CONSTAN łA 2010 - anpm.ro · PDF fileRAPORT DE MEDIU ... SRL reprezentat ă de domnul inginer...

RAPORT DE MEDIU PENTRU PUZ ,,INTRODUCEREA IN

INTRAVILAN A SUPRAFETEI DE 29700MP CU DESTINAłIE DE LOCUIN łE, “

BENEFICIAR: SC PLATIN CONSTRUCT SRL EXECUTANT : Auditor principal EIM/ BM Prof. Dr. ing. TUDOR DARIE Auditor EIM/ BM Ing. TUDOR BOGDAN

Consultant Dr. biolog SIMONA GHIłĂ

CONSTANłA 2010

2

INTRODUCERE

Evaluarea impactului asupra mediului este un proces conform cu legislaŃia naŃionala de mediu si prevede ca activităŃile cu impact semnificativ asupra mediului sa fie supuse unui proces de evaluare a efectelor asupra mediului.

Lucrarea a fost elaborată în baza Contractului de prestări servicii Nr.D040/15.08.2008 între SC Hidrotermic SRL reprezentată prin domnul TUDOR DARIE în calitate de EXECUTANT şi SC PLATIN CONSTRUCT SRL reprezentată de domnul inginer BADEA CLAUDIU în calitate de BENEFICIAR

Lucrarea de fata a fost elaborata în baza Legii ProtecŃiei Mediului (L.265/2006), de aprobare a OrdonanŃei de UrgenŃă a Guvernului Nr.195/2005, completată şi modificată de OUG Nr. 164/2008, a Ordinului MAPPM Nr.1798/2007, a HGR Nr.1076/2004 si a Ordinului MAPPM Nr.184 din 21-09-1997pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităŃilor cu impact asupra mediului şi a Procedurii de realizare a Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului, Anexa 11 a OrdonanŃei de UrgenŃă a Guvernului Nr.152/2005 aprobată prin Legea 84/2006 şi Anexa nr.3 a Ordinului MAPPM Nr.756 din 3 noiembrie 1997 care cuprinde reglementari privind evaluarea poluării mediului. Prin Ordinul MAPPM Nr.756 se solicita AgenŃilor Economici ce practica activităŃi legate de protecŃia mediului anumite date despre proceduri, dotări tehnice si cu personal, alte date ce vizează factorii de mediu. Aceste date sunt necesare emiterii Avizului de Mediu Agentului Economic in cauză.

Orice tehnologie (procedura ) produce pe lângă efecte directe (pentru care a fost proiectata) si o serie de efecte indirecte care trebuiesc gestionate în scopul validării sau invalidării tehnologiei propuse. Necesitatea gestionarii tuturor efectelor determinate de aplicarea unei tehnologii, a impactului activităŃii umane impusă de aceasta tehnologie cu mediu este determinata de cel puŃin trei argumente :

- iniŃierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte adiacente nedorite

- evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor si posibilităŃilor pentru selecŃia tehnologiei optime

- necesitatea implicării a cât mai multor factori de decizie la promovarea unor activităŃi care pot influenŃa viaŃa intr-un fel sau altul .

Studiu de impact asupra mediului poate prognoza relaŃia sau efectul asupra mediului înconjurător a unor activităŃi, in diferite condiŃii ce pot să apară intr-un viitor apropiat sau mai puŃin apropiat. Studiu de impact de Mediu conŃine analize tehnice prin care se obŃin informaŃii asupra cauzelor si consecinŃelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente si viitoare, in scopul cuantificării impactului de mediu efectiv de pe un amplasament.

3

Evaluarea impactului efectiv de mediu asupra unui amplasament are rolul de a furniza informaŃii factorilor de decizie astfel încât să fie adoptate cele mai adecvate măsuri pentru reducerea sau eliminarea efectelor negative care pot apărea.

Scopul elaborării Raportului de Mediu pentru PUZ ,,INTRODUCEREA IN INTRAVILAN A SUPRAFETEI DE 29700MP dispusă pe mai multe loturi, respectiv PS627-13000MP;PS686-12700MP şi PS624 lot 3 -4000MP, CU DESTINAłIE DE LOCUINłE, SPAłII COMERCIALE ŞI TERENURI DE SPORT’’ este obŃinerea de către SC PLATIN CONSTRUCT SRL, a persoanelor fizice COSOR NELU şi MIRCEA DANIEL GABRIEL, a Avizului de Mediu pentru, acest PUZ. LocaŃia în care urmează să se construiască cartierul numit CERNAVODA SUD, este situată în extravilanul localităŃii Cernavoda, situată pe teritoriul administrativ al judeŃului ConstanŃa.

Elaborarea actualului Raport asupra Mediului s-a făcut in urma consultarii următoarelor legi si normative :

• Legea ProtecŃiei Mediului Nr. 265/2006, de aprobare a OUG195/2005, completată şi modificată de OUG Nr. 164/2008 ;

• Legea Apelor Nr.107/1996, complectată şi modificată cu legea 3/2010 ;

• Legea ProtecŃiei Muncii Nr. 90/1996 ; • Legea Nr. 426/2001, modificată prin OUG 61/2006 şi

aprobată ca Legea 27/2007, privind regimul deşeurilor ; • OrdonanŃa de Urgenta a Guvernului Nr.152/2005 privind

prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării aprobată prin Legea 84/2006;

• H.G. Nr.856 din 16-08-2002 privind gestionare deşeurilor periculoase ;

• H.G.Nr.162 din 07-03-2002, completată şi modificată prin HG Nr.210/2007 privind depozitare deşeurilor periculoase;

• H.G Nr.128 din 14-02-2002 privind incinerarea deşeurilor, complectat şi modificat prin HG Nr.268/2005 ;

• • H.G.Nr.188 din 20-03-2005 –norme privind descărcarea in

mediu acvatic a apelor uzate ; • Ordinul MAPPM Nr.756 /1997 –reglementari privind

evaluarea poluării mediului ; • Ordinul MAPPM Nr.184/1997 –Procedura privind

realizarea BilanŃurilor de Mediu şi Evaluarea impactului de mediu; • Ordinul MMDD Nr.1798/2007 –Procedura privind

autorizarea activităŃilor cu impact semnificativ asupra mediului; • Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 privind condiŃiile tehnice

pentru protecŃia atmosferei ;

4

• H.G.Nr.1076 din 08-07-2004 – privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

• Ordonanta de UrgenŃă a Guvernului nr. 57/20.06.2007- ,,Planul de amenajare a teritoriului NaŃional”, SecŃiunea III- Arii Protejate, completată şi modificată prin OUG Nr. 154/2008 – Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

• Legea Nr5/2000, cu privire la ariile protejate. Obiectivul lucrării este reprezentat de analiza potenŃialului şi capacităŃii

suport a mediului înconjurător din arealul studiat şi evaluarea impactului generat de desfăşurarea viitoarelor activităŃi.

