogene , provenite din dejectii ,

antrenate din tirajul fortat al ventilatoarelor

1.10. Descrierea principalelor alternative studiate

Alternativele proiectului au avut ca baza de studiu terenurile proprietate a titularului , facilitatile existente legate de racordarea la utilitati si amplasarea in zone protejate . Astfel , SC Carniprod SRL detine mai multe suprafete de teren , amplasate pe soseaua Tulcea- Murighiol , km 4 – 5. Dintre acestea , numai terenurile situate in cadrul Complexului zootehnic NU sunt amplasate in Situri Natura 2000 si au posibilitati de racordare relativ simple la utilitatile existente .




1.11. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect ( informatii despre utilizarea curenta a terenului , infrastructura existenta , valori naturale ,istorice, culturale, arheologice , arii naturale protejate, zone de protectie sanitara )

Asa cum s-a mentionat anterior , suprafata de teren pe care se vor construi cele doua hale este situata in cadrul Complexului zootehnic apartinand SC Carniprod SRL si a fost cultivat in ultimii ani cu porumb . In imediata vecinatate exista infrastructura necesara desfasurarii activitatii in ferma ( energie electrica , retea apa potabila , retea canalizare , cai de acces ) astfel incat , amplasarea celor doua hale este oportuna si se poate realiza cu cheltuieli minime .

Fig. 1-2 : Zona in care vor fi amplasate cele doua hale ( foto Badea Gh. )




Pozitionarea terenului pe care se vor construi cele doua hale in cadrul Complexului zootehnic este figurata in imaginea de mai jos :

Fig. 3- Amplasamentul celor doua hale fata de Complexul zootehnic ( sursa Google Earth )

Pozitionarea Complexului zootehnic fata de limita Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si siturile Natura 2000 ( ROSCI Delta Dunarii si ROSPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe ) este prezentata in figura urmatoare :

Fig.4- Pozitionarea Complexului zootehnic fata de limita RBDD si siturile Natura 2000




Pe amplasament nu s-au identificat valori naturale ,istorice, culturale, arheologice si zone

de protectie sanitara .

1.12. Informatii despre reglementarile existente privind amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului

In zona de implementare a proiectului nu au existat reglementari privind amenajarea

teritoriului . Asa cum s-a mentionat anterior terenul a fost folosit in agricultura ( s-a cultivat cu cereale ) . Prin acest proiect – faza DTAC vor fi impuse reglementari cu privire la POT si CUT .

1.13. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta

Accesul la cele doua hale care se vor construi se va realiza pe aleea carosabila existenta din beton, acesta prelungindu-se pentru a se asigura accesul pe toate laturile cladirilor. Alimentarea cu energie electrica se va realiza din Sistemul Energetic National , prin extinderea retelei existente in Complexul zootehnic .

Centrala termica proprie functioneaza pe CLU stocat intr-un rezervor subteran cu capacitatea de 10 tone situat intr-un spatiu ingradit in incinta complexului zootehnic . Exista si un rezervor de zi de 2,6 tone situat in hala centralei termice .

Pentru respectarea recomandarilor BAT privind utilizarea eficienta a energiei se va avea in vedere : v Urmarirea periodica si contorizarea cantitatii de energie consumata ; v Izolarea corespunzatoare a halelor pentru anotimpul rece ; v Functionarea corespunzatoare a sistemului de climatizare a halelor ; v Curatarea regulata a sistemelor de ventilatie , pentru a evita infundarea ; v Iluminarea spatiilor de lucru cu sisteme ce asigura consum mic de energie ; v Minimizarea consumului de apa ; v Optimizarea functionarii centralei termice prin :

o Combustie : minimizarea pierderii de caldura datorata gazelor nearse ; o Aburul de lucru trebuie mentinut la presiune si temperatura cat mai ridicate ; o Minimizarea pierderii de caldura prin sistemul de evacuare a gazelor arse ; o Minimizarea pierderii de caldura pe traseul conductelor de transport /distributie

prin izolarea adecvata a acestora .




Prin aplicarea masurilor de utilizare eficienta a energiei se poate observa ca fata de consumurile estimate mentionate in Autorizatia integrata de mediu , in anul 2011 se observa o scadere a cantitatii de energie si CLU utilizate . Tabel 8 nr. crt.

tipul de energie utilizat

consum anual estimat ( AIM )

consum anual 2011 emisii masuri de reducere

1 electricitate 958 MWh 164 MWh nu este cazul echiparea cu becuri si aparatura cu consum economic

2 CLU 110 t/an 83,92 tone nesemnificative reglarea functionarii se face automat in functie de temperatura ambientala

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de productie

Activitatea de crestere a porcilor se desfasoara pe un amplasament , cu o suprafata totala de 15,6 ha , distribuit astfel :

- sector zootehnic ( 13,3 ha ) , - sector statie de epurare , platforme de depozitare dejectii solide si bazine

impermeabilizate pentru ape tehnologice cu o suprafata de 7,4 ha . Cele doua hale care se vor construi vor fi amplasate in cadrul sectorului zootehnic . Pe amplasamentul pe care SC CARNIPROD SRL isi desfasoara activitatea autorizata

de crestere a porcinelor exista urmatoarele dotari ( instalatii functionale ) : o Cabina poarta ; o Basa dezinfectie auto ; o Pavilion administrativ /filtru sanitar/cantina ; o Micro FNC : aprovizionare/descarcare , depozitare , preparare furaje ; o 6 silozuri ( 4 x 2000 t , 1 x 2200 t si 1 x 4000 t ) dotate cu instalatie de

desprafuire ; o 5 magazii de cereale cu capacitatea totala de 4400 t ( depozitare

temporara ) ; o Magazie pentru premixuri ( 200 t ) ; o Atelier reparatii curente ; o 16 hale de productie cu o capacitate totala de 35.000 locuri , din care : 1

hala monta , 5 hale gestatie , 2,5 hale maternitate , 2 hale de crestere si 5,5 hale ingrasare ;




o Pavilion sanitar-veterinar ; o Birou sef ferma ; o Laborator de insamantari artificiale ; o Camera frig pentru depozitarea temporara a mortalitatlor ; o Centrala termica ; o Rezervor subteran de stocare CLU cu capacitatea de 10 t ; o Statie epurare uzate cu treapta mecanica si treapta chimica ; o Depozit de dejectii /namol cu paturi de uscare si platforma de depozitare

a dejectiilor deshidratate – 4 x 750 mp ; o 2 sisteme de bazine pentru stocarea temporara dejectii lichide , formate

fiecare din 3 compartimente de stocare ( 2 bazine de omogenizare-decantare si 1 bazin de stocare ) avand volumul total V=40.000 mc ;

o 4 foraje de observatie a apei subterane situate pe directia de curgere a acesteia ( cate unul amplasat in amonte si aval de rezervorul de combustibil si statia de tratare );

o 4 bucati cisterne , capacitate 15.000 l fiecare , speciale pentru imprastierea dejectiilor lichide pe terenurile agricole in vederea fertilizarii.

Pe amplasamentul Complexului zootehnic exista urmatoarele instalatii care nu sunt

functionale : ð In cadrul statiei de epurare : o Treapta chimica ; o Bazin de omogenizare pneumatica ; o Conducta de evacuare a apei uzate in Dunare , din azbociment cu

Dn=250 mm , L=2500 m – blindata .

Precizam ca din 01.08.2010 SC Carniprod SRL NU a mai evacuat ape uzate epurate in emisar ( fluviul Dunarea ) , deoarece a pus in functiune cele doua bazine de stocare temporara , cu capacitate de 40.000 mc si utilizeaza apa la irigarea terenurilor agricole proprietate ( conform studiului agrochimic elaborat de OSPA Tulcea ).

Pe site-ul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului la sectiunea ce reprezinta BAT/BREF se mentioneaza :

“ Un element esenţial al Directivei IPPC este cerinţa aplicării "celor mai bune tehnici disponibile" (BAT) în cadrul tuturor instalaţiilor noi, şi cel târziu începând cu anul 2007 şi în cadrul instalaţiilor existente. Directiva defineşte cele mai bune tehnici disponibile ca fiind:

• "... cel mai eficient si inaintat stadiu de dezvoltare al activitatilor si al metodelor de functionare corespunzatoare, al tehnicilor speciale fiind considerat adecvat si practic, in principal ca baza pentru stabilirea valorilor limita de emisie pentru a preveni in general emisiile si efectele asupra intregului mediu sau, daca lucru nu este posibil, atunci sa fie reduse";

• "tehnicile" si tehnologia aplicata precum si felul si modul cum este instalatia planificata, construita, exploatata si scoasa din functiune;




• "disponibile" - tehnicile, dezvoltate la o scara care, considerand relatia costuri/beneficii, fac posibila aplicarea in conditii economice si realizabile tehnic in sectorul industrial respectiv, indiferent daca aceste tehnici sunt utilizate sau realizate in statul membru respectiv, intrucat sunt accesibile pentru operator in conditii rezonabile;

• "cele mai bune" - tehnicile cele mai eficiente in atingerea unui nivel general ridicat de protectie a mediului, in ansamblul sau".

Fiecare BAT nu este concretizat material în Directiva IPPC. În vederea unei armonizării la nivel european a celor mai bune tehnici disponibile (BAT) Directiva IPPC prevede un schimb de informaţii asupra celor mai bune tehnici disponibile. Rezultatele acestui schimb de informaţii vor fi înscrise în aşa numitele documente BAT ce vor fi publicate de către Comisia Europeană, fiind luate în considerare la stabilirea conditiilor de autorizare .

Chiar daca documentele BAT nu sunt obligatorii din punct de vedere legal , informatiile continute in ele reprezinta punctul de referinta in decizia autoritatii de mediu .

In conformitate cu cele mentionate si cu tehnologia utilizata in acest moment in cadrul Complexului zootehnic , precum si cu proiectul propus spre avizare , putem afirma ca extinderea cu cele doua hale a capacitatii fermei se incadreaza pe linia celor mai noi aplicatii in domeniu . In sprijinul acestei afirmatii facem urmatoarele precizari :

In documentul de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor – iulie 2003 se mentioneaza la pagina xi “ Sisteme de adapostire pentru porci ; ingrasare/sacrificare “ se considera ca se incadreaza in prevederile BAT “ o podea partial perforata cu un bazin redus pentru dejectii , incluzand peretii inclinati si rigole de preluare dejectii . Aceasta solutie este utilizata in Complexul zootehnic apartinand SC CARNIPROD SRL si va fi adoptata si in cele doua hale care se vor construi .

Fig. 5 - Sectiune in hala proiectata




In subcapitolul “ Depozitarea dejectiilor la porci si pasari “ , la paginile XVII – XVIII se specifica :

BAT inseamna instalatiile de stocare pentru dejectiile de porci si pasari cu capacitate suficienta pana cand se poate realiza urmatorul tratament sau aplicatie pe teren . Capacitatea solicitata depinde de climatul si perioadele in care aplicatia pe teren nu este posibila . Pentru dejectiile de porci , de exemplu , capacitatea poate diferi de la dejectiile produse intr-o ferma intr-o perioada de 4-5 luni , in climat mediteranean , intr- o perioada de 7-8 luni in conditii atlantice sau continentale , intr-o perioada de 9-12 luni in ariile boreale .

Nivelul emisiilor de la imprastierea gunoiului pe camp depind de compozitia chimica a slamului de gunoi si de tehnica de manevrare a gunoiului . Compozitia chimica variaza in raport de dieta furajelor , metoda de tratament si durata de depozitare a gunoiului inainte de a fi imprastiat pe sol . Valoarea de N si K2O va fi mai scazuta la gunoiul de ferma stocat pe o perioada mai lunga in spatii deschise .

In cadrul Complexului zootehnic dejectiile sunt supuse unui proces de epurare mecanica , dupa care , fractiunea lichida este depozitata temporar in doua bazine cu un volum total de 40.000 mc , formate fiecare din 3 compartimente de stocare : 2 bazine de omogenizare si decantare si 1 bazin de stocare , prevazute cu :

§ 3 conducte de alimentare si de traversare de la un bazin la altul ; § 3 conducte de golire spre cisterne prevazute cu cate un sistem pentru

preluarea scurgerilor accidentale ; § 10 bucati sistem de drenaj , evacuare si monitorizare a scurgerilor accidentale

din bazin si a gazelor colectate sub folia de HDPE prevazut cu puturi de monitorizare

§ 40 de gauri de aerisire in peretii laterali § 4 agitatoare 2 x 2 pentru prebazine model GTWS 1540 submersibile , dotate

cu un motor de 11 kW , 400 V , cu sina de 4 m , brat de macara , tablou de comanda , elemente de fixare pasarela , zincate si elemente de fixare cablu

§ 4 podete de montaj pentru agitatoare confectionate din otel galvanizat , cu picioarele din otel inox

§ 5 conexiuni sudate pentru conducte de alimentare si traversare bazine § Scari de evacuare in caz de urgenta : pentru fiecare bazin de decantare – cate

una in fiecare colt ,cate doua pe fiecare latura mare si cate una pe fiecare latura mica ;

§ 1 pompa submersibila de alimentare a bazinelor impermeabilizate § Filtre parabolice 1500/0,5 mm pentru dejectii § Sistem de golire prin pompare dotat cu pompa stationara § Dispozitive de golire si sistem de cuplare rapida la furtunul de alimentare al

cisternei . Componenetele statiei de epurare sunt urmatoarele : ü 2 camine de primire ( decantoare orizontale ) pentru filtrare grosiera a

dejectiilor , cu cate 3 compartimente , dotate cu gratare metalice ; ü 1 bazin cu V=84 mc dotat cu agitator pentru omogenizare mecanica ; ü 2 pompe ( una in functiune si una de rezerva ) tip ACV 100-15 avand

Q=90mc/h , H=15mcA, P=10 kW




ü 2 filtre parabolice cu efect Coanda pentru separarea partiala a dejectiilor solide de apa ( dejectiile solide fiind depozitate ulterior pe platformele de uscare )

ü 2 bazine tampon cu capacitatea de 60 mc fiecare ( unul de primire si unl de linistire )

ü Retea de conducte PEHD , cu D=150 mm si o lungime L=470 m

Dejectiile separate la filtrele parabolice si namolul de la flotatie se depoziteaza in 4 paturi de uscare betonate , cu pereti laterali si sistem de drenare a scurgerilor catre statia de epurare .

La pagina XIX “ Imprastierea pe teren a dejectiilor de la porci si gaini “ se mentioneaza:

o BAT este de a minimiza emisiile de la dejectiile in sol si panza freatica pentru omogenizarea cantitatii de deseuri cu cerinte previzibile ale cerealelor ( azot ,fosfor si aportul mineral la cereale din sol si din fertilizator ). Inatrumentele diferite sunt disponibile pentru a omogeniza nutrientii totali preluati de sol si vegetatie fata de cantitatea totala de nutrient din dejectii , ca de exemplu pentru omogenizarea nutrientilor in sol sau prin evaluarea numarului de animale fata de terenul disponibil.

o BAT ia in considerare caracteristicile terenului respectiv atunci cand se aplica dejectiile :

o BAT este reducerea poluarii apei prin abordarea in special a urmatoarelor : § Dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este :

• Saturat de apa ; • Inundat ; • Inghetat ; • Acoperit cu zapada .

o BAT este administrarea imprastierii dejectiilor pentru a reduce disturbarea prin miros , acolo unde vecinatatea este pasibila a fi deranjata , facand urmatoarele in special :

§ Imprastierea in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamenii sunt acasa si

§ Evitand sfarsiturile de saptamana ; § Sarbatorile oficiale si § Luand in considerare directia vantului fata de casele vecinatatii .

Fiecare tehnica isi are limitarile ei si nu este aplicabila in toate circumstantele si/sau toate tipurile de teren . Tehnicile care injecteaza namol arata reducerea cea mai ridicata , insa tehnicile care imprastie namol la suprafata solului urmate de integrare imediat dupa aceea , pot atinge acelasi grad de reducere .

Apa colectata in bazinele de stocare temporara este utilizata la fertilizarea terenurilor agricole detinute de SC Carniprod SRL cu ajutorul a 4 cisterne speciale cu capacitatea de 15.000 l fiecare .

La subcapitolul “ Tratarea pe amplasamentul fermei a dejectiilor porcilor sau pasarilor” se mentioneaza ca tehnici BAT :

- tratarea biologica a namolului de la porci ;




- aplicarea aditivilor in dejectii . In cadrul Complexului zootehnic apartinand SC Carniprod SRL se utilizeaza ca aditiv

produsul SUNNTGLOBE ACTIVE A . Acest aditiv are in compozitie urmatorii ingredienti activi:

o enzime ( cu rol in distrugerea si solubilizarea deseurilor , furnizand hrana necesara pentru dezvoltarea si multiplicarea rapida a bacteriilor ) ;

o amilaze ( distrug amidonul si il transforma in produse solubile . Vegetalele si cerealele contin cantitati importante de amidon ) ;

o proteaze ( enzime care distrug proteinele . Carnea si branzeturile sunt bogate in proteine ) ;

o lipaze ( enzime care distrug grasimile creaza materiale solubile in apa din grasimi tipice gasite in bacon, unturi , unt, etc. ) ;

o microorganisme : § anaerobe – microorganisme viabile care sunt necesare pentru digerarea

materialelor organice in absenta aerului ; § aerobe – milioane de microorganisme care sunt necesare pentru

digestia materialelor organice in prezenta aerului .

Dejectiile lichide ( fecale, urina si apa de spalare ) se acumuleaza sub podele si in canalele de evacuare . Fiecare gram de SunnyGlobe Active A contine milioane de microorganisme si enzime specifice care sunt responsabile pentru digerarea deseurilor . Folosirea SunnyGlobe Active A de asemenea ajuta la mentinerea libera de blocaje a canalelor si exploatarea eficienta a sistemului de manipulare a dejectiilor .

Prezenta SunnyGlobe Active A in efluent asigura prin continutul echilibrat de enzime si concentrarea puternica de microorganisme o rapida descompunere a solidelor mari producand un ingrasamant de buna calitate si reducand puternic mirosurile si populatia de muste . Acest tratament se recomanda a se aplica saptamanal ( 1 kg de SunnyGlobe Active A se foloseste pentru 1000 – 3000 mc de dejectii ). Orice substanta de dezinfectie sau de curatare care contine clor activ sau acid carbolic ( fenol ) reduce performanta produsului , Cantitati excesive de detergenti ionici inactiveaza enzimele .

Utilizarea acestui produs contribuie la diminuarea emisiilor odorizante din timpul stocarii sau imprastierii pe sol , ceea ce este in conformitate cu tehnicile BAT .

Concluziile BAT sunt prezentate in tabelul nr. 9 .

BAT Reducerea emisiilor material utilizat aplicarea dejectiilor pe teren reducerea substantiala a poluarii

apei subterane cu H2S, NH3,NO2,NO3

dejectii

capacitate de stocare a dejectiilor pe o perioada de 1 an

scaderea emisiilor de H2S, NH3 dejectii

tratament cu aditivi reducerea degajarilor de mirosuri

SunnyGlobe Active A

ventilarea naturala a halelor de productie

reducerea energiei electrice destinate ventilarii cu cca 70%

energie electrica




Numar de locuri Cele doua hale sunt proiectate pentru a fi populate cu un numar de 2.200 de locuri

fiecare, total un numar de 4.400 locuri. Ciclul de ingrasare este de la 30 kg la 105 kg intr-o perioada de 3 luni. Se estimeaza ca intr-o perioada de 1 an , capacitatea maxima de productie a Complexului zootehnic se va mari cu 17.600 capete porci grasi ( de la 60.000 capete actual la 77.600 capete ) . Precizam ca la aceasta data capacitatea proiectata a Complexului este de 35.000 capete . Dupa finalizarea celor doua hale pentru porci grasi , capacitatea maxima a Complexului zootehnic va avea 39.400 locuri .

Fluxul tehnologic Activitatiile desfasurate sunt o succesiune ciclica specifica cresterii porcinelor in

sistem de stabulatie. Categoriile de porcine sunt: porci destinati ingrasarii care sunt lotizati la intrarea in ferma si impartiti in hale in paralel.

Inainte de introducere a porcilor in hale, acestea sunt igienizate prin spalarea cu jeturi de apa, cu ajutorul unor pompe de mare presiune si debit redus.

Porcii sunt grupati in functie de varsta si greutate si le este asigurata hrana si apa necesara cresterii in greutate, pe principiul ad libidum.

Asigurarea hranei porcilor se face din buncarele de furaje, avand capaitatea de 17 t amplasate in exterior. Furaj uscat din sunt silozurile exterioare sunt transmise la dozatoarele individuale , dozatoare individuale printr-un sistem de transport mecanic (transportor cu noduri). Adaparea se face cu ajutorul instalatiilor (adapatoare) tip suzeta. Evacuarea dejectiilor se face hidraulic. Apa de antrenare a dejectiilor este asigurata din sursa de apa tehnologica si nu se recircula. Periodicitatea evacuarii hidraulice a dejectiilor depinde de stadiul de dezvoltare (varsta) animalelor, cat si de gradul de ocupare al halei de adapostire. Dejectiile colectate in reteaua interna de canalizare sunt dirijate gravitational direct in bazinele de colectare, unde sunt mentinute pe perioada de interdictie a aplicarii pe terenul agricol conform CODULUI DE BUNE PRACTICI AGRICOLE. In acest interval are loc procesul de fermentare a dejectiilor semilichide, dupa care, acestea sunt preluate prin vidanjare de autospeciale si utilizate ca fertilizant natural prin injectare in sol.

In concluzie, sistemul/tehnologia utilizata in cadrul halelor respecta conditionarile/recomandarile si este in concordanta cu precizarile din Documentul de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor”, editia din iulie 2003 [4].

Instalatii de adapare Adaparea asigură necesarul de apa in alimentaţie şi este strans corelată in primul rand

cu hrana consumata, cu felul hranei si cu sistemul de furajare. Necesarul de apa este influentat in acelasi timp si de o serie de factori, cum ar fi: sistemul de crestere, zona geoclimatica, anotimpul, rasa, categoria de varsta, sistemul de furajare, compozitia ratiei, etc. Calitatea apei trebuie sa fie identica cu cea a apei pentru consumul uman. Pentru adaparea porcilor s-a proiectat o instalatie de alimentare cu apa potabila




racordata la reteaua de alimentare cu apa existenta in exterior. Aceasta instalatie este alcatuita dintr-o conducta de distributie metalica cu un diametru de Dn 25 mm care este montata aparent pe axul cladirii orizontal la cota + 90 cm fata de cota pardoselii. Se vor monta cate doua suzete pe racordul vertical. Suzetele se vor monta la cota de 0,45 cm fata de cota pardoselii pe parapetul boxei. Astfel fiecare boxa va fi dotata cu doua suzete de adapare.In total in fiecare hala se vor monta un numar de 84 de suzete pentru adapat.

Instalatii de furajare Sistemul de furajare este de tip “ad-libidum”, adică la discretie, asiguradu-se un

consum specific de 2,6 – 2,7 kg furaj/kg spor pe toata perioada de viaţă a animalului. Acest tip de furajare este posibil numai prin utilizarea hranei uscate, care are proprietatea de a nu se altera. De asemenea, categoria de hrană uscată permite o mecanizare evoluată şi chiar o oarecare automatizare a modului de distribuire a hranei.

Fiecare hala va fi prevazuta cu cate doua buncare (17 mc fiecare) amplasate exterior (unul intre axele 18 – 19, si unul intre axele 23 – 24 ale halei). Aceste buncăre reprezinta rezerva de hrana uscata, umplerea lor facandu-se cu ajutorul unui şnec care permite preluarea hranei direct din bena mijlocului de transport utilizat pentru distribuirea hranei la hale. Rezerva astfel realizata este suficienta pentru o perioada de cateva zile.

Din buncăr hrana este directionata spre boxele animalelor printr-un sistem alcatuit din tubulatura metalica, montata la cota superioara (1,70 m fata de cota pardoselii) lant de transport cu noduri PVC, unitate de actionare a lantului de transport, tuburi de coborare pentru fiecare hranitor, sensor de furajare care opreste automat alimentarea cu furaj fiind in legatura cu un programator central.

Acest sistem de furajare tip transportor cu noduri este acţionat fiecare de o unitate motrice inox cu motor trifazat 1,85 kW. Resturile de furaj din linie sunt reciclate cu un sistem de recuperare şi sunt transportate la buncar, astfel se evită încărcarea unităţii motrice. De sub buncar furajul este distribuit uniform în transportor cu un şnec dozator, evitând astfel suprasolicitarea sistemului şi garantând o durată de viaţă lungă a transportorului.

Pornirea furajării se face automat la orele programate, iar oprirea se face tot automat prin senzor. Boxele sunt prevazute cu hranitoare (buncarase) de tip Pic Nic care garanteaza furajarea animalelor pe parcursul intregii zile fiind dispuse astfel: una in centru fiecarei boxe si una in dreptul parapetului desartitor care va deservi asfel doua boxe.

Instalatii de eliminare a dejectiilor Pentru preluarea dejecţiilor din hala s-a proiectat o rigola centrala (amplasata in axul

longitudinal al halei, acoperita cu grătare de beton). Gratarele de beton constitue de fapt o mare parte a pardosealii boxelor. Sub aceste gratare la cota de aproximativ 50 cm se va executa o pardoseala cu panta spre rigola. Rigola va fi amplasata desupra colectorului de canalizate cu diametru Dn 400 mm (conform planului parter A02 si a sectiunii A04).

Eliminarea dejectiilor cumulate pe pardoseala si sub gratare se face hidraulic. Acest procedeu consta in antrenarea dejectiilor cu jet de apa in presiune. Obtinerea jetului de apa se va face prin utilizarea de pompe de inalta presiune care dezvolta un jet sub forma de lama cu grosimea de cativa mm, asigurand astfel dislocarea eficienta a murdariei.




Folosirea pompelor de presiune reduce pretul de cost al actiunii de decontaminare prin reducerea de cateva ori a consumului de apa fata de pompele clasice, precum si cresterea eficientei decontaminarii.

Dejectiile asfel antrenate sunt evacuate prin rigola centrala in conducta de canalizare care traverseaza hala prin dreptul axului 22 si care este montata pe sub rigola. Conducta de evacuare a acestor apa uzate va fi racordata la sistemul de canalizare existent in incinta complexului. Sistemul de canalizare existent in incinta este alcatuit dintr-un colector care functioneaza gravitational. Amplasamentul acestui colector este subteran si traverseaza incinta pe sub toate halele existente transportand dejectiile din complex la statia de epurare existenta a complexului. Aceasta statie este echipata cu treapta mecanica, formata din doua camine de primire dotate cu gratare metalice pentru o filtrare grosiera care sa opreasca obiectele mai mari de 5 cm, un bazin de omogenizare dotat cu un agitator cu elice actionat electric, doua bazine de preluare si linistire a apelor de la sitele parabolice cu efect COANDA. Succint , procesul tehnologic este descris in tabelul nr. 10 .

numele procesului descriere capacitate maxima

existenta capacitate hale

noi observatii

cresterea si ingrasarea porcilor

Procesul tehnologic de crestere a porcilor include fazele de monta, gestatie, maternitate , crestere tineret , ingrasare . Animalele sunt adapostite in 16 hale, pe categorii de varsta unde sunt hraniti si ingrijiti pana ajung la greutatea optima de taiere

35.000 locuri capacitate proiectata si 60.000 capete pe

an capacitate de productie

250-300 porci pe zi la greutatea optima de sacrificare de cca

100-110 kg

4400 locuri capacitate

proiectata si 17.600 capete/an

productie

la capacitatea de 60.000 capete pe an productie se produc 11.400 tone dejectii in

suspensie pe an . Prin marirea capacitatii cu 17.600 capete

porci grasi , cantitatea de

dejectii estimata este de 3344 tone,

cantitatea totala devenind 14.744

tone anual prepararea hranei

pentru animale Hrana pentru animale este preparata dintr-un amestec determinat si asigura necesarul de componente pentru o crestere si ingrasare industriale. Cerealele care intra in componenta hranei sunt depozitate intr-un siloz de unde sunt preluate cu ajutorul unui snec elicoidal si

50 t/zi 14,66 t/zi total furaj dupa extinderea cu cele

doua hale de productie porci grasi 64,66 t/zi




trimise la moara si la un dozator , unde se prepara amestecul cu furajele concentrate conform retetei , in functie de varsta animalelor . Sunt utilizate echipamente de hranire tip UE

prepararea apei calde

apa calda necesara incalzirii animalelor pe timp racoros si pentru scopuri menajere este preparata in 3 cazane prorpii din centrala termica . Cazanele sunt dotate cu arzatoare de tip FNL 25 si asigura un randament termic de 96% . Cazanele funcioneaza cu combustibil lichid usor si au o capacitate de 100.000 kcal/h

100.000 kcal/h cele doua hale noi se vor racorda la sistemul existent

in complex

la capacitatea de 60.000 capete

productie anuala a existat un consum

de 35 t/zi apa calda .

