Conştiinţa CA Reflectare Şi Activitate

7/23/2019 Conştiinţa CA Reflectare Şi Activitate

http://slidepdf.com/reader/full/constiinta-ca-reflectare-si-activitate 1/18

Conştiinţa ca reflectare şi activitate.

1. Conştiinţa ca formă superioară de reflectare.2. Aspectele gnoseologic, ontologic, genetic şi de substrat ale conştiinţei.3. Rolul muncii, limbii, culturii şi comunicării în procesul formării conştiinţei.

4. tructura conştiinţei indi!iduale.". #iaţa spirituală a societăţii. Conştiinţa socială şi structura ei.

1.

Conştiinţa şi gîndirea noastră, oricît ar părea să fie de asupra simţurilor, sunt

produsul unui organ material, corporal, produsul creerului. $in punct de !ederegenetic conştiinţa s%a format ca re&ultat al de&!oltării unei însuşiri generale amateriei ca reflectarea.

Reflectarea este o însuşire uni!ersală a materiei, ce re&idă în capacitateaobiectelor de a reproduce adec!at diferite trăsături, caracteristici structurale şirelaţii ale altor obiecte. Reflectarea este proprietatea unor obiecte, sistememateriale de a înregistra, păstra şi reproduce urmele interacţiunii altor obiecte orisisteme materiale. 'a este o proprietate uni!ersală, atribut al materiei. (n

dependenţă de ni!elul de organi&are a materiei se deosebesc mai multe forme dereflectare. (n natura anorganică se întîlneşte reflectarea mecanică, fi&ică, c)imică.(n natura organică apare reflectarea biologică * e+citabilitatea. Aceasta estecapacitatea fiinţelor !ii de a reacţiona selecti! la e+citanţii din e+terior ce duc la oadaptare optimală la mediul înconurător. '+citabilitatea se manifestă printropisme, ta+ise şi alte reacţii. -a organismele simple reflectarea se manifestă prinsensibilitate * reproducerea unor laturi şi însuşiri a obiectelor şi fenomenelor.Re&ultatul acestei reflectări este imaginea care are caracter de signal. -a

organismele cu sistemul ner!os central e+istă reflectarea psi)ică. 'a se reali&ea&ă prin gîndire * reproducerea legăturilor şi relaţiilor dintre obiecte şi fenomene. Cuformarea omului şi societăţii apare forma superioară de reflectare * conştiinţa.

e ba&a reflectării apare informaţia. Aceasta este o reflectare cifrată,codificată, transmisă. e ba&a informaţiei apar cunoştinţele /informaţia asimilată,

prelucrată şi sistemati&ată0. ar pe ba&a cunoştinţelor se formea&ă conştiinţa.

Conştiinţa - însuşire a materiei superior organi&ată, funcţia superioară a

creierului, specifică numai oamenilor şi legată cu !orbirea ea constă în reflectareagenerali&ată şi orientată spre un anumit scop a realităţii, în construcţia mintală



preliminară a acţiunilor şi pre!i&iunea re&ultatelor lor, în reglementarea raţionalăşi autocontrolarea comportării omului /A..pirc)in0. Conştiinţa este capacitateaomului de a se e!idenţia pe sine însăşi din lumea înconurătoare, de aşi da seamadespre lumea sa internă şi atitudinii sale către alţi oameni şi societate, ea este oreflectare concepută, înţeleasă. 'a pre&intă conţinutul lumii spirituale a omului,cunoştinţele, con!ingerile, dorinţele lui, !oinţa, demnitatea, speranţa, credinţa,dragostea. Conştiinţa este esenţa personalităţii, este o realitate specifică % realitateideală, subiecti!ă.

$e&!oltarea conştiinţei se începe de la Conştiinţa de sine % capacitateaindi!idului de a se înţelege şi aprecia pe sine însăşi ca subiect cunoscător, simţitor şi acti!. ormarea conştiinţei începe de la reflectarea propriei sale e+istenţecorporală, psi)ică, socială. (n de&!oltarea indi!idului ea se începe a forma de la

!îrsta de 3 ani şi presupune anumite etape de cunoaştere pe sine însăşi. $eosebireasa de alţii se începe de la însuşirea numelui său, corporalităţii sale, dispo&iţiei şistărilor sufleteşti, acţiunilor sale şi calităţilor personale. 5rmătoarea etapă estee!idenţierea sa din lumea înconurătoare, orientarea şi înţelegerea locului său înaceastă lume, înţelegerea sa ca repre&entant a anumitui grup social, colecti!ităţi.'tapa superioară este legată de apariţia eului ca personalitate şi se manifestă nunumai prin distincţia sa de alţii şi mediul înconurător, dar şi aprecierea sa ce semanifestă prin aşa noţiuni ca ruşinea, cinstea, demnitatea, datoria ş.a. 'ste

important de a a!ea în !edere succesiunea de&!oltării conştiinţei de sine şirespecti! personalităţii pentru a înţelege ordinea şi comple+itatea de&!oltării

procesului patologic. Aceea, ce în procesul filogene&ei şi ontogene&ei se formea&ăîn ultimul rînd, în ca& de patologie se distruge primul. pre e+emplu, la bolna!i cu

patologie psi)ică în primul rînd se dereglea&ă aşa calităţi ca cinstea, demnitatea,ruşinea, pe urmă se tulbură orientarea în timp, spaţiu şi lumea înconurătoare, iar înultimul rînd se dereglea&ă percepţia la ni!elul corporalităţii.