Pentru elaborarea Raportului de mediu s-au avut la bază următoarele: � Date şi planuri preluate de la beneficiar; � InvestigaŃii pe teren; � Date şi documente puse la dispoziŃie de autorităŃi în drept; � Date statistice precum şi metodologii de calcul/softuri agreate pe

plan internaŃional şi recunoscute de AutorităŃile de Mediu; � LegislaŃia de mediu în vigoare; � DocumentaŃia Aviz geotehnic preliminar pentru amplasamentul

viitoarelor locuinŃe; � Memoriul general de arhitectură elaborat de Arh. Bocunescu

Naruja; � Alte studii de specialitate; � Studiu referitor la biodiversitate in zonă; � Avize de principiu emise de AutorităŃi NaŃionale şi Locale;

5

CAPITOLUL I

EXPUNEREA CONłINUTULUI ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE

PLANULUI; LEG ĂTURA ACESTUIA CU ALTE PLANURI

1.1. Date despre Investitor Investitorii prezentului PUZ, reprezentat de SC PLATIN CONSTRUCT

SRL cu sediul în municipiul Bucureşti, şoseaua Fundeni Nr.250, Sector2, telefon 021/2417346, Fax021/2401891, urmăreşte construcŃia a trei Mini- Cartier de LocuinŃe pe un teren aflat în extravilanul oraşului Cernavoda, teren pe care doreşte să-l introducă în intravilanul localităŃii.

SC PLATIN CONSTRUCT SRL a fost înfiinŃată în anul 2003 şi înregistrată la registrul ComerŃului cu numărul J40/112142003.

SC PLATIN CONSTRUCT SRL este înregistrată la Banca TRANSILVANIA Sucursala Pantelimon cu nr. de cont:RO 40BTRL04701202357988XX şi are CUI RO 15671870.

Actuala investiŃie Mini-Cartiere de locuin Ńe, se face Ńinând cont de politica Guvernului României privind extinderea spaŃiilor de locuit şi creşterea gradului de confort al populaŃiei. Totodată se urmăreşte descongestionarea zonelor rezidenŃiale ale oraşului Cernavoda.

SC PLATIN CONSTRUCT SRL, şi partenerii are drept locaŃie pentru realizarea Planului de investiŃii Cartiere de locuinŃe, extravilanul oraşului Cernavoda, judeŃul ConstanŃa dispus pe dealul Hinog, la sud- vest de localitatea Cernavoda.

SuprafaŃa de teren pe care urmează a se amplasa Cartierele de locuinŃe este formată din trei loturi, respectiv un lot de 13000m2 , aferent parcelei PS

6

627, un lot de 4000m2, aferent parcelei, A 624(lotul 3) şi un lot de 12700m2 , aferent parcelei PS 686.

SuprafaŃa necesară amplasării Cartierului de locuinŃe este obŃinută prin cumpărare de la Şerban Valentin, Babeii Ioan şi repectiv Isleam Levent, cetăŃeni români domiciliaŃi în România.

1.2. Date despre investiŃia Agentului Economic

1.2.1 Denumirea planului “INTRODUCEREA IN INTRAVILAN A SUPRAFETEI DE

29700MP CU DESTINAłIE CONSTRUIREA DE LOCUIN łE P+1E“ 1.2.2 Detalii despre amplasament

Amplasametul MINI-CARTIERELOR DE LOCUIN łE, este pe mai

multe parcele de teren agricol utilizat ca păşune, situate în extravilanul oraşului Cernavoda, judeŃul ConstanŃa, pe dealul Hinog, la sud- vest de localitatea Cernavoda. SuprafaŃa de teren pe care urmează a se amplasa Cartierul de locuinŃe este formată din şase parcele de teren, menŃionate anterior, situate parŃial în situl ROSPA 0039 Dunărea - Ostroave şi în apropierea ROSCI 0022 Canaralele Dunării.

Alegerea acestui amplasament este justificat ca fiind cel mai avantajos din următoarele cauze :

• Gradul de asigurarea a elementelor de suprastuctură ridicat, căile de acces pe sosea şi cale ferată în imediata vecinătate a amplasamentului ;

• ReŃeaua de energie, şi apă potabilă existentă; • Locatarii Mini-Cartierului de locuinŃe au acces mai uşor la căile

de comunicaŃie ; • Creerea unor noi locuri de muncă în zona oraşului Cernavoda pe

perioada construcŃiilor şi asigurării infrastructurii; • Posibilitatea dezvoltării urbane într-o zonă cu slabe randamente

pentru agricultură. � Pe acest amplasament se desfăşoară activitate agricolă de

păşunat, iar terenul este lipsit de construcŃii civile sau industriale; � Terenul este într-o zonă accesibilă la căile rutiere naŃionale,

judeŃene şi comunale care vor asigura accesul în şi din MINI-CARTIERUL DE LOCUINłE, după uşoare amenajărări;

� Utilit ăŃile necesare organizării de şantier sunt accesibile. Din datele prezentate de beneficiar indicii de utilizare a terenului prin

implementarea PUZ-ului “INTRODUCEREA IN INTRAVILAN A

7

SUPRAFETEI DE 29700MP CU DESTINAłIE CONSTRUIREA DE LOCUIN łE P+1E“, sunt:

� Suprafata aferenta obiectivului =2,97 ha � Suprafata construita locuinŃe = 1,29ha � Suprafata construita drumuri noi şi alei=0,41 ha � Suprafata drumuri existente amenajate= 1,9 ha � SuprafaŃă spaŃii verzi = 1,27 ha

� POT – maxim 35%; � CUT – maxim 0,8, pentru fiecare lot.

De remarcat că peste 42 % din suprafaŃa aferentă obiectivului este destinată spaŃiilor verzi.

Amplasamentul propus pentru construcŃia CARTIERULUI DE LOCUIN łE, se învecinează după cum urmează :

Pentru lotul aferent PS 627-13000m2: � La Nord – terenuri agricole, şi drum de exploatare agricolă DE 623şi DE

626; � La Vest – terenuri agricole, şi drum de exploatare agricolă DE 626; � La Est – Drumul JudeŃian DJ 223, care leagă localitatea Crnavoda de

Cochirleni şi terenuri agricole; � La Sud – PlantaŃie de viŃă-de-vie părăsită, iar la distanŃă de aproximativ

700m Unitate Militară; Căi de acces

Accesul în zona se poate face din drumul judeŃean DJ 223, care leagă comuna Cochirleni de oraşul Cenavoda şi drumurile de exploatare agricolă DE623 şi DE626.

Pentru lotul aferent A 624-4000m2: � La Nord – terenuri agricole, parcela A 624, lot 2 ; � La Vest – terenuri agricole, şi drum de exploatare agricolă DE 626; � La Est – Drumul JudeŃian DJ 223, care leagă localitatea Crnavoda de

Cochirleni şi terenuri agricole; � La Sud – terenuri agricole, şi drum de exploatare agricolă DE 623;

Căi de acces Accesul în zona se poate face din drumul judeŃean DJ 223, care leagă

comuna Cochirleni de oraşul Cenavoda şi drumurile de exploatare agricolă DE623 şi DE626.