Pentru cele doua hale noi se

preconizeaza o crestere a

volumului de apa calda cu 10,26 t/zi

. Total consum apa calda complex =

45,26 t/zi

alimentarea cu apa proaspata

alimentarea cu apa din subetran printr-un foraj de adancime , situat la 3 km nord de amplasament , stocarea apei realizandu-se in 2 rezervoare din beton ( 2 x 200 mc) . Adaparea se realizeaza prin echipamente tip suzeta .

consumul de apa proaspata :

vara – 600 mc/zi iarna- 400 mc/zi

consumul de apa proaspata :

vara – 9,64 mc/zi iarna- 6,42mc/zi

consumul de apa proaspata

prognozat la capacitatea de 60.000 capete este 200.000

mc/an -consumul

prognozat pentru cele doua hale noi este de 5866,66

mc/an

TOTAL APA proaspata consumata =205866,66

mc/an epurarea primara a

apei tehnologice uzate si gestionarea

dejectiilor

Efluentul general al complexului zootehnic constituit din dejectii si ape de spalare , ape menajere si ape

volumul de ape reziduale ( 80% din consumul de apa

proaspata )

vara – 480 mc/zi

volumul de ape reziduale ( 80% din consumul de apa proaspata )

vara – 7,71 mc/zi

volumul de ape reziduale existent este de 160.000

mc/an

volumul de ape




pluviale este supus unui proces de epurare mecanica in statia de epurare. Dejectiile separate la filtrele parabolice se depoziteaza pe paturi de uscare betonate , cu pereti laterali si sistem de drenare a scurgerilor catre statia de epurare . Apele uzate epurate mecanic in statia de epurare sunt stocate in 2 bazine tricompartimentate (fiecare dotat cu doua bazine de primire si omogenizare si un bazin de stocare finala ) avand o capacitate totala de 40.000 mc. Cu ajutorul a 4 cisterne avand capacitatea de 15.000 l fiecare se imprastie dejectiile lichide din bazinele de stocare finala pe terenurile agricole .

iarna - 320 mc /zi iarna – 5,13 mc/zi reziduale de la cele doua hale noi va fi de 4693,32

mc/an

TOTAL ape reziduale

164693.32 mc/an

Alte activitati anexe laborator de insamantari artificiale ,atelier mecanic pentru intretinere utilaje proprii, spalatorie pentru echipament, cantina pentru 150 persoane, depozite, administratie, post trafo

aceste activitati se vor desfasura pe amplasament in continuare , nefiind influentate de aparitia celor doua hale noi de crestere a porcilor

Activitatile si procesele tehnologice desfasurate in cadrul complexului se pot prezenta

sub forma urmatoarei diagrame :




Intrari ( materii prime /utilitati )

Proces si produs Rezultate ( produs/deseu)

cereale (siloz propriu )

→ Depozit ( siloz )

↓ concentrate

proteice → Micro FNC → pulberi in

atmosfera ↓ cresterea

intensiva a porcinelor

apa de proces

→

monta

gestatie

→

dejectii in suspensie si ape

de spalare

↓

maternitate

→

emisii difuze ( NH3,

CH4,N2O,CO2) miros, pulberi

CLU preparare apa

calda

→

crestere tineret

ingrasare/finisheri

→

mortalitati la CAZACIOC SRL

emisii gaze ardere (CO2,CO,NOx,SO2)

↓

capete porcine livrate la abator

Igienizarea incintelor, dezinsectia si deratizarea Scopul actiunilor de igienizare, dezinsectie si deratizare este disturgerea totala/partiala

a microorganismelor patogene , conditionat patogene si saprofite si a vectorilor acestora ( insecte si rozatoare ) .

Igienizarea incintelor : se realizeaza in trei etape , repsectiv cuatirea mecanica ,

hidromecanica ( sanitara , spalarea ) si aplicarea agentului microbicid . a) curatirea mecanica ( uscata ) are ca scop indepartarea de pe suprafetele care

urmeaza a fi spalate si supuse actiunii substantelor microbicide a dejectiilor si a resturilor de nutret depuse pe acestea in timpul procesului tehnologic . Aceasta activitate se realizeaza cu ajutorul periilor de sarma sau de radacini, a razurilor si/sau masinilor abrazive ( sau alte mijloace) si se executa numai in cazul in care nu se face spalarea ulterioara cu jet de apa de inalta presiune .

b) curatirea hidromecanica consta din spalarea diferitelor suprafete cu apa , folosind agenti de curatire biodegradabili care favorizeaza inmuierea ,




dizolvarea si suspendarea particulelor de murdarie . Obtinerea jetului de apa se face prin utilizarea de pompe de inalta presiune care dezvolta un jet sub forma de lama cu grosimea de cativa mm , care asigura dislocarea eficienta a murdariei . Folosirea pompelor de inalta presiune reduce pretul de cost al actiunii de decontaminare prin reducerea de cateva ori a consumului de apa fata de pompele clasice , precum si cresterea eficientei decontaminarii . In procesul de curatire hidromecanica se utilizeaza detergenti ( aproximativ 2,5 tone/an ) depozitati in saci din plastic in magazia centrala ) .

c) aplicarea agentului microbicid – ca dezinfectant se utilizeaza Alchedol 03 ( fraza de risc R36/37 ) aproximativ 240 litri /an , care se depoziteaza in bidoane de plastic in magazia centrala .

Dezinsectia este definita ca ansamblul metodelor si mijloacelor de combatere a

insectelor si acarienilor , care vehiculeaza si transmit boli infectocontagioase so parazitare la animale . Conform prevederilor legislative , dezinsectia este o actiune obligatorie de a carei executie raspunde titularul activitatii ( proprietarul animalelor ) . Dezinsectia se face in functie de intensitatea invaziilor , prin unitati specializate si autorizate , pe baza de contract . Compozitia insecticidelor utilizate va fi in conformitate cu normativele nationale si europene in vigoare si nu vor avea impact negativ asupra factorilor de mediu , nu vor avea efecte negative asupra sanatatii animalelor sau a personalului exploatatiei , nu vor modifica calitatea dejectiilor .

Deratizarea – cuprinde complexul metodelor si mijloacelor de prevenire si combatere a

rozatoarelor . Conform prevederilor legislative in vigoare , deratizarea este o actiune obligatorie , care

se executa de 2 ori pe an –primavara si toamna , ianinte de executarea decontaminarilor microbiene profilactice in sectoarele zootehnice , locurile de depozitare a furajelor si la alte obiective din zona . In cursul anului se executa deratizari de intretinere – daca este necesar.

Deratizarea se face sub supravegherea stricta a medicului veterinar si se executa de terti autorizati , pe baza de contract . Aplicarea acestor tratamente nu pune in pericol sanatatea animalelor sau a personalului fermei , nuare impact negativ asupra factorilor de mediu si nu modifica din calitatea dejectiilor .




2.2. Activitati de dezafectare

In conditii extreme , in care , ca urmare a unui accident tehnic , ale carui consecinte pot fi potentiale pericole de afectare a componentelor de mediu –apa , aer,sol, biodiversitate – se vor lua masurile necesare de indepartare a surselor de poluare .

Dupa inchiderea finala a activitatii complexului zootehnic , refacerea amplasamentului va consta in demolarea halelor /cladirilor , dezafectarea instalatiilor si redarea suprafetei ocupate de ferma circuitului agricol .

Activitatea de inchidere a activitatii complexului zootehnic trebuie sa urmeze urmatoarele etape :

Sa protejeze sanatatea si siguranta publica ; Sa reduca si unde este posibil sa elimine daunele ecologice si Sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila pentru o alta

utilizare .

Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor , trebuie sa indeplineasca trei conditii :

- stabilitate fizica – toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte pericol neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau mediul inconjurator ;

- stabilitate chimica – toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte un pericol pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului , sanatatea sau mediul inconjurator ;

- amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta corespunzatoare a terenului , considerata compatibila cu zona inconjuratoare.

La sfarsitul perioadei de functionare , amplasamentul va fi eliberat de toate materialele

si constructiile supra si subterane si va fi redat folosintei initiale : teren agricol , fie unei folosinte din aceeasi categorie cu cea care se va executa conform actualului proiect . Materialele rezultate din demolari fac parte din urmatoarele categorii : ü lemn – se valorifica prin vanzare directa la beneficiari ; ü materiale feroase neutilizabile in alte activitati – se valorifica prin terti autorizati ; ü betoane sfaramate –se valorifica ca material de umplutura ( stabilizare taluze, in

structura drumurilor ) ; ü utilaje – se valorifica direct sau se utilizeaza in alte proiecte . La încetarea activităţii cu posibil impact semnificativ asupra mediului, precum şi la

schimbarea titularului activităţii, inclusiv prin vânzare de active, vânzare a pachetului majoritar de acţiuni, fuziune, divizare, concesionare, dizolvare urmată de lichidare, lichidare, faliment, este obligatorie efectuarea bilanţului de mediu de către titularul activităţii, în scopul stabilirii obligaţiilor de mediu. În termen de 60 de zile de la data semnării/emiterii documentului care atestă încheierea uneia din procedurile menţionate mai sus, părţile implicate transmit în scris autorităţii competente pentru protecţia mediului obligaţiile asumate privind protecţia mediului, printr-un document certificat pentru conformitate cu originalul. Pe baza bilanţului de mediu, a propunerii de program de acţiuni şi a planului de închidere, prezentate de titularul activităţii, autoritatea competentã pentru protecţia mediului




emite avizul de mediu pentru închidere conform, art.10 din Ordonanţa de Urgenţã nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Planul de inchidere trebuie va include minim: - planuri ale tuturor conductelor şi rezervoarelor subterane; - orice masură de precauţie specifică necesară pentru prevenirea poluării apei,

aerului sau solului; - acolo unde este cazul, golirea completă de conţinutul potenţial poluator şi

spălarea conductelor şi a rezervoarelor; - eliminarea tuturor subsţantelor potenţial dăunătoare de pe amplasament şi

eliminarea deşeurilor; - măsuri de pază pentru prevenirea actelor de distrugere intenţionată.

3. DESEURI

3.1. Deseuri rezultate din activitatea complexului zootehnic Deseurile generate de societate sunt gestionate conform prevederilor Legii nr.211/2011

privind regimul deseurilor si a HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile , inclusiv deseurile periculoase ,cu modificarile ulterioare .

Tipul de deseuri rezultate din activitatea desfasurata pe amplasament , modul de manipulare si stocarea acestora sunt prezentate in tabelul nr. 11 .

Sursa Categoria Mod de valorificare/eliminare activitatea de

crestere a porcilor deseu din

agricultura/dejectii animaliere decantate 02.01.01 / 02.01.06

-dejectiile sunt tratate mecanic in statia de epurare de unde impreuna cu namolul de flotatie sunt ulterior deshidratatepe paturi de uscare . Stocarea temporara –pana la 6 luni- pe platforme betonate si in bazine impermeabilizate pana la utilizarea in vederea fertilizarii terenurilor agricole aflate in proprietatea titularului .

activitatea de crestere a porcilor

namol de la platformele de deshidratare

19.08.12

-namolul deshidratat este distribuit pe suprafetele agricole in baza permisului de imprastiere obtinut in conformitate cu prevederile Ordinului MMGA nr.344/2004 .

activitatea de crestere a porcilor

deseu de tesut animalier 02.01.02

-eliminare in conditiile prevazute de normele sanitar-veterinare . Mortalitatile sunt stocate temporar in containere speciale in camera frigorifica si sunt predate SC Cazacios SRL Smardan in vederea incinerarii .

activitatea de intretinere curenta

si casare

deseuri din activitatea sanitar-veterinara

18.02.08

se stocheaza temporar in cadrul complexului zootehnic , intr-un spatiu special amenajat , pana la predarea catre SC Ecofiresistem SRL Constanta

intretinere mijloace auto

ulei uzat 13.02.08*

se stocheaza temporar in rezervoare metalice intr-un spatiu special amenajat pana la livrarea catre societati specializate in




colectarea/valorificarea uleiurilor uzate . intretinere mijloace

auto anvelope uzate

16.01.03 se stocheaza temporar in cadrul fermei intr-un spatiu special amenajat , pe o platforma betonata pana la livrarea catre o societate autorizata pentru colectarea /valorificarea anvelopelor scoase din uz .

intretinere mijloace auto

baterii si acumulatori 16.06.01* 16.06.02* 16.06.03*

( dupa caz )

se stocheaza temporar in cadrul fermei intr-un spatiu special amenajat , pe o platforma betonata pana la livrarea catre o societate autorizata pentru colectarea /valorificarea bateriilor si acumulatorilor uzati .

norme de protectia muncii –

echipamente de protectie si de lucru

deseuri textile 15.02.03

se stocheaza temporar in cadrul fermei intr-un spatiu special amenajat , pe o platforma betonata pana la livrarea catre o societate autorizata pentru colectarea /valorificarea deseurilor textile .

activitatea de curatenie in interiorul si

exteriorul societatii

deseuri menajere 20.03.01

se stocheaza temporar in containere speciale si se evacueaza pe baza de contract incheiat cu SC JT Grup SRL



deseuri PET 15.01.02

se stocheaza temporar in containere speciale pana la valorificare prin societati autorizate



deseuri biodegradabile – spatii verzi

20.02.01

se stocheaza temporar in containere metalice speciale tip municipal pana la eliminare prin societati autorizate

deseuri asimilabile din industrie

ambalaje din hartie si carton

15.01.01

se stocheaza temporar in cadrul fermei intr-un spatiu special amenajat pana la livrarea catre societati autorizate in preluarea acestora ( SC JT Grup SRL )


ambalaje din materiale plastice 15.01.02



ambalaje din lemn 15.01.03



ambalaje din sticla 15.01.07

se stocheaza temporara in containere speciale in vederea valorificarii prin firme autorizate .


ambalaje care contin reziduuri sau substante periculoase ce provin

de la substantele dezinfectante folosite

pe amplasament 15.01.10*

se stocheaza temporar in containere speciale in vederea valorificarii prin societati autorizate

activitatea de intretinere

deseuri metalice 17.04.05

se stocheaza temporar in incinta fermei , intr-un spatiu amenajat –platforma betonata si

periodic sunt predate la SC Remat SA




Deşeurile tehnologice rezultate din activitatea de creştere a porcilor şi activitatea agricolă sunt următoarele: Nr. Deşeuri tehnologice/

Codificare deşeuri Cantitate (t /an)

crt. Materii prime/ produse finite

HG nr. 856/2002

Reg. CE 1774/2002

Gene- rată

Valori-ficata

Elimi- nată

Deşeuri tehnologice / Materii prime pentru instalaţiile de BIOGAZ şi INCINERARE

1. Deşeuri de ţesuturi animale de la creşterea porcilor - mortalităţi

02 01 02 categ. 2 110 - 110

2. Deşeuri de ţesuturi vegetale, resturi vegetale uscate

02 01 03 - 1800 1800 -

3 Dejecţii animaliere – km 4 • solide (nămol primar) • lichide

02 01 06 02 01 01 02 01 06

categ. 2 9.100 79300

9100

79300

-

4 Apă reziduală de la filtrarea dejecţiilor prin sitele parabolice cu efect COANDĂ

02 01 01 categ. 2 1.900 1900

Managementul deseurilor :

Majoritatea deşeurilor rezultate din activităţile de creştere intensivă a porcilor (de la Km aparţin categoriilor de deşeuri nepericuloase: conform HG 856/2002 - privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, din grupele :

02 01 – Deşeuri din agricultură Conform Regulamentului CE nr 1774 deşeurile aparţin categoriilor 2 şi 3,

deasemenea deşeuri nepericuloase . Conform OUG nr. 78/16.06.2000, modificată şi completată prin Legea 211/2011, Legea nr. 101/25.04.2006, OU 61/06.09.2006, Anexa II B – Operaţiile de valorificare aplicate în cadrul proiectului analizat sunt: R1 – Utilizarea în principal drept combustibil sau alte mijloace de generare de energie, prin tratarea deşeurilor în instalaţia de biogaz şi cogenerarea energiei electrice şi termice R10 – Tratarea solului cu rezultate benefice pentru agricultură/ fertilzant pe terenurile agricole proprii : dejectiile lichide şi digestatul R13 – Stocarea de deşeuri înaintea efectuării oricăreia din operaţiile de valorificare numerotate de la R1 la R11, excluzând stocarea temporară, până la colectare, la locul de producere. Aceste deşeuri lichide urmează circuitul existent spre bazinul de omogenizare, al staţiei de epurare , care este prevăzut cu sistem de agitare şi pompă de dozare a părţii lichide, astfel că sînt stocate temporar, înainte de a fi împrăştiate ca fertilizant natural. La aceste deşeuri se adaugă deşeurile menajere şi deşeurile rezultate din activităţile de întreţinere şi reparaţii curente.




Desi considerat deseu , materialul organic rezultat ca dejectii ale suinelor este utilizata in fertilizarea terenurilor agricole proprietatea a titularului . Fertilizarea terenurilor agricole cu dejectii solide si lichide se realizeaza numai dupa trecerea perioadei de stocare necesare pentru stabilizarea /fermentarea de 6 (sase) luni . Transportarea si imprastierea dejectiilor pe terenurile agricole se face de doua ori pe an , toamna –dupa recoltare si primavara –ianinte de insamantare . Aceste dejectii sunt imprastiate pe terenurile agricole ca ingrasamant natural , neexistand efecte negative asupra componentelor de mediu apa ( freatica si/sau suprafata ) .

3.2. Stationarea si realizarea amestecului de dejectii necesar imprastierii pe terenul agricol

Sistemul de colectare si depozitare a dejectiilor a fost prevazut in vederea utilizarii lor

ca ingrasamnat natural . A fost conceput pe principiile codului de bune practici agricole adoptat i tarile UE si recunoscut in prezent si in Romania .

Din activitatea fermei rezulta in general urmatoarele tipuri de deseuri : ð Dejectii animaliere ; ð Pierderi naturale din efectiv ; ð Deseuri menajere .

Dejectiile animaliere se scurg prin fantele gratarului care formeaza mare parte din

pardoseala boxelor , in canalele colectoare , dupa care , prin sistemul de evacuare format din conducte ajunge in statia de epurare unde trece printr-o epurare mecanica . Partea lichida este dirijata in cele doua bazine impermeabilizate cu capacitate de 20.000 mc fiecare .

Transportul mixturii dupa perioada de 4-6 luni de fermentare se face cu ajutorul a 4 cisterne cu capacitatea de 15.000 l fiecare .

Asa cum s-a mentionat anterior , transportarea si imprastierea dejectiilor pe terenurile agricole se face de doua ori pe an , toamna- dupa recoltsre si primvara –inainte de insamantare .

STOCAREA DEJECTIILOR Conform Ordinului comun al MMGA nr. 1182/2005 si al MAPDR nr. 1270/2005 privind

aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole , revizuit in noiembrie 2005 – capitolul VIII , art. 8.1. Consideratii generale privind exploatatiile agro-zootehnice si a instalatiilor tehnologice , la alineatul 124 : “ Se recomanda o perioada de stocare a dejectiilor de 5 luni ( 23-24 saptamani ) atunci cand se evalueaza un risc de poluare in perioada de imprastiere pe teren a dejectiilor , ca urmare a cresterii debitelor de suprafata sau a infiltratiilor datorita perioadei mai lungi de stocare , solului i se da posibilitatea de a se usca si prin urmare de a-i creste capacitatea de absorbtie a nutrientilor din ingrasamintele organice . Perioada de stocare mai indelungata a dejectiilor este benefica arealelor cu/fara sisteme de drenaj , terenurilor in panta , zonelor umede cu precipitatii mai abundente , precum si arealelor din vecinatatea cursurilor de apa”.




Aliniatul 125 precizeaza ca : “ In zonele cu risc mare , trebuie asigurate pana la 6 luni de stocare ( 27-28 saptamani ) . Aceste zone includ regiunile mai reci, cu precipitatii mai abundente . De asemenea , pot fi incluse in aceasta categorie zonele cu folosinta agricola din bazinele lacurilor, cu straturi subtiri de soluri aluviale , slab drenate , precum si a altor areale unde riscul poluarii apelor de la imprastierea dejectiilor este major “. In cazul concret al complexului zootehnic , bazinele de colectare a dejectiilor lichide sunt vidanjabile , dejectiile fiind utilizate la fertilizarea terenurilor agricole. In momentul distribuirii lor pe terenurile agricole dejectiile indeplinesc conditiile impuse prin Ordinul MMGA nr.344/2004 , pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special al solurilor , cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura , Ordinul comun al MMGA nr. 242/2005 si Ordinul MAPDR nr. 197/2005 , privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului , de supraveghere , control, decizii, pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice rezultate din zootehnie , in zone vulnerabile si potential vulnerabile , la poluarea cu nitrati . Acestea stabilesc conditiile de evacuare , stocare si aplicare a dejectiilor rezultate de la fermele de suine pe terenurile agricole , constituind o noua abordare privind epurarea si utilizarea acestora . Majoritatea emisiilor din activitatile fermelor de porci pot fi atribuite la cantitatea , structura si compozitia balegarului . Cantitatea anuala de balegar de porc , urina si mixtura de dejectii sunt produse care variaza functie de categoria de productie , continutul de nutrienti al hranei si sistemul de baut aplicat, ca si de diferite stadii de productie , cu metabolismul lor tipic. Cu cat sunt mai ridicate stadiile de sacrificare , cu atat sunt mai ridicate nivelele de mixtura de dejectii . Aceste valori sunt prezentate in tabelul nr. 12 . categorie suine productie ( kg/cap/zi) productie in mc/cap

balegar urina slam balegar per luna per an porci (80-100kg) 2 1-1,2 3-7,2 0,09-0,13 1,1-1,5

Daca se tine cont de sublinierea existenta in Ordinul MMGA si aMAPDR nr.1182/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole –art. 4.2. Ingrasaminte organice , alineatul 68 : “ ingrasamintele organice cu un raport scazut C/N ( mai mici de 15 ) , cum sunt dejectiile fara asternut de paie, evolueaza rapid ( de exemplu : nitrificarea gunoiului de porc are loc in trei pana la cinci saptamani “, dejectiile care sunt colectate in ultimul interval de timp , inainte ca materialul sa fie imprastiat se afla in amestec omogen cu restul materialului si nu reprezinta decat cel mult 4% dintotalul acestora. Imprastierea materialului pe camp se va executa cel mai devreme la 4 saptamani de la ultima depopulare a adapostului . Amestecul biologic –ingrasamant natural –astfel pregatit este optim pentru a fi introdus in sol , el neafectand –sub nici un aspect –solul sau culturile agricole care se vor dezvolta pe aceste sole .




4. IMPACTUL POTENTIAL , INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA , ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA 4.1. Ape

4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului

Amplasamentul Complexului zootehnic apartinand SC Carniprod SRL se afla situat la cca 3,2 km fata de Dunare ,intr-o zona neinundabila . Zona in care se vor amplasa cele doua hale nu prezinta pericol de inundare , nici in perioada cu ploi torentiale , deoarece exista o panta naturala a terenului care permite scurgerea apei pluviale. Lucrarile de constructie a celor doua hale se vor realiza astfel incat sa nu permita stagnarea apei pe amplasament .

Fig.6 - Distanta fata de Dunare

Fig.7- Foto de pe amplasamentul unde se vor construi celor doua hale ( Badea Gh. )




Apa subterana nu a fost identificata pe amplasamentul Complexului zootehnic pana la primul strat de piatra ( cca 6-8 m ) . Din datele furnizate de titular , panza freatica pe amplasamentul fermei se situeaza sub adancimea de 45 m . Pentru monitorizarea calitatii apei freatice s-au realizat 4 foraje de observatie : 2 amonte si 2 aval pe directia de curgere a apei subterane , in apropierea depozitului de combustibil , respectiv in apropierea statiei de epurare si a platformelor de depozitare temporara a dejectiilor . In capitolul 6.1. Informatii privind monitorizarea factorilor de mediu s-a mentionat ca in anul 2011 in forajele de observatie NU s-a observat apa .

4.1.2. Alimentarea cu apa

Sistemul de alimentare cu apa se realizeaza din subteran, bazin hidrografic DUNAREA XIV-1. Apa este captata prin intermediul unui foraj situat in apropierea lacului ZAGHEN, la o distanta de cca 3 km de obiectiv, in punctul de captare BOGZA. Caracteristicile forajului:

- Numarul puturilor: 1 buc; - Diametrul putului: 400 mm; - Adancimea: 20 m; - Debit: 20,2 l/s; - Nivel hidrostatic: 2,0 m; - Nivel hidrodinamic: 5,0 m; - Interval captat: semiartezian; - Granulometrie: argila; - Anul punerii in functiune: 1981.

Forajul este echipat cu doua pompe actionate electric:

- 1 electropompa SADU 100 x 4b cu: Q = 80 mc/h; h = 100 mCA; p = 35 kW; n = 3000 rpm;

- 1 electropompa MCHZ 20 A cu: Q = 100 mc/h; h = 340 mCA; p = 35 kW; n = 3000 rpm. Aductiunea se realizeaza printr-o conducta de azbociment cu Dn 250 si lungimea de

cca. 2500 m. Inmagazinarea apei se face in 2 rezervoare din beton armat cu capacitatea de cate

200 mc fiecare. Apa este folosita pentru adaparea a cca. 30 000 animale cazate in obiectiv, consumul

uman pentru cca. 120 de oameni, pentru bucatarie, pentru spalatoria de echipament si pentru igienizarea celor 15 hale.

Distributia apei de la rezervoare catre halele de animale se face printr-o conducta din azbociment cu Dn 150 si lungimea de cca. 900 m. La acesta retea se va racorda fiecare hala printr-o teava Dn 100 PEHD, montata ingropat sub adancimea de inghet care va asigura atat debitul cat si presiune necesara - alimentarea cu apa rece pentru adaparea animalelor si alimentarea cu apa rece pentru igienizarea spatiilor.

Functionarea este permanenta, 365 zile/an , 24 ore/zi .




Volumul zilnic maxim autorizat este de 895,93 mc/zi ( 10,37 l/s ). Volumul minim asigurat de sursa este de 746,62 mc/zi ( 8,64 l/s ) . Facem precizarea ca apa extrasa din foraj este potabila si nu mai este nevoie de o tratare suplimentara .

Conform prevederilor Autorizatiei integrate de mediu modul de folosire al apei este : - necesarul total de apa :

ð Maxim zilnic = 836,54 mc/zi ð Mediu zilnic = 697,12 mc/zi ; ð Anual =254,54 mii mc .

- cerinta totala de apa :

◊ Maxim zilnic = 895,93 mc/zi ◊ Mediu zilnic = 746,62 mc/zi ◊ Anual = 272,52 mii mc .