Conştiinţa este un fenomen social ce reflectă raporturile dintre oameni.6'ul7 nostru personal se naşte nu din interiorul indi!idului, ci din interacţiunea cualţi oameni, din posibilitatea de a se pri!i pe sine însăşi din e+terior. 8mul mai întîise pri!eşte pe sine, ca în oglindă, numai că în c)ipul altui om. 9i numai referindu%se la altul ca către sine însăşi, el se atîrnă către sine însăşi ca către om. Conştiinţanemilocit este legată cu acti!itatea materială a omului şi pre&intă latura ideală aacti!ităţii umane. 'a permite de a transforma realitatea în mod ideal, în gîndirea

abstractă, în imaginaţie şi fante&ie.



Человек,

общесво

:;<=>=?@/ /:;.;B.0

! в"с#$% &$во'"%

DEFG@=?@

! '$(#$% &$во'"%

HIJ:BJ?B@GK=;:BK/L:?M.;B.0

/L:?M.;B.0

в &$во) *+$+ое

><N>O?D;:BK /P?;G. ;B.0

'е&$во) *+$+ое

Q@M., ?<., M?D. ;B>O@=?@.

Conştiinţa ca formă superioară de reflectare se deosebeşte de procesele

psi)ice la animale. Cum nu ne ar părea de complicate acti!itatea şi

comportamentul animalelor totuşi în ele nu%i nimic conştient şi raţional.

Comportamentul animalelor se ba&ea&ă pe gîndirea concretă şi instincte. nstinctele

sunt un fel de programe specifice ce se transmit prin ereditare în structura corpului

şi se declanşa&ă automat în dependenţă de situaţie. îndirea la animale este

reflectarea legăturilor şi relaţiilor dintre obiecte şi fenomene, are un caracter



concret%imaginati!, legată nemilocit cu situaţia concretă. îndirea omului are

caracter abstract şi este legată cu limba şi !orbirea articulată.

.

Conştiinţa este obiectul de studiu al mai multor disciplineS fi&iologie,

psi)ologie, psi)iatrie, pedagogie, cibernetică ş.a. (n filosofie problema conştiinţei

este anali&ată din punct de !edere a următoarelor aspecteS

1. /s0ectl ontolo2ic, care presupune să răspundă la întrebarea * ce pre&intă

conştiinţa T $in acest punct de !edere conştiinţa este pri!ită ca o realitate

specifică % realitate subiecti!ă, ideală. 'a este produsul de&!oltării materiale

şi în acest sens este un fenomen secundar. ilo&ofia afirmă caracterul secundar

al conştiinţei în raport cu e+istenţa, în raport cu substratul material şi din punct

de !edere genetic. Ca realitate subiecti!ă conştiinţa este lumea internă a

omului, conţinutul spiritualităţii lui, cunoştinţele, con!ingerile, dorinţele,

!oinţa, demnitatea, speranţa, credinţa şi dragostea lui. Conştiinţa este esenţa

personalităţii, ea are o !aloare nu mai mică, decît realitatea obiecti!ă.

2. /s0ectl 2noseolo2ic pri!eşte conştiinţa din punct de !edere a conţinutului ei

% ca reflectare a realităţii obiecti!e într%o multitudine infinită de cunoştinţe,

legături şi relaţii, ca fenomen ideal. Conţinutul conştiinţei sunt cunoştinţele.

Conştiinţa, alt fel !orbind, este acti!itate cu cunoştinţe. Conştiinţa ca şi

cunoştinţele au un caracter ideal. deal este categoria filosofică contrară după

semnificaţia sa cu materialul şi caracteri&ea&ă produsele acti!ităţii psi)ice

umane. dealul nu%i altce!a decît materialul transpus şi prelucrat în creerul

uman, el are sens numai în aspectul gnoseologic şi poate e+ista printr%un

purtător material. Aşa purtător material ce întruc)ipea&ă /obiecti!i&ea&ă0

idealul poate ser!i substratul neurocerebral ori fenomenul culturii format pe parcursul de&!oltării istorice a omenirii ca limba şi alte sisteme de semne.



3. /s0ectl de s3strat anali&ea&ă conştiinţa din punct de !edere a

mecanismelor reali&ării procesului de reflectare. ubstratul psi)icii umane este

creerul % un sistem cibernetic foarte complicat. Creerul are cîte!e ni!ele

structuraleS trunc)iul, centrele ner!oase, subcorte+ul şi corte+ul. 'l funcţionea&ă pe

ba&a refle+elor, acestea sunt fenomenele neurofi&iologice a creierului. roblema

raportului dintre fenomenele psi)ice şi fi&ice, dar întru%un sens mai îngust, raportul

dintre psi)ologic şi fi&iologic formea&ă problema psi)ofi&ică. (ncă din sec.U# au

apărut două !ariante de re&ol!are a acestei problemeS interacţiunea psi)ofi&ică

/R.$escartes 0 şi paralelismul psi)ofi&ic /.-eibni& 0. enomenele psi)ice apar pe

ba&a fenomenelor fi&iologice, dar ele nu se găsesc în legătură cau&ală. '+istă o

deosebire calitati!ă între procesele psi)ologice şi fi&iologice ce se petrec în creer.

rocesele fi&iologice sunt obiecti!e, materiale, procesele psi)ologice * subiecti!e,

ideale. Acti!itatea ner!oasă superioară a creerului, materială după natura sa, este

ba&a fi&iologică a psi)icului şi conştiinţei umane. Conştiinţa în acelaşi timp nu se

reduce nici la aceea ce se reflectă, la lumea obiecti!ă, nici la ceea cu ce se reflectă,

la creer, procesele fi&iologice. enomenul psi)ic este decuplarea informaţiei

despre realitate codificată în structurile neuro%fi&iologice /care îndeplinesc funcţia

de signale, purtători al informaţiei0. deea, gîndul este nu agentul, sau procesul

material, ci conţinutul informaţional codificat în structurile neuro%dinamice.

