CONSTRUIRE CLADIRE CU APARTAMENTE SI SPATII CU ......Denumirea lucrării Plan Urbanistic Zonal:...

of 19

PROIECTANT GENERAL

S.C. ARCA PROIECT 2000 S.R.L.

RC - J03/341/2000

CIF – RO13242901

PITESTI str. Er. Grigorescu nr. 8

PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

Cuprins

MEMORIU DE PREZENTARE ............................................................................................................... 3

1 Introducere ............................................................................................................................................. 3

1.1 Date de recunoaștere a documentației ........................................................................................... 3

1.2 Obiectul lucrării ............................................................................................................................. 3

1.3 Surse documentare ......................................................................................................................... 3

2. Stadiul actual al dezvoltării ................................................................................................................... 4

2.1 Evoluția zonei ....................................................................................................................................... 4

2.2 Incadrare in localitate .......................................................................................................................... 5

2.3 Elemente ale cadrului natural ............................................................................................................. 5

2.4 Circulația .............................................................................................................................................. 5

2.5 Ocuparea terenurilor ........................................................................................................................... 5

2.6 Echipare edilitară................................................................................................................................. 6

2.7 Probleme de mediu............................................................................................................................... 6

2.8 Opțiuni ale populației .......................................................................................................................... 6

3. Propuneri de dezvoltare urbanistica ..................................................................................................... 7

3.1 Concluzii ale studiilor de fundamentare ............................................................................................. 7

3.2 Prevederi ale PUG ................................................................................................................................ 7

3.3 Valorificarea cadrului natural ............................................................................................................. 7

3.4 Modernizarea circulației ...................................................................................................................... 7

3.5 Zonificarea funcțională – reglementări, bilanț teritorial, indici urbanistici ...................................... 8

"CONSTRUIRE CLADIRE CU APARTAMENTE SI SPATII CU ALTA

DESTINATIE CU REGIM DE INALTIME P+4-5E"

Mun. Pitesti, Calea Dragasani

of 19

BILANȚ TERITORIAL ............................................................................................................................ 8

3.6 Dezvoltarea echiparii edilitare ............................................................................................................. 9

3.7 Protectia mediului ...............................................................................................................................11

3.8 Obiective de utilitate publică ..............................................................................................................12

4. Concluzii, măsuri în continuare ...........................................................................................................13

Volumul II .................................................................................................................................................14

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT P.U.Z. ..............................................................14

I. Dispozitii generale .............................................................................................................................14

1. Dispoziții RLU ...................................................................................................................................14

2. Baza legala a elaborării .....................................................................................................................14

3. Domeniul de aplicare ........................................................................................................................14

II. Reguli de baza privind modul de ocupare a terenurilor ..............................................................14

4. Reguli cu privire la păstrarea integritatii mediului și protejarea patrimoniului natural și construit

14

4.1- Protejarea cadrului construit și a vestigiilor istorice; ...................................................................14

4.2- Cazul clădirilor monument sau cu valoare arhitecturală: ............................................................15

4.3- Interventii asupra clădirilor; .........................................................................................................15

4.4- Aspectul exterior al construcțiilor; ................................................................................................15

5. Reguli cu privire la siguranța construcțiilor și la apărarea interesului public ............................15

5.1 - Riscuri naturale ............................................................................................................................15

5.2 – Echipare edilitară .........................................................................................................................15

5.3- Înălțimea construcțiilor .................................................................................................................15

5.4- Reguli particulare pentru comerț ..................................................................................................15

5.5- Realizarea unor obiective de interes public...................................................................................15

6. Reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii ....................................................................15

6.1 - amplasarea construcţiilor faţă de aliniament; ...................................................................................15

6.2 - amplasarea construcţiilor faţă de limitele de interdicţie şi protecţie ...........................................16

- nu este cazul, nu s-au prevăzut limite de interdicţie sau de protecţie. .....................................................16

6.3- - amplasarea construcţiilor faţă de limita laterală şi posterioară ale parcelei; .....................................16

6.4- procentul de ocupare a terenului (POT) ............................................................................................16

6.5- coeficientul de utilizare a terenurilor (CUT) .....................................................................................16

7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii ....................................................................16

7.1- condiţii de acces şi drumuri; .............................................................................................................16

8. Reguli cu privire la echiparea edilitara ........................................................................................17

8.1- condiţii de echipare edilitară; ...........................................................................................................17

- toate conductele din afara imobilelor vor fi amplasate în subteran. ........................................................17

8.2- salubritate ........................................................................................................................................17

of 19

9. Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenurilor pentru construcții ..................................17

9.1- caracteristici ale parcelelor; ..............................................................................................................17

10. Reguli cu privire la amplasarea de spații verzi și imprejmuiri ................................................18

10.1- spaţii verzi amenajate şi libere; .......................................................................................................18

10.2- Împrejmuiri; ..................................................................................................................................18

III. Zonificarea funcțională .................................................................................................................18

11. Unități și subunități funcționale ....................................................................................................18

11.1- Utilizari admise ................................................................................................................................18

11.2- Utilizari admise cu condiționari ......................................................................................................18

11.3- Utilizari interzise ..............................................................................................................................19

IV. Prevederi la nivelul unităților și subunităților funcționale ..........................................................19

V. Unitati teritoriale de referinta ..........................................................................................................19

Volumul I

MEMORIU DE PREZENTARE

1 Introducere

1.1 Date de recunoaștere a documentației

Denumirea lucrării : Plan Urbanistic Zonal –"Construire clădire cu apartamente şi spaţii cu altă destinaţie cu regim de înălţime P+4-5E"- mun. Piteşti, Calea Drăgăşani,

jud.Argeș

Beneficiarul lucrărilor : Ciobanu Florentino şi Ciobanu Liliana

Proiectant general : S.C. ARCA PROIECT 2000 S.R.L.

Coordonator urbanism : arh. Anton Staicu

Coordonator echipare utilitara : ing. Alexandra Răuță

Data elaborării : ianuarie 2018

1.2 Obiectul lucrării

Solicitări ale temei program Planul Urbanistic Zonal - PUZ are caracter de reglementare specifică detaliată şi asigură corelarea

dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile Planului Urbanistic General (PUG) a unei zone strict delimitate.

Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este un proiect care are caracter de reglementare specifică detaliată a

dezvoltării urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate funcţiunile: locuire, servicii, producţie, circulaţie, spaţii verzi, instituţii publice, etc.) şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu

prevederile PUG-ului localităţii din care face parte. În această situaţie PUZ Calea Drăgăşani îşi propune să

readucă în actualitate prevederile Planului Urbanistic General care a fost interpretat până acum eronat. Este zona de impact al traseului unui drum judetean, care traversează până în această zonă prin sate şi

comune, cu o unitate urbană semnificativă reprezentată de intrarea în mun. Piteşti. Obiectivul planului urbanistic

zonal devine conturarea arealului ca punct de interes, accent şi marcaj al unei schimbări volumetrice şi

compoziţionale.

1.3 Surse documentare

Lista studiilor si proiectelor elaborate anterior P.U.Z. : Regulamentul General de Urbanism, Planul Urbanistic General, Regulamentul Local al Planului

Urbanistic General, Planul Urbanistic General.

Lista studiilor de fundamentare intocmite concomitent cu P.U.Z. : Planul cadastral și topografic al zonei, scara 1:1000, în coordonate stereo, elaborat de specialişti

autorizați și vizat de O.C.P.I., studiul geotehnic al zonei, elaborat de specialişti autorizați.

of 19

Date statistice : Municipiul Piteşti, reşedinţă a judeţului Argeş, este situat în partea central-sudică a României, între

Carpaţii Meridionali şi Dunăre, în nord-vestul Munteniei. Piteştiul se află la confluenţa râului Argeş cu Râul Doamnei, în punctul de intersecţie al paralelei de 44°51'30" latitudine nordică cu meridianul de 24°52'

longitudine estică, la distanţă relativ egală faţă de Polul Nord şi de Ecuator, cu menţiunea că paralela de 45°

trece prin comuna Merişani, la 20 km nord de Piteşti. Populaţia Municipiului Piteşti a fost la data de 19.09.2008 în număr de 180.637 de persoane, (Serviciul

Public Local Comunitar de Evidenţă a Persoanelor) reprezentând 6% în plus faţă de numărul total de locuitori

stabili înregistraţi de către INS în anul 2007. Două din cartierele Municipiului Piteşti deţin o populaţie de peste 20.000 de locuitori, şi anume

cartierul Găvana (35.840 locuitori) şi cartierul Trivale (24.797 locuitori), iar alte 3 cartiere concentrează între

15.000 şi 20.000 de locuitori (cartierele Prundu, Negru Vodă şi Craiovei). Pe de altă parte, zonele cu cel mai

mic număr de locuitori (sub 5.000) sunt Calea Câmpulung (1.024 locuitori), Traian (3.966 locuitori) şi Mărăşeşti (4.927 locuitori).

Sursa> Primăria municipiului Piteşti (Serviciul Public Local Comunitar de Evidenţă a Persoanelor) Amplasamentul planului zonal este o completare spre sud a cartierului Trivale cu care are o serie de legături stradale, dintre care cu potenţial semnificativ de dezvoltare urbană este str. Câmpului care pe lângă

relaţia cu str. Trivale asigură şi legătura cu comuna limitrofă Moşoaia.

Proiecte de investiţii elaborate pentru domenii ce privesc dezvoltarea urbanistică a zonei :

Nu sunt cunoscute proiecte pentru dezvoltarea zonei în afara acelora elaborate fracţional pentru realizarea punctuală a unor obiective de investiţii imobiliare.

