GRUPUL ŞCOLAR „ NICOLAE BALCESCU” OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ

NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: CONSTRUCTII DIN BETON ARMAT

ÎNDRUMĂTOR: Prof. Niculescu Emilia

Elev: Clasa: a XII a

2008 _ 2009

1

2

I. ARGUMENT

Betonul armat este un material în care se reunesc rezistenţa la compresiune a pietrei naturale şi rezistenţa la întindere a oţelului, având totuşi trasaturi caracteristice faţa de cele două materiale,

Betonul şi betonul armat au o vastă utilizare în practica datorită avantajelor sale: durabilitate mare, rezistenţa la foc şi coroziune atmosferica, comportare buna sub încărcări statice şi dinamice realizare cu materiale locale (nisip, pietriş, piatra sparta).

În construcţii, betonul şi betonul armat se utilizează sub următoarele forme: beton monolit, elemente prefabricate si elemente din beton precomprimate.

Betonul monolit este turnat direct pe şantier în cofraje (tipare) realizându-se structurile de rezistenţă ale construcţiilor (stâlpi, grinzi, planşee) precum şi lucrări masive (baraje, fundaţii de maşini, ziduri de sprijin), lucrărilor speciale (rezervoare, silozuri, acoperişuri din plăci curbe subţiri) sau lucrări de arta (poduri, viaducte, tuneluri) fără a necesita lucrări de îmbinare ulterioare.

Elementele prefabricate din beton se executa în unităţi specializate sau în poligoane de şantier, în tot timpul anului, pe şantier realizându-se doar lucrări de montaj, îmbinare şi monolitizare ale structurilor sau ale elementelor de închidere şi compartimentare.

Din elemente prefabricate se pot realiza: fundaţii, stâlpi, grinzi, planşee (plăci), elemente de acoperiş, etc.

Betoanele sunt produse artificiale cu aspect de conglomerat care se obţin în urma întăririi unor amestecuri bine omogenizate de liant, apă şi agregate, eventual aditivi. Amestecul de liant şi apă formează o pastă care, în urma unor procese fizico-chimice, se întăreşte transformându-se într-o substanţă solidă care leagă între ele granulele de agregat, dând astfel caracterul de monolit al betonului. Betonul este foarte rezistent la compresiune. Pentru rezistenţa la solicitări dinamice se armează cu fier. În industria construcţiilor, betonul, şi în special cel armat şi precomprimat, reprezintă principalul material de construcţii, folosit la structuri, datorită avantajelor pe care le are: durabilitate, executarea elementelor de contrucţii sub orice formă, rezistenţă la foc, caracterul monolit şi masivitatea construcţiilor, costul redus.

Acest lucru face ca betoanele să fie materiale foarte variate în ce priveşte proprietăţile lor tehnice, modul de fabricare şi punere în lucru. În funcţie de modul de armare se clasifică în:

• beton cu armătura flexibilă; • beton cu armătura rigidă; • beton precomprimat.

3

II. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE DIN BETON ŞI BETON ARMAT

1. FUNDATII

Fundatiile sunt elemente de constructie de rezistenta situate sub nivelul terenului natural ,prin intermediul carora se transmit terenului de fundare incarcarile care actioneaza asupra constructiei si incarcarea lor proprie , astfel ca presiunea efectiva pe talpa fundatiilor sa nu depaseasca presiunea admisibila a terenului de fundare , iar tasarile care rezulta sa poata fi suportate de constructie .

1.1. FUNDATII DE SUPRAFATA

Acestea pot fi : -fundatii rigide ,solicitate la compresiune , continue sau izolate , executate din piatra naturala , beton simplu , beton ciclopian ; -fundatii elastice , continue sau rigide , executate din beton armat .

1.1.1.FUNDATII SUB PERETI

Fundatii continue rigide -se executa din beton simplu sau beton ciclopian ; -in sectiune transversala pot avea forma dreptunghiulara , cu evazari , in trepte; Fundatii continui din beton simplu sub pereti interiori din zidarie , la constructii fara subsol

4

Fundatie continua sub pereti din beton armat (diafragme) Fundatie exterioara la

constructie fara subsol

Fundatii rigide sub ziduri la constructii cu subsol

5

Fundatii continue elastice sub ziduri

1.1.2. FUNDATII SUB STALPI

Sub stalpi se pot realiza : -fundatii izolate ; -fundatii continui dispuse pe o directie ,sub siruri de stalpi ; -fundatii pe talpi incrucisate; -radier general.

