constructii.doc

7/23/2019 constructii.doc

http://slidepdf.com/reader/full/constructiidoc 1/65

Construc ie supraetajată pe cadre de lemn.ț

Modelarea rigidită ii pe paliere de lemn cu rezisten ăț ț

la forfecare

1



IntroducereAcest raport prezintă o analiză privind probleme de rigiditate i distribu ia de for e, dar ș ț ț

i aspecte privind modelarea clădirilor din cadru de lemn. Această analiză este o parte din tezaș

MSc “Construcţie supraetajată pe cadre de lemn. !n primul r"nd, este e#plicat scopul acestui

proiect. !n al doilea r"nd, sunt discutate aspectele care reglementează comportamentul

pere ilor portan i. Mai apoi, este prezentat un e#periment care va fi folosit $n următoarele fazeț ț

ale tezei de master. %aportul privind rezultatele analizei se va finaliza cu un capitol prind

modelarea i analiza structurii cadrului de lemn. & listă de referin e a surselor consultate esteș ț

inclusă $n ultima parte a raportului.

CuprinsulIntroducere........................................................................................................... 2

Cuprinsul...............................................................................................................2

1. Scopul analizei..................................................................................................3

1.1. Defnirea problemei...................................................................................3

1.2. Poziția literaturii de specialitate din cadrul acestui proiect........................4

1.3. Rezultatele intenționate ale tezei..............................................................4

2.Eectele asupra comportamentului structural a!a cum se "#se!te $n literatur# %2.1. &i'elul peretelui portant............................................................................(

2.2.&i'elul de f)are !i str*n"ere....................................................................31

3.Rezultatele e)perimentale...............................................................................3+

3.1 ,estele pe scar# lar"# ale peretelui portant..............................................3%

3.2 ,este pe scar# lar"# a peretelui portant cu desc-idere............................43

3.3. ,estele elementelor de f)are ale placaului de lemn...............................4/

3.4. ,estele ancorei de str*n"ere....................................................................40

3./. ,estele compresiunii perpendiculare pe particule..................................../1

4.spectele pri'ind abordarea model#rii !i indicile normati'elor......................../2

4.1.spectele model#rii................................................................................../24.2.etodele Eurocodului / pentru 'erifcarea puterii..................................../%

4.3.&E&E& /04 etoda de testare a sti'uirii................................................./%

/.iblio"rafe......................................................................................................./0

'



1. Scopul analizei1.1. Defnirea problemei

&rice design structural trebuie să $ndeplinească cerin ele stării limite ultime ()*S+ iț ș

stării limită de serviciu (S*S+. Cerin ele )*S implică prevenirea prăbu irii, e ecului i aț ș ș șruperii. !n )*S, distribu ia de for e $n cadrul structurii este deseori cel mai important aspect.ț ț

revenirea deforma iei sau a vibra iei nedorite este importantă pentru că acestea pot afectaț ț

aspectul sau utilizarea eficientă a clădirii. rin urmare, rigiditatea structurii este analizată $n

S*S.

-ste necesară o estimare sigură i concretă a deforma iilor $nainte de construireaș ț

clădirilor supraetajate pe cadre de lemn. !n -urocodul (/-/0-/ 1+, este oferită o metodă

de calcul pentru a verifica $ncadrarea pere ilor cadrului de lemn i a panourilor podelelor $nț ș

cerin ele )*S. 2istribu ia de for e din )*S este dependentă de distribu ia rigidită ii din cadrulț ț ț ț ț

structurii.

!n metoda de calcul se presupune a fi cunoscute for ele pe perete sau a diafragmei. Cuț

toate astea, $n acest normativ nu este descrisă e#plicit modul $n care se determină rigiditatea

diafragmelor cadrului de lemn.

)nele normative sunt oferite pentru a calcula modul de alunecare la $mbinările de tip

diblu. !nsă, aplicarea acestui mod pentru estimarea rigidită ii diafragmelor peretelui portantț

este neclară i nu sunt oferite alte informa ii adi ionale despre aspecte teoretice sauș ț ț

e#perimentale al acestui mod. rin urmare, informa iile i normativele din acest cod con inț ș ț

lacune privind această temă.

-#istă mai multe posibile ipoteze i abordări. Scopul acestei teze de master este de aș

cumula cuno tin e despre caracteristicile rigidită ii $n S*S i )*S pentru a oferi o perspectivăș ț ț ș

$n analiza i modelarea stabilită ii sistemului. Această perspectivă va conduce la predic ii maiș ț ț

fiabile ale deforma iilor i ale transferului de for e $n construc iile pe cadru de lemn.ț ș ț ț

1.2. Poziția literaturii de specialitate din cadrul acestui proiect3nforma iile despre pere ii portan i, ancorare, comportamentul fi#ării i testeț ț ț ș

e#perimentale au fost găsite $n literatura de specialitate i vor fi prezentate $n următoareleș

capitole. !n acest paragraf, va fi oferit un sumar despre planul de abordare pentru următoarele

păr i din proiect.ț

!n capitolele următoare vor fi prezentate rezultatele analizei literaturii de specialitate.

Acestea vor fi analizate mai departe $n urmatoarele faze ale proiectului de master. Au fost

distinse ' faze diferite. Aplica ia literaturii de specialitate va fi observată discut$nd despreț

4



aceste faze. !n primul r$nd, vor fi analiza i pere ii portan i standard (5aza A+. 6or fi analiza iț ț ț ț

pere ii portan i standard pentru a ob ine o $n elegere clară asupra abordării modelării i aț ț ț ț ș

valorilor rigidită ii pere ilor standard. rin pere i standard se $n eleg pere i fără desc7idereț ț ț ț ț

(perforare+, $nveli i pe o parte sau pe ambele păr i, $năl ime 78',9 m, lă ime l8:,;...<,= m.ț ț ț ț

!n al doilea r$nd, atunci c"nd analiza pere ilor standard a fost finalizată, un alt pas va fiț

făcut pentru a ob ine o $n elegere clară a abordării modelării i a valorilor rigidită ii pentruț ț ș ț

pere ii portan i (5aza >+. ere ii perfora i sunt pere i cu una sau mai multe desc7ideri, precumț ț ț ț ț

ferestre sau u i. Ace ti pere i pot fi fie o compozi ie din mai mul i pere i standard sau păr i deș ș ț ț ț ț ț

perete. !n figura 1 de pe următoarea pagină, sunt e#plicate mai $n detaliu 5aza A i 5azaș

>.Aceste faze nu vor fi elaborate $n acest proiect.

1.3. Rezultatele intenționate ale tezeiCu condi ia că cercetarea comparativă ($n 5ig 1+ nu oferă un motiv pentru a sc7imbaț

abordarea planului inten ionat, devine destul de clar ce rezultat va con ine teza de master. A aț ț ș

cum este descris $n 5ig 1., rezultatul va fi un ,,g7id pentru parametrii rigidită ii i sugestiilor ț ș

modelării pentru pere ii din cadru de lemn. entru diferite familii de pere i sau configura ii deț ț ț

pere i vor fi oferite valori ce pot fi folosite ca valori ai rigidită ii $n modelare. A a cum esteț ț ș

e#plicat $n 5ig 1, valorile rigidită ii se pot baza pe indicele normativelor (? ț ser +. Ace ti indiciș

normativi vor fi clarifica i prin compararea cu informa iile din e#perimente. Scopul este acelaț ț

de a găsi o abordare a modelării care va fi potrivită pentru analizarea cu soft@are0ul disponibil

$n compania ,, >oorsma Consultants trebuie să se potrivească cu posibiliă ile cadruluiț

comun a soft@are Bului de analiză structurală $n '2, c"t i 42.ș

2ouă alternative diferite pentru modelare vor fi alese, prima va fi modelul cadrului fi#,

$n care rigiditatea contrav"ntuirii va con ine informa ii despre proprietă ile fi#ării, $nvelirii, iț ț ț ș

ancorării. Celălalt (mai avansat+ tip de model poate con ine placă element(e+ cu un anumitț

modul de forfecare G. !n acest caz, G poate fi considerat un parametru al rigidită ii, con in"ndț ț

informa ii despre proprietă ile fi#ării, $nvelirii i ancorării, $n timp ce geometria plăcii poate fiț ț ș

un model de desc7idere $n perete.

<



Figura 1 :Planul abordarii proiectului

Figura 2 : Ilustrarea planului aborda

L i t e r a t u r a d e

s p e c i a l i t a t e

Date despre :

-Elemente de fixare

-Ancora de strangere-Pereti portanti

-Pereti portanti perforate cu

desc!idere"

Determinarea #alorii

rigiditatii pentru peretii

portanti standard utilizand

date din $E$-E$%&'

Determinarea #alorii

rigiditatii ( s pentru

elementele de fixaredin utilizarea datelor

$E$-E$)*+&,

Compararea rigiditatii pereteluiportant analitic deri#at cu

rigiditatea peretelui portant

determinat din datele testelor

Determinarea #aloriirigiditatii pentru pereti

portanti perforati din dateletestelor peretilor portanti

perforate utilizand $E$-E$%&'

Modelarea si analizarea peretilor

portanti perforati utilizand

modulul de forfecare ec!i#alentin aordarea modelarii placii

Compararea modelarii peretilorportanti perforati si analizarea

rezultatelor cu :

-#alorile rigiditatii determinatedin datele testelor

-rezultatele metodelor analitice

Alternati#a: parametrul

rigiditatii pentru

aordarea modelariicadrului fix

A n a l i z a c o m p

o r t a m e n t u l u i

p e r e t e l u i p e r f o r a t

/ e z u l t a t e

Eurocod %

-Modulul de

alunecare ( ser

A n a l i z a c o m p o r t a m e n t u l u i p e r e t e l u i

s t a n d a r d

Determinarea#alorii rigiditatii

pentru ancorele de

strangere dinutilizarea datelor

$E$-E$%&'

Compararea #alorii rigiditatii

elementelor de fixare (s cuaordarea Eurocod % pentru

modulul alunecarii (ser

Compararea rigiditatiiancorei determinate cu

aordarea Eurocod %

utilizand (ser"

Deri#area analitica a #alorii rigiditatii pentru peretii

portanti din:

- 0alorile rigiditatii elementelor de fixare determinate

- 0alorile rigiditatii ancorarii determinate

- Mecanica structurala

Deri#area analitica a

parametrilor rigiditatii pentrumodelarea ec!i#alenta a

modulului de forfecare

Alternati#a: parametrul

rigiditatii ec!i#alente pentruaordarea modelarii cadrului

fix

E#aluare: Daca potri#irea dintre rigiditatea determinata din testele pe peretii perforati si rigiditatea deri#ata din

modelarea peretilor perforati este demonstrata atunci rezultatele pot sa contina:

- 1ugestia modelarii : modelul placii cu 2 si 3 sau modelul cadrului fix cu parametrul

- 0alorile rigiditatii ec!i#alente 24 : pentru anumita gama de configuratii si geometrii ale peretelui portant



D

5 u

;

E8 5F u

Compararea intre valorile rigiditatii derivate prin modelare ,analizare si rigiditate determinata din datele testelor



2.Eectele asupra comportamentului structural așa cumse !sește "n literatur!

rin studierea literaturii de specialitate, s0a putut distinge mai multe subiecte ce in deț

zona construc iilor pe cadru0lemn. Au fost descoperite mai multe subiecte interesante.ț

Cercetarea cadrelor de lemn s0a realizat de c" iva ani. !n continuarea acesteia, este evident căț

subiectele cercetării variază de la studii mai pu in profunde la studii mai detaliate.ț

/u ar fi benefic pentru scopul acestui proiect să se studieze i să se discute oriceș

pagină i parte din literatură. A adar, următoarele paragrafe vor trata doar cele mai importanteș ș

descoperiri. Acestea sunt rezultate relevante pentru obiectivele tezei de master. A fost

observată o distinc ie $ntre efectele care joacă un rol $n rigiditatea structurilor cadrelor deț

lemn i rezultatele e#perimentale ce au fost descoperite. !n acest capitol, sunt discutate maiș

multe fenomene care au o influen ă asupra rigidită ii. entru a prezenta concluziile $ntr0unț ț

mod structurat se disting două niveluri diferite. -fectele i influen ele asupra rigidită iiș ț ț

structurii vor fi considerate nivelul peretelui portant i nivelul fi#ării0str"ngerii. )n sumar alș

următoarelor paragrafe este prezentat mai jos.