2. Stadiul actual al dezvoltării

2.1 Evoluția zonei

Date privind evoluția zonei În ansamblul din care face parte zona P.U.Z., intervenţiile urbanistice implicit expansiunea oraşului în

tendinţa de a ocupa a IV-a terasă pe înălţime pornind de la lunca Argeşului, au început după 1955-60. Până la

acea dată zona era predominant constituită din grădini de legume şi pomi fructiferi cu câteva inserţii construite, reprezentate de locuinţe unifamiliale cu incinte de tip rural, într-o parcelare întâmplătoare, haotică. Până în anii

1980, prin realizarea succesivă a unor planuri de urbanism s-a conturat cartierul Trivale, separat de restul

localităţii prin versantul natural ce face trecerea de la terasa a III-a la a IV-a a municipiului. Suprafaţa cuprinsă

în studiul prezent ocupă o extensie a acestui cartier. Clădirile ce mobilează în prezent Calea Drăgăşani sunt în majoritate construite după 1989 pe terenuri reprezentate în principal de grădini de legume. Zona de

amplasament a prezentului studiu a fost neglijată din punct de vedere al reglementărilor urbanistice fiind supusă

unor parcelări şi rezolvări întâmplătoare, determinat în primul rând de condiţiile geografice ale terenului. Este o zonă urbanistic destructurată în care sunt aglomerate clădiri cu destinaţii şi înălţimi variate, construite în

perioade de timp . Mobilarea zonei cu clădiri s-a făcut într-un ritm lent şi sub criteriile relativ largi oferite de prevederile

P.U.G. în ceea ce priveşte procentul de ocupare, coeficientul de utilizare sau regimul de înălţime. Interpretările eronate ale reglementărilor PUG-ului aprobat nu reprezintă o excepţie nici pentru această

zonă. Aceste interpretări se înscriu totuşi în prevederile, indicatorii şi posibilităţile de interpretare oferite de PUG aprobat pentru zonă, respectiv subzonă de locuire, instituţii şi servicii cu un regim de înălţime maxim 15m.

Fondul construit, calitativ, este calificat între foarte bun şi bun . Calitatea şi profilul Căii Drăgăşani din zona studiată care ar trebui să fie de arteră principală a oraşului,

reprezentând o continuitate a unui drum judeţean cu trafic destul de important nu poate fi considerată satisfăcătoare, reprezentând chiar unul din disfuncţionalităţile evidente ale zonei studiate.

Caracteristici semnificative ale zonei, relaţionate cu evoluţia localității Zona studiată este poziţionată la una din extremităţile intravilanului în partea de sud a municipiului

Piteşti marcând intrarea în aceasta dinspre oraşul Drăgăşani. Terenul amplasat în zona sudica a municipiului Piteşti, face parte din UTR nr.14, este delimitat ca

perimetru prin studiul de oportunitate la o suprafaţă de cca. 4,45 ha şi cuprinde o porţiune din Calea Drăgăşani pe partea dreaptă a acesteia pe direcţia Nord-Sud, de la numărul poştal 28 la intersecţia Calea Drăgăşani str. Câmpului, str. Ion Ionescu de la Brazi, un aliniament imaginar paralel cu Calea Drăgăşani în prelungirea str. Ion Ionescu de la Brazi care se uneşte cu fundătura Ion Ionescu de la Brazi.

Potențial de dezvoltare Arealul studiului este limitat prin temă la o suprafaţă ce nu este caracteristică unei documentaţii de

complexitatea unui P.U.Z., în consecinţă nu se pot face evaluări exhaustive pe tema potenţialului de dezvoltare.

Potenţialul de dezvoltare al zonei este strict influenţat şi determinat de iniţiativa privată, unde nivelul de profit al

unei investiţii este singurul mobil care generează o intenţie. Zona în prezent densă din punct de vedere al

of 19

procentului de ocupare, are un potenţial relativ redus de dezvotare , cu o posibilă dezvoltare doar de tip implant,

reabilitare, extindere, supraetajare sau reconversie funcţională.

2.2 Încadrare în localitate

Poziția zonei față de intravilanul localității Aşa cum a mai fost descris zona studiată se află la intrarea în municipiu dinspre oraşul Drăgăşani, în

zona de vest a municipiului şi sud faţă de cartierul Trivale, cu care se contopeşte.

Relaționarea zonei cu localitatea, sub aspectul poziției, accesibilitații, cooperării în domeniul utilitar, servirea cu instituții de interes general, etc.

Zona cuprinsă în suprafaţa P.U.Z. este adiacentă unei artere de circulaţie importante relaţional în

perimetrul mun. Piteşti, Calea Drăgăşani continuând către centrul municipiului cu artera str. Smeurei. Reţelele edilitare din zonă acoperă întreaga paletă de servicii şi prin capacitate acoperă necesarul zonei la o primă

evaluare.

2.3 Elemente ale cadrului natural

Elemente ale cadrului natural ce pot interveni în modul de organizare urbanistică: relieful, rețeaua hidrofugă, clima, condiții geotehnice, riscuri naturale.

Terenul este plan, fără pante sau denivelări perceptibile, făcând parte din a IV-a terasă a municipiului.

Geologic perimetrul studiat se încadrează în unitatea geostructurală denumită "Depresiunea Getică", subunitatea

Zona Dealurilor Subcarpatice. Formațiunea acoperitoare este reprezentată în general prin depuneri de vârsta cuaternară specifice teraselor de luncă – argile, nisipuri, pietrișuri. Detalii în studiul de specialitate anexat.

2.4 Circulația

Aspecte critice privind desfășurarea, în cadrul zonei, a circulației rutiere, feroviare, navale, aeriene – după caz.

Sunt rare situațiile în care disfuncționalitatea majoră a unei zone să nu fie decisă de trafic sau condițiile precare a structurii și relațiilor rutiere. Ne aflăm într-o situație inedită în care traficul este moderat, iar relațiile

terenului cu direcțiile majoritare sunt rezolvate.

Capacități de transport, greutăți în fluența circulației, incomodări între tipurile de circulație, precum și dintre acestea și alte funcțiuni ale zonei, necesități de

modernizare a traseelor existente și de realizare a unor artere noi, capacități și trasee

ale transportului în comun, intersecții cu probleme, priorități.

Zona nu beneficiază direct de linii de transport în comun dar este de presupus că dezvoltarea acesteia va presupune într-un viitor, necesitatea apariției unei linii de transport care să tranziteze zona asigurând o legătură a

zonei cu principalele puncte de interes din comună sau din centrul mun. Pitești. Traficul actual este acoperit de

caracteristicile compoziţionale şi structurale ale carosabilului ce tranzitează zona.

2.5 Ocuparea terenurilor

Principalele caracteristici ale funcțiunilor ce ocupă zona studiată Caracteristic este faptul că nu se manifestă o diferenţiere a funcţiunilor, acestea se întrepătrund sau

alternează în acelaşi front, cauza principală - lipsa adaptării PUG aprobat la cerinţele investiţionale marcate în

zonă. S-a conturat în acest mod un front de comerţ / servicii fragmentat alternând cu locuinţe în lungul Căii Drăgăşani şi pe aceste considerente s-a determinat că funcţiunea mixtă este cea dominantă pentru zonă.

Relaționări între funcțiuni Funcţiunile prezente în zonă nu sunt de natura şi anvergura unor capacităţi în măsură să necesite legături

relaţionare cu manifestare în special în zona reţelelor edilitare. Din punct de vedere funcţional, în zona studiată remarcăm clădiri edificate doar cu câţiva ani în urmă ceea ce face să se presupună că nu se vor produce

schimbări într-o perioadă de timp relativ lungă.

Gradul de ocupare a zonei cu fond construit Fondul construit în majoritate în stare bună, prezintă un grad ridicat de ocupare, pe anumite porţiuni,

determinat în special de configuraţia geometrică şi structurală a parcelarului existent.

Aspecte calitative ale fondului construit Fondul construit, calitativ, este calificat între foarte bun şi bun aproape fără excepţie. În zona studiată

sunt clădiri cu o vechime de câţiva ani, ceea ce întăreşte calificativul de fond construit durabil.

Asigurarea cu servicii a zonei, în corelație cu zonele vecine Zona se prefigurază în a fi capabila sa asigure spatii comerciale, servicii, alimentatie publică, etc.,

pentru nevoile imediate și de perspectiva ale locuitorilor.

Principalele disfuncționalități Disfuncţionalităţile evidenţiate de prezentul studiu sunt din categoria celor frecvent întâlnite în limitele

administrative ale unei localităţi cu ponderea cea mai importantă reprezentată de circulaţia auto şi implicit cea pietonală. O altă categorie a disfuncţionalităţilor prezente în zona de studiu se referă la organizarea urbanist

spaţială a clădirilor amplasate după criterii greu de descifrat, poziţionarea clădirilor în parcele fiind absolut

of 19

întâmplătoare şi de cele mai multe ori ignorând reglementări desprinse din regulamente de urbanism sau chiar

din Codul Civil. Procentul de ocupare şi coeficientul de utilizare, pe întreg teritoriu studiat în P.U.Z., se poziţionează

într-o medie acceptabilă.

Am evidenţiat lipsa unor trasee ale liniilor de transport în comun ca o disfuncţionalitate ce nu presupune eforturi investiţionale ci doar o atenţie sporită pentru nevoile cetăţenilor oraşului.

2.6 Echipare edilitară – SITUAŢIA EXISTENTĂ

Stadiul echipării edilitare a zonei, în corelație cu infrastructura localității (debite și rețele de distribuție apă potabilă, rețele de canalizare, rețele de transport energie

electrică, rețele de telecomunicații, surse și rețele de alimentare cu caldură, posibilitati

de alimentare cu gaze naturale – după caz.