Pentru lotul aferent PS 686-12700m2: � La Nord – terenuri agricole aferente parcelei PS 694; � La Vest – terenuri agricole, PlantaŃie de viŃă de vie părăsită, Drumul

JudeŃian DJ223 şi drum de exploatare agricolă DE 674; � La Est – terenuri agricole, zonă accidentată cu destinaŃie păşune; � La Sud – PlantaŃie de copaci constituiŃi într-o lizieră de pădure pentru a

împiedica alunecările de teren.

8

Căi de acces Accesul în zona se poate face din drumul judeŃean DJ 223, care leagă

comuna Cochirleni de oraşul Cenavoda şi drumul de exploatare agricolă DE674.

1.2.3 Proiectantul Planului

“INTRODUCEREA IN INTRAVILAN A SUPRAFETEI DE 29700MP CU DESTINAłIE CONSTRUIREA DE LOCUIN łE P+1E“este Biroul individual de arhitectur ă Nr. 019/2002; Arh. Naruja

Bocunescu

1.2.4 Titularul investitiei

SC PLATIN CONSTRUCT SRL, împreună cu asociaŃii Daniel Mircea şi Nelu Cosor, cu sediul în municipiul Bucureşti, şoseaua Fundeni Nr.250, Sector2, telefon 021/2417346, Fax021/2401891.

SC PLATIN CONSTRUCT SRL este înregistrată la Banca TRANSILVANIA Sucursala Pantelimon cu nr. de cont:RO 40BTRL04701202357988XX şi are CUI RO 15671870.

1.2.5 Valoarea estimativă a lucrarilor

Valoare estimată a lucrărilor de investiŃie este de cca. 80milioane

EURO,din care: - pentru protecŃia mediului circa 800.000 EURO(investiŃii directe,

pentru ameliorarea terenului după construcŃii – montaj, refacerea biodiversităŃii prin plantaŃii, spaŃii verzi,şi populare faunistică şi totodată pentru protecŃia mediului în timpul lucrărilor de construcŃii);

- pentru aparatură şi echipamente aferente unei InstalaŃii de turbină eolienă : 35.000.000 EURO

- pentru construcŃii edilitare şi căi de acces 25.000.000 EURO - pentru alte cheltuieli, diverse şi neprevăzute: 9.200.000 EURO

1.3 ConŃinutul planului

Conform temei de proiectare emisă de beneficiarul planului, se propune

realizarea a trei Mini-Cartiere de locuinŃe pe loturile de amplasament menŃionate anterior. Regimul de înălŃime este de P+1E. Terenul avut la dispoziŃie pentru implementarea planului va fi lotizat în parcele de 600 şi 900m2.

9

Principalele faze în timpul lucrărilor de construcŃie realizate pe suprafaŃa mai sus menŃionată sunt :

- amenajarea şi trasarea terenului ; - săpături ale fundaŃiilor; - construcŃia de fundaŃii şi platforme ; - construcŃii beton şi beton armat; - montajul echipamentelor, a instalaŃiilor sanitare cât şi a unor

structuri metalice aferente; - amenajări de alei interioare şi platforme. - amenajări de drumuri de acces pe amplasamentul locuinŃelor.

Regimul de înălŃime nu va depăşi 20 m pentru clădirile construite şi instalaŃii aferente.

1.3.1 Elemente de construcŃii

LocaŃia pentru Mini - Cartierele de locuinŃe se propune să fie constituit din următoarele elemente de construcŃii:

� Case de locuit- se vor construii 40 de locuinŃe respectiv în lotul A624-10, înlotul PS627 -12 ,iar în lotul PS686-18. LocuinŃele vor fi structurate pe parter, etaj şi mansarda cu suprafeŃe construite variabile în funcŃie de dorinŃa beneficiarilor. LocuinŃele se vor realiza din cărămidă şi beton cu fundaŃie din beton armat şi acoperiş de tip şarpantă realizat din Ńiglă sau alte materiale. LocuinŃele ,care sunt învecinate cu drumul judeŃean, DJ 223 vor fi retrase faŃă de axa drumului judeŃean cu 20m şi faŃă de trotuarul străzilor interioare cu 3,0m. SuprafaŃa totală ocupată de locuinŃe şi alte spaŃii de interes public este de 29700m2 . SuprafaŃa destinată construcŃiilor este de 25600 m2 , adică 86,19% ,din care 50% este destinată spaŃiilor verzi ( s-a considerat că cel puŃin 50% dintr-un lot de 600÷900m2 va fi utilizat ca spaŃiu verde în fiecare locuinŃă. SuprafaŃa destinată construcŃiilor publice este estimată PUZ la 4000m2 adică 13,5%, iar 15% din suprafaŃa unui lot este atribuită aleilor interioare ;

� Drumuri de circula Ńie – se vor construii pentru accesul la cele 40 de locuinŃe proiectate. Pentru construcŃia lor se va folosi la maxim structura de construcŃie a drumurilor existente, respectiv se vor moderniza cele existente şi se vor construii străzi noi. Atât arterele modernizate cât şi cele noi construite vor avea o structură din piatră cu îmbrăcăminte de asfalt. Ca dimensiuni arterele de circulaŃie vor fi cu total ampriză de 9,0m pentru străzile interioare Cartierului şi 12,0m pe arterele principale. Arterele de acces vor fi structurate pe parte carosabilă, acostament, rigole de scurgerea apelor din precipitaŃii şi trotuar. SuprafaŃa totală ocupată de căile de acces va fi de 1800m2., din care 360m2 alei pietonale, respectiv 20% şi 7158m2, amenajare drumuri existente.

� SpaŃii verzi – vor fi constituie din gazon plantat în spaŃiile dintre construcŃii, din copaci şi arbori ornamentali specifici zonei. La limita terenurilor de construcŃie a caselor de locuit se vor planta pomi fructiferi. SuprafaŃa estimată de plantarea spaŃiilor verzi este de 12700m2, care înseamnă

10

mai mult de42% din suprafaŃa construită, la care se mai adaugă amenajarea prin plantarea de copaci şi pomi fructiferi a zonelor limitrofe. Recomandarile UE în acest sens ,,spun” că în cazul unor construcŃii noi în zone rezidenŃiale dense SpaŃiul verde trebuie să ocupe cel puŃin 25% din suprafaŃa construcŃiei, dar în zone mai puŃin dense suprafaŃa poate scade şi la 20%. În acest sens se pot aduce două asemenea exemple. Astfel, comunitatea locală din Galsgow a hotărât ca spaŃiile aferente construcŃiilor noi să fie de 25%, iar Consiliul Local al municipiului Bucureşti a hotărât să fie 30%. Necesitatea spaŃiilor verzi în spaŃiile rezidenŃiale construite derivă din studiile făcute asupra stării sănătăŃii populaŃiei din zonele de habitat, care este mult mai bună dacă zona este amenajată şi cu spaŃii verzi. SuprafaŃa de spaŃiu verde recomandat de OUG Nr.114/2007 este de maxim 26m2/locuitor cea ce inseamnă că la un număr estimat de 200 de locuitori pentru cele trei zone de locuit este nevoie de 5200m2, deci mai mare decât cea ce se cere prin normă.