Fundatii izolate sub stalpi

Fundatie rigida , izolata cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat

6

Fundatii elastice izolate sub stalpi

Fundatii prefabricate

Talpi prefabricate pentru fundatii realizate din beton simplu

Talpi prefabricate pentru fundatii realizate din beton armat

Fundatie pahar pentru stalpi prefabricati 1. Stalp prefabricat 2. Fundatie pahar 3. Beton de monolitizare 4. Mortar de poza

7

Fundatii continue sub stalpi

Fundatie elastica cu grinzi (talpi) incrucisate

Fundatie elastica de tip b grinda (talpa)continua su

stalpi

Radier cu grinzi Radier ciuperca

8

1.2. FUNDATII DE ADANCIME

Fundatii pe piloti din beton armat prefabricat

2. PERETI DIN BETON ARMAT

2.1. IT

Peretii din bet e) si prezintă o seria întreaga de avantaje cum ar fi:

u care sunt folosiţi la clădiri cu multe niveluri; e dintre pereţii longitudinali si cei transversali, precum si cele dintre pereţi

sunt: i in

structura p

ât cu masuri speciale pentru a evita îngheţarea betonului

PEREŢI DIN BETON ARMAT MONOL

on monolit sunt in general pereţi structurali (diafragm

-durabilitate mare; -capacitate portanta mare. motiv pentr-îmbinările monolitsi plansee, asigura conlucrarea spaţiala a structurii clădirii, -tehnologia de execuţie permite realizarea lor mai rapida decât a pereţilor din zidărie;

• Dezavantajele pereţilor din beton armat monolit- betonul are o rezistenta termica redusa, ceea ce necesita prevederea unei termoizolati

ereţilor exteriori; -procesele umede necesare punerii in opera a betonului, nu permit turnarea pereţilor in perioadele reci ale anului decproaspăt, -necesita consum mare de cofraje

9

Alcătuirea pereţilor din beton monolit.

Pereţii interiori se realizează din beton cu grosimea determinata de condiţiile de rezistenta si stabili esitatea de a asigura rezemarea planseelor. dar nu mai puţin de 14 cm Betonul folosit este de clasa Bc20. .

-pe lalt de izol-pereţi ş, stratul al treilea având funcţiunea de

nt se executa din beton de aceeaşi calitate ca si pereţii structurali interiori din

n blocuri ceramice cu goluri, polistiren expandat, pasla sau

e

Elemente de armare a diafragmelor din beton armat monolit Armatura unei diafragme se diferentiaza in doua categorii : -armaturi in in dente sau lase sudate , dispuse paralel in imediata vecinatate a celor doua fete ale peretelui la circa ,5cm

lizeaza in diafragme pentru usi , ferestre slabesc rezistenta diafragmei ,

eaza buiandrugi (rigle de cuplare) , se armeaza cu carcase preasamblate.

tate, de cerinţele de izolare fonica si de nec

Bc30 iar arătura este din OB37. PC52 sau STNB. La pereţii exteriori se impune introducerea unei termoizolatii, datorita rezistentei termice mici pe care o are betonul Se pot distinge doua structuri obişnuite pentru pereţii exteriori :

reţi cu structura in doua straturi, unul din straturi având funcţiunea de rezistenta si celaare termica, cu structura in trei straturi, tip sandvi

protecţie a stratului termoizolant Stratul porta

si având aceeaşi grosime minima de 14…15 cm Stratul termoizolant se executaplaci sau fasii din BC A divata minerala Grosimea stratului termoizolant rezulta după o dimensionare termica, in funcţie de zona-climatica, cerinţele de confort interior si materialul utilizat. Stratul dprotecţie se realizează din beton cu grosimea de 5...7 cm. Legătura dintre cele doua straturi de beton (cel de rezistenta si cel de protecţie) se face cu ajutorul unor agrafe matalice din otel inoxidabil.

ima diafragmei (in camp)alcatuita din doua plase din bare indepenp1 de acestea . -armaturi in extremitatile diafragmei (bulbi), care se prezinta sub forma de carcase spatiale preconfectionate . Golurile care se reaasfel se impune intarirea cu armaturi suplimentare in zona golurilor.Partile superioare ale golurilor care form