Echiparea este completă din punct de vedere al reţelelor de toate tipurile – electrice, canalizare

menajeră, pluvială, apă, retele gaze sau telecomunicaţii. Structura compoziţională a fiecăreia şi potenţialul de absorbţie de noi capacităţi se va evalua prin studiile de specialitate şi vor fi explicite în avizele / acordurile

instituţiilor ce le deţin.

Alimentare cu gaze naturale În prezent pe străzile din zona studiată există conducte de gaze redusă presiune din sistemul de

distribuţie al municipiului Piteşti.

În zona studiată se află: - locuinţe individuale ce se încălzesc:

- centralizat – cu cazane murale funcţionând cu gaze naturale ce prepară agentul termic pentru

încălzire şi apă caldă menajeră.

- spaţii cu alte funcţiuni care prezintă acelaşi sistem de încălzire a spaţiilor funcţionale. Canalizare menajeră

- În zona studiată pe stradă există canalizare în sistem centralizat pentru evacuarea apelor uzate

menajere. Canalizare pluvială

Apele pluviale provenite de la alei carosabile şi pietonale,terase şi învelitori pe şarpante sunt dirijate

gravitaţional spre zonele verzi, zonele cu pietriş, spre şanţul de gardă existent pe drum la gurile de scurgere ale

reţelei de canalizare pluvială.

2.7 Probleme de mediu

Problemele de mediu se tratează în cadrul unor analize ale impactului asupra mediului, la care sunt

supuse planuri și programe dedicate amenajării teritoriului sau urbanismului. Evaluarea ce urmează are caracter informativ pentru a sesiza emitentul avizului/acordului de mediu asupra problemelor de mediu pe care le poate

provoca realizarea previziunilor și respectarea reglementărilor prezentului plan urbanistic.

Aceste analize de evaluare a problemelor existente de mediu vor fi :

Relaţia cadru natural – cadru construit Studiul urbanistic va condiționa prin reglementări posibilitățile de edificare a construcțiilor, în așa fel

încât relația acestora cu cadrul natural să se menţină în limitele permise pentru natura funcțiunilor ce se dezvoltă

în perimetrul zonei studiate.

Evidențierea riscurilor naturale și antropice Riscurile naturale sunt date de natura și configurația terenului, acestea sunt eliminate de configuraţia

geometrică a terenului – constant plat cu înclinări nesemnificative. Riscurile antropice sunt potenţial permanente

nefiind siguri că putem stopa prin reglementări exhaustive paleta întreagă a potenţialului uman de a produce

pagube.

Marcarea punctelor și traseelor din sistemul căilor de comunicații și din categoriile echipării edilitare, ce prezintă riscuri pentru zonă

Nu este cazul

Evidențierea valorilor de patrimoniu ce necesita protecție – după caz Nu este cazul.

Evidenţierea potențialului balnear turistic – după caz Nu este cazul.

2.8 Opțiuni ale populației

Se prezintă opțiunile populației, precum și punctele de vedere ale administrației locale asupra politicii proprii de dezvoltare urbanistică a zonei.

Prin avizul studiului de oportunitate se consideră aprioric şi acordul comunității reprezentată de administraţia locală pentru obiectivitatea demersului inițiat de beneficiarii lucrării și se poate presupune că

prevederile prezente în documentaţia P.U.Z., vor fi însuşite şi urmărite a se înfăptui.

of 19

Se va expune punctul de vedere al elaboratorului privind solicitările beneficiarului și felul cum urmează fi soluționate acestea în cadrul P.U.Z..

Tema care a stat la baza elaborării P.U.Z., a deschis o poartă către normalitate, în sensul că zona trebuia să pătrundă cu mult timp în urmă în atenția urbaniștilor elaboratori ai documetaţiilor de amenajare a teritoriului.

3. Propuneri de dezvoltare urbanistica

3.1 Concluzii ale studiilor de fundamentare

Se pot prezenta sintetic concluziile studiilor de fundamentare elaborate anterior și concomitent cu P.U.Z., în special al celor ce justifică enunțarea unor reglementări

urbanistice.

Studiile de fundamentare s-au limitat la studiul geotehnic și cel care reprezintă ridicarea topografică și limitele cadastrale din zona studiată.

Din studiile de teren elaborate se desprind următoarele constatări şi recomandări:

- Constatări:

- apa subterană nu a fost interceptată până la adâncimea de 3,50m - la suprafaţă se află un strat de umplutură cu o grosimea de cca.70 cm.

- sub stratul de umplutură a fost interceptat un complex argilos.

- terenul se încadrează la categoria geotehnică 2 în funcţie de riscul geotehnic “risc geotehnic moderat” - Concluzii şi Recomandări

- terenul este plan şi are o stabilitate corespunzătoare

- fundarea viitoarelor construcţii se va face sub stratul de umplutură cu grosimea de 0,70 la o cota de min.-2,00m de la cota trotuarului ;

- terenul de fundare poate fi constituit din argilă cafenie, plastic vârtoasă.

- presiunea convenţională de calcul poate fi Pconv= 250Kpa (conf. STAS 3300/2-85, corespunzătoare

unei adâncimi de fundare Df = 2,00m şi o lăţime de fundare de B = 1,00m. - se va respecta la proiectare normativul NP/126/2010

- Măsuri constructive

- secţionarea clădirii şi fundaţiei în tronsoane nu mai lungi de 30m - conductele purtătoare de apă ce intră şi ies din clădire traversând ziduri sau fundaţii vor fi

prevăzute cu racorduri şi etanşări elastice.

- se recomandă realizarea trotuarelor pe o lăţime de 1,00m în jurul clădirilor

- se prevede un sistem de preluare şi drenare a apelor pluviale la reţelele publice. Pentru detalii suplimentare se anexează studiul Geo, care face parte integrantă din P.U.Z., reprezentând unul din studiile de

fundamentare principale.

3.2 Prevederi ale PUG

Vor fi prezentate prevederile PUG aprobat, cu implicații asupra dezvoltării urbanistice a zonei de studiu.

O concluzie ce se desprinde din studiul la faza P.U.Z. este aceea că în PUG-ul aprobat nu s-a ținut cont

de dinamica imobiliară. Nu s-au imaginat scenarii de dezvoltare a unor zone de interes pentru investitorii privați, care prin inițiative generate de un potențial profit măresc numărul punctelor de deschidere a unor noi capacități

funcţionale din domeniul imobiliar, locuirii, serviciilor, comerțului sau a altor funcțiuni ce prezintă interes

economic sau social.

3.3 Valorificarea cadrului natural

Se vor menționa posibilitățile de valorificare ale cadrului natural: relaționarea cu formele de relief; prezența unor oglinzi de apă și a spațiilor plantate; construibilitatea și condițiile de

fundare ale terenului; adaptarea la condițiile de climă; valorificarea unor potențiale

caracteristici balneare etc. – după caz Lucrările de construcții ce se vor executa în zonă vor contribui la definitivarea unui portal cu caracter

funcţional mixt, conceput în termenii dezvoltării durabile în care îmbinarea între construit și natural să respecte

proporțiile unei armonii bine stăpânite.

3.4 Modernizarea circulației

În funcție de PUG în domeniul circulației și concluziile studiilor de fundamentare se vor prezenta:

Organizarea circulației și a transportului în comun (modernizarea și completarea arterelor de circulație, asigurarea locurilor de parcare + garare; amplasarea stațiilor pentru transportul în comun; amenajarea unor intersecții; sensuri unice; semaforizări; etc. )

Configuraţia cadastrală rezultată din transformarea unor grădini de legume în terenuri curţi construcţii,

fără implementarea prealabilă a unei documentaţii de urbanism cu caracter imperativ a dus la conturarea unor

of 19

trasee de străzi cu profile longitudinale şi transversale discutabile. În acest moment este greu de realizat o

reconfigurare a amprizei sau profilelor străzilor Calea Drăgăşani, str. Câmpului sau str. Ion Ionescu de la Brad.

Organizarea circulaţiei feroviare – după caz Nu este cazul.

Organizarea circulaţiei navale – după caz Nu este cazul.

Organizarea circulaţiei aeriene – după caz Nu este cazul.

Organizarea circulaţiei pietonale (trasee pietonale; piste pentru bicicliști; condiții speciale pentru persoanele cu dizabilități motrice ).

Realizarea, pe domeniul public și/sau privat ( prin expropriere – după caz), de piste pentru biciclete (cu

lățimea minimă de 1,20 m) ce pot fi comune cu pistele pentru persoanele cu dizabilități motrice ce utilizează scaune rulante, este o condiție care este introdusă în regulamentul prezentului, dar care va rămâne lipsită de

urmări, cauza fiind neparticiparea primăriei ca partener al iniţiatorului PUZ.

3.5 Zonificarea funcțională – reglementări, bilanț teritorial, indici urbanistici

Se vor prezenta principalele funcțiuni propuse ale zonei, grupate pe unități și subunități teritoriale (delimitate de artere, sau limite de proprietate – după caz), care să permită enunțarea reglementărilor și a condițiilor de conformare și construire prevăzute de

regulament.

Zonificarea: L – locuire – Cu o reprezentare compactă pe Calea Drăgăşani, în timp ce pe str. Ion Ionescu de la Brad este fragmentată reprezintă pentru zonă funcţionalitatea mixtă.

Zonificarea: C – căi de comunicaţie – cuprinde străzile şi trotuarele dintre limitele aliniamentului

definit ca separaţia între domeniul public şi cel privat.

