CONSTITUTIA DIN 1866

După abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, la data de 11 februarie 1866, lumea politică înclină pentru aducerea pe tronul României a unui principe străin.

Inițial lumea politică a încercat să îl aducă pe tron pe Filip de Flandra, însă în urma refuzului acestuia ei s-au reorientat spre prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care a acceptat propunerea la 25 aprilie 1866, încurajat fiind și de rezultatul pozitiv al plebiscitului organizat pe tema venirii sale.

În timpul domniei sale este adoptată prima Constituție propriu-zisă a României, care are ca model Constituția Belgiei, cea mai modernă la momentul respectiv.

Aceasta este prima realizare importantă a domniei lui Carol I. Constituția transforma România într-o monarhie constituțională ereditară, conținând principii democratice precum separarea puterilor în stat în puterea legislativă, executivă și judecătorească.

Puterea legislativă era reprezentată de Parlamentul bicameral, format din Senat și Adunarea Deputaților. Domnitorul putea promulga sau sancționa legile și avea dreptul de vot absolut.

Puterea executivă era reprezentată de domn și guvern. Domnul numea și revoca miniștrii, avea dreptul de a bate monedă, de a dizolva Parlamentul, numea și confirma în toate funcțiile publice și era liderul suprem al Armatei.

Puterea judecătorească era exercitată prin Curți de judecată, instanța supremă fiind Înalta Curte de Justiție și Casație, hotărârile și sentințele pronunțându-se și executându-se în numele domnului.

Conform Constituției, miniștrii erau responsabili în fața domnitorului.

În Constituție erau stipulate și drepturi și libertăți cetățenești.

Printre drepturile și libertățile prevăzute în Constituția din 1866 se numără libertatea conștiinței, libertatea presei și libertatea întrunirilor și asocierilor.

Totodată menținea votul cenzitar (pe baza averii). A fost prima Constituție elaborată fără concurs străin. O modificare important adusă Constituției din 1866 este cea din anul 1879: modificarea articolului 7, ce condiționa cetățenia română de apartenența la rituri creștine.

În 1917 se renunță la articolul ce declara proprietatea sacră și inviolabilă; se modifică articolele 57 și 67 pentru a se putea realiza reforma electorală (1918) și agrară (1918-1921).

Constituția și-a încetat aplicabilitatea în 1923, odată cu adoptarea unei noi Constituții, cerută de schimbările apărute odată cu Marea Unire de la 1918.

Bibliografie:

Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Ed. Univers Enciclopedic, București, 1997

Ioan Scurtu, Monarhia în România 1866-1947, Ed. Danubius, București, 1991

Eleodor Focșăneanu, Istoria Constituțională a României 1859-1991, Ed. Humanitas, 1998

1.În timpul cărui domnitor al

României s-a adoptat Constituția după model belgian?

2.În ce an a fost adoptată

aceasta?

3.Ce prevederi importante are

prima Constituție a României?

4.Enumerați libertățile aduse de Constituție.

5.Enumerați modificările

aduse acesteia.

6.În ce an își încetează

aplicabilitatea această Constituție?