Proiectul „Comuna, promotor al dezvoltării spiritului antreprenorial în mediul rural”, ID 58447

Cursul „Competențe Antreprenoriale” Regiunea Sud-Est, comuna Costinesti, județul Constanta, 15 – 20 mai 2011

PLAN DE AFACERI Plantatie de Arbusti

Fructiferi Fructe de Padure

Bangal Iulian

Comuna Tuzla, județul Constanta

DATE DE IDENTIFICARE

1. Numele firmei: II Bangal Iulian 2. Forma juridică de constituire: Intreprindere Individuala 3. Activitatea principală: Cultivarea fructelor de padure ( mure, afine, zmeura, coacaze) 4. Adresa: str. Principală: Com. Tuzla, Str. Cerealelor nr. 33 Jud. Constanta 5. Persoană de contact: Bangal Iulian Obiectivele planului de afaceri: Pentru examenu cursului « Competenţe antreprenoriale ».

Obiectivul general al proiectului îl constituie creşterea competitivităţii exploataţiei agricole printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi al factorilor de producţie şi îndeplinirea standardelor naţionale şi a standardelor comunitare. Prezentul plan de afaceri este realizat pentru comisia de examinare a proiectului de „Competențe Antreprenoriale” şi o eventuală obţinerea a unei finanţări. Descrierea afacerii

- VIZIUNE: Producerea de fructe de padure ecologice pentru industria farmaceutică, cosmetică şi alimentară , intrucat exista cerere mult mai mare decat oferta, atat la nivel national cat si pe piata Uniunii Europene..

- MISIUNE: Ne angajăm în furnizarea materiei prima de o calitate superioră, ingrijite ecologic pentru obţinerea tratamentelor, produselor de cosmetică şi alimentare din fructe de padure .

Fructele de padure sunt plante ecologice, întrucât prin cultivarea lor se conservă mediul înconjurător, se

stăvileşte eroziunea solului, se reabilitează solurile degradate, sărace, iar fructele care se obţin sunt încadrate în grupa de produse ecologice. Se evită poluarea solului şi a apelor subterane cu nitriţi, nitraţi şi metale grele, deoarece fructele de padure dispun de un mecanism simbiotic prin care îşi procură singură hrana principală, adică azotul.

Înfiinţarea plantaţiei de fructe de padure se realizează în regim ecologic, nefiind necesar a se utiliza

insecticide, fungicide şi alte soluţii pentru tatamente poluante. Astfel Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanta, certifică faptul că plantatia de fructe de padure, prin investiţia propusă nu se supune procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului. Proiectul respectă în intenţia lui, prevederile Directivei Consiliului 2000/60/CE, de stabilire a unui cadru de politica comunitară în domeniul apei şi Directivei 91/676/CEE, privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.

Autoritatea de Sănătate Publică Constanta arată că în urma verificării documentaţiei proiectului propus a se realiza în loc. Tuzla, jud.Constanta, s-a stabilit că investiţia nu face obiectul evaluării condiţiilor de igienă.

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor certifică faptul că,acest proect nu face

obiectul avizării/autorizării sau înregistrării sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Constanta a eliberat autorizaţia de plantare

nr.245418/26.04.2011 prin care II Bangal Iulian este autorizat să planteze suprafaţa de 2 ha arbuşti fructiferi. Înfiinţarea plantaţiei se face în regim ecologic, fertilizarea făcându-se doar cu substanţe ecologice. În

acest sens a fost emisă Fişa de înregistrare a producătorilor în agricultura ecologică vizată de DADR Constanta cu nr. 2107/25.04.2011 şi aprobată de MADR cu nr. 131415/25.04.2011. - CLIENTII şi PIAŢA POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI Denumire furnizor de materii prime/materiale auxiliare/produse/servicii

Adresa Produs furnizat si cantitate aproximativa

Valoare aproximativa -RON-

% din total achizitii

INSTITUTUL DE CERCETARI POMICOLE MARACINENI JUD. ARGESI

Maracineni Jud. Argesi

Butaşi de mure, afine, coacaze, zmeura – 17000 buc

68.000 29%

SC MARILUK SRL Tuzla Gunoi de grajd 27.000 11% SC ROMCONECT SRL Constanta Alte materiale 142.351 60%