4. /s0ectl social-istoric ori genetic în care se concreti&ea&ă apariţia şi esenţa

conştiinţei ca produs legic a de!enirii şi funcţionării formei sociale de

mişcare a materiei. Conştiinţa este produsul întregii istorii mondiale,

totalitatea de&!oltării multiseculare a acti!ităţii practice şi de cunoaştere amai multor generaţii de oameni. Conştiinţa este un fenomen social şi apare

numai în societate, numai în acti!itatea în comun. 'a este socială după

i&!orul, gene&a, conţinutul şi funcţiile sale. urtătorul conştiinţei este omul

ca fiinţă socială, el de!ine conştient incadrîndu%se în sistemul relaţiilor

sociale, asimilînd cultura umană.

4.



(n procesul apariţiei conştiinţei un rol important au ucat munca, limba,

cultura şi comunicarea. Vunca este prima condiţie fundamentală a e+istenţei !ieţii

umane şi în aşa măsură, că putem afirma că munca l%a creat pe om. 5nca este o

acti!itate sistematică de interacţiune a omului cu mediul înconurător prin

intermediul uneltelor de muncă, este un proces de folosire permanentă a uneltelor

de muncă. 5neltele de muncă sunt obiecte care nu satisfac nemilocit necesităţile

omului, dar ser!esc pentru producerea altor obiecte. (n uneltele de muncă se

acumulea&ă, păstrea&ă şi transmite e+perienţa, cunoştinţele umane. (n procesul

muncii, folosind uneltele de muncă, are loc obiecti!i&area şi de&obiecti!i&area

cunoştinţelor. entru acti!itate indi!idul are ne!oie de cunoştinşe, informaţie. -a

animale informaţia necesară se transmite prin codul genetic în structura corpului,

în instincte /ultimile sunt nişte programe care se declanşea&ă şi funcţionea&ă

automat0. rin instincte se transmite numai e+perienţa speciei şi nu e+perienţa

acumulată de indi!i&i. -a om apare un nou canal de transmitere a informaţiei care

este mai puternic decît codul genetic. nformaţia se transmite prin uneltele de

muncă, în procesul muncii. entru a e+ista el trebuie să muncească, dar muncind

omul asimilea&ă informaţia acumulată în uneltele de muncă.

Aceasta ia dat posibilitate omului să se deştepte, să apară conştiinţa, să se

acomode&e mai bine la realitate, acti!itatea lui de!ine mai complicată şi

coordonată. nteracţionînd acti! cu natura prin intermediul uneltelor de muncă,

omul îşi de&!oltă capacităţile sale, apare şi se de&!oltă !orbirea articulată, se

complică relaţiile sociale. Apariţia şi de&!oltarea conştiinţei ca fenomen socio%

cultural este legată cu apariţia limbii ca purtător material, întruc)ipare a

componentelor conştiinţei.

6i73a este un sistem semiotic format din totalitatea semnelor şi

regulilor gramaticale de formare a propo&iţiilor şi fra&elor cu sens. -imba este o

totalitate de semne care ser!esc ca miloc pentru comunicarea interumană, pentru

înregistrarea, prelucrarea, păstrarea şi transmiterea informaţiei. -imba este formamaterială de e+istenţă şi e+primare a gîndirii umane. îndirea abstractă, conştiinţa



sunt fenomene ideale care pot să e+iste şi să se manifeste numai prin limbă ca

totalitate de simboluri şi semne. (n limbaul obişnuit, natural aceste semne sunt

cu!intele. 'le semnifică şi înlocuiesc obiectele realităţii. Cu autorul cu!intelor

reproducem realitatea, ne formăm o repre&entare despre lume. rin intermediul

limbii se reali&ea&ă cunoaşterea lumii, în limbă se obiecti!ea&ă conştiinţa

personalităţii. 'a este un miloc specific social de păstrare şi transmitere a

informaţiei, de reglementare a comportamentului uman. -imba este un fenomen

social, apare în procesul muncii din necesitatea acti!ităţii în comun şi sc)imbului

de informaţii. 'a îndeplineşte funcţia de cunoaştere, comunicare şi e+presi!%

afecti!ă. 5ltima se foloseşte în procesul sugestiei şi )ipno&ei, în medicină,

artă.Cu!întul în medicină are un efect psi)oterapeutic fiindcă acţionea&ă asupra

conştiinţei pacientului, se asociia&ă cu acţiunile medicului şi acti!itatea

medicamentelor. Aceasta trebuie de a!ut în !edere deoarece cu!întul poate a!ea nu

numai efect curati!, ci şi in!ers * pro!oacă iatrogenii. -imbaul este o capacitate

comună tuturor oamenilor, iar limbile concrete sunt moduri particulare de reali&are

a limbaului.