1.3.2 UtilităŃi

� ReŃea de canalizare- ReŃeaua de canalizare va colecta apele uzate

menajere din locuinŃe şi apele rezultate din precipitaŃii. ConstrucŃia reŃelei de canalizare va fi realizată din tuburi din beton comprimat şi tuburi din PVC îngropate şi cămine de curăŃare construite din beton şi cărămidă. Întreaga reŃea va putea fi branşată la StaŃia de epurare a oraşului Cernavoda, va putea fi branşată la o StaŃie de epurare proprie sau putea fi branşată la fose septice ataşate fiecărei locuinŃe, care vor fi vidanjate periodic.

� ReŃea de alimentare cu apă – va consta dintr-un branşament într-o conductă de Φ=100mm şi o reŃea de alimentare cu conducte din oŃel de diferite dimensiuni, izolate şi îngropate. ReŃeaua este de asemenea prevăzută cu cămine din beton şi cărămidă pentru realizarea branşamentelor. ReŃeaua de alimentare cu apă va asigura apa potabilă pentru necesităŃi gospodăreşti şi igienico-sanitare, de asemenea va asigura o parte din apa şi pentru întreŃinerea spaŃiilor verzi, o altă parte se preconizează a fi asigurată de la epurarea apelor menajere cu ministaŃii branşate fiecărei locuinŃe.

� ReŃea de alimentare cu energie electrică – va consta dintr-un branşament la o linie de medie tensiune ce se poate realiza la o distanŃă de 200m de amplasamentul fiecărui minicartier şi o reŃea de distribuŃie aeriană constituită din stâlpi de beton armat specifici şi reŃea de cabluri care va alimenta fiecare construcŃie şi iluminatul stradal. FundaŃia stâlpilor de montarea cablurilor va fi realizată din beton armat.

Elementele de construcŃii prezentate se vor realiza in trei etape : � Etapa I- realizarea drumurilor de acces şi organizarea de şantier de

construcŃii; � Etapa II - realizarea construcŃiilor de locuinŃe ; � Etapa II- realizarea reŃelelor de utilităŃi.

11

De menŃionat este faptul că după realizarea infrastructurii, locuinŃele se vor realiza la cererea celor interesaŃi, de aici rezultând o perioadă de construcŃii relativ mare cea ce reduce impactul dat de activitatea de construcŃii asupra factorilor de mediu.

1.4 Obiectivele principale ale planului

Zonele urbane joacă un rol important în atingerea obiectivelor Strategiei UE pentru Dezvoltare Durabilă. In ariile urbane, dimensiunea de mediu, cea economică şi cea socială interferează cel mai puternic. In oraşe sunt concentrate cele mai multe probleme de mediu şi tot acolo este locul unde se regăsesc cei mai mulŃi agenŃi economici şi cele mai multe investiŃii.

Patru din cinci cetăŃeni europeni trăiesc în mediul urban şi calitatea vieŃii lor este direct influenŃată de starea mediului urban. O calitate înaltă a mediului urban contribuie de asemenea la atingerea priorităŃii Strategiei Lisabona revizuite, şi anume “Să facem din Europa un loc mai atractiv pentru a trăi şi a investi”. Atractivitatea oraşelor europene este legată de întărirea potenŃialului de creştere şi de generare de locuri de muncă, şi, prin urmare, oraşele sunt factori cheie pentru implementarea Agendei Lisabona 33. În acest context există preocupări tot mai intense privind starea mediului urban în Europa.

Provocările de mediu cu care se confruntă oraşele au consecinŃe semnificative pentru sănătatea umană, calitatea vieŃii cetăŃenilor din mediul urban şi performanŃa economică a oraşelor. Al 6-lea Program de AcŃiune pentru Mediu a făcut apel pentru realizarea unei Strategii Tematice pentru Mediul Urban, cu obiectivul de a: “Contribui la o mai bună calitate a vieŃii printr-o abordare integrată privind zonele urbane” şi de a contribui la “un nivel mai înalt al calităŃii vieŃii şi a bunăstării sociale a cetăŃenilor, prin asigurarea unui mediu la care nivelul poluării nu generează efecte nocive asupra sănătăŃii umane şi a mediului şi prin încurajarea dezvoltării durabile urbane”.

In linie cu cel de-al 6-lea Program de acŃiune, o Comisie UE a prezentat analiza provocărilor cu care se confruntă zonele urbane, şi s-au sugerat patru domenii prioritare:

� management urban; � transport durabil; � construcŃii; � proiectare urbană.

Majoritatea oraşelor se confruntă cu un set comun de probleme de bază, precum calitatea scăzută a aerului, înaltul nivel de trafic şi congestie a traficului, nivelul crescut de zgomot ambiental, mediu construit de calitate scăzută, terenuri abandonate, emisii de gaze cu efect de seră, zone nesistematizate care pot generarea de deşeuri şi ape uzate.

12

Cauza acestor probleme este complexă şi include modificări în stilul de viaŃă şi modificări demografice, de care trebuie să se Ńină seama la dezvoltarea soluŃiilor.

Problemele de mediu din oraşe sunt deosebit de complexe, deoarece cauzele sunt interdependente, astfel rezolvarea unor probleme pot genera probleme noi, în alt domeniu şi pot fi în contradicŃie cu politicile la nivel naŃional sau regional. De exemplu, politicile de îmbunătăŃire a calităŃii aerului prin achiziŃionarea de “autobuze curate” pot fi subminate de creşterea transportului privat, determinat şi de utilizarea terenurilor (de ex. construirea de parcări în zona centrală a oraşului).

ObligaŃiile impuse la nivel local, regional, naŃional sau european (de ex. utilizarea terenului, zgomot, calitatea aerului) pot fi implementate mai eficient la nivel local atunci când sunt integrate într-un cadru local de management strategic.

AutorităŃile locale au un rol decisiv în îmbunătăŃirea mediului urban, pentru că pot Ńine cont de diversitatea în ceea ce priveşte istoria, geografia, clima, condiŃiile locale de dezvoltare urbană. Dezvoltarea urbană trebuie făcută , totuşi Ńinând cont de strategia europeană de dezvoltare. Mediul urban necesită acŃiuni la toate nivelurile: autorităŃi naŃionale şi regionale, precum şi UE, fiecare având propriul rol. EU poate sprijini statele membre şi autorităŃile locale prin promovarea celor mai bune practici la nivel european şi încurajarea creării de reŃele eficiente şi schimb de informaŃii între oraşe.

În acest context european obiectivul principal al Planului este realizarea unor trei Mini- Cartiere de locuinŃe, într-o zonă rezidenŃială în care va putea habita un număr de cel puŃin 40 de familii în condiŃii de locuit foarte avantajoase.