Norma de apa :

§ Igienico-sanitare =50 l/om zi ; § Cantina = 22 l/ om zi ; § Porci grasi = 31 l/cap zi; § Purcei sugari si tineret =12 l/cap zi ; § Scroafe =100 l/cap zi ; § Scrofite = 36 l/cap zi ; § Vieri =30 l/cap zi

Pentru halelor proiectate, consumul de apă proaspătă utilizată pentru spălarea

canalelor de colectare a dejecţiilor este cca 20,24 m3/zi. Situatia existenta Din situatia existenta la consumurile de apa (furnizata de beneficiar) rezulta

urmatoarele: Consumul de apa pentru spalari este de 438 mc/zi din care apa uzata fara dejectii:

438 mc/zi x 0,65 = 284,7 mc/zi. Acest debit de apa (dejectii lichide) in 120 de zile va umple aceste bazine cu o

capacitate de 34.165 mc, in proportie de 85%. Situatia proiectata Numar locuri in halele proiectate: 4.400. Consumul zilnic mediu de apa pe loc este de 8,4 l/zi/loc total conform BREF/BAT si

defalcat: - 3,73 l/zi – pentru baut; - 4,60 l/zi – pentru spalari. Necesarul zilnic pentru apa de spalat:




4.400 x 4,60 l/zi = 20,24 mc/zi

Bilantul consumului de apa exprimat in mc/zi si mc/an este redat in tabelul nr. 13 apa prelevata din sursa

mc/zi , mc/an apa

recirculabila/reutilizabila mc

consum industrial

pentru compensarea pierderilor cu circuit inchis p

roce

s te

hno

logic

surs

a d

e a

pa

consu

m t

ota

l de a

pa m

c/a

n

tota

l

consu

m m

ena

jer

apa

su

bte

rana

apa

de s

up

rafa

ta

apa

su

bte

ran

apa

de

supra

fata

apa

de la

pro

priu

l ob

iect

iv

apa

de la

alte

ob

iect

ive

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 crestere

suine retea

proprie

254

.540

916

,17

261

98

6

20,2

4

744

6

893

,93

254

.540

- - - - -

4.1.3. Managementul apelor uzate

Apele tehnologice uzate , cu dejectii sunt colectate prin canale de pardoseala acoperite cu gratare , prevazute cu praguri pentru asigurarea pernei de apa permanente si sunt evacuate in reteaua de canalizare a fermei . Reteaua de canalizare este realizata din conducte de azbociment cu D=250 mm , are o lungime de 2500 m si preia toate apele provenite din activitatea fermei ( inclusiv apele pluviale de pe platformele betonate si acoperisuri . Apele colectate sunt transportate la statia de epurare printr-o conducta de azbociment cu d=400 mm si lungime de 2500 m . Volumele de ape uzate evacuate din Complex ( fara cele doua hale proiectate ) sunt : - volum mediu evacuat = 5937,3 mc/zi ; - volum maxim evacuat = 716,7 mc/zi ; - volumul anual evacuat = 281.014 mc . Apele uzate e[urate mecanic in statia de epurare sunt stocate in 2 bazine tricompartimentate ( fiecare dotat cu 2 bazine de primire si omogenizare si un bazin de stocare finala ) avand capacitatea totala de 40.000 mc , impermeabilizate cu folie HDPE si dotate cu 8 conducte de monitorizare a calitatii impermeabilizarii .

Apa din bazinele de stocare este utilizata pentru fertilizarea terenurilor agricole detinute de SC Carniprod SRL Tulcea , insumand o suprafata de 577,48 ha .




Namolul rezultat de la statia de epurare este depozitat pe 4 platforme de deshidratare, betonate , cu suprafata de 750 mp fiecare , iar dupa incheierea procesului de mineralizare este folosit la fertilizarea terenurilor agricole . Sursele de emisie in apa sunt prezentate in tabelul nr. 14

sursa generatoare natura apei poluanti in apa uzata mod de evacuare 1 2 3 4

Activitatea de productie ape uzate din halele de productie

-suspensii -substante oxidabile, in special organice -compusi cu azot -sulfati

Separarea mecanica a fractiunii solide

Activitatea administrativa ape uzate menajere -suspensii - substante oxidabile - detergenti -compusi cu azot

Separarea mecanica a fractiunii solide

precipitatii ape pluviale de pe acoperisuri si platforme

betonate

- suspensii - substante extractibile

colectarea prin reteaua de canalizare si se evacueaza odata cu apele uzate tehnologice in statia de epurare

Surse potentiale de poluare a apelor pot fi:

- aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a fluidului rezidual; - neetanseitati ale unor zone de racord; - depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de colectare, - deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol, pot ajunge in apele freatice.

Efectul pozitiv pe care-l are realizarea proiectului pe amplasamentul indicat este acela ca proiectul este situat la distanta fata de cea mai apropiata apa de suprafata si tehnologia utilizata nu evacueaza ape uzate direct sau indirect in receptori naturali subterani si supraterani. Volumul zilnic maxim asigurat la surse pentru alimentarea cu apă potabilă a folosinţei este de 877,25 mc/zi Pentru halelor proiectate, consumul de apă proaspătă utilizată pentru spălarea canalelor de colectare a dejecţiilor este cca 20,24 m3/zi. Principalii poluanţi pentru apele uzate tehnologice sunt suspensiile şi materii organice. Apele uzate tehnologice provenite de la spălări utilaje şi pardoseli au aproximativ următoarele valori ale concentraţiilor principalilor poluanţi:

- suspensii : max. 400 mg/l - CBO5 : max. 600 mg/l - Detergenţi: max. 0,5 mg/l Aceste ape, având în vedere ponderea nesemnificativă, de cca 1,4% comparativ cu volumul total de dejecţii, sunt colectate prin sistemul de canalizare interioară şi exterioară şi dirijate spre staţia de tratare, unde sunt filtrate cu ajutorul sitelor parabolice cu efect COANDĂ. Fracţiunea solidă rezultată este stocată pentru macerare în cele 4 platforme de




cîte 750 mp fiecare, de unde sînt apoi utilizate ca îngrăşămînt natural pe terenul agricol propriu în baza permisului de aplicare emis de ARBDD. Apele rezultate din sitele parabolice cu efect COANDĂ sînt pompate în cele 2 bazine de stocare de cate 20.000 mc fiecare de unde, după maturare, sunt distribuite pe terenul agricol propriu, cu mijloace tehnice adecvate, aflate în dotarea unităţii. Din procesul tehnologic al statiei de epurare descrisa la capitolul 2 rezulta faptul ca apele rezultate dupa epurare nu sunt descarcate in emisar ele fiind distribuite pe terenurile agricole proprii. Din bilantul debitelor apelor evacuate in sistemul de canalizare existent al complexului rezulta faptul ca atat statia de epurare cat si sistemul de colectare este dimensionat sa preia si debitele de ape uzate ale acestor hale proiectate.

BILANTUL DEBITELOR DE APA CONSUMATE SI EVACUATE IN SISTEMUL DE CANALIZARE EXISTENT

Situatia capacitatii proiectate si executate a statiei de epurare conform datelor

furnizate de beneficiar: Debitul orar de ape uzate la intrarea in statie este: 20 mc/h. Cantitatea de ape uzate pe zi la statia de epurare: 20 mc/h x 16 ore/zi = 320 mc/zi Cantitatea de ape uzate a fost calculata pentru un nr. de 30.000 locuri. Aceasta

estimare se refera la ocuparea maxima a locurilor de cazare, in realitate sunt multe situatii cand numarul de animale nu atinge 4400 de capete.

Bazinele de stocare existente au fost dimensionate la capacitatea de 40.000 mc (2 x 20.000 mc), insemnand ca timpul de stocare in aceste bazine este de 120 zile.

Separarea apelor uzate in filtrele parabolice se realizeaza in urmatoarele proportii: - 22,50% - fractiune uscata; - 77,50% - fractiune lichida.

Cantitatea de apa evacuata in cele 2 rezervoare de stocare: 22,24 x 77,50% = 15,68 mc/zi Rezulta ca in perioada de 120 de zile de stationare a apei in bazinele de stocare va fi:

15,68 mc/zi x 120 zile = 1.881,60 mc/ciclu. Aceasta reprezinta o umplere de inca 4,7%. Rezulta ca in situatia suplimentarii complexului cu un numar de 4.400 de capete,

capacitatea de umplere a celor doua bazine pentru o perioada de 120 de zile de stationare este de 89,70%.




4.1.4. Prognozarea impactului

Complexul zootehnic nu emite atunci cand se respecta tehnologia de lucru substante

poluante care sa afecteze calitatea apelor subterane si de suprafata . Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si subetrane este nesemnificativ . Sursele potentiale de poluare a apelor pot fi : - deversari necontrolate de balegar ( pot aparea numai in situatii accidentale ) ; - aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a dejectiilor ; - neetansitati ale unor zone de racord ; - depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinelor colectoare , avand ca rezultat deversarea apelor reziduale , care prin infiltare in sol pot ajunge la apele freatice . In prezent fermele de suine nu mai prezinta un pericol major de poluare a apelor de suprafata sau a panzei freatice , datorita solutiilor constructive performante si a tehnologiilor avansate de izolare a bazinelor de stocare a dejectiilor . In conscinta , ferma zootehnica apartinand SC Carniprod SRL NU prezinta un pericol de poluare a componentei de mediu – APA . Nu se fac evacuari de ape uzate in emisar ( fluviul Dunarea ) , apele uzate provenind din procesele specifice cresterii si ingrasarii suinelor dfiind depozitate si utilizate ca ingrasamant natural , dupa o perioada corespunzatoare de biodegradare microbiologica a acestora ( 4-6 luni ) . Evacuarea si imprastierea pe terenurile agricole a dejectiilor de la suine se poate considera ca o solutie de ingrediente complexe cu rol de fertilizant de inalta valoare.

Pentru a stabili inalta calitate a compozitiei materialului semilichid care se distribuie pe terenurile agricole , enumeram cateva dintre componentele principale care se regasesc in acest amestec : tabel 15

nr. crt.

compus concentratie ( %)

1 apa 72 2 materii organice diverse 25 3 azot total ( N) 0,45 4 fosfor (P2O5 ) 0,19 5 potasiu ( K2O ) 0,60 6 calciu (CaO) 0,15

Daca ne referim la apele subterane , acestea asa cum s-a explicat si in capitolele

anterioare , acestea se monitorizeaza lunar .




4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

In perioada de constructie si exploatare a celor doua hale se recomanda amenajarea terenului in asa fel incat sa permita evacuarea rapida a apelor din precipitatii . Se vor lua masuri pentru excluderea infiltratiilor de apa in terenul de fundare atat in timpul executiei cat si pe toata durata de exploatare a complexului , prin colectarea si indepartarea apelor pluviale si intretinerea corespunzatoare a sistemului de canalizare . Pentru utilizarea eficienta, dar economica a apei au fost prevazute urmatoarele actiuni:

- Curatirea adaposturilor pentru animale si a echipamentelor cu curatitoare de inalta presiune la sfarsitul ciclului de crestere al fiecarui lot de animale. Volumul de apa luat in considerare, care va fi utilizat pentru curatenie – cu un sistem de inalta presiune, va fi de 0,25 m3/cap/an;

- Pentru contorizarea apei captate si in vederea monitorizarii consumului, in cabina putului s-a prevazut montarea unui apometru;

- Fiecare boxa este dotata cu o suzetă de pentru adapare pozitionat pe centrul boxei si una pozitionata pe peretii despartitori dintre boxe, consumul zilnic de apa pentru porci fiind de 0,01 m3/cap/zi;

Calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin scurgere. In cazul in care datorita neglijentei , neetanseitatii conductelor etc. se va produce accidental o poluare cu ape neepurate se recomanda aplicarea urmatoarelor masuri :

Ø Inchiderea imediata a sursei de poluare , pentru limitarea intinderii zonei poluate ; Ø Colectarea poluatului ( in masura in care acest lucru este posibil ) ; Ø Limitarea intinderii poluarii ( materiale absorbante , baraje absorbante ) .

In cazul unei exploatari normale , in care se respecta procesul tehnologic si masurile

de prevenire , impactul acestei activitati asupra factorului de mediu APA este nesemnificativ . De asemenea , probabilitatea de poluare a apelor de suprafata este extreme de redusa ( distanta pana la emisar fiind de 3,2 km si nu se fac evacuari de ape uzate ) .




4.2. AERUL

Clima in judetul Tulcea este temperat-continentală cu influen e sub-mediteraneene. Iarna se face sim it aerul arctic, din nord, care provoacă scăderea temperaturii. Temperatura maximă înregistrată a fost de 38,7 grade, iar minima a fost de -26,8 grade în anul 1942. Temperatura medie anuală din Tulcea este una dintre cele mai ridicate din ară, fiind de 10,8 grade. Precipita iile medii anuale sunt de 350-500 mm. Debitele Dunării sunt în medie, la Tulcea, de aproximativ 5000-6000 mc/s, minimele fiind de 2000 mc/s, iar maximele de 15.000-16.000 mc/s.

Vânturile predominante bat cu o frecvenţă mai mare dinspre NE (18,3%), urmate de cele dinspre NV (17,1%), dinspre E (15,2%) şi dinspre N (13%), cu viteze medii anuale cuprinse între 0,8 şi 5,3 m/s. În timpul verii, în condiţii de stabilitate atmosferică se manifestă o circulaţie termică locală a aerului, sub forma brizei de mare (ziua) şi a brizei de uscat (noaptea), care se resimte la o distanţă de 10 - 15 km spre interiorul uscatului.

Vecinătăţi: - La nord-vest: Municipiul Tulcea, la aprox. 4 Km distanţă. - La sud: Satul Malcoci, comuna Nufărul, la aproximativ 2 Km.

Sursele de emisie in atmosfera sunt prezentate in tabelul nr. 16 . Proces generator

Sursa Caracteristici Poluanti Puncte de emisie

Emisii punctiforme Centrala termica centrala termica 3 cazane

termice care functioneaza cu CLU

surse minore CO, CO2,SO2,NOX,pulberi

un cos de evacuare

Emisii difuze Proces tehnologic/activitate prepararea furajelor si nutreturilor pentru hrana animalelor

micro FNC surse minore pulberi in suspensie moara, selector/desprafuitor, omogenizare/dozare,uscator cereale

activitatea de crestere a porcilor ; fermentatie enterica managementul deseurilor

halele de crestere si ingrasare statie de epurare ape reziduale si platforme depozitare dejectii

surse minore ( aerisiri si emisii difuze de la hale) emisii difuze in aer liber

metan , amoniac, NOx, pulberi in suspensie , CO2, H2S

prin sistem de ventilatie statie de epurare si platforme




Sistemul de ventilatie al halelor : tabel 17

tip hala tip adapost sistem ventilatie

Norme de ventilatie*

mc/ora/animal in adapost

incalzit/neincalzit la 18

0 C

nr. capete/ hala capacitate proiectata

ventilatie/hala

gestatie/monta 4 compartimente /hala ventilatie naturala

iarna 7-10 (neincalzit) vara 50

800 iarna -8000 mc/h vara 40.000 mc/h

8 compartimente/hala 2 ventilatoare/compartiment

16x6400 mc/h 16x0,53 kW

maternitate

1 ventilator lateral/hala (nr.3 si 4 ) pt eliminarea NH3 , pornire 1 data/zi


H3/2 :39x2=78 H4/1 : 45x4=180 H4/2 :36x4=144 H5 :45x4=180 1x 1000 mc/h

11x0,75 kW

crestere purcei (tineret )

6 compartimente/hala 2 ventilatoare/compartiment


480x6=2880 12x9930mc/h 12x0,5 kW

ingrasare 4 compartimente/hala ventilatie naturala

13 iarna ( neincalzit ) 55 vara

400 x 4=1600 iarna -20.800mc/h vara -88.000 mc/h

ingrasare hale noi 42 boxe a cate 44 locuri fiecare hala ventilatie naturala

13 iarna ( neincalzit ) 55 vara

42 x 44 = 1848 iarna -23.100mc/h vara -101640mc/h

din literatura de specialitate durata de functionare a ventilatoarelor ( estimata ) : 5-15 min/ora iarna si 10-30 mi/ora vara

a. Surse de poluare pentru aer în perioada de construcţie Şantierele de construcţii pot reprezenta o sursă de poluare a atmosferei cu: - gaze de ardere provenite de la mijloacele de transport mobile şi unele utilaje de construcţii fixe; - pulberi sedimentabile şi în suspensie, mai ales pe timp uscat. Concentraţiile de pulberi sunt variabile, în funcţie de starea vremii, anotimp, vânt, disciplina de lucru. Din aceste considerente, se recomandă luarea unor măsuri de protecţie, mai ales pe timp uscat, astfel: - montarea unor plase, realizarea unor înprejmuiri pentru protecţia incintei şantierului; - stropirea căilor de acces la şantier, dar şi alte măsuri care conduc la reducerea nivelului de emisii de gaze de ardere, respectiv:

- limitarea traficului de şantier şi funcţionarea utilajelor la traseele şi programul de lucru specificat; - întreţinerea corespunzătoare a drumurilor, a mijloacelor de transport şi a utilajelor; - reducerea vitezei de deplasare a utilajelor de construcţii; - verificarea tehnică a utilajelor; - optimizarea manevrelor tuturor utilajelor de construcţii şi transport.

Distanţa de cca. 1000 m până la limita satului Malcoci şi de cca. 4,0 km până la municipiul Tulcea va reduce semnificativ intensitatea impactului generat.




b. Principalele surse de emisii în aer datorate obiectivului analizat in functiune sunt:

- sistemul de evacuare, colectare, stocare şi recirculare a dejecţiilor în halele modernizate de creştere a porcilor; - bazinele de stocare a dejecţiilor lichide pe o perioadă de 3 – 4 luni în vederea deshidratării şi macerării; - împrăştierea fertilizanţilor naturali pe terenurile agricole;

Poluanţii emişi în atmosferă de sursele staţionare, difuze şi punctiforme menţionate

mai sus, precum şi măsurile prevăzute pentru depoluare/reducere a poluării aerului sunt prezentate în tabelul de mai jos: tabel 18

Nr. crt.

Denumire sursă Poluanţi în aer

Măsuri de reducere a poluării

1. Sistemul de evacuare, colectare, stocare, recirculare a dejecţiilor în halele

ø NH3 ø N2O

(NOx) ø H2S ø CO2 ø CH4 ø Pulberi ø Mirosuri

- Sisteme închise; - Rezervor de colectare/stocare dejecţii – acoperit; - Bioenzime; - Agitare dejecţii numai la recirculare şi golire.

2. Împrăştierea fertilizanţilor lichizi pe terenurile agricole

ø NH3 ø N2O ø H2S ø CO2 ø CH4 ø Mirosuri

- Cisterne speciale de împrăştiere a fertilizanţilor lichizi, prevăzute cu sisteme eficiente de încorporare în sol.

Sistemul de evacuare, colectare, stocare şi recirculare a dejecţiilor în halele proiectate Dejecţiile sunt colectate şi stocate temporar în canalele aflate în halele de animale. Se au în vedere următoarele măsuri pentru optimizarea acestor activităţi: 1. Creşterea suprafeţei cu grătare la cca. 70 % din suprafaţa boxelor, cu efect benefic asupra emisiilor datorită faptului că, pardoseala adăposturilor va rămâne curată, fiind împărţită în două zone distincte:

• zona cu grătare – zona murdară, unde animalele elimină urină şi dejecţii solide, care cad în canale prin grătare;

• zona fără grătare – zona curată, pentru odihnă şi relaxare. 2. Realizarea unor praguri în canalele de colectare care permit formarea unei perne de apă şi urină, prin care se evită uscarea dejecţiilor solide, dar se permite transportul dejecţiilor spre rezervorul de colectare exterior.




3. Stocarea temporară a dejecţiilor în bazinele exterioare de colectare, acoperite, reducîndu-se suprafaţa de contact cu aerul a acestor dejecţii şi implicit se reduc şi emisiile/mirosurile emanate pe perioada de stocare. 4. Agitarea amestecului de dejecţii numai la recircularea dejecţiilor pentru spălarea canalelor şi la golirea bazinelor, corelat cu un tratament bioenzimatic al dejecţiilor în bazine, se asigură o descompunere minimă/controlată a materiei organice şi deci o reducere şi a mirosurilor/emisiilor. 5. Spălarea canalelor interioare, la intervale mari de timp (de cca. 3 luni) cu dejecţii recirculate, se pot înregistra pe perioada recirculării (după depopularea halelor) anumite niveluri crescute de emisii în interiorul halelor. Emisiile ce pot rezulta din aceste activităţi sunt: CH4, NH3, N2O/NOX, H2S, CO2, pulberi, mirosuri. Prin aplicarea măsuri de stocare şi recirculare a dejecţiilor în halele modernizate, se estimează o reducere cu cca. 20 – 40 % a emisiilor de NH3, aşa cum rezultă şi din datele BREF/BAT/ILF prezentate în tabelul 3.35, pag. 121, în cazul pardoselilor parţial perforate, comparativ cu pardoseala solidă şi absorbantă. Acest sistem determină însă, o creştere a emisiilor specifice de CH4 şi N2O. Tabelul de mai jos ilustrează nivelurile de emisii de CH4 , N2O şi NH3 ( tabel 19 )

Specii Sistemul de hale NH3 1)

kg/loc/an CH4

2)

kg/loc/an N2O 2)

kg/loc/an

Pardoseală: - Complet perforată

1,35 – 3,0 2,8 – 4,5 0,02 – 0,15

- Parţial perforată

0,9 – 2,4 4,2 şi 11,1

0,59 – 3,44

Porci la îngrăşat

> 30 kg

- Solidă şi absorbantă

2,1 - 4 0,9 – 1,1 0,05 – 2,4

1) Cele mai reduse niveluri de NH3 sunt realizate prin aplicarea tehnicilor end–of-pipe 2) Nivelurile min. şi max. raportate

Emisiile de metan Emisiile de metan se estimează prin calcul, utilizând factorii de emisie CORINAIR (întrucât pentru metan nu sunt disponibile metode analitice sau instrumentale şi nici limite de emisie prevăzute în Ord. MAPPM 462/93):

• 1 –1,5 kg/cap porc la îngrăşat/an emisii la adăposturile de animale; • 7 kg/cap porc la îngrăşat/an prin fermentaţia anaerobă a dejecţiilor; • emisia totală anuală (considerând 8 kg CH4/cap porc la îngrăşat/an la capacitatea de

4400 capete livrate la abator/an): 35,2 t CH4/an. Emisiile de NH3 şi N2O Factorii de emisie CORINAIR 2001 pentru emisia de amoniac sunt, pe animal şi an agricol, conform notei 1 la tab 4.1 Group 10 program CORINAIR:

• porci la îngrăşare: 2,89 kg/cap/an de la adăposturi




0,85 kg/cap/an de la depozitare dejecţii în afara adăpostului 2,65 kg/cap/an de la împrăştiere dejecţii pe sol 6,39 kg/cap/an total emisie Se împrăştie doar dejecţiile solide pe sol, deci emisiile totale sunt mai mici. La o capacitate instalată de 4400 capete livrate emisia totală de NH3 calculată cu factorii de emisie CORINAIR este: de 28,16 t/an NH3 Emisiile de NH3, N2O şi pulberi măsurate în condiţii atmosferice: temperatura 33°C, calm atmosferic/vânt slab, soare sunt prezentate în tabelul de mai jos ( 20 ):

Debit masic

mediu, g/h

Sursa

Debit

măsurat,

m3/h

NH3,

mg/m3

NOX

mg/m3

Pulberi în suspensie,

mg/m3 (valori

momentane)

Alte

emisii măsurate

NH3, NOX

Hala îngrăşare 27.900 –42.000

3,8 - 5,7 nedecelabil 0,03 H2S-

0,7 mg/m3 166

0

Hala îngrăşare 27.900 –55.800

3,8 0 – 2,05 0,11 CO2 0,06%

159 36

Valori admise Ord M S 1957/ 1995 Concentraţii admisibile în atmosfera zonei de muncă

Concentraţia medie mg/m3 15 5 4* Concentraţia de vârf mg/m3 30 8 -

Valori limită de emisie Ord MAPPM 462/93

concentraţie mg/m3 la debit masic g/h

30 > 300

500

> 5000 50

> 500

Emisii totale, g/h

Emisie totală la adăposturi(concentraţii şi debite medii), g/h 2.125 246 Emisie totală la adăposturi (concentraţii şi debite maxime), g/h 2.841 547

Emisii la epurarea fizico-chimică (incintă flotaţie) 132 40

* N2O se măsoară şi ca NOX

** pulberi totale de cereale şi făină

Concentraţiile determinate se situează mult sub pragul de alertă la emisiile de NH3, pulberi şi NOX, conform Ord. MAPPM 462/93, şi nici din punctul de vedere al concentraţiei admise la locul de muncă nu s-au sesizat probleme. Debitele masice de amoniac şi oxizi de azot eliminate din adăposturi (fermentaţie enterică şi emisii din dejecţii în hală), presupunând o emisie constantă pe tot parcursul anului, sunt:

• valori medii: 2,125 kg/h NH3, respectiv 18,6 t/an, 0,246 kg/h NOX, respectiv 1,92 t/an




• valori maxime 2,841 kg/h NH3 şi 24,9 t/an

0,547 kg/h NOX, respectiv 4,8 t/an c. Bazinele de stocare a dejecţiilor lichide pe perioada interdictiei de aplicare Emisiile ce pot rezulta de la bazinele impermeabilizate de stocare a dejecţiilor lichide sunt: NH3, H2S, CO2, CH4, N2O. Măsuri de reducere a poluării aerului:

• bazinele de deshidratare sunt concepute astfel încât procesul de descompunere să fie unul mixt, aerob şi anaerob, iar mirosurile emise să fie cât mai reduse;

• se va încerca un tratament bio-enzimatic al dejecţiilor cu bio-enzime SunnyGlobe pentru asigurarea unui sistem curat, fără emisii urât mirositoare. Mirosurile vor fi reduse în zona lagunelor de stocare în jurul valorii de 20 ppm, datorită tratamentului bio-enzimatic;

Pentru reducerea concentratiilor de amoniac, a mirosurilor din hala si fluidizarea dejectiilor, beneficiarul introduce saptamanal in perna de apa o bioexima ACTIV A si ACTIV B cate 300 g pentru fiecare din cele doua compartimente mari ale halei.

Emisiile de poluanţi în atmosferă, rezultate din depozitarea dejecţiilor lichide şi a digestatului în bazinele impermeabilizate, se încadrează în valorile limită de emisie prevăzute în tabelul de mai jos: Emisia de NH3 de la diferite sisteme de depozitare a dejecţiilor pentru CREŞTEREA INTENSIVĂ A PORCILOR Tabel 21

Factor, kg/cap/an

Pierdere, (%)

Specii

Tehnica de stocare a nămolului şi gunoiului solid

NH3 NH3

Dejecţiile solide pe o haldă 2,1 20-25 Depozitarea urinei - 40-50 Dejecţia în amestec în rezervoare supraterane 2,1 10

Porci

Dejecţia în amestec în bazine (lagune) semiîngropate - 10

Factorii de emisie CORINAIR 2001 pentru emisia de amoniac sunt, pe animal şi an agricol, conform notei 1 la tab 4.1 Group 10 program CORINAIR: Tabel 22

Factor, kg/cap/an

t/an Specii Tehnica de stocare a nămolului şi gunoiului solid

NH3 NH3

Porci îngrăşare Depozitare dejecţii în afara adăpostului 0,85 42,5




Împrăştierea fertilizanţilor lichizi pe terenurile agricole Emisiile ce pot rezulta din procesul de împrăştierea fertilizanţilor lichizi pe terenurile agricole sunt: NH3, H2S, CO2, CH4, N2O. Pentru reducerea emisiilor de amoniac, în vederea diminuării mirosurilor, în procesul de împrăştiere pe sol a fertilizanţilor, un factor important este încorporarea rapidă în terenul arabil. Astfel, drept dispozitiv de aplicare s-au prevăzut injectoare pentru mirişte şi teren arat cu discuri, lăţime de lucru 3 m, ce asigură depunerea fertilizantului lichid la rădăcina plantelor în vegetaţie, pe mirişte sau teren arat. Se respecta prevederile cuprinse în Codul Bunelor Practici Agricole, cu precădere Calendarul de interdicţie pentru împrăştierea îngrăşămintelor. Sunt avute în vedere condiţiile atmosferice la planificarea activităţilor din care rezultă mirosuri neplăcute persistente, pentru a evita perioadele defavorabile dispersiei pe verticală a poluanţilor (inversiuni termice, timp înnourat). În acest fel, se va preveni transportul mirosului la distanţe mari. Factorii care influenţează nivelurile de emisie ale amoniacului în aer, în timpul împrăştierii pe sol, conform tabelului 3.37, pag. 124, BREF – BAT pentru CREŞTEREA INTENSIVĂ A PORCILOR: Tabel 23

Factor Caracteristici Influenţa

pH pH-ul scăzut dă emisie mai scăzută Capacitatea de schimb cationic a solului (CEC)

CEC mare conduce la emisii mai scăzute Sol

Nivel de umezeală a solului

Ambiguu

Temperatură Temperatură mai ridicată – emisii mai mari Precipitaţii Cauzează diluţie şi o mai bună infiltrare, fiind

emisii mai scăzute în aer dar mai mari în sol Viteza vântului Viteze mai mari – emisii mai mari

Factor climatic

Umiditatea aerului Nivel mai mic – emisii mai mari Metoda de aplicare Tehnica pentru emisii joase Tipul de gunoi s.u. – conţinut, pH, concentraţii amoniac

Management Timp şi doza de

aplicare Pe vreme de căldură, uscăciune, soare şi vânt, acestea trebuie evitate; dozele prea mari influenţează timpul de infiltrare.

