EXECUTIVUL

1. PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

Alegerea

Preşedintele României - ales prin vot universal, egal, direct, secret şi

liber exprimat, într-un sistem de două tururi de scrutin

Existenţa a două tururi dă expresie importanţei funcţiei prezidenţiale

Candidaturile - depuse de partide, situaţie în care sunt folosite

însemnele electorale ale partidului, sau pot fi candidaţi independenţi

Susținerea a 200.000 de cetăţeni cu drept de vot

Candidaturile se depun la Biroul Electoral Central (B.E.C), cel mai

târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor

Înregistrarea şi respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul

Electoral Central se fac în cel mult 48 de ore de la depunerea acestora,

iar contestațiile cu privire la acestea se pot formula apoi în cel mult 24

de ore şi se soluţionează de Curtea Constituţională.

Condiţii:

să aibă dreptul de a alege;

să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România;

să aibă cel puţin 35 ani, împliniţi la data alegerilor;

să nu-i fie interzis a fi membrul vreunui partid politic;

să nu fi fost deja ales, de două ori, Preşedinte al României. Este

indiferent dacă cele două mandate au fost succesive sau nu ori

dacă au fost duse până la capăt sau au fost întrerupte înainte de

termen.

Campania electorală se desfăşoară după regulile alegerilor

parlamentare, accesul la radio şi televiziune fiind egal şi gratuit pentru

toţi candidaţii.

rezultatul alegerilor este confirmat de Curtea Constituţională. Aceasta

anulează alegerile dacă votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin

fraudă, de natură să modifice atribuirea mandatului sau ordinea

candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această

situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua

duminică de la data anulării alegerilor

Candidatul a cărui alegere a fost validată va trebui să renunţe la

calitatea de membru de partid, dacă avea această calitate, şi să depună

jurământul care se încheie cu o formulă religioasă

Mandatul şi atribuţiile Preşedintelui Mandatul Preşedintelui este de 5 ani şi se întinde de la depunerea

jurământului până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou

ales

Nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată

Preşedintele nu este răspunzător pentru opiniile exprimate în timpul

mandatului, putând fi judecat doar în caz de înaltă trădare, în urma

votului a două treimi din numărul total al parlamentarilor. Competenţa

de judecată revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea

deputaţilor şi senatorilor

De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele

este suspendat de drept

art. 84 alin. (2) acordă Preşedintelui imunitate, făcând trimitere la art.

72 alin. (1).

Știut fiind că nu poate exista încriminare și nici pedeapsă în absența

unui text de lege expres și anterior comiterii faptei, nu poate fi explicat

satisfăcător într-o logică juridică pertinentă și consecventă care este

conținutul infracțiunii de „înaltă trădare” sau care îi sunt limitele

speciale de pedeapsă. Nu este stabilit nici dacă există căi de atac și care

anume, după cum nici modul de investire a instanței supreme cu

judecarea unei asemenea cauze nu este pe deplin lămurit.

Atribuţiile pot fi analizate dintr-o dublă perspectivă, prin raportare fie

la Guvern, fie la legislativ.

Raportat la Guvern:

nominalizează candidatul pentru funcţia de prim-

ministru

competenţa numirii membrilor Guvernului, pe baza

votului de investire acordat de Parlament, precum şi

aceea a revocării şi numirii ulterioare a altor miniştri

ia parte la şedinţele Guvernului, la iniţiativa sa, când se

dezbat probleme de importanţă deosebită privind

politica externă, apărarea ţării sau asigurarea ordinii

publice, fie la cererea primului-ministru, în alte situaţii

semnează tratatele negociate de Guvern şi le prezintă

spre ratificare Parlamentului într-un termen rezonabil

la propunerea Guvernului numeşte şi recheamă

reprezentanţii diplomatici

este comandantul Forţelor Armate şi preşedintele

Consiliului Suprem de Apărare al Ţării

cu aprobarea Parlamentului, poate declara mobilizarea

armatei şi poate instituirii starea de asediu sau de

urgenţă.