10

2.2. PERETI DIN BETON ARMAT PREFABRICAT Folosirea panourilor prefabricate are drept scop obţinerea unui grad mai ridicat de industrializare a lucrărilor de şantier Pentru pereţii interiori, in mod curent se utilizează refabricatele de tip panouri plane, cu dimensiuni de camera, dar si clemente spaţiale (cabine

sanitare spaţiale). al elementelor refabricate plane, de tip panou, având dimensiunile corelate cu dimensiunile camerelor in

uni

e

die.Panourile entru pereti interiori pot fi pline sau cu goluri pentru usa .

Pentru realizarea unor provocate de actiunea carcarilor orizontale , fetele laterale ale panourilor sunt profilate (cu alveole sau praguri )in

n conformitate cu necesitatile e

rmare

ri

primul rand conditiile de izolare termica si sa fie dupa caz elemente structurale au numai cu rol de inchidere :

-panouri intr-un singur strat di se(granulit ,zgura expandata

pPentru pereţii exteriori, cazul cel mai des întâlnit este acela

pplanul faţadei, dar exista si soluţii constructive in care se utilizează prefabricate de dimensimai mici sub forma de panouri-spalet sau panouri-parapet. Cea mai larga utilizare a panourilor mari este in cadrul clădirilor integral prefabricate.

Pereti interiori din panouri mari

Acesti pereti se utilizeaza la cladiri integral prefabricate cu structura in diafragm.Sunt panouri prefabricate monostrat, realizate din beton greu sau cu greutate mep

imbinari capabile sa preia eforturileindiferite forme si dimensiuni , stabilite in functie de modul de armare a panoului si a imbinarilor , de tipul imbinarilor , de marimea eforturilor. Armarea panourilor de pereti interiori se realizeaza irezultate din calculul de ansamblu al structurii.Armatura se dispune fie in plan median , ficatre cele doua fete ale panoului , cea de a doua solutie fiind obligatorie la cladirile cu peste cinci niveluri .Principalele variante de armare a panourilor constau in : -armare generala cu plase sudate din STNB. -a locala cu carcase confectionate , din OB37 sauPC52. Conturul panourilor, precum si marginile golurilor de usa se bordeaza cu armatura din bare izolate sau carcase sudate , iar deasupra golurilor pentru usi se realizeaza armatura tipica de buiandrug.

Pereti exteriori din panori ma Se pot deosebi mai multe modalitati de alcatuire a panourilor exterioare ,care sa satisfaca in s

n betoane usoare cu agregate poroa);

11

-panouri cu structura cheson , in doua straturi , formate dintr-o retea de nervuri cu placa constituie elementul de rezistenta .Stratul termoizolant se poate realiza din corpuri prefabricate din beton usor , sau

,care

beton usor turnat intre ele si peste nervuri ;

oane compacte Bc20…Bc25, iar ca termoizolatie vata sau panza minerala , polistiren

Bc25, care e si marimi.

dere

avantajelor pe care le oferă: capacitate portantă mare şi comportare bună la acţiunea încărcărilor concentrate sau

dinamice; comportare bună la acţiunea încărcărilor orizontale (vânt, seism); pos rmă geometrică în plan şi cu orice fel de distribuţie a

şi cheltuieli reduse de întreţinere;

anşeele din beton armat se pot

nergofage;

-panouri sandvis cu structura in trei straturi .Pentru elementul de rezistenta se folosesc betexpandat , BCA, spuma poliuretanica , sticla spongioasa , etc; -structuri nervurate , formate dintr-o retea de nervuri din betoane compacte Bc20…inglobeaza corpuri termoizolante (corpuri ceramice )cu goluri de diferite form Panourile sandvis sunt concepute fie ca elemente structurale , fie avand rol inchiin cazul cladirilor cu structura pe diafragme din beton armat monolit.