Factorii de emisie CORINAIR 2001 pentru emisia de amoniac sunt, pe animal şi an agricol, conform notei 1 la tab 4.1 Group 10 program CORINAIR: Tabel 24

Factor, kg/cap/an

t/an Specii Tehnica de stocare a nămolului şi gunoiului solid

NH3 NH3

Porci îngrăşare

Împrăştiere dejecţii pe sol 2,65 132,5




Principalele surse de poluare a aerului in periada de executie a lucrarilor vor fi reprezentate de utilajele angrenate in realizarea investitiei ; camioane, buldozere , excavatoare , compactoare . Aceste surse de poluare a aerului – gazele arse de la esapament se pot constitui ca surse mobile de poluare . Pentru detereminarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au utilizat factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in metodologia Corinaire pentru traficul auto ( grupa SNAP 07 ) . Astfel , pentru motoarele Diesel , specifice autovehiculelor grele , factorii de emisie ( exprimate in kg/1000 litri ) :

o particule 1,560 ; o SOx 3,240 ; o CO 27,00 ; o Hidrocarburi 4,440 ; o Aldehide 0,360 ; o NOx 44,40 ; o Acizi organici 0,360 .

Estimarea emisiilor s-a efectuat tinanad cont de consumul specific de motorina ( 30

litri/ora la functionarea concomitenta a trei utilaje si compararea cu concentratiile maxim admise :

tabel 25 indicator concentratie CMA

particule 46,8 g/h 500 g/h

SOx 97,2 g/h 5000 g/h

CO 810 g/h limita nespecificata

Hidrocarburi 133,2 g/h 3000 g/h

Aldehide 10,8 g/h 100 g/h

NOx 1332 g/h 5000 g/h

Acizi organici 10,8 g/h 200 g/h

Potential pot exista emisii fugitive de compusi volatili degajati din dejectiile depozitate in

bazinul de stocare : § Hidrogen sulfurat ( sub 0,01 % ); § Amoniac ( sub 0,02 % ) § Dioxid de carbon ( sub 0,3 % ).




4.2.2. Prognozarea impactului

Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti atmosferici , pe amplasamentul lucrarilor .

Intensificarea activitatii de transport , in cadrul terenurilor aferente executiei obiectivului nu va determina afectarea calitatii aerului .

Pentru perioada de exploatare a investitiei emisia de gaze arse datorate motoarelor cu ardere interna vor exista , exclusiv , in perioadele de golire a bazinelor de dejectii destinate aplicrii pe terenurile agricole , de la vidanjele de transport si in perioadele de depopulare/populare a halelor cu suine , de la camioanele de transport .

Emisiile specifice activitatilor complexului zootehnic care pot aparea – in cantitati greu decelabile/recoltabile cu mijloace clasice –precum si activitatea din care rezulta acestea sunt descrise in tabelul nr. 26 .

activitatea principala din complex emisie potentiala adapostire animale emisii de amoniac , praf, miros, CO2 depozitarea hranei praf

depozitare balegar in bazin de dejectie emisii de amoniac, miros, H2S depozitarea altor deseuri decat balegar miros

aplicare balegar pe camp miros , H2S tocare si macinare nutret praf

Emisiile de gaze avand in compozitie azot

Amoniacul gaz ( NH3 ) are un miros iute si patrunzator si in concentratii mari poate irita ochii, gatul si mucoasele oamenilor si animalelor . Se ridica usor din balegar si se imprastie prin cladiri si este eventual eliminat de sistemele de ventilatie . Factori ca temperatura , ventilatia, umiditate, procentul de stocare , calitatea halelor si compozitia hranei ( proteine brute ) , pot de asemenea sa afecteze nivelul emisiei de amoniac . Factorii care arata procentul de emisii de amoniac sunt prezentati in tabelul nr. 27 De exemplu , la dejectiile de porc , azotul din uree reprezinta mai mult de 95% din totalul de azot din urina . In urma acivitatii microbiene , aceasta uree se transforma repede in amoniac volatil .

proces compusi cu azot pot afecta fecale acid uric/uree ( 70% ) + proteine

nedigerabile ( 30 % ) animale si hrana

degradare amoniac/amoniac in balegar conditiile procesului ( balegar ) : temperatura , pH,Aw

volatilizare amoniac in aer conditiile procesului si climatul local emisii amoniac in mediu curatarea aerului




Nota : T-temperatuara , pH – aciditate , Aw-activitatea apelor , rh –umiditate relativa

Alte gaze : in special metan si protoxid de azot . Cresterea nivelului de protoxid de azot poate aparea prin procesul de tratare a balegarului lichid , dar si la cel solid . Dioxidul de carbon rezultat din respiratia animalelor se poate acumula in hale , daca acestea nu sunt ventilate corespunzator .

Procesele microbiene din sol ( denitrificarea ) produc protoxidul de azot ( N2O) si azot gaz ( N2 ). Protoxidul de azot este unul din gazele responsabile de aparitia efectului de sera , in timp ce azotul gaz este daunator mediului . Ambele pot fi produse prin descompunerea de nitrati in sol , fie derivati din balegar , fie din fertilizatori anorganici sau chiar din sol , dar prezenta balegarului favorizeaza acest proces .

Praful : s-a constatat ca praful rezultat din activitatea de crestere si ingrasare a suinelor

nu se constituie intr-o problema de mediu pentru imprejurimile fermelor , dar poate cauza neplaceri , atunci cand bate vantul .

Generarea de substante gazoase in halele de animale influenteaza calitatea aerului din interior si poate afecta sanatatea animalelor .

In incinta halelor aeratia se face corespunzator prin sistem de ventilatie care asigura eliminarea gazelor din interiorul halelor . Acelasi lucru se va intampla si in halele noi , avand in vedere ca o aerare corespunzatoare influenteaza pozitiv cresterea animalelor .

Cerintele calitative minime sunt statuate prin Directiva 91/630/EEC pentru controlul climatului din adaposturile de suine .

Temperatura si umiditatea aerului , nivelele de praf, circulatia aerului si concentratiile de gaz trebuie sa fie sub nivelele daunatoare . De exemplu, concentratiile valorilor limita prevazute sunt prezentate in tabelul nr. 28. In Directiva valorile sunt prezentate cu titlu obligatoriu , dar aceste valori pot varia pe teritoriul statelor membre .

factori din mediile interne nivel/eveniment

CO sub valoarea masurabila H2S sub valoarea masurabila

porci pana la 25 kg : 60-80 % H-umiditate relativa porci mai mari de 25 kg : 50-60%

NH3 maxim 10 ppm CO2 volum maxim 0,20 %

O mai buna atmosferera , in adapostul animalelor , poate fi obtinuta prin : - izolarea halelor ; - incalzire : - ventilare . Pulberile generate de activitatea desfasurata in cadrul fermei zootehnice sunt rapid

depuse fara a avea efecte negative semnificative asupra mediului .




4.3. ZGOMOT SI VIBRATII 4.3.1. Surse de zgomot si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor Sursele de zgomot şi vibraţii sunt reprezentate de utilajele cu organe în mişcare din

componenţa instalaţiilor. • In acest moment cea mai importantă sursă de zgomot este moara de furaje, care are

o funcţionare intermitentă, şi mijloacele de transport intern. În mod normal, zgomotele motorului sunt evaluate în dB (A). Zgomotul produs prin activitatea specifică nu are un impact semnificativ asupra zonelor din vecinătatea surselor, asupra personalului operator, nivelurile rămânând inferioare limitelor impuse de prevederile privind protecţia muncii (85-87 dB(A)). Având in vedere şi distanţa până la zonele locuite (cca 4 km), precum şi dispersia surselor, zgomotul produs de utilaje este imperceptibil in zonă. Unitatea are în dotare un echipament de măsurare a zgomotului şi este iniţiat un sistem de monitorizare prin măsurări periodice al zgomotului atît în apropierea surselor cele mai importante cît şi la punctele principale ale împrejmuirii, nivelul de zgomot se incadreaza in valori sub 65 dB(A) ( rezultatele masuratorilor sunt pastrate intr-un registru , verificat periodic de autoritatile cu atributii de control ) . Daca se consulta acest registru se poate observa ca nivelul de zgomot se incadreaza in prevederile Ordinului MMGA nr. 678/2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul a indicatorilor de zgomot produs de activitatile din zonele industriale ( in timpul zilei 65 dB(A) , curba de zgomot Cz60 ) .


Pentru reducerea activitatii nocive a zgomotului la locurile de munca sunt obligatorii urmatoarele masuri tehnice , care vizeaza :

o Reducerea zgomotului la sursa prin modificari constructive aduse echipamentului tehnic sau adaptarea de dispozitive atenuatoare ;

o Masuri de izolare a surselor de zgomot ( ecrane fonoizolante sau montarea echipamentelor in carcase fonoizolante );

o Combaterea zgomotului la receptor ( cabine fonoizolante ); o Utilizarea mijloacelor individuale de protectie impotriva zgomotului atunci cand

masurile tehnice nu permit reducerea zgomotului pana la limita la care acesta constituie factor de risc .

Facem precizarea ca in Complexul zootehnic apartinand SC Carniprod SRL nivelul

zgomotului masurat se situeaza sub CMA ( respectiv , 65 dB(A) ).




a) Măsuri colective, în special de organizare a muncii: ♦ Restricţionarea accesului în zonele zgomotoase, aplicând semnalizarea de securitate

prin panouri şi tăbliţe de avertizare ♦ Folosirea unei culori adecvate mediului de muncă (în locurile cu zgomot se

recomandă, în vederea atenuării senzaţiei de zgomot, culori odihnitoare: vernil, bleu, bej deschis, evitându-se culorile vii, strălucitoare)

♦ Efectuarea corectă a examenului medical la angajare, cu efectuarea şi păstrarea audiogramei de referinţă, pentru compararea cu audiogramele ce se vor efectua la examenele medicale periodice

b) Măsuri individuale de protecţia muncii: • Purtarea corectă, obligatorie, a echipamentelor individuale de protectie (antifoane sau

căşti de protectie). Purtarea căştilor de protecţie poate duce la o atenuare a zgomotului cu până la 45 dB, la o frecvenţă de 2000 Hz.

Vibraţii Părţile în mişcare generează, pe lângă zgomote, şi vibraţii, datorită faptului că forţele de gravitaţie şi momentele de inerţie nu pot fi echilibrate complet. Transmiterea vibraţiilor şi a zgomotelor astfel create către fundaţiile utilajelor poate fi semnificativ redusă prin folosirea elementelor de montaj elastice. Din acest motiv, la montarea setului generator s-au prevăzut elemente de montaj elastic între cadrul de bază şi fundaţie. Folosirea lagărelor elastice duce la realizarea unui grad de izolare de aprox. 88-94%. Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009/88, care prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încat nivelul zgomotului să nu depăsească valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de faţadă în exteriorul clădirii, în conformitate cu STAS 6161/3-89). Pentru intervalul orar 6-22 Ord. MS nr. 536/97 impune aceeaşi valoare limită admisibilă de 50 dB. Pentru intervalul 22-6, acelaşi ordin impune o limită maximă admisibilă de 40 dB. in aceasta analiză se poate trage concluzia că, nivelurile de zgomot generate în mediul înconjurator ca urmare a realizării instalaţiei se situează sub limitele maxime admisibile.

4.4. SURSE SI PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR

Mentionam ca in cadrul fermei zootehnice NU exista surse radioactive si nici

produsele utilizate ca materii prime NU sunt supuse tratamentelor cu surse de emisii radioactive .




4.5. SOLUL 4.5.1. Generalitati

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul judetului Tulcea constituie o unitate

specifica, cu totul aparte de restul teritoriului tarii. Amplasamentul studiat este situat in partea central-estica a judetului, la aproximativ 10 km de municipiul Tulcea si sub aspect morfostructural apartine dealurilor Tulcei, ca unitate a Dobrogei de Nord. Relieful este larg valurit, in cadrul caruia se ridica unele dealuri insulare ce nu depasesc 200-250 m, peneplenizate, cu pante concave, innecate in depozite loessoide .

Dealurile Tulcei sunt dominate de o multime de varfuri calcaroase izolate, care coboara usor spre sud sau se prelungesc prin culmi inguste si coline spre est, incluzand cea mai mare depresiune intracolinara dobrogeana – Depresiunea Nalbant. Versantii sunt strabatuti de cateva vai, cu aspect asimetric si caracter torential, avand apa doar in perioadele de precipitatii abundente .

4.5.2. Surse de poluare a solului

Procesul tehnologic de crestere si ingrasare a suinelor poate produce accidental urmatoarele forme de poluare a solului :

ü Reziduuri menajere diverse ; ü Substante medicamentoase vehiculate ; ü Slam de dejectii . Imprastierea neatenta/neprofesionista a dejectiilor pe terenurile agricole este

activitatea responsabila pentru emisiile de numerosi compusi in sol si subsol . Balegarul este un bun fertilizator , dar acolo unde este aplicat in exces fata de

capacitatea solului si de necesarul recoltelor , acesta devine o sursa majora de emisii poluante .

Emisiile pe terenurile agricole sunt constituite din emisii reziduale de compusi cu azot si fosfor . Procesele implicate in distributia de N si P pot fi urmatoarele :

- pentru N – scurgeri , denitrificare ( NO2, NO, N2) si infiltrarea ; - pentru P – scurgeri si infiltrarea ; - acumularea de N si P in sol .

Inaintea fiecarei administrari a ingrasamantului pe terenurile agricole se preleveaza probe si se efectueaza determinari ale compozitiei chimice a solului , de catre OSPA Tulcea , in vederea respectarii Ordinului comun MMGA nr.242/2005 si MAPDR nr.197/2005 , pentru aprobarea Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere , control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de




management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati . Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin reducerea si limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil . In zonele vulnerabile ( la imprastierea balegarului ) imprastierea pe teren este restrictionata la un nivel de maxim 170 kg N /ha/an . Daca se pprocedeaza corect , aplicarea balegarului are avantajul de a economisi ingrasamintele minerale –costisitoare, de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a adaugarii de materii organice si de a reduce eroziunea solului .

Amestecul biologic – ingrasamantul natural pregatit conform tehnologiei descrise in capitolele anterioare nu afecteaza solul si culturile agricole cultivate pe acestea ,sub nici un aspect . Mentionam ca din anul 2011 cand s-au derulat operatiunile de fertilizare s-a constatat o crestere a productiei agricole .

4.5.3. Prognoza impactului

Urmare cele mentionate mai sus se poate mentiona ca impactul asupra solului si subsolului este minim .

In faza de executie a celor doua hale va exista un impact asupra perimetrului de realizare a investiei , prin schimbarea destinatiei terenului din arabil in curti-constructii . Stratul vegetal va fi decopertat si prezervat pentru refacerea ecologica a zonei sau a altora , adiacente .

a. Surse de poluare pentru sol în perioada de construcţie Din activitatatea de construcţii vor rezulta o serie de deşeuri solide (pămînt, piatră), deşeuri de la ambalajele utilajelor, echipamentelor şi aparaturii de măsură şi control. Vor rezulta deasemenea deşeuri metalice de la lucrările de montaj şi de la lucrările de sudură (brocuri de sudură, resturi de electrozi). Toate aceste deşeuri se vor colecta selectiv şi se vor depozita temporar în locuri special amenajate şi autorizate şi se va căuta valorificarea lor, iar cele care nu se pot valorifica vor intra în circuitul de eliminare specific fiecărui tip de deşeu. În urma lucrărilor de săpătură şi execuţie a taluzurilor aferente bazinelor, rezultă următoarele materiale:

• excedent de pământ vegetal: • care, poate fi utilizat la acoperirea spaţiilor libere • rocă dislocată care, în urma mărunţirii poate fi utilizat pentru consolidarea

exterioară a taluzurilor • loess, care se utilizează integral la realizarea taluzurilor

Volumele de pământ excavat, necesare umpluturilor se vor stoca într-un depozit de şantier cât mai aproape de staţia de epurare. Volumele de pământ excavat excedentar sau impropriu pentru umpluturi se vor îndepărta şi depozita temporar conform unei convenţii încheiate cu autorităţile locale, până la refolosirea lor, conform celor menţionate mai sus.




b. Perioada de funcţionare Surse potenţiale de poluare a solului:

• gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor generate, inclusiv administrarea necorespunzătoare a dejecţiilor pe terenurile agricole;

• evacuarea apelor uzate şi pluviale; • evacuarea de noxe în atmosferă; • manipularea necorespunzătoare a materiilor prime, materialelor şi

combustibililor. In cazul unei exploatari normale , fara avarii , nu vor exista surse dirijate asupra solului

si subsolului . 4.5.4. Masuri de diminuare a impactului

Pentru protectia solului si subsolului , se recomanda ca la cele doua hale care se vor construi sa se efectueze lucrari de hidroizolare , astfel incat sa fie imposibila infiltrarea pe sol si in subsol a posibililor poluanti . Masurile propuse pentru reducerea la maxim a impactului investitiei asupra solului sunt :

§ Inierbarea si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din incinta § Plantarea de copaci perimetrali –perdele de protectie ; § Verificarea permanenta a forajelor de observatie , pentru supravegherea calitatii

mediului subteran . § Betonarea suprafetei halelor de crestere a suinelor , pentru a impiedica

eventualele infiltratii in sol/subsol . § Evitarea deplasarii utilajelor grele in afara perimtrului avizat

- Sunt prevăzute măsuri de depozitare şi gestionare a deşeurilor generate; - Construirea bazinelor din pământ compactat, impermeabilizate, pentru stocarea temporară a dejecţiilor folosite ca fertilizanţi pe terenurile agricole din proprietatea CARNIPROD; - Bazinele impermeabilizate destinate stocării dejecţiilor lichide respectă principiile de bază ale manangementului gunoiului de grajd în exploataţii agro-zootehnice, respectiv:

- amplasarea în afara zonelor sensibile şi departe de sursele de apă şi de suprafeţele împădurite; - capacitate de stocare suficientă (VT = 40.000 m3), pentru minim 4 luni; - construcţie corespunzătoare, care să prevadă toate sistemele de siguranţă, protecţie şi monitorizare a scurgerilor accidentale; - condiţii de exploatare în siguranţă, optime şi eficiente; - căi corespunzătoare de acces.

Amplasarea bazinelor impermeabilizate pe un fundament cristalin, granitic, de protecţie maximă, faţă de nivelul hidrostatic al pânzei freatice, care este situat la mare adâncime (de peste 20 m).




- Asigurarea dotărilor necesare pentru monitorizarea eventualelor scurgeri accidentale din bazinele impermeabilizate, precum şi a acumulărilor de gaze provenite din descompunerea humusului, sub folia de impermeabilizare a bazinelor de stocare a dejecţiilor. - Prevederea de rigole de jur-împrejurul bazinelor impermeabilizate pentru colectarea şi dirijarea apelor pluviale; - Prevederea unor sisteme de agitare a dejecţiilor pentru asigurarea omogenizării, atât în timpul transportului, cât şi în timpul administrării pe terenurile agricole; - Administrarea dejecţiilor lichide cu 4 cisterne speciale pentru imprăştiat fertilizanţii lichizi, cu o capacitate de 15 mc/fiecare ; - Colectarea apelor pluviale de la paturile de uscare C1 – C4, prin rigolele existente spre bazinul de omogenizare al staţiei de epurare , până la bazinele impermeabilizate. - Pentru terenurile unde se împrăştie dejecţiile, se va realiza Studiu Pedologic la fiecare 10 ani si un studiu Agrochimic la fiecare 4 ani, conform prevederilor legale şi se va întocmi anual un Plan de fertilizare a terenurilor; anual, inaintea aplicarii dejectiilor, se va face analiza solurilor in vederea determinarii incarcarii acestora cu metale grele sau elemente poluante.

4.6. GEOLOGIA SUBSOLULUI

Judetul Tulcea include cele mai vechi ( sisturile verzi din Podisul Casimcei) si cele mai

noi ( depozitele deltaice ) formatiuni de pe teritoriul tarii . Din punct de vedere structural apartine Platformei Dobrogei . Falia Galati- Tulcea-Mahmudia separa compartimentul scufundat al depresiunii predobrogene , corespunzator luncii si Deltei Dunarii, de compartimentul mai ridicat din sud , respectiv Dobrogea de Nord. La randul sau acesta este delimitat prin falia Peceneaga – Camena de compartimentul Dobrogei Centrale, situat la limita sudica a judetului .

Lunca si Delta Dunarii au un fundament cristalin, faliat, peste care se dispun depozite triasice , jurasice, samatiene, pliocene si apoi formatiunile de lunca si deltaice cuaternare ( argile,maluri,nisipuri ).

Dobrogea de Nord se imparte la randul ei in trei subunitati : o Masivul hercinic al Macinului format din sisturi cristaline epi- si

mezometamorfice si roci sedimentare paleozoice ( sisturi argiloase , calcare, cuartite , conglomerate, gresii ) strapunse de massive granitoide ;

o Zona Tulcei , peste al carei fundament cristalin se gasesc formatiuni sedimentare si de diabaze ( Podisul Niculitel ) ;

o Podisul Babadag , cu un fundament Paleozoic si triasic peste care se dispun formatiuni sedimentare predominant cretacice ( pietrisuri,calcare,conglomerate). Dobrogea Centrala , care ocupa partea de sud a judetului este constituita dintr-un

soclu cristalin ( sisturi cristaline mezamorfice si sisturi verzi ) peste care se dispun formatiuni sedimentare jurasice ( predominant calcaroase ) si cretacice ( pietrisuri ).

Intreaga unitate a Dobrogei de Nord (fig.8), cu exceptia culmilor inalte din muntii

Macinului si a unor varfuri si abrupturi izolate este acoperita de o cuvertura aproape continua de loess si depozite loeesoide .




fig.8 - Harta solurilor Dobrogei

Asa cum se poate observa in fig. 8 in zona complexului zootenic solurile sunt incluse in grupa cernoziomurilor carbonatice .

In cadrul proiectului , constructia celor doua hale nu va impune extragerea de resurse naturale . Se va proceda doar la executarea fundatiilor pe care se vor monta cele doua hale . Impactul prognozat se va manifesta pe suprafata celor doua constructii .Nu se va produce nici un impact asupra resurselor subsolului , pe amplasament nu exista obiective geologice valoroase protejate . De asemenea prin implementarea proiectului nu se va modifica reteaua hidrologica, zonele umede , biotopuri etc.




4.7. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE

Tratamente veterinare Substantele care intra sub incidenta tratamentelor veterinare sunt asigurate de terti autorizati care nu depoziteaza medicamente in incinta fermei de suine. Suplimentele alimentare-medicamentoase care sunt administrate “per os” sunt introduse in amestecul de nutritie, ele prezentandu-se sub forma solida pulverulenta si netoxice. Tratament cu aditivi Dejectiile rezultate de la suine, vor fi tratate cu aditivi specifici, ca şi dejecţiile celorlalte animale din complex, in vederea reducerii emisiilor de compusi volatili – din care cel mai important este amoniacul -, care pot crea disconfort pe platforma fermei sau in afara ei care se comercializeaza pe piata specifica si care prezinta urmatoarele avantaje : - Sunt non-toxice, aşa cum rezultă din certificatele anexate; - Nu contin adaosuri de reactivi chimici; - Nu sunt patogene; - Sunt produse organice, naturale, in proportie de 100%; - Sunt neagresive pentru mediul inconjurator (environmentally safe); - Nu sunt produse obtinute prin inginerie genetica; - Reduc emisia de amoniac si de alte mirosuri, in proportie de peste 90%; - Reduc emisia de hidrogen sulfurat (H2S), in proportie de peste 10%; - Accelereaza de mii de ori viteza biochimica naturala de procesare a dejectiilor, descompunerea – mineralizarea -, materialului organic; Produsele sunt solubile in apa in proportie de pana la 25%; Producatorul, aditivilor garanteaza calitatea si performantele acestora.

In denumirea generala a aditivilor se are in vedere ca acestia formeaza un grup de produse alcatuite din diferite elemente care reactioneaza cu gunoiul/dejectiile, schimband caracteristicile si proprietatile acestuia/acestora. Acesti aditivi sunt aplicati la gunoiul de porc in gropile de descarcare si rezulta urmatoarele efecte:

- o reducere in emisia catorva compusi gazosi (NH3 si H2S); - o reducere a mirosurilor neplacute; - o schimbare a proprietatilor fizice ale dejectiilor pentru a le face mai usor de utilizat; - o crestere a valorii dejectiilor utilizate pentru fertilizarea solului; - o stabilizare a microorganismelor patogene. In cadrul complexului zootehnic , medicamentele , substantele chimice si dezinfectante

sunt achizitionate numai de la furnizori autorizati , exista o evidenta stricta , existand fisele cu datele de securitate . De asemenea , exista dovada inregistrarii in ECHA , conform Regulamentului CE nr. 1907/2006 privind inregistrarea ,evaluarea , autorizarea si restrictionarea substantelor chimice ( REACH ) .




4.8. BIODIVERSITATEA

4.8.1. Informatii generale :

Amplasamentul complexului zootehnic ( si implicit cele doua hale noi care se vor construi) , NU se afla in situri Natura 2000 . Pozitionarea si distantele fata de ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe este prezentata in figura nr.

Fig. 9 – amplasamentul complexului zootehnic fata de siturile Natura 2000

4.8.1.1. Date generale despre ROSCI0065 Delta Dunarii :

A. Tipuri de ecosisteme prezente in ROSCI0065 Delta Dunarii :

In Delta Dunarii se intalnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale si 7 antropice) .

Formatiunile de apa cuprind apele curgatoare (Dunarea si bratele sale principale, canalele cu circulatie activa a apei, canale din zonele naturale cu circulatie a apei in regim liber, canale din interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau fara schimb de apa), ape dulci statatoare (lacuri cu o suprafata mare si/sau schimb activ de apa,




lacuri cu schimb redus de apa si lacuri din interiorul polderelor cu schimb controlat de apa), ape statatoare salcii si sarate (lacuri izolate), lagune costiere (lagunele cu legatura la mare), zone marine costiere (golfuri semi-inchise si ape marine costiere).

Zonele umede includ vegetatia acvatica limitrofa (stufarisurile, plaurii, formatiunile de salcii de pe maluri, pasunile de pe malurile inundate frecvent in asociatie cu palcuri de salcii sau salcii izolate).

Padurile, tufisurile si vegetatia ierboasa cuprind padurile fluviatile temperate (padurile mixte de stejar), tufisurile si vegetatia ierboasa (pajistile de stepa, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe campiile cu loess, si tufisurile si vegetatia ierboasa de pe solul calcaros), si zonele deschise cu sau fara vegetatie saraca (dune, dune cu nisipuri miscatoare sau partial miscatoare, partial acoperite cu vegetatie, cordoane litorale slab consolidate si plajele).

Amenajari (amenajari agricole, amenajari forestiere, plantatii de plopi de pe malurile raului, amenajari piscicole, diverse alte amenajari, poldere abandonate aflate in refacere ecologica);

Orase si sate (asezari urbane si rurale)

Amplasamentul propus pentru construire celor doua hale de crestere suine este

amplasat in interiorul Complexului zootehnic existent situat la km 4-5 pe soseaua Tulcea – Murighiol , deci intr-un ecosistem antropic ( ferma suine ).

B. Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat

situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007, cu modificarile si completarile ulterioare ( Ordin 2387/2011 ):

3160 - Lacuri distrofice si iazuri 6260 * - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri 7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus 91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsiorsau

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) 92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae) 1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului 1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile

umede si nisipoase 1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice 2110 - Dune mobile embrionare (in formare) 2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) 2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides




2190 - Depresiuni umede intradunale 3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea

uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din

Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion 3270 - Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention 62C0 * - Stepe ponto-sarmatice 6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion

caeruleae) 6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion 6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel

montan si alpin 6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii 6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara 1150 * - Lagune costiere 92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

C. Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul

1964/2007 , cu modificarile si completarile ulterioare ( Ordin 2387/2011 ) :

1516 - Aldrovanda vesiculosa (Otratel) 2253 - Centaurea jankae (Vinetele, Dioc, Zglavoc) 2255 - Centaurea pontica (Vinetele, Dioc, Zglavoc) 4067 - Echium russicum (Trifoias de balta)




Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste




REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat in cadrul

sitului. Gradul de reprezentativitate exprima masura pentru cat de „tipic” este un habitat. Sistem de ierarhizare folosit este urmatorul:

• A: reprezentativitate excelenta, • B: reprezentativitate buna, • C: reprezentativitate semnificativa. • D: prezenta nesemnificativa. SUPRAFATA RELATIVA: suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la

suprafata totala acoperita de acel tip de habitat natural in cadrul teritoriului national. Acest criteriu este exprimat ca un procentaj „p”:

• A: 100 ≥ p > 15% • B: 15 ≥ p > 2% • C: 2 ≥ p > 0%




STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare al structurilor si functiile tipului de habitat natural in cauza, precum si posibilitatile de refacere/reconstructie. Acest criteriu cuprinde urmatoarele trei sub-criterii:

• i) gradul de conservare a structurii, • I: structura excelenta • II: structura bine conservata • III: structura medie sau partial degradata. • ii) gradul de conservare a functiilor • I: perspective excelente • II: perspective bune • III: perspective moderate sau nefavorabile • iii) posibilitatile de refacere. • I: refacere usoara • II: refacere posibila cu efort mediu • III: refacere dificila sau imposibila. Clasificarea globala dupa cele trei sub-criterii este urmatoarea: • A: conservare excelenta = structura excelenta (i I), indiferent de clasificarea

dupa celelalte doua criterii, = structura bine conservata (i II) si perspective excelente (ii I), indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu.

• B: conservare buna = structura bine conservata (i II) si perspective bune(ii II), indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu, = structura bine conservata(i II) si perspective medii / eventual nefavorabile(ii III) si refacere usoara (iii I) sau posibila cu efort mediu(iii II), = structura mediu/partial degradata(i III), perspective excelente(ii I) si refacere usoara (iii I) sau posibila cu efort mediu (iii II),= structura mediu/partial degradata(i III), perspective bune(ii II) si restaurare usoara(iii I).

• C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii EVALUARE GLOBALA: Evaluarea globala a valorii sitului din punct de vedere al

conservarii tipului da habitat natural respectiv. • A: valoare excelenta, • B: valoare buna • C: valoare considerabila.

Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie: Rezidenta Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1428 Marsilea quadrifolia R A B C B 1516 Aldrovanda vesiculosa R A B C B 2253 Centaurea jankae R A B A B 2255 Centaurea pontica V A B A B

4067 Echium russicum R C A C A




In ceea ce priveste marimea populatiei, de plante, daca marimea populatiei este stiuta dar nu exact, se dau cifre estimative sau plaje de cifre ca mai sus. Daca nu, se indica doar daca specia este

• (C) – specie comuna, • (R)- specie rara, sau • (V)- foarte rara. • (P) - Daca datele despre o populatie lipsesc complet, se indica numai prezenta

speciei

D.Criterii de evaluare a sitului pentru o anumita specie din anexa II (in conformitate cu Sectiunea B din anexa III a Directivei Habitate)

POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu

populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos:

• A: 100 ≥ p > 15% • B: 15 ≥ p > 2% • C: 2 ≥ p > 0% • D: populatie nesemnificativa. CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante

pentru speciile respective si posibilitatile de refacere. Acest criteriu cuprinde doua sub-criterii:

• i) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru specie;

• I: elemente in stare excelenta, • II: elemente bine conservate, • III: elemente in stare medie sau partial degradata • ii) posibilitatile de refacere. • I: refacere usoara • II: refacere posibila cu efort mediu, • III: refacere dificila sau imposibila. Sinteza aplicata la clasificarea dupa cele doua sub-criterii • A: conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de

clasificarea posibilitatii de refacere, • B: conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de

clasificarea posibilitatii de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I),

• C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii. IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire

normala a speciei:




• A: populatie (aproape) izolata, • B: populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, • C: populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa. GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. • A: valoare excelenta • B: valoare buna,

Habitate prezente in situl ROSCI0065 Delta Dunarii si relatia acestora cu planul

Habitatele naturale de interes comunitar pentru a caror conservare a fost necesara

desemnarea sitului de importanta comunitara - ROSCI0065 Delta Dunarii, conform fromularului standard NATURA 2000 sunt:

3160 - Lacuri distrofice si iazuri Raspandire: Bazine acvatice cu ape statatoare sau lin curgatoare din sud-vestul tarii,

Lunca si Delta Dunarii, Moldova, in luncile Siretului si Prutului. Statiuni: In bazine acvatice cu apa permanenta. Structura: Stratul natant este alcatuit din Nymphaea alba, Trapa natans, Nymphoides

peltata, Potamogeton natans. Se dezvolta in ape putin profunde (0,5–2 m), cu continut redus de substante nutritive si reactie neutra sau adesea alcalina (pH = 7,5–8). Ocupau suprafete intinse in baltile Dunarii, inainte de desecare. In prezent, cele mai reprezentative fitocenoze se gasesc in Delta Dunarii, unde ocupa suprafete relativ mari. Stratul natant este insotit frecvent de speciile aliantei Lemnion minoris. Stratul submers este format din: Myriophyllum verticillatum, Ceratophyllum demersum, Potamogeton crispus, P. pectinatus.

Compozitie floristica: Specii edificatoare: Potamogeton natans, Nuphar luteum, Nymphaea alba, Nymphoides peltata, Trapa natans. Specii caracteristice: Nymphaea alba, Nuphar luteum, Nymphoides peltata. Alte specii importante: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus, Hippuris vulgaris, Elodea canadensis. La suprafata apei plutesc speciile caracteristice aliantei Lemnion, cum sunt: Lemna minor, Wolffia arrhiza, Spirodela polyrhiza precum si pteridofitele: Azolla caroliniana, Salvinia natans, Marsilea quadrifolia. Prin indiguirea Dunarii si asanarea baltilor din lunca fluviului, vegetatia acvatica din zona s-a diminuat foarte mult, iar unele specii au disparut aproape complet.

Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu au fost identificat acest tip de habitat .

6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri Raspandire: Pe toate nisipurile continentale: Oltenia (Dabuleni, Calafat), Moldova

(Hanul Conachi) si Dobrogea (Delta Dunarii).




Statiuni: teren plan cu dune nisipoase. Substrat: nisipuri continentale. Solul: nisipuri nefixate sau in curs de fixare, neutre pana la slab acide.

Compozitie floristica: Formatiuni dominate de graminee perene cespitoase, inalte sau de inaltime medie, sau plante sufrutescente ce acopera lacunar terenul, impreuna cu comunitati de terofite asociate, dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe (nisipuri aluvionare, sisteme de dune subfosile) in cadrul arealului stepelor panonice, astfel limitate la bazinul panonic si la zonele dominate de comunitatile acestora. De asemenea, include comunitati similare din vestul bazinului pontic.

Plante: Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Dianthus serotinus, Gypsophila paniculata, Koeleria glauca, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Bassia laniflora, Centaurea scabiosa subsp. sadleriana, C. jacea subsp. angustifolia, Erysimum diffusum, Stipa capillata, S. pulcherrima, Cynodon dactylon, Festuca pseudovina.

Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest tip de habitat, fiint prezent la distante mari de zona studiata.

7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Raspandire: Comunitati dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate de

plante, din terenuri abandonate (necultivate) sau pajisti umede aflate in stadii succesionale ulterioare exploatarii lor extensive, aflate in contact cu tipuri de vegetatie din Caricion davallianae sau cu alte specii de Phragmition [Cladietum marisci (Allorge 922) Zobrist 1935].

Plante: Cladium mariscus. In contact cu mlastini alkaline,dar si cu mlastini acide, pajisti umede exploatate

extensiv si alte stufarisuri si rogozisuri inalte. Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest

tip de habitat . 91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate in albia majora a raurilor,

expuse regulat inundatiilor in perioda cresterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse inundatiilor provocate de inaltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat intre inundatii sau poate ramane ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante apartin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.

Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.

Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenta moale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din paduri aluviale de specii cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie cu paduri de anin si frasin.




Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat si in

vecinatatea acestuia 92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion

tinctoriae) Galerii arborescente si tufarisuri de catina rosie, oleandru si mielarea, precum si

formatiuni lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgatoare permanente sau temporare si din zonele umede ale etajului termo-mediteranean si din sud-vestul Peninsulei Iberice, precum si din statiunile cele mai higromorfe ale zonelor saharomediteraneana si saharo-sindiana. Includ formatiuni de Tamarix smyrnensis (T. ramossissima) de pe malurile apelor curgatoare si din statiunile de coasta ale regiunilor pontice si stepice din vestul Eurasiei.

Formatiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate in considerare. Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu au fost identificat acest

tip de habitat . 1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare Bancurile de nisip sunt forme topografice inaltate, alungite, rotunjite sau

neregulate, permanent submerse si predominant inconjurate de ape mai adanci. Acestea constau in principal din sedimente nisipoase, insa depozite cu granulometrie

mai mare, incluzand prundis si galeti, sau cu granulometrie mai mica, incluzand mal, pot fi de asemenea prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele nisipoase sunt dispuse intr-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, daca bioturile asociate depind mai curand de nisip decat de substratul dur de dedesubt.“Permanent submerse la mica adancime” inseamna ca deasupra unui banc de nisip adancimea apei depaseste rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero. Bancurile de nisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea, poate fi adecvata includerea unor astfel de zone mai adanci, care fac parte din formatiunea caracteristica a bancului si care gazduiesc biocenozele sale specifice.

Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe bancuri de nisip nu cresc macrofite.

Bancurile de nisip pot fi intalnite in asociere cu“suprafete de mal si nisip neacoperite de apa marii la maree joasa” si “recife”.

In sectorul romanesc al Marii Negre, acest habitat se intalneste sub urmatoareleforme: Nisipuri fine, curate sau usor maloase, cu pajisti de Zostera, ce constituie prelungirea submarina a plajei de nisip fin, fiind in contact direct cu zona mediolitorala de spargere a valurilor. Zostera marina, Z. noltii si Zannichellia pedicellata formeaza pajisti submarine monospecifice sau mixte in golfuri adapostite, acolo unde

stabilitatea sedimentara duce la o depunere slaba de mal. Nisipuri medii sub forma de dune submarine, cu granulatie medie, care, sub actiunea curentilor puternici si a valurilor, formeaza bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu tarmul. Prin acumularea in timp




a nisipului, aceste bancuri pot deveni emerse, constituind insule miscatoare sau bare de nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fata gurii Sf. Gheorghe). Nisipuri fine de mica adancime, amestecate cu resturi de cochilii si pietricele, dispuse de la tarm pana la izobata de 3-4 m. Acest facies este prezent de la gurile Dunarii si

pana la Constanta, adapostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium mediterraneum. Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m pana la 20 m adancime. Acestea sunt mai slab reprezentate sau chiar lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece aici fundurile maloase se instaleaza de la adancimi foarte mici (5-6 m). Speciile caracteristice sunt bivalvele Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara inaequivalvis, Lentidium mediterraneum si Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis, Diogenes pugilator, Upogebia pusilla si pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, Uranoscopus scaber, Callionymus sp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris. Nisipuri grosiere si pietrisuri marunte batute de valuri se intalnesc in micile golfuri ale coastelor stancoase naturale expuse si nu depasesc cateva zeci de centimetri adancime. Se prezinta sub forma unor plaje submerse foarte inguste, formate din nisip grosier si pietris provenit din degradarea rocii, remaniate in continuu de valuri. Galeti infralitorali se intalnesc pe alocuri, de-a lungul coastelor stancoase naturale expuse, intre adancimile de 0,5 si 2,5 m. Astfel de plaje submerse sunt partial acoperite cu pietre rotunde si aplatizate (galeti), de obicei calcaroase, albe, modelate de valuri. Apar numai in zonele cu un hidrodinamism puternic si sunt populati de crustacee izopode, amfipode si de crabul Xantho poressa. „Camca” de la gurile Dunarii se intalneste in zonele adapostite, de mica adancime, pe tarmul Deltei Dunarii. Camcaua este o suspensie densa de detritus vegetal de origine continentala, formata mai ales din resturi de stuf (Phragmites) maruntite.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia .

1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului Formatiuni de plante anuale sau anuale si perene, ocupand depozite de material

grosier adus de curentii marini si pietrisuri bogate in materie organica azotata (Cakiletea maritimae p.p.). Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp., Euphorbia peplis, Elymus repens, Potentilla anserina si, in special in formatiunile mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia paralias, Eryngium maritimum. La Marea Neagra acest habitat include comunitati cu Cakile maritima si Argusia (Tournefortia) sibirica.

Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunitati de Cakiletea maritimae dezvoltate pe pietris sau pe substrate mixte de pietris si nisip (aceste amestecuri fiind adesea foarte dinamice si variabile), insa astfel de tipuri de vegetatie, dezvoltate pe plaje pur nisipoase, ar trebui considerate, dupa caz, ca parte a habitatului 2110 (dune mobile embrionare).

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia.




1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase

Formatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in special

Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee, care colonizeaza portiunile maloase sau nisipoase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate marine sau interioare. Thero-Salicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae.

Subtipuri: – Pajisti de branca (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin (Suaeda maritima), sau uneori saricica (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizeaza zonele maloase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate costiere si bazinele saraturate continentale. – Comunitati central eurasiatice de Crypsis: formatiuni deschise de graminee anuale din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce colonizeaza zonele maloase in curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor si mlastinilor saraturate din Eurasia, din regiunea Panonica pana in Extremul Orient.

Plante: Salicornia spp., Suaeda maritime, Crypsis spp., Cyperus pannonicus, Spergularia media, S. marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp., Atriplex spp., Dianthus guttatus, Artemisia santonicum.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia.

1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) Diverse comunitati mediteraneene si vest-pontice (Marea Neagra) de Juncetalia

maritimi. Subtipuri: – mlastini saraturate de pipirig inalt, dominate de Juncus maritimus si/sau J.

acutus; – mlastini saraturate de pipirig scund, rogoz si trifoi (Juncion maritimi) si pajisti umede din spatele litoralului, bogate in specii de plante anuale si inleguminoase (Trifolion squamosi); – pajisti mediteraneene halo-psamofile (Plantaginion crassifoliae).

Plante: Juncus maritimus, J. acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago cornuti, Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus valerandi, Hordeum nodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum, T. michelianum, Carex divisa, Ranunculus ophioglossifolius, Plantago crassifolia, Blackstonia imperfoliata, Orchis coriophora subsp. Fragrans.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea

acestuia, fiind intalnit numai pe litoralul Marii Negre si Delta Dunarii (delta maritima).

1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice Stepe, depresiuni, lacuri superficiale si mlastini saraturate panonice si pontosarmatice,

care sunt influentate in mare masura de un climat panonic cu temperature extreme si ariditate estivala. Imbogatirea in saruri a solului se datoreaza evaporarii intense a apei freatice in timpul verii. Aceste tipuri de habitate au origine partial naturala si partial determinata de influenta distincta a pasunatului bovinelor.




Vegetatia halofitica consta in comunitati de plante din depresiuni si stepe saraturate uscate, pajisti saraturate umede, si comunitati de plante anuale din lacurile sarate, periodic inundate, cu zonare tipica.

Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster tripolium, Salicornia prostrata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii, Plantago maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina, Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium, Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea

acestuia. 2110 - Dune mobile embrionare (in formare) Formatiuni costiere reprezentand primele stadii ale formarii dunelor, constituite de

ondulatii sau suprafete de nisip inaltate ale plajei superioare, sau de o bordura situata inspre mare la baza dunelor inalte.

Plante: Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus, Sporobolus pungens, Euphorbia peplis, Medicago marina, Eryngium

maritimum. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea

acestuia, fiind intalnit numai pe nisipurile maritime, litoralul Marii Negre . 2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise, formate

din specii perene, si de tapete de licheni si muschi, de pe coastele Atlanticului (si Canalul Manecii) intre Stramtoarea Gibraltar si Capul Blanc Nez, si tarmul Marii Nordului si al Marii Baltice. Dune similare apar si de-a lungul coastelor Marii Negre.

Subtipuri: – Dune fixate pontice – dune fixate de pe coastele Marii Negre. Vegetatia poate fi reprezentata de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din specii

anuale, sau poate fi dominata de muschi si licheni; continutul de calcar (Ca2+) poate varia foarte mult si in general se reduce odata cu varsta si desfasurarea succesiunii spre sistemele de dune brune (dune cu lande).

Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum, Gentiana cruciata, Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites, Trifolium scabrum; Muschi - Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp.




Tufarisurile de dune si depresiunile umede interdunale cu vegetatie distincta formeaza complexe strans legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasa.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia, fiind intalnit pe coastele Marii Negre.

2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides Formatiuni de catina alba ce constituie un stadiu premergator colonizarii forestiere in

depresiuni interdunale, atat uscate cat si umede. Plante: Hippophaë rhamnoides. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in

vecinatatea acestuia. 2190 - Depresiuni umede intradunale Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt

habitate specializate si bogate in specii, fiind amenintate de scaderea nivelului panzei freatice.

Subtipuri: – Balti interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis, Hippuridetum vulgaris, Hottonietum palustris, Potametum pectinati): comunitati acvatice ale ochiurilor de apa dulce interdunale permanente. – Pajisti pioniere interdunale (Juncenion bufonii p.p.: Gentiano-Erythraeetum littoralis, Hydrocotylo- Baldellion): formatiuni pioniere de nisipuri umede si margini de balti interdunale, pe soluri cu salinitate scazuta. – Mlastini interdunale: formatiuni mlastinoase calcifile si, ocazional, acidofile, adesea invadate de salcia taratoare, ocupand partile cele mai umede ale depresiunilor interdunale. – Pajisti interdunale: pajisti umede si desisuri de pipirig ale depresiunilor interdunale, adesea cu salcii taratoare (Salix rosmarinifolia). – Stufarisuri si rogozisuri de depresiuni interdunale: stufarisuri si comunitati de rogozuri inalte ale depresiunilor interdunale.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in

vecinatatea acestuia. In literatura de specialitate fiind citat in Delta Dunarii la Caraorman, Letea si Sulina .

3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea

uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea - vegetatie scunda perena, acvatica pana la amfibie, oligotrofa pana la mezotrofa, a malurilor lacurilor, iazurilor si baltilor, si a zonei ecotonale apa – uscat

apartinand ordinului Littorelletalia uniflorae. - vegetatie scunda anuala, amfibie, pioniera, a zonei ecotonale cu uscatul de la marginea lacurilor, baltilor si iazurilor, cu soluri sarace in nutrienti, sau

care creste in timpul uscarii periodice a acestor ape statatoare: clasa Isoëto-Nanojuncetea.




Aceste doua unitati pot creste impreuna in stransa asociere sau separat. Speciile caracteristice de plante sunt in general efemerofite pitice.

Plante: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp. bulbosus, Eleocharis acicularis, Sparganium minimum, Lindernia procumbens, Elatine

spp., Eleocharis ovata, Cyperus fuscus, C. flavescens, C. michelianus, Limosella aquatica, Schoenoplectus supinus, Scirpus setaceus, Juncus bufonius, Centaurium pulchellum,

Centunculus minimus. Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, in depresiuni umede

interdunale. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in

vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat.

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition Lacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albastru-verzui, mai mult sau mai

putin tulburi, in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunitati din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafata sau, in ape adanci, deschise, cu asociatii de broscarita (Magnopotamion).

Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.), Magnopotamion - Potamogeton lucens, P. perfoliatus.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia

3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie

din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion Cursuri de apa din zona de campie pana in etajul montan, cu vegetatie submersa sau

natanta din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion (nivel scazut al apei in timpul verii) sau muschi acvatici.

Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris, Potamogeton spp, Fontinalis antipyretica.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat intalnit numai in cursurile de apa permanenta.




3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention Maluri namoloase ale raurilor din zona de campie pana in etajul submontan, cu

vegetatie pioniera anuala, nitrofila, din aliantele Chenopodion rubri si Bidention. Primavara si la inceputul verii, acest habitat de maluri namoloase se prezinta fara nici

un fel de vegetatie (ea dezvoltandu-se mai tarziu in timpul anului). Daca conditiile nu sunt favorabile, aceasta vegetatie se dezvolta putin sau poate fi total absenta.

Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum lapathifolium.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia.

62C0 * - Stepe ponto-sarmatice Stepe ale campiilor, platourilor si dealurilor situate la vest de Marea Neagra, de Nistru

si bazinele Transilvaniei si Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunarii, limitei sudice si vailor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgai, Orenburg si Bachkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum (syn. Bothriochloa ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetatie din aliantele Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion si Pimpinello-Thymion zygioidi. Plante: Festucion valesiacae - Poa angustifolia, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Alyssum saxatile, Agropyron pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica, Elymus hispidus; Stipion lessingianae - Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca herbacea, Salvia nutans, Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila, Bromus barcensis, Euphorbia dobrogensis, Crambe tatarica, Artemisio-Kochion - Kochia prostrata;Pimpinello-Thymion zygioidi - Agropyron brandzae, Thymus zygioides, Artemisia caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria lobata, Festuca callieri, Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis, D. pseudarmeria, Satureja coerulea, Pimpinella tragium subsp. lithophila.


6410 -Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion

caeruleae) Pajisti cu Molinia din zona de campie pana in etajul montan, pe soluri mai mult sau

mai putin umede si sarace in nutrienti (azot, fosfor). Acestea s-au format in urma unei exploatari extensive, ce implica uneori un cosit intarziat spre sfarsitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlastinilor de turba drenate.

Subtipuri: pe soluri neutro-alcaline pana la carbonatice, cu o panza freatica fluctuanta, relativ bogate in specii (Eu-molinion). Solul este uneori turbos si devine uscat, vara; pe solurile mai acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu exceptia pajistilor sarace in specii sau de pe soluri turboase degradate.




Plante:Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus, Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex pallescens.


6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion Pajisti mediteraneene umede cu graminee inalte si tipirig, larg raspandite in intregul

bazin mediteranean, extinzandu-se de-a lungul coastelor Marii Negre, in special in sistemele dunale.

Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera, Galium debile, Molinia caerulea, Cyperus longus, Trifolium resupinatum, Schoenus nigricans, Juncus maritimus, J. acutus, Hypericum tetrapterum, Eupatorium cannabinum, Prunella vulgaris, Pulicaria dysenterica, Tetragonolobus maritimus, Orchis laxiflora, Dactylorhiza elata, Succisa pratensis, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Genista tinctoria, Senecio doria, Dorycnium rectum.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. In literatura de specialitate fiind citat pe nisipurile maritime de pe litoralul Marii Negre, intre Mamaia si Navodari, Delta Dunarii pe Grindul Saraturile.

6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor,

pana la cel montan si alpin Subtipuri: – Comunitati higrofile si nitrofile de ierburi inalte, de-a lungul cursurilor de

apa si lizierelor forestiere, apartinand ordinelor Glechometalia hederaceae si Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion); – Comunitati de ierburi perene inalte higrofile din etajul montan pana in cel alpin, apartinand clasei Betulo-Adenostyletea. Plante: Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa, Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides.

Comunitati similare, dar cu o dezvoltare redusa, apar la altitudini mai joase de-a lungul raurilor si lizierei padurilor Comunitatile nitrofile de liziera, cuprinzand numai specii de talie mica, comune in regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare. Aceste comunitati de ierburi

inalte s-ar putea dezvolta si in pajisti umede abandonate, care nu mai sunt cosite. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in

vecinatatea acestuia.




6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii Pajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinand aliantei Cnidion dubii, in

conditii climatice continentale pana la subcontinentale. Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium

angulosum, Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum. Acesta este un habitat de tranzitie intre pajistile higrofile si cele xerofile, ce acopera arii restranse.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat.

6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) Fanete bogate in specii, pe soluri slab pana la moderat fertilizate, din zona de campie

pana in etajul submontan, apartinand aliantelor Arrhenatherion si Brachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste pajisti exploatate extensiv sunt bogate in plante cu flori si nu sunt cosite inainte ca gramineele sa infloreasca si dupa aceea, numai o data sau de doua ori pe an.

Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata.

Exista subtipuri umede pana la uscate. Daca practicile de exploatare devin intensive, cu utilizarea abundenta a ingrasamintelor, diversitatea speciilor scade rapid.


3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara Lacuri si balti destul de bogate in baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu ape

majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu continut sarac (catre moderat) de nutrienti, bogate in baze (pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu carofite, Chara si Nitella, covoare de alge. In regiunea boreala acest tip de habitat include mici balti turboase (‘gyttja’) oligo-mezotrofe bogate in calciu, cu un covor dens de Chara, adesea inconjurate de diverse mlastini eutrofe si turbarii cu pin silvestru.

Plante: Chara spp., Nitella spp. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in

vecinatatea acestuia. 1150 *- Lagune costiere Lagunele sunt intinderi de apa sarata costiere, de mica adancime, cu salinitate si

volum de apa variabil, total sau partial separate de mare prin bancuri de nisip sau prundis ori, mai rar, de roci. Salinitatea poate varia, de la salmastru pana la hiperhalin, in functie de cantitatea de precipitatii, intensitatea evaporarii, aportul de apa de mare proaspata in timpul furtunilor si de inundarea temporara cu apa de mare in timpul iernii sau la flux. Cu sau fara vegetatie din Ruppietea maritimae, Potametea, Zosteretea sau Charetea




- Flads si gloes, considerate o varietate baltica a lagunelor, reprezinta mici ochiuri de apa, de obicei de mica adancime, mai mult sau mai putin delimitate, inca legate de mare sau izolate foarte recent de mare prin ridicarea pamantului. Caracterizate prin stufarisuri bine dezvoltate si vegetatie submersa luxurianta, si avand mai multe stadii de transformare morfologica si floristica in procesul prin care portiuni de mare devin uscat.

- Iazurile si bazinele sarate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu conditia sa-si aiba originea intr-o veche laguna naturala transformata sau o mlastina sarata, si sa fi suportat un impact minor in urma exploatarii.

2) Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis parvula, Potamogeton pectinatus, Ranunculus baudotii, Ruppia maritima. In flads si gloes, si Chara spp. (Chara tomentosa), Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites australis, Potamogeton spp., Stratiotes aloides, Typha spp..


92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean si cel al Marii Negre dominate de

Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie inrudite cu acestea.Paduri de lunca multistratificate mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domina de obicei coronamentul prin inaltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari in anumite grupari vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus.

Plante: Salix alba, Populus alba. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in imediata

vecinatate a acestuia. 40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice Tufarisuri caducifoliate ale zonei de stepa cu arbusti din regiunile pontica si sarmatica

si ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estica a padurilor de stejari cu Potentilla alba (41.7A14), din zona padurilor stepice de stejari si artar tataresc (41.7A22) si padurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 91I0 - paduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. Habitatul include mai multe comunitati vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociatiile Asphodelino luteae-Paliuretum si Rhamno catharticae-Jasminietum fruticantis.

Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea crenifolia, (S. crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus spinachristi, Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis, Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalum

amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in imediata

vecinatate a acestuia.




91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos Paduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu flora submediteraneana, ocupand

enclave mai calde in cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto si Carpinion illyricum.

Include subtipurile: - Paduri tracice de stejar pufos si carpinita Paduri de Quercus pubescens si Q. virgiliana din campiile bazinului Marii Negre si dealurile Turciei europeane, din nordul campiei tracice in sudul si sud-estul Bulgariei, unde sunt reprezentate in principal prin masive forestiere insulare, mai ales in partea centrala a dealurilor Maritsa si Tundja, si de pe colinele de la poalele estice si nordice ale muntilor Rodopi. Stejarii sunt insotiti de Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Acer campestre sau Tilia tomentosa si de elemente floristice submediteraneene. - Paduri moesiace de stejar pufos. - Paduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens si Q. virgiliana din sudul muntilor Dinarici, lantul muntos balcanic si din regiunile invecinate, incluzand sudestul si sudul Romaniei.

Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in imediata vecinatate a acestuia.

Specii de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare (enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE)

1428 Marsilea quadrifolia

Traieste in medii acvatice, semiacvatice si terestre. La suprafata namolului are un rizom repent fixat de substrat prin radacini adventive, de pe care se ridica la suprafata apei frunze tinere rasucite in spirala (circinate) si mature, lung petiolate ce poarta in varf 4 foliole dispuse palmat, asemanator unui trifoi cu patru foi. Sporocarpii sferici sau reniformi sunt scurt pedicelati si contin numerosi sori induziati.