Conform planului PUZ- Introducere în intravilan , elaborat de SC MORAR PROIECT SRL, anexat documentaŃiei, rezultă următoare distribuire a terenului de 29700m2 :

• terenuri destinate construcŃiilor de locuinŃe 12900m2-46,19% ; • spaŃii verzi 12700-42,21% • suprafaŃă destinată aleilor pietonale 360m2-1,21% ; • suprafaŃă destinată căilor de acces 1800m2 - 6% • spatii publice 1940m2-6,6%

13

constrctii 46,19

spatii verzi 42,21

cai de acces 6

sp. Publice 6,6

constrctii

spatii verzi

cai de acces

sp. Publice

Fig. 1.1 Distribuirea spaŃiilor pe destinaŃii Obiectivul planului este în deplină concordanŃă cu Strategia de mediu

Europeană aferentă arealelor urbane care se referă la: - poluarea aerului datorată traficului rutier; - gestionarea deşeurilor; - spaŃii verzi şi de recreere.

Ca urmare, un al doilea obiectiv al planului este realizarea unui ansamblu de locuinŃe care să ducă la descongestionarea zonelor rezidenŃiale ale oraşului Cernavoda.

Ansamblul de locuinŃe, sub forma unui ansamblu arhitectonic bine structurat va da o altă caracteristică peisajului din zonă , care este un alt obiectiv al planului

Prin aceste construcŃii se va întării rezistenŃa terenului la surpări şi alte degradări în timp, una dintre problemele solurilor din România fiind eroziunea acestora., acesta fiind totodată un alt obiectiv al planului

Ameliorarea terenului prin plantarea de arbori şi crearea de spaŃii verzi va duce la sporirea posibilităŃilor de hrană a faunei în zonă în special a avifaunei.

1.5 RelaŃia cu alte planuri şi programme

Crearea unor zone urbane de înaltă calitate solicită o strânsă coordonare între diverse planuri, programe şi iniŃiative, şi o mai bună cooperare între diverse niveluri de administraŃie. Aceasta este strategia Statele membre a UE legată de politica dezvoltării urbane. Guvernele Statelor membre au responsabilitatea de a ajuta autorităŃile locale şi regionale să îmbunătăŃească performanŃa de mediu din oraşele aflate pe teritoriul lor. Măsurile de sprijin furnizate prin intermediul acestei strategii ar trebui să contribuie la furnizarea de ajutor pentru autorităŃile locale şi alŃi actori pentru identificarea măsurilor potrivite situaŃiilor lor particulare, profitând de avantajul schimbului de

14

informaŃii în spaŃiul Uniunii Europene. Ele ar mai putea contribui la promovarea bunelor practici în probleme de managementul mediului în Uniunea Europeană ( IniŃiativa „Oraş verde” din cadrul Programului NaŃiunilor Unite pentru Mediu).

Dezvoltarea unor zone urbane sub egida celor mai bune practici rezultate dintr-o bună comunicare între State face parte din cel de-al şaselea Plan de AcŃiune pentru Mediu (Environmental Action Plan) care în 2010, va lua în calcul necesitatea adoptării de măsuri suplimentare, care să Ńină cont de dezvoltarea socio-umană.

Conform altei definiŃii date de Comisia Mondială de Mediu şi Dezvoltare‚ „dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care corespunde nevoilor prezentului fără să compromită abilitatea generaŃiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile nevoi”.

Economistul finlandez Malasko explica mai pe larg această noŃiune: „dezvoltarea umană este ecologic durabilă în relaŃie cu mediul dacă intervenŃiile şi efectele impuse de activităŃile umane, fie ele economice, tehnologice, sociale sau culturale, nu alterează rata schimbării naturii şi ecosistemelor într-un fel necontrolabil de natură sau într-o formă ireversibilă din punct de vedere al generaŃiilor viitoare”.

Principiile majore de dezvoltare durabilă a mediului urban sunt: � Mediul are o valoare durabilă, care este deosebit de mare pentru

dezvoltarea zonelor de locuit, de el trebuie să se bucure şi generaŃiile viitoare; � Dezvoltarea unor zone de locuit trebuie văzut ca o activitate pozitivă

de care să beneficieze mediul ambiant, comunităŃile locale şi vizitatorii; � RelaŃia dintre mediu dezvoltarea unor zone de locuit poate fi

gestionată astfel încât mediul să susŃină activitatea urbană pe termen lung, dezvoltarea urbană la rândul său, nu trebuie să ducă la degradarea mediului;

� Dezvoltarea habitatelor umane trebuie să respecte caracteristicile locului (ecologice, sociale, economice, culturale).

Un exemplu al aplicării principiilor strategiei europene de dezvoltare urbană în judeŃul ConstanŃa este realizarea PUG-ului integrat care vizează unificarea intravilanului a 14 localităŃi şi stabilirea tipurilor de activităŃi economice care pot fi desfăşurate în fiecare localitate în parte.

Conform Planului Urbanistic General pe amplasamentul studiat pentru amplasarea Mini-Cartierelor de locuinŃe terenul are destinatia de teren agricol. Pe acest teren prin P.U.G. aprobat nu s-a propus amplasarea nici unei funcŃiuni. Terenul are o importanta economica medie.

Prezentul PUZ este indisolubil legat de PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE 2007 – 2013.

În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013, măsurile şi acŃiunile avute în vedere sunt grupate în cadrul a şase priorităŃi naŃionale de dezvoltare:

- Creşterea competitivităŃii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştinte;

15

- Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport; - Protejarea şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului; - Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a

incluziunii sociale şi întărirea capacităŃii administrative; - Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităŃii în

sectorul agricol; - Diminuarea, pana la dispariŃie a diferentelor de dezvoltare între

regiunile Ńării; Planul urbanistic zonal Introducerea în intravilana suprafeŃei de 2,97ha în

vederea construirii de locuinŃe P+1E este de asemenea corelat cu următoarele planuri regionale şi locale:

� PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU - AL ARPM GALAłI.

� PLAN LOCAL DE ACłIUNE PENTRU MEDIU - JUDEłUL CONSTANłA prin care se stabilesc responsabilităŃile AutorităŃilor Locale pentru rezolvarea problemelor de mediu din judeŃ în vederea asigurării unui mediu adecvat dezvoltării durabile.

Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca, în evaluarea efectelor asupra mediului dat de implementarea planului, să fie luate în considerare şi efectele cumulative şi sinergice asupra mediului. Astfel, efectele cumulative pot apărea în situaŃii în care mai multe activităŃi au efecte individuale nesemnificative, dar împreună pot genera un impact semnificativ sau, atunci când mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat.

PUZ-ul, Introducerea în intravilana suprafeŃei de 2,97ha în vederea construirii de locuinŃe P+1E analizat face parte dintr-un larg program de construcŃii edilitare din judeŃul ConstanŃa cum ar fi :

� ConstrucŃii de locuinŃe – Lacul Tăbăcăriei ConstanŃa; � LocuinŃe pentru tineri – zona Boreal ConstanŃa; � LocuinŃe pentru tineri – zona Palazu Mare ConstanŃa; � Modernizarea localităŃii Techirghiol – jud. ConstanŃa.

În cazul Planului ce face obiectul planului urbanistic analizat sunt necesare activităŃi care se vor desfăşura în perioada de construire şi activităŃi în perioada de dezvoltare a activităŃilor social-economice caracteristice habitatului urban.

Efectele date de activităŃile de construcŃie- montaj sunt pentru o perioada scurtă de timp şi atunci efectul cumulativ şi sinergetic cu alte activităŃi din zonă asupra factorilor de mediu va fi nesemnificativ.