Acti!itatea în comun este imposibilă fără comunicare. Co7nicarea este o

trăsătură importantă a e+istenţei umane. ără ea nu se pot forma şi asimila !alorile

spirituale, conştiinţa, formarea şi de&!oltarea personalităţii. Comunicarea este acel

canal prin care se transmite e+perienţa, deprinderile şi cunoştinţele, îmbogăţirea

reciprocă a oamenilor.

Cltra este totalitatea !alorilor materiale şi spirituale acumulate deîntreaga societate. 'a conţine în sine modurile acti!ităţii umane, totalitatea

principiilor şi normelor ce reglementea&ă funcţionarea societăţii umane. iecare

indi!id născîndu%se găseşte o anumită cultură şi norme de comunicare. Ca să

de!ină om el trebuie să asimile&e această cultură.

8.



9trctra conştiinţei repre&intă o totalitate de procese psi)ice

cogniti!e, afecti!e, !oluti!e. Wucleul conştiinţei este gîndirea, intelectul. 5ltimile

sunt latura gnoseologică a conştiinţei. Conştiinţa este imposibilă fără

cunoştinţe.îndirea ne dă informaţie şi cunoştinţe despre lumea obiecti!ă.

Conţinutul conştiinţei sunt cunoştinţele, deci fără gîndire este imposibilă formarea

conştiinţei. :;ndirea este capacitatea de anali&ă şi sinte&ă, de a căpăta cunoştinţe

noi şi de a le folosi în diferite condiţii. ntelectul este capacitatea indi!idului de a

înţelege şi folosi raţional cunoştinţele. ntelectul depinde nu de cantitatea de

cunoştinţe, ci de capacitatea de a produce, creea noi cunoştinţe şi le utili&a cu

c)ib&uinţă. 'l conţine o totalitate de principii, reguli, algoritmuri cu autorul cărora

se reali&ea&ă multitudinea formelor de gîndire. ntelectul este 6temperatura7,

puterea raţiunii umane.îndirea umană are un caracter abstract, generali&at, ea se

e+primă prin noţiuni. entru e+istenţa noţiunilor este necesar de memorie, limba,

cu!inte. 5e7oria este capacitatea indi!idului de a înregistra, păstra şi reproduce

cunoştinşele, informaţia. ără memorie nu pot e+ista cunoştinţele. Vemoria socială

este întruc)ipată în obiectele culturii * lucruri, produsele artei, limbă, cărţi, re!iste

ş.a. Aceasta este memoria generaţiilor, istoriei, poporului, cultura naţională şi

tradiţiile.<7oţiile şi senti7entele sunt reflectări apreciati!e a realităţii, ele unesc

situaţia e+terioară cu necesităţie omului.$eatîta emoţiile şi sentimentele sunt

regulatorul, catali&atorul acti!ităţii umane. 'moţiile po&iti!e ori negati!e

reglementea&ă alegerea acţiunii, formea&ă comportamentul, ele contribuie la

transformarea informaţiei în cunoştinţe, cunoştinţelor în con!ingeri. =oinţa este un

mecanism deosebit de reglementare a acti!ităţii propriu numai omului, este unautocontrol a personalităţii. -a animale şi copii mici !oinţă nu e+istă, ea este

înlocuită de cerinţe ca moti!e de acti!itate. Wormele sociale, trecînd prin psi)icul

omului, interiori&îndu%se, de!in mecanisme interne de reglementare a acti!ităţii.

Vecanismele !oinţei se formea&ă în acti!itatea socială, conform normelor sociale.

#oinţa este forţa motrică a personalităţii.

(n structura conştiinţei e!idenţien două ni!eluriS conştient şi inconştient.

Wi!elul conştient include acele procese psi)ice de care noi ne dăm seama, le



înţelegem, se găsesc în centrul atenţiei noastre. >nconştient % domeniu al psi)icului

ce constă dintr%o totalitate de procese, operaţii şi stări ce nu sunt repre&entate în

conştiinţa subiectului. Acest domeniu a concentrat în sine pasiunile, moti!ele,

nă&uinţele sensul cărora este determinat de cerinţele şi necesităţile fi&iologice.

Aşadar nu orice acţiune este orientată conştient. enomenele inconştiente nu%s ce!a

misterios, enigmatic, ci tot aceea acti!itate a sistemului ner!os superior care în

momentul dat nu se găseşte în centrul atenţiei conştiente, nu se percepe şi resimte

de indi!id. 5nele şi aceleaşi procese psi)ologice pot să%şi sc)imbe modalitatea, ele

pot să se transforme din conştiente în inconştient şi in!ers, între ele nu e+istă un

)otar denetrecut. $in punct de !edere fi&iologic procesele inconştiente îndeplinesc

un rol de protecţie a sistemului ner!os, iau sub controlul său acele funcţii care nu

cer atitudinea creatoare şi participarea nemilocită a conştiinţei /deprinderile,

automatismele ş.a.0.

Concepţia despre inconştient a fost pentru prima dată formulată de

.-eibnit&. -a el inconştientul era conceput ca o formă inferioară a acti!ităţii

spirituale ce stă dincolo de limita repre&entărilor conştienti&ate. .Xant căuta să

lege inconştientul de problema intuiţiei şi a cunoaşterii sen&oriale. A.c)open)auer

şi '.Yartmann au ridicat inconştientul în rang de principiu uni!ersal, ca ba&ă al

e+istenţei şi cau&ă al procesului mondial. 8 caracteristică dinamică a

inconştientului a fost întrodusă de .r.Yerbart. Acti!itatea psi)ică neconştienti&ată

de om a fost cercetată de domeniul psi)opatologic, mai ales de şcoala psi)iatrică

france&ă.