Specia nu a fost identificata pe amplasament si nici in imediata vecinatate.

1516 Aldrovanda vesiculosa Specie acvatica subtermofila, se intalneste in zona de ses si colinara, este o specie

carnivora submersa, ne sau slab ramificata cu frunze obisnuit ciate opt in veticil, cuneate, terminate intr-un lob central longitudinal plicabil (capcana) si 4-6 lobi subulati, florile sunt axilare pa tipul 5. Ierneaza prin muguri (turioni).

Specia nu a fost identificata pe amplasament si nici in imediata vecinatate.




2253 Centaurea jankae Element dobrogean localizat numai in Dobrogea, este o specie xerofila de coline

pietroase (calcaroase), aride. Aceasta specie nu poate fi intalnita pe amplasament. 2255 Centaurea pontica Creste numai pe nisipuri marine ruderalizate, uneori nude. 4067 Echium russicum Localizata in zona de stepa, este o specie xerofila intalnita numai in zone aride.

4.7.1.2 Date privind ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe Informaţii privind fauna locală :

Fauna Dobrogei se caracterizează printr-o deosebit de mare bogăţie şi diversitate, datorată în principal varietăţii habitatelor terestre, acvatice şi cavernicole, a particularităţilor climatice precum şi a particularităţilor geografice legate de dispunerea şi întrepătrunderea acestor habitate, fiind astfel reprezentată de un număr de peste 7445 specii de nevertebrate şi 587 specii de vertebrate ce pot fi identificate în peisajul faunistic dobrogean. Din cadrul celor aproximativ 587 de specii de vertebrate fac parte 180 specii de peşti, 12 specii de amfibieni, 28 specii de reptile, 287 specii de păsări şi 80 specii de mamifere.

Clasele Chondrichthyes şi Osteichthyes sunt reprezentate de un număr de 180 de

specii. Dintre cele aproximativ 180 de specii prezente în tabloul faunistic dobrogean, din punctul de vedere al gradului de protecţie avem 12 specii vulnerabile, 18 specii periclitate, 6 specii rare şi 6 specii endemice.

Speciile de ihtiofaună de interes naţional, cu o pondere de 10,7% din totalul de specii, se împart în două categorii, după cum urmează: specii de interes naţional care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007, reprezentate prin 2 taxoni, şi specii de importanţă naţională a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007), acestea din urmă fiind reprezentate de un număr de 2 taxoni.

Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 11 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale

de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 6% din totalul speciilor de peşti prezenţi în Dobrogea;

- 11 specii de interes comunitar a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), reprezentând 6% din totalul speciilor de peşti prezenţi în Dobrogea.




Clasa Amphibia este reprezentată printr-un număr de 12 taxoni pentru care este necesară aplicarea unor măsuri de conservare, reprezentând 63,15% din speciile de amfibieni din fauna României. În funcţie de gradul de protecţie, 3 specii sunt vulnerabile, două sunt periclitate şi una endemică.

Speciile de amfibieni de interes naţional, reprezentate printr-un singur taxon intră în categoria speciilor care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel:

- 4 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 33,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea;

- 7 specii care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 58,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea;

- 2 specii de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 16,66% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea.

Clasa Reptilia este reprezentată prin 28 taxoni cu diferite grade de periclitare: 6

specii vulnerabile, 4 specii rare, 3 specii periclitate, 1 specie critic periclitată şi 2 specii endemice. Fauna de reptile a judeţului reprezintă aproximativ 70% din cea a ţării.

Speciile de reptile de interes naţional, cu o pondere de 14% din totalul herpetofaunei dobrogene, sunt reprezentate printr-un număr de 2 taxoni care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.

Speciile de reptile de interes comunitar se distribuie astfel: - 5 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare

(Anexa 3 la O.U.G 57/2007), 17,85% din totalul speciilor de reptile prezente în Dobrogea; - 13 specii de reptile care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G.

57/2007), 46,42% din totalul speciilor de reptile prezente în Dobrogea. Clasa Aves este reprezentată de specii ce sunt dominante ca număr şi importanţă

conservativă în cadrul tabloului faunistic dobrogean, reprezentând din punct de vedere al compoziţiei specifice 71,75 % din avifauna României, dintre acestea 33 specii fiind vulnerabile,17 specii sunt periclitate şi 13 specii sunt critic periclitate.

Speciile de păsări de interes naţional, cu o pondere de 15% din totalul avifaunei dobrogene sunt reprezentate de 43 de specii care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.

Speciile de interes comunitar, cu o pondere de 52,62% din totalul avifaunei dobrogene, se distribuie astfel:

- 93 de specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 32,4% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea;

- 39 de specii a căror vânătoare este permisă (Anexa 5C la O.U.G. 57/2007), 13,58% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea;

- 4 specii de pasari de interes comunitar, a căror comercializare este permisă (Anexa 5D la O.U.G. 57/2007), 1,64% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea;

- 15 specii a căror comercializare este permisă în condiţii speciale (Anexa 5E la O.U.G. 57/2007), reprezentând 5% din totalul speciilor de păsări prezente în Dobrogea.




Clasa Mammalia, reprezentată în cadrul tabloului faunistic dobrogean de 80 de

specii, prezintă un număr considerabil de specii de mamifere care sunt vulnerabile (15 specii), periclitate (6 specii), endemice (5 specii) şi rare (o specie). Foarte bine reprezentaţi numeric sunt liliecii din Fam. Rhinolophidae şi Fam. Vespertilionidae, în marea lor majoritate specii vulnerabile sau periclitate, precum şi reprezentanţi ai Fam.Mustelidae.

Speciile de mamifere de interes naţional se împart în două categorii: - 5 specii care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007

cu modificările şi completările ulterioare, reprezentând 6,25% din totalul speciilor de mamifere;

- specii de importanţă naţională a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt în număr de 9 specii, reprezentand 11,25% din totalul speciilor de mamifere din Dobrogea.

Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 15 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de

conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/200), 33,3% din totalul de specii de mamifere; - 27 specii de animale care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G.

57/2007), 60% din totalul de specii de mamifere; - 3 specii de animale de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi

exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 6,6% din totalul de specii de mamifere.

Starea de conservare a faunei de vertebrate este prezentată în tabelul nr. 29 în comparaţie cu datele înregistrate în cadrul amplasamentului ce se doreşte a fi amenajat.

Gradul de conservare a speciilor

Grupe de

specii

Nr. total de

specii

Specii vulnerabile

Specii rare

Specii periclitate

Specii endemice

Specii stabile

Specii observate pe amplasament

Peşti 180 12 6 18 6 138 0

Amfibieni 12 3 - 2 1 6 0

Reptile 28 8 4 5 3 8 2

Păsări 287 75 12 36 8 156 31

Mamifere 80 31 3 9 6 31 0 TOTAL 587 129 25 70 24 339 33

Tabelul nr. 29 – Diversitatea faunei dobrogene

În cazul reptilelor s-au identificat doua specii şi anume , Podarcis taurica ( soparla de

stepa ) si gusterul ( Lacerta viridis ) aceste doua specii având o largă răspândire pe teritoriul Dobrogei şi a României.

În cazul păsărilor, diversitatea speciilor este mai mare, cuprinzând 31 de specii ,aşa cum reiese şi din tabelul următor ( nr. 30 ):




Denumire în română Denumire ştiinţifică Cod Euring Statut de conservare

Pelican comun Pelecanus onocrotalus PELONO SPEC 3

Lebădă de vară Cygnus olor CYGOLO NON-SPECE

Şorecar comun Buteo buteo BUTBUT NON-SPEC

Viespar Pernis apivorus PERAPI NON-SPEC

Uliu păsărar Accipiter nisus ACCNIS NON-SPEC

Vânturel de seară Falco vespertinus FALVES SPEC 3

Şoimul rândunelelor Falco subbuteo FALSUB NON-SPEC

Pescăruş argintiu Larus cachinnans LARCAC NON-SPECE

Pescăruş râzător Larus ridibundus LARRID NON-SPECE

Porumbel gulerat Columba palumbus COLPAL NON-SPECE

Turturică Streptopelia turtur STRTUR SPEC 3

Guguştiuc Streptopelia decaocto STRDEC NON-SPEC

Cuc Cuculus canorus CUCCAN NON-SPEC

Prigorie Merops apiaster MERAPI SPEC 3

Dumbrăveancă Coracias garrulus CORGAR SPEC 2

Ciocănitoare Dendrocopos DENMAJ NON-SPEC

Rândunică Hirundo rustica HIRRUS SPEC 3

Lăstun de casă Delichon urbica DELURB SPEC 3

Codobatură albă Motacilla alba MOTALB NON-SPEC

Mierlă Turdus merula TURMER NON-SPECE

Privighetoare de zăvoi Luscinia luscinia LUSLUS NON-SPECE

Privighetoare roşcată Luscinia megarhynchos LUSMEG NON-SPECE

Piţigoi mare Parus major PARMAJ NON-SPEC

Coţofană Pica pica PICPIC NON-SPEC

Cioară de semănătură Corvus frugilegus CORFRU NON-SPEC

Cioară grivă Corvus cornix CORNIX NON-SPECE

Graur Sturnus vulgaris STUVUL SPEC 3

Cinteză Fringilla coelebs FRICOE NON-SPECE

Florinte Carduelis chloris CARCHL NON-SPECE

Vrabie de casă Passer domesticus PASDOM SPEC 3

Vrabie de câmp Passer montanus PASMON SPEC 3




Clasificarea speciilor de păsări de interes european (SPEC)

Statutul European de Periclitare: E – Periclitată V – Vulnerabilă R – Rară D – În declin L – Localizată Ins – Date insuficiente S – Stabilă O categorie pentru Statutul European de Periclitare este desemnată şi pentru speciile SPEC 1, dar aceste specii nu sunt dependente de această categorie în vederea clasificării SPEC

Toate speciile de păsări din Europa

Specii periclitate pe plan mondial

Specii care nu sunt periclitate pe plan mondial

Statut nefavorabil de conservare

(E, V, R, D, L, Ins)

Statut favorabil de conservare

(S)

SPEC 1

Concentrată în Europa

Ne-concentrată în Europa

Concentrată în Europa

Ne-concentrată în Europa

SPEC 2 SPEC 3 SPEC 4 Non-SPEC

Lista criteriilor şi a categoriilor Statutului European de Periclitare a speciilor de păsări

Criteriu: Dimensiunea/Trendul populaţiei europene

< 250 perechi < 2,500 perechi < 10,000 perechi > 10,000 perechi

Declin semnificativ PERICLITATĂ PERICLITATĂ PERICLITATĂ VULNERABILĂ Declin moderat PERICLITATĂ PERICLITATĂ VULNERABILĂ ÎN DECLIN Fără declin PERICLITATĂ VULNERABILĂ RARĂ STABILĂ

În completare, speciile care au mai mult de 10,000 de perechi în Europa sunt categorisite ca fiind LOCALIZATE dacă mai mult de 90% din populaţie se regăseşte doar în 10 locaţii sau mai puţine. Notă

• Criteriile pentru populaţiile din sezonul de iarnă

folosesc niveluri ale populaţiilor de pasaj de mai puţin de 1,000, 10,000, şi 40,000 de exemplare ca şi echivalenţe pentru datele din tabel, respectiv 250, 2,500 şi 10,000 folosite pentru speciile cuibăritoare

• Datorită datelor inadecvate pentru majoritatea speciilor de păsări, declinul populaţiilor de iarnă sunt luate în considerare doar pentru Anatidae, Haematopodidae, Charadriidae şi Scolopacidae




De menţionat este faptul că perimetrul ce se doreşte a fi amenjat este cuprins în situl Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie.

Situl de protecţie specială ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sionie se întinde pe o suprafaţă de 512.380,6 ha în cadrul regiunii biogeografice pontice şi stepice, cu o altitudine medie de 4 m (variind între 0 şi 137 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate după cum urmează:

CLASIFICAREA STATUTULUI EUROPEAN DE PERICLITARE

Toate limitele populaţiilor se referă la estimările minime ale acestora.

Date insuficiente Specie suspectată de a fi încadrată ca Localizată, În Declin, Rară, Vulnerabilă sau Periclitată, dar nu există date suficiente pentru atribuirea unui Statut European de Periclitare, chiar şi provizoriu.

Categoriile următoare sunt evidenţiate în ordinea crescătoare a gradului de periclitare.

Stabilă Populaţie de mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna, şi care nu prezintă nici declin semnificativ sau moderat nici nu sunt localizate. Speciile cu populaţii stabile au un Statut Favorabil de Conservare.

Localizată Populaţie de mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna, şi care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar cu mai mult de 90% din populaţie care se regăseşte doar în 10 sau mai puţine locaţii (Arii de Importanţă Avifaunistică).

În declin Populaţie cu un declin moderat şi care conţine mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna.

Rară Populaţie care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar care conţine mai puţin de 10,000 perechi cuibăritoare, şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană; sau, populaţia europeană de iarnă sau întreaga populaţie de pasaj este mai mică de 40,000 de păsări, şi deci, datorită susceptibilităţii populaţiilor mici, sunt în pericol de:

• distrugerea structurii socială; • pierderea diversităţii genetice; • fluctuaţii masive ale populaţiilor; • persecuţie, deranj şi interferenţe

antropice.

Vulnerabilă Fiecare din următoarele:

• Populaţie cu un declin semnificativ şi care conţine mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna;

• Populaţie cu un declin moderat şi populaţie care conţine mai puţin de 10,000 perechi cuibăritoare, şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană;

• Populaţie care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar conţine mai puţin de 2,500 de perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană.

Periclitată Fiecare din următoarele:

• Populaţie cu un declin semnificativ (a se vedea Tabelul 3) şi care conţine mai puţin de 10,000 perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană, sau populaţie care conţine mai puţin de 40,000 de păsări iarna;

• Populaţie cu un declin moderat şi populaţie care conţine mai puţin de 250 perechi cuibăritoare, şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană, sau, populaţie europeană de iarnă sau întreaga populaţie de pasaj mai mică de 10,000 de păsări;

• Populaţie care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar conţine mai puţin de 2,500 de perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană sau, populaţie europeană de iarnă sau întreaga populaţie de pasaj mai mică de 1000 de păsări, şi deci supusă unui pericol datorită susceptibilităţii populaţiilor mici faţă de factorii descrişi.




Clasa de habitat Cod CLC Procent din suprafaţa sitului (%)

Estuare, lagune N02 522, 521 13

Râuri, lacuri N06 511, 512 11

Mlaştini, turbării N07 411, 412 49

Pajişti naturale, stepe N09 321 4

Culturi (terenuri arabile) N12 211 – 213 18

Păduri de foioase N16 311 5

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele categorii:

a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97; b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 151; c) număr de specii periclitate la nivel global: 17. Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare:

Pelecanus crispus Aythya nyroca Falco vespertinus Phalacrocorax pygmeus Gelochelidon nilotica Plegadis falcinellus Egretta garzetta Nycticorax nycticorax Egretta alba Recurvirostra avosetta Ardeola ralloides Sterna albifrons Porzana porzana Haliaeetus albicilla Sterna hirundo Larus melanocephalus Himantopus himantopus Glareola pratincola Pelecanus onocrotalus Platalea leucorodia Ixobrychus minutus Charadrius alexandrinus Chlidonias hybridus Circus aeruginosus Ardea purpurea Botaurus stellaris Asio flammeus Coracias garrulus Alcedo atthis

Situl este de asemenea important în perioada de migraţie pentru următoarele specii:

Phalacrocorax pygmeus Gelochelidon nilotica Larus minutus Sterna caspia Sterna sandvicensis Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta Himantopus himantopus Charadrius alexandrinus Puffinus yelkouan Aquila pomarina Phalaropus lobatus




Larus gene Pluvialis apricaria Tringa stagnatilis Tringa eryţropus Limosa limosa Larus ridibundus Numenius arquata Calidris minuta Anas clypeata Calidris alpina Calidris ferruginea Phalacrocorax carbo Tringa totanus Phalaropus fulicarius Tringa nebularia Vanellus vanellus Larus canus Gallinago gallinago Calidris alba Anas crecca

Situl este important pentru iernat pentru următoarele specii:

Anser erythropus Aquila clanga Branta ruficollis Phalacrocorax pygmeus Cygnus cygnus Egretta alba Mergus albellus Falco columbarius Netta rufina Ayţya ferina Aythya fuligula Anser anser Anas strepera În ceea ce priveşte posibilele vulnerabilităţi ale sitului, acestea sunt reprezentate de

intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini, schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca şi cositul sau păşunatul, în turbării - cositul în perioada de cuibărire - industrializare şi extinderea zonelor urbane, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii), arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor), reglarea cursurilor râurilor, electrocutare si coliziune in linii electrice, turismul in masa, amplasare de generatoare eoliene, înmulţirea necontrolată a speciilor invazive, defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari, tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii, adunarea lemnului pentru foc, împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fâneţe etc.), reglarea cursurilor râurilor, arderea stufului în perioada de cuibărire şi nu în ultimul rând navigaţia. In figura de mai jos se poate observa pozitionarea complexului zootehnic fata de limita Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii , zonele tampon si zonele cu protectie integrala .




Fig.10 – pozitionarea complexului zootenic fata de zonele protejate din RBDD




4.8.2. Impactul asupra biodiversitatii

Asa cum am precizat si in capitolul anterior , cele doua hale proiectate a se construi se vor amplasa in incinta complezului zootehnic existent , pe un teren agricol . In perioada de executie a investitiei , vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de lucru . Pe aceasta suprafata de teren , vegetatia va fi eliminata in totalitate , dar se va reface pe suprafata neafectata de constructii . Amplasamentul complexului zootehnic se afla amplasat la peste 2 km de intravilanul municipiului Tulcea si a satului Malcoci . De asemenea , se afla la distanta de 3,2 km fata de Dunare si la peste 1 km de ROSCI065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .

Facem precizarea ca activitatea practicata in complexul de crestere si ingrasare a porcilor se desfasoara pe acest amplasament cu mult inainte de aparitia legislatiei referitoare la desemnarea siturilor Natura 2000 .

Activitatea de constructie si cele de exploatare ale complexului zootehnic NU au ca efect distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante , pasari , mamifere , pesti , amfibieni, reptile , nevertebrate pentru care au fost declarate siturile ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .

Investitia care se propune – 2 hale cu capacitatea de 2200 capete/fiecare – NU modifica dinamica resurselor speciilor si NU afecteaza spatiile pentru adaposturi, de odihna , crestere , reproducere sau rutele de migratie a pasarilor .

Precizam ca existenta comlexului – mai precis a micro-FNC-ului reprezinta o sursa de hrana pentru diverse specii ( randunele , vrabii , gugustiuc ) .

Fig. 11- Vrabii si gugustiuci identificati langa micro-FNC




Activitatea industriala se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat , nu afecteaza zonele limitrofe , impactul produs assupra vegetatiei si faunei terestre si acvatice fiind nesemnificativ .

Deoarece impactul generat asupra biodiversitatii – lucrarile de constructie si exploatare prevazute a se executa – este redus , nu se impun masuri suplimentare pentru protectia factorilor de mediu .


Masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii trebuie sa aiba urmatoarele

scopuri : Protectia si reconstructie speciilor protejate la nivel national si international ; Protectia si restaurarea rutelor de migratie .

Masurile propuse si de care se va tine cont la executarea lucrarilor de constructie a celor doua hale sunt :

ð Antrepenorul va delimitazona de lucru pentru a preveni /minimiza disturgerea florei ;

ð Se recomanda pastrarea arborilor si arbustilor existenti pe latura de Sud-Est a complexului zootehnic ( perdeaua forestiera ) ;

Fig. 12 - Perdea forestiera existenta pe latura de nord a amplasamentului complexului




ð Se recomanda de asemenea , dupa finalizarea constructiilor sa se planteze o perdea forestiera si pe latura de Sud a complexului .

ð Reteaua electrica de alimentare a celor dua hale se recomanda a fi LES ( linie electrica subterana ) ;

ð Apele pluviale vor fi colectate prin curgere naturala in sistemul centralizat de canalizare existent pe amplasament cu evacuare finala in statia de epurare-treapta mecanica si bazinele de stocare .

4.9. PEISAJUL

Amplasamentul celor doua hale pentru cresterea suinelor se va realiza intr-o zona in care exista un complex zootehnic de peste 40 ani . In perimetrul pe care se va realiza investitia ( teren agricol ) nu exista cursuri de apa si nici zone impadurite .

Conformatia generala a cladirilor este compacta cu regim de inaltime parter si

acoperis tip sarpanta, din metal, cu invelitoare panouri tristrat. Peretii exteriori din panouri tristrat. Peretii si tavanele camerelor vor pastra profilul panoului tristrat, pardoselile vor fi din beton in panta. Pardoseala interioara va urma un profil transversal, astfel incat sa asigure o pardoseala perforata din beton (traverse perforate din beton de 40 x 300 cm), asezate pe directia transversala. Acestea vor acoperii o zona de pardoseala plina din beton (groapa de dejectii care va avea asigurata o panta de cel putin 2% catre o riglola centrala longitudinala). Zona plina (neperforata) a pardoselii interioare va fi orientala catre perimetrul cladirii unde vor fi amplasate si culoarele de acces pietonal.


Constructiile vor beneficia de acoperire in sarpanta in doua ape, cu pante diferite, de

17,90% si 10,40%. Scurgerea apelor pluviale se va face prin intermediul unor jgheaburi si burlane din PVC.

Avand in vedere descrierea arhitecturala prezentata se poate aprecia ca investitia se

va incadra perfect in cadrul complexului zootehnic . Cele doua hale nu sunt vizibile de la DJ Tulcea- Murighiol , aastfel incat peisajul general al complexului nu se va modifica .

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales :




Tabel 31

suprafata ( ha ) Utilizarea terenului inainte de punerea in aplicare a proiectului

dupa punerea in aplicare a proiectului

recultivata

in agricultura : - teren arabil - gradini - pasuni paduri drumuri zone construite (curti,suprafat construita ape alte terenuri : -vegetatie plantata -zone umede -teren deteriorat -teren nefolosit

0 0 0 0 3,5461 0 0 0 0 0

0,44 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL 3,5461 0,444 4,0292

4.10. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Existenta complexului zootenic are un efect benefic asupra fortei de munca din municipiul Tulcea si localitatile limitrofe ( localitatile Malcoci, Nufaru ) . Datorita amplasamentului acestuia , la distante peste 2 km fata de localitati ( distantele sunt cu mult mai mari fata de distanta minima impusa – 500 m , conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei ) , activitatea desfasurata in ferma nu afecteaza in nici un fel asezarile umane .

Desfasurarea normala a procesului de crestere a suinelor nu conduce la poluarea semnificativa a mediului . Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau obiectivelor industriale din vecinatate ( abatorul care apartine aceluiasi titular ) este nesemnificativ .

4.11. CONDITII CULTURALE SI ETNICE , PATRIMONIUL CULTURAL

Complexul zootehnic nu are in imediata vecinatate vestigii culturale, arheologice , etnice. Zona in care se vor construi cele doua hale nu este afectata de riscuri naturale si nu se afla in zona de protectie a vreunui monument istoric si/sau arheologic .




5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Datorita specificului activitatii care se desfasoara si se va desfasura in continuare pe

amplasament – cresterea si ingrasarea suinelor – au fost luate in calcul umatoarele variante :

A. Varianta zero – care ar consta in pastrarea actualei capacitati a complexului si nu s-ar mai construi cele doua hale :

a. Avantaje : i. Permite conservarea terenului la nivelul actual : teren agricol utilizat

pentru productia de cereale ii. Asigura o probabilitate redusa de aparitie a unor poluari accidentale

b. Dezavantaje :

i. Nu sunt create locuri de munca pentru localnici ; ii. Valoarea economica a terenului ramane scazuta .

B. Varianta I : amplasarea halelor de crestere a suinelor pe amplasamentul titularului

situat la km 5 pe soseaua Tulcea- Murighiol ( din vecinatatea abatorului ) : a. Avantaje :

i. Acces la utilitatile existente pe amplasamentul abatorului ( energie electrica , apa , aces auto );

b. Dezavantaje :

i. Zona este inclusa in siturile Natura 2000 ROSCI065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim –Sinoe ;

ii. Distanta relativ mica intre zona de crestere a suinelor si abator .

C. Varianta II :amplasarea halelor de crestere a suinelor pe terenul agricol din imediata vecinatate a halelor existente :

a. Avantaje : i. Acces la utilitatile exsitente pe amplasament ( racordare la alimentarea

cu apa si sistemul de evacuare ape uzate , alimentarea cu energie electrica , acces auto );

ii. Amplasamentul nu este inclus in situri Natura 2000 . iii. Distante mari fata de zonele locuite ( peste 2 km de localitatile Malcoci si

Tulcea ) . - amplasamentul bazinelor impermeabilizate prezintă următoarele avantaje:

- este situat în imediata vecinătate a terenurilor agricole proprii; - este situat la distanţă semnificativă de orice aşezare locuită; - este situat într-o zonă cu destinaţie agricolă în prezent; Terenul agricol unde se prevede să se utilizeze fertilizanţii naturali prezintă

următoarele caracteristici:




- este plan/nu este în pantă; - este protejat de inundaţii prin digul construit pe malul braţului Sf. Gheorghe; - este situat departe de zonele de cuibărit ale păsărilor protejate; - este situat la distanţă mare (peste 20 km) de zonele strict protejate din cadrul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”;

b. Dezavantaje :

i. Reducerea suprafetei agricole existente in incinta complexului .

Avand in vedere avantajele variantei II s-a optat pentru aceasta solutie in implementarea proiectului .

6. MONITORIZAREA

Activitatea de supraveghere si monitorizare a calitatii mediului la S.C. CARNIPROD S.R.L. Tulcea este asigurata de responsabilul de mediu, numit cu decizie de conducătorul unitatii. Titularul de activitate monitorizeaza nivelul emisiilor si raporteaza informatiile solicitate de autoritatea competenta, în conformitate cu OUG 195/2005, privind protectia mediului, aprobata prin Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Controlul emisiilor de poluanţi în mediu, precum şi controlul factorilor de mediu, se realizează, conform prevederilor autorizaţiei de mediu, prin analize efectuate de personalul specializat al unor laboratoare/autorităţi acreditate, cu echipamente de prelevare şi analize adecvate, folosind metode de lucru în vigoare. Rezultatele măsurătorilor se înregistrează, se prelucrează şi se transmit într-o formă adecvată, stabilită de autoritatea de mediu. Pentru buna desfăşurare a activităţii şi minimizarea consumurilor de materii prime, materiale şi utilităţi, societatea ţine evidenţa lunară a:

- cantităţilor de materii prime şi auxiliare utilizate; - cantităţii de apă şi energie utilizate; - cantităţilor de deşeuri rezultate, valorificate ca fertilizanţi aplicaţi pe terenurile agricole; - activităţilor de întreţinere şi reparaţie a instalaţiilor şi dotărilor aferente; - instruirilor personalului.

Diminuarea volumului dejecţiilor, respectiv reducerea conţinutului de N şi optimizarea circuitului ecologic se realizează şi în continuare prin urmatoarele măsuri: - managementul nutriţional - măsuri nutriţionale prin îmbunătăţirea caracteristicilor hranei, formularea unei reţete de hrană echilibrată, cu o rată de conversie optimă bazată pe fosfor şi amino acizi digerabili; - igienizarea halelor cu un consum minim de apă, utilizand sistemul de spălare sub presiune. Monitorizarea activităţilor ce se desfăşoară la SC CARNIPROD SRL TULCEA, cuprinde principalii factori de mediu, după cum urmează:




Monitorizarea factorului de mediu apă Monitorizarea trimestrială a calităţii apei subterane. Monitorizarea calităţii apei subterane, atunci cînd se identifică infiltraţii în forajele din zona bazinelor de stocare, se va face conform tabelului următor ( nr. 32 ):

Locul prelevarii probei

Indicator de calitate analizat atunci cînd sînt

infiltraţii în foraje

Frecvenţa de monitorizare a

infiltraţiilor în foraje

Metoda de analiză

pH lunar

Azot amoniacal lunar

Oxidabilitate lunar

Nitriţi lunar Nitraţi lunar

Carbon organic total lunar

Conform standardelor

în vigoare

Azot total lunar Fosfor total lunar

Fenoli lunar

Foraje din zona bazinelor de stocare dejecţii

CCO-Cr lunar

Aerul Pentru monitorizarea emisiilor în aer se vor preleva probe anual de la sursele punctiforme:

Mentinerea sistemului de monitorizare a imisiilor în cele 4 puncte cardinale ale amplasamentului de la Km 4, pentru poluanţii: NH3, H2S, CH4, pulberi în suspensie. Pentru monitorizarea factorului de mediu sol Se va realiza monitorizarea solului în incinta fermei, în zona bazinelor impermeabilizate de stocare dejecţii, şi de pe terenurile arabile unde are loc fertilizarea cu dejecţii, o dată pe an. (Punctele de prelevare a probelor de sol vor fi marcate pe amplasament pentru a putea fi identificate şi pentru evidenţierea evoluţiei în timp a indicatorilor de poluare a solului şi apei freatice. Pentru terenurile unde se împrăştie dejecţiile, se realizează la fiecare 4 ani, conform legislaţiei, Studiul Agrochimic, cu Plan de fertilizare a terenurilor şi, odată la 10 ani, un Studiu Pedologic. Fertilizarea terenurilor agricole cu dejecţii solide si lichide, se face numai in perioadele permise cu respectarea strictă a prevederilor cuprinse în Codul Bunelor Practici Agricole.