In zona în care urmează a fi amplasate Mini-Cartierele de locuinŃe respectiv oraşul Cernavoda, zona cunoscută sub denumirea de dealul Hinog în prezent se afla în diferite stadii de lucru mai multe construcŃii edilitare cum ar fi:

� Cartierul de locuinŃe- propietate privată Dumitru CreŃu, dezvoltat pe o suprafaŃă de 7,8ha;

16

� Cartierul de locuinŃe- propietate privată Constantin Grăjdeanu, dezvoltat pe o suprafaŃă de 4,5ha, Mănăstirea AXIOPOLIS- proprietatea Arhiepiscopiei Tomisului ConstanŃa;

� Modernizare StaŃie de vinificare proprietatea SC VINEX MULFATLAR SRL Cenavoda.

� Modernizare urbanistică la nivel de PUZ, în zona de sud a oraşului Cernavoda, pentru faleza Canalului Dunăre- Marea Neagră- proprietate publică a Primăriei Cernavoda;

� Cartierul de locuinŃe- propietate Primăria oraşului Cernavoda, dezvoltat pe mai multe loturi cu suprafaŃa de 300m2 fiecare. Cartierul este în faza de construcŃie în zona de nord a oraşului în vecinătatea drumului judeŃean Cernavoda – Hârşova ;

� Cartierul de locuinŃe- propietate SC PLATIN SA Bucureşti, dezvoltat pe o suprafaŃă de 4,21ha,

DistanŃa dintre ConstrucŃiile existente, sau în curs de realizare şi amplasamentele analizate pentru Mini Cartierele de locuinŃe este relativ mare cea ce conduce la concluzia ca dezvoltarea acestor nu determina apariŃia unui impact cumulativ asupra zonei. Astfel, în urma măsurătorilor din teren a rezultat:

• Lotul I, aferent parcelelor A624 şi PS627 a rezultat următoarele distanŃe:

o Cartier de locuinŃe CreŃu Dumitru-3,5Km, o Cartier de locuinŃe Grăjdeanu Constantin-3,2Km; o Cartier de locuinŃe Platin I -1,2Km; o StaŃie vinificare- 1,8Km.

• Lotul II, aferent parcelelei PS686 a rezultat următoarele distanŃe: o Cartier de locuinŃe CreŃu Dumitru-2,5Km, o Cartier de locuinŃe Grăjdeanu Constantin-2,7Km; o Cartier de locuinŃe Platin I -0,75Km; o StaŃie vinificare- 1,2Km.

Planul de realizare a Ansamblului de locuinŃe, pe locaŃia Dealul Hinog este în asentimentul comunităŃii locale a oraşului Cernavoda care consideră aceste construcŃii edilitare o continuare dezvoltării zonelor rezidenŃiale de locuit foarte necesare Oraşului.

17

CAPITOLUL II

ASPECTE RELEVANTE ALE ST ĂRII ACTUALE A MEDIULUI DIN ZON Ă

2.1 Geologia zonei

În judeŃul ConstanŃa, diferenŃele de altitudine între părŃile componente sunt reduse. În partea central-nordică a teritoriului, altitudinile variază între 150 şi 200 m, scad, în general, spre culoarul central până la 50 m, iar de aici cresc spre sud, atingând circa 200 m către graniŃa cu Bulgaria. Pe latura vestică a teritoriului judeŃului ConstanŃa se situează Oraşul CERNAVODA, la confluenŃa Văii Carasu cu Valea Dunării altitudinile scad faŃa de cele din partea centrală, oscilând între 0 şi 100 m.

În partea nordică a judeŃului, până la linia tectonică Capidava-Ovidiu, şisturile verzi, ce constituie fundamentul, apar destul de des la zi, fiind acoperite de depozite mai noi de loess şi loessoide. Şisturile verzi au jucat rol important în formarea reliefului din această parte a judeŃului, aici apărând dealuri cu aspect colinar, cu pante foarte line, care dau regiunii un caracter de peneplenă.

Relieful zonei ocupate de Oraşul Cernavoda(fig.2. 1) este tipic unei zone cu terase, formate în urma acoperirii podişurilor de structură sarmatică cu un strat gros de loess. Complexul de nivele variază în această zonă între 30 şi 50m, oraşul Cernavoda făcând parte din Valea Carasu, este situat la o cotă de 30m(zona B, fig.2.1). Zona de amplasament a Cartierului de locuinŃe se situiază la o cotă de 90÷105m.

Fig. 2.1. Amplasarea si relieful

localităŃii CERNAVODA

18

În ceea ce priveşte resursele subsolului zona judeŃului ConstanŃa este renumită prin zăcământul de calcar de vârstă jurasică, calcare care se găsesc şi în zona Cernavoda, şi au constituit până nu demult materia primă pentru Fabrica de ciment din zonă.

La data executarii studiului geotehnic, terenul natural actual din toate zonele amplasamentelor cercetate se prezinta ca fiind liber de orice constructie, până in prezent acesta fiind folosit în general pentru păşunat. Din punct de vedere morfologic, arealul cercetat apartine cuaternarului sud Dobrogean.

In ceea ce priveste stratul sedimentar, aceasta este atribuită cuaternarului – pleistocen, fiind constituita din depozite de loess.

În zonă au fost făcute mai multe foraje de adâncime maximă 7,0m. În urma forajelor executate a rezultat următoarea stratificare a terenului:

� la suprafata si până la adâncimi variabile cuprinse intre 0,60 – 0,90m, s-a întâlnit un strat de pamant vegetal cenuşiu si indesat. Pe alocuri, acesta este urmat de o mixtură de argilă prafoasa galbena cafenie si cafenie sau cafenie bruna.

� până la adâncimi ce variază in intervalul 0,90 – 7,0m s-a interceptat un orizont loessoid pe alocuri putin nisipos, constituit din prafuri argiloase galbene si galbene cafenii. Aceste formatiuni sunt in general uscate si indesate, compacte la partea superioara – plastic vartoase si pe alocuri putin umezite inspre si in baza – plastic consistente;

Din studiul geologic elaborat reiese că: � în zonă nu s-au evidenŃiat fenomene geologice active, cum ar fi

alunecări sau prăbuşiri de teren care să pună în pericol stabilitatea viitoarelor construcŃii de locuinŃe;

� adâncimea maximă de îngheŃ este de 0,8m; � conform Normativului P.100 1/2006 Cartierul de LocuinŃe este

amplasat în Zona seismică E cu coeficientul de seismicitate ag=0,16g şi perioada de colt Tc=0,7sec

2.2 ParticularităŃile climatice ale zonei

Regimul climatic in zona de sud a judeŃului Constanta este de tip continental-marin si se datorează circulaŃiei vestice a aerului peste care se suprapune influenŃa Mării Negre. Regimul climatic se caracterizează prin veri călduroase, uneori toride, şi secetoase, şi ierni puŃin friguroase, marcate adeseori de viscole puternice în arealul continental şi prin veri mai puŃin fierbinŃi - datorită brizei marine şi ierni blânde în zona litoralului Marii Negre cauzate tot de bazinul Mării Negre.