TOTAL 237.351 100% - SC SilvaFunghi SRL – Rodna, jud. Bistiţa Năsăud – societate producătoare de sucuri, gemuri, marmelade - SC SilvaFruct SA Piatra Neamţ – întreprindere producătoare de sucuri de fructe de pădure - SC Penexport SRL – Miceşti, jud. Argeş – societate ce achiziţionează şi exportă fructele de padure . - II Bangal Iulian unităţilor menţionate preţul de 4,0 lei/kg de fructe de padure. POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI Nr.crt Client (Denumire si adresa) Valoare

-RON - % din vanzari

1 M&M Kuris SRL 28.000 70% 2 SC SilvaFunghi SRL – Rodna, jud. Bistiţa

Năsăud 4.000 10%

3 SC SilvaFruct SA Piatra Neamţ 8.000 20% TOTAL 40.000 100%

- II Bangal Iulian livrează marfa direct către clienţi, stabilind cu aceştia ca şi modalităţi de plată : plata pe loc, plata prin credit comercial. - Produsul intră pe o piaţă în care există o cerere constantă pentru fructele de padure, cu avantaje faţă de restul competitorilor prin faptul că solicitantul o cultivă controlat în regim ecologic, obţinută cu costuri relativ reduse. Pe această piaţă numărul competitorilor este mic, deoarece pe plan local nu mai există nici o plantaţie de fructe de padure cu care solicitantul să intre în concurenţă, iar pe plan naţional întâlnim un număr foarte mic de suprafeţe cultivate cu acest tip de arbuşti ( principalul concurent al reprezinta Romsilva cu productii din flora spontana si care merge la export in proportie de 90%).

B. Marketing - PRODUSELE/SERVICIILE Cerinţele pentru materia primă vegetală sunt în creştere şi valoarea de piaţă este tot mai ridicată în momentul de faţă fitoterapia ramură importantă a medicinei se referă la terapeutica cu ajutorul substanţelor active sintetizate de celula vegetală a fructelor de padure, acesta constituind materia primă pentru dezvoltarea aplicaţiilor industriale în domenii de vârf cum sunt : industria chimică, alimentară, farmaceutică şi cea a cosmeticelor . Extinderea culturilor unor specii de plante medicinale valoroase, confirmate în timp pentru valoarea lor terapeutică, cărora li se descoperă noi valenţe, impun modernizarea tehnologiilor de cultivare şi de procesare primară, bazate pe echipamente moderne şi performante, prietenoase mediului şi plantelor. Necesitatea şi oportunitatea proiectului rezultă din avantajele tehnologice şi economice pe care le poate aduce investiţia.Aceste avantaje pot contribui la îmbunătăţirea calităţii produselor, optimizarea funcţionării fermei, reducerea consumurilor energetice, reducerea costurilor în ansamblul lor. Recolta de fructe de padure va satisface cerinţele pieţei din punct de vedere al gamei sortimentale şi va fi de calitate superioară. - PRET Preţul produsului de fruct de catină per kilogram este stabilit la 12ron/kg acesta variind în funcţie de inflaţie şi condiţiile climatice sau economice. - PLASARE Amplasamentul : comuna Tuzla, judetul Constanta Terenul pe care va fi amplasată plantaţia este situat între localitatile Tuzla si Techirghiol, terenul având ieşire la drum european în partea de S-E. Panta este uniformă cu înclinaţie mică, de aprox. 2,5%, nu necesită lucrări speciale de amenajare. Având aceste caracteristici ale solului parcela pe care va fi amplasată plantaţia corespunde cerinţelor culturii fructelor de padure. Factorii climatici (temperatura, lumina, umiditatea) se încadrează în limite optime ce se pretează la cultivarea fructelor de padure. Coeficientul hidrotermic permite aprecierea gradului de favorabilitate a zonei sub aspectul raportului umidităţii influenţată de temperatură, înregistrând valori optime, fapt reflectat în producţii bune la hectar şi o calitate superioară a fructelor.

