UNIVERSITATEA ,,STEFAN CEL MARE’’ SUCEAVA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA

SPECIALIZAREA: ADMINISTRATIE PUBLICA

REFERAT LA DISCIPLINA: ISTORIA ADMINISTRATIEI PUBLICE

TITLU REFERAT :

CONSTITUTIA DIN 1923

CUPRINS

1. INTRODUCERE2. PREVEDERILE CONSTITUTIEI3. URMARILE

INTRODUCERE

Realizarea unitatii statale nationale din 1918 a impus adoptarea unei noi constitutii care sa reflecte noile realitati economico-sociale, politice, etnice si institutionale. In general, consolidarea unitatii nationale reclama dotarea Romaniei cu o noua Constitutie. Toate partidele au fost de acord cu adoptarea Constitutiei, da modul in care au procedat liberalii a nemultumit celelalte partide. Liberalii, dupa revenirea la putere, in ianuarie 1922, au proclamat Adunarea Constituanta si au organizat alegeri care au fost castigate de ei. In acest context se ve vota noua Constitutie in martie 1923, care a preluat integral sau partial circa 60% din textele Constitutiei din 1866 si reformele votate la Iasi in 1917.

Reformele din 1917, votate de cele doua camere ale Parlamentului si semnate de regele Ferdinand, modificau articolele 19, 57 si 67 din Constitutia din 1866 prin introducerea principiilor generale de expropiere si instituirea votului universal. Insa, din cauza razboiului, legea agrara si a votului universal au fost adoptate mai tarziu, in 1918 si 1921.

Proiectul Constitutiei a fost supus dezbaterii Parlamentului dominat de liberali, fiind contestat de principalele partide de opozitie, Partidul National Roman si Partidul Taranesc, care nu au participat la votarea Constitutiei pe care au declarat-o ,,nula si neavenita’’.

Constitutia este adoptata de Parlament, la 28 martie 1923, dupa care a fost promulgata de regele Ferdinand I. In cele din urma, noua Constitutie este acceptata si aplicata de toti reprezentantii politici, deoarece contestarea ei nu privea continutui, ci procedura de adoptare care nu ar fi garantat reprezentarea vointei libere a tuturor membrilor natiunii.

Constitutia avea 138 de articole, cuprinse in 8 titluri, 76 fiind preluate din vechea Constitutie fara nici o modificare. Ea se prezinta ca o realizare metodica, judicios structurata, ce contine prevederi ce se refera la elementele constitutive ale satului, organizarea si functionarea puterilor satului, alcatuirea si functionarea sistemului electoral, organizarea financiara, armata, administrativa s.a.

Cele 8 titluri ale Constitutiei sunt :

Despre teritoriul RomanieiDespre drepturile romanilorDespre puterile statuluiDespre finanteDespre puterea armataDispozitii generaleDespre revizuirea ConstitutieiDispozitii tranzitorii si suplimentare

PREVEDERILE CONSTITUTIEI

Constitutia din 1923 precizeaza mai bine decat Constitutia din 1866, principiul suveranitatii nationale, declarand Romania ,,stat national, unitar si indivizibil’’, al carei teritoriu este ,,inalienabil’’ si care nu poate fi colonizat cu populatii ori grupuri etnice straine. Forma de guvernamant, proclamata de noul asezamant constitutional, este monarhie constitutionala. Dreptul de proprietate nu mai este un drept absolut, ca in 1866, interesele colectivitatii sociale primand asupra intereselor individuale. Era admisa exproprierea pentru cauza de utilitate publica, fiind redefinite notiunile de ‘’domeniu public’’ si ,,bunuri publice’’. De asemenea, zacamintele miniere si bogatiile de orice natura deveneau proprietatea statului.