Tuturor terenurilor din zonă le va fi stabilită destinația Destinația terenurilor este determinată în principal de zonificări și urmărește să raspundă

reglementărilor acestora prin reprezentări grafice prezente în partea desenată și explicit în bilanț.

Fiecărei funcțiuni i se va stabili categoria de intervenţie urbanistică, în spiritul valorificării potențialului existent și înlăturarii disfuncționalităților.

Bilanțul teritorial de zonă se întocmește comparativ existent – propus, din care să rezulte proporția dintre funcțiuni și mutațiile ce intervin în ocuparea propusă a terenurilor.

BILANȚ TERITORIAL

Din bilanţul teritorial se desprind câteva elemente care justifică intervenţiile urbanistice propuse

prin P.U.Z.. Suprafeţele afectate pentru circulaţia pietonală, sunt insuficiente, circulaţia persoanelor cu dizabilităţi motrice, pistele de biciclete sunt inexistente . Spaţii verzi amenajate, se poate spune că nu există, în

bilanţ luându-se doar mici suprafețe amplasate în lungul străzii Calea Drăgăşani.

Nu s-au putut evidenţia în studiu terenuri aparţinând domeniului public care să poată fi amenajate ca

locuri de parcare, de unde rezultă că autovehiculelor li se vor amenaja, în conformitate cu HCL nr.428/2007, locuri de parcare/garare numai pe terenurile aparţinând domeniului privat.

Rămâne arhitectului decizia amplasării fiecărui obiectiv în așa fel încât, prin funcţionalitate și natura

activităților adăpostite de clădiri să nu se producă interferențe nedorite. Documentațiile tehnice pentru autorizarea lucrărilor vor fi supuse analizei instituțiilor abilitate să permită sau să interzică alăturarea unor

funcțiuni diferite.

Destinatii

Existent zona

studiata

Existent zona

studiata

Procent/nr

Propuneri

parcela care

au generat

PUZ

Propus

parcele

Procent/Nr.

Rezultat Rezultat

Procent/Nr

Denumire mp %/nr mp %/nr mp %/nr

St Suprafata teren zona studiata 44.559,25 - - - 44.559,25 -

Sti Suprafata teren care agenerat PUZ 1.104,00 2,48% 1.104,00 - 1.104,00 2,48%

LM Subzona Mixta (comert, servicii alim. publica) 9.949,20 22,33% - - 25.226,25 56,61%

L Subzona Locuire 25.418,20 57,04% - - 1.961,00 4,40%

Cc Subzona Cai de cominicatie 7.836,50 17,59% - - 7.836,50 17,59%

C Carosabil + Parcaje 4.494,95 10,09% 132,48 12,00% 4.627,43 10,38%

At Alei trotuare din care : * 3.436,55 7,71% - - 3.480,71 7,81%

* Alei trotuare pe domeniul privat - - 44,16 4,00% 22,08 0,05%

Zv Zone verzi amenajate - 0,00% 375,36 34,00% 253,92 0,57%

Si Suprafete curti 31.045,10 69,67% - - 14.189,21 31,84%

Ac Suprafete construite zona studiata PUZ -POT 5.582,65 12,53% 552,00 50,00% 22.279,63 50,00%

Ad Suprafete desfasurate zona studiata PUZ - CUT 14.246,15 0,32 2.760,00 2,50 111.398,13 2,50

Verif icare 44.559,25 100,00% 1.104,00 100,00% 44.559,25 100,00%

Bilant teritorial P.U.Z. mun. PITESTI, Calea Dragasani

of 19

Bilanțul teritorial se trece și pe planșa de reglementări urbanistice

Principalii indici urbanistici ai P.U.Z., propuși pe funcțiuni și categorii de intervenție:

procentul de ocupare ( POT ) și coeficientul de utilizare a terenului ( CUT ). Indicii urbanistici au fost diferențiați pe funcțiuni și au următoarele valori maxime : Existent :

POT = 12,53 %

CUT = 0,32

Propus :

Zona L/LM (locuinţe individuale /locuinţe individuale, colective şi funcţiuni complementare locuirii caracteristice zonelor centrale)

POT = 50,00 %

CUT = 2,5

3.6 Dezvoltarea echipării edilitare În funcție de concluziile analizei critice a situației existente și de prevederile PUG se vor trata

următoarele categorii de probleme:

Alimentarea cu apă: lucrări necesare pentru extinderea capacității instalațiilor de alimentare cu apă la sursă, tratare și aducțiune; dezvoltări ale rețelelor de distribuție din zonă;

modificări parțiale ale traseelor rețelelor de distribuție existente etc.

- Alimentarea cu apă se realizează în zonă din rețeaua publică de apă existentă pe Calea Drăgăşani, str. Câmpului, str. Ion Ionescu de la Brad. Pe măsură ce în zonă vor apare noi consumatori, deținătorul rețelei de apă

va comunica acestora dacă există posibilități de alimentare în condiții de presiune sau debite normale. Pentru

utilizarea apei în fluxul tehnologic sau utilizări în afara consumului uman se pot realiza puțuri forate.

Canalizare: îmbunătățiri și extinderi ale rețelei de canalizare din zonă; extinderi sau propuneri de stații noi de epurare sau stații de preepurare etc.

-Evacuarea apelor uzate menajere şi pluviale se va face în canalizarea unitară existentă pe Calea Drăgăşani, str.

Câmpului, str. Ion Ionescu de la Brad .

Canalizarea pluvială: - Colectarea apelor meteorice de pe acoperişuri, drumuri, terase, alei, parcaje, spaţii verzi, construcţii se va face

prin intermediul sistematizării verticale, guri de scurgere, rigole, reţele dirijate spre emisar.

Alimentare cu energie electrică: asigurarea necesarului de consum electric; propuneri pentru noi stații sau posturi de transformare; devieri de linii electrice; modernizarea liniilor

electrice; modernizarea iluminatului public etc. - Alimentarea cu energie electrică se realizează pentru capacitățile actuale dintr-un post propriu de transformare

urmând ca pe măsura dezvoltării zonei capacitatea postului de transformare să fie mărită pentru acoperirea

consumurilor.

Telecomunicații: extinderea liniilor de telecomunicații, TV (voce – date); etc. - Reţelele de telecomunicaţii, TV(voce-date) existente, asigură pentru noile obiective potenţialele nevoi

capacitive.

Alimentare cu gaze naturale :

- Soluţia propusă

Prin prezentul PUZ, zona studiată cu o suprafaţă de teren de 44.559,25m2 cuprinde :

- Zonificarea L – locuire – cu o suprafață studiată de 552,0m2 , ce se adaugă la un total existent de 5.582,15m

2

– Suprafața suplimentară se poate realiza din extinderi sau supraetajări construcții existente sau din construcţii

noi pe terenul deţinut deja de proprietar. Alimentarea cu căldură a noilor consumatori din zona studiată prin prezentul PUZ se va face folosind

drept combustibil, în principal, gazele naturale.

A/ INCĂLZIRE Necesarul de energie termică pentru încălzirea cu corpuri statice şi aer cald s-a estimat în conformitate

cu standardele de referinţă SR1907/1 şi 2 - 1997 şi ale Normativului C107-2005 privind privind calculul

termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor, precum şi folosind valori specifice obţinute din proiecte

tehnice similare. Detaliile de execuţie ale anvelopei şi izolaţiilor termice se vor definitiva în condiţii de eficienţă

economică, pentru ca locuinţele şi celelalte clădiri proiectate să se încadreze în prevederile normativului amintit

şi, implicit, ale Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor Prepararea apei calde menajere se va face în sursele termice proprii ale fiecărui obiectiv. Aceasta se poate

face instantaneu, prin intermediul unor schimbătoare de căldură cu plăci, sau cu acumulare folosind boilere

încorporate în centralele termice murale sau prin boilere independente - care permit stocarea unui volum de apă caldă menajeră evitând astfel variaţiile mari ale temperaturii apei, precum şi pornirea arzătorului la cel mai mic

of 19

consum de apă. Soluţia se alege în funcţie de mărimea obiectivului şi de consumul de apă caldă menajeră

calculat. Pentru unele obiective trebuie avută în vedere şi soluţia preparării apei calde menajere utilizând

energia solară prin intermediul panourilor solare înglobate în/montate pe acoperişul clădirilor sau pe terase în

concordanţă cu adoptarea unei orientări şi unui unghi favorabile captării cu maximum de eficienţă a energiei solare. Aceste posibilităţi sunt favorabile locuinţelor individuale cu un regim redus de înălţime, sau clădirilor cu

consum mare de apă caldă menajeră.

B/ PREPARARE HRANĂ Pentru prepararea hranei, fiecare locuinţă va fi dotată cu o maşină de gătit tip aragaz, funcţionând cu gaze

naturale cu un debit instalat de cca.1,0m3/h . Se apreciază că locuinţele propuse vor fi unifamiliale, deci cu o

singură bucătărie pe locuinţă. Ca urmare, se consideră o singură maşină de gătit/locuinţă.

C/ CALCULUL CONSUMULUI DE GAZE NATURALE Ca urmare a tuturor celor expuse mai sus, se apreciază următoarele consumuri, de gaze naturale, pentru

propunerile făcute :

Zona L ( locuinţe individuale / colective, extinderi, supraetajări şi funcţiuni complementare locuirii), pentru care :

- Suprafaţa construită se propune a se mări cu 559,25m2, iar

- Suprafaţa construită desfăşurată se propune a ajunge la 2.760,0m2.