Managementul deşeurilor Titularul respectă prevederile legale privind evidenţa gestiunii deşeurilor, recuperarea şi eliminarea lor conform reglementărilor legale în vigoare.




Evidenţa deşeurilor produse este ţinută lunar conform HG 856/2002 privind gestiunea deşeurilor, modificată şi completată de HG 210/2007, şi conţine urmatoarele informaţii: tipul deşeului, codul deşeului, instalaţia producatoare, cantitatea produsă, data evacuării deşeului din instalaţie, modul de stocare, data predării deşeului, cantitatea predată de către transportator, date privind orice amestecare a deşeurilor. Dejecţii animaliere În vederea administrării dejecţiilor ca şi fertilizant sînt avute în vedere toate actele normative care transpun în practică prevederile Directivei 91/676/EEC referitoare la reducerea poluării apelor freatice şi de suprafaţă cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Recomandările privind împrăştierea dejecţiilor sînt monitorizate în mod special ţinând cont de prevederile Ord. 296/2005 - privind aprobarea Programului - cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole, partea II-a, punctul 2.4. Se ţine seama de tipurile fertilizanţilor şi de obligaţia de a respecta perioadele de interdicţie (restricţionare) la aplicarea (împrăştierea) acestora pe sol, conform Codului de bune practici agricole. Sunt respectate măsurile speciale ce se impun la aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile din vecinatatea cursurilor de apă, lacurilor, captărilor de apă potabilă, care sunt expuse riscului de poluare cu nitraţi, transportaţi cu apele de drenaj şi scurgerile de suprafaţă. Pe terenurile agricole în pantă, fertilizarea este facută numai prin încorporarea îngrăşămintelor în sol şi ţinând seama de prognozele meteorologice. Pe terenurile în pantă mare, aplicarea fertilizanţilor este interzisă. Pe terenurile saturate de apă, inundate, îngheţate sau acoperite de zapadă, este ales momentul de aplicare atunci când solul are o umiditate corespunzatoare. Pe lângă planul de fertilizare, în exploataţie este ţinut un registru privind istoricul fertilizării pe fiecare parcelă sau solă, în care este notat în fiecare an plantele cultivate, tipul şi dozele de îngrăşăminte aplicate, concentraţia acestora în nutrienţi, momentele de aplicare şi producţiile obţinute. Asemenea informaţii sunt deosebit de utile la perfecţionarea permanentă a planului de fertilizare precum şi în gestionarea economică a exploataţiei. Zgomot Întrucat unitatea este amplasată la circa 1,0 km de satul Malcoci, comuna Nufărul, iar la limita incintei unităţii, se estimează un nivel de zgomot mai mic 65 dB. Monitorizarea zgomotului se va realiza in continuare de catre personalul unitati utilizand echipamentul de masurare din dotare si se vor pastra inregistrari ale masuratorilor nivelului de zgomot. Mirosuri Activitatea crează disconfort local datorită mirosului. Se apreciază că impactul asupra populaţiei din satul Malcoci este redus, datorită amplasării instalaţiilor. Mirosurile apar şi atunci când sunt împrăştiate dejecţiile pe sol. Pentru aceasta, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamnă gestionarea împrăştierii dejecţiilor pe sol pentru reducerea neplăcerilor provocate de miros, prin:




• Împrăştierea în timpul zilei, când este foarte probabil ca populaţia să nu fie acasa, şi evitarea sfârşiturilor de săptămână şi a sărbătorilor publice;

• Observarea direcţiei vântului în raport cu casele din localitate; • Plantarea de perdele de protecţie de lângă perimetrul fermei pe direcţia predominantă

a vântului pe laturile aflate spre localităţi. Pentru reducerea emisiilor de amoniac, în vederea diminuării mirosurilor, în procesul de împrăştiere pe sol a fertilizanţilor, un factor important este încorporarea rapidă în terenul arabil. Astfel, drept dispozitiv de aplicare s-au prevăzut injectoare pentru mirişte şi teren arat cu discuri, lăţime de lucru 3 m, ce asigură depunerea fertilizantului lichid la rădăcina plantelor în vegetaţie, pe mirişte sau teren arat. Se vor respecta prevederile cuprinse în Codul Bunelor Practici Agricole, cu precădere Calendarul de interdicţie pentru împrăştierea îngrăşămintelor. Se au în vedere condiţiile atmosferice la planificarea activităţilor din care rezultă mirosuri neplăcute persistente, pentru a evita perioadele defavorabile dispersiei pe verticală a poluanţilor (inversiuni termice, timp înnourat). În acest fel, se va preveni transportul mirosului la distanţe mari. Se ţine evidenţa incidentelor de mediu, a reclamaţiilor şi măsurilor întreprinse.

6.1. INFORMATII PRIVIND MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU Conform Autorizatiei Integrate de Mediu nr. 04/05.05.2011 monitorizarea in cadrul

Complexului zootehnic de crestere a porcilor se efectueaza prin doua tipuri de actiuni : 1. Supravegherea din partea organelor abilitate si cu atributii de control ; 2. Automonitorizare . Automonitorizarea are urmatoarele componente :

o Monitorizarea emisiilor si calitatii factorilor de mediu ; o Monitorizarea tehnologica/monitorizarea variabilelor de proces ; o Monitorizarea post – inchidere .

In anul 2011 au fost monitorizate primele doua componente ( avand in vedere faptul

ca complexul zootehnic este functional si nu se pune problema inchiderii acestuia ) . Punctele de prelevare si monitorizare sunt : ü Puncte monitorizare a emisiilor in aer : cosul de evacuare a gazelor arse de la

centrala termica ; ü Puncte de monitorizare nivel zgomot : limita incintei ; ü Puncte de monitorizare a emisiilor de poluanti in apa uzata : bazine stocare

temporara ape epurate mecanic ; ü Puncte de monitorizare emisii poluanti sol : vecinatatea rezervorului de

combustibil ; ü Puncte de monitorizare emisii poluanti apa freatica : cele patru foraje de

observatie .




Astfel , in anii 2010 - 2011 rezultatele automonitorizarii sunt prezentate in tabelele urmatoare :

- emisii in aer de la centrala termica ( agentul economic care a executat masuratorile – SC TITAN INSTAL SRL ) :

tabel 33

Nr. crt.

Sursa/echipament de poluare

Coş Combustibil utilizat

Tip de monitorizare Continuă/dis

continuă 1 Centrala termică 11 x 0,38 m CLU discontinuă

Tabel 34

nr. crt. indicatori valoare masurata

23.04.2010 ora 11.06

valoare masurata

23.04.2010 ora 11.10

valoare CMA VLE

( mg/m3N )

1 O2 3,4 % 2 CO -- -- 170 3 CO2 12,9 % 4 NO 46 ppm 55 ppm 5 NOX 48 ppm 57 ppm 450 6 SO2 209 ppm 249 ppm 1700 7 pulberi - - 50 8 T gaze 91

0C

9 T aer 14,6 0 C 10 randament 96,5 %

- nivelul de zgomot : conform prevederilor Autorizatiei integrate de mediu nr.

04/05.05.2011 titularul are in dotare un aparat pentru masurarea nivelului de zgomot . Se va face monitorizare lunara a nivelului de zgomot in mai multe puncte din complex si se pastreaza inregistrari . In tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele masuratorilor efectuate in anul 2011 . Dupa cum se poate vedea , rezultatele obtinute se situeaza sub limita maxim admisa – 65 dB(A) , prevazuta de Ordinul MMGA nr. 678/2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activitatile din zonele industriale , de trafic rutier , feroviar si aerian din vecinatatea aeroporturilor .




data efectuarii masuratorii / valori inregistrate 12.01 10.02 14.03 12.04 16.05 6.06 14.07 7.08 5.09 10.10 16.11 14.12

1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 N 5

0.1

44.9

50.7

50.1

49

47

49

47.2

49.4

47.2

49.8

46.9

48.3

51.6

49.6

51.7

50.1

49.6

60.1

51.4

61.4

59.8

65.1

58.3

S 52.8

46.8

56.1

51.6

53.1

55.4

56.1

54.4

52.9

51.2

52.2

51.7

53.2

52.3

52.6

52.8

62.3

52.3

63.6

53.6

63.5

55.2

64.4

59.6

E 51.6

45.9

52.3

48.2

51.3

53

54.2

51.4

53.6

52.4

51.4

53.9

52.6

52.4

53.8

51.6

55.6

51.7

57.2

50.2

61.8

58.9

60.3

58.7

punctul de masurare Perimetrul complexului

V 54.8

50.5

51.7

47.4

68.1

58.3

69.3

57.8

49.9

46.8

58.6

54.9

51.8

51.6

51.9

53.1

59.1

58.4

61.5

56.9

61.9

59.7

66.8

61.1

Tabel 35 –masuratori ale zgomotului efectuate in Complexul zootehnic

Legenda : 1 – cu sursa principala de zgomot ( moara ) in functiune 2 – cu sursa principala de zgomot ( moara ) oprita



Raport privind impactul asupra mediului – SC CARNIPROD SRL

107

- ape uzate : Începînd cu 01.08.2010 nu a mai există emisii de apă reziduală în Dunăre datorită punerii în funcţiune a bazinelor impermeabilizate de stocare de 2 x 20000 mc. Această apă reprezintă fracţiunea lichidă a dejecţiilor separate în treapta mecanică a staţiei de tratare nr. 2 şi este utilizată pentru fertilizarea terenului agricol propriu. Conform Autorizatiei integrate de mediu se recomanda ca la fiecare operatiune de fertilizare a terenurilor agricole sa se verifice indicatorii de calitate pentru apa de irigatie conform STAS 9450-88 . În cursul anului 2008 a fost realizat un studiu agrochimic pentru determinarea bonităţii terenului agricol, valabil pană în 2012, cînd va fi elaborat un alt studiu (a fost primită deja oferta de la OSPA Tulcea pentru acest studiu care a început în luna mai, în conformitate cu procedurile specifice), în conformitate cu cerinţele legale. Rezultatele acestui studiu împreună cu cele ale studiului pedologic elaborat în anul 2005 (valabil pînă în 2015) au fost utilizate pentru fertilizarea solului agricol. Avînd în vedere prevederile Codului de bune practici agricole precum şi eliminarea oricărui tratament al dejecţiilor în staţia de tratare nr. 2, aplicarea dejecţiilor se face doar prin notificarea ADMINISTRAŢIEI REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRII, permisul de aplicare nemaifiind necesar, întrucît dejecţiile nu sînt nămoluri rezultate din tratarea apelor uzate. - apa freatica : evolutia apei freatice in timp si influenta activitatii fermei asupra acesteia este urmarita prin intermediul a 4 foraje de observatie situate unul in amonte si in aval de directia de scurgere a apei subterane in apropierea depozitului de combustibil , respectiv in apropierea statiei de epurare , a platformelor de depozitare temporara a dejectiilor si a bazinelor de stocare a apei epurate mecanic . Conform Autorizatiei de Gospodarire a Apelor nr. 77/09.09.2010 emisa de ANAR Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral , indicatorii de calitate a apei din panza freatica analizati vor fi : pH , nitriti , nitrati , azotati , amoniu, sulfati, Cu, Zn . Rezultatele analizelor efectuate se vor compara cu proba martor ( prima analiza facuta ) . Din monitorizarea efectuata s-a constatat ca cele 4 foraje de monitorizare nu sunt suficient de adînci pentru a ajunge la pînza de apă freatică, aflată la cca. 45 m. Este monitorizată starea fundului acestor foraje prin observaţie directă. Pînă în prezent nu au fost identificate infiltrări de ape sau alte lichide. Anexăm o copie după fişa de monitorizare a forajelor pentru anul 2010-2012.




Tabel nr. 36 Fise de observatie directe la rezervorul de combustibil si forajele de observatie

- Emisii de poluanti pe sol ( tabel 37 ): surse de poluare descriere situatia identificata in 2011-2012 platforma de depozitare temporara a deseurilor

in cazul neutilizarii europubelelor pentru depozitarea deseurilor menajere , a deseurilor de hartie si carton , a deseurilor de ambalaje plastice si a ambalajelor metalice

- deseurile sunt depozitate selectiv , in europubele /containere inscriptionate pentru fiecare tip de deseu in parte .

bazinele de stocare temporare a apei uzate epurate

in cazul deteriorarii foliei de impermeabilizare a bazinelor

- s-au realizat observatii directe si nu s-au constatat deteriorari ale foliei cu care sunt impermeabilizate bazinele

platforme de depozitare a materiilor prime si a produsului finit

in cazul transvazarii necorespunzatoare a uleiului vegetal brut achizitionat de la diversi agenti economici , a semintelor de floarea soarelui sau rapita

- nu au avut loc incidente la transvazarea uleiului vegetal , semintelor de floarea soarelui si rapita




De asemenea , conform Autorizatiei integrate de mediu , in vecinatatea rezervorului de combustibil , anual trebuie sa se efectueze analize de sol ( la suprafata solului , la adancimea de 30 cm si la o adancime de 3 m ) , analizandu-se ca indicatori pH-ul si produsele petroliere . Tabel 38 locul prelevarii probei : -la suprafata -la adancimea de 30 cm -la adancime de 3 m

indicator de calitate analizat

valorile limita folosinte mai putin sensibile ( mg/kg substanta

uscata)

temeiul legal

pH - in partea de nord a amplasamentului produse petroliere 1000 ppm

Ordinul MAPPM nr. 756/1997 – aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului

In tabelul nr. 36 sunt prezentate rezultatele monitorizarii directe efectuate in anii

2010-2011-2012 in vecinatatea rezervorului de combustibil .

Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular ( in anul 2011 , conform Raportului anual de mediu ) si prin cele mai bune tehnici disponibile sunt mentionate in tabelul nr. 39 .

valori limita parametru ( unitatea de masura ) tehnici alternative

propuse de titular prin cele mai bune tehnici

disponibile ( * ) observatii

consum de energie ( MWh/unitatea de

produs anual)

13,95 x 10 -6 in BAT sunt date doar masuri operationale

generale de reducere a consumului de energie

precum : reducerea ventilatiei ,izolarea halelor, luarea in

consuderatie a recupararii caldurii si utilizarea boilerelor de inalt

randament in noile sisteme de adaposturi

prin implementarea masurilor de reducere a consumului de energie

electrica , in anul 2011 in complexul zootehnic fata

de cantitatea anuala estimata de 958 MWh s-a

consumat 1,641 MWh

consum de apa ( mc /unitatea de produs

anual)

3 conform BAT se aplica trei sisteme de baut

pentru animale : adapatoare cu capacitate

redusa si cu tasnitoare sau adapatoare cu

capacitate ridicata cu jgheab si adapatoare

rotunde

pentru conformare la prevederile BAT in hale

exista instalatii de adapare tip suzeta , care nu prezinta pierderi de

apa . Si in halalele ce se vor construi se prevede acelasi tip de adapare a

animalelor . emisii de poluanti

atmosferici ( mg/m3N) CO SO2

40 249

170 1700




NOX Pulberi

55 15

450 50

emisii de poluanti in apa ( mg/l raportate la unitatea de produs

anual)

nu este cazul - nu se evacueaza ape uzate in emisar

deseuri generate ( kg raportate la unitatea de

produs anual ) organice -020102 medicale -180208

dejectii animaliere : -solide 020106 - lichide020106

metalice 160117 lemn150103

carton 150101 plastic 150102

menajer 200301 ulei uzat 130208*

anvelopr uzate 160103 textile 150203

cantitatile sunt in functie de activitatea desfasurata

in ferma , productia realizata

nu exista limite BAT deseurile generate pe amplasament sunt gestionate conform

prevederilor Autorizatiei integrate de mediu nr.

04/05.05.2011

Nota : ( *) - Valorile limita prin cele mai bune tehnici disponibile conform documentelor relevante existente ( ex. Bazele de date ale Biroului IPPC de la Sevilla ); (**) – valorile limita conform recomandarilor Comisiei de la Helsinki ( HELCOM) privind implementarea masurilor tehnologice pentru tipuri de activitati relevante .




7. SITUATII DE RISC

7.1. Riscuri naturale : inundatii , alunecari de teren ,cutremure

Riscurile naturale sunt definite ca fiind eventuale pericole , mai mult sau mai putin previzibile . Din cadrul riscurilor naturale fac parte inundatiile , alunecarile de teren , cutremurele .

Pe aplasament nu exista decat un curs de apa nepermanent – Valea Tulcei, motiv pentru care riscul de inundatie este minim . Zona studiata se afla la cca 2,8 km de fluviul Dunarea si 6,8 km de Insula Popina .

Riscul aparitiei unor alunecari de teren este de asemenea minim avand in vedere

faptul ca terenurile pe care se vor amplasa turbinele eoliene au pante line . Cutremure : Pentru scopuri generale de apreciere a seismicitatii teritoriului , exista o

zonare seismica conform SR 11100-1:1993 ( Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei), fig.35 Pe aceasta harta de intensitati , cifrele 6 si 9 exprima intensitati pe scara MSK , indicele de la baza lor exprima o perioada medie de revenire ( ex. Indice 1 pentru minimum 50 de ani , respectiv indice 2 pentru o perioada medie de revenire de minimum 100 de ani a intensitatii respective .

Fig. 11 - Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 - 1:1993 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei ( Elaborator UTCB )




fig . 12 - Zonarea teritoriului Romaniei in termini de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru

proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani ( Elaborator UTCB )

In ianuarie 2007 a intrat in vigoare Codul P.100-1/2006 cu alt tip de harti de zonare seismica in care hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului ag determinate pentru intervalul mediu de recurenta de referinta ( IMR ) de 100 de ani, corespunzator starii limita ultime, valoare numita in cod “ acceleratia terenului pentru proiectare “ ( Fig .12 ).

Fig. 13 - Zonarea teritoriului Romaniei în termeni de perioada de control (colt),

Tc a spectrului de răspuns. Cod P100-1/2006 ( Elaborator UTCB )

Perioada de control ( colt) Tc a spectrului de raspuns reprezinta granite dintre zona ( palierul )de valori maxime in spectrul acceleratiei absolute si zona(palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative. Tc se exprima in secunde . In conditiile seismice si de teren din Romania , pentru cutremure avand IMR = 100 ani , codul reda zonarea pentru proiectare a teritoriului Romaniei in termini de perioada de control (colt),Tc, a spectrului de raspuns obtinuta pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele orizontale ale miscarii seismice (Fig. 13 ).




7.2. Accidente potentiale In situatia normala de executare a lucrarilor de constructie si de productie , nu apar efecte

poluante asupra mediului inconjurator . Acest fapt se realizeaza in conditiile dotarii corespunzatoare a fermei si a unei organizari si discipline riguroase a muncii .

Potential , in timpul desfasurarii procesului tehnologic desfasurat in complex este posibil sa apara si incidente –ca urmare a neglijentei umane –cu posibil impact asupra mediului , prin infestarea solului si a subsolului cu deseuri lichide care se pot produce din urmatoarele cauze :

♦ Descarcarea intregii cantitati de balegar pe o arie agricola restransa ; o Baltirea apelor uzate pe terenul agricol va scoate din circuitul agricol , cel

putin un sezon , aria de teren afectata ; o Formarea unei cruste compacte deasupra ariei afectate.

♦ Necunoasterea manevrarii sau manevrarea gresita a echipamentului de imprastiere a balegarului pe terenurilor agricole ;

♦ Existenta unui echipament de transport neadecvat sau care prezinta defectiuni tehnice

Sintetic , acest tip de accident se poate reprezenta astfel ( tabel 40 ) :

agent poluant

pericol sursa cale tinte atingerea tintei

importanta riscului

necesitatea lucrarilor de remediere

dejectii disturgerea capacitatii

solului de a sustine culturi

agricole

utilaje de imprastiere

deversare directa

aer sol

ape de suprafata

flora fauna

da da

da/nu

da da

major major major

major major

nu da da

da da

Teoretic-ca efect al unor cutremure puternice –ca urmare a aparitiei unor fisuri in

structura bazinelor de stocare a dejectiilor , acestea pot sa polueze solul , subsolul si apa freatica .

Obiectivul general al evaluarii riscului este acela de a controla riscurile provenite de la desfasurarea unei activitati pe un amplasament prin identificarea :

Ø Agentilor poluanti sau a pericolelor celor mai importante ; Ø Resursele si receptorii expusi riscului ; Ø Riscuri importante , care apar pe un amplasament ; Ø Masuri generale , care permit reducerea gradului de risc, la un nivel acceptabi.

Prin natura activităţii, în cadrul societăţii pot apare situaţii de urgenţă generate de

incendii. Pentru prevenirea acestor situaţii şi intervenţia în cazul apariţiei incendiilor, activitatea este organizată astfel: - ferma este dotată cu materialele necesare, conform prevederilor legislaţiei specifice PSI; - reteaua de hidranţi se menţine în perfectă stare de funcţionare; - personalul este instruit la angajare şi periodic.




Zona destinata amplasamentului halelor de crestere si ingrasare a suinelor este ferita de riscuri naturale ( care sa aiba drept consecinta afectarea unora dintre factorii de mediu – inundatii ale amplasamentului , aluncari de teren ) . Seceta nu poate conduce la modificarea procesului tehnologic astfel incat sa aibe drept consecinta afectarea unora dintre factorii de mediu .

Situarea amplasamentului departe de zone limitrofe cu alte localitati , face ca sa nu existe riscul ca activitatea desfasurata de noua investitie sa aibe efecte suplimentare fata de cea care s-a desfasurat pana acum in complex .

7.2. Masuri de prevenire a accidentelor

Pentru a prveni orice forma de accidente avand ca urmare afectarea factorilor de mediu este necesar a se lua o serie de masuri obligatorii :

ð pastrarea curateniei in perimetrul fermei pentru evitarea formarii – in timpul ploilor – a solutiilor poluante , din materiale imprastiate accidental ;

ð efectuarea probelor de etanseitate a bazinului de dejectii , la intervale de 3-5 ani , ca parte a procesului tehnologic ;

ð transportul dejectiilor la terenurile vizate a fi fertilizate cu ingrasaminte naturale sa fie executate de personal calificat si pregatit , in prealabil , pentru aceasta activitate .

În cadrul societăţii este intocmit, în conformitate cu prevederile Ord. MAPPM 278/1997, „PLANUL DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A POLUĂRILOR ACCIDENTALE”, actualizat anual, care cuprinde sistemul de alertă în caz de poluări accidentale, lista punctelor critice din unitate unde se pot produce poluări accidentale, fişa poluantului potenţial din cadrul fermei, programe de măsuri şi lucrări de prevenire a poluărilor accidentale, asigurarea dotărilor cu materiale şi personal de intervenţie în cazuri de poluare accidentală.

- aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari accidentale;

În conformitate cu profilul de producţie, pe amplasamentul analizat, cauzele care pot determina poluarea sunt reprezentate de activitatea de colectare, transport, stocare şi administrarea dejecţiilor. O evacuare necontrolată în mediu a dejecţiilor poate determina deteriorarea solului, apelor subterane sau de suprafaţă. Conform „PLANULUI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A POLUĂRILOR ACCIDENTALE”, sunt luate măsuri de prevenire a unor evenimente care pot cauza deteriorarea mediului înconjurător, printr-un management al deşeurilor care are ca scop siguranţa în transportul, stocarea şi administrarea pe terenul agricol a dejecţiilor şi apei reziduale rezultate din creşterea porcilor. Pentru prevenirea infiltraţiilor de digestat în sol, posibile numai în urma fisurării membranei de impermeabilizare din HDPE a bazinelor de stocare de 2 x 20 000 mc, este elaborat „MANUALUL DE OPERARE – SC CARNIPROD SRL TULCEA, FERMA ZOOTEHNICĂ – BAZINE IMPERMEABILIZATER PENTRU STOCAREA DEJECŢIILOR LICHIDE”, anexat prezentei, în baza căruia se face monitorizarea stării membranei. În cazul depistării unor infiltraţii, se aplică prevederile „PLANULUI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A POLUĂRILOR ACCIDENTALE”.




Repararea membranei deteriorate se face în baza „INSTRUCŢIUNILOR DE REPARAŢIE GEOMEMBRANA HDPE - SC CARNIPROD SRL TULCEA, FERMA ZOOTEHNICĂ – BAZINE IMPERMEABILIZATER PENTRU STOCAREA DEJECŢIILOR LICHIDE”.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

La intocmirea acestui Raport de evaluare a impactului asupra mediului NU au fost intampinate dificultati .

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Se propune edificarea a doua constructii parter, care sa satisfaca cerintele functiunii de hale ingrasare porci si a datelor de tema. Dezvoltarea unei asemenea functiuni in aceasta zona a intravilanului municipiului Tulcea nu contravine functiunii prevazute in P.U.G., cea de zona teren + constructii.

Accesele auto si pietonale in cadrul incintei sunt prevazute in asa fel incat sa asigure atat circuitul necesar bunei functionari cat si standardele si normele prevazute de legislatia in vigoare. Accesul propus se va dezvolta din reteaua existenta in incinta, facandu-se doar o prelungire a aleii carosabile existente. Se propun astfel, doua cladiri identice dezvoltate pe parter cu o conformatie arhitecturala compacta, tip hala, care vor avea dotarile caracteristice unei astfel de functiuni. Gabaritul cladirilor este: - lungime: 120,00 m - latime: 18,50 m - inaltime: 2,15 m la cornisa – 3,85 m inaltime maxima la coama - volum: 6.204 mc Aceste dimensiuni sunt identice cu dimensiunile halelor existente (cu aceiasi functiune pe amplasament). Amplasarea halelor proiectate se va face conform amplasarii generale a celorlalte hale. Astfel acestea se vor dispune paralel una fata de cealalta pentru optimizarea spatiului ocupat. Sistemul constructiv:

Avand in vedere ca proiectul reprezinta o marire de capacitate a obiectivului I.P.P.C. S.C. CARNIPROD S.R.L. Tulcea, Complexul de crestere a porcilor, amplasat in Tulcea la Km 4-5, proiectarea acestor hale pentru ingrasare a porcilor a fost realizata in conformitate cu conceptul BAT – BREF. Pentru reducerea emisiilor de amoniac in aer sistemele de adaposire pentru porci vor fi proiectate conform principiilor urmatoare: • reducerea suprafetelor de emitere a dejectiilor; • indepartarea dejectiilor (dejectiilor in suspensie) din colectorul interior intr-un depozit

exterior de dejectii;




• suprafetele utile (de exemplu, din placi si a canalelor pentru dejectii) care sunt netede si usor de curatat.

Pentru proiectarea acestui sistem s-au avut in vedere conceptul BAT – BREF.

1. Creşterea suprafeţei cu grătare la cca. 70 % din suprafaţa boxelor, cu efect benefic asupra emisiilor datorită faptului că, pardoseala adăposturilor va rămâne curată, fiind împărţită în două zone distincte:

• zona cu grătare (podea perforata din beton) – zona murdară, unde animalele elimină urină şi dejecţii solide, care cad în canale prin grătare;

• zona fără grătare cu panta de 2 % catre zona cu gratare (podea plina din beton) – zona curată, pentru odihnă şi relaxare.