Nivelul precipitaţiilor şi mai ales distribuţia neuniformă a acestora impune existenţa unei surse de apă şi aplicarea udărilor în perioadele critice pentru apă a pomilor sau în momente cu deficit de hidric, sursa ce se gaseste la cca 100 m de plantatie. Deci din punct de vedere al condiţiilor pedoclimatice plantaţia este amplasată într-o zonă favorabilă culturii pomilor. 1. Alegerea terenului Plantaţia va fi amplasată pe un teren favorabil pomiculturii unde întâlneşte condiţii naturale pentru creştere şi rodire. Panta de 2,5% permite o bună întreţinere a solului, cât şi un transport uşor al fructelor.

Sursa de apă necesară la udatul pomilor se află la o distanţă de cca 100 m. 2. Parcelarea terenului În vederea uşurării lucrărilor de întreţinere de pe plantaţie , a recoltării şi transportului fructelor, terenul se împarte în parcele. La plantare, lungimea rândurilor de pomi să fie orientată pe direcţia nord-sud pentru a asigura o cantitate mare de lumină pe tot timpul zilei, întregii plantaţii şi a evita fenomenul de umbrire. Forma unei parcele este dreptunghiulară iar lăţimea reprezintă aproximativ jumătate din lungimea acesteia. În vederea transportului fructelor şi nu numai, se vor amenaja drumuri, perpendiculare pe lungimea parcelelor. Odată cu parcelarea terenului, trebuie avut în vedere şi împrejmuirea viitoarei plantaţii, care se executa la o distanţă de 4 m de pomi, pentru a putea fi utilizate tractorul cu utilajele agricole. 3. Pichetarea terenului Solicitantul va realiza înfiinţarea plantaţiei primăvara când terenul s-a scurs de apă şi permite executarea lucrării. Suprafaţa de teren se ară adânc, se discuieşte, apoi se fixează prin pichetare cu ţăruşi la locul fiecărei plante pe sol, atât între rânduri cât şi pe rând. Lucrarea de pichetare va fi sub formă de dreptunghi, pichetare ce se execută la plantaţiile situate pe teren cu pantă redusă, cu distanţe mai mari între rânduri şi mai mici între pomi.

Pichetarea terenului constă în marcarea pe teren a locului unde se va planta fiecare pom iar direcţia rândurilor va fi paralelă cu latura lungă a parcelei şi pe direcţia N-S. După marcarea primului rând, pe toată lungimea lui, considerat linie de bază, se marchează cu ţăruşi capetele rândurilor următoare la distanţa stabilită. Pentru alinierea picheţilor se folosesc jaloane înalte de 1,5-2,0 m, vizibile de la distanţă pentru a trasa liniile care încadrează terenul în dreptunghi. Locul fiecărui pom se determină prin întinderea unei sârme marcate între picheţii din capătul rândului, şi se fixează cu un ţăruş, la distanţa stabilită. La plantarea pomilor se întinde din nou aceeaşi sârmă gradată, pentru a determina locul fiecărui pom.

4. Săpatul gropilor După efectuarea pichetajului urmează săpatul gropilor. Butasii se plantează în gropi de 45/45/40 cm în locurile marcate de picheţi. Pentru a nu fi nevoit să se refacă pichetajul, gropile se vor face de aceeaşi parte a pichetului. După săparea gropilor se trage 2/3 din pământ în groapa de plantare după ce în prealabil s-a adăugat gunoiul de grajd bine fermentat. Se execută chiar în ziua plantării pentru a nu se pierde umiditatea din sol. 5. Pregătirea materialului săditor Materialul săditor se procură de la o pepiniera pomicola şi până la plantarea acestora se stratifică în şanţuri adânci de 50-60 cm. Scoaterea de la stratificare, repartizarea în teren şi plantarea trebuie să se realizeze cât mai operativ pe măsura plantării pentru a evita deshidratarea. Trebuie multă atenţie la transportul, manipularea şi plantarea pomilor, pentru a nu vătăma mugurii, în special din zona de proiecţie a coroanei. 6. Fasonarea rădăcinilor La plantare rădăcinile pomilor se fasonează prin scurtare, eliminarea celor rupte, rănite şi mucegăite. Rădăcinile principale se lasă cât mai lungi, rădăcinile secundare se scurtează cu cca 1/3 din lungime iar cele subţiri la 1-2 cm sau rămân intacte. Tăierile se execută perpendicular pe axul rădăcinilor pentru a provoca răni cât mai mici. 7. Mocirlirea rădăcinilor După fasonare, pomii se mocirlesc cu un amestec de apă, pământ galben şi balegă proaspătă de vită (3 părţi pământ, 2 părţi balegă de vită şi apă până se obţine o pastă de consistenţa smântânii). Mocirlirea asigură o mai bună aderenţă a particulelor de pământ în jurul rădăcinilor pentru a menţine o umiditate mai ridicată în zona rădăcinilor. 8. Tutoratul In momentul săpării gropilor, picheţii care marchează locul pomilor sunt de regulă scoşi. Pentru a se menţine aliniamentul iniţial, ne vom ghida după picheţii de la capetele rândurilor unde nu au fost săpate încă gropile de plantare şi cu o sfoară sau o sarmă bine întinsă vom trasa definitiv rîndul de pomi cu ajutorul tutorilor. Aceştia se vor amplasa pe aceeaşi parte a sforii sau sarmei în centrul gropilor deja săpate. Tutorii trebuie să fie drepţi, confecţionându-se de regulă din lemn. 9. Trasul partial al pamantului in gropi După fixarea tutorilor se trage parţial pământul se în gropi astfel ca acestea să fie umplute 2/3 din adâncimea lor. Acest pământ trebuie să fie fertil, rezultat din săparea primei jumătăţi a gropilor sau pe intervalul dintre ele. Pământul se tasează apoi prin călcare uniformă pe întreaga suprafaţă a gropii. 10. Plantatul propriu zis Plantarea se va executa primăvara, în funcţie de condiţiile meteorologice. Suprafata de teren arată adânc se discuieşte. Pomii fasonaţi şi mocirliţi se repartizează la gropi pentru plantare. Pe lungimea rândului de plantare se întinde sârmă gradată, urmărind ca punctele marcate să corespundă cu mijlocul gropilor. Pomul adus la groapă se fixează pe partea de nord a tutorelui, cu punctul de altoire la circa 5 cm deasupra nivelului terenului, încât după aşezarea definită a pământului să revină la nivelul la care au fost plantaţi în pepinieră. După fixarea corectă a pomului în groapă, i se răsfiră rădăcinile, acoperindu-se cu un strat fertil de sol în amestec cu circa 15 kg de gunoi de grajd foarte bine fermentat, gros de circa 10 cm care se calcă de la margine spre centrul gropii. Se

vine apoi succesiv cu straturi de pământ de circa 20 cm după care se calcă la fel ca în primul caz până se ajunge la nivelul terenului. Un pom bine plantat nu trebuie să se smulgă dacă se trage de el cu o oarecare putere. La suprafaţa gropii, în jurul trunchiului pomului se face un muşuroi de pământ înalt de circa 30 cm, care are rolul de a apăra rădăcinile de îngheţ în timpul iernii. 11. Udatul pomilor Fructele de padure se poat adapta cu usurinta la diferite conditii de umiditate, de la seceta prelungita la exces temporar de apa. Este recomandat ca in perioadele critice sa se irige cu norme mici de apa, 300 – 400 mc/ha.

TEHNOLOGIA DE CULTURA A FRUCTELOR DE PADURE 1. Producerea materialului saditor Fructele de padure se înmulţesc pe cale generativă prin seminţe şi pe cale vegetativă prin butaşi, marcote, drajoni, altoire şi înmulţire meristematică. În cazul nostru, solicitantul va apela la metoda de înmultire vegetativa – si anume inmultirea prin butasi lemnificati care costa in fragmentarea ramurilor de 1, 2 si 3 in portiuni de anumite lungimi. Epoca cea mai buna de recoltare a ramurilor pentru butasi este toamna cu putin inainte de caderea frunzelor. Lungimea de fasonare a butasilor lemnificati este de 20 – 22 cm in situatia cand inrădăcinarea se face in teren neirigat, 16 – 17 cm in teren irigat si 3 – 6 cm cand irigarea se face in spatii protejate. Plantarea butasilor se face in randuri de 60 – 90 cm, iar pe rand 10 – 15 cm in teren neirigat si 10 – 12 cm in teren irigat sau zone cu multe precipitatii. Cea mai buna perioada pentru plantarea butasilor este a doua jumatate a lunii septembrie. Plantarea de primavara se executa timpuriu si da bune rezultate daca se iriga. 2. Perioada de crestere si de rodire. Într-un ciclu ontogenetic, fructele de padure in functie de soi, pot parcurge o serie de etape a caror aparitie si durata sunt determinate in principal de factorii genetici si ecologici, provenienta materialului saditor si agrotehnica. Perioada de crestere intensiva incepe in anul II de la plantare si se acaracterizeaza printr-o crestere sustinuta a sistemului radicular si a tulpinii si se desfasoara timp de 4-5 ani, interval in care planta se garniseste cu ramuri de schelet si semischelet.