Considerând un coeficient de consum de gaze naturale de 0,0305m3/h /m

2 suprafaţa construită desfăşurată

pentru preparare agent termic pentru încălzire și pentru preparare acm și pentru preparare hrană, rezultă:

2.760,0 m2 x 0,0305 m

3/h/mp = 84,18 m

3/h rotund 84 m

3/h

D/ SOLUŢIA PROPUSĂ

Consumatorii propuşi prin prezentul studiu - locuinţe şi dotări – cu un consum total apreciat la cca

84m3/h, se propun a se racorda în sistemul de distribuţie gaze naturale din municipiul Piteşti – existent în zonă.

Pentru preluarea noului consum de gaze naturale, vor trebui realizate redimensionări ale reţelelor de gaze existente în zonă, iar în unele cazuri redimensionări ale branşamentelor existente. Noile conducte de gaze

redusa presiune vor fi conducte din PE100 SDR 11, executate în montaj îngropat, conducte ce se vor amplasa

la distanţele normate faţă de conductele celorlalte utilităţi – montate în paralel cu conducta de gaze. În reţelele stradale se vor racorda branşamentele de gaze – unele existente - care se vor păstra, altele redimensionate, altele

complet noi – după caz.

La limita de proprietate – în aceeaşi firidă cu regulatorul de gaze se va monta contorul de gaze – individual pentru fiecare locuinţă individuală.

În situaţia clădirilor cu locuinţe colective, contorul individual se va monta în spaţiile de circulaţie comună a

construcţiei, la intrarea în fiecare locuinţă.

Încăperile în care se vor instala aparatele de utilizare a gazelor naturale vor corespunde condiţiilor impuse prin Norme Tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de gaze naturale - NT-

PEE/2008 cu privire la instalarea unui consumator de gaze naturale şi anume cele referitoare la :

- volum încăpere - suprafaţă vitrată către exterior

- aer de ardere

- evacuare gaze arse,

şi ale Normativului P 118 – 1999 de siguranţă la foc a construcţiilor. Beneficiarul are obligaţia ca la punerea în funcţiune a unui nou cazan mural din fiecare locuinţă să

solicite executantului lucrării punerea în funcţiune a cazanului, în conformitate cu Prescripţia tehnică ISCIR

PTA - 1– 2010 . Datorită faptului că, în general construcţiile noi se realizează cu tâmplărie de tip termopan, pentru a fi

protejate, beneficiarul este obligat a monta un sistem automat de detecţie a eventualelor pierderi de gaze din

instalaţia de gaze naturale. Sistemul de detecţie a va fi prevăzut în proiectul instalaţiei de utilizare gaze, proiect ce se va întocmi de un instalator autorizat în baza acordului de acces la sistemul de distribuţie a gazelor naturale

acord eliberat de operatorul licenţiat .

Toate lucrările propuse pentru alimentarea cu gaze naturale a construcţiilor de pe amplasamentul

prezentului PUZ, se vor realiza cu respectarea Normelor tehnice privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NT-PEE/2008.

Materialele și aparatele utilizate la executarea instalațiilor interioare și exterioare pentru construcția

studiată vor avea caracteristicile și toleranțele prevăzute de standardele de stat sau în prescripțiile tehnice ale producătorilor și vor fi însoțite de certificatele de calitate ale furnizorului, vor fi omologate sau vor avea

agremente tehnice valabile, emise de organele abilitate (ISCIR, MLPAT, MLPTL), conformitate cu prevederile

of 19

HGR 622/ 2004 şi HGR 796/ 2005 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru

construcţii.

REGLEMENTĂRI - NORMATIVE

Legea 10 / 1995 privind calitatea în construcţii cu toate completarile, modificările și adăugirile ulterioare;

Legea 18 / 1991 a fondului funciar cu completările ulterioare (Legea 247 / 2005).

Legea 50/1991 – Lege privind autorizarea și executarea lucrărilor de construcții ;

O.U. nr.214/2008 –Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii 50/1991;

Legea gazelor nr. 351 / 2004

Legea 372 / 2005 privind performanţa energetică a clădirilor

HG 525 / 1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism

HG 622 / 2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii

HG 796 / 2005 pentru modificarea HG 622 / 2004

Normativul C 107-2005 privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor - MO 1124 bis / 13.12.2005

Normativul I 9 pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri (în curs de definitivare)

Normativul I 13 – 2002 pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală

Normativul I 31 – 1999 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentar cu gaze petroliere lichefiate (GPL)

Normativul P 118 – 1999 de siguranţă la foc a construcţiilor

Normativul C 300 - 1994 de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora

Normele tehnice NT-DPE-01/2004 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale –MO 173 bis / 27.11. 2004

Prescripţia tehnică ISCIR PT A1 – 2010 - Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.

Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale – aprobate prin Decizia preşedintelui ANRGN nr. 1220/2006 –MO 960 bis / 29.11.2006

SR 8591 – 1997 Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în săpătură

STAS 9312 - 1987 Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte - Prescripţii de proiectare;

Ord.9/N/15.03.1993-MLPAT- Regulament privind protecția și igiena muncii în construcții;

OMS 1957/1995 – Norme de medicina muncii

Legea 319/2006- Legea securității și sănătății în muncă ;

H.G. nr. 1425/2006 – privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în munca, nr.319/2006 ;

Legea 307/2006- Legea privind apărarea împotriva incendiilor ;

H.G. nr. 1739/2006 – pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu ;

Gospodărie comunală; amenajări pentru sortarea, evacuarea, depozitarea și tratarea deșeurilor; extinderi pentru baze de transport în comun; construcții și amenajări specifice

etc.

- Zona este în prezent asigurată din acest punct de vedere de serviciile de salubritate ce acţionează pe teritoriul municipiului şi care asigură preluarea controlată a deşeurilor şi transportarea lor la punctele de

depozitare stabilite de autorităţile locale. Încă nu este conştientizată la nivelul populaţiei necesitatea depunerii

deşeurilor menajere în containere pe categorii – sticlă, hârtie, plastic, metal, alte materiale.

3.7 Protecția mediului În funcţie de concluziile analizei de evaluare a impactului asupra mediului pentru zona studiată (studiul

de fundamentare) se formulează propuneri şi măsuri de intervenţie urbanistică ce privesc :

Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare (emisii, deversări, etc.) Nu este cazul

Prevenirea riscurilor naturale Pe măsura ce se vor realiza construcţii noi pe versant se vor lua măsuri de consolidare a săpăturilor şi

terenului. În condiţii normale natura terenului este stabilă şi nu impune măsuri speciale pentru prevenirea

riscurilor naturale.

Epurarea şi preepurarea apelor uzate

of 19

În zonă sunt funcţionale şi asigură capacităţile prezente şi prognozate pentru viitor reţele de canalizare

menajeră ce sunt epurate în staţiile de epurare ale municipiului.

Depozitarea controlată a deşeurilor. Zona este în prezent asigurată din acest punct de vedere de serviciile de salubritate ce acţionează pe

teritoriul municipiului şi care asigură preluarea controlată a deşeurilor şi transportarea lor la punctele de

depozitare stabilite de autorităţile locale. Încă nu este conştientizată la nivelul populaţiei necesitatea depunerii deşeurilor menajere în containere pe categorii – sticlă, hârtie, plastic, metal, alte materiale.

Recuperarea terenurilor degradate, consolidări de maluri, plantări de zone verzi, etc. Nu este cazul.

Organizarea sistemelor de spaţii verzi În prezent nu se poate vorbi de o organizare coerentă a spaţiilor verzi, sunt câteva suprafeţe în zona

studiului cu vegetaţie apăruta natural, dar acestea nu sunt gestionate ca spaţii verzi de către administraţia

domeniului public. Chiar şi spaţiile neconstruite din interiorul parcelelor proprietate privată nu sunt amenajate

corespunzător.

Protejarea bunurilor de patrimoniu, prin instituirea de zone protejate Nu este cazul.

Refacere peisagistică şi reabilitare urbană Prin apariția spațiilor verzi amenajate în interiorul parcelelor proprietate privată și pe domeniul public,

urmare a reglementărilor din prezentul, imaginea se va schimba substanţial. Condiția esențială este aceea a

implicării administraţiei publice locale în urmărirea realizării reglementărilor cuprinse şi aprobate prin P.U.Z.

Valorificarea potenţialului turistic şi balnear. Nu este cazul.

Eliminarea disfuncţionalităţilor din domeniul căilor de comunicaţie şi al reţelelor edilitare majore.

Refacerea, modificarea, modernizarea profilelor transversale şi longitudinale ale căilor de comunicaţie

pentru asigurarea traseelor pietonale şi carosabile în condiţiile noilor norme şi normative.

În afara propunerilor menţionate la cap.3.3. – Valorificarea cadrului natural, cap.3.4. - Reglementări circulaţie şi cap.3.6. Dezvoltarea echipării edilitare, în domeniul protecţiei mediului se mai pot

adăuga:

- amplasarea locuinţelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o durată de minimum 1 ½ ore zilnic la solstiţiul de iarnă, a tuturor încăperilor de locuit

- pentru jocul copiilor se va lua în calcul 1,30m2 teren pentru fiecare locuitor

- unităţile comerciale şi de prestări, mica industrie, care pot produce zgomot, vibraţii, praf, fum, gaze iritante se vor amplasa la minim 15,00m faţă de ferestrele locuinţelor. Distanţa se măsoară între faţada locuinţei

şi perimetrul unităţii ce produce disconfortul

- nivelul de zgomot nu va depăşi limitele specifice admise de legislaţia în vigoare, pentru căi de

transport, unităţi de mică industrie, comerciale sau de prestări de servicii, spaţii de învăţământ şi zone de locuit - se interzice în zonă creşterea animalelor sau păsărilor în afara acelora de companie sau protecţie.

3.8 Obiective de utilitate publică Pentru a facilita prevederea şi urmărirea realizării obiectivelor de utilitate publică sunt necesare următoarele operaţiuni:

Listarea obiectivelor de utilitate publică 1 – Amenajarea suprafeţelor de vegetaţie spontană/naturală şi încadrarea lor ca spaţii verzi amenajate

2 – Asigurarea gabaritelor obligatorii şi profilelor longitudinale şi transversale pe str. Slt. Romeo Tuţă. 3 – Realizarea și/sau refacerea gabaritului şi structurii constructive a trotuarelor în lungul străzilor prin asigurarea condițiilor de parcurs pietonal, cu scaun rulant sau cu bicicleta.

Tabelul cu obiectivele de utilitate publică prevăzute în P.U.Z. (ce se trece şi pe planul privind

proprietatea asupra terenurilor) va cuprinde, pe domenii: denumirea lucrării, categoria de interes, suprafaţa sau lungimea lucrării.

Identificarea tipului de proprietate asupra bunului imobil (teren + construcţii) din zonă, conform legii 213/1998 (prin haşuri culoare)

Teren proprietate publică de interes local = 7.220,95 m2

Terenuri proprietate privată (de interes naţional, judeţean şi local) Nu este cazul.

Terenuri proprietate privată a persoanelor juridice sau fizice = 36.524,25 m2

Determinarea circulaţiei terenurilor între deţinători, în vederea realizării obiectivelor propuse (prin culoare)

of 19

Terenuri ce se intenţionează a fi trecute în proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale

Nu este cazul.

Terenuri aflate în proprietate privată, destinate concesionării Nu este cazul.

Terenuri aflate în proprietate privată, destinate schimbului Nu este cazul

Terenurile propuse a fi trecute în proprietate publică sunt cele necesare organizării corespunzătoare în special a circulaţiei pietonale şi ca efect al celei de remodelare a circulaţiei auto. Terenurile pot fi cedate de

deţinători către domeniul public sau pot fi expropriate în scopul interesului public în momentul în care se

solicită autorizaţii de construire sau atunci când administraţia locală va decide realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră şi pietonală în zona.

4. Concluzii, măsuri în continuare

Se vor prezenta concluzii privind:

Înscrierea amenajării şi dezvoltării urbanistice propuse a zonei cu prevedereile PUG Propunerile se încadrează în prevederile Regulamentului General de Urbanism, aşa după cum se indică

în PUG, pentru situaţiile în care acesta (PUG-ul) s-a dovedit insuficient sau mai putin explicit ca reglementări

pentru situația unor dezvoltări urbanistice.

Categorii principale de intervenţie, care să susţină materializarea programului de dezvoltare Iniţierea unei solicitări care determină realizarea unui P.U.Z. este cauzată în primul rând de necesitatea

realizării unor intenţii de dezvoltare a unor capacităţi ce răspund unor interese economice şi/sau sociale. Astfel

categoria principală de intervenţie, este de construire cu scopul de a adăposti, în funcţie de necesităţi, diverse

activităţi (funcţiuni), ce determină o serie de alte lucrări care sunt prevăzute pentru a completa acțiunea economică sau socială prognozată.

Priorităţi de intervenţie În mod normal priorităţile se înscriu în primul rând în zona interesului public la care intervenţiile de

remodelare a circulaţiei pietonale şi carosabile s-ar plasa în frunte, alături de amenajarea spaţiilor cu vegetație

întâmplătoare. Mai mult ca sigur primele intervenţii se vor semnala în zona privată în care o prioritate va avea dezvoltarea structurilor construite cu funcţiunea de locuire, combinat sau nu cu alte funcţiuni sau realizarea unor

spaţii destinate serviciilor, comerţului, alimentatiei publice etc.

Aprecieri ale elaboratorului P.U.Z., asupra propunerilor avansate, eventuale restricţii Se vor indica lucrările necesare de elaborat în perioada următoare:

Adâncimea propunerilor pentru unele amplasamente (prin P.U.D.-uri) Decizia de a se solicita P.U.D., rămâne să fie luată de emitentul Certificatului de Urbanism.

Proiecte prioritare de investiţii, care să asigure realizarea obiectivelor, în special în domeniul interesului general.

1 – Amenajarea suprafeţelor de vegetaţie spontană/naturală şi încadrarea lor ca spaţii verzi amenajate 2 – Asigurarea gabaritelor obligatorii şi profilelor longitudinale şi transversale pe str. Ion Ionescu de la

Brad, str. Câmpului și în măsura posibilităților Calea Drăgășani.

3 – Realizarea parţial pe domeniul privat şi refacerea gabaritului şi structurii constructive a trotuarelor în

lungul străzilor prin asigurarea condiţiilor de parcurs pietonal, cu scaun rulant sau bicicleta.

Montaje ale etapelor viitoare (actori implicaţi, atragerea de fonduri, etape de realizare, programe de investiţii, etc.)

Dimensiunea şi importanţa zonei nu presupun obligaţii ale administraţiei publice locale, ci doar

semnalează şi evidenţiază prin conţinut problemele cu caracter general şi individual în măsură să o sensibilizeze. Decizia de intervenţie aparţine Consiliului Local şi instituţiei Primarului şi Arhitectului Şef şi se presupune că,

dacă iniţiativa care a determinat realizarea P.U.Z. este de interes privat şi nu prin cooperare cu instituţiile locale,

propunerile şi reglementările ce vizează domeniul public vor rămâne doar la nivelul enunţului.

5. Anexe

În funcție de complexitatea problemelor se pot introduce în memoriu de prezentare cartograme, grafice

care să susțină propunerile P.U.Z., precum și avizele obținute pe parcurs.

Coordonatori P.U.Z. : Întocmit :

arh. Anton Staicu « D si E » urbanism arh. Anton Staicu

ing. Alexandra Rauță « G1 » echipare edilitară

of 19

Volumul II

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT P.U.Z.

"CONSTRUIRE CLĂDIRE CU APARTAMENTE ȘI SPAȚII CU

ALTĂ DESTINAȚIE CU REGIM DE ÎNĂLȚIME P+4-5E"

Mun. Pitești, Calea Drăgășani, jud. Argeș

I. Dispoziții generale

1. Dispoziții RLU Regulamentul local de urbanism detaliază prevederile Regulamentului General de Urbanism în

conformitate cu condiţiile specifice fiecărei zone.

În cadrul Regulamentului Local de Urbanism se preiau toate prevederile cuprinse în documentaţii de urbanism sau amenajarea teritoriului aprobate conform legii pentru zona P.U.Z..

2. Baza legala a elaborării - Regulamentul General de Urbanism aprobat prin HGR 525/1996

- Legea nr.50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii;

- Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările şi completările ulterioare

- Ghidul privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic zonal, indicativ GM 010-2000, aprobat prin Ordinul M.L.PA.T. nr.176/N/16.08.2000.

- Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone

construite protejate – proiect, elaborat de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului indicativ GM 011-2000, octombrie 2000.

- Ghidul privind elaborarea şi aprobarea Regulamentelor locale de urbanism, indicativ GM 007-2000, aprobat

prin Ordinul MLPAT nr.21/N/10.04.2000;

- Legea nr 69/1991 privind administraţia publică locală - Legea 18/1991 privind fondul funciar, modificată şi completată;

- Legea nr 33/1994 privind exproprierile pentru cauza de utilitate publică

- Legea nr.46/2008 a Codului Silvic; - Legea nr 137 /1995 privind protecţia mediului;

- Norme de igienă şi recomandările privind modul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordin NR.119-

04.02.2014; - Legea nr 84/1996 privind îmbunătăţirile funciare;

- HG nr. 1076/2004 privind procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

- Legea nr 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară;

- Legislaţia în vigoare referitoare la siguranţa construcţiilor, sănătatea populaţiei, privind protecţia mediului, căi de comunicaţie, reţele tehnico-edilitare.

3. Domeniul de aplicare Prezentul regulament se aplică teritoriului studiat stabilind repere în plan pentru introducere în

intravilan, zonificarea și coeficienții urbanistici pentru perioada următoare și încadrarea într-o soluție unitară de

ansamblu a obiectivului care a generat P.U.Z.

Zona studiată în prezentul P.U.Z., face parte din teritoriul administrativ al municipiului Pitești și este delimitată ca studiu prin Avizul Studiului de Oportunitate nr.2 /12.12.2017 și prin Certificatul de Urbanism nr.

570/ 12.05.2017, prin care se solicită introducerea în intravilan și construirea unor clădiri având funcțiuni

diverse.

II. Reguli de baza privind modul de ocupare a terenurilor

4. Reguli cu privire la păstrarea integrității mediului și protejarea patrimoniului natural și construit

4.1- Protejarea cadrului construit și a vestigiilor istorice; a. Descoperirea în cursul lucrărilor a unor fragmente suspicionate de a reprezenta mărturii istorice

necunoscute în momentul autorizării trebuie declarate imediat emitentului autorizației, conform prevederilor

of 19

legale. Lucrările nu vor putea fi continuate decât în măsura în care ele nu vor prejudicia cercetarea, conservarea

sau punerea în valoare a vestigiilor descoperite. 4.2- Cazul clădirilor monument sau cu valoare arhitecturală:

Nu este cazul.

4.3- Intervenții asupra clădirilor; Nu este cazul.

4.4- Aspectul exterior al construcțiilor;

a - pentru toate construcțiile, fațadele spre curte, spre stradă și spre vecini, vor fi de aceeași calitate

arhitecturală ca si fațada principală. Se va evita amplasarea în parcelă, în așa fel încât să rezulte un calcan către una sau mai multe din vecinatăți, dacă nu se face demonstrația, printr-un plan urbanistic de detaliu, că

dezvoltarea pe parcelele învecinate presupune apariția unor calcane similare gabaritic.