8 concepţie specifică despre inconştient a fost de&!oltată de 9 ?red

/1Z"[%1\3\0, în care absoluti&a inconştientul şi instinctele. $upă părerea lui

psi)icul omului este format din trei ni!eluriS Wi!elul inferior * 6'ul%ambigen7 *

este 6subsolul7,aici este întuneric, domină misterul, pasiunile, aceasta este lumea

inconştientului unde totul dictea&ă instinctele. nconştientul este fundamentul de

adîncime al psi)icului, care determină !iaţa conştientă a subiectului/omului0 şi

c)iar destinele unor popare. (nclinaţiile inconştiente formea&ă conţinitul emoţiilor

şi trăirilor. Conştiinţa depinde în cea mai mare măsură de impulsurile refulate de



inconştient. Al doilea ni!el este 6'ul7 * sfera fenomenelor conştiente,

autoconştiinţa indi!idului. Al treilea ni!el 6uper%'ul7 * cen&ura, lumea normelor

sociale şi interdicţiilor /tabu0, morala. ersonalitatea se găseşte permanent sub

presiunea contradicţiilor. ndi!idul trebuie să aleagă între dorinţele şi plăcerile sale

/principiul plăcerii0 şi ceea ce este posibil şi admisibil /principiul realităţii0.

$orinţele insistent tind să se reali&e&e. Cen&ura socială, morala nu întotdeauna

permit reali&area dorinţelor indi!idului. .reud consideră, că morala îndeplineşte

o funcţie represi!ă faţă de om, de constrîngere. $orinţele şi pasiunile nereali&ate

sunt refulate în inconştient, iar de acolo ele pot să se reali&e&e şi sub alte forme.

Conflictul dintre dorinţe şi posibilităţi duce la neuro&e, la apariţia bolii. ]oala este

un fel de reali&are a dorinţelor refulate într%o formă denaturată, într%o altă

modalitate.

?redis7 * teoria lui .reud, formulată în perioada anilor 1\^^ * 1\3Z,

care formea&ă ba&a teoretică a psi)oanali&ei şi metodei psi)oterapeutice.

reudismul este absoluti&area rolului proceselor inconştiente, recunoaşterea

conflictului dintre conştiinţă şi inconştient, dintre personalitate şi societate, este

concepţie ce dă prioritate pasiunilor în moti!area şi e+plicarea faptelor omului.

'senţa freudismului /psi)oanali&ei0 constă în anali&a raţională a fenomenelor

inconştiente pentru a se debarasa de ele. @eofredis7 * concepţie ce încearcă de a

re!edea ideile lui .reud în direcţia sociali&ării lor. Repre&entanţii sunt A.Adler,

C.._ung, '.romm, C.Yorni ş.a. 'i neagă biologismul şi determinismul se+ual

freudian, mai puţină atenţie atrag factorului inconştient în comportamentul

indi!idului, dar mai mult se ocupă de rolul inconştientului în elucidarea

fenomenelor sociale.

A.

=iaţa s0iritalB a societăţii este produsul acti!ităţii practice a oamenilor şi

formea&ă un subsistem al sociumului. $es !iaţa spirituală se confundă cu

conştiinţa socială, măcar că acestea sunt diferite noţiuni. #iaţa spirituală este o

noţiune mai amplă şi include în sine necesităţile spirituale, acti!itatea spirituală,



producţia şi consumul lor. Conştiinţa socială este acea latură a realităţii sociale ce

este determinată de e+istenţa socială.Conştiinţa socialB este categoria filosofică

pentru desemnarea laturii spirituale a !ieţii societăţii, totalitatea de idei, concepţii,

!i&iuni, repre&entări ce reflectă e+istenţa socială. '+istenţa socială este latura

materială a !ieţii sociale, este primară în raport cu conştiinţa socială, determină

conţinutul şi structura ei. Conştiinţa socială este secundară, dependentă de

e+istenţa socială. ecundaritatea ei nu înseamnă ignorarea rolului ei. Conştiinţa

socială este latura necesară a procesului social%istoric, funcţia societăţii în

întregime, fără ea este imposibil de a ne înc)ipui procesul !ieţii sociale.

Conştiinţă socială se găseşte in strînsă legătură cu conştiinţa indi!iduală, semanifestă prin ea, dar şi se deosebeşte radical de ea. Conştiinţa indi!iduală este

totalitatea proceselor psi)ice a indi!idului, care îi permit de a se înţelege pe sine

însăşi, lumea înconurătoare şi locul său în această realitate. Conştiinţa socială este

raţiunea colecti!ă ca sinte&ă comple+ă a conştiinţelor indi!iduale şi pre&intă tota%

litatea de idei, concepţii, !i&iuni, con!ingeri care reflectă e+istenţa socială.