Aceasta solutie se aliniaza cu varianta de podea partial perforata cu groapa micsorata de dejectii la baza si rigole de preluare dejectii specificata de BAT. 2. Realizarea unor praguri în canalele de colectare care permit formarea unei perne de apă şi urină, prin care se evită uscarea dejecţiilor solide, dar se permite transportul dejecţiilor spre rezervorul de colectare exterior. 3. Stocarea temporară a dejecţiilor în bazinele exterioare de colectare, acoperite, reducîndu-se suprafaţa de contact cu aerul a acestor dejecţii şi implicit se reduc şi emisiile/mirosurile emanate pe perioada de stocare. 4. Agitarea amestecului de dejecţii numai la recircularea dejecţiilor pentru spălarea canalelor şi la golirea bazinelor, corelat cu un tratament bioenzimatic al dejecţiilor în bazine, se asigură o descompunere minimă/controlată a materiei organice şi deci o reducere şi a mirosurilor/emisiilor. 5. Spălarea canalelor interioare, la intervale mari de timp (de cca. 3 luni) cu dejecţii recirculate, se pot înregistra pe perioada recirculării (după depopularea halelor) anumite niveluri crescute de emisii în interiorul halelor. Emisiile ce pot rezulta din aceste activităţi sunt: CH4, NH3, N2O/NOX, H2S, CO2, pulberi, mirosuri. Prin aplicarea măsuri de stocare şi recirculare a dejecţiilor în halele modernizate, se estimează o reducere cu cca. 20 – 40 % a emisiilor de NH3, aşa cum rezultă şi din datele BREF/BAT/ILF , în cazul pardoselilor parţial perforate, comparativ cu pardoseala solidă şi absorbantă. Acest sistem determină însă, o creştere a emisiilor specifice de CH4 şi N2O.

Astfel sistemul constructiv al halelor, echiparea acestora, sistemul de eliminare al dejectiilor au fost proiectate comparativ cu acest concept, dupa cum urmeaza: a. Sistemul de adapostire

In acest sens s-au proiectat pentru adapostire, doua hale cu urmatoarele solutii tehnice: Halele sunt proiectate cu doua compartimente unul prevazut cu 21 de boxe si unul cu 20 de boxe. Sistemul de adapostire se va face in boxe cu podele partial perforate ceea ce se incadreaza in prevederile BAT.




Detalii constructive ale boxelor: Boxele se vor realiza din parapeti metalici cu o inaltme de 90 – 100 cm montati in

pardoseala din beton. Parapetii se vor placa cu panel din PVC sau tabla prevopsita. Boxele vor avea urmatoarele dimensiuni: Latime: 5,65 m Adancime: 8,10 m Pardoseala boxelor va fi partial perforata. Podeaua plina din beton in suprafata de

minin 30% din total suprafata utila va fi dispusa catre culoarul de vizitare perimetral al caldirii. Aceasta va avea o panta de 2% catre zona perforata a podelei orientata catre zona de mijloc a halei.

In zona cu podea plina, pe parapetul de delimitare a boxelor fata de culoarul de acces pietonal se va monta sistemul de adapare cu suzete.

Capaciatea fiecarei boxe: Suprafata boxei a fost determinata in conformitate cu supratata minima afectata

pentru porci de ingrasare intre 80 si 110 kg. Astfel se va aloca un minim de 0,715 mp pentru fiecare loc din boxa in conformitate cu Ordinul nr. 171/2000.

In acest sens boxa va avea suprafata minina de 45,86 mp ceea ce permite gruparea a unui numar maxim de 44 locuri. b. Echiparea halelor Halele proiectate vor fi echipate cu: instalatii de adapare, instalatii de furajare si instalatii de igienizare.

- instalatii de adapare Pentru adaparea porcilor s-a proiectat o instalatie de alimentare cu apa potabila racordata la reteaua de alimentare cu apa existenta in exterior. Aceasta instalatie este alcatuita dintr-o conducta de distributie metalica cu un diametru de Dn 25 mm care este montata aparent pe parapetul de delimitare al boxelor catre culoarul de vizitare, orizontal la cota + 90 cm fata de cota pardoselii. Se vor monta cate doua suzete pe racordul vertical. Suzetele se vor monta la cota de 0,45 cm fata de cota pardoselii pe parapetul boxei. Astfel fiecare boxa va fi dotata cu doua suzete de adapare. In total in fiecare hala se vor monta un numar de 84 de suzete pentru adapat.

- instalatii de furajare Fiecare hala va fi prevazuta cu: - cate doua buncare (17 mc fiecare) amplasate exterior (unul intre axele 18 -19, si unul intre axele 23 - 24 ale halei) ; - tubulatura metalica, montata la cota superioara (1,70 m fata de cota pardoselii) lant de transport cu noduri PVC, unitate de actionare a lantului de transport, tuburi de coborare pentru fiecare hranitor, senzor de furajare care opreste automat alimentarea cu furaj fiind in legatura cu un programator central ; - hranitoare (buncarase) de tip Pic Nic care garanteaza furajarea animalelor pe parcursul intregii zile fiind dispuse astfel: una in centrul fiecarei boxe si una in dreptul parapetului despartitor care va deservi asfel doua boxe.




- sistem de igienizare – dotarea halelor cu pompe de foarte mare presiune. c. Instalatii de eliminare a dejectiilor

Pentru preluarea dejecţiilor din hala s-a proiectat o rigola centrala (amplasata in axul longitudinal al halei, acoperita cu grătare de beton). Gratarele de beton constituie de fapt o mare parte a pardosealii boxelor. Sub aceste gratare la cota de aproximativ 50 cm se va executa o pardoseala cu panta de 2% spre rigola centrala longitudinala. Rigola va fi amplasata desupra colectorului de canalizate cu diametrul Dn 400 mm (conform planului parter A02 si a sectiunii transversale A04).

Eliminarea dejectiilor cumulate pe pardoseala si sub gratare se face hidraulic. Acest procedeu consta in antrenarea dejectiilor cu jet de apa in presiune. Obtinerea jetului de apa se va face prin utilizarea de pompe de inalta presiune care dezvolta un jet sub forma de lama cu grosimea de cativa mm, asigurand astfel dislocarea eficienta a murdariei.

Folosirea pompelor de inalta presiune reduce pretul de cost al actiunii de decontaminare prin reducerea de cateva ori a consumului de apa fata de pompele clasice, precum si cresterea eficientei decontaminarii.

Dejectiile asfel antrenate sunt evacuate prin rigola centrala in conducta de canalizare care traverseaza hala prin dreptul axului 22 si care este montata sub pe sub rigola. Conducta de evacuare a acestor apa uzate va fi racordata la sistemul de canalizare existent in incinta complexului.

Lucrarile prevazute in proiect sunt: - lucrari de organizare a executiei; - infra si suprastructura (fundatii de beton armat si placa pardoseala interioara); - arhitectuta (compartimentari, tamplarii, finisaje, acoperis); - instalatii sanitare; - instalatii electrice; - racordul de alimentare cu apa; - racordul la canalizare; - alimentarea cu energie electrica; - sistematizare teren (refacerea amplasamentului in zona afectata de executia

lucrarilor.

Constructiile vor avea urmatoarele faze de realizare: • Predarea amplasamentului; • Degajarea amplasamentului de stratul vegetal existent in vederea sapaturii generale

pentru turmarea fundatiei; • Compactarea sapaturii cu maiul mecanic in vederea turnarii stratului de egalizare de

beton; • Confectionarea si montarea armaturilor la fundatii; • Turnarea betonului in fundatii si la pardoseala de la cota +0,00;




• Montarea elementelor metalice (stalpi si grinzi) de suprastructura confectionate in regia constructorului. Acestea vor fi aduse pe amplasament debitate conform proiectului si montate prin sudura electrica;

• Realizarea inchiderilor exterioare si interioare cu panouri tristrat 5 cm cu termoizolatie din spuma poliuretanica;

• Montarea tamplariei metalice exterioare si a instalatiilor aferente cosntructiei; • Montarea parapetilor de delimitare a boxelor; • Montarea instalatiilor interioare: electrice, apă-canal şi sanitare;

• Montarea utilajelor şi echipamentelor tehnologice şi de automatizare;

• Probe, teste şi punerea în funcţiune;

• Realizarea pardoselii interioare din beton armat si dale prefabricate perforate din beton;

• Executarea racordurilor la utilitati; • Realizarea sistematizarii exterioare prin turarea trotuarelor de garda si a aleilor

pietonale si carosabile din beton; • Receptia cladiriilor si probe functionale ale instalatiilor.

Soluţii constructive şi de finisaj Structura

În ceea ce priveşte sistemele de fundare, pentru stâlpii metalici s-a optat la realizarea unor fundatii izolate, formate din două blocuri de beton armat. Dimensiunile in plan sunt 60 x 60 cm, pentru blocul de beton simplu, respectiv 40 x 40 cm, pentru cuzinetul din beton armat.

Pentru ca lucrările de realizare a fundaţiilor să se poată desfăşura în condiţii optime, a fost prevăzut un strat de beton de egalizare de 5 cm şi sub blocurile de beton simplu.

Halele vor avea o structură de rezistenţă metalică, formată din stâlpi de tip teavă rotundă TVØ90x5, grinzi principale ale cadrelor de tip IPE120, panele acoperisului tip IPE120, contravântuiri orizontale ale acoperisului tip cornier cu aripi egale L40x4.

Placa de pardoseală are grosimea h = 15 cm este din beton armat monolit. Betonul turnat in placa de pardoseala va fi tratat cu aditivi hidrofugi pentru realizarea

etanseitatii pardoselii si a rigolelor de preluare la infiltratii de ape cu dejectii in sol. Arhitectura Conformatia generala a cladirilor este compacta cu regim de inaltime parter si acoperis tip sarpanta, din metal, cu invelitoare panouri tristrat. Peretii exteriori din panouri tristrat. Peretii si tavanele camerelor vor pastra profilul panoului tristrat, pardoselile vor fi din beton in panta. Pardoseala interioara va urma un profil transversal, astfel incat sa asigure o pardoseala perforata din beton (traverse perforate din beton de 40 x 300 cm), asezate pe directia transversala. Acestea vor acoperii o zona de pardoseala plina din beton (groapa de dejectii care va avea asigurata o panta de cel putin 2% catre o riglola centrala longitudinala). Zona plina (neperforata) a pardoselii interioare va fi orientala catre perimetrul cladirii unde vor fi amplasate si culoarele de acces pietonal.





Constructiile vor beneficia de acoperire in sarpanta in doua ape, cu pante diferite, de 17,90% si 10,40%. Scurgerea apelor pluviale se va face prin intermediul unor jgheaburi si burlane din PVC.

Instalaţii electrice Instalaţiile electrice vor fi executate pentru iluminat şi forta. Instalatia de forta cuprinde alimentarea cu energie electrica a urmatoarelor utilaje: -instalatie automata de furajare; -pompa de presiune pentru igienizare; -pompa de racire pentru perioada de vara (cu pulverizare ce coboara temperatura cu 5 grade C. Instalaţii sanitare: Proiectul de instalatii sanitare va cuprinde urmatoarele lucrari principale:

- alimentarea cu apa rece pentru adaparea animalelor; - alimentarea cu apa rece pentru igienizarea spatiilor; - canalizarea menajera.

Procesele care se desfasoara in cadrul obiectivului existent sunt urmatoarele:

• Ferma nr 1, care are în compunere 9 hale, unde se desfăşoară fazele de montă, gestaţie şi maternitate;

• Ferma nr 2, care are în compunere 7 hale, unde are loc creşterea şi îngrăşarea porcilor;

• Instalaţie pentru prepararea furajelor şi nutreţurilor concentrate (micro FNC) cu activităţi de aprovizionare/descărcare, depozitare, preparare curentă furaje;

• Cinci silozuri pentru nutreţuri concentrate (4 x 2.000 t şi 1 x 4.000 t); • Alimentare cu apa din subteran prin forajul situat la 3 km nord, aducţiunea apei

către amplasament (diametru 250 mm, lungime 2500 m), stocarea apei (rezervoare de beton, 2 x 200 mc);

• Atelier mecanic pentru reparaţii şi întreţinere utilaje proprii; • Staţie de epurare a apei reziduale cu treaptă mecanică (grătare, decantor

orizontal, site parabolice cu efect COANDĂ); • Depozitul de dejecţii solide cu 4 paturi de uscare de cate 750 mp; • Doua bazine de stocare a apelor uzate provenite de la sitele parabolice cu efect

COANDĂ, de cîte 20.000 mc; • Centrala termică cu 3 cazane, inclusiv gospodăria de combustibil; • Laborator sanitar veterinar; • Cantina pentru 150 persoane; • Alte activităţi (post trafo, magazii, administraţie).




Cele doua hale noi sunt proiectate pentru a fi populate cu un numar de 2.200 de locuri fiecare, total un numar de 4.400 locuri. Ciclul de ingrasare este de la 30 kg la 105 kg intr-o perioada de 3 luni.

Fluxul tehnologic Activitatiile desfasurate sunt o succesiune ciclica specifica cresterii porcinelor in

sistem de stabulatie. Categoriile de porcine sunt: porci destinati ingrasarii care sunt lotizati la intrarea in ferma si impartiti in hale in paralel.

Inainte de introducere a porcilor in hale, acestea sunt igienizate prin spalarea cu jeturi de apa, cu ajutorul unor pompe de mare presiune si debit redus.

Porcii sunt grupati in functie de varsta si greutate si le este asigurata hrana si apa necesara cresterii in greutate, pe principiul ad libidum.

Asigurarea hranei porcilor se face din buncarele de furaje, avand capaitatea de 17 t amplasate in exterior. Furaj uscat din sunt silozurile exterioare sunt transmise la dozatoarele individuale dozatoare individuale printr-un sistem de transport mecanic (transportor cu noduri). Adaparea se face cu ajutorul instalatiilor (adapatoare) tip suzeta. Evacuarea dejectiilor se face hidraulic. Apa de antrenare a dejectiilor este asigurata din sursa de apa tehnologica si nu se recircula. Periodicitatea evacuarii hidraulice a dejectiilor depinde de stadiul de dezvoltare (varsta) animalelor, cat si de gradul de ocupare al halei de adapostire. Dejectiile colectate in reteaua interna de canalizare, sunt dirijate gravitational direct in bazinele de colectare, unde sunt mentinute pe perioada de interdictie a aplicarii pe terenul agricol conform CODULUI DE BUNE PRACTICI AGRICOLE. In acest interval are loc procesul de fermentare a dejectiilor semilichide, dupa care, acestea sunt preluate prin vidanjare de autospeciale si utiliate ca fertilizant natural prin injectare in sol.

In concluzie, sistemul/tehnologia utilizata in cadrul halelor respecta conditionarile/recomandarile si este in concordanta cu precizarile din Documentul de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor”, editia din iulie 2003 [4].

Instalatii de adapare Adaparea asigură necesarul de apa in alimentaţie şi este strans corelată in primul rand

cu hrana consumata, cu felul hranei si cu sistemul de furajare. Necesarul de apa este influentat in acelasi timp si de o serie de factori, cum ar fi: sistemul de crestere, zona geoclimatica, anotimpul, rasa, categoria de varsta, sistemul de furajare, compozitia ratiei, etc. Calitatea apei trebuie sa fie identica cu cea a apei pentru consumul uman. Pentru adaparea porcilor s-a proiectat o instalatie de alimentare cu apa potabila racordata la reteaua de alimentare cu apa existenta in exterior. Aceasta instalatie este alcatuita dintr-o conducta de distributie metalica cu un diametru de Dn 25 mm care este montata aparent pe axul cladirii orizontal la cota + 90 cm fata de cota pardoselii. Se vor monta cate doua suzete pe racordul vertical. Suzetele se vor monta la cota de 0,45 cm fata de cota pardoselii pe parapetul boxei. Astfel fiecare boxa va fi dotata cu doua suzete de adapare.In total in fiecare hala se vor monta un numar de 84 de suzete pentru adapat.




Instalatii de furajare Sistemul de furajare este de tip “ad-libidum”, adică la discretie, asiguradu-se un

consum specific de 2,6 – 2,7 kg furaj/kg spor pe toata perioada de viaţă a animalului. Acest tip de furajare este posibil numai prin utilizarea hranei uscate, care are proprietatea de a nu se altera. De asemenea, categoria de hrană uscată permite o mecanizare evoluată şi chiar o oarecare automatizare a modului de distribuire a hranei.

Fiecare hala va fi prevazuta cu cate doua buncare (17 mc fiecare) amplasate exterior (unul intre axele 18 – 19, si unul intre axele 23 – 24 ale halei). Aceste buncăre reprezinta rezerva de hrana uscata, umplerea lor facandu-se cu ajutorul unui şnec care permite preluarea hranei direct din bena mijlocului de transport utilizat pentru distribuirea hranei la hale. Rezerva astfel realizata este suficienta pentru o perioada de cateva zile.

Din buncăr hrana este directionata spre boxele animalelor printr-un sistem alcatuit din tubulatura metalica, montata la cota superioara (1,70 m fata de cota pardoselii) lant de transport cu noduri PVC, unitate de actionare a lantului de transport, tuburi de coborare pentru fiecare hranitor, sensor de furajare care opreste automat alimentarea cu furaj fiind in legatura cu un programator central.

Acest sistem de furajare tip transportor cu noduri este acţionat fiecare de o unitate motrice inox cu motor trifazat 1,85 kW. Resturile de furaj din linie sunt reciclate cu un sistem de recuperare şi sunt transportate la buncar, astfel se evită încărcarea unităţii motrice. De sub buncar furajul este distribuit uniform în transportor cu un şnec dozator, evitând astfel suprasolicitarea sistemului şi garantând o durată de viaţă lungă a transportorului.

Pornirea furajării se face automat la orele programate, iar oprirea se face tot automat prin senzor. Boxele sunt prevazute cu hranitoare (buncarase) de tip Pic Nic care garanteaza furajarea animalelor pe parcursul intregii zile fiind dispuse astfel: una in centru fiecarei boxe si una in dreptul parapetului desartitor care va deservi asfel doua boxe.

Instalatii de eliminare a dejectiilor Pentru preluarea dejecţiilor din hala s-a proiectat o rigola centrala (amplasata in axul

longitudinal al halei, acoperita cu grătare de beton). Gratarele de beton constitue de fapt o mare parte a pardosealii boxelor. Sub aceste gratare la cota de aproximativ 50 cm se va executa o pardoseala cu panta spre rigola. Rigola va fi amplasata desupra colectorului de canalizate cu diametru Dn 400 mm (conform planului parter A02 si a sectiunii A04).

Eliminarea dejectiilor cumulate pe pardoseala si sub gratare se face hidraulic. Acest procedeu consta in antrenarea dejectiilor cu jet de apa in presiune. Obtinerea jetului de apa se va face prin utilizarea de pompe de inalta presiune care dezvolta un jet sub forma de lama cu grosimea de cativa mm, asigurand astfel dislocarea eficienta a murdariei. Folosirea pompelor de foarte presiune reduce pretul de cost al actiunii de decontaminare prin reducerea de cateva ori a consumului de apa fata de pompele clasice, precum si cresterea eficientei decontaminarii.

Dejectiile asfel antrenate sunt evacuate prin rigola centrala in conducta de canalizare care traverseaza hala prin dreptul axului 22 si care este montata sub pe sub rigola. Conducta de evacuare a acestor apa uzate va fi racordata la sistemul de canalizare existent in incinta complexului. Sistemul de canalizare existent in incinta este alcatuit dintr-un colector care




functioneaza gravitational. Amplasamentul acestui colector este subteran si traverseaza incinta pe sub toate halele existente transportand dejectiile din complex la statia de epurare existenta a complexului. Aceasta statie este echipata cu treapta mecanica, formata din doua camine de primire dotate cu gratare metalice pentru o filtrare grosiera care sa opreasca obiectele mai mari de 5 cm, un bazin de omogenizare dotat cu un agitator cu elice actionat electric, doua bazine de preluare si linistire a apelor de la sitele parabolice cu efect COANDA.

Alimentarea cu apa potabila Sistemul de alimentare cu apa se realizeaza din subteran, bazin hidrografic

DUNAREA XIV-1. Apa este captata prin intermediul unui foraj situat in apropierea lacului ZAGHEN, la o distanta de cca 3 km de obiectiv, in punctul de captare BOGZA. Caracteristicile forajului:

- Numarul puturilor: 1 buc; - Diametrul putului: 400 mm; - Adancimea: 20 m; - Debit: 20,2 l/s; - Nivel hidrostatic: 2,0 m; - Nivel hidrodinamic: 5,0 m; - Interval captat: semiartezian; - Granulometrie: argila; - Anul punerii in functiune: 1981.

Forajul este echipat cu doua pompe actionate electric:

- 1 electropompa SADU 100 x 4b cu: Q = 80 mc/h; h = 100 mCA; p = 35 kW; n = 3000 rpm;

- 1 electropompa MCHZ 20 A cu: Q = 100 mc/h; h = 340 mCA; p = 35 kW; n = 3000 rpm. Aductiunea se realizeaza printr-o conducta de azbociment cu Dn 250 si lungimea de

cca. 2500 m. Inmagazinarea apei se face in 2 rezervoare din beton armat cu capacitatea de cate

200 mc fiecare. Apa este folosita pentru adaparea a cca. 30 000 animale cazate in obiectiv, consumul

uman pentru cca. 120 de oameni, pentru bucatarie, pentru spalatoria de echipament si pentru igienizarea celor 15 hale.

Distributia apei de la rezervoare catre halele de animale se face printr-o conducta din azbociment cu Dn 150 si lungimea de cca. 900 m. La acesta retea se va racorda fiecare hala printr-o teava Dn 100 PEHD, montata ingropat sub adancimea de inghet care va asigura atat debitul cat si presiune necesara - alimentarea cu apa rece pentru adaparea animalelor si alimentarea cu apa rece pentru igienizarea spatiilor. Pentru utilizarea eficienta, dar economica a apei au fost prevazute urmatoarele actiuni:

- Curatirea adaposturilor pentru animale si a echipamentelor cu curatitoare de inalta presiune la sfarsitul ciclului de crestere al fiecarui lot de animale. Volumul de apa




luat in considerare, care va fi utilizat pentru curatenie – cu un sistem de inalta presiune, va fi de 0,25 m3/cap/an;

- Pentru contorizarea apei captate si in vederea monitorizarii consumului, in cabina putului s-a prevazut montarea unui apometru;

- Fiecare boxa este dotata cu o suzetă de pentru adapare pozitionat pe centrul boxei si una pozitionata pe peretii despartitori dintre boxe, consumul zilnic de apa pentru porci fiind de 0,01 m3/cap/zi;

- Calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin scurgere;

Evacuarea apelor uzate menajere

In cadrul proiectului apele uzate sunt dejectiile cumulate pe pardoseala si sub gratare care sunt antrnate hidraulic si dirijate printr-un colector catre sistemul de canalizare din incinta. Acest proces se iniţiază prin ridicarea stăvilarului amplasat la capătul exterior al canalului de colectare a dejecţiilor din hala. Prin această manevră simplă, dejecţiile sînt preluate de sistemul de canalizare existent si dirijate către statie de epurare existenta in incinta. Statie de epurare are urmatorul ciclu de functionare:

Apele uzate colectate in incinta obiectiv, sunt evacuate printr-o conducta din azbociment cu Dn 400 catre zona statiei de epurare, echipata cu treapta mecanica, formata din doua camine de primire dotate cu gratare metalice pentru o filtrare grosiera care sa opreasca obiectele mai mari de 5 cm, un bazin de omogenizare dotat cu un agitator cu elice actionat electric, doua bazine de preluare si linistire a apelor de la sitele parabolice cu efect COANDA.

Caminele cu gratar au cate 2 compartimente separate, cu dimensiunea: 0,7 x 1,5 x 1 m, putand functiona independent. Gratarele pot fi curatate atunci cand este necesar, prin izolarea compartimentului cu ajutorul unui stavilar.

Dupa trecerea apei prin acest camin, ea este preluata de cel de-al doilea camin cu gratare, cu aceeasi structura ca primul, de unde este deversata in bazinul de omogenizare. Acest bazin are o capacitate de cca. 84 mc (6 x 4 x 3,5 m) si este dotat cu un agitator mecanic cu elice actionata de un electromotor. De aici, apa este pompata cu ajutorul a 2 pompe de tip ACV 100 – 15 (Q = 90 mc/h, h = 15 mCA, p = 10 kW), care functioneaza alternativ, catre sitele parabolice cu efect COANDA, care sunt amplasate intrunul din cele 4 bazine de deshidratare naturala a fractiunii solide a dejectiilor. Fiecare dintre bazinele de deshidratare are cca. 750 mp. Fractiunea solida a dejectiilor este aplicata pe terenul agricol ca ingrasamnat natural, conform planificarii licrarilor agricole si a existentei conditiilor favorabile de aplicare respectandu-se prevederile CODULUI DE BUNE PRACTICI AGRICOLE. Apa care rezulta este dirijata prin cadere libera catre un bazin de primire cu capacitatea de cca. 60 mc, de unde este preluata de un alt bazin, de linistire, de cca. 60 mc, amplasat alaturi de primul. De aici, apa este pompata catre unul dintre cele 2 bazine de stocare de cate 20.000 mc cu ajutorul unor vane amplasate in cabina de comanda, astfel: mai intai apa intra intr-un bazin de primire, dotat cu un agitator mecanic cu elice, reglabil pe verticala si orizontala, care are rol de omogenizare. Din acest bazin, apa trece in bazinul alaturat, printr-un sifon si de aici printr-un alt sifon, este preluata de bazinul principal




de mare capacitate. Aici, apa va fi stocata in perioada de interdictie a aplicarii pe terenul agricol in conformitate cu prevederile CODULUI DE BUNE PRACTICI AGRICOLE, care permit utilizarea acesteia pentru fertilizare. Aplicarea se face cu ajutorul unor utilaje speciale, aflate in dotarea obiectivului. Atunci cand primul bazin de 20.000 mc este plin, apa este comutata catre cel de-al doilea bazin, in timp ce primul este golit. Cele 2 bazine functioneaza alternativ, astfel incat in fluviul Dunarea nu se mai deverseaza slam din dejectii animaliere . Din punct de vedere al biodiversitatii , complexul zootehnic NU se situeaza in situri Natura 2000 , ci se afla in vecintatea ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSCI0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe . Din monitorizarea efectuata s-a constatat ca pe amplasament ( si implicit pe terenul agricol unde se vor construi cele doua hale ) NU s-au identificat speciile de plante , pasari , mamifere, nevertebrate , pesti mentionate in formularele Standard Natura 2000 pentru cele doua situri . In urma evaluarii impactului produs de noua investitie ( doua hale de crestere si ingrasare a suinelor ) s-a constatat ca nivelul nu va depasi limitele maxim admise , se va incadra in normativele si STAS-urile existente in legislatie , motiv pentru care elaboratorul Raportului privind impactul asupra mediului recomanda eliberarea de catre Agentia pentru Protectia Mediului Galati a Acordului integrat de mediu .




10. DOCUMENTE ANEXATE

- planul de executie, cuprinzand faza de executie, punerea in functiune, exploatare, refacere si folosire ulterioara:

Nr. Crt

Denumirea cheltuielilor cf.Deviz general

Durata de executie -12 luni

0 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1 Cheltuieli pentru avize si acorduri

2 Proiectare si engineering

3 Studii de teren 4 Consultanta si

asistenta tehnica

5 Lucrari de constructii si instalatii

6 Montaj utilaj 7 Procurare utilaj 8 Procurare dotari si

echipamente

9 Amenajare teren 10 Racord alimentare cu

apa si canalizare

11 Racord alimentare cu energie electrica

12 Organizare de

santier




INFORMATII PRIVIND CONFORMAREA PROIECTULUI LA DIRECTIVELE EUROPENE SI

LEGISLATIA NATIONALA Activitatea in cadrul Complexului zootehnic apartinand SC Carniprod SRL se desfasoara in conformitate cu prevederile Autorizatiei Integrate de Mediu nr. 04/05.05.2011. Conform acesteia , titularul activitatii este obligat sa depuna anual , la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Galati un Raport de mediu ( RAM ) . In Raportul de mediu intocmit pentru anul 2011 se mentioneaza ca pe parcursul anului a fost mentionata o singura reclamatie ( Primaria Nufaru ) , prin care s-au sesizat prezenta unor mirosuri neplacute generate de procesele din

CONSTRUIRE HALE INGRASARE PORCI 2200 CAPETE – …apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA...

Documents

Transcript of CONSTRUIRE HALE INGRASARE PORCI 2200 CAPETE – …apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA...