Constantin a. Stoide - Prima Domnie Moldoveneasca a Lui Gheorghe Duca Voda (1945)

PRIMA DOMNIE MOLDOVENEASCAA Lill GHEORGHE DUCA VODA

Gheorghe rinea fnainte de domnie. Gheorghe Duca a avut oobarsie modesta. Lucrul acesta era cunoscut bine contemporanilor.

1 Numele lui Duca, de origina levantina, se intalneste purtat de multi bo-ieri Moldoveni in prima jumatate a secolului XVII. Intre 1616 si 1617, un Ducae parcalab de Roman (doc. din 15/25 Noemvrie 1616, Ghibanescu, Surele siIzvoade, vol. II, Iasi, 1907, p. 107; din 2/12 Martie, Rev. Ist., nr. 7-9, p. 257;din 15/25 Aprilie, Gliibanescu, Surete i Izvoade, vol. XXIV, Iasi, 1930, p. 159;din 28 Aprilie/8 Mai, Ghibnescu, Ispisoace i Zapise, I, 2, Iasi, 1907, p. ro8si din 12/22 Mai 1617, Ghibanescu, Surete i Izvoade, V, Iasi, 1908, p. 252).Acelasi pare a fi stolnic mare din 1623-1625 (doc. din 6/16 Aprilie, 1623, Ghi-banescu, Surete i Izvoade, vol. XXII, Iasi, 1929, P. 1641; din 24 Iunie/4 Iulie1625, Academia Romana, Creqterea ColecOilor pe 420-1932, p. 15). Un Duca,fost comis se aminteste la 26 Fevruarie/8 Martie 1621 (GreVerea ColecOilor pe1919, p. 237) 0 18/28 Octomvrie, 1637 (7146) (Cre)cterea Coleqiilor in 1920.z-932, p. 21), ca stapanitor in Miclesti i Berindesti la tinutul Vasluiului. Acelasida o marturie nedatata pentru vanzarea unui tigan; iscaleste Duca Comisul(Iorga, Studii i Documente, V, Bucuresti, 1903, p. 117), si alta marturie pentruo cumparatura a lui Constantin Cehan in Feresti (Ghibanescu, Surete Izvoade,XVI, Iasi, 1926, p. 26). A avut o file& Nastasia pe care a maritat-o cu Pan..hilie, feciorul lui Iarali Clucerul (doc. din 20/30 Septemvrie 1662, N. Iorga,Studii i Documente, VI, Bucuresti, 1904, p. 536). In fine, un al treilea Duca emare usier in timpul domniei lui Gaspar Gratiani (doe. din 30 Aprilie/io Mai1619) (C. A. Stoide i C. Turcu, Documente rezeste din Onutul Neanzfului,sec. XVI, XVII si XVIII, Piatra Neamt, 1935, p. 9To). La 5/15 Decem-vrie 1621 (7130) e biv. usier (Ibidem). La feI la 16/26 Decemvrie 1623(Ibidem). Tot ca biv usier, primeste danie la 1624, satul Tescautii, din Ocolultargului Sucevei, dela Radu Mihnea, pentruca a slujit cu dreapta credinta

noao i arei (Regest In Iorga, Studii i Documente, XI, Bucuresti,I906,P. 74; a fost publicat in extenso de I. Bianu, Documente romdne0i, I, 1, Bu-curesti, 1907, p. 91 si de acolo reprodus in T. Balan, Documente Bucovinene,I, Cernauti, 1933, p. 588-189). Toate aceste personagii n'au comun cu vii-torul Domn decat numele.

i

a

ii

www.dacoromanica.ro

DEMO : Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark

http://www.a-pdf.com/?product-split-demo

PRIMA DOMNIE MOLDOVENEASCA A LUI GHEORGHE DUCA VODA. 37

Originar dela Rumele din tara Greceasca * de copil a venit in Mol-dova. Ar fi intrat intai ucenic la dugheana la abdgerie , apoi VasileVod l'au luat in casa 1. In domnia acestuia a ajuns pan la drega-toria de camaras2. Istetimea deosebit pe care a aratat-o lanarulDuca, la care poate trebue sa se fi luat in consideratie i atasamentulcare Domn, i-a castigat bunavointa acestuia. Se vede dintr'o cartede intarire, iesita din cancelaria lui Stefan Lupu, ca parintele sau, VasileVoda, a dat lui Gheorghe Duca danie satul Dangeni, pe care si Lupul

cumparase cu 800 zloti unguresti dela aangeana, giupaneasa luiTofan Secheli 3.

0 relatie intern, evident de natura mai mult anecdotica, pretindea sti ceva in plus despre originea fostului domn al Tarilor Romnesti.

1 Cronica Racovitean (N. Muste) in KogAlniceanu, Letopiseyle MoldoveiValahiei, tom. III, ed. II, Bucureti, 1874, P. 5 i editia din Magazinul

Istoric pentru Dacia, tom. III, Bucureti, 1846, p. 8. Aceiai *tire, aproape Inaceia0 forma, o dA i cronica atribuitA lui N. Costin: a Acestu Duca VodA erade neamul lui Grecu dela Rumelia i crescut de micu in casa lui Vasile VodA,aici in tara Moldovei. Apoi rAmase pre urma lui Vasile VodI aici in terA, pan5.s'au f Acut boier mare (Koglniceanu, Letopisey, ed. II, torn. II, Bucureti,1872, p. 5). C. Giurescu a aratat c toate aceste cronice pentru epoca mentio-natA pornesc dela acelai izvod. E cronica editath sub titlul: Letopiseful TdreiMoldovei dela Istratie Dabija pdnd la domnia a doua a lui Antioh Cantemir,1661-1705, Bucureti, 1913. Este interesant de notat ca singura cronica atri-buit5. lui N. Costin a denaturat relatia asupra originei lui Duca. In prototip*i in toate celelalte compilatii gasim specificarea: Duca era din a Tara Greceascldela Rumele , numai cronica atribuitA lui N. Costin aerie: a Duca Vod5. erade neamul lui Grec dela Rumele a, ceia ce nu e acela0 lucru. Cunoscandu-secaracterul i tendintele acestei scrieri, ne explicam cu uwrin t5. sensul dat in-forrnatiei din prototip, dar nu putem pune nicio bazA pe relatie. Pentru epoc5.

Neculce a recurs la acela0 izvor editat de C. Giurescu. Informatia de aicie la fel cu cea din Cronica Racoviteana 0 din Letopisetul publicat de Giurescu.Cronica tradusA de Alexandru Amiras nu da nicio relatie asupra inceputu-rilor lui Gheorghe Duca. Spune numai cA a dup5. Dabija Vod 5. stAtuse domnDuca Voda, ce au fost vistiernic la Dabija Vod5. (Koglniceanu, Letopisey,vol. III, ed. II, p. 99). RelatArile asupra tineretii 0 a domniei lui GheorgheDuca din Atanasie Comnen Ipsilante nu aduc nimic nou. Ele sunt scoase dincronicile moldoveneti i sunt, in parte, confuze (traducere Murnu-Litzica,la Hurmuzachi, XII, p. 156).

a Cronica atribuita lui N. Costin, KogAlniceanu, Letopisefe, II, p. 222:Curtea lui, masa lui, cheltuiala lui ca un craiu tinea; i candu e0a afarA in

norodu, totu posomorat cAuta, ca sl-i ee oamenii de fricA; ca el apucasetAtura dela Vasilie Voda, fiind cAmAra* mare la Vasilie Voda . Pentru Ducaal doilea Vistier vezi i documentul dela tefan Von. Lupul din 20/30 Apriliei660: a Slujba din tineretile sale la casa parintelui nostru, a lui Vasile Voevod a,in Revista T. Codrescu, anul IV, nr. 7, p. 97-98.

3 Ibidem, i Revista Societdiii Istorico-Arheologice Biserice0i, an. xx, p.544-145.

4

Inv&

ii

g

www.dacoromanica.ro

38 CONSTANTIN A. STOIDE

Ar fi fost fecior de taran neliber, din Rumelia. Odatk pe cand prezidadivanul tarii i s'ar fi infatiat un turc, fostul salt stapan, i i-ar fi cerut,in limba de acask s-1 urmeze: Efendi, efendi, blem la Rumele (Efendi, efendi, haide la Rumelia). Duca ar fi trebuit s se rascumperefat de justele pretentii ale acestuia i.

Pentru cariera publica a lui Duca, cronicarii moldoveni nu cunoscalte .tiri cleat cele din Domnia lui Dabija, epoca in care ar fi fostboierit, la casktoria sa cu Anastasia fiastra Domnului 2. Se vede dintirile documentare ca ascensiunea lui Duca incepuse 'Inca din Domnialui Stefanit Lupu, cand se intalneste in rangul de vistiernic al II-leai la diferite date, incepand cu 8 Fevruarie 166o 3, il intalnim in dife-

2 Sursa din care email& aceast relatie, in totul asemAngtoare culegeriide traditii a 0 seam de cuvinte , dup 5. toate probabiliatile pare a fi munte-neasd si anume dela Cantacuzini. Asa cum apare, nu putem vedea intrnsacleat tendinta de a se pune in eviden t5. originea nenobill a lui Gheorghe Duca,Domn, care fusese inlocuit pe tronul Munteniei de un urmas al impratilorbizantini. Ea face parte din seria de stiri cu tendinte calomnioase, raspnditede Munteni, domni sau boieri, contra acelora dintre domnii din Moldova carele contraziceau planurile: Constantin Cantemir e *herghelegiu , fiul sOlu Di-mitrie *robul dela atari . Exemplele s'ar putea inmulti. In privinta auto-rului compilatiei, N. Iorga socotea c5. R nu putem atribui compilatia lui Ni-culcea insusi (N. lorga, Studii i Documente, III, Bucuresti, 1901, p. 35 nota I.Pasagiul amintit se gaseste la p. 40. Dup stil, cel putin acest pasagiu pare a fide Neculce).

2 Letopisetul Tarii Moldovei, d: 4( s5i insurandu-se aicea in tar 5. au luat ofats a D-nei Dabijoaie, si au fost vistiernic mare la Dabija Vod5, (C. Giurescu,op. cit, p. 56). E interesant felul in care s'a transformat stirea in diferitele cro-nici ce au utilizat-o. Cronica atribuith lui N. Costin: a Dup5. moartea DabijeiVod, fiind cursul anilor 7174, era dela Hristos 1666 (sic 1) Sept. ix, Duca,ginerile Dafinii, D-na Dabijoai, fiind vistiernic mare inteacea vreme ... S'au sftuit boerii cei marl ai Ora Moldovei si indat au purces la Czarigradde s'au cersut Domnu dela Poart s... a si pre pofta lor, de acolo le-au datDomnu Sultan Mehmet impratul pre Duca vistiernicul ... (Kogalniceanu,Letopisete, vol. II, ed. II, p. 5).

loan Neculce (15.: a s'au insurat , aice in terl de au luat o fat aDoamnei Dabijoaiei, anume Nastasia, ce era facut cu Buhus si au agiunsude au fostu si vistiernicu mare in zilele Dabijei Voc15. (Kogglniceanu, Letopi-se/e, II, ed. II, p. 195).

Cronica Racoviteanil a era in zilele Dabijei Vod 5. s'au insurat si au luatpe o fath a Doamnei Dabijoaei, hiastra Dabijei Vod5., si 1-au pusu vistiernicmare (Kogalniceanu, vol. II, ed. II, p. 5 si ed. din Magazinul Istoric pentruDacia, tom. III, p. 8. Locul din Cronica tradus5. de Amiras s'a dat mai sus lanota despre originea lui Duca.

a Nu se poate preciza, pe ban* informatiilor existente, dad. Duca a fostfacut vistiernic al doilea ind dela inceputul domniei lui tefan Lupu, sau nu-mai in preajma datei de 8/18 Fevruarie I66o. Astfel primul divan, cunoscutnou5., al donmiei lui *tef an Lupu, cuprins intr'o marturie din 9/19 Decemvrie

www.dacoromanica.ro

PRIMA DOMNIE MOLDOVENEASCA A LUI GIEEORGHE DUCA VODA. 59

rite ipostaze: d bani cu imprumut 1, cumpara sau i se intaresc decatre Doran cumparaturi mai vechi 2; a." marturii alaturi de alci boieriin divanul domnesc 3.

Continua s ramna in dregatoria de vistiernic al doilea 0 in domnialui Dabija, prtg. in apropierea datei de 8/18 Aprilie 1662 4, cAnd il in-

1659 (7168) nu-1 mentioneaza. Trebuie specificat insa c nu se d niciun altboier pentru dregatoria de vistiernic al doilea. Se da aici, Iordache vel vistiernic i Gabrila Neaniul vistiarnic* (Ghibnescu, Ispisoacei zapise, III, I, Bucureti, 1910, p. 122-123). Dintr'un zapis cu data de 5115Martie 1660 se poate observa c Gavrila Neanul a fost vistiernic al III-lea(Ghibanescu, loc. cit., p. 133). Tinand seama de aceste indicatii doua alterna-tive sunt posibile: a. Duca a fost vistiernic al doilea 'Inca dela inceputul dom-niei lui Stefan Lupu; la data de 9/19 Decemvrie, din motive pe care nu le cu-noatem, n'a putut semna actul; poate chiar lipsea din taro.; b. La data de 9Decemvrie 1659, locul de vistier al doilea nu fusese inca ocupat. Daca, in acestdin urma. caz, ar fi fost titularizat la o data posterioara lui 9/19 Decemvrie1659 0 anterioarii lui 8/18 Pevruarie 166o, data care ramane de stabilit.

1 La 8/18 revruarie 166o un zapis de marturia lui Neculae Buhu, marelemedelnicer, ca a luat imprumut dela dumnealui Duca Visternicul cindzecide galbeni de aur i cinci sute de lei den nete dajde la Tutova , pune zlogpentru aceti bani satul Tamiianii (Iorga, St. 0 Doc., V, p. 86-87).