Conştiinţa socială e+istă prin conştiinţa indi!i&ilor, iar conştiinţa indi!iduală se

constituie prin asimilarea de către indi!id a ideilor şi concepţiilor conştiinţei

sociale. Conştiinţa indi!iduală niciodată nu cuprinde în întregime conştiinţa socială

/ultima este mai amplă0, dar poate s%o întreacă. rin creaţia sa indi!idul poate să

formule&e idei ce se includ în conştiinţa socială. Conştiinţa indi!iduală e+istă ca

realitate subiecti!ă, ideală. Conştiinţa socială are tendinţa de a e+ista relati!

sinestătător. deile şi concepţiile ei sunt obiecti!i&ate, materiali&ate în literatură,

ştiinţă, artă ş.a. '+istenţa sinestătătoare se manifestă şi prin aceia, că unele

elemente a conştiinţei sociale pot să întreacă ori rămîne în urmă de e+istenţa

socială, formele conştiinţei sociale acţionea&ă nu numai asupra relaţiilor materiale,

dar şi reciproc unele asupra altora.

'+istenţa socială se reflectă în conştiinţa indi!idului nu direct, nemilocit, ci

prin diferite clişee socioculturale şi ideologice. Conştiinţa indi!iduală reflectărealitatea prin prisma condiţiilor de !iaţă concrete şi particularităţile psi)ologice a



indi!idului. $e aceea conştiinţa indi!iduală este un alia a singularului,

particularului şi generalului.

(n strctra conştiinţei sociale deosebimS conştiinţa obişnuită şi teoretică,

psi)ologia socială şi ideologia, diferite forme /politica, dreptul, morala, religia,arta, ştiinţa şi filosofia0. Conştiinţa obişnuită este ni!elul cel mai simplu, apare pe

ba&a acti!ităţii practice cotidiene şi conţine diferite cunoştinţe, !i&iuni, repre&entări

empirice despre lumea înconurătoare. Conştiinţa teoretică pre&intă ni!elul superior

de reflectare a realităţii în diferite concepţii şi teorii, este re&ultatul unor

generali&ări şi elaborări a specialiştilor. si)ologia socială este o totalitate de

!i&iuni şi repre&entări nesistemati&ate, diferite sentimente, dispo&iţii, obiceiuri,tradiţii care reflectă realitatea obiecti!ă şi se formea&ă nemilocit în condiţiile

acti!ităţii cotidiene. si)ologia socială este conştiinţa anumitor grupuri sociale,

popoare şi naţionalităţi, este specificul modului lor de !iaţă. 'a este la un ni!el cu

conştiinţa obişnuită, dar e+primă mai mult atitudinea apreciati!ă a oamenilor faţă

de această realitate. si)ologia socială este un fenomen relati! stabil şi nu se

sc)imbă odată cu sc)imbarea e+istenţei sociale. deologia este o totalitate de

concepţii şi idei sistemati&ate, care reflectă e+istenţa socială în corespundere cu

interesele şi scopurile claselor şi grupurilor.

ormele conştiinţei sociale reflectă diferite laturi a !ieţii sociale şi se

deosebesc prin obiectul care îl reflectă, modalitatea cum reflectă, particularităţile

de&!oltării lor, rolul şi funcţiile lor sociale. ormele conştiinţei sociale includ în

sine următoarele componeneteS relaţii /politice, uridice, morale ş.a.0, activitate

/politică, uridică, religioasă ş.a.0 şi idei şi teorii /politice, uridice, morale ş.a 0.

rimele /relaţiile şi acti!itatea0 sunt latura obiecti!ă, iar ideile şi teoriile * latura

subiecti!ă a conştiinţei. -a formele conştiinţei sociale se referă politica, dreptul,

morala, religia, arta, ştiinţa şi filosofia. olitica este sfera acti!ităţii claselor şi

grupurilor sociale referitor la cucerirea, menţinerea şi folosirea puterii de stat.

Conştiinţa politică este totalitatea de concepţii şi teorii pri!ind organi&area şiconducerea societăţii, natura şi rolul puterii de stat, relaţiile dintre clase şi grupuri



sociale referotor la reali&area intereselor lor. olitica este e+presia concentrată a

economiei, a intereselor economice a grupurilor sociale şi partidelor politice.

entru a reali&a interesele economice ele trebuie să pună m`na pe puterea de stat.

nteresele economice la urma urmei se manifestă ca cau&a socială a acti!ităţii

politice.

Dre0tl este totalitatea de norme şi legi uridice ce reglementea&ă relaţiile

dintre indi!i&i, relaţiile dintre indi!id şi colecti!itate, dintre diferite instituţii

sociale. 'l este determinat de orînduirea economică a societăţii, structura ei social%

politică. Var+ismul definea dreptul ca !oinţa clasei dominante ridicată la rang de

lege. Conştiinţa urudică este totalitatea de concepţii şi teorii referitor la orînduireade drept e+istentă, la normele şi legile uridice, la ceea ce este drept sau nedrept,

legal sau ilegal, ec)itate sau inec)itate. $reptul ca şi politica are caracter de clasă,

el consolidea&ă şi protea&ă acele relaţii sociale şi modele de comportament ce

corespund intereselor anumitor clase.

5orala este totalitatea de reguli şi norme ce reglementea&ă comportamentul

oamenilor în !iaţa lor personală şi socială, ea reflectă realitatea prin noţiunile de

bine şi rău. Conştiinţa 7oralB% latura subiecti!ă a moralei /spre deosebire de

acti!itatea şi relaţiile morale, ce repre&intă latura obiecti!ă a moralităţii0 care

pre&intă totalitatea de idei, noţiuni şi principii morale ce formea&ă idealul moral.