5. Reguli cu privire la siguranța construcțiilor și la apărarea interesului public 5.1 - Riscuri naturale

Acolo unde se impune realizarea unor săpături mai adânci de 3,00m sau la adâncimi mai mici dar

realizate într-un teren nesigur, în afara sprijinirii versanților săpăturii, se recomandă ca proiectul de săpături și asigurare a versanților să fie verificat și expertizat în condițiile normativelor specifice obligatoriu elaborat de un

proiectant de specialitate atestat Af.

5.2 – Echipare edilitară

În funcție de dimensiunile și destinația construcțiilor, dacă se estimează cheltuielile de interes public pentru echipare edilitară aferente, ca depășind posibilitățile financiare ale administrației publice locale, se poate

condiționa autorizarea lucrărilor de construire, de un contract de parteneriat prin care inițiatorii interesați să fie

obligați să efectueze lucrările de echipare edilitară, datorate apariției unor noi consumatori.

5.3- Înălțimea construcțiilor

- regula stabilirii înălțimii maxime a construcțiilor în raport cu distanța față de orice punct al fațadei de

pe aliniamentul opus este dată de formula H

of 19

- conform prevederilor prezentului regulament, în raport cu caracterul străzilor existente, clădirile se vor

amplasa la regimul de aliniament sau retrase, faţă de spaţiile publice (străzi, pieţe, parcuri), fără a lăsa vizibile calcane imediat alăturate ale clădirilor menţinute.

- prin excepţie, volumele care avansează faţă de regimul de aliniament situate la nivelele de deasupra

parterului, pot fi autorizate cu condiţia păstrării unei înălţimi libere de minimum 4,50m faţă de terenul amenajat, cu maxim 1,20m la clădirile cu funcţiunea de locuinţe şi cu până la 3,00m la clădirile cu funcţiunea de comerţ,

administraţie publică şi servicii, dacă acestea se realizează peste un spaţiu pietonal, fără să se depăşească limita

faţă de domeniul public;

- amplasarea de garaje şi funcţiuni tehnice în subteran este permisă pe întreaga suprafaţă a parcelei, cu condiţia realizării pe învelitoarea subsolului a unui strat de pământ de min. 0,50m necesar plantării unei

vegetaţii naturale. Şi în acest caz se va păstra proporţia stabilită prin procentul de ocupare al zonei.

6.2 - amplasarea construcţiilor faţă de limitele de interdicţie şi protecţie - nu este cazul, nu s-au prevăzut limite de interdicţie sau de protecţie.

6.3- - amplasarea construcţiilor faţă de limita laterală şi posterioară ale parcelei;

- în situaţia amplasării unor clădiri pe parcele alăturate, distanţa dintre ele va fi egală cu minim jumătate din înălţimea la cornişe (atic) a clădirii cu înălţimea cea mai mare, dar nu mai puţin de 7,00m (min. 3,50m faţă

de limita de proprietate), situaţie pentru care se va verifica dacă la distanţa minimă se respectă condiţiile de

însorire, respectiv durata minimă de însorire pentru camerele de locuit la solstiţiul de iarnă să fie de minim 11/2

-

2 ore în perioada 21 feb.-21 oct. şi de 1 oră pentru funcţiuni, altele decât cele de locuire. - se va ţine cont de orientarea faţă de punctele cardinale şi se va lua în calculul însoririi numai clădirea

umbrită direct. Distanţa minimă între fronturile faţadelor cu ferestre ale camerelor de locuit va fi de minim

9,00m, chiar dacă condiţiile de însorire permit o distanţă mai mică. - în situaţia în care pereţii orientaţi către spaţiul dintre două clădiri au doar ferestre de la dependinţe

(casa scării, WC, băi, cămări,etc.) această distanţă poate fi redusă, dar nu mai puţin de 4,00m.(minim 2,00m

până la limita de proprietate cf. Cod Civil); - pentru partea posterioară a parcelei se aplică reglementările de mai sus cu diferenţa că distanţa minimă

a clădirii faţă de limita proprietăţii este de 2,00m. Distanţa se poate micşora la 0,10m dacă la limita proprietăţii

învecinate se află un calcan, respectând prevederile Cod Civil şi cele referitoare la siguranţa şi calitatea în

construcţii. - se consideră vecinătate cu un calcan dacă clădirea existentă învecinată, are o latură, sau mai multe la

mai puţin de 1,90m (vechiul Cod civil) de limitele proprietăţii, chiar dacă pe această latură, se afla goluri de

ferestre, balcoane, logii, etc., amplasate fără respectarea Codului Civil. 6.4- procentul de ocupare a terenului (POT)

- procentul de ocupare a terenurilor exprimă limita maximă a suprafeţei permisă să fie ocupată, la sol,

cu construcţii (va fi luată în calcul suprafaţa construită la sol a clădirilor aşa cum este definită de reglementările

specifice). - în calculul suprafeţei construite nu vor fi incluse rampe, terase la nivelul solului, balcoane, ieşirile în

consolă şi nici elementele cu rol decorativ sau de protecţie ca streşini, copertine, etc.

Zona LM (funcţiuni mixte + locuinţe individuale / colective) • POT = 50,00%

Zona L (locuinţe individuale / colective şi funcţiuni complementare locuirii)

• POT = 50,00% - în cazul unor clădiri cuprinse între calcane pe trei laturi sau mai multe sau care refac o construcţie

existentă dispărută, procentul de ocupare a terenului nu este limitat.

- pentru parcelele a căror capacitate de ocupare şi utilizare a terenului a fost epuizată (prin utilizare la

maxim a POT) restul terenului rămâne neconstruibil, chiar şi în situaţia înstrăinării acestuia sau divizării parcelelor, se pot face extinderi prin supraetajare dacă CUT nu a fost şi el epuizat.

6.5- coeficientul de utilizare a terenurilor (CUT)

- Coeficientul de utilizare a terenurilor calculat ca raport între aria desfăşurată a construcţiei şi suprafaţa totală a terenului se prezintă astfel:

Zona LM (funcţiuni mixte + locuinţe individuale / colective)

• CUT = 2,50 Zona L (locuinţe individuale / colective şi funcţiuni complementare locuirii)

• CUT = 2.50

7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii 7.1- condiţii de acces şi drumuri; a. Accese

- pentru a fi construibil, un teren trebuie să aibă acces la un drum sau stradă, fie direct, fie prin

intermediul unui pasaj amenajat prin proprietatea vecină de min. 3,50m. lăţime, servitute solicitată printr-un

of 19

certificat de urbanism în situaţia în care servitutea este realizabilă pe domeniul public, sau instituită prin act

notarial autentificat, iar pentru situaţii conflictuale, pe cale judecătorească, conform Codului Civil. - caracteristicile acceselor în toate cazurile, inclusiv circulaţiile pietonale, trebuie să permită satisfacerea

regulilor minimale privind asigurarea accesului mijloacelor de stingere a incendiilor, de protecţie civilă, poliţie

şi salvare şi circulaţia persoanelor cu dizabilităţi locomotorii. În mod excepţional se poate autoriza executarea construcţiilor fără îndeplinirea condiţiilor de mai sus, cu avizul unităţii teritoriale de pompieri. Numărul şi

configuraţia acceselor se determină conform anexei nr. 4 la H.G.nr.525/1996.

- garajele colective, parkingurile, vor trebui să dispună de accese proprii fără să aducă nici o împiedicare

circulaţiei generale. Este interzisă amplasarea garajelor individuale în construcţii provizorii. - pentru toate categoriile de construcţii comerciale, de turism, sau alimentaţie publică se vor asigura

accese carosabile separate pentru consumatori, personal şi aprovizionare.

- în zona dintre limita trotuarului stradal şi regimul de aliniament se propune realizarea unei piste pentru biciclete cu lăţimea de min.1,20m, când acest lucru este posibil. Pentru alte situaţii pistele pentru biciclete sau

scaunelor cu rotile se pot realiza prin marcaj sau finisaj pe trotuarele existente.

b.Drumuri - Circulaţia locală, reprezentată de str. Calea Drăgășani trebuie să fie supusă unor lucrări de reabilitare şi

modernizare.

7.2- staţionarea, parcarea, gararea autovehiculelor;

- parcajele aferente oricăror funcţiuni se vor asigura în afara spaţiului drumului public. - pentru funcţiuni necesitând mai mult de 40 de locuri de staţionare, cel puţin 60% vor fi realizate în

garaj suprateran sau subteran.

- calculul capacităţii de parcare în funcţie de obiectiv (HCL nr. 428/2007), modul de amplasare şi detaliile de proiectare se vor asigura în conformitate cu normele în vigoare şi sunt aplicabile pentru orice clădire

nouă sau extindere a suprafeţei desfăşurate pentru o clădire existentă. În cazul schimbării funcţiunii unei clădiri

existente, se va cere un număr de locuri de parcare corespunzător noii funcţiuni, diminuat cu numărul de locuri corespunzător vechii funcţiuni, considerate ca existând.

8. Reguli cu privire la echiparea edilitară

8.1- condiţii de echipare edilitară;

- reţelele de orice utilitate vor fi pozate în zonele de gardă special rezervate între limita carosabilului şi regimul de aliniament sau sub trotuarele străzilor.

- orice construcţie nouă trebuie să fie racordată la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile sau din

sursă proprie, cu avizul Autorităţii de Sănătate Publică a judeţului Argeş. - racordarea la reţeaua de canalizare este obligatorie pentru orice construcţie sau instalaţie nouă.