'.1 /ivelul peretelui portant

'.1.1. 2istribu ia de for e $n $nveli ul peretelui portantț ț ș

'.1.'. 3nfluen a elementelor de fi#are asupra rigidită ii panourilor peretelui portantț ț

'.1.4. 3nfluen a caracteristicilor str"ngerii asupra rigidită ii panourilor peretelui portantț ț

'.1.<. 3nfluen a raportului dintre $năl ime i lătime(7Fl+ asupra rigidită ii panourilorț ț ș ț

peretelui portant

'.1.. 3nfluen a numărului de panouri asupra rigidită ii diafragmelor peretelui portantț ț

'.1.;. 3nfluen a $nveli ului asimetric asupra rigidită ii panourilor peretelui portantț ș ț

'.1.9. 3nfluen a desc7iderilor (perforare+ asupra rigidită ii panourilor peretelui portantț ț

'.1.=. Ac iunea diafragmeiț

'.'. /ivelul de fi#are i str"ngereș

'.'.1. -lemente de fi#are

'.'.'. Ancoră

2.1. #i$elul peretelui portant!n acest paragraf, vor fi prezentate c"teva aspecte ce influen ează comportamentulț

peretelui portant . 2iscu ia acestor aspecte se bazează pe cercetările din literatură.ț

2escoperirile sunt prezentate sub formă de compara ii sau discu ii, pentru a preveni copiereaț ț

9



din literatură.. A adar, se vor face $ntotdeauna referire către autorii originali ai cercetării( veziș

sec iunea de referin e, la pag. <;+ț ț

eretele din cadru de lemn este un element de construc ie ce poate fi parte dinț

structura de stabilizare. !n astfel de caz, peretele portant din cadru de lemn are o func ieț

portantă, nu numai cu scopul de a transfera $ncărcările verticale, dar de asemenea, pentru a

transfera for ele orizontale care ac ionează pe clădire. !n cazul unui v"nt,de e#emplu,ț ț

$ncărcarea dată de v"nt pe orizontală este transferată peretelui portant din cadru de lemn prin

ac iunea diafragmei asupra podelelor. 5or a stivuiriiț ț asupra peretelui portant este $mpăr ită peț

lungimea peretelui acest lucru duce la o $ncărcare distribuită pe partea de sus a peretelui.

Această $ncărcare distribuită va fi transferată fundaţiei sau substructurii de către peretele

portant.eretele portant este $nsine un element compus. )n perete din cadru de lemn conţine

elemente din cadru de lemn, cone#iuni, panouri pe bază de lemn sau pe baza de gips, iș

elemente de fi#areG cui, Hurub, capse. eretele portant este capabil să transfere for a stivuiriiț

datorită $nveliHului, care acţionează ca ni te bretele de contrav"ntuire pentru elementeleș

cadrului de lemn, 5or a forfecării $n partea de sus a peretelui este trasnferată $nveli ului prinț ș

elemente de fi#are, care sunt localizate de0a lungul perimetrului $nveli ului.ș

=



2.1.1. Distribu ia de for e în înveli ul peretelui portant ț ț ș

!n primul r"nd, clarificarea despre distribu ia de for e a $nveli ului peretelui portantț ț ș

este dată. !n analiza pere ilor portan i din cadru de lemn, trebuie să se realizeze ipoteze pentruț ț

a putea facilita calculele. Aceste ipoteze includ i distribu ia de for e $n $nveli . Se pot urmăriș ț ț ș

mai multe abordări pentru a apro#ima distribu ia de for e $n $nveli . Aceste abordări vor fiț ț ș

afi ate mai jos. entru analizarea diferitelor metode sunt de ajutor informatiile oferite deș

(?alsner i *am, 1+ i (?alsner i Dir7ammer, '::+.ș ș ș

Cadru din lemnF grinda de legatura

anou F captuseala ( &S> F placajF A*F gips

-lemente de fi#are ( surub, cui, capsa +

3ncarcare distributiva

*atimeFlungimel8'.<::mm

Ancora destrangere

Cadru de lemn F grinda delegatura

Cadru de lemn F stift

Figura 3 : Asamblarea peretelui portand din cadru de lemn h/l ~1

I8 J F 0 '.;::



(a+ (b+ 5 pF' (c+ C%

5 p 5 p

5 p C% C%

5 p

5 pF'C% C%8 Centru de rotatie

Figura 4 : Fortele de pe elementele de fiare asupra in!elisului unui perete portant din cadru de lemn

bine ancorat " h/l#2$% "a$:&istributia de forte elastice' "b$: distributia de forte plastice conform metodei limitei

inferioare asa cum este adoptat in (urocod )' "c$: &istributia de forte plastice conform metodei limitei

superioare "*allsner+Girhummer' 2,,-$

!n fig.< (a+, distribu ia de for e este afi ată conform unui model elastic linear. !nț ț ș

modelul elastic linear, articula iile plajului de lemn au caracteristici elastice lineare deț

$ncărcare0alunecare p"nă la e ec. %igiditatea articula iilor este independentă de distribu ia deș ț ț

for e i de orientarea particulelor $nveli ului i elementele cadrului de lemn. 2upă cum seț ș ș ș

poate observa din figură, $ncărcarea pe elementele de fi#are este de o mărime diferită pentru

fiecare pozi ie. rin compara ie cu testele e#perimentale poate fi concluzionat faptul căț ț

modelul elastic, $n general, va conduce la o subestimare a capacită ii peretelui portant. Kotu i,ț ș

calcularea deplasării orizontale a peretelui conform modelului elatic linear s0a potrivit foarte

bine cu rezultatele testelor pe scară largă a peretelui portant.

!n fig. < (c+ este afi ată distribu ia de for e plastice bazată pe metoda limitei superioareș ț ț

de plasticitate. 5iecare din cei membrii de lemn se rotesc $n jurul propriului centru de

rota ie. Articula iile placajului de lemn sunt complet din plastic, proprietă ile suntț ț ț

independente fa ă de distribu ia de for e i a orientării particulelelor $nveli ului i a membrilor ț ț ț ș ș ș

din lemn.

1:



!ncărcarea de pe elementele de fi#are sunt de aceea i mărime, deoarece elementele deș

fi#are au caracteristici plastice. 2in testarea e#perimentală, folosirea acestei metode s0a

dovedit a fi supraestimare a capacită ii de stivuire a peretelui portant.ț

!n figura <(b+, este afi ată distribu ia de for e conform modelului limitei inferioare aș ț ț

plasticită ii. !n acest model, este asumat un flu# de forfecare pură de0a lungul perimetruluiț

peretelui, $n condi ia unui momemnt de ec7ilibru i for ă. 5or a pe fiecare element de fi#areț ș ț ț

este cel mult egal cu capacitatea plastică a elementului de fi#are. Membrii de $ncadrare,

elementele cadrului de lemn sunt considerate a fi complet fle#ibile. rin urmare, distribu ia deț

for e va deveni paralelă cu membrii de $ncadrare.ț Acesta fiind $n constrast cu modelele (a+

i (c+. Modelul (b+ s0a dovedit a corespunde foarte bine cu testarea e#perimentală, oferindș

valori pentru capacitatea de stivuire mai mici sau egale cu valoarea e#actă ob inută prinț

testare. !n afară de asta, metoda este potrivită pentru calcul de m"nă. osibil că acesta a fost

motivul pentru care metoda limitei inferioare a plasticită ii a fost inclusă $n -urocodul .ț

Metoda se bazează pe o teoremă statică, $n timp ce metoda limitei superioare (c+ s0a bazat pe

teorema cinematică. !ntr0o teoremă cinematică, este asumată un model posibil al deforma ieiț

din punct de vedere geometric.

rin intermediul principiului activită ii virtuale, activitatea internă al tuturor ț

elementelor de fi#are este realizată $n mod egal cu activitatea for elor e#terne. rin urmare,ț

centrul de rota ie (C%+ al elementelor cadrului de lemn este afi ată $n figura < (c+.ț ș

Ca o consecin ă al for elor de fi#are pe $nveli , se va dezvolta distribu ia de for e $nț ț ș ț ț

$nveli a a cum este afi ată $n figura de mai jos. 2istribu ia de for e va fi vizibilă atunci c"ndș ș ș ț ț

se va putea observa modul de flambaj al peretelui portant al cadrului de lemn. !n cazul

flambajului, stresul compresiv $n $nveli a fost prea intens i acest lucru a cauzat deformareaș ș

$nveli ului. 2atorită for elor de trac iune $n diagonale, $nveli ul poate să0 i păstreze $n mareș ț ț ș ș

parte func ia.ț

tenisune

compresiune

11



Figura ): &e.!oltarea tensiunii si compresiunii in diagonalele in!elisului

Figura : (emplu flamba0ului in ca.ul unei placi subtire' fara stift intermediar% est reali.at pentru !erificare

eperimentala

2.1.2. Influen a elementelor de fixare asupra rigidită ii panourilor peretelui portant ț ț

2in paragraful anterior ne0am dat seama $n ce fel elementele de fi#are de0a lungul

marginilor panoului contribuie la transferul $ncărcării distribuite de la elementele cadrului de

lemn la $nveli . 5ără elementele de fi#are a $nveli ului cadrului de lemn, mecanismul ar ș ș ș

deveni instabil. rin urmare, rigiditatea peretelui depinde $n mare măsură de rigiditatea

elementelor de fi#are. 3nfluen a dispropor ionară a elementelor de fi#are a fost luată $nț ț

considerare $n 1=. Conform lui Lilliam McCtc7eon, comportamentul stivuirii peretelui

portant din lemn depinde $n primul r"nd de intensitatea i de rigiditatea elementelor de fi#areș

care se atea ează căptu elii cadrului.ș ș

roprietă ile de $ncărcare0alunecare ale elementelor de fi#are poate fi determinate deț

cuie individuale. S0au descoperit considera ii similare $n publica iile lui (Ie et al, '::1+ iț ț ș

(Dir7ammar et al, '::<+. Acesta din urmă a publicat un studiu despre caracteristicile

articula iilor placajului din lemn $n pere ii portan i ai cadrului de lemn. 2in activitateaț ț ț

numeroasă a lui (Conte et al, ':11+, o parte raport este men ionată mai josț G

,,entru stabilitatea orizontală a construc iilor din cadru de lemn, este de o mareț

importan ă ac iunea diafragmei $n pere i. Comportamentul structural si capacitatea diafragmeiț ț ț

pere ilor sunt, $n primul r"nd dependente de articula iile placajului de lemn. *u"nd $nț ț

considerare prezen a unei $ncărcări lateraleț F $n v"rful pere ilor portan i, cadrul din lemnț ț

trebuie să fie considerat ca fiind instabil i incapabil de a contracara for a e#ternă, care esteș ț

inut doar de $nveli i elemente de fi#are metalice. !n afară de posibilitatea $năl ării pereteluiț ș ș ț portant, deplasarea laterală totală este func ia alunecării elementelor de fi#are i deformareaț ș

$nveli ului( care este de obicei relativ de mic i deseori neglijat+. 2e asemenea, capacitateaș ș

globală laterală a puterii diafragmei de forfecare este deseori determinată de rezisten aț

$ncărcării locale dintre cadrul de lemn i panoul podelei. (Conte et al, ':11+ș

!n figura de mai jos, sunt comparate contribu iile individuale ale deformării orizontaleț

a unui element din peretele portant realizat din ' panouri ale pereteleui portant. 2eformarea

stivuirii a peretelui portant al cadrului de lemn este compus din G (a+ alunecarea elementelor

1'



de fi#are, (b+ tensiunea din ancora str"ngerii, (c+ deformarea forfecării $nveli ului i (d+ț ș

alunecarea dintre partea de jos i substructură.ș

Figura :ontributii separate la deformarea ori.ontala totala a peretelui portant din cadru de lemn " onte et al'

2,11$

arametrii care pot varia pentru a inflen a efectul elementelor de fi#are peț

comportamentul peretelui portant suntG

• Alegerea tipului de element de fi#areG urub, cui, capsș ă

• Alegerea proprietă ilor elementelor de fi#areț G diametrul Hi lungimea

• 2istanţa dintre elementele de fi#are de0a lungul marginii panoului, fiind

distanţa dintre elementele de fi#are individuale .

roprietăţile elementelor de fi#are $nsine sunt influenţate de grosimea Hi densitatea

materialului Hi de densitatea cadrului de lemn. Alegerile care pot fi luate pentru a influenţa

caracteristicile elementelor de fi#are Hi ce influenţă au asupra acestor alegeri vor fi e#plicate

$n '.'.

14

Panou de forfecare Cui3capsacadru

1uport compresiunestrangere1upport in ung!i 3 suru



2.1.3. Influen a caracteristicilor strângerii asupra rigidită ii panourilor pereteluiț ț

portant

)n panou perete va arata deseori aHa cum este desenat $n fig.= de mai jos. Atunci c"nd

un panou perete va fi supus unui plan de forţă a stivuirii ( 5 i,v,-d+, elementele de fi#are se vor

distruge i ina de sus a peretelui se va deplasa. 2acă nu se aplică o $ncărcătură verticală,ș ș

atunci for a de trac iune (5ț ț i,v,-d+ se va dezvolta $n stiftul de trac iune.!năl area acestui stiftț ț

trebuie să fie prevenită cu o ancoră de str"ngere. C"nd se va realiza un test de stivuire,

aplicarea unei cantită i suficiente de ancorare poate fi ec7ivalentă cu aplicarea unei $ncărcăturiț

verticale.