Principiul separatiei puterilor in stat consacra independenta celor trei puteri una de alta, fiind prevazute o serie de prescriptii care le dadeau posibilitatea sa se limiteze reciproc in atributii :

Independenta legislativului fata de executiv era asigurata prin imunitatea parlamentara a deputatilor si senatorilor (art. 54, 55)Independenta executivului fata de legislativ era garantata prin recunoasterea puterilor constitutionale ale regelui ca fiind ereditare si declararea persoanei acesteia ca inviolabila;Independenta puterii judecatoresti a fost garantata prin inamovibilitatea judecatoreasca (art. 104).

Puterea legislativa urma sa fie exercitata de rege si reprezentanta nationala, puterea executiva de rege si guvern, iar cea judiciara de catre instantele judecatoresti. Puterea legislativa avea dreptul de a limita atributiile puterii executive in privinta votarii si adoptarii bugetului preventiv si de gestiune a veniturilor si cheltuielilor statului, cat si prin dreptul parlamentarilor de a adresa interpelari ministrilor (art. 52) Adunarea Deputatilor era constituita prin alegerea deputatilor prin vot universal, egal, direct, obligatoriu si secret al cetatenilor majori, cu scrutin de lista, prin recunoasterea principiului reprezentarii miniritatilor, renuntandu-se la sistemul cenzitar si capacitar.

Membrii Senatului erau de doua categorii :

Alesii – In baza aceluiasi vot dintre cetatenii romani barbati care au implinit varsta de 40 de ani;

De drept – Mostenitorul tronului de la varsta de 18 ani impliniti, reprezentanti ai inaltului cler, presedintele Academiei Romane, fosti presedinti de Consiliu de ministrii, fost ministrii, generali in rezerva, etc.

Nu au fost admisi sa-si exprime optiunea politica militarii si femeile, a caror situatie se va reglementa prin elaborarea unei legi speciale, care s-a realizat in 1926. Legile dupa ce erau discutate si aprobate liber de catre majoritatea membrilor ambelor adunari trebuiau supuse sanctionarii regale.

Atributiile regelui cuprindeau :

Dreptul de a convoca parlamentul in sesiuni extraordinare, de a dizolva una ori ambele camere, de a numi un nou guvern, de a numi si revoca ministri. Puterile sale in domeniul executiv ii acordau dreptul de a numi ori confirma in functii publice, crea noi functii in stat, este seful puterii armate, are dreptul de a bate moneda, acorda decoratii si grade militare, gratieri etc. De asemenea, regele poate sa incheie conventii in materie de comert si navigatie cu statele straine, care apoi trebuiau ratificate de puterea executiva.

Puterea judecatoreasca este exercitata de organele judecatoresti, cea mai inalta institutie fiind Curtea de Casatie si Justitie. Hotararile judecatoresti se pronuntau in virtutea legii si se exercitau in numele regelui. Curtea de Casatie si Justitie primeste atributii marite fiind investita cu dreptul de a examina constitutionalitatea actelor legislative : ,,numai Curtea de Casatie in sectiuni unite are dreptul de a judeca constitutionalitatea legilor si a declara inaplicabile pe acelea care sunt contrare Cponstitutiei’’. Principiul inamovibilitatii judecatoresti asigura independenta si obiectivitatea judecatorilor. Constitutia prevedea cenzurarea legalitatii actelor administrative de catre instantele judecatoresti fiind prevazuta interdictia constituirii unor ,,comisii sau tribunale exceptionale, in vederea unor anume procese, fie civile, fie penale sau in vederea judecarii anumitor persoane’’. De asemenea, creste competenta organelor judecatoresti si in materie de contencios administrativ prin acordarea diecarei persoane a dreptului de a se adresa justitiei daca a fost lezata in drepturile sale de un act administrativ de autoritate, de un act de gestiune emis cu incalcarea legilor si a regulamentelor, ori prin abuzuri ale organelor administrative.