- amenajările pe orice teren trebuiesc astfel realizate încât să permită scurgerea apelor meteorice spre

reţeaua publică colectoare a acestora. - reţelele electrice, telefonice şi CATV (voce date) - cablurile de alimentare cu energie electrică

destinată consumului particular, iluminatul public şi de telecomunicaţii, trebuie introduse în subteran. În caz de

imposibilitate tehnică şi numai atunci, pot fi dispuse astfel încât să urmărească liniile de cornişă ale imobilelor,

cu scopul de a fi mascate de zonele de umbră ale acoperişurilor. - branşamentele, pe cât posibil trebuie ascunse; în caz de imposibilitate tehnică majoră, ele trebuie

plasate la extremităţile faţadelor şi vopsite în tonul faţadelor pe care se aplică.

- toate conductele din afara imobilelor vor fi amplasate în subteran. 8.2- salubritate

- orice clădire de locuit (locuinţe individuale sau colective) precum şi orice unitate cu caracter lucrativ,

pentru odihnă sau recreere, trebuie să fie prevăzute cu amenajări pentru colectarea deşeurilor menajere în

containere pe categorii – sticlă, hârtie, plastic, metal, alte materiale. - platformele pentru depozitarea recipientelor nu se vor amenaja la o distanţă mai mică de 10,00m faţă

de ferestrele clădirilor, în acelaşi timp se va asigura depozitarea controlată a deşeurilor în recipiente dedicate

tipurilor distincte de deşeuri.

9. Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenurilor pentru construcții 9.1- caracteristici ale parcelelor;

- pentru a fi construibilă o parcelă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să aibă o suprafaţă minimă de 150m

2;

b) să aibă un front la stradă de:

- minimum 8,00m pentru parcele noi rezultate în urma unor împărţiri de teren şi minimum 6,00m pentru

parcele existente, în cazul construcţiilor înşiruite (2 calcane laterale); - minimum 9,00m în cazul construcţiilor cuplate (un calcan lateral, o faţadă laterală, de unde rezultă că

lăţimea minimă a unei construcţii este de 6,00m);

of 19

- minimum 12,00m în cazul construcţiilor cuplate sau izolate (3 faţade şi respectiv 4);

c) o parcelă poate fi adusă în condiţii de construibilitate prin asociere cu una din parcelele vecine sau prin contopire cu aceasta (regrupare parcele);

d) nu se acordă autorizaţie de construire pentru locuinţe pe parcelele care nu sunt construibile conform

prevederilor prezentului articol. Aceeaşi prevedere se aplică parcelelor care devin neconstruibile prin apariţie în urma unei împărţiri de teren (ieşire din indiviziune, înstrăinare, moştenire);

e) pe parcelele neconstruibile conform prevederilor prezentului articol – Consiliul Local al Municipiului

Piteşti poate decide autorizarea unor construcţii în baza unui P.U.D. cu condiţia să demonstreze posibilitatea

construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale prezentului regulament

10. Reguli cu privire la amplasarea de spații verzi și imprejmuiri 10.1- spaţii verzi amenajate şi libere;

- este prevăzut un sistem de spaţii verzi în spaţiul delimitat de trotuarele pietonale din lungul străzilor şi regimul de aliniament propus prin P.U.Z., această suprafaţă de cca.1310,00m urmând a fi amenajată pe măsură

ce se modifică prin autorizaţii de construire actualul aliniament dezordonat al clădirilor existente.

- minim 15% din suprafaţa unei parcele cu construcţii va fi obligatoriu amenajată ca spaţiu verde cel puţin înierbat, dacă nu şi plantaţie înaltă, arbuşti sau flori.

- suprafeţele de spaţii verzi, dimensionate prin bilanţ teritorial, se vor evidenţia în detaliu la fazele

următoare de proiectare (P.U.D. şi D.T.A.C.) şi este interzis a primi o alta destinaţie.

- spaţiile libere din faţa construcţiilor în front continuu vor fi tratate în mod obligatoriu în continuitate cu spațiul public, chiar atunci când frontul este retras de la aliniament şi nu poate fi utilizat pentru amenajarea de

locuri de parcare, decât dacă retragerea este mai mare de 12m şi o bandă de cel puţin 5m paralelă cu faţada este

tratată ca spaţiu liber circulaţiei pietonale sau spaţiu plantat. - parcajele în aer liber cu mai mult de 8 locuri vor trebui dispuse încât grupările de câte 4-6 locuri de

parcare să fie separate de minimum un arbore de talie înaltă, sau să fie alipite unui spaţiu verde plantat cu arbori.

- în situaţiile în care se are în vedere suprimarea unui arbore de talie mare este necesar avizul Agenţiei de Protecţie a Mediului Argeş şi al Administraţiei Domeniului Public. Tăierea oricărui arbore va fi compensată

prin plantarea unuia nou, de talie înaltă.

10.2- Împrejmuiri;

- singurele autorizate spre domeniul public sunt împrejmuirile transparente, din fier forjat, sau cele realizate din arbuşti sau plante utilizate în mod curent pentru această funcţiune, cu înălţime maximă de 1,70m

(este exclusă împrejmuirea către domeniul public din panouri prefabricate din beton armat – chiar perforate,

uluci din lemn sau metal). Împrejmuirile către vecinătaţile laterale şi posterioare (exclusiv domeniul public) se pot realiza din materiale netransparente şi vor avea înălţimea maximă de 1,80m măsurată de la terenul

sistematizat.

- în toate cazurile se va asigura perceperea de către trecător a faţadei principale a clădirilor cu vedere la stradă. Se interzice vopsirea în culori stridente şi strălucitoare a împrejmuirilor.

III. Zonificarea funcțională 11. Unități și subunități funcționale

- În cadrul prezentului PUZ – regulamentul local aferent, zonarea este definită după cum urmează: - LM - Subzonă Mixtă - Clădiri cu regim mediu de înălţime – locuinţe, instituţii, servicii şi

echipamente publice, servicii manageriale, tehnice, profesionale, colective şi personale, amenajări hoteliere,

recreere. - L – Subzona Locuire şi funcţiuni complementare.

- Cc – Căi de Comunicație – Subzona domeniului public, construcții rutiere și pietonale, construcții și

echipamente edilitare.

11.1- Utilizări admise

Sunt admise următoarele tipuri de activităţi considerate reprezentative şi cu atractivitate pentru public:

- administraţie publică;

- servicii - birouri, hoteluri, prestări servicii, tehnice, profesionale, manageriale; - comerţ en detail, alimentaţie publică;

- învăţământ;

- cultură şi culte; - agrement şi petrecerea timpului liber, inclusiv spaţii publice amenajate, plantate sau nu;

- locuire şi activităţi complementare;

- staţionarea şi gararea autovehiculelor în construcţii şi spaţii colective special amenajate.

- realizarea unor parkinguri pe mai multe niveluri, accesibile din căile publice; - amenajarea spaţiilor pietonale majore şi dezvoltarea spaţiilor plantate existente.

of 19

11.2- Utilizări admise cu condiționări

- se admit clădiri cu funcţiuni care nu permit accesul liber al publicului cu condiţia ca la nivelul parterului şi mezaninului, frontul spre stradă să fie destinat unor spaţii accesibile locuitorilor şi turiştilor –

comerţ, expoziţii, restaurante, recreere, servicii personale şi colective etc;

- se admite conversia în alte funcţiuni a locuinţelor situate în clădiri existente cu condiţia menţinerii unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din totalul ariei construite desfăşurate, pe parcela în cauză;

- sistematizarea verticală, legată de punerea în valoare a situaţiei iniţiale, este posibilă cu condiţia de a

nu aduce prejudicii sitului în ansamblu sau / şi de a nu împiedica scurgerea apelor meteorice.

11.3- Utilizări interzise - activităţi industriale şi alte activităţi care generează noxe (zgomot, fum, supraîncărcare anormală a

reţelelor, etc.) şi care nu sunt direct legate de activităţile permise în zonă;

- depozitări de materiale refolosibile; - activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile publice sau din

instituţiile publice;

- activităţile de depozitare şi comerciale en gros, antrepozitele şi magaziile nelegate de o activitate comercială sau artizanală desfăşurată în interiorul zonei;

- depozitarea pentru vânzare de substanţe explozibile, inflamabile sau toxice;

- activităţile de comerţ sau prestări servicii desfăşurate în chioşcuri şi în orice alte construcţii provizorii

- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

IV. Prevederi la nivelul unităților și subunităților funcționale • Zona LM (funcţiuni mixte + locuinţe individuale / colective) • • POT = 50,00% • Zona L (locuinţe individuale / colective şi funcţiuni complementare locuirii) • • POT = 50,00%

Zona LM (funcţiuni mixte + locuinţe individuale / colective)

• CUT = 2,50

Zona L (locuinţe individuale / colective şi funcţiuni complementare locuirii)

• CUT = 2,50

V. Unități teritoriale de referință Acestea reprezinta suportul grafic al prescripțiilor din regulament și se preiau ca atare din P.U.G.

Coordonatori P.U.Z. : Întocmit :

arh. Anton Staicu « D și E » urbanism arh. Anton Staicu

ing. Alexandra Răuță « G1 » echipare edilitară

CONSTRUIRE CLADIRE CU APARTAMENTE SI SPATII CU ......Denumirea lucrării Plan Urbanistic Zonal:...

Documents

Transcript of CONSTRUIRE CLADIRE CU APARTAMENTE SI SPATII CU ......Denumirea lucrării Plan Urbanistic Zonal:...