Perioada de crestere si rodire este este scurta, de 2 ani, si se manifesta odata cu aparitia primelor fructe primelor fructe, realizandu-se productii de 3 – 12 t/ha. Perioada deplina rodire – durata acesteia este strans dependenta de agrotehnica. Se caracterizeaza prin productii mari de fructe ce pot depasi 25 t/ha. Perioada de declin – dupa aproximativ 10-15 ani de la plantare, productia de fructe scade, devine neinsemnata cantitativ, plantele incep sa se usuce partial, apoi in totalitate. 4. Fazele de vegetatie In ciclul anual de viata se disting doua perioade: perioada de repaus si perioada de vegetatie. Perioada de repaus incepe odata cu schimbarea culorii si caderea frunzelor si are loc in conditiile tarii noastre in luna octombrie. Repausul adanc (obligatoriu) dureaza pana in luna ianuarie – inceputul lunii februarie, dupa care plantele trec in repausul facultativ, din care ies numai cand temperatura ambianta devine favorabila (temperatura constanta de peste 5°C timp de 6 – 8 zile consecutiv. 5. Faze de crestere Perioada de vegetatie se evidentiaza prin umflarea mugurilor primavara foarte devreme, sfarsitul lunii martie – inceputul lunii aprilie, urmand la interval foarte scurt dezmuguritul. Urmeaza apoi o perioada de 30 – 45 zile pana la inceputul cresterii lastarilor. Incetarea vegetatiei este marcata de caderea in masa a frunzelor. 6. Fazele de fructificare Diferentierea mugurilor de rod are loc catre sfarsitul verii si se continua pana toamna tarziu. a)Infloritul si legarea fructelor Fructele de padure infloresc la sfarsitul lunii martie si inceputul lunii aprilie, cand temperatura medie diurna este de 12 - 15°C si infloritul se desfasoara pe o perioada de 14-15 zile. Plantele mascule infloresc mai devreme, in timp ce la plantele femele infloritul ate loc concomitent cu detasarea frunzelor. Infloritul simultan al florilor femele si mascule asigura cele mai mari productii de fructe. Polenizarea se face cu ajutorul vantului si al insectelor. La sfarsitul perioadei de inflorire, florile mascule cad, iar cele femele evolueaza cu formarea zigotului, apoi al fructelor. b)Cresterea si dezvoltarea fructelor Perioada de crestere a fructelor este de 180 – 200 zile. c)Maturarea fructelor Maturarea fructelor in conditiile tarii noastre are loc la sfarsitul lunii iulie – incepitul lunii august. In jurul acestei date fructele capata culoarea specifica soiului.. De la intrarea in parg pana la completa maturizare, in compozitia chimica a fructelor au loc transformari substantiale. Substanta uscata creste cu peste 60%, substantele grase se tripleaza, iar acidul ascorbic se mareste cu 50 – 60%. Dupa depasirea acestei faze, contunutul in vitamina C scade brusc spre 50% si cu aproximativ 75% in februarie – martie. Factorii de mediu Principalii factori de vegetatie din mediul inconjurator de care depind cresterea si fructificarea arbustilor fructiferi sunt: lumina, temperatura, apa si solul. a)Pretentiile de lumina sunt concretizate, in esenta, in buna desfasurare a procesului de fotosinteza. Acest proces are loc numai in prezenta luminii, cu o intensitate mai mare sau mai mica, in functie de iluminarea frunzelor de