2e asemenea, e#istă posibilitatea realizării unor teste de rezisten ă prin $ncărcareaț

panoului cu o $ncărcătură diagonală. Aceste 4 op iuni sunt toate ec7ivalente dacă nu seț

$nt"mplă nici o $năl are. !n figura se poate observa ce tip de distribu ie de for e va apărea $nț ț ț

cazul unei ancorări suficiente i ce tip de distribu ie de for e se va dezvolta c"nd nu va e#ita oș ț ț

str"ngere sau se aplică o ancorare insuficientă. Aceste diferen e au o influen ă enormă asupraț ț

performan ei peretelui i asupra utilizării mterialului.ț ș

5 i.v.-

S

-lemente defi#are 'S

7

strangere

5 i.t.-d

bi

5igura =G anoul peretelui portant din cadru de lemn 5igura G 5ortele pe elementele de fi#are e#ercitatecu spatiu intre elementele de fi#are de catre invelisG (*+ in cazul unei capacitati suficiente de strangere, (%+ in cazul unei capacitati insuficiente de strangere

A a cum se poate observa la dreapta figurii , for ele de trac iune cauzate de for aș ț ț ț

orizontală (5i,v,-d+ trebuie să fie transferate prin placa de fi#are $n ina de jos, deoarece lipsaș

legării ancorei sau a $ncărcăturii verticale. 2atorită distribu iei de for e dezavantajoase,ț ț

elementele de fi#are din partea de jos sunt $ncărcate perpendicular pe marginea panoului iș

1<



perpendicular pe particulele din partea de jos a inei. Acest lucru va cauza o modalitate deș

e ec, care va constitui motivul comportamentului fragil al panoului peretelui.ș

2eseori nu este aplicată o str"ngere $n cadrul testelor de $nceput. )neori, argumentarea

este aceea că nu e#istă o practică comună de a oferi o ancoră de str"ngere sau din punct de

vedere al costurilor, nu este de preferat o solu ie de inginerie pentru că str"ngerile suntț

costisitoare. -#cep ie, sunt acele cazuri $n care $ncărcătura permanentă verticală poate preveniț

dezvoltarea for elor de trac iune i poate fi clar că utilizarea efectivă a meterialelor poate fiț ț ș

atinsă doar c"nd structurile sunt ec7ipate cu dispozitive de str"ngere. ( A se vedea fig.1: si

11 +.

-fectul descris mai sus se poate găsi $n mai multe teste. rintre al ii, 2olan i Ieine auț ș

realizat teste e#perimentale pentru a ob ine o perspectivă mai bună asupra efectului ancorei deț

str"ngere pe comportamentul peretelui portant. -i au ajuns la următoarea concluzie.

Modalităţile de eHec sunt evident diferite pentru pereţii fără nici o reţinere. entru cei 4 pereţi,

modul tipic de eHec a fost tensiunea Hi stiftul separ"ndu0se de partea de jos a Hinei Hi $nveliHul

desfăc"nduJse din partea de jos. (2olan i Ieine, 19+.ș

Capacitatea insuficientă a strângerii măre te alte op iuni de design ș ț

A a cum a fost concluzionat $n paragraful de mai sus, prevenirea ridicării este foarteș

important pentru alte op iuni de design. ere ii prevăzu i cu desc7ideri, precum ferestre sauț ț ț

u i sunt mult mai mult $nclina i $n prezen a sau absen a ancorei de str"ngere. !n aceste cazuri,ș ț ț ț

efectul i influen a ancorelelor asupra rigidită ii peretelui este relativ mai mare dec"t pentruș ț ț

diafragmele peretelui portant standard ne0perforat.

revenirea ridicării este foarte important" atunci c"nd este luată $n considerare

partajarea $ncărcări $ntre diferitele păr i ale panoului, $n panourile asimentrice ale pereteluiț

portant din cadrul de lemn, de e#emplu cu gips si $nveli de &S>. Condi ia ancorăriiș ț

influen ează modalitatea de e ec al ansamblurilor asimetrice al $nveli ului peretelui portant. !nț ș șacest caz, se cer suficiente ancore de str"ngere pentru a fi capabil să adauge contribu iaț

$nveli ului din gips $n panoul rigidizat.ș

1



Figura 1,: &esfacerea in!elisului de pe grinda de 0os Figura 11% ispa ancorarii/ incarcare !erticala cau.and

ruperea elementelor de fiare de pe marginile in!elisului

2.1.4. Influen a raportului dintre înăl ime i lătime!"l# asupra rigidită ii panourilorț ț ș ț

peretelui portant

)n design comun al pere ilor portan i pentru clădirile pe cadru de lemn, este formatț ț

din spa iu pentru u i i ferestre. Motivele ar7itecturale conduc de obicei, la pere i sub iri.ț ș ș ț ț

*ua i $n considerare de e#emplu, fle#ibilitatea $n plan. !n acest caz, este cerută lungimeaț

minimă de perete. Spa ii mari sunt păstrate libere pentru a avea ferestre mari peste $năl imeaț ț

etajului. 2atorită acestor desc7ideri, diafragmele peretelui portant constă $n panouri cu diferite

lă imi. !n literatură, cercetarea s0a realizat $n ceea ce privesc efectele raportului 7Fl asupraț

rigidită ii.ț

Figura 12: (emplu de cladire din cadru de lemn cu spatii mari pentru ferestre

2e la testele pe pere i cu o lungime $n intervalul :,; m04,; m, s0a descoperit că pere iiț țde 1,' m i mai lungi au tendin a de a dezvolta o rigiditate asemănătoare. ere ii lungi de :,;ș ț ș

m au avut :N rigiditate relativ mai scăzută fa ă de pere ii lungi. 2atorită rigidită ii scăzute,ț ț ț

legăturile $nveli ului din ace ti pere i nu au e uat, ceea ce a condus la o ductibilitateș ș ț ș

e#traordinară. 2erivele mari apar datorită efectului mare a rota iei corpului, deplasărileț

datorită ridicărilor ultimelor stifturi contribuie la deturnări orizontale $n func ie de raportulț

dintre 7Fl. !n pasul 4, acest efect este descris după cum urmează. )n panou perete cu o lă imeț

mică $n raport cu $năl imea va atinge o $ncărcare ma#imă la o deplasare c"t mai mică. A adar,ț ș

1;



e#istă posibilitatea ca niciodată sa nu fie atinsă capacitatea deplină a plasticită ii peretelui cu oț

l$ ime mică $n raport cu $năl imea.ț ț

6alori mai mici pentru rigiditatea pere ilor cu o lă ime mai mică poate fi e#plicată prinț ț

compararea unui perete sub ire cu un perete standard.ț

2:1

<G1

Figura 13:Panouri de perete cu raportul dintre inaltime si inaltime 4:1 si 2:1 "forte actionand asupra panoului de

perete ' forte de forfecare asupra in!elisului ' marirea lui 5!

A a cum se poate observa $n 5ig. 14, pere ii sunt e#ecuta i $n acela i mod. ere ii suntș ț ț ș ș

$ncărca i cu aceea i e#tindere o forţă egală a forfecării se deOvoltă pe marginile panoului .ț ș Pv

este deformarea verticală totală datorită alunecării ancorei Hi alungirea0scurtarea datorită

tensiunii Hi comprimării $n stifturile conducătoare. 2in cauza lă imii mici a peretelui sub ireț ț

(<G1+, deformarea Pv este mărită mai mult dec"t pentru peretele cu raportul de 'G1.

2e asemenea, influen a raportului 7Fl a fost luată $n cosiderare $ntr0o metodă deț

calculare analitică. >az"ndu0se pe condi iile ancorării depline a derivat un model plastic $n careț

G 7Fb este raportul dintre $năl ime i l$ ime a peretelui,ț ș ț sr este spa iul dintre legăturile de fi#areț

ale placajului de lemn, l este lă imea panoului,ț 6 este $ncărcătura orizontală iș * este

19



rigiditatea legăturilor de fi#are ale placajului de lemn. %igiditatea unui perete portant poate fi

compus din G

? cadru 8 l

'(1J7+ sr l

C"nd această rela ie este trasată pentru diferitele raporturi dintre 7 i l, scădereaț ș

rigidită ii este evidentă atunci c"nd sunt raporturi mai mari.ț

cadru ca functie a 7Fl

:.<: :.4

:.4:

:.'

:.':

:.1

:.1:

:.:

:.::

%aport 7Fl

Figura 14: *cadru ca funtie a h/l "h/l#277777$

2in literatură i din analize simple poate fi concluzionat faptul că pentru pere ii cuș ț

raportul sub irimii mai mare su egal cu <G1 proprietăţile rigidităţii peretelui standard ('G1+ț

trebuie să fie redus cu : N. ere ii cu raportul dintre 7Fl mai mic sau egal cu 'ț G1 au

deOvoltat modele identice de deformare din cauza $ncărcăturii. e de altă parte, această

,,limită 'G1 poate fi ciudată. & e#plica ie va fi dată $n următorul paragraf.ț

'.1.. 5nfluen a numărului de panouri asupra rigidită ii diafragmelor peretelui portantț ț

!n paragraful '.1.<, a fost prezentată cre terea $n rigiditate pentru raporturile 7Fl maiș

mici dec"t '. entru design0ul comun, rigiditatea ob inută din 7Fl 8 ' este rigiditatea ma#imăț

care poate fi atinsă. Acesta este asociat cu dimensiunile ma#ime disponibile ale $nveli ului.ș

1=



2atorită dimeniunilor standard din fabrica ie ale materialelor $nveli ului e#istă posibilitatea caț ș

lă imile panourilor peretelui portant să ajungă la 1,' m. 2eseori, $năl imea este cu apro#ima ieț ț ț

',< m, care duce la un raport 7Fl 8 '. 2iafragma peretelui portant constă $n multiple panouri

ale peretelui portant c"nd lungimea depă e te limita de 1,' m.ș ș

%igiditatea diafragmei peretelui nu va cre te prin a face asta, pentru că $nveli urile seș ș

rotesc separat atunci c"nd se $ncarcă diafragma peretelui. %ezultatele testului au arătat că

performan a peretelui portant nu depinde de numărul de panouri pentru peretele portant, undeț

un panou este definit ca fiind un element elementar al peretelui portant din cadrul de lemn, cu

o lă ime a unui singur $nveli egal, de obicei cu 1,' m.ț ș

Figura 1): 8otatia in!elisului panoului de perete Figura 1: 8otatia in!elisului panoului de perete

portant obser!at in testul eperimental portant

2.1.$.Influen a înveli ului asimetric asupra rigidită ii panourilor peretelui portant ț ș ț

ere ii cadrului de lemn, ce sunt folosi i deseori $ntr0o cavitate a peretelui, pot fiț ț

e#ecuta i cu $nveli pe una sau pe ambele păr i. 2eseori panourile peretelui sunt fabrica i din 'ț ș ț ț

tipuri de $nveli . 2e -#emplu, $nveli din gips (D?>+ $n interiorul construc iei, i $nveli &S>ș ș ț ș ș

la partea de cavitate a peretelui. !n literatură, pot fi găsite informa ii despre contribu iaț ț

ambelor materiale ale $nveli ului $n comportamentul total al peretelui.ș

entru pere ii descri i, curbele individuale de deplasare din cauza $ncărcării pot fiț ș

suprapuse atunci c"nd capacitatea legării este oferită de acora de str"ngere iFsau $ncărcareaș

1



verticală. !n acest fel, o for ă de forfecare distribuită $n mod egal se va dezvolta de0a lungulț

marginilor panoului peretelui portant. & altă cerin ă este acea că materialul diferit sauț

legăturile de fi#are folosite trebuie să arate suficientă capacitate de deformare $nainte de

utilizarea nivelului diafragmei peretelui portant.

Cercetarea realizată de Lolfe $n 1=4 arată că legarea suprapunerii a e#plicat

contribu ia gipsului la capacitatea finală de forfecare a $nveli ului &S>F D?> a pere ilor ț ș ț

portan i. Lolfe a testat 4: de pere i pentru a studia contribu ia D?> la rezisten a la $mpingere.ț ț ț ț

)n prim comentariu la concluzia lui Lolfe a fost făcută după ce ?aracabeOli i Ceccotti auș

realizat o cercetare similară $n 1;. -i au verificat dacă legea suprapunerii a fost valabilă

p"nă la o derivă de apro#imativ : mm pentru testele monotone.

Figura 1: Grafic curba deplasarii fortei pentru combinatia de 9; si carton asfaltat gips

C"nd aceste descoperiri sunt studiate mai departe, se pare că principiul suprapunerii se

aplică i pentru rigiditatea pere ilor. 2eformarea ambelor $nveli uri va fi aceea i, deoarece eleș ț ș ș

sunt legate la acela i cadru. Sistemul poate fi văzut ca un set de arcuri paralele.ș

Figura 1<: =odelul in!elisurilor pe ambele parti ale panoului de perete:

set de arcuri paralele

':



Compara ia curbelor deplasării $ncărcăturii pentru panourile pere ilor, const"nd $nț ț

utilizarea unor combina ii normale ale materialelor $nveli ului de interior i e#terior $n Suedia,ț ș ș

a arătat că $ncărcarea ma#imă este ob inută la aproape aceea i deplasare. *u"nd $n considerareț ș

)*S, sunt trasate următoarele concluzii. 2acă un panou perete este construit cu $nveli uri deș

diferite tipuri sau grosimi pe ambele păr i, reducerea păr ii mai slabe ar trebui să fie calculată.ț ț

e baza unor date e#perimentale, o reducere a capacită ii de transportare a $ncărcăturiiț

păr ii mai slabe ar trebui să fie $n intervalul de ':N. 2oar dacă sunt folosite legături de fi#areț

a $nveli ului cu proprieteă i de alunecare complet diferite, o reducere de :N este justificată.ș ț

Acela i lucru este scris $n -urocodul , unde este prescrisă o reducere de 'N.ș

/u numai capacitatea $ncărcăturii păr ii slabe are nevoie de o reducere atunci c"ndț

luăm $n considerare ac iunea combinată, ci i capacitatea deformării peretelui este redusă.ț ș

Acest lucru a fost demonstrat de ?aracabeOli i Ceccotti $n 1;, i confirmat prin cercetareaș ș

realizată $n '::4. )ang i Datto au observat o cre tere de 1'N a puterii peretelui portant i oș ș ș

cre tere de ;:N $n rigiditatea ini ială, dar de asemenea o scădere de 41N $n capacitateaș ț

deformării peretelui portant.