3. PLANSEE DIN BETON ARMAT

• Betonul armat este materialul cel mai utilizat la execuţia planşeelor, datorită

asigură o bună rigiditate de ansamblu a structurii; ibilitatea de a realiza orice fo

elementelor portante (pereţi sau stâlpi}; durabilitate

sunt incombustibile • Dintre dezavantajele majore pe care le prezintă pl

enumera următoarele: greutate proprie mare;

izolare termică şi fonică deficitară; utilizează materiale e

imposibilitatea reciclării

12

Funcţie de tehnologia de execuţie, planşeele din beton armat pot fi executate:

te în fabrici sau ateliere specializate, transportate, ntier (prefabricate);

în soluţie parţial prefabricată completată cu o suprabetonare turnată la faţa locului

Aceexploat

tilizarea acestor plansee este indicata la cl ri variate; in cazul deschiderilor si încărcărilor mari la nivelul planseelor;

m si zul solicitărilor dinamice (vibraţii, trepidaţii, şocuri),

nseului a unor goluri mari sau numeroase,

Av

ale ale

ismului; planseele se comporta ca diafragme orizontale rigide, asigurând preluarea si

le (vânt. seism) si conferă o mare

i rezolvări de ordin arhitectural, Dezava

ai mari, comparativ cu

dependenta execuţiei de condiţiile meteorologice

tica se reali tuiri :

re lucrează static după una sau au pe riglele cadrelor;

• din elemente diferite st anume; placi si grinzi de susţinere in câmpul plăcii

aci care lucrează static pe doua direcţii si sunt

integral pe şantier (monolite); din elemente prefabricate executa

manipulate, montate pe şa

(mixte).

3.1. PLANŞEE DIN BETON ARMAT EXECUTATE MONOLIT

ste plansee se realizează integral pe şantier prin turnarea lor in poziţia definitiva de are

Uădiri unicat precum si la clădiri cu forme in plan neregulate si deschide

in cazul in care la nivelul planseelor acţionează încărcări concentrate mari, precuin ca

in cazul existentei la nivelul pla la clădiri amplasate in zone seismice.

antajele planseelor din beton armat monolit sunt. capacitatea de a prelua solicitări mari, statice si dinamice;

conlucrarea foarte buna pe care o realizează cu elementele structurale verticclădirii (pereţi, stâlpi) datorita monolit

repartizarea foarte buna a încărcărilor orizontarigiditate de ansamblu structurii de rezistenta a clădirii;

au durabilitate mare si nu necesita costuri mari de intretinere; oferă posibilităţi largi de alcătuire constructiva s

ntajele planseelor din beton armat monolit constau din: durata de execuţie si consumul de manopera pe şantier mvariantele prefabricate;

necesitatea consumului ridicat de cofraje si susţineri;

Planseele monolite din beton armat, in funcţie de forma geometrica si schema stazează in următoarele alcă

• din elemente identice geometric; placi plane cadoua direcţii si reazama pe pereţi portanţi s

dispuse pe una sau doua direcţii; • din elemente identice: pl

rezemate numai pe stâlpi

13

Plansee din placi de beton armat monolit

Acesta plansee se utilizează la clădiri cu valori ale încărcărilor la nivelul planseelor mici si medii (clădiri de locuit in special) si cu distante intre pereţii de rezistenta sau riglele cadrelor de maximum 5….6 m.La clădirile cu pereţi portanţi din zidărie., plăcile reazemă pe pereţi prin intermediul centurilor. Avantajele pe care le oferă aceste plansee sunt:

• asigura un tavan plan, deci finisajele sunt minime; • necesita cofraje si susţineri simple; • traseele pentru instalaţii sunt simple si uşor de realizat;

14

• au greutate proprie relativ redusa; • au o comportare mecanica buna

Dezavantajele acestor tipuri de plansee sunt legate de: • limitarea deschiderilor si încărcărilor comparativ cu alte tipuri de plansee monolit; • rigiditatea relativ scăzuta fata de celelalte tipuri de plansee din beton armat monolit, • nu se recomanda a se folosi in cazul Încărcărilor concentrate mari si a celor cu caracter

dinamic, precum si in cazul in care in planseu sunt necesare goluri mari.

Plansee cu nervuri dese

Sunt alcătuite din placi continue de grosime constanta si nervuri dese (la maximum 70 cm. distanta) dispuse pe o singura direcţie. Se pot realiza cu nervurile aparente sau cu nervurile mascate cu un tavan fals. In cazul in care se realizează tavanul fals, intre nervuri sunt aşezate corpuri de umplutura cu goluri din materiale ceramice sau din materiale uşoare Aceste corpuri de umplutura sporesc gradul de izolare fonica si simplifica execuţia cofrajului Avantajele pe care le prezintă aceste plansee sunt:

• aspectul arhitectural placul; • permit folosirea cofrajelor de inventar metalice sau din mase plastice armate, cu grad

ridicat de refolosire, care elimina finisajele tavanului; • preiau uşor incarcari concentrate din pereţi despărţitori; • in varianta cu tavan fals se pot masca cu uşurinţa instalaţiile.