Conştiinţa morală reflectă acti!itatea şi relaţiile morale, ce se formea&ă în procesul

!ieţii sociale, formulea&ă principiile şi cerinţele care au un caracter normati! şi

reglementea&ă comportamentul oamenilor. Conştiinţa morală este cunoaşterea!alorilor morale, datoriilor şi modului cum trebuie să le îndeplinim. 'a este

capacitatea de a promulga, impune şi sancţiona legile morale. Conştiinţa morală

poate fi pri!ită ca !ocea conştiinţei. (n structura conştiinţei morale deosebim

următoarele componenteS norme, reguli, principii, orientări !alorice morale,

moti!area, aprecierea şi autoaprecierea, conştinţa de sine şi datoria.

Reli2ia /din l.lat. religio%cucernicie, el!a!ie, obiect cultic0 % formă specifică

a conştiinţei sociale, care se caracteri&ea&ă prin credinţa în fiinţe sau forme



spirituale, prin oficierea unui cult şi prin e+istenţa unor instituţii şi organi&aţii

corespun&ătoare confesiune, credinţă. Religia se mai caracteri&ea&ă printr%o

concepţie specifică despre lume şi percepţie a lumii, de asemenea printr%o conduită

şi cult specific, ce se ba&ea&ă pe credinţă în e+istenţa /a uneia ori cîte!a0 di!inităţi.

Religia repre&intă o concepţie despre lumea idealistă ba&ată pe credinţe în

supranatural.

/rta % una din formele conştiinţei sociale o reflectare a realităţii prin

imagini concret%sen&oriale formă specifică de acti!itate, în procesul căreia se

crea&ă imagini artistice şi se personifică atitudinea estetică a omului faţă de lume

unul dintre procedeele principale de însuşire estetică a lumii.8biectul artei esteîntreaga realitate cu calităţile şi însuşirile ei estetice. orma specifică de reflectare

a realităţii este imaginea artistică, care e+primă e+istenţa prin pri&ma patimilor şi

emoţiilor umane. Arta este modul de generali&are a realităţii într%o formă concret%

sen&orială spre deosebire de ştiinţă, care o generali&ea&ă în noţiuni abstracte şi legi.

iind o reflectare a realităţii arta posedă o independenţă relati!ă faţă de ea.

Conţinutul artei se constituie din idei şi sentimente, ideile e+primate în arteisunt pătrunse de simţuri, iar simţurile sunt conştienti&ate. $e aceea arta acordă o

influenţă mare asupra oamenilor, în societate îndeplineşte mai multe funcţii,

principalele dintre care sunt funcţia estetica, funcţia de cunoaştere şi cea

educati!ă. Reali&înd funcţia estetică arta crea&ă idealul în corespundere cu care

oamenii aprecia&ă fenomenele din !iaţă ca frumoase sau urîte, tragice sau comice,

măreţe sau osnice ş.a. maginile artistice oacă un mare rol cognoscibil..nfluenţănd gîndurile şi simţurile, logica şi emoţiile, concepţia şi perceperea lumii

de către om, arta sc)imbă în întregime atitudinea omului faţă de lume.

Etiinţa % sferă a acti!ităţii umane, scopul căreia este studierea obiectelor şi

proceselor naturii şi societăţii, una dintre formele conştiinţei sociale. Woţiunea de

ştiinţă include în sine atît acti!itatea de obţinere a cunoştinţelor noi, cît şi re&ultatul

acestei acti!ităţi % suma cunoştinţelor ştiinţifice obţinute la momentul dat ce



formea&ă tabloul ştiinţific al lumii. ermenul de ştiinţă se utili&ea&ă deasemenea

pentru marcarea unor branşe separate ale cunoaşterii ştiinţifice. 9tiinţa ca

producere de cunoştinţe pre&intă în sine o formă specifică de acti!itate. $acă în

producţia materială cunoştinele se utili&ea&ă în calitate de miloace de creştere a

producti!ităţii muncii, apoi în ştiinţă cunoştinţele se capătă sub formă de descrieri

teoretice, rapoarte ale datelor e+pe%rimentale, formulele unui preparat oarecare %

toate acestea formea&ă scopul implicital ştiinţei.

5n caracter comple+ conţine intercone+iunea dintre ştiinţă şi filosofie ca

forme specifice ale conştiinţei sociale. ilosofia din totdeauna îndeplineşte în

raport cu ştiinţa funcţii de metodologie a cunoaşterii şi interpretarea conceptulualăa re&ultatelor ei. e filosofie şi ştiinţa le uneşte tendinţa de construire a

cunoştinţelor într%o formă teoretică, de do!adă logică a conclu&iilor lor.

Autenticitatea cunoştinţelor ştiinţifice se determină nu numai prin lipsa

contradicţiilor logice, ci, în primul rînd, prin !erificarea obligatoare în practică % în

cadrul obser!ării şi e+perimentului ştiinţific. ormulînd legile obiecti!e ale

fenomenelor ea le e+primă în noţiuni şi sc)eme, care trebuie să corespundă

realităţii. 9tiinţa reflectă realitatea prin noţiunea de ade!ăr. rin aceasta ştiinţa se

deosebeşte de artă, care e+ptimă realitatea în c)ipuri artistice concrete, ce admit

posibilitatea fante&iei, imaginaţiei etc.