catre soare. In prezenta unei lumini puternice fructele sintetizeaza o cantitate mai mare de hrana si prin urmare, va creste si va rodi mai bine.. b)Pretentiile plantelor fata de temperatura sunt reduse, in sensul ca aceastea rezista bine la gerurile iernii, la ingheturile tarzii de primavara si la cele timpurii de toamna. c)Pretentiile fata de apa sunt mai mari in primele faze de crestere si dezvoltare, respectiv in primii 2 ani dupa infiintarea plantatiei. In cazul in care precipitatiile sunt reduse se iau masuri de udare la infiintarea plantatiei, cat si in timpul verii cand evapo-transpiratia este mare si plantele au nevoie de apa pentru fotosinteza, pentru dezvoltarea proceselor biochimice din interiorul plantelor, vehicularea substantelor minerale si organice, in consecinta pentru desfasurarea in conditii normale a proceselor de crestere si fructificare. d)Pretentiile fata de sol sunt reduse, in sensul ca aceasta specie se poate cultiva pe diferite tipuri de sol, de la cele sarace, degradate, erodate pana la soluri bogate in humus si elemente minerale (cernoziomurile). - PROMOVARE Promovarea fructelor de padure catre principalii prelucrători din domeniul farmaceutic, cosmetic si alimentar se face prin infiintzarea unui site de prezentare cu detalii calitative ale fructului, metodologie de crestere si recoltare. Pentru a promova produsele si a intra in contact cu eventuali clienţi se urmăreşte:

· participarea la târgurile de producători agricoli; · expedierea materialelor informative pe cale electronică, către firmele care folosesc ca materie primă de

prelucrare fructele de padure(din industria farmaceutică, cosmetică si alimentară).

· Reviste de specialitate;

· Televiziuni in emisiunile de specialitate;

- ANALIZA SWOT: PUNCTE TARI:

· Investiţie pe termen lung; · Lipsa competitorilor zonali; · Costuri de intreţinere scăzute; · Suprafeţe de sadire in proprietate; · Mecanizarea activităţilor.

PUNCTE SLABE: · Condiţiile de vegetare necontrolabile

pentru obţinearea de produse bio; · Intrarea pe productie dupa 1-2 ani ·

OPORTUNITATI: · Obţinerea contractelor cu unitatile de

productie farmaceutica, cosmetic sau alimentara;

· Extinderea suprafeţelor de cultura; · Achiziţionarea de echipamente de

prelucrare mai performante;

AMENINTARI: · Rozatoare; · Competitor; · Intemperiile natural · Pasari (Grauri, vrabii, ciori)

C. Modulul Financiar CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE - EUR - Denumire indicator Observatii/calcule/ipoteze Valori/ 1 luna Valori/ 1 an (+) Venituri din exploatare Venituri din vânzarea mărfurilor Producţia exerciţiului Alte venituri din exploatare (-) Cheltuieli pentru exploatare Cheltuieli privind mărfurile Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli materiale Cheltuieli cu servicii Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortizările Alte cheltuieli de exploatare (=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE (+) Venituri financiare (-) Cheltuieli financiare (=) REZULTATUL FINANCIAR REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI (= R.EXPL.+R.FIN.)

(+) Venituri exceptionale (-) Cheltuieli exceptionale (=) REZULTATUL EXCEPTIONAL REZULTATUL BRUT (= R.EXPL.+R.FIN.+R.EXC.)

(-) Impozit pe profit REZULTATUL NET

CONT DE PROFIT SI PIERDERE - LEI - Denumire indicator T1 T2 T3 T4 A1 A2 A3 A (+) Venituri din exploatare Venituri din vânzarea mărfurilor Producţia exerciţiului Alte venituri din exploatare B (-) Cheltuieli pentru exploatare Cheltuieli privind mărfurile Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli materiale Cheltuieli cu servicii Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortizările Alte cheltuieli de exploatare C (=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE

(A-B)

C1 (+) Venituri financiare C2 (-) Cheltuieli financiare D (=) REZULTATUL FINANCIAR (C1-C2) E REZULTATUL CURENT (C+D)

E1 (+) Venituri exceptionale E2 (-) Cheltuieli exceptionale F (=) REZULTATUL EXCEPTIONAL

(E1-E2)

G REZULTATUL BRUT (C+D+F) H (-) Impozit pe profit (Gx 16%) J REZULTATUL NET (G-H) RATA PROFIT OPERATIONAL ( E/A) RATA PROFIT NET (J/A)

ANEXE Certificate; Studii geo; Acte de arenda ; Acte de proprietate.