Dezavantajele acestor plansee constau din: • comportarea necorespunzatoare in cazul solicitărilor dinamice (trepidaţii, şocuri)

datorita faptului ca prezintă o diferenţa apreciabila de rigiditate pe cele doua direcţii; • au greutate proprie mare; • descărcarea planseului se concentrează pe elementele de reazem ale nervurilor

(descărcare pe doua laturi ale planseului). • rigiditatea in plan orizontal este mai mare pe direcţia nervurilor, motiv pentru care se

recomanda dispunerea lor pe direcţie transversala clădirii;

15

Avantajele planseelor casetate sunt următoarele:

• aspect estetic superior comparativ cu celelalte tipuri de plansee din beton; • inaltimea de construcţie este mai mica decât in cazul planseelor cu grinzi principale si

grinzi secundare. • capacitate buna de preluare a incarcarilor concentrate (pozitia pereţilor

despărţitori sau a eventualelor sarcini concentrate este necondiţionata); • rigiditate buna pe ambele direcţii ale planseului; • descărcarea este aproximativ uniforma pe toate elementele de susţinere adiacente

ale planseului Dezavantajele acestui tip de plansee sunt:

• au consum ridicat de beton; • greutate proprie mare; • manopera este deosebit de ridicata si necesita personal cu calificare inalta; • execuţia pretenţioasa atât la realizarea planseului ca element structural cat si la

aplicarea finisajelor, • consumul de cofraje este mare, dar prin folosirea cofrajelor de inventar (care au forma

unor cutii intoarse cu colturi rotunjite, executate din metal sau mase plastice armate) se asigura un grad ridicat de refolosire a acestora iar calitatea finisării tavanului creste;

• sunt mai costisitoare decât planseele cu grinzi principale si secundare.

16

Plansee din placi, grinzi secundare si grinzi principale.

Avantajele acestor tipuri de plansee sunt: - au capacitate portanta foarte mare suportând incarcari mari si acoperind deschideri largi, - sunt foarte rigide pe ambele direcţii; - nu condiţionează poziţionarea pereţilor despărţitori sau a sarcinilor concentrate mari pe suprafaţa plăcii; - se pot realiza in placa goluri cu dimensiuni mari; Dezavantajele constau din:

- greutate proprie mare; - consum de cofraje si esafodaje ridicat; - aspect arhitectural nu prea placut ; - prezinta o suprafata mare a tavanului ce necesita finisaje importante; - descarcarea planseului prin grinzile principale se face concentrat pe elementele

verticale .

3.2. PLANSEE DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON ARMAT

Avantajelor utilizarii planseelor prefabricate : • lucrările pe şantier sunt mult reduse; • se realizează prefinisarea in fabrica deci o calitate mai buna; • darea in exploatare este mai rapida, • dependenta execuţiei de condiţiile atmosferice este mult mai redusa decât in cazul

realizării planseelor in soluţie monolit Dezavantajele utilizării planseelor prefabricate sunt:

• pierderea parţiala a monolitismului si al rigidităţii, comparativ cu planseele din beton armat monolit,

• lucrările pe şantier sunt mai reduse ca volum, dar mai pretenţioase ca precizie si calitate privind pozarea, fixarea, monolitizarea etc;

17

• dificultăţi privind transportul si montajul; • costurile de transport mult crescute in ultimul timp; • necesita spatii de manipulare si depozitare pe şantier; • elementele prefabricate se pot utiliza numai la clădiri modulate ca deschideri.

18

19

20

4. STÂLPI DIN BETON ARMAT

Stâlpii din beton armat au un domeniu vast de utilizare, fiind prezenţi ia aproape toate tipurile de structuri curente sau speciale din beton armat; se pot realiza prin turnarea betonului la faţa locului (monolit) sau prin prefabricare. Stâlpii clădirilor civile şi industriale realizaţi monolit au, in general, secţiunea transversală de formă pătrată sau dreptunghiulară şi mai rar in formă de T, I, circulara sau poligonala. Stalpii prefabricati ,pentru a avea greutate cât mai redusă, au secţiunea transversală 'sub formă de T, I, tubulară sau compusă (cu goluri, cu zăbrele etc).