La 9/19 Aprilie 166o, cumpara pentru pretul de 16o lei batuti partile dinVacota ale lui Vasile Soldan, fost jitnicer (T. Codrescu, Uricarul, vol. XXIII,Ia0, 1895, p. 284). La 20/30 Aprilie 166o, Stefan Lupul ii intarete stapanireaasupra Dangenilor, ce-i avea danie dela Vasile Voda, parintele Domnului ( Re-vista T. Godrescu, an, VII, nr. 7, p. 97-98 0 Revista Societc4ii Istorico-Arheo-logico Biserice0i, an. XX, p. 144-145). La 18/28 lulie, 166o, Duca cumparadela Alexandra, fata vornicului Ureche, case din Iai, ce sant improtiva ma-nastirii lui Barnovscki Voda*, e casele gata cu pivnita de piatra cu locultot cat tine ograda*. Pretul vanzarii era de 600 lei (inedit, Arh. Statului, Bu-cureti, manastirea Agapia, pach. VII, doc. I). La 25 Iulie acela an StefanVoila Lupu da, carte de intarire lui Duca vistiernic al doilea pentru caselecumparate dela Alexandra, fata lui Ureche Vornicul (Arh. St., Bucu-reti, manastirea Barnovschi, pach. V, doc. ix). La 20/30 Aprilie 1661,Domnul ii confirm stapanirea asupra Tamaanilor, pe care-i avusese zalogdela Niculae Buhu, pentru 50 de galbeni de aur l 500 lei bani, pe care pro-babil Buhu nu-i putuse restitui la soroc (Iorga, St. 0: Doc., p. 87).

3 In domnia lui Stefan Lupu se intalnete in cateva randuri eland mar-turii alaturi de alti boieri de divan la diferite vanzari i danii. Astfel la 5/15Cct>mvrie 166o (7169), marturisete pentru pricina dintre Constantin Motoc,fost sulger i Ilie Septilici hatmanul, pentru satul Petea cea Mica (vezi noteleurmatoare).

4 Gheorghe Duca se intalnete ca vistier al doilea In urmatoarele docu-mente din domnia lui Eustatiu Dabija, in cursul anului 1662: la 22 Ianuarie-

Pevruarie (inedit, Academia Romana, pach. LXXXV, doc. 4). La 12/22 Pe-vruarie (V. A. Urechia, Biserica din Cetatea Neamfului, in An. Acad. Rom.,tom. XI, seria I, Mem. Sect. Ist., p .147-148, 0 din 12/22 Martie, (inedit, Acad.demia Romana, pach. LVI, doc. 27).

4

2

i

x

www.dacoromanica.ro


talnim in rangul de mare postelnic devenit vacant prin moartea luiAlexandra Costin. La aceasta data casatoria lui Duca cu Anastasia,fiica Dabijoai 0 a fostului vistiernic Dumitru Buhu, e fapt indeplinit 1.Nu ramne mult timp in dregatoria de mare postelnic 2 La 12/22 Oc-tomvrie, ace1a0 an, se intalnWe ca mare vistiernic 3. In acest rangramne 'Ana dup moartea lui Dabija cnd este ales Domn.

S'a bucurat de incredere deosebita in domnia socrului sau. Casa-torit inainte de 8/18 Aprilie 1662 cu Anastasia fiastra lui Dabija, afost bogat inzestrat de acesta din urma 4 1. utilizat foarte adesea, im-preung cu Niculae Buht1, fratele Anastasiei, in treburile OHL A fa:cutparte din caimacaniile pe care Dabija a trebuit sa le constitue atuncicand imprejurari peste vointa sa 1-au silit s lipseasca din tara. Astfelcnd Dabija a mers s lupte pentru 0 alaturi de Turci, contra Austria-cilor impreuna cu Domnul Tarii RomnWi, cu Tatarii 0 cu MihailApafi, principele Ardealului, la Uivar in 1663, la Sf. Gothard in 1664,Gheorghe Duca a fost lasat, in ambele rnduri sa tie scaunul. El inde-p1ine0e aceasta insarcinare impreuna cu Racovita Cehan 0 TomaCantacuzino in timpul expeditiei din 1663, dela Uivar 3 I cu Toma

1 Inedit din 8/18 Aprilie 1662 (Academia Romank pach. 57, doc. 16). Toateizvoarele narative interne mentioneazA inrudirea dintre Duca si Dabijoaia.Cum toate relatArile pornesc dela acelasi arhetip, Letopisgul Teirii Moldovei,editat de C. Giurescu, Bucuresti, 1913, p. 56, vom reda numai relatarea ace-stuia ; Duca a insurandu-se aicea in tarA, a luat o fata a Doamnei Dabijoai,si au fost vistiernic mare la Dabija Voda .

2 In afar 5. de documentul din 8/18 Aprilie 1662, se mai intalnesc urmAtoa-rele acte in care Duca apare ca mare postelnic: 21 Aprilie (Ghibanescu, Ispi-soace, III, I, p. 201 si Iorga, St. 0 Doc., V, 13 37), 4/14 Iunie (GhibAnescu, Su-rete, Iv, p. 334-335) 0 6/16 Iunie 1662 ( Bulet. Comis. ht., Iv, p. 167)

3 Documentul din 12/22 Octomvrie (GhibAnescu, Surete, IV, p. 317-318)si din 19/29 Noemvrie 1662 (Bulet. Comis. Ist., IV, p. 168). De aid inainte seintalneste in toate documentele ca mare vistier.

4 Documentul din 8/18 Aprilie 1662 (inedit, Academia Romank pach.LVII, doc. 16). Domnul scrie: e Domnia mea m'am milostivit si am dat si ammiluit pre boiarinul nostru credincios si cinstit Duca, marele postelnic si pregiupaneasa dumisale, Nastasia, cu un sat anume BAlanestii, pre Valea Neagrkla tanutul Neamtului, cu curti gata si cu pivnite de piatrA si cu vecini si cutot venitul impreuna si cu neste parti din Becesti si din Vartopel ce sant lipitecAtre acel hotar si cu trei hAlestee, pre hotarul acelui sat s.

5 Documentul din 2/12 Noemvrie : e RacovitA Cehan Vel Log.,Toma Cantacuzino Vel dvornic donei zemli, Duca vel vistearnic scriu e latoate slugile MAriei Sale lui Vodk la tinutul FAlciului # ca, a bucatele manA-stirii , srt li lasati in pace iar bucAtili tam-nilor sa luati (inedit, Academia Romank pach. 139, doc. 142 si Ghibanescu,Surete, IV, p. 169). La 6/16 Octomvrie , aceiasi scriu parcalabilor deSoroca pentru manastirea Galata s'i anume pentru moara dela Vasilcov in fataCamenitei (Rev. Ist., VI, 1920, nr. 3-6, p. 83). La 12/22 Decemvrie 1663, cai-

www.dacoromanica.ro

PRIMA DOmNIE MOLDOVENRASCA A 1,1H GHORGHE DUCA VODA 41

Cantacuzino i fratele acestuia Iordache, in expeditia din 1664, ter-minata prin infrngerea vizirului la St. Gothard 1 La adapostul favoareidomnWi marit, prin cumpafari de case 0 mo0i, considerabil ave-rea personala 2 Ajungand in scurt timp alaturi de Cantacuzini 0 de

macanii Toma Cantacuzino Vornicul, Iordache Spatarul (inlocuise pe Raco-vita Cehan) 0 Duca Vistiernic scriu Judelui Stefan Lazar (Veress, Documenteprivitoare la Istoria Ardealului, Moldovei i Tdrii Romiineti, vol. XI, Bucureti,1939, p. 43-44) Pentru aceasta campanie, inceputa In ultimele zile ale luiIunie 1663 *1 terminata. in Decemvrie, Iorga, St. 0 Doc., IX, p. 137 0 urnia-toarele,; A. Veress, Pribegia lui Gligorafcu Vodd, in An. Acad. Rom., seria II,tom. II, memoriu 7, p. 7ro; N. Iorga, Istoria Romdnilor, vol. VI, Monarhii,Bucureti, 1938, p. 28o i urm.

1 Documentul din 8/18 August , Toma Cantacuzino vornicul Tariide Jos, Iordache Vel. Spatar 0 Duca vel vistiernic, dau carte manastirii Bise-ricani sa-i stapaneasc poiana lui Pe le i a fratelui acestuia, ce este la hotarulCandetilor (Ghibnescu, /sp., III, i, p. 236-237). Pentru expeditia aceastainceput in Mai i terminata in August 1664 bibliografia data In nota piece-denta.

2 La 12/22 Martie 1662, in schimbul banilor pe care avea sa-i primeascadela Radu fost vornic, Alexandru fost paharnic i Neculae Abaza, fost sulger,feciorii lui Gavril Hatman, Duca Vistiernic al doilea, primete dela Ursachevame i sotia sa Ilinca 0 dela Neculai Murgulet *1 giupaneasa sa Ileana, cli-ronomii fiilor lui Gavril Hatman, case in Iai. 4 pre ulita mare (Iorga, St. 4iDoc., V, p. 87 0 CreVerea Colec(ii/or pe 1922-1930, p. 33). La 2/12 Julie 1662,Duca, mare postelnic, cumpara dela Gheorghe Roca, fost vistiernic, trei Meide vie in Piscopu, la Cotnaris dreptu o suta. *1 opt zeci lei (inedit, Arh. St.,Bucureti, Galata, pach. XI, doe. 24). La 22 Ianuarie/1 Pevruarie 1663 soboruldela manastirea Agapia pentru multa lips ce a avut sta manastire 0 au ramassta manastire descoperit, pentru sa-i fac sta manastire bucate i sa. se in-dileasca, hotarat e s vanda Sercanii la Nistru, in tinutul Orheiului* luiDuca, mare vistiernic, dreptn opt sute de lei batuti, tot bani gata (Rev.Ist., X (1924), p. 117-118). La 23 Martie/2 Aprilie 1663, Tnase *1 Ionit fe-ciorii lui Enache fost vistier, vand Ducai marele vistier, partile lor din Slobo-zeni, In inutul Iailor 0 din Borzeti, drept ase sute de lei batuti (AcademiaRomana, pach. XCV, doc. 36). La 3/13 Aprilie cumpara parti din acela sat,dela Ionacu Negrul Giosan, pentru trei zeci I cinci lei batuti (Acad. Rom.,pach. 96, doc. 41). La 9/19 Aprilie, cumpara dela Gavril, fost egumen la Santa.Marie din acela sat, 'Atli pentru 20 de lei (Academia Roman, pach. XCVI,doc. 42). La 6/16 Iunie, tot in acela sat, cumpar part" din mo0a dela Chiriacuerul 0 dela giupaneasa Acsinia pentru 30 de lei batuti (Academia Romana,pach. XCVI, doc. 43). La 6/16 August, acela an, Istrate Movilacu, feciorullui Grigore din Chitrineti, nepot Mitropolitului Varlaam, daruiete vistierni-cului Duca, partile sale din Vartopel i Itrineti (Academia Romana, pach.LXXVI, doc. 105). La 8/18 Septemvrie 1663, loan, feciorul lui Cristea dinBalaneti, vinde partea lui din Vartopel, Ducal, marele vistier, pentru >z doiboi buni* (Academia Romanii., pach. LXXVI, doc. 104). La 14/24 Septemvrie1663, Popa Stefan 0 Popa'Stratila. i Diaconu Neculai, claruiesc Ducai, marelevistier, un heleteu ce iaste impotriva satului Mcsineti* (Academia Romana,

0

r

www.dacoromanica.ro


cumnatul sau Niculae Buhu0, intre cei mai bogati 0 influenti boierimoldoveni. Era calea dreapta care avea sa-1 duca la tronul tarii dupmoartea lui Dabija 1. E intrebare daca 0 Niculae Buhu, marele logo-fat, boier tot atat de bogat, foarte capabil 0 pretuit in deosebi de Da-bija, a ambitionat la tron. In cazul acesta Dafina, femeie energica, asprijinit candidatura lui Gheorghe Duca, ginerele ei, in detrimentullui Nicolae Buhu, care-i era numai fiu vitreg.

Din examinarea raporturilor oficiale de mai tarziu dintre Duca 0Niculae Buhu, nu reiese c ar fi fost rivalitate intre cumnati in lega-tura cu solutia data vacantei la tron.

Neculai Buhu a fost lasat Caimacam din Septemvrie pana in No-emvrie 1665 0, dupa alegerea lui Duca, a fost mentinut mare logofatpana la caderea acestuia.

Imprejurarile favorizau pe Duca. Era tanar, bogat 0 intreprin-zator. Trait in Tara din copilarie, se identificase cu interesele Tarii 0cu ale clasei boierWi, in care intrase 0 care-1 privea ca pe unul dintreai si. Un cronicar facandu-se ecoul opiniei publice din Moldova aceluitimp, atesta: Tuturor era bun 0 fail presupusuri, fiind 0 el domn

pach. LVI, doc. 31). La 8/28 Noemvrie 1663, Hadalbei Armeanul, vinde ocinasi mosia dela tatial sAu CArstea, o vie la Cotnari in Dealul Momdru a dirept optzeci galbeni bani buni (inedit, Academia RomAnA, pach. LVIII, doc. 58 siregest in Iorga, St. si Doc., V, p. 126). La 15/25 Decemvrie 1663, TAnase 0Iouita, feciorul lui Enache fost vistier, valid lui Duca mare vistier # trei viila deal la Sorogari, in fata Dealului si cu pometi pre la capetele viilor si cucramA si cu loc de prisacA , # drept o sutA. 0 douA zeci lei bAtuti (AcademiaRomAnA, pach. LVIII, doe. 61). La 13 Aprilie 1664, acelasi cumpAr dela Du-mitrascu, feciorul lui Simion Malai, fost vistier atrei f aid de vie la tfirg la Cot-nari in Dealul Mandrului, drept a trei sute sapte zeci lei batirti (inedit Acade-mia RomAnA, pach. LVIII, doc. 62). La 28 Decemvrie 1664/7 Ianuarie 1665,Toderascu, feciorul lui Iorga fost stolnic, si cu maicA sa Alexandra, vAnd luiDuca, Marele Vistier, satul BAbicenii la tinutul FAlciului in Gura Crasnei, cuvatra satului cu vecini gata si cu mori gata intr'apa BArladului pentru patrusute lei at toti bani gata (GhibAnescu, Surete, IV, p. 24). La 12/22 Ianuarie1665. Eustratie Dabija, intAreste aceastil cumpAratura a lui Duca (Ibidem,p. 26-27), La 23 Fevruarie/5 Martie 1665, aceia0 viand lui Duca vel vistier6 Mei de vie la VlAdiceni, pentru 400 taleri (inedit cu data de 23 Fevruarie1665, in Arh. St., Iasi, path. 98, Cond. Mitropoliei Moldovei, p. 275 ; cu data de23 Martie/2 Aprilie, regest scurt in V. A. Ureche, Miron Costin, I, 13. 94-95)In afarA de aceste mosii Duca mai avea din boierie mosiile GherAnesti, An-drieseni si Berehoestii, in tinutul Ia0lor (Academia RomAna, ms 929 foaia125 v.).