Denumire Indicator Observatii, calcule Valori 1 luna Valori 1 an (+) Venituri din exploatare 40001 100004Venituri din vanzare de marfuri 0 60000Venituri din productie 1 4Alte venituri din exploatare 40000 40000(-) Cheltuieli pentru exploatare 1 9922Cheltuieli privind marfurile 1 4502Cheltuieli privind materiile prime 0 2000Cheltuieli materiale 0 0Cheltuieli cu servicii 5420Cheltuieli cu personalul 0 0Cheltuieli cu amortizarile 0 bucatiAlte cheltuieli de exploatare 0 0 1800(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE 40000 90082(+) Venituri financiare 0(-)Venituri financiare 0(=) REZULTATUL DIN FINANCIAR 0 0REZULTATUL CURENT AL EXE 40000 90082(+) Venituri exceptionale 0(-) cheltuieli exceptionale 0(=) REZULTATUL EXCEPTIONAL 0 0REZULTATUL BRUT 40000 90082(-) INPOZIT PE PROFIT 6400 14413.12REZULTATUL NET 33600 75668.88

0.999975001 3.6692860240.839979001 3.08220026

0

Date financiare Plantatie de arbosti fructiferi

productie vanzari I 0 12II 5III 12

cheltuieli

butasi arat discuit plantat prasit recoltat transport achiz echip prasitoare 300 12002.5 1060 960 1500 800 500 300 800

2000

Denumire IndObservatii, calcule Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4 An 1 An 2 an 3 productie la ha vanzari A (+) Venituri din exploatare 40001 1 30001 30001 100004 60001 60001 I 0 12

Venituri din vanzare de marfuri 0 0 30000 30000 60000 60000 60000 II 5000 30000Venituri din productie 1 1 1 1 4 1 1 III 12Alte venituri din exploatare 40000 0 0 0 40000

B (-) Cheltuieli pentru exploatare 1 0 9620 301 9922 3800 1901Cheltuieli privind marfurile 1 4500 1 4502 1900 1 cheltuieliCheltuieli privind materiile prime 0 2000 0 0 2000 0 0Cheltuieli materiale 0 0 0 0 0 0 0 bucati butasi arat discuit plantat prasit recoltat transportat achiz echip prasitoare 30 1200Cheltuieli cu servicii 5120 300 5420 1900 1900 1800 2.5 1060 960 1500 800 500 300 800Cheltuieli cu personalul 0 0 0 0 0 0 0Cheltuieli cu amortizarile 0Alte cheltuieli de exploatare 0 0 0 0 0 0 0 euro 4

C (=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE 40000 1 20381 29700 90082 56201 58100 finantare 10000C1 (+) Venituri financiare 0C2 (-)Venituri financiare 0D (=) REZULTATUL DIN FINANCIAR 0 0 0 0 0 0 0E REZULTATUL CURENT AL EXE 40000 1 20381 29700 90082 56201 58100E1 (+) Venituri exceptionale 0E2 (-) cheltuieli exceptionale 0F (=) REZULTATUL EXCEPTIONAL 0 0 0 0 0 0 0G REZULTATUL BRUT 40000 1 20381 29700 90082 56201 58100H (-) INPOZIT PE PROFIT 6400 0.16 3260.96 4752 14413.12 8992.16 9296J REZULTATUL NET 33600 0.84 17120.04 24948 75668.88 47208.84 48804

0.999975 1 0.679344 0.989967 3.66928602 0.93666772 0.968317190.839979 0.84 0.570649 0.83157228 3.08220026 0.78680089 0.81338644

0

Date financiare "Plantatie de arbusti Fructiferi"

RATA PROFIT OPERATIONAL RATA PROFIT NET