Constituțional, Executivul și puterea executivă
description
Transcript of Constituțional, Executivul și puterea executivă
EXECUTIVUL
1. PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
Alegerea
Preşedintele României - ales prin vot universal, egal, direct, secret şi
liber exprimat, într-un sistem de două tururi de scrutin
Existenţa a două tururi dă expresie importanţei funcţiei prezidenţiale
Candidaturile - depuse de partide, situaţie în care sunt folosite
însemnele electorale ale partidului, sau pot fi candidaţi independenţi
Susținerea a 200.000 de cetăţeni cu drept de vot
Candidaturile se depun la Biroul Electoral Central (B.E.C), cel mai
târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor
Înregistrarea şi respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul
Electoral Central se fac în cel mult 48 de ore de la depunerea acestora,
iar contestațiile cu privire la acestea se pot formula apoi în cel mult 24
de ore şi se soluţionează de Curtea Constituţională.
Condiţii:
să aibă dreptul de a alege;
să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România;
să aibă cel puţin 35 ani, împliniţi la data alegerilor;
să nu-i fie interzis a fi membrul vreunui partid politic;
să nu fi fost deja ales, de două ori, Preşedinte al României. Este
indiferent dacă cele două mandate au fost succesive sau nu ori
dacă au fost duse până la capăt sau au fost întrerupte înainte de
termen.
Campania electorală se desfăşoară după regulile alegerilor
parlamentare, accesul la radio şi televiziune fiind egal şi gratuit pentru
toţi candidaţii.
rezultatul alegerilor este confirmat de Curtea Constituţională. Aceasta
anulează alegerile dacă votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin
fraudă, de natură să modifice atribuirea mandatului sau ordinea
candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această
situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua
duminică de la data anulării alegerilor
Candidatul a cărui alegere a fost validată va trebui să renunţe la
calitatea de membru de partid, dacă avea această calitate, şi să depună
jurământul care se încheie cu o formulă religioasă
Mandatul şi atribuţiile Preşedintelui Mandatul Preşedintelui este de 5 ani şi se întinde de la depunerea
jurământului până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou
ales
Nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată
Preşedintele nu este răspunzător pentru opiniile exprimate în timpul
mandatului, putând fi judecat doar în caz de înaltă trădare, în urma
votului a două treimi din numărul total al parlamentarilor. Competenţa
de judecată revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea
deputaţilor şi senatorilor
De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele
este suspendat de drept
art. 84 alin. (2) acordă Preşedintelui imunitate, făcând trimitere la art.
72 alin. (1).
Știut fiind că nu poate exista încriminare și nici pedeapsă în absența
unui text de lege expres și anterior comiterii faptei, nu poate fi explicat
satisfăcător într-o logică juridică pertinentă și consecventă care este
conținutul infracțiunii de „înaltă trădare” sau care îi sunt limitele
speciale de pedeapsă. Nu este stabilit nici dacă există căi de atac și care
anume, după cum nici modul de investire a instanței supreme cu
judecarea unei asemenea cauze nu este pe deplin lămurit.
Atribuţiile pot fi analizate dintr-o dublă perspectivă, prin raportare fie
la Guvern, fie la legislativ.
Raportat la Guvern:
nominalizează candidatul pentru funcţia de prim-
ministru
competenţa numirii membrilor Guvernului, pe baza
votului de investire acordat de Parlament, precum şi
aceea a revocării şi numirii ulterioare a altor miniştri
ia parte la şedinţele Guvernului, la iniţiativa sa, când se
dezbat probleme de importanţă deosebită privind
politica externă, apărarea ţării sau asigurarea ordinii
publice, fie la cererea primului-ministru, în alte situaţii
semnează tratatele negociate de Guvern şi le prezintă
spre ratificare Parlamentului într-un termen rezonabil
la propunerea Guvernului numeşte şi recheamă
reprezentanţii diplomatici
este comandantul Forţelor Armate şi preşedintele
Consiliului Suprem de Apărare al Ţării
cu aprobarea Parlamentului, poate declara mobilizarea
armatei şi poate instituirii starea de asediu sau de
urgenţă.