3ndependent, Koot7man a găsit rezultate comparabile. -#plica ia efectului este acela căț

materialul care, $n mod normal, a arătat cea mai mare capacitate de deformare, este supus unei

$ncărcături mai mari $n situa ia combinată, dec"t $n situa ia performan ei unice. Acest lucruț ț ț

poate fi observat $n 5ig. 19.

Sin7a i Dupta au realizat un studiu neobi nuit pentru a ob ine o perspectivă mai bunăș ș ț

a ac iunii combinate i a efectelor acesteia. )tiliz"nd te7nicile imagisticii optice digitale, ei auț ș

fost capabili să $nregistreze deformări pe suprafa a $nveli ului panoului peretelui portant. 1;ț ș

pere i portan i ai cadrului de lemn au fost testa i pe scară largă, 11 au fost $nveli i pe ambeleț ț ț ț

păr i, cu &S> pe o parte i cu gips pe cealaltă parte. pere i au fost testa i fără gips. 2inț ș ț ț

testele e#ecutate, ei au concluzionat. *a e ecul $nveli ului de D?>, gipsul transportă oș ș$ncărcătură mai mare de < ori dec"t $nveli ul &S>, datorită rigidită ii mai mult ini iale aș ț ț

$nveli ului din gips. Cu toate astea, c"nd D?> $ncepe să devin" un e ec, deformarea din &S>ș ș

va cre te $ntr0o rată mai mare. A adar, &S> preia $ncărcătura de la $nveli ul D?>.ș ș ș

*a prima vedere, cercetarea lui Sin7a i Dupta a arătat rezultate diferite fa ă de testeleș ț

anterioare men ionate. -lasticitatea forfecării este crecută cu :N. Cu toate astea, contribu iaț ț

D?> la puterea peretelui este foarte mică, adică :,=<.

'1



Figura 1-:Graficul deplasarii incarcarii pentru combinatia de 9; si carton asfaltat gips

Sin7a i Dupta au e#plicat diferen a dintre aceste rezultate li rezultatele testelor luiș ț

?aracabeOli i Ceccotti i Koot7man, prin varia ia mărimii a pere ilor i a diferitelor elementeș ș ț ț ș

de fi#are utilizate pentru ata area &S> i D?> de panourile cadru ale pere ilor poortan i. Cuș ș ț ț

toate astea, sunt caracteristicile diferitelor elemente de fi#are, $ntr0adevăr e#plica ia pentruțdiferen a dintre rezultatele testelorQț

are foarte logic să atribuim comportamentului fragil al materialului din gips al

$nveli ului, comportamentul elementelor de fi#are ale placajului din lemn.!nsă, atunci c"nd unș

perete este suficient de legat, o for ă de forfecare paralelă cu membrii cadrului se va dezvoltaț

de0a lungul marginii. 2in informa iile e#perimentale putem concluziona că un urub de pereteț ș

uscat ',41 R <1,4 nu va arata comportamentul fragil. Krecerea de la $ncărcarea luată de

panoul de gips la panoul &S> ar trebui să se dezvolte gradual. -#plica ia corectă pentruț

contribu ia mică a gipsului $n rezisten a finală este ridicarea verticală a stiftului. Capacitateaț ț

str"ngerii ancorelor a fost pera mică. Acesta rezultă $n for a elementelor de fi#areț

perpendiculară cu marginea panoului de gips $n cel mai mic col aproape de ancora deț

str"ngere. %uperea elementelor de fi#are prin cartonul de gips este motivul pentru

comportamentul fragil.

Conclu%ii

A a cum se poate observa $n prezenta discu ie av"nd $n vedere $ncărcarea0partajareaș ț

dintre D?> i &S> $n ansamblarea unui perete portant sunt trasate 4 concluziiGș

• !ncărcarea este partajată de către ambele &S> Hi D?> $n ansamblarea iniţială a unui

perete portant. C"nd $nveliHul din gips $ncepe să eHueze, $ncărcarea va face sc7imbarea cu

panoul de &S>.

• D?> va contribui la rezisten a globală a peretelui portant, i va cre te rigiditateaț ș ș

peretelui, furniz"nd o capacitate suficientă de legare sau este aplicată o $ncărcătură

verticală.

• entru &S>, se mai pot folosi placaj sau alte panouri pe bază de lemn.

''



2.1.&.Influen a desc!iderilorperforării# asupra rigidită ii panourilor de perete portant ț ț

!n acest paragraf se va discuta despre influen a desc7iderilor (perfora ii+ asupraț ț

rigidită ii pere ilor portan i din cadru de lemn. Mai multe articole i documente despre acestț ș ț ș

subiect au fost descoperite $n literatură. )n abstract al acestora va fi prezentat mai departe.

'educerea rigidită iiț

2ouda i Smit7 au testat c$teva configura ii diferite ale panourilor de perete portant.ș ț

Au fost sc7imbate doare geometria i condi iile la limită. -lementele de fi#are i configura iaș ț ș ț

$nveli ului au rămas la fel toate panourile. -#punerea pereteluiG &S> t8 11,1 mmș

1'::R'<::mm, dimensiunea globală a peretelui lR7 8 '<::R'<:: mm, tifturi distan ateș ț

<::mm centru la centru, element de fi#areG cui QQ R;:, element de fi#are de spa iere, s 8ț

1:mm.

Figura 2,% Pere i portan i cu deschidereț ț : perete 2' perete 4' perete ' perete <%

"&ouda> ?i mith' 2,,-$

!ncărcarea verticală a fost aplicată $n partea de sus a pere ilor, respectiv <,1; /Fm peț

peretele ' i ',:=/Fm pe pere ii <, ;, =. /u a fost observată nici o ridicare. & anumităș ț

rigiditate ini ială a fost calculată din datele testelor. Aceste valori ale rigidită ii se găsesc $nț ț

Kabelul 1. 2in teste se poate observa că perfora iile pot cauza o reducere $n rigiditateaț

diafragmelor peretelui. !n ciuda faptului că ancora de legare este aplicată $n interiorulcol urilor de jos i $n desc7iderile u ii, adăugarea unei u i (<+ la peretele standard ('+ esteț ș ș ș

motivul pentru reducerea de <<N din rigiditate. 2imensiunile u ii erau de 14=R=4= mm, careț

este 4N din lă imea peretelui. & e#plica ie pentru mărirea efectului, poate fi lă imea panouluiț ț ț

redus. eretele standard este $nvelit cu &S>. *ă imea acestor $nveli uri, 1':: mm, va scadeț ș

p"nă la 9=1 mm din cauza u ii. Acesta este o reducere $n lă imea peretelui de 4 N.ș ț

Kestare perete %igiditatea ini ială (/Fmm+ț !ncărcarea finală (/+' = ':,=4 414 ,4

'4

' < ; =



< 4=: 11,' <1; 1:,; ;' 1',19 ;:4 1,4

abelul 1% @alori calculate pentru rigiditatea ini ial a panourilor testa i ai peretelui portantț ț

cu perfora ii " ț &ouda> Bi mith' 2,,-$

*a prima vedere, tabelul dezvăluie un efect neobi nuit atunci c"nd se adaugă oș

fereastră la peretele standard, rigiditatea ini ială a peretelui cre te. Acest efect se poateț ș

$nt"mpla din cauza metodei de calculare a rigidită ii ini iale. 2eoarece răspunsul pere ilor esteț ț ț

nonlinear, rigiditatea ini ială este luată ca o rigiditate secantă definită utiliz"nd $ncărcături iț ș

deforma ii asociate de :,1 si :,< ori. Acest lucru este destinat să caracterizeze răspunsul $nț

gama de deformare recuperabilă. 2eoarece $ncărcarea ultimă scade, curba lungimii peste care

rigiditatea ini ială calculată este mult mai mică, acesta are ca rezultat o rigiditate ini ială maiț ț

mare.

& altă remarcă regăsită $n acest document este sensibilitatea comportamentului

peretelui pentru sc7imbările $n condi iile de limită. *u"nd ca e#emplu, diferen a dintreț ț

peretele ; i =. 2eoarece ancora de legare in peretele = a fost montat pe marginile e#terioare aș

stiftului de tensiune, $n sc7imbul col ului de jos din interior al peretelui, rigiditatea a crescutțcu 9,4N. Conform lui 2ouda i Smit7, perfora iile peretelui au o influen ă dispropor ionatăș ț ț ț

asupra rigidită ii panourilor de perete atunci c"nd ancorele de str"ngere sunt omise. !n acestț

caz, rigiditatea peretelui ' a fost redus cu ;N prin adăugarea unei u i.ș

(cua ia empirică a lui )ugi*ama i +asamuraț ș

!n '::;, dujic, ?lobcar i arnic au raportat despre cercetarea realizată de cătreș

SugiOama i Tasumura $n 1=:. SugiOama i Tasumura au condus teste e#perimentale asupraș ș

pere ilor portan i din cadru de lemn $nveli i cu placaj. Acestea nu au fost doar teste pe scarăț ț ț

largă, ci i teste pe scară mică. >az"ndu0se ăe rezultatele cercetării lor, ei au dezvoltat oș

metodă de reducere a rigidită ii i capacitatea de stivuire finală a pere ilor portan i din cadruț ș ț ț

de lemn. Atunci c"nd se cunoa te rigiditatea i capacitatea de stivuire finală a unui anumitș ș

perete fără perforări, proprietă ile de stivuire a aceluia i perete cu perfora ii pot fi calculateț ș ț

utiliz"nd formula dezvoltată de ei. !n metoda lui SugiOama i Tasumura, este calculatș

,,raportul ariei panoului )tiliz"nd acest raport, rigiditatea i rezisten a unui perete portantș ț

perforat poate fi determinat astfel G

?U 8 % R ?

'<



4 B 'r

5U 8 r R 54 B 'r

!n careG ?U este rigiditatea redusă a unui perete portant perforat

? este rigiditatea peretelui portant ne0perforat

5U este capacitatea stivuirii finale a peretelui portant perforat

5 este capacitatea stivuirii finale a peretelui portant ne0perforat

iș r 8 1 8 I R 4∑ i

1 J α I R Ai∑ 4i Ai+∑ ∑

β

!n care G r este raportul ariei panoului

I este $năţimea elementului de perete

* este lungimea elementului de perete

4∑ i este lungimea pe toată $nălţimea segmenţilor de perete

Ai∑ este suma desc7iderilor

α este raportul desc7iderilor $n elemental de perete

β este raportul segmen ilor de pereteț

Figura 22% &efinirea parametrilor pentru calcularea ''raportului ariei panouluiC

%ezultatele testării realizate de către 2olan i Vo7nson $n 1; arată aplicabilitateaș

rela iei empirice determinate de SugiOama i Tasumura. %ezultatele de asemenea au indicat căț ș

metoda ,,raportul zonei panoului este puţin conservativ $n mod special la un raport mai mic

de desc7ideri (2ujic et al., '::;+. SugiOama i Tasumura au dezvoltat ecua ia empirică, care aș ț

prevazut că ancora de str"ngere este aplicată doar capătul tifturilor ale peretelui.ș

Conform rezultatelor altor serii de teste realizate de Asocia ia Americană a lacajuluiț

$n 1<, ecua ia empirică a demostrat de asemenea, că oferă valori corecte i pu inț ș ț

'

A1A'

7



conservatoare.2iferen a dintre ecua ie i rezultatele testului nu depă e te 1:N. (2ouglas iț ț ș ș ș ș

SugiOama, '::1+

2ouglas i SugiOama au declarat că metoda este aplicabilă folosirii $n practică.ș

2eclara iile de mai jos au fost $n mod special introduse pentru a primi o accep iune mai largăț ț

a procedurii $n metodologia tradi ională )S a design0uluiț G

• Segmenţii peretelui portant sunt consideraţi a fi parte din totalul $ntregii $nălţimi

lungimii, dacă lungimea segmentului este egal cu sau mai mare dec"t jumătatea

$nălţimii peretelui.

• Capacităţile de forfecare ale materialelor $nveliHului au fost limitate la o capacitate

finală ma#imă de forfecare de 1:: plf. (-gal cu '1,= /Fm.+

• Str"ngerile cu capacitatea de a rezista răsturnării ma#ime dintr0un segment de perete

sunt necesare la fiecare col i la toate discontinuită ile care apar $n linia peretelui.ț ș ț

Figura 23% Grafic afisDnd relaEia dintre raportul rigiditatEii forfecrii Bi raportul

.onei panoului

1,:

:,

:,=

:,9

:,;

? U :,

:,<

:,4

:,'

:,1

:,:

?U 8 % R ?