?iloFofia /gr. p)ileo % iubesc şi sop)ia % înţelepciune0 % formă a conîtiinţei

sociale domeniu al culturii spirituale în!ăţătură despre principiile fundamentale

ale e+istenţei şi cunoaşterii, despre lumea şi omul în ansamblu, despre raportul

omului faţă de lume ştiinţă despre cele mai generale legi de de&!oltare a naturii,

societăţii şi gîndirii umane. ilo&ofia elaborea&ă un sistem generali&at de

cunoştinţe teoretice despre lume şi locul omului în lume, constituind temelia

concepţiei concepţiei despre lume. 'a cercetea&ă atitudinea gnoseologică, social%

politică, morală şi estetică a omului faţă de lume. iind o reflectare a realităţii,

inclusi! şi a celei sociale, filo&ofia la rîndul său acordă o influenţă acti!ă asupra

e+istenţei sociale, contribuie la formarea idealurilor şi !alorilor noi. pre deosebire



de ştiinţele concrete, care cercetea&ă un domeniu separat al realităţii, filosofia

pre&intă un tablou integru al e+istenţei, reflectă realitatea prin înţelepciune, prin

prisma raportului omului faţă de lume. Categoriile, principiile şi legile uni!ersale

cu care operea&ă filosofia străbat toată pîn&a cunoştinţelor, descoperind generalul,

esenţialul, necesarul în ştiinţele particulare, care la rîndul său în&estrea&ă filosofia

cu materialul faptologic, necesar pentru conclu&iile filosofice.

oate formele conştiinţei sociale interacţionea&ă unele cu altele, au un

caracter sistemic. 5nele forme /politica, dreptul0 sunt nemilocit legate cu !iaţa

materială şi relaţiile economice a societăţii. Altele /morala, arta, filosofia0 se

găsesc mai departe, acţionea&ă intermediar asupra relaţiilor materiale. Vorala, arta,

religia se manifestă mai mult la ni!elul conştiinţei obişnuite, filosofia şi ştiinţa %

mai mult la ni!elul conştiinţei teoretice. olitica, dreptul, morala reflectă relaţiile

dintre oameni, arta, ştiinţa * relaţiile dintre subiect şi obiect.

tudiind conştiinţa socială putem e!idenţia conştiinţa de masă şi opinia

publică.Conştiinţa de 7asB % totalitatea de cunoştinţe, repre&entări, norme, !alori

a unei mase de indi!i&i ce se formea&ă în procesul comunicării şi acti!ităţii

comune între ei. 'a se formea&ă ca re&ultat a conştiinţei obişnuite şi cunoştinţelor

teoretice. Conştiinţa de masă se deosebeşte de conştiinţa socială care este

totalitatea cunoştinţelor indi!i&ilor din trecut, pre&ent şi !iitor, totalitatea

cunoştinţelor din diferite domenii ce reflectă e+istenţa socială. Conştiinţa de masă

este un ca& particular a conştiinţei sociale, este conştiinţa de facto, conştiinţa

anumitor mase, pe cînd conştiinţa socială are un caracter general uman, este

totalitatea ideilor. Conştiinţa de masă nui ce!a omogen, este o mulţime de diferite

concepţii, !i&iuni, atitudini despre di!erse probleme şi aspecte a !ieţii sociale. 'a

poate fi caracteri&ată după diferite criterii, componente, probleme, în dependenţă

de subiecţii acestei conştiinţi /mase, grupuri, comunitaţi, clase0. Conştiinţa de masă

poartă amprenta societăţii respecti!e, a caracteristicilor ei social%economice,

culturale, politice, naţionale ş.a. 'a nu se limi%tea&ă numai la societatea dată, la

epoca contemporană, ci depăşeşte cadrul lor. Conştiinţa de masă poate fi studiată

prin opinia publică.



G0inia 03licB - totalitatea de concepţii, !i&iuni, repre&entări şi aprecieri a

diferitor e!enimente şi fapte a realităţii de către masele populare. 'a este un mod

specific de e+istenţă a conştiinţei sociale, este conştiinţa în acţiune, conştiinţa

funcţionînd. ubiectul sînt diferite grupuri de oameni, inclusi! colecti!e de muncă,

uniunii profesionale, comunităţi social%demografice, teritoriale, naţionale, clase şi

societatea în întregime. Conţinutul principal al opiniei publice este informaţia şi

cunoştinţele despre fapte, e!enimente, fenomene şi procese care au de!enit în

centrul atenţiei publice. e ba&a acestor cunoştinţe se formea&ă latura apreciati!ă a

opiniei publice, în care se e+primă părerea, po&iţia maselor, acceptarea ori

respingerea, confirmarea ori blamarea anumitor acte, e!enimente, comportări. (n ea

întră şi componentul !oluti! care o caracteri&ea&ă ca o acti!itate spiritual%practică.

8pinia publică oacă un rol foarte imporant în !iaţa societăţii, deoarece este un fel

de auto%control, formulea&ă şi include norme şi principii a comportamentului şi

acti!ităţii sociale, îndeplineşte funcţia reglementati!ă şi educati!ă. 8pinia publică

se studia&ă prin diferite sondage sociologice şi se formulea&ă de obicei prin media

statistică.

Un nou portal informaţional!



Dacă deţii informaţie interesantă şi doreşti să te imparţi cu noi

atunci scrie la adresa de e-mail : [email protected]

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

Conştiinţa CA Reflectare Şi Activitate

Documents

Transcript of Conştiinţa CA Reflectare Şi Activitate