Drepturilor romanilor sunt cuprinse intr-o serie de principii specifice functionarii democratiei :

Garantarea drepturilor si libertatilor romanilor, fara deosebire de origine etnica, limba sau religie.Egalitatea cetatenilor in societate si inaintea legilor.

Libertatea constiintei si intrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondentei, inviolabilitatea domiciliului s.a.

Constitutia permite statului sa intervina in relatiile dintre patroni si muncitori, acordand tuturor factorilor productiei o egala ocrotire, iar muncitorilor asigurari sociale in caz de accidente.

Drepturile minoritatilor au fost garantate in conformitate cu noile tendinte internationale si in functie de angajamentele Romaniei facute la tratatele de pace de la Paris.

Alte prevederi ale Constitutiei din 1923 :

Cenzurarea legalitatii actelor administrative de catre instantele judecatoresti.In acest caz de pericol de stat ,,se poate introduce starea de asediu general sau partial’’Biserica Ortodoxa este biserica dominanta in stat, dar se acorda drepturi si celorlalte culte.

URMARILE

Constitutia din martie 1923 a avut un rol important in consolidarea statului roman unitar, a independentei si suveranitatii sale, definind mai precis trasaturile si continutul regimului politic din Romania. Noul asezamant constitutional a fost o lege fundamentala considerata printre cele mai avansate din Europa interbelica. Constitutia a contribuit la crearea cadrului de functionare regimul politic institutional, format dintr-un ansamblu de institutii statale, partide si grupari politice, organisme sociale, obstesti si culturale. Ea a facilitat manifestarea libera a tuturos cetatenilor, gruparilor si formatiunilor politice si accesul la viata politica pentru categorii sociale foarte largi. Constitutia din 1923 a consfintit monarhia si continuitatea ei, apreciata in epoca factor al stabilitatii statului, al pastrarii intereselor tuturor categoriilor sociale, al mentinerii unitatii statale depline. In ciuda criticilor aduse de formatiunile politice aflate in opozitie la momentul elaborarii ei, ea a fost acceptata fe acestea in momentul cand au venit la guvernare. Critica vietii politice interbelice dezvaluie ca in ciuda crearii posibilitatii manifestarii unei autentice democratii intr-un cadru constitutional generos, respectarea Constitutiei, si a altor legi, nu a fost pentru partidele venite la guvernare o norma obligatorie de conduita, fiind consemnate numeroase inconsistente si chiar abateri de la litera si spiritul Constitutiei. Respectarea legii era ceruta doar cand se aflau in opozitie, nu si cand veneau la putere. Totusi, perioada in care aceasta Constitutie a reprezentat legea fundamentala a Romaniei, regimul democratic a cunoscut o adevarata inflorire. Dupa 1923, au fost luate si alte mesuri legislative care urmarea sa completeze procesul unificarii institutionale, administrative, politice, economice, culturale etc. a Romaniei mari :

In iunie 1925 s-a dat legea pentru unificarea teritoriului, tara fiind impartita in judete conduse de prefecti, judetele impartite in plasi conduse de pretori, dupa care urmau, comunele urbane, resedinte de municipii sau de resedinte de municipii, comune rurale si sate conduse de primari.In 1926, legea electorala stabilea ,,prima electorala’’ potrivit careia partidul care obtinea 40% din totalul voturilor primea 50% din locurile din Parlament. Cealalta jumatate era impartita celorlalte partide care au obtinut pragul parlamentar de cel putin 2%. Doar daca nu se obtineau 40% din voturi atunci impartirea nu se facea proportional. La Senat s-a aplicat principiul majoritatii relative. Toate mandatele dintr-o circumscriptie revenind partidului ce a obtinut cele mai multe voturi.

Dreptul de vot era acordat doar barbatilor majori, referitor la femei urmand sa se decida prin legi speciale.In 1931, legea pentru suspendarea executiilor silite.In 1932, legea conversiunii datoriilor agricole.In 1924, legea privind invatamantul primarIn 1928, legea privind invatamantul secundar.