1 Moartea lui Dabija s'a intAmplat la 11/21 Septemvrie 1665 (InscriptiapusA de Doamna Dafina la Iatinairscki, Slavianskis, Ruskia, Rukopisi, rumun-skiih bibliotek, p. 862 pentru data si Cronica atribuita lui N. Costin, II/21Septemvrie 7174, dar transpus gresit anii dela facerea lumii in ani dela Hristosprin 1666, in loc de 1665 (Kogalniceanu, Letop., II, ed. II, p. 5).

www.dacoromanica.ro

PRIMA DONNIE MOLDOVENEASCA A LUI GHEORGHE DUCA VODA 43

din boierii de Vara1 . Prin soVia sa, fiica Doamnei Dafina si a vistier-nicului Buhus, ii asigurase sprijinul a aproape intregei clase boieresticu care acestia erau legai. Toate forVele mobilizate in 1661 pentrua sprijini pe Dabija, erau acum, mult mai puternic puse in sprijinullui Gheorghe Duca. La Constantinopol Ii sprijineau candidatura Cu-parestii, interesati in ridicarea lui Duca, care era o soluVie de conti-nuitate a unui regim i pentru dnii, ii dadeau seama, trebuia s fiedrumul spre bogaVie i onoruri. Mai tarziu se vor lega i prin casatoriicu familia puternicului Domn 2 Marea bogaVie, simpatiile printreboierii de Vara si influenta de care se bucura aicea prin imprejurareaca era ginerele Domnului raposat, deci oarecum mostenitorul lui,cumnatul marelui logofat, toate formau un sumumm de posibilitatimorale si materiale, pentru sprijinirea unei domnii care prin aceasta,la Constantinopol putea trece drept legitima.

ImprejurArile i data urcarii lui Gheorghe Duca pe tron. Impre-jurarile urcarii lui Gheorghe Duca pe tron, sunt relatate de cronicilemoldovenesti si de cronica atribuit lui Constantin Capitanul, dinTara Romaneasca. Rectificari i completari se mai pot face pe baza,de documente interne i externe.

Informatia din cronici atesta Vinerea unui .sfat al boierilor, pre-mergtor alegerii lui Duca: S'au sfatuit boierii cei marl ai Varii 3.Dup alegere, pentru a putea fi preintampinate competiViile care puteas contrazica vointa boierimii de Vara, e trimis la Constantinopol

mai inainte Stamate Postelnicul, cu daruri, sa prinza PorVile, tiindturceste 4. In urma boierii cu Duca vistiernicul i cu Doamna Da-

fina, pleaca, la randul lor la Constantinopol 5. Cuparestii i StamatePostelnicul netezise calea. rusese oare usor? Pentru sprijinul Cupa-restilor s'ar fi interpus, dupa cronicile interne, si Toma Cantacuzino,vornicul de Vara de jos ; ii erau nepoti i ar fi exercitat prin aceasta o

1 Neculce, Gronica, in KogAlniceanu, Letop., II, ed. II, p. 195.2 In sensul acesta CupArestii i Duca si-au fAcut servicii reciproce. Dad.

Gheorghe Duca a primit, dup cum afirna unanim cronicile interne, un sprijinputernic din partea CupArestilor pentru obtinerea Domniei, nu trebue sit seuite ins, cA la randul lor i fiii lui Constantin Ruset, in tot ce au ajuns maitarziu, sunt creaturile lui Gheorghe Duca.

3 C. Giurescu, Letopisqul Tdrii Moldovei dela Istrate Dabija, p. 56: iatdacA au murit Dabija VoclA, au mers Doamna Dabijoaie cu ginerisAu in Tarigrad. AvAnd pre Cuparul cel btrAn in Tarigrad purtAtor de trebile Dom-niei la vizirul si la alte capete, au imbrAcat pre Duca vistiernicul cu caftan dedomnie taxii in locul Dabijei VodA . De aici in Neculce, KogAlniceanu, Letop.,II, ed. II, p. 195 i Cronica Racoviteank KogAlniceanu, Letop., III, ed. II, p. 5.

Cronica atribuitA lui Constantin CApitanul in Magazin Istoric pentruDacia, tom. I, Bucuresti, 1845, p. 350.

5 Cronicile interne, nota de mai sus si Cronica atribuitA lui Constantin Ca-pitanul, loc. cit.

6

si

www.dacoromanica.ro


influenta considerabila asupra bor. Cronicarii interni presupun, facandaceste afirmatii, ca. Toma Cantacuzino era pentru domnia lui Duca.Vom vedea daca alte informatii nu contrazic aceste supozitii.

In tara au fost lasati caimacami Nicolae Buhu, mare logoat, TomaCantacuzino, mare vornic, Neculai Racovita, hatman 0 Gligore Mi-clescu, mare paharnic 1. Erau boierii cei mai puternici 0 mai influenti.

Revenind la unanimitatea pretinsa de cronicile interne in legaturacu alegerea lui Duca, 0, mai ales, la atitudinea lui Toma Cantacuzino,despre care se spune ea ar fi staruit catre Constantin Ruset, ca acestasi-1 sprijine, observam ca acte de mai tarziu contrazic net acestei afir-matii. Si in privinta imprejurrilor in care s'a produs 0 solutionatcandidatura lui Duca, la Constantinopol, cronicile interne simplificalucrurile. Amanunte in legatura cu alegerea sunt date in relatiile di-plomatice ale timpului. Dupa aceste relatii se vede c in fata candida-turii lui Gheorghe Duca se ridica serios candidatura lui Ilia Alexandru.Era sprijinit de multi puternici ai Portii, 0 agreat, ca unul care traiade mult la Constantinopol, in cercul ambasadorilor german 0 englez.In desfdurarea crizei, ambasadorul german, mai prudent, s'ar fi tinutmai in rezerva ; cel englez insa ar fi mers prea departe cu amesteculincercand s catige pe Marele Vizir prin daruri. In acest scop a trimispe secretarul sdu, un anume Draperis, la Silevrea, sa catige prin chi-haie, favoarea Marelui Vizir. Marele Vizir insa catigat de Nicusios,care la randul lui ar fi fost favorabil lui Duca pune s aresteze atatpe Draperis cat 0 pe Ilia Alexandru 0 cid ordin s fie batuti ; cel din-taiu pentru amestec in lucruri care nu-1 privesc, cel de al doilea fiindcaa recurs la sprijin strain pentru ocuparea tronului. Aceste se petreceaucu putin inainte de 1 Noemvrie 1665 2. Diplomatul care da relatiile,

1 Inedit din 17127 Septemvrie 1665 (7174) (orig. pe hartie, Academia Ro-manl, pach. CXXX, doc. 190).

' C. C. Giurescu, in Istoria Rominilor, vol. III, I, Bucureti 1942, a obser-vat cel dintai a Ilia Alexandru a candidat in 1665 la tronul Moldovei (p. 139) ;izvoarele in Hurmuzaki, Docutnente privitoare hz Istoria Ronidnilor, vol. V, 2,p. 107, doc, din r Noemvrie 1665: Giovanne Batt. Ballarino, care Doge. Pre-tendenta lui Ilia Alexandru in 1665 e mentionata 0 in raportul, despre schim-barea lui Duca, pe care-I face la 25 Mai i666, Cassanova cAtre ImpArat: Poartaa mazilit nu de mult pe Domnul Moldovei, care intretinuse cu Tatarii cores-pondentA, in paguba Turcilor, 0 a numit in locul lui pe Grecul, ce nu reuqisecateva luni mai inainte cu competitiile lui pentru aceast5. domnie (Hurmu-zaki, Fragmente, trad. Slavici, vol. III, p. 330). Ce departe suntem de infor-matiile din cronica atribuitA lui Constantin CApitanul, care pretinde cA IliaAlexandru n'ar fi tiut in 1666 nimic despre alegerea sa ca Domn: Cand auvenit dela Poartil de-1 chema sA-1 facA Donm, 0 netiind el de aceasta, pAran-du-i-se niscariva datornici s'au ascuns in podul casei, 0 pant nu s'au doveditubine cA-1 chiama. s5.-1 faca Domnu la Moldova nu s'au pogoratt din podia (Ma-gazin Istoric pentru Dacia, vol. I, Bucureti, 1845, p. 350-351).

www.dacoromanica.ro

PRIMA DOBLNIE MOLDOVENEASCA A LUI GHEORGHE DUCA VODA 45

trimisul venetian la Constantinopol, Giovane Ballarino, revineasupra acestei chestiuni 0 mai tarziu, cand o solutiune fusesedata vacantei la tronul Moldovei. Era 0 el pentru Ilia Alexandru

critica alegerea lui Duca, mentionand ascendentul, dup elnefast, pe care-I avea Nicusios la Poarta. Ei a ridicat la domniaMoldovei pre grecul Duca Voda, care se recomanda numai prinputerea banior 0 a facut ca secretarul Draperis s sufere rigorilebastonului

Dup urcarea lui Duca pe tron, doi dintre caimacami nu se maiintalnesc in divan. Ei sunt Toma Cantacuzino 2, fost mare vornicGligore Miclescu, fost mare paharnic. Mare vornic in locul lui Toms.Cantacuzino e Solomon Barlddeanul 0 mare paharnic in locul lui Gri-gore e Miron Costin 3. Varsta la care se gaseau aceti boieri n'ar fi pututimpiedeca pe Duca sa-i repun in dregatorii. Dar daca nu i-a repus,Duca a facut-o fiindca ei, prin atitudinea lor, Ii nemultumise. Decicronica se ineal cand pretinde a ti cl Toma Cantacuzino ar fi sta.-ruit pe langa Cuparetii pentru ridicarea lui Duca la tron. In privintalui Grigore paharnicul nu se vorbete nimic. 0 intrebare care se im-pune, date fiind tirile externe, e: eine a sprijinit in Tara 0 la Constan-

1 Hurmuzaki, Documente, V, 2, p. ro8. Cu toate indicatiile din rapoartelelui Ballarino, rolul lui Nicusios in alegerea din Noemvrie 1665 nu mi se pareInca definitiv fixat. Am stabilit atitudinea boierilor Toma Cantacuzino i Gri-gore Miclescu, fat de candidatura lui Ilia Alexaudru, sprijinind supozitiilela care ajunsesem prin constatarea lipsei din Divanul lid Duca a celor doi boieri

prin inrudirea dintre Cantacuzini i Ilia. Totui trebue s. constatamaceiai inrudire era 0 intre Nicusios i Cantacuzini. Si el era casatorit cu o Can-tacuzino (Hammer, Histoire de ('Empire Ottoman, tome III, trad. M. Dochez,Paris, 1844, p. 3-4). Nu tie nimic despre alegerea din Moldova, Bethlen,care, la 4 Noemvrie scrie lui Gremonville, trimisul francez la Constantinopol,despre afacerile din Transilvania i accidentul foarte gray, pe care-I suferiseApaffy. Anunta moartea lui Dabija afirmand c. bioerii les Etats ) in sensulde Divan, dietk n'au ales pe un altul. Crede ca. Turcii vor interveni in aceastalegere (I. Hudita, Repertoire des documents concernant les negociations diplo-matiques entre la France et la Transy(vanie au XVII-e siecle, Paris, 1926, p.I28).

2 Toma Cantacuzino moare in cursul acestei domnii a lui Duca. Piatramormantala poarta urmatoarea inscriptie (dam traducerea lui N. Iorga dinslavonete): Aceasta piatra au infrumusetat-o Stefan, al doilea ceanic, pa-rintele sau Toma Cantacuzino, vornic de Tara de Jos, a raposat in zilele binecinstitorului 0 de Christos iubitorului Io Duca Voevod in anul 7170 (sicl) Pe-vruarie 3 . Se vede c la inscriptia datei s'a omis cifra unitatilor sau a suferitun accident sau poate chiar a ramas neobservata de cetitori. Inscriptia trebuesa fi purtat data de 7174 revruarie 7, data la care a murit Toma Cantacuzino(Inscriptia in Iorga, St. ;i Doc., XV, 2, p. 166).

3 Inedit din 12/22 Ianuarie r666, Arh. St., Bucureti, 'Cond. 552, p. 20.

i ca

si

www.dacoromanica.ro


tinopol, in afara de trimi0i germani 0 englezi, candidatura lui Ilia*Alexandru? Oare n'au fost tocmai aceti boieri? 1.

Dac in privinta atitudinii binevoitoare a lui Toma Cantacuzino,fata de domnia lui Duca, se ridica atat de puternice obiectii, nu acela0lucru se poate spune despre Stamate Postelnicul. El, in adevar, a fostde mare folos lui Duca 0 Domnul i-a rasplatit serviciile, cop1e0ndu-1,am putea spune, cu daruri, nu din averea Orli, din mo0ile zise dom-neti, cum se obipuia, ci Duca fiind Domn deosebit de bogat, 1-a da-ruit cu bunuri dintre ale sale.

Un singur izvor narativ intern ne-a pastrat relatia asupra dateila care Duca ar fi venit in scaun. E cronica atribuit lui N. Costin.Dupa acest cronicar, Duca ar fi venit in Iasi cu firman de domnie inluna lui Ghenarie anul 1666 2. Din informatiile documentare ce s'aupastrat 0 a caror marturie e intru totul sigura, ele indicnd date lacare Duca a dat diferite carti 0 privilegii, reiese c acesta se instalasein scaun cu aproape clonal luni inainte de data amintit. Cel mai vechidocument pe care 1-am putut afla in legatura cu domnia lui Duca,poarta data de 24 Noemvrie/4 Decemvrie 1665 3. Altul poart datade 25 Noemvrie/5 Decemvrie 1665. Acesta din urma e o carte de jude-cata data de noul Domn in pricina dintre Ioan Pisoschi 0 sora sa An-temia, femeia Liciului pentru Demideani, la tinutul Hotinului 4.

Trei zile mai tarziu, la 28 Noemvrie/8 Decemvrie, Domnul acordaun privilegiu pentru mnastirea Aron Voda 5. Dela aceasta data ina-inte, la intervale destul de scurte, se gasesc documente de continutvariat, pe care Domnul le-a emis 8. Ramne dar stabilit, contrar indi-

1 In sprijinul parerii emise de noi vine i imprejurarea ca. Doamna lui IliaAlexandru era o Cantacuzind (A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardea-lului, Moldovei i Tdrii Romdngti, vol. XI, p. 83-84, Iai, 28 Fevruarie 1668:Doamna lui Ilia Voda catre Principesa Ana Bornemisza semneaza a A6[4votxcorraxo1.4iva a. 0 altil tire care mentioneaza legatura de inrudire dintre Can-tacuzini i Ilia Alexandru, e inscriptia greceasca de pe o anafornit dela TreiIerarhi. 0 redam dupa traducerea facuta de N. Iorga: f IO, cu mila lui Dum-nezeu, Ilia Voevod a toata Moldovlachia cu prea evlavioasa Doamna Can-tacuzina w. In not, Iorga zice: a E vorba, firete, de Ilia Alexandru Voila(1666-1668) a. Apoi continua: E interesanta mentiunea familiei sotiei salein legatura cu Cantacuzinii Iordache *1 Toma, atotputernici in aceasta epoca a(Iorga, St. i Doc., XXII, p. 261).

2 Cronica atribuita lui N. Costin in Kogalniceanu, Letopisefe, II, ed. 2, p. 5.a Acest document dat de Duca pentru moia Tuleti in Neamt nu s'a pastrat

decat in rezumatul pe care-1 face T. Codrescu asupra condicilor de divan arsein focul din 1827 (T. Codrescu, Uricarul, VI, p. 222).

6 L. T. Boga, Documente Basarabene, vol. XI, p. 22.6 Inedit, Academia Romana, pach. LXXVII, doc. 16.

Documente in acest sens sunt in ordinea emiterii: Din 2/12 Decemvrie1665 (7174), carte de scuteli acordata preotilor, diaconilor i clisiarilor delabisericile din Iai (inedit, Academia Romana, pach. CXXV, doc. 54); din 5/15

www.dacoromanica.ro

PRIMA DOMNIE MOLDOVENEASCA A LUI GHEORGHE DUCA VODA 47

catiilor din pseudo Nicolae Costin, c domnia lui Gheorghe Duca ainceput Inca din jumatatea a doua a lunii lui Noemvrie 1665. De altfel,tirile scoase din documentele interne concorda cu relatia lui Balla-

rino, care raporta la 6 Decemvrie 1665 ca. Duca plecase spre tara cucateva zile inainte de aceasta data 1.

Domnia mi Gheorghe Duca gi partidele din Moldova. Mai multInca cleat domnia lui Dabija, regimul instaurat in Moldova prin ur-carea pe tron a lui Gheorghe Duca, trebuia sa fie un regim de impa-ciuire. Nu avea niciun motiv noul voevod s se faca ecoul resentimen-telor i urilor care inveninase pe inaintaii sai. De altfel situatia lui erade aa natura incat ii imptmea c atare atitudine. Crescut la curtea luiVasile Voda i ridicat la boierie de fiul acestuia, .tef an Voda, el eraginerele Doamnei Dafina, fost sotia a lui Stefan Serdarul, cel cazutpentru tradare in primal/am anului 1653.

Astfel in tara traiesc, bucurandu-se de aceiai favoare domneasca,reprezentantii partidelor cari i0 daduse aspre lupte in trecut. In Divan,alaturi de un Cantacuzin, Toderacu, fiul lui Iordache, care e marespatar, sta. Vasile Ceaurul, mare vornic al tarii de sus, fratele lui Ghe-orghe tefan 2. In afara dregatoriei de mare vornic cu care Duca acrezut nimerit sa insrcineze pe Vasile Ceaurul, i trebue sa subliniemca Istrate Dabija nu 1-a chemat in Divan, noul Domn a cdutat salege cat mai mult res.tituindu-i moiile, pe care dup pribegie tefanVoda Lupu i le confiscase. Fiul lui Vasile Voda, daduse din avereaCeaurului o nite vii i cu crame la Cotnari, in dealul Mandrului luiDuca insui, pe atunci vistier al doilea. Duca le restituie celui delacare fuseserd confiscate: o acele vii au fost dreapta moie a boiarinuluicredincios i cinstit dum-lui Vasile Vornicul, iar dupa ce au fost lipsitdum-lui din tara le-au fost luat pre sama domniei

mi le-au fost dat mie, precum scriem mai sus, iara dupa. au vinitdumnealui in Vara i ne-au daruit Dumnezeu cu domnia, dam dumisale

intarim cum acele vii cu tot venitul sa-i hie iar a dumisale 3.

Decenavrie, carte de hotarnicie data lui Rugina fost etrar (Iorga, St. 0 Doc.,V, p. 534); 11/21 Decemvrie, carte in favoarea lui Nechifor din Cotmanetisa urmareasca pe un Ion de acolo, care-i aprinsese casa (Ghibanescu, Surete,XXII, p. 13-14); 13/23 Decemvrie, catre Beldiman i Stopie pentru hotax-nicia in Lazesti (inedit, Academia Romana, pach. LXX, doc. 31); .cu aceiaidata pentru manastirea Aron Vod5. (Academia Romang, pach. LXXVII, doc.29); si din 29 Decemvrie 5665/8 Ianuarie 1666, intarirea cumparaturilor luiGligore Corlat (inedit, Academia Romana, pach. LXXXIX, doc. 169).

1 Hurmuzaki, Doc., V, 2 p. ro8.2 Documentul din 12/22 Ianuarie 1666, inedit, Arh. St., Bucureti, Cond.

52, p. 20. El era casatorit insa cu Irina, sora de pe tate'. a Doamnei Anastasia.a Document din 5/15 Aprilie 1666, inedit, Fund. Reg. Ferdinand, Iasi,

pach. XXII, doc. 22. De altfel, Duca, prin Doamna Anastasia, era rucla i cuvornicul Vasile Ceaurul. Doamna Anastasia era sofa dup tata cu Irina, sotia

si

www.dacoromanica.ro


La fel vor intra in dregatorii fiii lui Ionascu Rusu, fostul marelogofdt al domniei lui Gheorghe Stefan, Apostol ca parcalab de Orhei

Toderascu postelnic al doilea.Doamna lui Vasile Lupu, Caterina Cercheza 1, j fiica acestuia,

Ruxandra, v5.duva liii Timus, pot avea and vor adapost i cea dinurma i favoarea inaintea judeatii domnesti atunci and are nevoie a.Petrecerea in tara a acestor fete alese, era inconjurata de atent soli-citudine, din partea unui Domn care intelegea i pretuia dup cuviintaschimbdrile, pe care soarta, mai ales in Principate, le putea aduce invieata unora dintre fostii stapnitori ai Vasil sau familiilor acestora.

Divanul i dreggorii. In lipsa altor date care sa exprime sau sasugereze imprejurarile ocuparii unui tron i felul in care a primit taraaceastI domnie, listele divanurilor, ale ultimelor divanuri din domniacare inceta si ale primelor divanuri din domnia ce-i urma, pot da indi-catii concludente. Supuind aceluiasi procedeu domnia lui GheorgheDuca, ajungem la concluzii care contrazic intr'o masura informatiiledate de cronici. Dui:4 cronici candidatura lui Duca ar fi fost sprijinitsi de Toma Cantacuzino, care ar fi recomandat-o lui Constantin RusetCupariul, om cu trecere pe lang6 puternicii Imparatiei Turcesti. Postmare vornic al tarii de jos in domnia lui Dabija 3, Toma Cantacuzinoe ales chiar intre caimacamii, cari trebuiau s gireze treburile tarii incursul interegnului. Avea alaturi de dnsul pe boierii Nicolae Buhus,logorat mare, Nicolae Racovita hatman i Gligore vel ceasnic 4. Tovifigurau si in Divanul lui Dabija 5. In domnia lui Duca lipsesc din divanToma Cantacuzino Vornicul i Gligore Miclescu paharnicul. Daca ati-tudinea acestor boieri ar fi fost favorabild noii domnii, ar fi fost normal

acestuia. In acest sens actul de imparteall intre Dumitru Clucerul, feciorullui Vasile Ceaurul 0 Vasile sin Toader Iordache, ginerele Ceaurului. Iiimpart ocinile dupa: Vasile log. feciorul lui *tefan log. Ceaurul

despre maica noastr IrMa, fata lui Dumitru Buhu9 (Iorga, St. fi Doc.,V, p. 278).

1 C. I. Andreescu 0 C. A. Stoide, despre petrecerea in Moldova a DoamneiEcaterina Cercheza, dupci moartea lui telan Voclei Lupul, Ia0, 1937, p. 3.

2 Ibidem, p. 2 Si V. A. Ureche, Biserica din Cetatea NeamOtlui, in An. Acad.Rom., seria II, tom. XI, Mem. Sect. Ist., p. 123-125 i doc. din 9/19 Martie1666, Ibidem, p. 152.

3 0 marturie din 8/18 Septemvrie 1665 (7174) & urmatorii boieri: TomaCantacuzino vel vornic de Tara de Jos, Solomon Barladeanu vel vornicde Tara de Sus, Nicolae Racovita hatman i parchlab de Suceava, Stamatevel postelnic, Toderacu Iordache vel spatar, Gligore vel ceapic, Duca velvistiernic, Toader Palade vel stolnic, Miron Costin vel comis (C. A. Stoide,Documente i regeste nemiene dela Dabija Vodci, Piatra-Neamt, 1936,p. 30-31).

Cartea caimacanilor din 17/27 Seotemvrie 1665 (7174), orig. AcademiaRomanh, pach. CXXX, doc. 190.

5 Marturia din 8/18 Septemvrie 1665, C. A. Stoide, kc. cit.

0

0

tiri

5

www.dacoromanica.ro

PRIMA DOMNIE MOLDOVENEASCA A LUI GDEORGHE DUCA VODA 49

sa-i intalnim intre colaboratorii lui Duca. Erau boieri cu multa expe-rienta 0. legaturi in Vara 0 in afara. De altfel, Duca n'a facut niciomodificare in Divan in afar de cele care priveau pe boierii amintiti.Schimbarile fa:cute intre boierii mai mici 0 diferitii dregatori tinutali,nu evidentiau schimbari in politica Domnului. Dar indepartarea celordoi boieri batrani de Divan sugereaza opozitia ridicata lui Duca. Cerce-taxi mai atente ne-au ardtat legaturi de inrudire intre pretendentulIlia Alexandru 0 unul dintre boierii amintiti, Toma Cantacuzino.

Noul Divan avea urmatoarea compozitie: Nicolae Buhu, marelogof at 1 4i pastreaza dregatoria ca un credincios in toata domnia luiDuca 2 Dac imbrafieaza apoi cauza lui Ilia Alexandru nu trebuesa vedem in aceasta atitudine un act de oportunism, ci tendinta de apastra continuitatea 0 de a nu parea refractar fata de hotaririle luatedela Constantinopol. Prin aceast politica putea sa fie de folos intregeipartizi din Vara a lui Duca 0 chiar Domnului mazil.

Mare vornic al tarii de jos e Solomon Barladeanu 5. Ii pastreazadregatoria in toata domnia intaia a lui Duca 4 0 la inceputul domnieilui Ilia Alexandru 5. Dupa moartea lui Nicolae Buhu trece marelogofat al acestei domnii 6.

1 A ramas s gireze conducerea (cartea din 17/27 Septemvrie 1665, vezimai sus). I,a 24 Noemvrie/4 Decemvrie 1665 (7174) il aflam in Iasi. Cumpara.Varti din Hartanesti, la tinutul Troths, dela un Gligorie (Ghib., Surete i Iz-voade, IV, p. 35-36). Intareste acte ale domniei lui Duca, dela venirea acestuiain tara in calitate de mare logofdt: doc. din 5/15 Decemvrie 1665 (7174) (Iorga,St. i Doc., V, P. 534); la 11/21 Deceruvrie 1665 (7174), cumpar alte pliti dinHartanesti, dela feciorii lui Gheorghil. Ciorlic (Ghibanescu, Surete, IV, p. 36-37).

2 Documentul din 12/22 Ianuarie 1666 (7174) la Arh. Stat, Bucuresti, Cond.52, p. 20. Un regest s'a publicat in V. A. Ureche, Miron Costin, I, p. 219, mar-turie din 21/31 Martie 1666 (7174) a Divanistilor (GhibAnescu, Surete, IV,p. 261-263). Cartea lui Duca din 14/24 Mai 1666, inedit, Arh. St., Iasi, pach.XL, doc. 19).

...f3 Documentul din 12/22 Ianuarie 1666. Arh. St., Bucuresti, Cond. 52, p.20. Fusese spre sUars'itul domniei lui Dabija, Mare Vornic de Tara de Sus (C.A. Stoide, loc. cit.). Pentru inceputurile si cariera lui Solomon Barladeanu,pang la sfarsitul domniei lui Stefan Lupu, a se vedea C. I. Andreescu si C. A.Stoide, 'teldniid Lupu, Donn al Moldovei, Bucuresti, 1938, p. 108-109).

a Documentul din 21/31 Martie 1666 in Ghibanescu, Surete, p. 261-263;documentul din 26 Martie/5 Aprilie 1666, in V. A. Ureche, Miron Costin, I,p. 98-99; documentul din 27 Martie/6 Aprilie 1666, la V. A. Ureche, loc. cit.

5 Documentul din 2/12 Fevruarie 1667, in Ghibnescu, Surete, IV, p. 267268.

Unul dintre primele documente in care Solomon Brladeanu apare camare logof at e cel din 26 Iunie/6 lulie 1667, in Ghibanescu, Surete, IV, p. 70.Numirea lui ca mare logofat trebue sa fi avut loc insa inainte de 21 Aprilie/rMai 1667, data la care Nicolae Buhus era mort (C. I. Andreescu si C. A. Stoide,te/ciniiii Lupu, Donn al Moldovei, p. 114, nota r).

4www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN A. STOIDE

Mare vornic al Orli de sus e Vasile Ceaurul 1. Ramne 0 el in dre-gatorie in tot timpul domniei 2.

Nicolae Racovita e hatman i parcalab de Suceava 3. Ocupaseaceasta dregatorie 0 in domnia lui Dabija 4. Era boier influent, avndlegaturi intinse in taxa de jos. In Septemvrie-Noenwrie 1665 a fostcaimacam 6. Ramne 0 el in dregatorie in toata domnia lui Duca 8.

Stamati Hioti e mare postelnic 7. I-am subliniat rosturile la inve-stirea lui Duca 0 bogatele daruiri fa:cute de Domn 8.

Toderacu dordache > Cantacuzino e mare spatar fusese in aceadregatorie 0 sub Dabija, dupa moartea parintelui sau, marele sptarIordache Cantacuzino O. Ramne in rang in tot cursul domniei lui

1 Documentul din 12/22 Ianuarie 1667, Arh. St., Bucuresti, Cond. 52, p. 20.Documentul din 24 Fevruarie 6 Martie 1666, Ghib., Surete, IV.

p. 38-39; documentul din 21/31 Martie 1666, Ghibnescu, Surete, IV, p. 261263 ; cartea lui Duca din 5/15 Aprilie 1666, prin care-i restitue e niste vii i cucrame la Cotnari in Dealul Mandrului . Lui Duca i le facuse danie raposatulStefan Voc1 u care dup ce au fost lipsit din Tara Vasile Vornicul li-au fostluat pre seama domniei (inedit, Fund. Reg. Ferdinand, Iasi, pach. XII,doc. 22).

a Documentul din 12/22 Ianuarie 1666, Arh. St., Bucuresti, Cond. 52, p. 20.Documentul din 8/r8 Septemvrie 1665, in C. A. Stoide, Documente i

regeste nernkne dela Dabija, p. 30.5 Carte din 17/27 Septemvrie 1665, Academia Romana, pach. CXXX,

doe. 190.6 Documentul din 6/16 Martie 1666 pentrii niste bani ce avea de luat Ni-

colae Racovit hatman dela Lupu Prajescu, inedit, Arh. St., Iasi, Cond. deAnaf. 20, foaia 208. Documentul din 9/19 Martie 1666, Lazar M'arzea din TAM-besti Ii restitue ocina cumparat pe nedrept, Ghibanescu, Surete, XXV, p. 13;documentul din 21/31 Martie 1666, Ghibanescu, Surete, IV, p. 261-263; do-cumentul din 18/28 Mai r666, de cumparatur a unei vii in Dric la Husi. Pretulviei e de 35 lei btuti (Bulet. Corn. Isl., VII, p. 68).

7 Documentul din 12/22 Ianuarie 1666, Arh. Stat., Bucuresti, Cond. 52,p. 20; documentul din 12/22 Martie 1666, Ghiblnescu, Surete, IV, p. 261-263.

a Vezi capitolele despre *Imprejurarile si data =aril lui Duca pe tron Evolutia proprietatii . Documentul din 6/16 Martie 1666, inedit, Fund.

Reg. Ferd., pach. XII, doc. 21; documentul din 8/18 Martie 1666, inedit, Fund.Reg. Ferd., pach. XII, doe. 24; documentul din 20/30 Martie 1666, Ghiblnescu,Surete, IV, p. 259-261; documentul din r/rI Mai 1666, T. Balan, DocumenteBucovinene, III, p, 24; documentul din 19/29 Mai 1666, inedit, Fund. Reg.Ferd., pach. XII, doc. 23.

Documentul din r/tz Ianuarie 1666, Arh. St., Bucuresti, Cond. 52, p. 20.1 Pentru Iordache Cantacuzino, vezi C. I. Andreescu si C. A. Stoide,

Lupu, Donn al Moldovei, p. 107 i notele 6, 7. Dupa toate probabilitaVleIordache Cantacuzino a trait pana dupa 31 Martie 1664. Intimul documentdin domnia lui Dabija in care se intalneste Teoderascu Iordache, mare spatar,e cel din 8/18 Septemvrie 1665 (C. A. Stoide, Documente i regeste nemkne delaDabija Yodel, p. 30).

9,

4

si

5.

Me-) Medi

www.dacoromanica.ro

PRIMA DOMNIE MOLDOVENEASCA A Lin GHEORGHE DUCA NTODA 51

Duca 1. Miron Costin e mare paharnic 2. Sub Dabija, in partea a douaa domniei, fusese comis 3. Cu urcarea liii Duca pe tron, inlocueste peGligore Miclescul in paharnicie 4. Se intalneste ca mare paharnic intoata domnia lui Duca 5. Gheorghe Ursache e mare vistiernic 6. itamanein tot cursul domniei lui Duca 7. Toader Pa lade e mare stolnic 8. Gli-goras Habasescu e mare comis pana la sfarsitul lui Martie 1666 10.La 20 Aprilie comis e tefan Cerchezul 11.

Mare sulger apare in 21/31 Martie i probabil pana in Aprilie 1666 Lu-pascu Buhus, fratele Doamnei Anastasia12. Se vede c pana la aceasta data.ocupase alt boier dregatoria de mare sulger, cad cu o luna mai inainte,la 24 Fevruarie/6 Martie, Lupascu Buhus e Inca parcalab de Hotin 13.

1 Documentul din 9/19 Martie 1666, in V. A. Ureche, Biserica din CetateaNeamiului, p. 152; documentul din 21/31 Martie acelas an, Ghibnescu, Surete,IV, p. 261-263.

2 Documentul din 12/22 Ianuarie 1666, Arch. St., Bucuresti, Cond. 52,p. 20.

3 Documentul din 8/18 Septemvrie 1665, C. A. Stoide, Doc. dela Dabija,p. 31.

Documentul din 8/18 Septemvrie 1665, C. A. Stoide, loc. cit.5 Documentul din 21/31 Martie /666, Ghibnescu, IV, p. 261-263; docu-

mentul din 2.6 Martie/5 Aprilie 1666, V. A. Ureche, Miron Costin, I, p. 98-99;documentul din 27 Martie/6 Aprilie 1666, V. A. Ureche, loc. cit. Documentuldin 12 Aprilie/x Mai 1666, Duca & carte de intarire lui Miron Costin pentruMisihanesti (Ghibnescu, Surete, XII, p. 4).

6 Documentul din 12/22 Ianuarie 1666, Arh. St., Bucuresti, Cond. 52,p. 20.

7 Documentul din 21/31 Martie 1666, Ghibanescu, Surete, IV, p. 261-263si documentul din 30 Aprilie/ro Mai 1666, inedit, Academia Romang, pach.LXIX, doe. 54.

8 Documentul din 12/22 Martie 1666, Ghibanescu, Surete, IV, p. 261-263;ocupase aceasta dregatorie si sub Dabija, documentul din 8/18 Septemvrie1665, C. A. Stoide, Doc. dela Dabija, p. 30.

Documentul din 12/22 Ianuarie 1666, Arh. St. Bucuresti, Cond. 52, p.20 ; documentul din x/rr Fevruarie 1666, Ghibanescu, Surete, IV, p. 225 siR. Rosetti, Cronica Vascanilor, in Anal. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist. seriaII, tom. XXIX, p. 134, documentul din 17/27 Martie 1666: Ioanes din Bar&nesti si Andrei de acolo valid lui Gligorascu Ildbasescu patru parnanturi # dinpartea Vranceanilor s, inedit, Arh. St. Bucuresti, Episcopia de Roman, pach.XXIV, doc. 2; documentul din 21/31 Martie 1666, Ghibanescu, Surete, IV,p. 261-263.

10 Documentul din 21/31 Martie 1666, Ghibanescu, Surete, IV, p. 261-263.Ghiblnescu, Surete, IV, p. 41.

12 Ghibanescu, Surete, IV, p. 261-263.13 Ghibanescu, Surete, IV, p. 38-39. Intr'o carte domneasca din 8/x8 Apri-

lie 1666, Alexandru Buhus e amintit fr boierie (inedit, Academia Romana,pach. CXXV, documentul 527). Pe baza acestui document C. Giurescu observa,nedumerit de cauza, # indepartarea viitorului hatman dela dregatorie in domnia

4*

9,

"

www.dacoromanica.ro


' La zo Mai, in preajma ma7ilirii lui Duca, mare sulger e Contas 1Parcalab de Orhei e Apostol Rusu 2. Vornici de Campulung sunt Simionsi Dumitrascu 3. Mare jitnicer e Alexandru Ramandi 4. Mare medel-nicer e Scarlet 5. Mare clucer e Andries 6, i tine dregatoria pana prinMai 7.

Mare armas e Talmaci 8. Lascarache Ruset e caminar 9. GheorgheSeptilici e al doilea logofat 1. Ion Racovita, al doilea postelnic 11. Aldoilea stolnic e Andrei Abaza 13. Al doilea comis e Alexandru ". Al doileaclucer e Andoca 14. Logofatul al treilea e Contds 14. Al treilea postelnic

lui Istrati Dabija... precum si in scurta domnie a cumnatului sail GheorgheDuca (C. Giurescu, Letopiseiul Tdrii Moldovei dela Istrate Dabija pand ladomnia a doua a lui Antioh Cantemir, 1662-1705, Bucuresti, 1913, p. 17).Lipsa indicatiei de dreg:atone la Alexandru Buhus nu e singura lacuna din do-cumentul 8/18 Aprilie 1666. Despre Chiriac Sturza, aratat si el pe nume, farainsemnarea dregatoriei, nu se spune carui Dreche a fost ginere; locul e lasatin alb ; cum se vede actul a fost dat in graba si scris de un diac Enache, foarteputin informat asupra starii de lucruri din tara. Era, probabil, un cliac tank.Actul n'a mai fost apoi completat.

1 Revista Istoricd, an. VI, nr. 3-6, P. 37, documentul din 20/30 Mai x666.2 Documentul din 5115 Aprilie 1666, L. T. Boga, Docurnente Basarabene,.

XVII, Chisinau, 1934, p. 17 si documentul din 10/20 Mai 1666, Academia Ro-mai* pach. XXXI, doc. 32.

3 Scrisoare dinainte de 16 Martie 1665, in Hurmuzaki-Iorga, Documenteprivitoare la Istoria Ronvinilor, vol. XV, part. II, p. 1330.

4 Documentul din 9/19 Mai 1666, Arh. St., Iasi, path. 98 (Cond. Mitrop.Mold.), p. 848-849).

5 Inedit, din 13/3 Martie 1666, Academia Romana, pach. LXVII, doc. 68.6 Ghibanescu, Surete, IV, p. 38-39; marturie din 24 Fevruarie/6 Martie

1666, 4 Andries, vel clucer Inca m'am tamplat >>.7 La 12/22 Mai lui Andrias i se spune N ce-au fost clucer mare , Ion Ne-

culce, V, p. 171.8 Documentul din i/tr Fevruarie 1666: 4 Talmaciu Armasu cel mare ,

Ghibanescu, Surete, IV, P. 225 si R. Rosetti, Cronica Vascanilor, in An. Acad.Rom., Mem. Sect. Ist., seria II, tom. XXIX, p. 134.

T. Codrescu, Uricarul, )(VII, p. 8.10 Documentul din 18/28 Mai 1666, Bulet. Com. Ist., VII, P. 68.11 Documentul din 21/31 Martie 1666, Ghibanescu, Surete, IV, p .261-263.12 Ghibanescu, Surete, IV, P. 194-195.13 Inedit din 9/19 Martie 1666, Arh. St. Iasi, pach. 98 (Cond. Mitrop. Mold.),

p. 848-849.14 Documentul din 24 Fevruarie/6 Martie 1666, Ghibanescu, Surete, IV,

P 38-39.16 Documentul din 12/22 Ianuarie 1666, Arh. St., Bucuresti, Cond. 52, p. 20.

Un regest s'a publicat de V. A. Ureche, Miron Costin, I, p. 219; documentuldin 9/19 Martie 1666, in Ghibanescu, Surete ,XXV, P. 13-14 si documentuldin 21/31 Martie, Ghibanescu, Surete, IV, P. 261-263.

www.dacoromanica.ro


e Toderascu Rusu 1. Armas al doilea sau al treilea e Gheorghita Albota 2Al treilea vistier e Manolache 3. Vornicii de poarta sunt : Toader Vetres,Vasile Stircea, Gherman, Dumitrascu Rosca, Gheorghe Fasaitul, IlieDracea 4, Toader Ciocarlie 5. Dela 30 Aprilie/Io Mai inainte intalnim

vornici de poarta i anume : Enache 6, apoi Mihailas Beldiman,Ursul i Apostolache 7. Vornic de Iasi e un Enache 4. La Barlade vornic Vasile Glc 9. Un Alexandru e vornicul mariei saledoamnei 1. Savin Navrapastu e soimar

Intalnim i cateva capetenii de oaste. Matei capitanul deDajeni 12. Ionita Bantas Capitanul 13 Aldea Capitanul 14, AritonCapitanul de Bacau si Troths 14, Patrascu Buzui Capitanul de

1 Bulet. Coin. It., VII, p. 68 si docurnentul din 21/31 Martie 1666; To-derascu Rusu treti postelnic , in Ghibgnescu, Surete, IV, p. 38-39.

2 Ghibgnescu, Surete, IV, p. 38-39.3 Ghibgnescu, Surete, IV, p . 261-263.

Documentul din 19129 Decemvrie 1665 (7174), inedit, Academia Romang,pach. III, doc. 158; documentul 13/23 Martie 1666, inedit, Academia Romng,pach. 67, doc. 68; documentul din 15/25 Martie, inedit, Academia Romang,pach. CXXXIII, doc. 17; documentul din 17/27 Martie 1666, inedit, Arh. St.,Bucuresti, Episc. de Roman, pach. XXIV, doc. 2 ; documentul din 20/30 Martie1666, Ghibgnescu, Surete, IV, p. 257.

Intr'un document din 24 Noemvrie/4 Decenwrie 1665 in GhiMnescu,Surete, IV, p. 35-36 si documentul din 24 Fevruarie/6 Martie p.38-29).

o La 30 Martie/ro Mai 1666, vornic de poartg e i un Enache, inedit, Aca-demia Roingng., pach. LXIX, doc. 54.

7 Inedit, din 20/30 Mai 1666, Academia Romng, pach. CXXXVIII, doc. 42.Documentul din 19/29 Deceinvrie 1665 (7174), Academia Romang, pach.

III, doc. 158. Vezi mai sus toatg bibliografia in leggturg cu vornicii de Poartg,unde apare i acest Enache tt vornic de Virg , semngnd dupg

o Documentul din 24 Noemvrie/4 Decemvrie 1665 (7174),Surete, IV, p. 35-36.

Documentnl din 30 Aprilie/to Mai 1666, inedit, Academia Romang, pach.LXIX, doc. 54.

n Documentul din 24 Noemvrie/4 Decemvrie 1665 (7174), Ghibgnescu,IV, p. 35-36.

12 Ghibrinescu, Surete, IV, p. 194-1 95.Documentul din 19/29 Deceinvrie 1665 (7174), Academia Romng, pach.

III, doc. 158, i documentul din 15/25 Martie 1666, Academia Romang, pach.CXXXIII, doc. 17.

Documentul din T/Ir Fevruarie x666, R. Rosetti, Cronica Vascanilor,in An. Acad. Rom., seria II, torn. XXIX, p. 134, si Iii Ghibgnescu, Surete,p. 225.

Documentul din 23 Pavruarie/5 Martie 1666, Ghibgnescu, Surete, IV,p. 37-38 si documentul din 25 Fevruarie/7 Martie 1666, Ibid, IV, p. 39-4o;docurnentul din 24 Fevruarie/6 Martie 1666, Ibid., IV, p. 38-39.

Ghibgnescu,

alti

11.

5

(Ibidern,

dined.

"

IV,

1

www.dacoromanica.ro


Vas lui 1, Istrati Capitanul 2, Dumitrascu Ursulet capitanul de Neamt 3,Bechea Capitanul de Roman 4, Gheorghita Capitanul de Putna 5, VasileUrda, vdtavul de sinetari 8, Fratei hotnogul 7 si Ionascu Chihaia 8

Uricarii si pisarii domniei sunt : Stratulat Rugina, care e pisar side slavoneste 9, Enache 10 0 Vasile Corlat11. Un alt pisar 0 de slavo-neste e Tiron 12 Numai acte in romaneste, scrie si Andrei Mihulet 13.

Starea eeonomiefi. Dupa informatiile ce ni s'au transmis, darile dindomnia lui Gheorghe Duca nu difereau de cele ridicate in domniile ante-rioare lui. Ele erau de doua feluri: dari la care erau impusi ruralii,persoane morale sau indivizi si drile la care erau supusi targovetii.Un document din 28 Noemvrie/8 Decemvrie 1665, de pe la inceputuldomniei lui Duca, da o lunga lista de indatoriri fiscale la care erausupusi a mieii , adica populatia de rand. Lista incepe cu o lucruldomnesc , indatoriri de aprovizionare fata de curtea domneasca 0lucrari de prestatie in natur, apoi urmeaza diferite dari numite, lainceput, dup monetele prin care se incasau, dar apoi incasate in mo-neta curenta, si purtand numai denumirile anterioare: galbenii,talerii, leii, oqii . Alta categorie de dari erau ridicate in natura : sulgiu,ilis si until , pentru cuhnea domneasca sau pentru curtea Sultanului.In fine, o gorstina de oi 0 de rmatori si diferite angherii . Se adaugaumulte mancatorii , adica ceia ce necesita gazduirea parcalabilor detinut, a globnicior, a olacarilor, a podvodarilor, a desugubinarilor 14,

/ Documentul din 23 Fevruarie/5 Martie 1666, GhibAnescu, Surete, IV,p. 37-38; documentul din 16/25 Martie 1666, Academia Romlna, pach.,CXXIII, doc. 17 ; documentul din 20/30 Martie 1666, Ghibrtnescu, Surete, IV,p. 257-259.

5 Documentul din 20/30 Martie 1666, Ghibanescu, Surete, IV, p. 257-259.a Inedit, din 30 Aprilie/ro Mai 1666, Academia Roman, pach. LXIX,

doe. 54.4 Inedit, din 20/30 Decemvrie 1666 (7174), Academia Romn, path. LX,

doe. ro.5 Inedit, din 12/22 Mai 1666, Academia Romnk pach. LI, doc. 139.I Bulet. Ion Necuke, IV, p. 181./ Documentul din 20/30 Ianuarie 1666, Bulet. loan Neculce, V, p. 353.5 lbidem.9 Inedit in slavoneste din 2/12 Decemvrie 1665, Acadeia Romn, pach.

CXXV, doc. 54.1 Inedit din 8/18 Aprilie 1666, Academia Romang, pach. CXXV, doc. 127." Inedit din 20/30 Mai 1666, Academia Romfink pach. CXXXVIII, doc. 42.12 Inedit in slavoneste din 6/16 Aprilie 1666, Academia Romn5., path.

LXXVII, doc. 82.15 Inedit din 3/13 Aprilie 1666, Academia Rom5n5., pach. V, doc. 105.14 Inedit, Academia Romn, pach. LXXVII, doc. 16. Intr'un document

din 22 Aprilie/2 Mai 1666, galbenii sunt amintiti cu specificarea a galbeni decas o; la ills, sulgiu si. unt, se adaug& apoi si a cear5. o (N. Iorga, St. ti Doc.,VI, p. 85).

www.dacoromanica.ro


multimea slujbailor domneti cari mergand la tinut cu o slujbe *insotiti de subordonati 0 de un tren destul de larg, erau o adeva-rata pacoste pentru locurile in care poposeau.

Dac numarul darilor la care erau supui targovetii e mai restrans,cuantumul la care se ridicau sumele urmarite, era in raport propor-tional cu averea fiecarui contribuabil in parte. Aceste dad erau: daj de

zlotii , banii de imprumut 0 de schimb, caii de olac, podvoadele,fanul diferitele cheltueli cari sunt pe thrg * angherii 1. Locuitoriisatului erau impui solidar la plata sumelor Hind inscri0 la cisla*in catastiful vistieriei . Impratierea locuitorilor dintr'un sat sauscutelile pentru un timp oarecare de dari aduceau raderea din cata-stiful vistieriei 2. Se intampla ca cisla aruncata asupra unui sat s nupoata fi ridicata in totul; incasatorii atunci erau datori s acoperesumele din veniturile personale. E cazul gortinarilor Ursul Ciogolea

Hulubei, care raman datori din gortina de oi dela tinutul Suceveicu noua zeci i apte de lei . Pentru plati datoria iau bath cuimprumut dela o gialipi , negustorii de vite turd, greci sau armeni

cari se gseau in Moldova, platind pe luna din zece unsprezece 3.Era o dobanda foarte urcata, dar era dobanda ce se incasa in aceastepoca In Principate.

Preotii, diaconii i personalul ajutator bisericesc ii aveau i eiregimul fiscal in aceast epoca. Se intalnesc cazuri destul de frecventecand preotii Capitalei 4 sau ai unei biserici sunt scutiti de Tani 5, darmarea majoritate a corpului eclesiastic de mir platete dajdii speciale,atat catre autoritatea laic, cat 0 in folosul celei bisericeti. Acestedari stint: dajdie imparateasca i daj die vladiceasca *, o colaci ,o cai de olac , deseatina de stupi , gortina de mascuri , desea-tina de vin *, o dijma de paine i toate darile i angheriile de catesintil pre alti preoti* 0 pecetluit i carte * 6.

Dup cat se pare mai ales starea materiala a vecinilor era grea.Se intalnesc in cursul sec. al XVII-lea frecvente cazuri de emigrari, deifoarte adesea se dau de Domni carti de scuteala stapanilor lor. Inafara emigrarilor existau i alte mijloace ca vecinii sa scape degreutatile fiscale: inscrierea la oaste intre vanatorii domneti sau cdla-

Inedit, din 11/21 Ianuarie 1666, Academia Romana, pach. LXI, doc.2 N. Iorga, St. i Dor., VI, p. 85.3 Ghibgnescu, Surete, XXII, p. 12-13.4 Inedit din 2/12 Decemvrie 1665 (7174), hrisovul de scuteli acordat preo-

tilor, diaconilor i eclesiarcilor dela toate bisericile din Tg. Ia0 (orig. slay, Aca-demia Romana", pach. XCXV, doc. 54)-

5 Inedit din 25 Aprilie/5 Mai 1666, carte de scuteli, acordat pentru doipreoti i un diacon, al Episcopiei de Hu0, Arh. St., Bucureti, Cond. Episc.Hu0, nr. 543, p. 82.

Ibidem.

1 8r.

si

a-si

0 o

www.dacoromanica.ro


rasi si retragerea in satele in care erau colonizati astfel de slujitori.Dar inscrierile acestea erau socotite prejudiciabile pentru fisc si, pe catera posibil, se interziceau.

Printr'o carte din 20/30 Ianuarie 1666, Duca imputerniceste pe unaprod s ia pe Lazar unde se va afla, care au fost din Bohotin, vecinsi acum se face vanator. Deci ca sa n'aiba vanatorii a-1 opri, ci sa-1ia si s-1 clued in sat in Bohotin cu ce va avea el si nimeni sa nu cutezea-1 tinea sau a-I opri. Cine-1 va opri va veni un aprod de-1 va aduceaice cu ciubote si va pati rusine 1.

Alte categorii de locuitori, care avusesera odata situatii privile-giate, renunta la starea in care se gasesc din cauza greutatilor fiscalesi trec in rndul vecinilor. Toader cu femeia hn Axenia, dau ocina lordin Samanduca, la tinutul Orheiului, lui Nicolae Buhus, mare logofat,pentru binele ce m'au facut dumnealui de m'au ras din calarasie caam fost un om sarac 0. de acmu sa fiu un om al dumisale si sa mascuteasca dum-lui 2.

Fulga din Bogclanesti cu femeia si feciorii lui daruiesc lui NicolaeBuhus, marele logofat, jumatate de moara din partea popii de Bog-danesti pentru mult bine ce mi-au facut m'au pldtit dum[nea]luide trei dajdi si de dajde calului si m'au ras si dela catastif 3.

Poate si numarul mare de neimpozabili facea ca sarcinile sa cadaasupra a cat mai putini locuitori, ridicandu-le cuantumul si facand caaldturi de masa celor greu impusi sa se ridice multimea privilegiatiorscutiti de dari si cu posibilitati de a scuti si pe altii.

In mod obisnuit beneficiau de scuteli, cel putin pentru anumitedari, boierii in slujba, unele manastiri, cu privilegii personale sau pecategorii: clericii, apoi boierii mazili si chiar urmasii de boieri cari nuse mai putusera ridica in slujbe. Acestia din urma erau inscrisi intreneamuri 4. Daca vom considera faptul ea' tot cei scutiti de dari eraumari latifundiari, boieri sau manastiri, deci cei cari trageau cele maimarl venituri, vom avea imaginea clara a repartitiei sarcinilor in aceastepoch'.

Moneta de schimb. Diferitele tranzactii intre locuitorii Orli sefaceau pe monet, dar .1 in natura, calculandu-se valoarea in monetade curs. Intr'un anume caz o parte de movie din vatra satului si dintarina si din fanat si cu loc de priseci si cu pometi si cu helesteu si dintot venitul din drese de intaritura erau pretuite drept doi boi de

1 R. Rosetti, Gronica Bohotinului, in An. Acad. Rom., seria II, tom. XXVIII,p, 224.

a Inedit din 2/12 Aprilie 1666, Academia Romana, pach. LXXII, p. 70.3 Documentul din 14 Iulie 1666, Ghibanescu, Surete, IV, p. 41-42.4 In acest sens si cartea lid Duca Voda. din 10/20 Mai 1666, data in folo-

sinta lui Ionascu, feciorul lui Dumitru Dumbrava vist. (Boga, DocumenteBasarabene, XI, p. 22).

www.dacoromanica.ro


negot, pretuiti de 30 taleri batuti i II lei bath gata 1. Altadatel o mosiese vindea pentru 50o lei batuti, bath gata i cloud adamasce venetice,drept patruzeci de galbeni 2 Moneta de schimb consta in majoritateacazurilor din lei, care purtau denumirea de lei 3, lei batuti 4, lei batuti bath gata 5 sau lei bani 6.

In foarte rare cazuri se intalnesc i taleri 7. Frecventa aparitie aleului in actele de vanzare, pare a indica nu un curs constant al acesteimonete, ci doar obisnuinta de a converti diferitele monete straine carecirculau in Moldova dup acest curs.

0 buna parte din monetele care circulau in tara trebue sa fi fostbatute in monetdria dela Suceava infiintata de Dabija, despre carestim din cronicile interne ca a functionat si sub Ilias Alexandru 8.

S'a incercat, poate adesea cu succes, introducerea in Moldova amonetelor false, probabil unele imitate dup banii moldovenesti. Inacest sens avem un document din 13 Fevruarie 1666, prin care Ducaindica Bistritenilor practica juridica, obisnuita in Moldova relativ lafalsificari de monet 9.