5. GRINZI DIN BETON ARMAT Grinzile din beton armat sunt elemente de rezistenta orizontale sau inclinate solicitate la incovoiere simpla. Pot fi realizati monolit sau prefabricat . In raport cu pozitia in cladire pot fi principale sau secundare .

21

6. SCARI DIN BETON ARMAT Betonul este elementul preferential pentru executatrea scarilor .Scarile din beton armat pot fi executate monolit sau prefabricat. Scara de beton armat transmite sarcinile spre structura de rezistența a cladirii , prin intermediul casei scarilor. Rampa scarii din beton armat monolit este o dala rezemata longitudinal, descarcandu-se pe podeste sau rezemata transversal si transmitand sarcinile pe pere]ii longitudinali sau pe grinzile de vang. Scari din beton armat prefabricat.sunt alcatuite din :

• trepte prefabricate independente; • trepte, contratrepte si grinzi de vang; • rampa si semipodest prefabricat

Scara din beton armat monolit Scara din beton armat monolit

22

III. STRUCTURI DIN BETON ARMAT

Sistemele constructive ale structurilor de rezistenţă utilizate la clădirile civile sunt:

- structuri de rezistenţa cu pereţi portanţi (diafragme); - sisteme structurale în cadre; - sisteme structurale mixte şi combinate.

Structura de rezistenta cu schelet in cadre de beton armat

• 1.stalpi • 2.grinda(rigla)

principala • 3.grinda(rigla) • 4.perete de

umplutura din caramida

• 5.plansee • 6.grinda de fundatie • 7.talpa fundatiei • 8.cadre transversale • 9.cadre longitudinale

IV. BIBLIOGRAFIE

• Construcţii. Elemente generale pentru cadastru. Gabriela Ecaterina Proca. Editura Matrix Rom Bucureşti. 2002.

• Construcţii. Subansambluri constructive. Mirel Florin Delia. Editura Matrix Rom. Bucureşti. 2004.

• Construcţii. Alcătuiri constructive ale principalelor subansambluri. Mihai Manole. Editura Matrix Rom Bucureşti. 2001.

• Cum concepem construcţiile civile. Alexandru Ciornei. Editura Junimea. • Ghid pentru autorizare, execuţie şi recepţia locuinţelor proprietate personală. Asociaţia

Femina 2000. Piatra Neamţ. Martie 2004.

23

V. ANEXA _IMAGINI

PERETI BETON ARMAT

24

Fundatii prefabricate_pahar

Structura rezistenta in cadre : stalpi, grinzi si plansee monolite

25

Grinzi prefabricate

CUPRINS Pag.

I. ARGUMENT…………………………………………………………………… 3 II . ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE DIN BETON ŞI BETON ARMAT ……….4 1. FUNDATII. ……………………………………………………………………… 4 1.1. FUNDATII DE SUPRAFATA………………………………………………………. 4 1.1.1.FUNDATII SUB PERETI……………………………………………………………...4 1.1.2. FUNDATII SUB STALPI…………………………………………………………… .6 1.2. FUNDATII DE ADANCIME ………………………………………………………… 9

2. PERETI DIN BETON ARMAT …………………………………………………..9 2.1. PEREŢI DIN BETON ARMAT MONOLIT ……………………………………………9 2.2. PERETI DIN BETON ARMAT PREFABRICAT ......................................................... 11

3. PLANSEE DIN BETON ARMAT …………………………………………… ..12 3.1. PLANŞEE DIN BETON ARMAT EXECUTATE MONOLIT ………………………...13 3.2. PLANSEE DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON ARMAT ……… ….. 17

4. STÂLPI DIN BETON ARMAT …………………………………………………. 21 5. GRINZI DIN BETON ARMAT …………………………………………………..21 6. SCARI DIN BETON ARMAT …………………………………………… …...22

III. STRUCTURI DIN BETON ARMAT ……………………………………………. .23 IV. BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………….. 23 V. ANEXA _IMAGINI ……………………………………………………………… .24

26