Constitutiile

Primul asezamant constitutional poate fi considerat regulamentul organic legiferat in ani 1831-1832 in cele doua principate romane. Prin intermediul sau se introduceau principiile unei conduceri moderne.

In timpul revolutiei de la 1848 documentele programatice emise la Iasi, Blaj si Islaz pot di considerate initiative constitutiionale chiar proclamatia de la Izlaz, cu cele 21 de articole poate fi considerata o adevarata constitutie pentru Tara Romaneasca in perioada guvernarii revolutioanere din lunile iulie si septembrie 1848.\

Abia in 1858 se impune principatelor de catre puterile garante o noua constitutie cu nuele de Conventia de la Paris. Aceasta fata de regulamentul organic abrograt introducea pentru prima data egalitatea deplina intre cetateni, eliminand privilegiile boieresti.

Prima constitutie interna romaneasca va fi promulgata la 1 iulie 1866 de catre noul domnitor Carol I de Coventoler. Prin aceasta constitutie se stabilesc principiile unei guvernarii democratice: separarea puterilor in stat, suveranitatea poporului, resoinsabilitatea ministeriala si cel al drepturilor si libertatile cetatenesti.

Forma de guvernamant era monarhia constitutionala in linie directa masculina. Pentru prina data constitutia stabileste numele tarii, ca fiind Romania.

Prin articolul 7 se preciza ca cetatenia se acorda doar crestinilor. Articolul 9 stabilea ca proprietatea este sacra si inviolabila. Iar dreptul de vot era declarat censitar prin articolul 19. Romania acorda dreptul de azil politic. Se acordau largi drepturi si libertati cetatenesti.

Aceasta constitutie a avut drept model constitutia belgiana de la 1831, dar a fost adaptata specificului national.

Separarea puterilor in stat era facuta astfel:

- puterea executiva – o detinea regele dar era executata de catre guvern, potribit

principiului: „Regele conduce dar nu guverneaza.”Regele (domnitorul) pastra totusi cateva atributii esentiale:

o era seful statuluio comandantul suprem al armateio numea si revoca ministrio convoca si dizolva parlamentulo putea incheia conventii internationaleo acorda distinctii si decoratiio acorda omnistie sau gratiere

- puterea legislativa– formata din 2 camere: senat si parlament– avea drept de control asupra guvernului prin „interpelari” si „vot de

blam”.

- puterea judecatoreasca – era reprezentata de instanta cea mai inalta, fiind Inalta Curte de

Casatie si Justitie

Aceasta constitutie va functiona pana in 1923, fiind schimbata in 1884 si in 1917.

Constitutia din 1923Marea unire de la 1918 genereaza serioase schimbar de ordin teritorial, economic,

etnic, un nou cadru social-politic incat revizuirea constitutiei ear absolut necesara. Acest lucru se facuse in 1918 prin introducerea votului universal, iar la 1917 prin modificarea articolului 9, referitor la proprietate. Se impunea chiar elaborarea unei noi constitutii.

In 1923, la 29 martie, este publicata noua constitutie pe baza unui proiect al PNL. Sistematizata in titluri si 134 de articole, constitutia pastra 76 de articole din cea de la 1866, si le modifica pe celelalte. Astfel se pastreaza principiul separarii puterilor in stat, de asemenea forma de guvernamant. Regatul roman era declarat stat national unitar indivizibil inalienabil. Puterea apartinea natiunii, doar ca proprietatea era sonsiderata ca indeplinind o functie sociala. Datorita acestui articol a fost posibila reforma agrara din 1921, deoarece permitea exproprierea marilor mosii. Regimul politic era declarat unul democratic. Prin constitutie se introducea dreptul de vot universal insa erau exceptati de la vot femeile, magistratii si ofiterii. Varsta de vot era la 21 de ani

Se pastrau largi libertati si drepturi cetatenesti: egalitatea in fata legii; libertatea cunostiintei si invatamantului; libertatea presei; libertatea individului.

Importanta acestei constitutii a asigurat functionarea unui regim democratic in Romania, in perioada interbelica, fiind una dintre cele mai avansate constitutii din Europa.

Sirul constitutiilor democratice va fi intrerupt in 1988, odata cu noua constitutie din 28 februarie care legitima instaurarea dictaturii regale a lui Carol II. Se pastraza tot 8 titluri, dar se ajunge la 100 de articole, mentinandu-se forma de guvernamant, adica monarhia constitutionala dar acordand mari puteri regelui care este numit „Capul statului”.

Se suprima separatia puterilor in sta, deoarece legile capata si putere legislativa executata prin intermediul unui partid bicameral, dar care doar legifera, pierzand dreptul de initiativa legislativa.

Regele putea sa emita decrete, putea declara razboi si incheia pace. Puterea executiva apartinea regelui.

Limita de varsta pentru vot se ridica la 30 de ani. Totodata senatul ajunge un for controlat de rege, deoarece regele putea sa numeasca o treime din senatori.

Aceasta constitutie a permis restrangerea serioasa a drepturilor politice, a libertatilor cetatenesti. Astfel se va permite reintroducerea pedepsei cu moartea, care fusese scoasa inca de la constitutia din 1866, iar tot datorita acestei constitutii noi s-a putut dizolvarea, desfiintarea partidelor pilitice. Aceasta constitutie a fost favorabila instaurarii unui regim autoritar.

Cauzele acestei costitutii:1. Dorinta regelui de a-si impune propriul regim politic autoritar, datorita posibilitatii ca

puterea sa fie preluata de miscarea legionara.2. Regele se confrunta cu puternica miscare legionara, de aceea a ridicat varsta de vot la

30 de ani.

In data de 6 septembrie 1940 Constitutia de la 1938 va fi suspendata odata cu abdicarea regelui. Pe 14 septembrie Generalul Antonescu va promulga un act constitutional din 4 articole si va guverna pe baza acestuia.

1. Declara Romania stat national legionar2. Miscarea legionara singura miscare politica din Romania 3. Declara ca generalul va deveni conducatorul statului

Generalul Antonescu avea toate drepturile unui domnitor, in afara de a fi comandantul suprem al armatei si dreptul de a numi primul ministru, care erau atribuite regelui