Cdteva date despre evolutia proprietalii. Procesul deposedarii claseide mijloc rurale, care si-a ajuns apogeul la jumatatea sec. al XVII-leaa fost demonstrat in linii generale ". Se pot adaoga Inca informatiipentru a se urmari linia evolutiva cu inevitabilele meandre si mai alespentru a se pune in legatura de cauzalitate cu toti factorii determi-nanti. S'a insistat mai ales asupra cauzelor economico-monetare, prici-nuite de economia de schimb cu caracter vasalic a Principatelor. Unrol cu totul exagerat s'a dat abuzurior i incalcarilor de drepturisavarsite de cei puternici. Nu s'a tthut seama indeajuns de factorulnatural, seceta, cu corolarul ei foametea. E necesar deci pentru lmu-rirea acestui fenomen, sa se noteze cu atentie toate conditiile in cares'au operat schimbarile de proprietate. Dupa ce aceast lucrare va fidusd la capt, se va putea incerca sa se determine intr'o opera de sin-teza, pentru intregul secol, ce datoreste acest fenomen unor factorice putea fi inldturat. Se va putea de asemenea explica intrucat cariera

1 Inedit din 29 Decemvrie 1665 (7174)/8 Ianuarie 1666, Academia Romankpach. LXXXIX, doc. 16i.

8 Academia Roman, pach. CXLII, doc. 128.3 Ghibbinescu, Surete, IV, p. 418.4 Buletinul loan Neculce, V, p. 171-175.5 Inedit, Academia Roman, pach. 51, doc. 139.6 Inedit, Arh. St., Iasi, p. 98 (Cond. Mitrop., p. 848-849).7 Inedit din 4/24 Mai 1666 Taleri de argint , Arh. St., Iasi, pach. XL,

doc. 19.8 Cronica Racoviteana, ed. KogAlniceanu, Letop., III, p. 6.

Hurmuzaki-Iorga, Documente, XV 2, p. 1329-1330.1 R. Rosetti, Pdmantul, sdtenii i stdEdnii in Moldova, Bucuresti,

p. 168-210.1907,

at

ai

www.dacoromanica.ro


publica a unor dregatori a fost influentata de creterea avutiei ace-stora 0 alte ori, cum anumite dregatorii au favorizat pe altii sa-0 creascaproprietatile. 0 interesanta interdependenta de cauze 0 efecte 1 Cre-terea proprietatii aducea dregatorii si dregatoriile aduceau proprietati !

Intre cei dintai cumparatori de ocine in aceasta scurta domnietrebue s trecem pe parcalabul Tudose Dubau 1, viitorul mare logofat.La 15/25 Martie 1666, Duca ii intarea cumparaturile facute in Onesti,la tinutul Carligaturii. El intra in stapanirea partilor pe care le avusesein acel sat fostul vornic Ilie eptilici. Pentru suma de 400 lei le van-duse Ana, jupaneasa lui eptilici si fiii ei Dumitru si Grigorascu. Aceiasisoarta aveau pal-tile unui Toader Croitoru 0 ale unui Gavril. Ambiile vindeau primind fiecare cate 40 lei 2. La 26 Martie/5 Aprilie, Dubaucumpara 1/4 din Carapusceni, la tinutul Hotinului. Ii vanduse ma-tu5.-sa Solomia, giupaneasa lui Arsane Dobrenschi, 0 cu fiii ei Gavril0 Alexandru. Motivarea vanzarii e data, Hind ea ramas la lipsa cuacqti coconi . Ocina costase Ioo lei batuti 3. La 5/15 Mai, Dubai' cum-pra pal-1i din Vartici, la tinutul Carligaturii, dela Gliga Tunsul drept40 lei batuti . Tot acum a cumparat el si parti din Cetereni la acelasitinut. In Vartici, Dubau era razes si, la data de mai sus, atat el catsi matusa sa Bilusca, obtin carte de intarire dela Domn 4. La 20/30Mai, cumpara dela Ioana, fata lui Lupu din Onesti, alte parti din Var-tici, Hasnaseni si Pa.useti la tinutul Carligaturii ; apoi pal-tile din Ce-tereni la acelasi tinut 0 din Raduesti la tinutul Vasluiului; nu se aratapretul acestor ocine 5.

Dac nu un mare cumparator, totusi un mare acumulator de bu-nuri funciare, in epoca aceasta, e Stamate Hioti, marele postelnic. Elprimeste dela Duca Voda, rasplata pentru sprijinul dat la ocupareatronului, danii foarte importante in vii si mosii. E posibil ca Domnulsa fi rasplatit serviciile ce i le facuse Stamate Postelnicul si prin bathcurati, sau ca acesta sa fi economisit o parte din banii ce-i primisecand a plecat la Constantinopol sa. prinza Portile , caci il intalnimin ipostaza de cumparator. Dam o enumerare a bunurilor in care aintrat ca proprietar Stamate Postelnicul in perioada aceasta, atat deredus, de mai putin de sase luni. In cursul lunii Martie 1666, primestecarte domneasca prin care i se recunoaste dreptul de proprietate asupraa patru falci de vie la Cotnari, in Dealul Gheruscai. Viile le avea danie

1 Pentru cariera public& a lui Tudose DubZiu, vezi C. GiurAscu, Izvoarelelui Tudose Dubdu, Miron Logofdtul i Vasite Demian, in Bulet. Comis. 1st., I,Bucuresti, 1915, p. 181-191.

2 Inedit, Academia Romnk pach. CXXXVIII, doc. 84-3 Inedit, Academia Itomn5., pac. CXXXIX, doe. 37.5 Inedit, Academia RomAnk pach. III, doc. 190.5 Inedit, Academia Rom'ank pach. CXXXVIII, doc. 42.

www.dacoromanica.ro

PRIMA DOMNIR MOLDOVENEASCA A LW GHEORGHE DUCA VODA. 59

dela Stefan Lupu Voda. 0 dela Eustrate Dabija Voda. 1. I0 cumparala aceia0 podgorie a Cotnarilor dou falci de vie, la Piscop, dela Ma-fia fost pivnicer 0 dela fratele sdu Hancea. Pretul viei fusese de 140lei 2. La Tiganeti, in Tecuci, cumpara parti de mo0e dela Stefan Boul,ruda sotiei sale. Mo0a cumparata forma 1/3 din intregul satuluicostase 150 lei batuti 3. La I/II Mai 1666, Domnul Ii da, pentru slujbefacute Domnilor de dinainte dar < i domniei mele , satul Stroetii,cu vecini cu curti gata cu heleteu . Satul II avea Domnul # dreaptacumparatura dela Andria Clucerul, feciorul lui Toderacu ce au fostlogoatil mare, pentru o mie i cinci sute de lei, bath gata 4. Pestecateva zile, Duca il face o alta danie tot atat de importantel i anume

apte raid de vie in Mandru, la Cotnari 5.Nicolae Bulin marele logoat, cumparator neobosit in domthile

anterioare, tine acum un loc mai modest. La 23 revruar1e/5 Martie1666, ia parti din Hartane0i, la tinutul Bacaului, dela Gheorghe Ga-vritiu i Dumitru Boitan 6. In ace1a0 sat cumpara, la 24 Fevruarie/4Martie, ocina popii Mihalache 7 0 a dcua zi la 25 pe a lui Joan Sandru 8.La 24 Fevruarie, Nicolae Btthu cumpara dela Lascarache Caminarul,feciorul lui Constantin Ruset, epitropul , ocinelor raposatului Iaco-machi, fost vistiernic, toate cumparaturile lui Iacomachi din Cata-leti 9. La 2/12 Aprilie 1666, Toader cu femeia lui Axenia dau lui Buhupartea lor din Samanauca, la tinutul Orheiului, pentruca acestal-au ras din ca1ara0e c am fost un om sarac 10. Nu gasim niciun alt boiersau raze care s cumpere in acest interval mo0i in proportia lui TudoseDubdu, Stamati Hioti sau Nicolae Buht.t. Dam mai departe cazurileintalnite. La 12/22 Ianuarie 1666, Hagi Panait ueru1 primea danie delaDahia, femeia unui Gliga, parti din Silvestri la tinutul Romanului 11.

1 Document din Iasi 8/18 Martie 1666, inedit la Fund. Reg, Ferd., path.XII, doc. 24. Printr'o scrisoare aparte aceste danii Ii fuseser recunoscute inthdela 10/20 Decemvrie 1665 (7174) de care Doamna Ruxandra: o Iat i eucu scrisoarea mea o, spune Doamna Ruxandra, intkesc dumisale pre acelepatru Mei de vie, ca sd-i fie dumisale si a tot rodului dumisale danie nerustlitin veci o (orig. hartie, Fund. Reg. Ferd., Iai, pach. XII, doc. 25).

2 Documentul din Iasi, 6/16 Martie 1666, inedit, Fund. Reg. Ferd., pach.XII, doc. 21.

3 Documentul din 4/14 Decemylie 1665 (7174), inedit, Arh. St. Bucuresti,Cond. 573, p. 117-118.

6 T. Balan, Doc. Buc., III, p. 24.5 Document din Iasi, 19/29 Mai 1666, rand. Reg. Ferd., pach. XII, doc. 23.6 Ghib5.nescu, Surete, IV, p. 37-38.7 Ibidem, p. 38-39.

Ibidem, p. 30-40.9 T. Codrescu, Uricarul, XVII, p. 8.10 Inedit, Academia Roinand, LXXII, doc. 70.11 V. A. tireche, Miron Costin, I, p. 219.

Ii da

si

si si

i

www.dacoromanica.ro

60 CONSTANTIN A. sToIDE

La 20/30 Ianuarie, Vasile Cogalniceanu cumpara pdrti din Seri-vuleni, pe apa Lelevei la tinutul 1. La 22 Ianuarie/r Fe-vruarie, Iordachi cu femeia lui Marica valid partile din Soholet, in tinu-tul Vaslui, lui Constantin Jora, fost armas, pentru 20 lei 2. La i/IIFevruarie, un Costin, cu sora-sa Catrina dau o prisaca lui Alde Capi-tanul 3. La 4/14 Fevruarie, Lazar Braha cu femeia lui Antemia validlui Toderascu Jora i jupanesei sale Vasalca, ocina lor din satul Lasna,la tinutul Dorohoi, drept Ioo galbeni 4. La 24 Fevruarie/6 Martie fe-cioru lui Toader Malos, dau lui Gala: Vdtaful un loc de casa si 20pamanturi in Coroesti 6. Acelasi, cumpard. la 30 Aprilie/io Mai impreunacu socrul sau Popa Andries din Romanesti, ocina in Lazesti, dela An-dreian feciorul Onului. Pretul cumparaturii era de 35 lei batuti 6.

Nicolae Racovita, hatman i parcalab de Suceava, rascumpara la9/19 Martie parti de ocina din 'Soparleni, la tinutul Falciului, dela unLazar Marzea. Pretul era de lei 40 7. La 18/28 Mai, cumpara o vie inDric la Husi dela Pavel, ginerele popii din Vaslui. Via costase 35 leibatuti 8. La 12/22 Fevruarie, Domnul confirma lui Mihalache Bla-narul cumparatura sa, din satul Lazreni, de pe Jijia, in tinutulpentru care avusese pari cu Alexa Grecul i altii 9. Un Toader Bostancumpara la 10/20 Martie, parti din Bogdanesti, dela Nicolae san Ursul.Pretul pamantului era de 14 lei ". La 13/23 Martie, Scarlet medelni-cerul cumpara parti din Cosmesti, pe apa Pereschivului, dela Avram,feciorul lui Serban, pentru noua-zeci de lei batuti 11. La aceiasi data,Ursache, marele vistier, cumpard dela Mariuta, giupaneasa lui Miha-lache Taban, satul Blicinautii, la tinutul Hotin. Cumparatura se facea,pentru suma foarte ridicata de cinci sute de lei batuti bani gatacloud adamasce vinete, drept patru zeci de galbeni 12. La 15/25. Martie,Duca intrea lui Parvul vataful parti din satul Cerchezeni, pe careacesta le primise danie dela Gavril, feciorul lui Gligore Grosul 13 La

Ghibanescu, Surete, XXV, p. 11-22 Bulet. Ioan Neculce, V, p. 35-36.2 Inedit, Academia Romana, pach. CXXXVIII, doc. 166.3 R. Rosetti, Cronica Vascanilor, in An. Acad. Rom., seria II, tom. XXIX,

p. 334.4 Sever Zotta, Arhiva Genealogicd, II, P. 255-256.5 I. Antonovici, Doc. Bdrlddene, III, p. 138.6 Inedit, Academia Romana, pach. LXIX, doe. 54.7 Ghibanescu, Surete, xxv, p.

Bulet. Com. Ist., VII, p. 68.Academia Romana, Cre5t. Coleci. Pe 1937, P. 64.

10 Ghibanescu, Surete, IV, p. 40.11 Inedit, Academia Rol:Jiang, pach. LXVII, doc. 68.12 Inedit, Academia Romana, pach. CXLII, doc. 128. La 35/25 Martie,

intarirea boierilor din divan pentru aceasta cumparatura (Academia Romana,Cret. Coleci., 1920-1932, p. 35).

1 2 Inedit, Academia Romana, pach. CXXXIII, doc. 17.