Raportat la legislativ:
adresează Parlamentului mesaje cu privire la
principalele probleme politice, în care îşi face cunoscută
poziţia.
potrivit art. 89 din Constituţie, dacă Parlamentul nu a
acordat Guvernului votul său de încredere în 60 de zile
de la prima solicitare, Preşedintele poate dizolva
Parlamentul, cu observarea următoarelor limitări:
să fi fost respinse cel puţin două solicitări de
investitură;
să fi fost consultaţi preşedinţii camerelor şi
liderii grupurilor politice;
să nu fi fost folosită această prerogativă în anul
respectiv
să nu fi rămas mai puţin de 6 luni din mandat;
să nu fie instituită starea de mobilizare, de
război, de asediu sau de urgenţă.
dreptul de a recurge la consultarea naţiunii prin
intermediul unui referendum (naţional sau local), în
cazul unor probleme de interes naţional, cu consultarea
prealabilă a Parlamentului.
alte atribuţii sunt legate fie de latura reprezentativă a funcţiei
(conferirea de decoraţii, titluri de onoare, gradele de mareşal,
general şi amiral - Preşedintele fiind, să nu uităm, comandantul
forţelor armate -, numirea în funcţii publice), fie de latura de
mediator social a Preşedintelui (acordarea graţierii individuale).
Actele juridice pe care le emite Preşedintele în exercitarea atribuţiilor
sale se numesc decrete şi ele se publică în Monitorul Oficial.
Suspendarea şi vacanţa funcţiei de Preşedinte În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care au fost încălcate
prevederile Constituţionale, se declanşează procedura suspendării din
funcţie a Preşedintelui
Iniţiativa aparține unei treimi din numărul total al parlamentarilor,
decizia aparţinând Camerelor reunite, cu votul majorităţii lor
Este necesar avizul consultativ al Curţii Constituţionale
În ipoteza punerii sub acuzare a Preşedintelui, acesta este suspendat de
drept, de la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii.
într-un termen de cel mult 30 de zile va fi organizat un referendum, în
legătură cu demiterea Preşedintelui.
Demiterea Preşedintelui este de fapt o revocare populară: el fiind ales
de popor, nu răspunde în faţa Parlamentului, ci în faţa corpului electoral
Vacanţa funcţiei prezidenţiale: în urma demisiei, a demiterii, a
decesului sau a imposibilităţii definitive de exercitare a atribuţiilor,
situaţii constatate de Curtea Constituţională.
cât funcţia este vacantă sau Preşedintele este suspendat, atribuţiile sale
sunt exercitate, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele
Camerei Deputaţilor, cu excepţia adresării mesajelor, dizolvarea
Parlamentului şi organizarea referendumului.
2. GUVERNUL ROMÂNIEI
Guvernul este acea autoritate care asigură realizarea politicii interne şi externe
a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
Legătura dinspre legislativ spre executiv:
investirea Guvernului şi aprobarea programului său;
adoptarea legilor, puse apoi în executare de Guvern;
delegarea legislativă;
controlul Guvernului.
Legătura dinspre executiv spre legislativ:
Dizolvarea Parlamentului;
iniţiativa legislativă;
promulgarea legii şi/sau veto-ul suspensiv;
referendum.
Etapele formării Guvernului :
Desemnarea unui candidat la funcţia de prim-ministru.
Investitura în Parlament. Candidatul se prezintă, în termen de 10 zile
de la desemnarea sa, în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului pentru
a-şi prezenta şi susţine programul de guvernare, împreună cu lista
miniştrilor care compun Guvernul.
Numirea Guvernului de către Preşedintele României închide ciclul
acolo unde el a început, adică la Preşedinte. Competenţa este însă una
limitată, deoarece Preşedintele nu are o marjă largă de apreciere, ci se
va limita la persoanele care au obţinut investitura Parlamentului.
Depunerea jurământului urmează actului de numire. El este un act
personal şi individual al fiecărui membru al Guvernului, inclusiv al
primului-ministru, prestat în faţa Preşedintelui.
Mandatul se întinde până la validarea următoarelor alegeri parlamentare
Încetarea înainte de împlinirea termenului a mandatului unui membru al
Guvernului:
prin demisie;
prin revocare de către Preşedintele României, la propunerea primului-
ministru;
prin pierderea drepturilor electorale;
prin apariţia unui caz de incompatibilitate;
prin deces.
Încetarea mandatului întregului Guvern:
prin votarea unei moţiuni de cenzură;
când însuşi primul-ministru se află într-una din situaţiile de pierdere a
calităţii de membru al Guvernului sau este în imposibilitatea de a-şi
exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.