4 B 'r

2in cercetarea lui 2olan Hi Ieine reiese cantitatea ancorelor de legare influen eazăț

caracteristicile deplasării $ncărcării i modul de e ec. Mărirea influen ei acestor ancoreș ș ț

depinde de cantitatea desc7iderilor $n perete. 2acă acolo este o cantitate mai mare de

perforare, atunci fiecare ancoră de legare adi ională pe un stift aproape de o desc7idere va fiț

mult mai efecient dec$t intr0o situa ie cu o cantitate mai mică de perforare.ț Studiul dezvăluie

';



de asemenea, o problemă interesantă despre curba determinată de Tasumura i SugiOama.ș

Cantitatea de conservatism a acestei rela ii cre te cantitatea de desc7idere $n perete. Acesteaț ș

pot fi declarate după cum urmează. Cu c"t este mai mic raportul ariei panoului, cu at"t mai

mare va fi subestimarea curbei rigidită ii elementului perforat.ț

Conclu%ie

entru a concluziona, cele mai importante remărci care pot fi făcute $n vederea

ecua iei empirice suntGț

• 2oar ancora de str"ngere a fost aplicată pe marginile diafragmei peretelui, nici

o dispoziţie de legare a stifturilor apropiate de desc7idere nu a fost aplicată

• Kestele care erau baza pentru ecuaţie Hi testele confirm"nd aplicabilitatea

ecuaţiei nu au luat $n considerare efectele $ncărcării verticale.

2.1.,. -c iunea diafragmei asupra podelelor ț

5or ele orizontale cauzate de către v"nt asupra fa adei i acoperi ului sunt trasferateț ț ș ș

pere ilor portan i de către diafragmele orizontale. Modul $n care diafragmele orizontaleț ț

distribuie $ncărcarea orizontală asupra pere ilor portan i nu depinde doar de rigiditateaț ț

pere ilor portan i $nsine, ci poate fi dependent de asemenea, i de rigiditatea diafragmeiț ț ș

orizontale.Acest lucru este e#plicat $n figura de mai jos, $n care rigiditatea pere ilor portan iț ț

nu este luată $n considerare.

Figura 24% &iferen ele n distribu ia de for asupra pere ilor portan i' n ca.ul uneiț ț ț ț ț

diafragme ori.ontale fleibile "A$ sau rigide ";$%

rin urmare, rigiditatea diafragmelor podelei i a acoperi ului este influen ată deș ș ț

distribu ia de for e asupra pere ilor portan i. 2iafragmele orizontale pot fi considerate rigideț ț ț ț

atunci c"nd configura ia diafragmei satisface un număr de cerin e. )na dintre cereri poate fiț ț

găsită $n publica ia lui ?asel, Collins, aevere i 5oliente, din '::<. -i declară căț ș

'9

A >



fle#ibilitatea diafragmei trebuie să fie definită $n raport cu restul structurii. Mărirea devierii

a teptate a diafragmei orizontale raportate la deformarea peretelui portant poate fi folosităș

pentru a caracteriza o diafragmă ca fiind rigidă sau fle#ibilă. & regulă este declarată $n Codul

3nterna ional privind Construc iile, i anume că o diafragmă este rigidă atunci c"ndț ț ș

deformarea diafragmei este mai pu in de două ori media deformării diafragmelor pereteluiț

portant.entru cele mai multe clădiri din cadru de lemn, diafragmele pot fi considerate a fi

rigide, datorită deforma iilor peretelui portant semnificativ de mari comparate cu deviereaț

diafragmei podelei. (?asal et al., '::<+

oate fi o cerin ă calitativă aceea că panourile $nveli ului sunt fi#ate de cadru de0aț ș

lungul $ntregului perimetru. Structura podelei trebuie să fie prevăzută cu a a numitaa blocare.ș

Figura 2)% ;locarea lemnului aplicat ntre principalele grin.i% " Fal> i Itani' 1-<-$ș

-fectul blocăriii a fost demonstrat $n testarea e#primentală realizată de către >ott $n

'::, i modelarea numerică realizată de către 5al i 3tani $n 1=. 2acă blocarea ar fi lăsatăș ș

deoparte, o distribu ie de for e se va dezvolta diferit fa ă de cum a fost e#plicat $n '.'.1. iț ț ț ș

desenată $n figura . 5or ele perpendiculare pe marginile $nveli ului i fenomenul flambajuluiț ș ș

vor rezulta $ntr0o distribu ie de for e nefavorabile i mecanisme e uate. 5al i 3tani auț ț ș ș ș

investigat efectul blocării pe rigiditatea diafragmei podelei prin analizarea difragmei cu

blocare i fără blocare. 2in lucrările lor numeroase poate fi concluzionat că lăs"nd blocareaș

din structura podelei poate reduce rigiditatea diafragmei orizontale de la 4N la <N. -fectul

blocării a fost de asemenea afi at de testarea e#perimentală.ș

Cercetarea a fost realizată asupra eficacită ii măsurilor de a cre te rigiditateaț ș

diafragmei prin mai multe alegeri structurale. Acestea au fost aplica iile blocării, aplicareaț

spumei adezive, efectul desc7iderilor $n $nveli , influen a pere ilor de0a lungul marginiiș ț ț

diafragmei i densitatea rigidită ii cuiului. )n factor limitativ este de fapt alegerea de a studiaș ț

toate problemele separat. /ici o combina ie de efecte nu a fost studiată. !n concluzie poate fiț

precizat că cea mai eficace măsură a fost furnizarea diafragmei cu blocare. S0a prevăzut cea

'=



mai mare cre tere individuală $n rigiditatea diafragmei cu o medie de 14N cre tere $nș ș

rigiditatea forfecării.

)tiliz"nd o distan ă mai mică de fi#are, aplicarea $nveli ului conectate $ntre ele cuț ș

adeziv sau lipirea perimetrului $nveli ului de grinzile podelei, poate cre te enorm de multș ș

rigiditatea diafragmei. ere ii perimetrului pot $n mod eficient $ntări o diafragmă dacă placaț

de jos este fi#ată $n mod corespunzător $n jos. 2atorită rezisten ei plăcii de jos a for elor deț ț

tensiune care se dezvoltă $n marginea diafragmei prin ac iune de $ndoire, primul efect alț

pere ilor asupra diafragmelor este cre terea rigidită ii la $ncovoiere. (>ott, '::+.ț ș ț

Figura 2% estarea diafragmei hori.ontale a podelei ";ott' 2,,)$

C" iva ani $n urmăț un program e#tins de cercetare (/--SLood+ a fost realizat $n

)SA. !n acest proiect, construc ii pe scară largă au fost testate pentru a verificaț

comportamentul lor atunci c"nd se presupune a fi $ncărcare seismică. 2in aceste teste au fost

acumulate numeroase cuno tin e. !n plus, informa ia despre rigiditatea diafragmelor podelei aș ț ț

fost dob"ndită.C7ritovasilis, 5iliatrault i Lanitorul au raportat despre cercetarea la scarăș

largă a clădirilor cu două etaje din cadru de lemn $n '::9. Clădirea este afi ată $n figura '9.ș

Figura 2% @ederea i planul ni!elului inferior al cldirii cu 2 eta0e din cadru de lemn%ș

'

Dara ul

AtriumCamera de *iving

>ucătărie3n



-#puse la diferite magnitudini de $ncărcări seismice, clădirea a devenit deteriorată.

2in observa ii i interpretarea deteriorării i măsurăturile efectuate pe parcursul testării s0aț ș ș

ajuns la concluzia că diafragmele orizontale ale celor două păr i principale ale clădirii auț

ac ionat ca un plan rigid. Ca urmare, din cauza atriumului i a scărilor, rigiditatea podelei i aț ș ș

acoperi ului la această loca ie a fost mai scăzută dec"t restul structurii. 2e i aplicareaș ț ș

$nveli ului din gips pe plafon a crescut semnificativ rigiditatea acestor diafragme.ș

2eteriorarea a fost observată $n $nveli ul de gips, $n atriumFscări, după testare. !nveli ul dinș ș

gips din cele două păr i principalele ale clădirii a avut un efect minimal asupra diafragmeiț

podelei $n timp ce, sistemul structural al podelei a furnizat suficientă rigiditate pentru a

ac iona ca o diafragmă rigidă.ț

Figura 2<% &iafragma podelei a fost confec ionat din panouri de placa0 iț ș grin.i de podele conectate prin cuie% Pe de alt parte' plafonul gipsului este !i.ibil%

e parcursul testelor, deforma iile au fost $nregistrate cu senzori multipli. 5ormeleț

deformării ar putea fi compuse din aceste măsurători. Aceste forme arată comportamentul

rigid a diafragmei $n păr ile principale ale clădirii i partea fle#ibilă din atriumF zona scărilor.ț ș

4:



Figura 2-% Formele fundamentale ale cldirii' "a$ trans!ersal' "b$ i "c$ longitudinalș

cu influen ele de torsiune%ț

>az"ndu0se pe descoperirile din literatură a a cum au fost prezentate mai sus,ș

următoarea concluzie poate fi trasată. entru propor iile dimensionale ale diafragmelor tratateț

mai sus, ipoteza comportamentului rigid al diafragmei poate fi justificată. 3poteza poate fi

tratată $n mod critic pentru mai multe propor ii planului podelei sub ire i diafragmele podeleiț ț ș

cu perforări, precum atrium i scări. entru diafragmele rigide, modelarea poate să constea $nș

bretele rigide, sau elemente plate. 2iafragmele fle#ibile ale podelei pot fi modelate ca i cumș

difragmele peretelui portant ar putea fi modelat.

2.2.#i$elul de f%are și str&nere!n acest paragraf se va discuta pe scurt despre codul regulilor design0ului $n

determinarea caracteristicilor elementelor de fi#are. >a mai mult, va fi e#plicată abordareainten ionată $n determinarea caracteristicilor ancorei de str"ngere.ț

).)., Elemente de fixare

A a cum vor fi prezentate $n capitolul 4, datele elementelor de fi#are sunt rezultateleș

literaturii de specialitate. Aceste date vor fi folosite pentru a determina valorile rigidită iiț

conform lui /-/0-/ ';=1. 6alorile rigidită ii determinate vor fi comparate cu valorileț

rigidită ii derivate din -urocodul .ț

Calcularea lui ser conform (urocodului /

41



!n /-/0-n 1 ecua iile de determinare a modulului de fi#are0 alunecare ? ț ser sunt

date pentru c"teva tipuri de tipuri de elemente de fi#are. 2ibluri, uruburi, cuie, i capse suntș ș

incluse $n regulile design0ului. -cua iile identifică densitatea principală a lemnuluiț Wm iș

diametrul fi#ării d ca parametrii ce influen ează rigiditatea cone#iunii.ț

!n -urocodul cone#iunile gips0 lemn nu sunt men ionate. 2espre acest tip deț

cone#iune, c"teva informa ii au fost găsite $n codul Derman 23/ 1:' . Acolo este declarat căț

modulul fi#are0alunecare trebuie să fie reducs cu <: N pentru cone#iunile panoului carton

lemn 0 gips. )n e#emplu pentru ecua iile date pot fi formula de calculare a modulului deț

alunecare pentru cone#iunile dintre cui i lemn cu cuie ca elemente de fi#are.ș

!n care G ? ser 8 Wm

1, R d:,=

4:

Aplicabilitatea regulilor design0ului pe derivatul ? ser , pentru analiza peretelui portant din

cadru de lemn va fi studiată prin compararea valorilor rigidită ii derivată din -urocod cuț

valorile rigidită ii determinate prin utilizarea /-/0-/ ';=1.ț

Determinarea ( ser prin testarea experimenatală conform 0(0(0 2$,1

? ser poate fi determinat prin testarea e#perimentală. !n -urocodul se face referirire

la /-/0-/ ';=1 pentru regulile calculării. !n testul standard, ? ser este notat ca s . Kestul

standard oferă reguli uniforme pentru condi ionarea e#emplarelor de teste, proceduraț

$ncărcării, măsurătorile alunecării i a $ncărcării, i calcularea modulului de alunecare. ? ș ș s este

de fapt o valoare modificată a rigidită ii cuprinsă $ntre 1:N i <:N din $ncărcarea ma#imăț ș

estimată 5est a legăturii.

Influen a con inutului de umiditate asupra rigidită ii elementelor fixării ț ț ț ser

%igiditatea placării peste $mbinările de lemn este dependentă de con inutul umidită ii.ț ț

Cu toate astea, mărirea influen ei nu este cunoscută $n mod precis. Analog cu rela ia dintreț ț

modulul elasiticită ii i con inutul umidită ii, o sc7imbare de 1,N pe 1N sc7imbare $nț ș ț ț

con inutul umidită ii poate fi o ipoteză rezonabilă. Kestele realizate pe pere ii portan i dinț ț ț ț

placaj $n condi ii de umiditate relativă (%I+ de ;N i :N a dezvăluit o scădere de '1N $nț ș

rigiditatea ini ială a panoului de perete $n condi iile de umiditate (%I:N+, comporativ cuț ț

panoul de perete $n condiţii de ,,uscat (%I ;N+.