InfluenŃa Mării Negre asupra regimului termic se manifestă în sezonul cald al anului prin scăderea uşoară a mediei termice lunare iar în anotimpul rece prin acŃiunea ei moderatoare, care determină temperaturi mai puŃin coborâte.

19

Regimul de temperaturi ale aerului este caracterizat de factorii prezentaŃi anterior. Astfel, judeŃul Constanta este străbătut de izoterma de 11oC. Temperatura medie anuală a înregistrat în ultimii ani valori mai mari de 11°C.

Mediile lunii ianuarie în această parte a judeŃului s-au situat intre 0 şi 1°C fiind cele mai mari din zonă. Adâncimea maximă de îngheŃ este la 0,8m.

Mediile lunii iulie, cea mai călduroasa luna a anului intre 22 si 23°C, valori mai mari decât în partea din est a judeŃului dată fiind influenŃa continentală.

Media lunară a temperaturilor este în mare parte influenŃată şi de prezenŃa Dunării şi a Canalului Dunăre – Marea Neagră

PrecipitaŃiile atmosferice, sunt destul de scăzute pe tot teritoriul judeŃului. In acelaşi timp acestea sunt foarte variabile şi in general sub forma de averse, mediile anuale fiind cuprinse, după datele I.N.M.H. intre 401-500mm anual, mai scăzute în această zonă a litoralului, chiar sub 400mm.

Cea mai mare cantitate de precipitaŃii cade în cursul verii, sub forma de averse.

Media precipitaŃiilor înregistrate pe anotimpuri a fost de: • CantităŃi medii lunare iarna: - 20-30 mm • CantităŃi medii lunare vara: iulie - 30-45 mm

În anii secetoşi precipitaŃiile scad însă sub 200 mm anual. Cea mai secetoasă luna este august iar cea mai bogată în precipitaŃii este decembrie. De remarcat că în ultimii doi precipitaŃiile în judeŃ au depăşit media înregistrată în anii anteriori respectiv 400mm anual, ajungând până la 550mm /an

Zona Cernavoda din punctul de vedere a precipitaŃiilor s-a caracterizat în ultimii doi ani cu o medie de 400 mm.

Nebulozitatea se manifestă de asemenea diferit pe zone ale judeŃului în funcŃie tot de relief. Astfel în zonele cu deschidere largă spre Mare, zilele senine pot ajunge până la 150÷160, iar în interiorul judeŃului, cum este zona oraşului Cernavoda acestea pot scădea până la 110. În perioada estivală NEBULOZITATEA este redusă, făcând ca durata de strălucire a soarelui sa depăşească uneori 10-12 ore pe zi.

Presiunea atmosferică şi vânturile. Valorile lunare şi anuale ale presiunii atmosferice depăşesc 1000mb, acestea atingând şi 1020mb în timpul iernii datorită invaziei de aer continental.

VÂNTURILE predominante bat dinspre N şi NE in zona litoralului si dinspre NV in zona continentala.

În zona litoralului regimul climatic este afectat considerabil de influenta Mării, atât sub aspect termic cât şi dinamic. În aceste condiŃii există o mare variaŃie a regimului circulaŃiei atmosferice, vânturile având un grad ridicat de instabilitate atât ca direcŃie cât şi ca viteza, neexistând vânturi regulate. Vitezele sunt in general moderate iar furtunile sunt destul de rare.

Analiza datelor existente a scos in evidenŃă dominanŃa vânturilor din direcŃie vest, care reprezintă 18,7% din total. Cea mai mică frecvenŃă o au

20

vânturile din direcŃia opusă, est, dar ca intensitate şi dinamică le depăşeşte pe cele din vest.

Vânturile din vest sunt dominante 6 luni - noiembrie-ianuarie şi iulie-septembrie, in alte 4 situandu-se pe locul al doilea ca frecvenŃă. Cea de-a doua perioada in care sunt preponderente vânturile din est este datorata brizelor din sezonul cald.

În perioada de primăvara aprilie-iunie, vânturile din sud au cea mai mare frecventa. În februarie şi octombrie domină vânturile din nord, iar în martie cele din nord-est.

Cu toate acestea, vânturile din sectorul nordic N, NE, NV reprezintă 40,3% din totalul anual, comparativ cu 33,8 % din sector sudic. Pe aceste direcŃii se înregistrează si cele mai mari viteze medii anuale - 7,4 m/s pentru nord, 6,7 m/s pentru NE şi 4,7 m/s pentru NV. Modificarea sezonieră a parametrilor regimului eolian este ilustrata prin repartiŃia pe direcŃii a vântului in lunile caracteristice fiecărui anotimp.

Astfel, frecventele cele mai mari le au vânturile din nord în februarie -22,2%, cele din sud şi SE - câte 19,4% - in mai şi cele din vest- in august şi noiembrie -15,9 % şi respectiv 24,4%.

Vânturile din nord-est au cea mai mare viteză medie în noiembrie iar cele din nord în cele trei luni de iarnă. În decursul unui an viteza medie a vânturilor şi durata perioadelor de calm au o evoluŃie ciclică.

Viteza medie lunară multianuală are un maxim în februarie 5,75 m/s şi un minim în iulie 4,13 m/s. În august se înregistrează cele mai multe situaŃii de calm 15,8% din total iar in februarie şi decembrie cele mei puŃine 8,4%, adică aproximativ 56 şi respectiv 62 ore.

Numărul furtunilor cu durata mai mare de 12 ore anual variază intre 16 - 1990 şi 37 - 1983, cu o medie anuală de 29. În marea majoritate - 75,1% furtunile înregistrate in zona centrală a litoralului românesc sunt datorate vânturilor din sector nordic N şi NE, cele din E şi SE având o frecventa de numai 5,0%. Pe aceleaşi direcŃii se înregistrează si cele mai mari durate medii. 33 ore - din NE, 31 ore - din N, precum şi durata maximă -138 ore cu V>10 m/s - in perioada 16-22 februarie 1979.

Pe lângă gruparea pe direcŃii este evidenta gruparea furtunilor, 71,1% din totalul celor cu durata peste 12 ore in perioada rece a anului, octombrie-martie.

2.3 Hidrografia zonei

JudeŃul Constanta, este judeŃul aşezat intre Dunăre si Marea Neagra si ca urmare hidrografia va fi determinata de acest amplasament. La nivelul judeŃului apele subterane sunt reprezentate prin ape freatice situate la adâncimi mici uşor de exploatat si ape freatice de adâncime greu sau imposibil de exploatat. Apele de

21

suprafaŃa sunt reprezentate de ape curgătoare, care in afara de Dunăre, mai întâlnim pâraie cu caracter permanent si mai multe cu caracter intermitent, de asemenea prin lacuri si lagune.

Apele subterane la nivelul judeŃului Constanta sunt constituite in rezerve limitate deoarece depozitele de loess, care acoperă structurile geologice mai vechi sunt slab permeabile pentru apele de infiltraŃie. Din acest motiv apele subterane se găsesc în depozitele de la baza loessului pentru cele de adâncime mica şi în placa sarmatică pentru cele de mare adâncime. De menŃionat este faptul că forajele făcute pentru studii geologice în zonă nu au atins pânza freatică, care s-ar situa la o adâncime de 30,0m

De menŃionat ca debitul acestor surse de apa subterana depinde de nivelul anual al precipitaŃiilor.