Falciului

I i

o

si

a3-54.

www.dacoromanica.ro

PRIMA DOMNIE MOLDOVENEASCA A LUI GHEORGHE DUCA VODA 6i

15/25 Martie, cumpgra i Gligore Hgbbisescu, mare comis, pentru nouglei, patru pgmnturi in Dragesti. Vnzgtori erau Ioanes si Andreidin Bgtrnesti1. Peste cinci zile Anita, sora Bgnoaiei, anea zapis lamna lui Constantin , fost pArcglab, c i-a lgsat la moarteaei o vie la Corjesti, ce se chiamg via Zangului 2. La 30 Martie/9 Aprilie,Duca Vod intdrea lui Constantin, fost parcglab, feciorul lui Simion,stgpanire pe aceast vie 3. La 26 Martie/5 Aprilie, Grigoras, feciorulDudutei din Piscani, vinde ocina sa de acolo lui Ilie Sturza. Pretulvnzgrii era de 20 lei 4. La 26 Martie/5 Aprilie, Duca Vod cumpgr ovie la Cetatuia, dela popa Nicolae i preoteasa Marina 5. La 5/15 Aprilie,Gheorghe Catargiul, fost mare clucer, cumpairg dela Chiritoaie dinPutintei, partea ei din Veprova, pentru cincisprezece lei batuti e.In aceiasi perioadg, documental nu poart data de Iun i zi, un Io-nascu Cdpitanul i sotia lui Maria, cumprg pgrti din Borgsti, la Vaslui,dela un Dumitru Cobutu, pentru 25 lei 7. Melestean Man, fost setrar,vinde la 9/19 Mai partea sa din Ungureni lui Alexandru Ramandimare jignicer 5. La 12/22 Mai, Tudoricg Mnariul vinde doug pgrti demosie din Vlgsinesti la tinutul Dorohoiului, lui Gavril Brgescu, fostvornic. Pretul vnzgrii fusese de Ioo lei batuti, bani gata 9. La aceiasidata, Domnul intoarce lui Vasile Ceaurul, vornicul cel mare de Tara-de-Sus, niste vii i cu crame la Cotnari, in dealul Mndrului , pecare i le confiscase Stefan Vod Lupul si le dgduse lui Duca 10, pe atuncivistier al doilea. La 20/30 Aprilie 1666, Stefan comis, cujupaneasa lui Axita, mgrturisesc cg Duca Vodg le-a dat satul Bbiceni,la Flciu, sg-1 tie pang Ii va cere o rudd sau unul dintre oamenii lui11.La 16/26 Martie 1666, Duca confirm lui Iani Hadgmbul postelnicstApAnirea cumpardturilor de peste Prut, in tinutul Iasilor, i anumesatele rlesti i Melintea 12. Danie face Duca, din zestrea Doamnei

1 Inedit, Arh. St., Bucureti, Episcopia de Roman, pach. XXIV, doc. 2.2 Inedit, Arh. St., Bucureti, mfinstirea Doljeti, pach. XXXII, doc. 24.3 Inedit, Arh. St., Bucureti, mnstirea Doljeti, pach. XXXII, doc. 3.4 Bute& roan Neculce, IV, p. 181 ; copie la Academia RomanA, pach. CLXXV,

doc. 68.5 V. A. Ureche, Miron Costin, I, p. 98-99 i Un regest pentru o cumpA-

rtur dela 27 Martie/6 Aprilie nu se spune dela sine in acela, loc.6 L. T. Boga, Documente Basarabene, vol. XVIII, p. 17.7 Documentul din 1666 (7174), Fund. Reg. Ferd., Iai, pach. XXV, doc. 26.8 Academia Romn, pach. II, doc. 139.

Inedit, Arh. St., Ia5i, path. 98 (Cond. Mitrop.), p. 848-849.10 Documentul din Iai, 5/15 Aprilie x666, Fund. Reg. Ferd., pach. XXII

doc. 22.11 Ghibnescu Surete IV p. 41.7 2 C. Velichi Documente mo1dovengti (1607-1671) din Arhiva Metohului

Stt. Mormeint din Constantinopol in Buletinul Institutului Romlin din Soliaan. I nr. I , Bucure5ti , 1941 p. 225.

o

,

www.dacoromanica.ro


Anastasia, dupa mazilie, dar inainte de a parasi Iasul aceluiasi JaneHadambul postelnicul. Ii (l Piscanii, in tinutul Tutovei, pentrucal auslujit de atata vreme cu dreptate i cu priinta i altor domni ce aufost mainte de noi i ne-au slujit i nou cu dreptate intreaga 1. La13/23 Mai 1666, intareste lui Andronic postelnicul, un locde cas dupa. temnite unde au fost varnitele , cumpdrat dela Lasca-rachi Camarasul, pentru Ioo lei. Vornicii de poarta i-1 aleg i stalpescdespre alte locuri 2.

Treburile din lituntru. Conducerea. Pentru indeplinirea cliferitelor^nshrcinri de ordin administrativ, domnul delega boieri in functiemai ales mazili. Acestia din urma, pentru a li se crea venituri i desigurpentru a nu se desorganiza serviciile la centru prin dese deplasariintr'o epoca in care mijloacele de transport erau atat de grele. Carteadomneasca se incredinta 0.116 care ceruse hotarnicia i acestia o in-manau boierilor hotarnici a.

La 5/15 Decemvrie 1665, era trimes Rugina, fost setrar, s aleagahotarele intre Prelipca i Saucita, moiile lui Dumitrascu, fost vistier

Braescu 4. La 13/23 Decemvrie, delega pe Beldiman i Stoptie saleaga partile lui Vasile Varnav si ale razesilor sal din Lazesti 5. La29 Ianuarie, 8 Fevruarie 1666, se a.' carte lui Vasile, fost capitan detinutul Falciului, pentru ca sa hotarniceasca mosia Mariei, fata Ur-sului, din Lungasi a. La 24 Fevruarie-6 Martie 1666, Duca trimiteslugile domnesti, Durasco fost staroste, Arsene din Lucavin i PenteleiBarbovschi din Lucesti, s aleaga ocine in Nahoreni 7. Uneori erautrimise diferite slugi> domnesti. Printr'o carte din 20-30 Ianuarie

1 Cartea de danie a lui Duca nu poartA data de lunA i zi; e din 7174 (1666)din Iasi. E unul dintre ultimele acte f Acute de Domn inainte de a parlsi tam.A fost fAcut probabil dupA ce primise vestea mazilirii cand de drept nu maiputea face acte domne*ti (s'a publicat in GhibAnescu, /sp. i Zapise, III, 2,p. 35). Doamna Anastasia din a cArei zestre fAcea parte acest sat daduseea carte de danie lui Iani cfiteva zile mai inainte la 17/27 Mai 1666. Se inti-tuleaza: Gospojda Nastasie, Gospodin Io Duca Voevod Bj. milost. gospodariuzemli moldavscoi* (Iorga, Studii i Documente, V, p. 35 si Ghibanescu, /sp.,III, 2, P 34)

2 loan Neculce, V, p. 155.La 13/23 Decemvrie 1665 (7174) Domnul dAdea carte pentru hotarnicie

in Lazesti cAtre Beldiman i Stoptie (Academia RomfinA pach. LXX doc. 31).La 25 Decemvrie 1665/4 Ianuarie 1666 dup5. efectuarea hotarniciei MihailBeldiman raporta: et Au venit la noi Vasile VArnav cu cinstita carte MdrieiSale lui VodA (Academia RomAnA pach. LXX doc. 82) Vasile VArnav eracel care ceruse hotarnicia.

Iorga St. i Doc., V> 13. 534.Inedit, Academia RomiinA, pach. LXX, doc. 31.

6 Bulet. .Episc. Hiqi, an. VI, nr. 10, p. 151.7 T. Codrescu, Uricarul, vol. xxII, p.

0

0

si

4(

8

4

4

76-17.

www.dacoromanica.ro

PRIMA DOMITIE MOLDOVENEASCA A Lill GHEORGHE DUCA VODA 63

1666 era trimis un aprod. Domnul scrie: dat-am cartea domniei meleslugii noastre acestui aprod . Acesta avea porunca sa ridice un vecin care ar fi vrut sa se fack vanator 0 s-1 aduca la locul unde-i eracisla 1. Aprozii erau organe executorii si de legatura intre domn si tara.Pentru slujba facutd ei primeau o retributie speciala din partea celuivizat, cunoscut sub numele de ciubote 2, cum am spune noi chel-tueli de deplasare.

Boierii in slujba erau si ei trimisi. La 5-15 Mai primesc ordin saaleaga hotarele dintre manastirea Socola si Razesii din Buciumi logo-fatul al doilea Gheorghe eptilici si Stratulat Uricarul 3. Se intalnesccazuri cand erau trimisi, pentru pricini mai importante comisiuni for-mate din boieri in slujba, mazili si fii de boieri . Astfel la 9-19 Mai1666 erau trimisi pentru a hotarnici in Malitinti, Ilie Dracea, vorniculde gloate, Dumitrascu, fost vistiernic si Prodan Dragusescul 4. Inaceste cazuri cartea domneasca era incredintata partii in cauza careprin propriile-i mijloace o aducea la indeplinire. Astfel la 11-21 De-cemvrie 1665, Domnul & carte lui Nichifor din Cotmanesti a cautasi a cerca in tara domniei meale pe al sau vinovat pre Ioan din Cotma-nesti, caci i-au aprins casa si i-au ars cateva... sa-1 clued la sluganoastra la Ionascu, iar sluga noastra sa-i faca plata despre Ioan (cuinteles de a aprecia paguba) sd-i plateasca bucatele toate cate-i va fiarsil, iar de nu-i va plati sa-1 de Intl-it nescai chizesi si sa-i dea zi sstee de fata inaintea domniei mele 5.

S'au schitat si unele masuri pentru repopularea tarii. La 22 Aprilie,2 Mai 1666, Domnul da carte lui Nicolae Buhus, logoatul cel mare,o si dregatorului si vatamanului sau din Gane.?ti la tinutul Carliga-turii s cheme oamenii straini dintealte tali fie ce limba vor hi a.Vor fi scutiti pe sase ani e de daj de si de zloti si de lei si de taleri si degalbeni de casa si de ilis si de sulgiu si de unt si de ceara *.Nu vor lucra la lucru domnesc si cisla cea veche ce a fost mai dinaintevreme acolea in sat, Inca s'au ras de catastiv de visterie 6.

1 R. Rosetti, Cronica Bohotinului, in Anal. Acad. Rom., seria II, torn.XXVIII, p. 224,

2 4 Iar cine-1 va opri ii va veni un aprod de-I va acluce aice cu ciobote si vapati rusine n (Ibident).

3 Inedit, Arh. St., Iasi, Cond. de Ana. CXXVI, foaia 36V,4 Regest N. Iorga, St. ft Doc., VII, p. 212. Cu data de r/rx Mai 1666 s'a

publicat dup original de T. Balan, Doc. Buc., III, p. 25-26. La acesta dinurm se arat d. documentul a fost dat in 4 Ilisesti D. Dacl locul nu e citit gresitatunci data emiterii de u 9 Mai u dela Iorga trebue s fie cea exacta, cad la rMai 1666, Duca se gasea in Iasi (T. Balan, Doc. Buc., III, p. 24: Duca Vodface danii lui Stamate Postelnicul).

6 Ghiblnescu, Surete gi Izvoade, xxII, p. 13-14.5 N. Iorga, St. i Doc.; p. 85 si Costilchescu, Ruoanii (Buznea) fi. Gdngtii,

in I. Neculce, VI, p. 105.

www.dacoromanica.ro


Biserica. Din ctitoriile pe care le face mai tarziu, din privilegiileacordate clerului Inca din aceasta prima domnie, personalitatea luiGheorghe Duca se contureaza precis ca aceia a unui Domn religios.Inalta pozitie in care se gasea, socotea el, s'a datorat in randul intaiindurarii dumnezeieti, care 1-a ales pe el din pantecele mamei sale0 1-a ridicat la o imparatia 0 domnia tarii. Considerand aceasta milacereasca, din primele zile ale domniei acorda un privilegiu larg, solemn0 plin de consideratie etico-religioas, de scutire a preotilor, diaconilor0 tuturor servitorilor bisericeti din Tg. Ia0 1. Desigur pentru a da maimult solemnitate gestului, a tinut ca acest privilegiu s fie consemnatintr'un hrisov scris in limba slavona, limba acum numai la ocaziisolemne utilizata in cancelaria domneasca.

Duca a motenit o erarhie bisericeasca pe care a mentinut-o fiindca-ifusese favorabila la urcarea pe tron. Ea se compunea din GhedeonMitropolitul 0 din episcopii Dosoftei de Roman, Teofan la Radauti0 Serafim la Hu0 2. Documentele interne au pdstrat numele a D seriede clerici monahi 0 mireni. Un act de schimb al manastirii Putna dinIo 20 Septemvrie 1665 (7174) ne vadete conducerea manastirii inaceastd epoca. : loan Egumenul dela sft. manastirii in aceast epoca: Joan Egumenul dela sft. manastire 0 cu tot soborul sfintei mama-stiri, cu parintele Ioasaf 0 cu Todosie 0 cu Ioanichie 0 Ghirvasiepisar 0 Filotei, Anfiohie 0 Lazor 3.

Intr'un act din 10-20 Ianuarie 1666, alaturi de Serafim episcopde Hu0 se intalnesc: Teofan egumen, Ghelasie 0 Nicolae proegumeni0 o Ioachim clisiaul 4, toti clerici dela manastirea din Hu0, delaDrisleve. 0 vanzare facuta la 17-27 Fevruarie 1666, in favoarea luiSerban Braileanu, negutdtor de Galati 0 a jupdnesei sale Fesa, e inta-rita 0 de o Chiril ermonah, egumen ot Cranguor 5. Schitul dela Cran-guor era aezat pe teritoriul satului cu acela0 nume in tinutul Tecuci.Un zapist dela 20-3 o Martie 1666 se face inaintea popii Gligorii otIe0 6. La 26 Martie 5 Aprilie, Duca cumpara o vie la Cetatuie

1 Actul poart6 data de 2/12 Decemvrie 1665 (7174) .1 se gseste la AcademiaRomnk pach. CXXV, doc. 54.

2 Document pentru Ghedeon mitropolitul, cu data 27 Martie/5 Aprilie 1666in V. A. TJreche, Miron, Costin, I, p. 98-99. Actul din 4/14 Septemvrie 1665(7174 pentru daniile pe care Dabija le face mnIstirii BArnova, d si marturiachiriarhilor Moldovei, Ghedeon Mitropolit, Dosoftei episcop de Roman, Teofande 125.diluti si Serafim de Husi (I. Antonovici, Doc. Bdrlddene, IV, p. 100I05).Pentru Serafim, episcop de Husi, un document din 50/20 Ianuarie 1666, inIorga, St. fi Doc., XI, p. 76.

3 T. Balan. Doc. Buc., II, p. 20.6 N. I

Constantin a. Stoide - Prima Domnie Moldoveneasca a Lui Gheorghe Duca Voda (1945)

Documents

Transcript of Constantin a. Stoide - Prima Domnie Moldoveneasca a Lui Gheorghe Duca Voda (1945)