4'



*u"nd $n considerare molidul european, cre terea con inutului umidită ii este deș ț ț

apro#imativ 1'N, atunci c"nd se sc7imbă %I0ul din ;N $n N. resupun"nd că placajul

din testele lui /ajima se comportă la fel, acesta va rezulta $ntr0o sc7imbare de ',1N $n

rigiditatea ini ială pe 1N $n sc7imbarea con inutului umidită ii.ț ț ț

Conform /-/0-n ';=1, ': de grade C i ;N%I este condi ia climatică standardș ț

pentru testare. !n unele teste i lucrări, se face referire la aceste circumstan e ca fiind condi iileș ț ț

limitaă pentru figurilor deplasării $ncărcăturii. )na dintre surse spune că pentru pere iiț

portan i trebuie să se calculeze o reducere $n rigiditate. i dacă situa ia $n ceea ce privescț Ș ț

structurile cadrului de lemn este analizată, devine limpede că circumstan ele $n interiorulț

cavită ii peretelui sunt diferite fa ă de atmosfera din interiorul clădirii. Ca urmare, diferen eleț ț ț

observate $n testarea la :N %I i ;N %I influen ează rigiditatea legăturile placajului deș ț

lemn mai mult dec"t diferen ele mai mici dintre interiorul i partea de cavitate a pereteluiț ș

portant. Con inutul umidită ii lemnului $n interiorul construc iei i $n interiorul cavită iiț ț ț ș ț

pereteluiva fi mereu $ntre 1:N i ':N. 6alorile rigidită ii a panoului bazat pe lemn aplicate peș ț

partea interioară a clădirii ar trebui să fie ridicate $n compara ie cu valorile determinate dinț

testarea la ': de grade C i ;N %I .ș

2rept urmare, concluzia poate fi trasată prin a spune că ambele efecte ar trebui să să se

contrabalanseze reciproc. A adar, nici un efect din con inutul umidită ii nu va fi luat $nș ț ț

considerare $n următoarele faze ale proiectului.

Conclu%ie

!n concluzie poate fi precizat că factorii care influen ează rigiditatea elementelor deț

fi#are ? ser sunt următoriiG

• 2ensitatea lemnului

• 2iametrul elementului de fi#are

• Kipul de material al $nveliHului

• Conţinutul umidităţii al lemnului

• Drosimea materialului de $nveliH

• %andamentul puterii elementului de fi#are

44



Figura 3,%estarea eperimental Figura 31% urba deformarii ncrcrii reali.at

pentru a deri!a ideali.at i msurtoriș

caracteristicile (lementului de fiare

5actorii de influen ă care au fost declara i mai sus vor determina caracteristicile deț ț

alunecare0fi#are i mecanismul de e ec, at"ta timp c"t distan a mărginii este aplicată.ș ș ț

2acă distan a p"nă la margine este prea scurtă, alte efecte vor deveni importante. Spreț

e#emplu, modul $n care marginea este terminată poate fi de influen ă asupra caracteristicilor ț

elementului de fi#are. entru panourile bazate pe gips acest poate fi văzut din datele testelor

găsite $n literatură. 2iferen ele dintre marginea taiată i marginile finalizate cu un $nveli dinț ș ș

7"rtie devine vizibil $n rezultatele testelor c"nd nu este aplicată destulă distan ă fa ă deț ț

margine. Compară rezultatele testelor 9.4 i 9.< din figura <9. Cea mai lungă margine aș

cartonului standard din gips poate fi finalizată $n diferite moduri. Consolidarea 7"rtiei va face

această margine pu in mai puternic dec"t marginea scurtă.ț

Figura 32% =arginea tiat din stDnga' marginea finali.at n dreapta%

4<



2.2.2. -ncorele de strângere

entru determinarea rigidită ii str"ngerii, nici o metodă standard nu este disponibilă.ț

rin urmare, $n acest paragraf vor fi prezentate păr ile din -urocod care fac referire laț

legăturile i elementele de fi#are ce vor fi folosite atunci c"nd metoda de derivare a rigidită iiș ț

str"ngerii va fi e#plorată $n fazele următoare ale proiectului. Metoda poate fi verificată

utiliz"nd datele testelor asupra str"mgerii prezentate $n capitolul 4. %egulile design0ului de

derivare a ? ser conform -urocodului sunt deja discutate mai sus. Modulul fi#are0alunecare

va fi folosit din nou pentru a deriva valoarea rigidită ii pentru ancora de str"ngere.ț

Atunci c"nd designerul calculează puterea design0ului pentru ancora de str"ngere,

calcularea $ncepe cu puterea designului pentru un singur element de fi#are (5f, %d+. )n număr n

de elemente de fi#are este folosit c"nd se calculează ac iunea combinată a tuturor elementelorț

de fi#are, numărul elementelor de fi#are trebuie să fie redusă. /umărul eficient de elemente

de fi#are poate fi calculat după cum urmeazăG

nef 8 nef

!n care ? ef este un factor de reducere ce ine cont de spa iul elementelor de fi#are.ț ț

Capacitatea str"ngerii poate fi calculată caG

5t,%d 8 nef R 5f, %d

%educerea numărului elementelor de fi#are este introdus datorită comportamentului

despicării vizibile $n apropierea unui e ec a unei paralele fa ă de particula pozi ionată iș ț ț ș

r"ndul $ncărcat de elemente de fi#are. Acumularea perpendiculară pe tensiunea particulei,

oferă motivul reducerii capacită ii cone#iunii. Ca urmare, lu"nd $n considerare starea limită deț

serviciu, această reducere nu este o problemă pentru că este nivelul de stres $n statea limită

ultimă cauz"nd despicarea particulelor de lemn. %giditatea elementelor de fi#are individuale

nu trebuie să fie redusă atunci c"nd contribuie la rigiditatea totală a ancorei de str"ngere? str"ngere 8 nR ? ser

Acest lucru este valid doar atunci c"nd elementele de fi#are ac ioneazp ca un set deț

arcuri paralele, iar acesta este faptul c"nd deformarea sec iunii de o el poate fi neglijat. &ț ț

compara ie poate fi realizată cu valoarea rigidită ii determinată de baza de date a testelor.ț ț

entru solu iile ancorei standard, fabricate de %ot7o >laas i Simpson, datele testelor au fostț ș

diferite.

4



6alorile rigidită ii configura iilor personlizate ale ancorelor de str"ngere pot fi estimateț ț

c"nd este e#istă posibilitatea derivării solu iilor rigidită ii ancorei de str"ngere $n modul cumț ț

este desris mai sus.

Figura 33% egarea personali.at a ben.ilor de o elț

3.Rezultatele e%perimentaleA a cum a fost men ionat $n 1.', datele testelor pere ilor portan i din cadru de lemn,ș ț ț ț

pere ii portan i cu desc7idere, elementele de fi#are a placajului de lemn, i ancora de str"ngereț ț ș

vor fi prezentate. Cum va fi folosită informa ia este deja discutată $n 1.' i 1.4. 3nforma ia vaț ș ț

fi baza e#perimentală pentru determinarea valorilor rigidită ii pentru ansamblările iț ș

cone#iunile peretelui. Aceste valori ale rigidită ii vor fi comparate cu indicile normativelor ț

prezente $ntr0o fază utlimă a proiectului. 6alidarea abordării modelării cu informa iaț

e#perimentală va fi un alt scop al datelor testelor.

4;



Figura 34% Peretele portant din cadru de lemn deformat dup dep irea capacit iiș ț

ultime de sti!uire n testarea sti!uirii%

3.1 'estele pe scar! lar! ale peretelui portant2in mai multe surse au fost descoperite rapoartele testării e#perimentale. !n această

sec iune sunt prezentate testele pe scară largă ale pere ilor portan i. 3nforma ia descoperită $nț ț ț ț

literatură este studiată i curbele individuale sunt combinate $ntr0un singur grafic pentru pere iș ț

cu lă imile de ;::, 1'::, 1=::, '<::, 4;:: i <=:: mm. Compara ia unei curbe cu alta esteț ș ț

posibilă prin afi area tuturor informa iilor relevante l"ngă grafice. arametrii standard suntș ț

următoriiG

• 2imensiunile peretelui (lR7+ a a cum sunt afi ate $n titlul graficuluiș ș

• eretele portant $nvelit doar pe o parte a panoului de perete portant sunt considerate a

fi standard. 2acă ambele păr i ale peretelui portant sunt $nveli i sau c"nd elementele deț ț

fi#are diferite sau e#punerile de $nveli sunt aplicate pe ambele păr i va fi men ionatș ț ț

e#plicit.

• ere ii au fost testa i de deplin ancora i utiliz"nd dispozi ii de str"ngere sau aplic"nd oț ț ț ț

$ncărcătură verticală.2intr0o gamă largă de configura ii ale pere ilor portan i au fost descoperite rezultateleț ț ț

testelor, acesta fiind afi ate $n tabelul '.ș

49



Dimeniusiunile

peretelui

l 6 !" mm

;:: # '<:: 1':: # '<:: 1=:: # '<:: '<:: # '<:: 4;

1pa iulț

elementelor de

fixare s" mm: 9 1: : 9 1:: 1: ':: 1:: ':: 9 1:: 1: ':: 9 1:

Materialul:

&S> (4.1+ (4.'+ (1.'+ (9.'+ (.'+

(4.4+

(.1+

(9.1+

lacaj(1.4+

(;.1+

(=.1+

Dips CartonAsfaltat

(1:.1+

(1:.4+

(1:.'+

(1:.<+(1<.1+

(1.1+

(=.'+(1<.'9+ (1<.'+

('.

('.'

Dips lacă defibre

(11.1+

(1'.

1+

(14.

1+

(11.'+(11.4,

,9+

(1'.'

,4,<+

(14.'

,4,<+

(11.<,;,=+

lacaj de particulă

(1<.(1<.

laca tare de fibre (.1+ (.'

M25 (1<.19+

abelul 2% abel disponibil al datelor testelor asupra diafragmelor pere ilor portan iț ț

3nforma iile din legenda graficilor pot fi citite după cum urmeazăG t 8 , cuiț ',=9 R

:, s 8 1::, lR7 8 1=':: R '<<:, (1.4+ $nseamnă că panoul testat a fost fabricat utiliz"nd $nveli ș

de placaj de lemn cu grosimea de 1',: mm. Kipul de elemente de fi#are este declarat, ca iș

spa iul dintre elemente de fi#are (s+ $n mm. 2upă aceea dimensiunile panoului de pereteț

portant sunt declarate (lR7+. entru referin ă, (1.4+ este adăugat, $n care 1 se referă la sursa dinț

literaturăG referinţa 1 Hi 4 $nseamnă că acesta este al treilea test $n publicaţia la care s0a făcut

referire.

4=



&S>, s 81', t 8 11, cui 4,4R;, lR7

8;::R'<::, (4.1+

Dips lacă de fibre, s 8 :, ambele păr iț

$nvelite, fără str"ngere, t 81',, capsă 1')3H),'

lHh #2) H2,,' "11'1$

Dips lacă de 5ibre, s 8 1:,

ambele păr i $nvelite, fără str"ngere, t 81',, capsăț

1')3 H),' lHh # 2)H2,,' "11%2$

Dips lacă de 5ibre, s8 9, ambele păr iț

$nvelite, t 8 1, capsă 1')3H),' lHh #2)H2,,'

"12%1$

Gips Plac de Fibre' s #)' ambele pr iț

n!elite' t # 1)' cui ',R;,lR7 8;'R';::, (14.1+

: ': <: ;: =: 1:: 1': 1<: 1;:

5igura 4 Caracteristicile deplasarii incarcarilor pentru panourile de perete portant din cadru de lemn ;::#'<:: (l # 7+

4



<:



<1



7rimiteri la literatură

!n legenda acestor grafice, trimiterea se face la următoarele numere. Aceste trimiteri pot fi găsite la finalul proiectului.

516 (Tasumura X ?a@ai, 19+

526 (Andreasson, ':::+

536 (Saleniovic7, ':::+

546 (/i et al, ':1:+

5/6 (/AI> %esearc7 Center 3nc., '::+

5+6 (Tasumura X ?aracabeOli, '::9+5%6 (Ie et al., '::1+

5(6 (Tasumura, 11+

506 (6essbO et al., '::=+

5176 (*IK *abor fYr Iolztec7ni 0 5ac7bereic7 >auingenieurs@esen Iildes7eim, '0:=0

'::'+

5116 (6IK 6ersuc7sanstalt fur 7olz0 und trocenbau 2armstadt, 1;0:'0':::+

5126 (6IK 6ersuc7sanstalt fur 7olz0 und trocenbau 2armstadt, :<01:0'::1+

<'



5136 (6IK 6ersuc7sanstalt fur 7olz0 und trocenbau 2armstad, '0:0'::'+

5146 (?Zllsner, 1=<+

51/6 (%ic7ard et al., '::'+

3.2 'este pe scar! lar! a peretelui portant cu desc(idere2in 4 surse au fost descoperite rapoarte asupra testării e#perimentale a pere ilor ț

portan i perfora i. !n această sec iune, rezultatele acestor teste vor fi prezentate. ere iiț ț ț ț

portan i sunt diafragma peretelui portant, prevăzute cu desc7ideri. Acestea pot fi ferestre, u iț ș

sau alte tipuri de desc7ideri. 2eoarece gama seriile testelor capacită ii ultime i a capacită iiț ș ț

deformării au fost diferite, graficele deplasării $ncărcării sunt prezentate conform surselor lor.

!n acest fel, compararea curbelor individuale este mai u or. Ko i parametrii relevan i suntș ț ț

prezentate $n legendă, precum i figurile indic"nd aspectul individual al peretelui. %eferen a laș ț

literatură este făcută sub cel de0al treilea paragraf.

<4



Krimitere la literaturaG5146 (?Zllsner, 1=<+51/6 (%ic7ard et al., '::'+51+6 (2olan X Vo7nson, 1;+ X (2olan X Ieine, 19+

<<



3.3. 'estele elementelor de f%are ale placa)ului de lemn2in c"teva surse au fost găsite rapoartele asupra testării e#perimentale a legăturilor de

fi#are. Aceste teste sunt de obicei folosite pentru a deriva valorile rigidită ii pentru a fiț

implementate $n analiza structurală i $n modelare. !n această sec iune, sunt prezentate dateleș ț

testelor privind elementele de fi#are a placajului de lemn. 3nforma ia găsită $n literatură esteț

studiată i curbele individuale sunt combinate $n grafice pentru diferite materiale de $nveli .ș ș

Compara ia unei curbe cu alta este posibilă prin afi area tuturor informa iilor relevante l"ngăț ș ț

grafice. Koate curbele afi sează comportamentul unui singur element de fi#are.ș

2in tabelul 4 poate fi concluzionat că dintr0o gamă largă de elemente de fi#are iș

combina ii de $nveli , au fost găsite rezultatele testului.ț ș

Capse Cui Surub

Materialul placii

D r o s i m e a p l a c i i

( m m +

M 1 , .

: ( 1 , .

4 + # . :

M 1 , = # ; .

M 1 , 4

< F 1 , ;

' # < 9

M 1 , <

F 1 , ; # ; :

M 1 , =

4 F ' , :

; # . :

M ' , 4

< # < :

M ' , ' # < .

M ' , # < =

M ' , :

( ' , 1

+ # . :

M ' , . # . :

M ' , =

9 # . :

M 4 , : # . 1

M ' , . # . .

M ' , . # ; . ( ; 4 , .

+

M ' , =

9 # . ( ; 4 , .

+

M 4 , 4

( 4 , 1

+ ( 4 , :

+ # ; . ( ; 4 , .

+

M ' , = # 9 .

M 4 , = # 9 ;

M 4 , 1 # = :

M 4 , 4

. # < .

M 4 < 1

&S>, (11,1+ (1,'+ (;.1+ (;.'+ (;.4+

11 (,1+(.'+

(+ (4,;+(4,<+(4.+

lacaj (',1+

, (1.4+ (<+

1'(','+

Cartonasfaltangips

1' (1,1+

1',

(14+

(9,1+(9,'+

(9,4+(9,<+

(=,1+(=,'+

laca cufibra dingips

1 (1'.1+ (14.1+ (4.1+ (1<+(14,'+ (1','+

A* 1:(1+

(4,4+

laci deciment

1;(4.'+

5* dur = (1:,1+

abel 3% abel cu datele disponibile ale testelor pentru elementele de fiare ale placa0ului de

lemn%

<



7rimiteri la literatura

516 (Tasumura X ?a@ai, 19+526 (?omatsu et al., 1+

536 (2ujic X arnic, '::4+546 (?aracabeOli X Ceccotti, 1;+5/6 (C7ristovasilis et al., '::9+5+6 (%ic7ard et al., '::'+5%6 (>ou@0 en @oningtoezic7t %otterdam, 1=+5(6 (Andreasson, ':::+506 (Saleniovic7, ':::+5176 (6essbO et al., '::=+(11+ (Ie et al., '::1+5126 (6IK 6ersuc7sanstalt fur 7olz0 und trocenbau 2armstad, '0:0'::'+5136 (6IK 6ersuc7sanstalt fur 7olz0 und trocenbau 2armstad, 1:0:;0'::'+

5146 (Conte et al., ':11+51/6 (?Zllsner, 1=<+

<;



<9



<=



3.*. 'estele ancorei de str&nere2in ' surse au fost găsite rapoarte despre testarea e#perimentală a legăturilor

str"ngerii. Kestele ce au fost oferite de %ot7o >laas Dmb7, au fost realizate $n mod original

pentru a primi Aprobarea Ke7nică -uropeană certificat pentru solu iile tr"ngerii fabricate deț

%ot7o >laas. Alt motiv este de a primi valori caracteristice pentru capacitatea ultimă de

$ncărcare a ancorelor de legare. 2e i, datele testului pot fi folosite pentru a determina valorileș

rigidită ii pt str"ngere, aspectele rigidită ii nu sunt men ionate $n informa iile despre produs.ț ț ț ț

)n bine cunoscut producător al solu iilor str"ngerii este Simpson Strong Kie.ț

!n elesul informa iei asupra aspectului rigidită ii str"ngerii poate fi e#plicată după cumț ț ț

urmează. 2eseori ancora de str"ngere este prescrisă de ingineri baz"ndu0se pe abordarea )*S.

Aceste str"ngeri pot fi cumpărate din stoc sau pot fi confec ionate individual pentru fiecareț

proiect, precum benzile metalice cu anumite dimensiuni, elemente de fi#are i spa iu $ntreș ț

elementele de fi#are. Solu iile str"ngerii pot fi rigide, a a cum pot fi observate din curbe.ț ș

C"nd deforma iile str"ngerii contribuie la devierele panoului peretelui portant, ca "ntreg,ț

aceste pot fi motivul pentru a include rigiditatea str"ngerii $n modelare.

!n această situa ie, -urocodul poate fi folosit pentru a calcula valoarea rigidită iiț ț

pentru ancora de str"ngere. Ca urmare, verificarea acestei abordări este posibilă doar prin

compararea cu valorile rigidită ii determinate din graficile deplasării $ncărcăturii.ț

<



:



3.+. 'estele compresiunii perpendiculare pe particule!n literatura de specialitate, s0a făcut remarcată compresiunea perpendiculară pe

particule. !n pere ii standard, stifturile verticale distribuie for e verticale funda iei prin ineț ț ț ș

orizontale . )lterior, un stres de compresiune perpendicular pe particule se va dezvolta $n inaș

orizontală, rezult"nd $n deturnări orizontale adi ionali. 3nforma ia ce a fost găsită este afi atăț ț ș

mai jos, dar nu va fi studiată mai departe. !n practica comună germană, deforma iile din cauzaț

compresiunii perpendiculare pe particule sunt prevenite prin cre terea sec iunii transversale aș ț

tiftului de compresiune. ona de contact va cre te, de aceea stresul perpendicular pe particuleș ș

va scade i deforma ia va fi prevenita.ș ț

1



*.,spectele pri$ind abordarea model!rii și indicilenormati$elor.!n această parte din proiect se vor discuta despre subiecte privind puterea stivuirii iș

aspectele rigidită ii. !n primul r"nd, se vor e#plica anumite sugestii privind modelarea. A aț ș

cum a fost declarat $n capitolul 1, sugestia modelării ar trebui să fie tratată mai $n detaliu, $ntr0

o fază următoare din proiect. !n al doilea r"nd, va fi prezentată o abordare a modelării găsită

$n literatura.Apoi, va fi tratată metoda analitică conform -urocodului pentru verificarea

puterilor $n S*S i )*S. )ltimul aspect care va fi discutat este metoda de testare /-/0-nș

<, despre determinarea e#perimentală a puterii de stivuire i rigiditatea pere ilor portan i dinș ț ț

cadru de lemn.

*.1.,spectele model!riiPosiilită i pentru modelareț

& sugestie pentru o abordarea modelării pentru a sus ine analiza structurală, ar trebui săț

se potrivească cu posibilită ile de soft@are disponibile $n cadrul companiei >oorsmaț

Consultants. A a cum este descris $n cap 1, scopul proiectului este de a deriva sau determinaș

proprietă ile rigidită ii lineare0elastice cerute, care sunt necesare modelului structurii cadruluiț ț

de lemn $ntr0un program comun cadru de analiză structurală. /u vor fi folosite nici o placă

sau elemente de $nveli , dar contrav"ntuirea $n cruce va con ine parametrul ec7ivalent alș ț

rigidită ii pentru a reprezenta elementele planului $n '2.ț

Sursa pentru valorile rigidită ii, care va fi folosită ca introducere $n modelarea cadru,ț

poate fi compusă din regulile de proiectare din -urocodul , date din teste, o combina ie dinț

ambele sau poate fi derivată utiliz"nd mai detaliat modelarea. entru a efectua mai amănun itț

modelarea, un pac7et de soft@are va fi folosit, mult mai avansat dec"t cadrul comun a

soft@are0ului analizei structurale. Acesta va fi un program de analiză structurală 5-M

comercial disponibil cu o interfa ă de utilizator facilă. /ici o metodă academică nu va fiț

folosită, deoarece $n aceste metode, posibilită ile sunt prea e#tensive.ț

Această alegere va limita posibilită ile metodei 5- la cele mai folosite op iuni. Caț ț

urmare, analiza 42, elementele plate i de $nveli i elementele de arcuire non0lineare suntș ș ș

printre posibilită i.ț

'



Aordarea modelării 8n literatură

A a cum a fost men ionat $n paragraful de mai sus, o idee despre ce va con ineș ț ț

abordarea modelării deja e#istă. 5ezabilitatea acestui tip de abordare a fost afi ată c"nd s0aș

studiat literatura. Au fost găsite abordări diferite, dar de asemenea, i modalită i similare aș ț

modelării. ang i %oso@sOau dezvoltat o abordare a modelării pentru a lua parte la unșstudiu comparativ privind proiectul /--S@ood. !n figura de mai jos, peretele portant fizic

e#istent i diafragmele podelei sunt desenate $n culoarea gri. 2upă cum se poate observa,ș

diafragmele sunt reprezentate de către elementele elastice, care sunt conectate $n mod rigid de

nodurile principale i cele secundare. Arcurile con in toate informa iile privind rigiditateaș ț ț

necesară pentru a ob ine un model suficient de precis. 2e fapt, modelul con ine doar un set deț ț

ecua ii i programare, deoarece este un model matematic numeric.ț ș

4



ang i %oso@sO au aplicat principiul submodelării pentru a ob ine valorile rigidită iiș ț ț

corecte ca o introducere pentru elementele arcuite. rin urmare, modelarea mai amănun ită aț

fost efectuată pe nivelul peretelui portant.

2iafragma orizontală a podelei $n figura = a fost modelată utiliz"nd a a0numitul elementș

nodului de grindă. 3nforma ia privind rigiditatea diafragmelor poate fi implementată $nț

abordarea elementului nod de grindă.

<



)tiliz"nd metode diferite a modelării pentru nivele diferite de scală este o abordare

uzuală. 2ujic i arnic au urmărit această procedurp de modelare. !ntr0un model amnun itș ț

5-M, elementele de fi#are i ancora de str"ngere au fost modela i utiliz"nd arcuri non0lineare.ș ț

-lementele de $ncadrare au fost reprezentate de dimensiuni normale i au fost conectate cuș

balamale plastice. !nveli ul i grinzile au fost modelate utiliz"nd elemente de panou linear ș ș

elastic.



*.2.-etodele Eurocodului + pentru $erifcarea puterii!n -urocodul (/-/0-/ 1+ pot fi alese ' metode analitice pentru calcularea

diafragmelor peretelui portant. Metodele sunt notate ca Metoda A i Metoda >. !n acestș

paragraf, metoda A va fi eviden iată pentru că aceasta este metoda recomandată. Abordareaț

-urocodului poate fi folosită pentru a deriva valoarea proiectării pentru puterea $ncărcării

peretelui $n plan. Metoda este bazată pe puterea proiectării unui singur element de fi#are.

Această putere de proiectare poate fi calculată utiliz"nd ecua iile Vo7ansen ce sunt date $n cod.ț

uterea unui singur element de fi#aree poate fi foloistă pentru a calcula puterea proiectării

unui singur panou de perete, lu"nd $n considerare lă imea panoului, spa iul elementelor deț ț

fi#are i raportul panoului de 7Fl.ș

5v, %d 8 [5i,v, %d

5iv,%d 8 5 f,%d b ic i

S

!n ci raportul 7Fl este inclus, puterea fi#ării poate fi crescut cu un factor de 1,' , din

cauza ac iunii sistemului. & reducere a păr ii mai slabe trebuie să fie calculată, c"nd un $nveliț ț ș

diferit este aplicat, pe ambele păr i ale panoului de perete, această reducere este de :N sauț

9N. anourile perforate cu ferestre sau u i nu contribuie la puterea ansamblării pereteluiș

portant. Adi ional este declarat că tensiunea e#ternă i for ele compresiunii asupra marginilor ț ș ț

panoului trebuie să fie preluate de structura de sprijin.

Capacitatea suficientă de str"ngere trebuie să fie furnizată utiliz"nd ancora de legare

sau $ncărcarea verticală. /ici o regulă nu este ofertiă pentru aspectele rigidită ii ale pereteluiț

sau diafragmelor podelei. !n practică, abordarea stării limite va fi limitată doar la considera iiț

de putere.