Incompatibilităţile privind calitatea de membru al guvernului asigură
desfăşurarea în bune condiţii a activităţii membrilor Guvernului.
Membrii Guvernului nu pot ocupa alte funcţii publice de autoritate, cu excepţia
celei de deputat sau senator
membrii Guvernului nu pot avea funcţii salarizate în cadrul organizaţiilor cu
scop comercial
Alte incompatibilităţi sunt lăsate la aprecierea legiuitorului, care le-a şi
prevăzut în art. 84 din legea nr. 161/2003
Legea nr. 161/2003 reglementează şi conflictul de interese în exercitarea
funcţiei de membru al Guvernului
3. PRIMUL-MINISTRU
Primul-ministru este şeful Guvernului
Conduce lucrările acestuia - cu excepţia cazurilor când la şedinţe participă
Preşedintele României- şi coordonează întreaga activitate guvernamentală
Când primul-ministru este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile sau când,
indiferent pentru ce motiv, i-a încetat mandatul, atribuţiile sale vor fi preluate
de un alt membru al Guvernului, desemnat de Preşedinte, până la alcătuirea
unui nou Guvern
Interimatul nu se poate însă întinde pe o perioadă mai mare de 45 de zile
4. ACTELE GUVERNULUI
Două categorii de acte juridice (art. 108):
Hotărâri, emise în executarea dispoziţiilor din lege şi
Ordonanţe, edictate în baza unei legi speciale de abilitare.
Hotărârile sunt date în executarea legilor.
Ordonanţele au forţa juridică a unei legi şi intervin în domeniul rezervat legii.
În situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, delegarea
legislativă e dată chiar de Constituţie (art. 115), Guvernul fiind abilitat să
adopte ordonanţe de urgenţă, cu obligaţia motivării urgenţei.
Ordonanța de Urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere
în procedură de urgenţă şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Ordonanțele de Urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale,
nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile,
libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot
viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.
Actele juridice ale Guvernului se semnează de primul-ministru şi se
contrasemnează de ministru de resort, fiind publicate în Monitorul Oficial
5. RĂSPUNDEREA MEMBRILOR GUVERNULUI
Răspunderea politică pentru activitatea depusă:
se angajează numai în faţa Parlamentului
demiterea Guvernului, ca urmare a votării de către Parlament a unei
moţiuni de cenzură.
Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi să răspundă la
întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori, în
cel mult 15 zile
răspunderea penală este una personală
membrii Guvernului pot fi urmăriţi penal pentru fapte săvârşite în
exercitarea funcţiei lor, numai la cererea Camerei Deputaţilor, a
Senatului sau a Preşedintelui
diferenţierea între miniştrii în funcţie şi foştii miniştri încalcă
prevederile art. 16 alin. 1 şi art. 21 alin. 3 din Constituţie, privind
principiul egalităţii de tratament, respectiv dreptul la un proces
echitabil
Dezbaterea propunerii de începere a urmăririi penale în Parlament se face pe
baza raportului întocmit fie de o comisie permanentă care, în cadrul
competenţei sale, a efectuat o anchetă privitoare la activitatea desfăşurată de
Guvern sau de un minister, fie de o comisie specială de anchetă constituită în
acest scop.
În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al
Guvernului, Preşedintele României adresează ministrului justiţiei sau primului-
ministru o cerere în acest scop.
cererea de deschidere a urmăririi penale îl îndreptăţeşte pe Preşedinte să
dispună suspendarea ministrului. Aceasta este obligatorie atunci când s-a
dispus trimiterea în judecată.
BIBLIOGRAFIE
M. CRISTE, Instituții constituționale contemporane, ed. a 2-a, Timisoara,
Editura de Vest, pp. 220-287
I. DELEANU, Instituţii şi proceduri constituţionale - în dreptul român şi
dreptul comparat, Bucureşti, C.H. Beck, 2006, pp. 716-747
C. IONESCU, Tratat de Drept constituţional contemporan,ed. a 2-a, Bucuresti,
C.H. Beck, 2008, pp. 819-841
B. SELEJAN GUTAN, Drept constituţional şi intituţii politice, ed. a 2-a,
Bucuresti, Hamangiu, 2008, pp. 272-293
G. VRABIE, M. BĂLAN, Organizarea politico-etatică a României, Iaşi,
Institutul European, 2004, pp. 169-245