Raportat la legislativ:

adresează Parlamentului mesaje cu privire la

principalele probleme politice, în care îşi face cunoscută

poziţia.

potrivit art. 89 din Constituţie, dacă Parlamentul nu a

acordat Guvernului votul său de încredere în 60 de zile

de la prima solicitare, Preşedintele poate dizolva

Parlamentul, cu observarea următoarelor limitări:

să fi fost respinse cel puţin două solicitări de

investitură;

să fi fost consultaţi preşedinţii camerelor şi

liderii grupurilor politice;

să nu fi fost folosită această prerogativă în anul

respectiv

să nu fi rămas mai puţin de 6 luni din mandat;

să nu fie instituită starea de mobilizare, de

război, de asediu sau de urgenţă.

dreptul de a recurge la consultarea naţiunii prin

intermediul unui referendum (naţional sau local), în

cazul unor probleme de interes naţional, cu consultarea

prealabilă a Parlamentului.

alte atribuţii sunt legate fie de latura reprezentativă a funcţiei

(conferirea de decoraţii, titluri de onoare, gradele de mareşal,

general şi amiral - Preşedintele fiind, să nu uităm, comandantul

forţelor armate -, numirea în funcţii publice), fie de latura de

mediator social a Preşedintelui (acordarea graţierii individuale).

Actele juridice pe care le emite Preşedintele în exercitarea atribuţiilor

sale se numesc decrete şi ele se publică în Monitorul Oficial.

Suspendarea şi vacanţa funcţiei de Preşedinte În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care au fost încălcate

prevederile Constituţionale, se declanşează procedura suspendării din

funcţie a Preşedintelui

Iniţiativa aparține unei treimi din numărul total al parlamentarilor,

decizia aparţinând Camerelor reunite, cu votul majorităţii lor

Este necesar avizul consultativ al Curţii Constituţionale

În ipoteza punerii sub acuzare a Preşedintelui, acesta este suspendat de

drept, de la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii.

într-un termen de cel mult 30 de zile va fi organizat un referendum, în

legătură cu demiterea Preşedintelui.

Demiterea Preşedintelui este de fapt o revocare populară: el fiind ales

de popor, nu răspunde în faţa Parlamentului, ci în faţa corpului electoral

Vacanţa funcţiei prezidenţiale: în urma demisiei, a demiterii, a

decesului sau a imposibilităţii definitive de exercitare a atribuţiilor,

situaţii constatate de Curtea Constituţională.

cât funcţia este vacantă sau Preşedintele este suspendat, atribuţiile sale

sunt exercitate, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele

Camerei Deputaţilor, cu excepţia adresării mesajelor, dizolvarea

Parlamentului şi organizarea referendumului.

2. GUVERNUL ROMÂNIEI

Guvernul este acea autoritate care asigură realizarea politicii interne şi externe

a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.

Legătura dinspre legislativ spre executiv:

investirea Guvernului şi aprobarea programului său;

adoptarea legilor, puse apoi în executare de Guvern;

delegarea legislativă;

controlul Guvernului.

Legătura dinspre executiv spre legislativ:

Dizolvarea Parlamentului;

iniţiativa legislativă;

promulgarea legii şi/sau veto-ul suspensiv;

referendum.

Etapele formării Guvernului :

Desemnarea unui candidat la funcţia de prim-ministru.

Investitura în Parlament. Candidatul se prezintă, în termen de 10 zile

de la desemnarea sa, în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului pentru

a-şi prezenta şi susţine programul de guvernare, împreună cu lista

miniştrilor care compun Guvernul.

Numirea Guvernului de către Preşedintele României închide ciclul

acolo unde el a început, adică la Preşedinte. Competenţa este însă una

limitată, deoarece Preşedintele nu are o marjă largă de apreciere, ci se

va limita la persoanele care au obţinut investitura Parlamentului.

Depunerea jurământului urmează actului de numire. El este un act

personal şi individual al fiecărui membru al Guvernului, inclusiv al

primului-ministru, prestat în faţa Preşedintelui.

Mandatul se întinde până la validarea următoarelor alegeri parlamentare

Încetarea înainte de împlinirea termenului a mandatului unui membru al

Guvernului:

prin demisie;

prin revocare de către Preşedintele României, la propunerea primului-

ministru;

prin pierderea drepturilor electorale;

prin apariţia unui caz de incompatibilitate;

prin deces.

Încetarea mandatului întregului Guvern:

prin votarea unei moţiuni de cenzură;

când însuşi primul-ministru se află într-una din situaţiile de pierdere a

calităţii de membru al Guvernului sau este în imposibilitatea de a-şi

exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.