*.3.#E#E# +/* -etoda de testare a sti$uiriiuterea de stivuire i rigiditatea panourilor de perete din cadru de lemn poate fi deș

asemenea determinată cu testarea e#perimentală. Standardele testării ciclice sunt disponibile

$n $ntreaga lume. Aceste teste pot fi diferite nu doar din cauza condi iilor limită, ci deț

asemenea procedura de aplicare a $ncărcăturii este deseori diferită. 2e i testele pot fi efectuateș

conform standardelor diferite, cu scopul calculării valoriolor rigidită ii din datele testelor.ț

9



Kestele e#perimentale ale panourilor de perete din cadru de lemn sunt deseori atribuite

cu cercetările institu ionale de către producătorii materialelor de $nveli , precum lacăț ș

standard orientată, lacaj, al, laca de fibră cu densitate medie, lacă de gips.

roducătorii folosesc testele pentru a c" tiga aprobarea te7nică europeană pentru a0 iș ș

vinde produsele pe pia a europeană pentru scopuri structurale. 6alorile puterii preluate dinț

informa ia produsului, $n cele mai multe cazuri, graficele deplasării $ncărcării pot fi folositeț

pentru a deriva valorile rigidită ii.ț

Această informa ie, este aproape niciodată oferită $n informa ia produsului. 2inț ț

literatură, i din ar7iva >oorsma Consultants, graficele deplasării $ncărcăturii au fostș

descoperite pentru un număr de configura ii ale peretelui portant. )tiliz"nd /-/0-/ <,ț

valorile rigidită ii pot fi determinate din datele testelor. Conform /-/0-/ <, rigiditateaț

stivuirii a panoului poate fi calculată din următoarea ecua ieț G

% 8 5 < B 5 '

v< B v'

)nde G 5' este $ncărcarea stivuirii de :,' 5ma#

5< este $ncărcarea stivuirii de :,< 5ma#

6' i 6< este deformarea acestor nivele de $ncărcareș

5ma# este atins c"nd fie panoul se prăbu e te, fie panoul atinge o deforma ie v de 1:: mm,ș ș ț

oricare din ele se $nt"mplă prima.

=



+.0ibliorafeAndreasson, S., ':::. 3SS/ :4<0<; hree7dimensional interaction in stabilisation of

multi7store timber frame building sstems. *icentiate K7esis. *und (S@eden+G *und)niversitO division of structural engineering. K6>?01:19.

Arana, ':11. Ar>ana houts>eletbouJ 7 age7energie7Joningen. 7ttpGFF@@@[email protected] (:90:0':11+.

>anga, V. X Draaf, .d., '::'. 6andboe> 6outs>eletbouJ. 'nd ed. %otterdamG S>% Stic7ting bou@researc7.

>ott, V.L., '::. Iorizontal stiffness of @ood diap7ragms. @irginia Poltechnic Institute

and tate Kni!ersit, Masters t7esis.

>ou@0 en @oningtoezic7t %otterdam, 1=. %ic7tlijnen stabiliteit 7outseletbou@ d.m.v.gipsartonplaten. %otterdam.

Ceccotti, A. X ?aracabeOli, -., '::'. 6alidation of seismic design parameters for @ood0frame s7ear@all sOstems.anadian 0ournal of ci!il engineering , ', pp.<=<0=.

C7ristovasilis, 3.., 5iliatrault, A. X Lanitorul, A., '::9. eismic testing of a full scale

tJo7stor light7frame Jood building . >uffaloG )niversitO at >uffalo.

Conte, A., iazza, M., Sartori, K. X Komasi, %., ':11. 3nfluence of s7eat7ing to framingconnections on mec7anical properties of @ood framed s7ear @alls. ALI&I ;ari 2,11.

2olan, V.2. X Ieine, C.., 19. Monotonic tests of @ood0frame s7ear @alls @it7various openings and base restraint configurations. @irginia Poltechnic Institute and

tate Kni!ersit' &epartment of Mood cience and Forest Products.

2olan, V.2. X Vo7nson, A.C., 1;. Monotonic tests of long s7ear @alls @it7 openings.@irginia Poltechnic Institute and tate Kni!ersit 7 &epartment of Mood cience and

Forests Products.

2ouda, D. X Smit7, 3., '::. Capacities of &S>0s7eated lig7t0frame s7ear0@all panels@it7 or @it7out perforations. Nournal of structural engineering A( , 14(4+, pp.4';0'.

2ouglas, >.?. X SugiOama, I., '::1. erforated s7ear@all design approac7. American

Forest + Paper Association. 2ujic, >., Aic7er, S. X arnic, %., '::;. esting of Jooden

Jall panels appling realistic boundar conditions.ortland (&regon+G Lorld conferenc on timber engineering (LCK- '::;+.

http://www.bouwsite.be/





2ujic, >., ?lobcar, S. X arnic, %., '::;. 3nfluence of openings on s7ear capacitO of masivecross0laminated @ooden @alls. International Jor>shop on O(arthua>e engineering on

timber structuresO , Coimbra(ortugal+, pp.1:01=.

2ujic, >. X arnic, %., '::'. 3nfluence of vertical load on lateral resistane of timber0frames @alls. International council for research and inno!ation in building and

construction 7 Mor>ing commission M1< imber tructures, pp.C3>0L1=F4010<.

2ujic, >. X arnic, %., '::4. Comparison of 7Osteresis responses of different s7eating toframing joints., '::4.

5al, %.I. X 3tani, %.T., 1=. 5inite element modeling of @ood diap7ragms. Nournal of

tructural (ngineering , 11(4+, pp.<40.

5osc7i, %.&., 19<. *oad0slip c7aracteristics of nails. Mood cience, 9(1+, pp.;09;.Dir7ammar, ).A., >ovim, /.3. X ?Zllsner, >., '::<. C7aracteristics of s7eat7ing0to0timber joints in @ood s7ear @alls. Morld conference on timber engineering M(

2,,4 , =, pp.1;09:.

Ie, M., *am, 5. X 5osc7i, %.&., '::1. Modeling t7ree0dimensional timber lig7t0frame buildings. Nournal of structural engineering , 1'9(=+, pp.:1014.

Vorissen, A., 1=. 2ouble s7ear timber connections @it7 do@el tOpe fasteners. Ph&7thesis

&elft Kni!ersit of echnolog.

?Zllsner, >., 1=<. Panels as Jind7bracing elements in timber7framed Jalls 7 Mood

echnolog 8eport Lr% ) . Stoc7olmG KrZteniCentrum.

?Zllsner, >. X Dir7ammar, ).A., '::. lastic models for analOsis of fullO anc7ored lig7t0frame timber s7ear @alls.

(ngineering structures, 41(:4+, pp.'1910=1.

?Zllsner, >. X *am, 5., 1. 2ip7ragms and s7ear @alls. 3n I.V. >la\, %. D]rlac7er X D.Stec, eds. (P 3: 6ol.bauJer>e nach (urocode ): grundlagen' entJic>lungen'

ergQn.ungen. 2YsseldorfG 5ac7verlag Iolz. p.1F14.

?aracabeOli, -. X Ceccotti, A., 1;. ^uasi0static reversed0cOclic testing of nailed joints.>ordeau#, 1;.

?asal, >., Collins, M.S., aevere, . X 5oliente, D.C., '::<. 2esign models of lig7tframe @ood buildings under laterl loads. Nournal of tructural (ngineering A( ,14:(=+, pp.1';4091.

?essel, M.I. X ?ammer, K.z., '::. %Zumlic7es Kragver7alten me7rgesc7ossiger DebZudein Iolztafelbauart.

;auingenieur , (maO+.

;:



?essel, M.I. X Sandau@0Lietfeldt, M., '::<. Lood panels @it7 t7in lo@ buclingresistance s7eeting. Morld conference on timber engineering M( 2,,4, =, pp.;<40<9.

?omatsu, ?., I@ang, ?.I. X 3tou, T., 1. Static cOclic lateral loading tests on nailed

plO@ood s7ear @alls. Draz, 1.

?uilen, V.L.D.v.d., '::=. Creep of timber joints. 6(89L , 4(=+, pp.1440;.

*eic7ti, %., Anderson, -., Sutt, -. X %oso@sO, 2., '::;. S7eat7ing nail bending0Oieldstrengt7 0 %ole in s7ear@all performance. Morld onference on imber (ngineering M( .

*IK *abor fYr Iolztec7ni 0 5ac7bereic7 >auingenieurs@esen Iildes7eim, '0:=0'::'. ;ericht ,1/P1,,2. 1=1=:t7 ed. Arc7ive >oorsma projectnr. :;< (?nauf+G3ndustriegruppe Dipsartonplatten 3DD im >undesverband der Dips0 und

Dipsbauplattenindustrie 2armstadt.McCutc7eon, L.V., 1=. %acing deformations in @ood s7ear @alls. Nournal of

structural engineering A( , 111('+, pp.'90;.

/AI> %esearc7 Center 3nc., '::. Full7scale tensile and shear Jall performance

testing of light7frame Jall assemblies sheathed Jith Mindstorm 9; panels. Kest report.)pper MarlboroG /AI> %esearc7 Center 3nc. /orbord Lindstorm &S>.

/AI> %esearc7 Center, '::4. ight7frame Jood shear Jalls Jith !arious o!erturning

restraints. '::4rd ed. )pper MarlboroG /AI> %esearc7 Center

/aajima, S., '::1. K7e effect of t7e moisture content on t7e performance of t7e s7ear@alls. I;7M1< International council for research and inno!ation in building and

construction 7 Jor>ing commission J1< 7 timber structures, C3>0L1=F4<010'.

/aajima, S. X &abe, M., '::<. -ffects of drO and 7umid cOclic climate on t7e performance of nail joints and s7ear @alls. M( 2,,4 Morld conference on timber

engineering ahti "Finland$, pp.1190''.

/i, C., S7im, ?. X ?aracabeOli, -., ':1:. Performance of braced Jalls under !arious

boundar conditions. Krentino (3talO+G Lorld conference on timber engineering (LCK-

':1:+.

/i, C., S7im, ?. X ?aracabeOli, -., ':1:. erformance of braced @alls under various boundarO conditions. Morld onference on imber (ngineering M( 2,1,.

ang, L.C. X %oso@sO, 2.6., ':1:. >eam0spring model for timber diap7ragm and s7ear@alls. tructures and ;uildings 7 Proceedings of the Institution of i!il (ngineers, (1;4(S><++, pp.''90<<.

%ic7ard, /., 2audeville, *., rion, I. X *am, 5., '::'. Kimber s7ear @alls @it7 large

openings 0 e#perimental and numerical prediction of t7e structural be7aviour. anadian 0ournal of ci!il engineering , ', pp.9140'<.

;1



%ot7o >laas DmbI %ot7ofi#ing, :90:<0':1:. PrRfbericht Lr% 1,11) @ersuche .ur

Kntersuchung des trag7 und !erformungs!erhaltens !on !erbindungen mit G6 hold7doJn7

!erbindern 8othofiing M6 <,/2,. ?3K ?arlsru7er 3nstitut fYr Kec7nologieG %ot7o >laasDmbI.

%ot7oblaas DmbI, n.d. Information on 8othoblaas M6 angle brac>et hold7doJn de!ice.DenerouslO provided bO 3ng. 5abio 6erber from %ot7oblaas DmbI.

Saleniovic7, A.V., ':::. he rac>ing performance of light7frame shear Jalls. 2issertation.>lacsburgG 5acultO of t7e 6irginia olOtec7nic 3nstitute and State )niversitO.

Saleniovic7, A.V. X 2olan, V.2., '::4. K7e racing performance of s7ear @alls @it7 variousaspect ratios 0 part 1 0 monotonic tests of fullO anc7ored @alls. Forest products 0ournal ,4(1:+, pp.;094.

Sin7a, A. X Dupta, %., '::. Strain distribution in &S> and DL> in @ood0frame s7ear@alls. Nournal of structural engineering A( , 14(;+, pp.;;;09.

Songlai, C., C7engmou, 5. X Vinglong, ., ':1:. -#perimental studO on full0scale lig7tframe @ood 7ouse under lateral load. Nournal of structural engineering A( , 14;(9+,

pp.=:01'.

6essbO, V., ?Zllsner, >. X &lsson, A., '::=. Influence on initial gap betJeen timber

members on stiffness and capacit of shear Jalls. MiOazaiG Lorld conference ontimber engineering (LCK- '::=+.

6IK 6ersuc7sanstalt fur 7olz0 und trocenbau 2armstad, 1:0:;0'::'. PrRfung P71</47

,2/6e. 1:t7 ed. Arc7ive >oorsma Consultants projectnr. :;<G 5irma %igips DmbI.

6IK 6ersuc7sanstalt fur 7olz0 und trocenbau 2armstad, '0:0'::'. PrRfbericht P7

1</37,2/6e. 1:t7 ed. Arc7ive >oorsma Consultants projectnr. :;<G 5irma %igipsDmbI 2Ysseldorf.

6IK 6ersuc7sanstalt fur 7olz0 und trocenbau 2armstadt, :<01:0'::1. PrRfbericht P7

1</27,1/6e. 1:t7 ed. Arc7ive >oorsma Consultants projectnr. :;<G 5irma %igips

DmbI 2Ysseldorf.6IK 6ersuc7sanstalt fur 7olz0 und trocenbau 2armstadt, 1;0:'0':::. PrRfbericht P7

1</17,,/6e. 1't7 ed. Arc7ive >oorsma Consultants projectnr. :;<G 5irma %igipsDmbI 2Ysseldorf.

Tasumura, M., 11. eismic beha!ior of Jood7framed shear Jalls I;7M1</2471)73.&#fordG C3> @oring commission L1= 0 timber structures.

Tasumura, M. X ?aracabeOli, -., '::9. International standard de!elopment for lateral load

test method for shear Jalls I;7M1</4,71)7). >ledG C3> @oring commission @1= 0 timber

structures.

;'



Tasumura, M. X ?a@ai, /., 19. -valuation of @ood framed s7ear @alls subjected tolateral load. 6ancouver, 19.

;4



;<



.

constructii.doc

Documents

Transcript of constructii.doc