Incompatibilităţile privind calitatea de membru al guvernului asigură

desfăşurarea în bune condiţii a activităţii membrilor Guvernului.

Membrii Guvernului nu pot ocupa alte funcţii publice de autoritate, cu excepţia

celei de deputat sau senator

membrii Guvernului nu pot avea funcţii salarizate în cadrul organizaţiilor cu

scop comercial

Alte incompatibilităţi sunt lăsate la aprecierea legiuitorului, care le-a şi

prevăzut în art. 84 din legea nr. 161/2003

Legea nr. 161/2003 reglementează şi conflictul de interese în exercitarea

funcţiei de membru al Guvernului

3. PRIMUL-MINISTRU

Primul-ministru este şeful Guvernului

Conduce lucrările acestuia - cu excepţia cazurilor când la şedinţe participă

Preşedintele României- şi coordonează întreaga activitate guvernamentală

Când primul-ministru este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile sau când,

indiferent pentru ce motiv, i-a încetat mandatul, atribuţiile sale vor fi preluate

de un alt membru al Guvernului, desemnat de Preşedinte, până la alcătuirea

unui nou Guvern

Interimatul nu se poate însă întinde pe o perioadă mai mare de 45 de zile

4. ACTELE GUVERNULUI

Două categorii de acte juridice (art. 108):

Hotărâri, emise în executarea dispoziţiilor din lege şi

Ordonanţe, edictate în baza unei legi speciale de abilitare.

Hotărârile sunt date în executarea legilor.

Ordonanţele au forţa juridică a unei legi şi intervin în domeniul rezervat legii.

În situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, delegarea

legislativă e dată chiar de Constituţie (art. 115), Guvernul fiind abilitat să

adopte ordonanţe de urgenţă, cu obligaţia motivării urgenţei.

Ordonanța de Urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere

în procedură de urgenţă şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Ordonanțele de Urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale,

nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile,

libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot

viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

Actele juridice ale Guvernului se semnează de primul-ministru şi se

contrasemnează de ministru de resort, fiind publicate în Monitorul Oficial

5. RĂSPUNDEREA MEMBRILOR GUVERNULUI

Răspunderea politică pentru activitatea depusă:

se angajează numai în faţa Parlamentului

demiterea Guvernului, ca urmare a votării de către Parlament a unei

moţiuni de cenzură.

Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi să răspundă la

întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori, în

cel mult 15 zile

răspunderea penală este una personală

membrii Guvernului pot fi urmăriţi penal pentru fapte săvârşite în

exercitarea funcţiei lor, numai la cererea Camerei Deputaţilor, a

Senatului sau a Preşedintelui

diferenţierea între miniştrii în funcţie şi foştii miniştri încalcă

prevederile art. 16 alin. 1 şi art. 21 alin. 3 din Constituţie, privind

principiul egalităţii de tratament, respectiv dreptul la un proces

echitabil

Dezbaterea propunerii de începere a urmăririi penale în Parlament se face pe

baza raportului întocmit fie de o comisie permanentă care, în cadrul

competenţei sale, a efectuat o anchetă privitoare la activitatea desfăşurată de

Guvern sau de un minister, fie de o comisie specială de anchetă constituită în

acest scop.

În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al

Guvernului, Preşedintele României adresează ministrului justiţiei sau primului-

ministru o cerere în acest scop.

cererea de deschidere a urmăririi penale îl îndreptăţeşte pe Preşedinte să

dispună suspendarea ministrului. Aceasta este obligatorie atunci când s-a

dispus trimiterea în judecată.

BIBLIOGRAFIE

M. CRISTE, Instituții constituționale contemporane, ed. a 2-a, Timisoara,

Editura de Vest, pp. 220-287

I. DELEANU, Instituţii şi proceduri constituţionale - în dreptul român şi

dreptul comparat, Bucureşti, C.H. Beck, 2006, pp. 716-747

C. IONESCU, Tratat de Drept constituţional contemporan,ed. a 2-a, Bucuresti,

C.H. Beck, 2008, pp. 819-841

B. SELEJAN GUTAN, Drept constituţional şi intituţii politice, ed. a 2-a,

Bucuresti, Hamangiu, 2008, pp. 272-293

G. VRABIE, M. BĂLAN, Organizarea politico-etatică a României, Iaşi,

Institutul European, 2004, pp. 169-245