Ape de suprafaŃa -La nivelul oraşului Cernavoda avem ape curgătoare cu caracter permanent dintre acestea se remarcă semnificativ fluviul Dunărea, şi Canalul Dunăre- Marea Neagră, dar şi lacuri fluviatile situate în sudul oraşului Cernavoda, cum ar fi Lacul Baciului şi Lacul Vederoasa care au apă cu o salinitate mai ridicată decât Dunărea. Aceste lacuri au o genetică fluviatilă şi s-au format ca nişte cuvete lacustre din oscilaŃiile de nivel ale apelor Marii Negre în ultimele perioade geologice, de activitatea curenŃilor marini, precum şi de cantităŃile de aluviuni aduse de la gurile Dunării de curenŃi marini

Amplasamentul Cartierului de locuinŃe analizat, prin acest Studiu de Impact este situat în apropierea fluviului Dunărea şi a Canalului Dunăre- Marea Neagră, dar activitatea desfăşurată pe amplasament face să nu prezinte influenŃe asupra surselor de apă menŃionate.

2.4. Solul şi resurse naturale

CondiŃiile pedogenetice, îndeosebi clima, relieful de podiş şi depozitele

de loess au determinat predominarea cernoziomurilor carbonatice, cernoziomurilor cambice, toate formate pe loess si cu textura mijlocie.

Principalele tipuri de soluri întâlnite în Dobrogea sunt solurile bălane si cernoziomurile.

Solurile bălane sunt caracteristice stepelor semiaride si s-au format din loess si depozite loessiene pe suprafeŃe cu panta mica.

Zona Oraşului Cernavoda este caracterizată de solul de tip cernoziom levigat şi intr-o mai mica măsură solul de tip cernoziom castaniu de grosime 0,6÷0,9 m, care acoperă straturile de loess galben care se întinde până la adâncimea de 6,0m.

Zona analizată corespunde acestui profil litologic, stratul de pământ vegetal, sol bălan atinge adâncimea de 0,7m, iar stratul de loessgalben grupa B, până la adâncimea de 6,0m.(conf. datelor furnizate de Studiul geotehnic)

22

Cele mai importante resurse naturale ale judeŃului sunt rocile comune utilizate in construcŃii. principalele exploatări de piatra pentru construcŃii sunt Ovidiu, Mihai Viteazul, Fântânele, Histria, Sitorman s.a.

In afara pietrei de construcŃii judeŃul mai dispune de zăcăminte reduse de fier la Palazu Mare si fosforide la Ivrinezu si Peştera.

2.5 Învelişul vegetal

Aria limitrofă obiectivului analizat este situat într-o zonă vegetală

caracteristică stepei si silvostepei prezentă pe tot teritoriul judeŃului ConstanŃa. DistribuŃia vegetaŃiei într-o zona este strâns legată de; relief , hidrografie şi condiŃiile de clima. VegetaŃia caracteristica zonei Oraşului Cernavoda este cea de stepă predominând firuŃa cu bulbi, peliniŃa, aliorul şi alte plante ierbacee specifice.

Arbori in zona sunt puŃin reprezentaŃi din cauza climatului secetos. Arborii sunt prezenŃi sub forma plantaŃiei de perdele de protecŃie, care sunt constituite din esenŃe moi de plop si esenŃe tari de salcâm, cât şi sub formă de tufişuri de arbuşti. În apropierea amplasamentului Mini- Cartierelor de locuinŃe este prezentă o plantaŃie de salcâmi pentru lotul PS 686 şi salcâm şi alte esenŃe pentru celelalte loturi, cu scopul de a întării rezistenŃa terenului în zonă.

Arborii în zonă mai sunt reprezentanŃi de pădurea de salcie ce se întinde pe lunca Dunării, până la malul apei.

2.6 ParticularităŃile social economice ale zonei

Amplasamentul Mini-Cartierelor de locuinŃe din extravilanul oraşului

Cernavoda este situat pe dealul Hinog într-o zona cu caracter agricol . DistanŃa faŃă de zona locuită a oraşului este de 1,5 până la 3,0Km.

SpaŃiile comerciale din zona Gara Cernavoda sunt la distanŃe mai mari de 1500 metrii şi reprezentate de chioşcuri alimentare şi mici locaŃii cu caracter de restaurant.

Intreprinderile industriale sunt situate de asemenea la distanŃe mari de amplasam, exceptând SocietăŃi Comerciale care gestionează activităŃi din agricultură.

Din declaraŃiile localnicilor în zona şi în imediata vecinătate nu sunt Obiective protejate şi nici spaŃii de recreere.

23

2.7 EvoluŃia probabilă a stării mediului în situa Ńia neimplementării planului

Zona de amplasament aleasă de benefeciar pentru investiŃia Mini-

Cartierelor de locuinŃe din punct de vedere al factorilor de mediu este bine şi corect făcută. Actual,. în zonă nu există o influenŃată majoră asupra factorilor de mediu. Sigurul risc posibil este constituit de prezenŃa Centralei atomo-electrice la circa 2,5Km distanŃă.

Terenul ales pentru amplasarea Mini- Cartierelor de locuinŃe este într-o zonă de ariditate ridicată, utilizarea lui fiind numai sporadic ca teren pentru culturile agricole în ultimii ani.

Factorii de mediu analizaŃi în cazul în care planul nu ar fi implementat au fost :

Calitatea apei Amplasamentul Agentului Economic analizat în Raportul de Mediu, este

situat la distanŃe măsurabile în kilometri de fluviul Dunărea şi de Canalul Dunăre – Marea Neagră. Implementarea sau nu a planului nu are efect asupra calităŃii apei din sursele menŃionate.

Amenajările pentru hidroameliorare făcute în scopul protecŃiei construcŃiilor edilitare, fundaŃiilor acestora aduce îmbunătăŃiri asupra evacuării apei rezultate din precipitaŃii. Dacă planul nu ar fi implementat aceste lucrări nu s-ar face iar terenul ar fi supus eroziunii apei şi s-ar creia condiŃiile alunecărilor de teren, deci o evidentă degradare a solului.

Apele subterane pot fi cantonate la o adâncime mai mare de 25-35m. În cazul neimplementării planului evoluŃia surselor de apă subterană nu

va fi modificată sau, în condiŃiile unor modificări de relief, apariŃia unor ravene noi, acumulările de apă la suprafaŃă va determina formarea unor rezerve mai la suprafaŃa scoarŃei.

Implementarea planului ,,” prin măsurile asiguratorii pe care le va lua investitorul asupra apelor uzate menajere, nu va influenŃa calitatea apei subterane din zona de interes.

Calitatea aerului Arealul unde urmează a fi amplasat MINI-CARTIERELE DE

LOCUIN łE sunt terenuri agricole şi nu sunt dezvoltate alte activităŃi, zona fiind situată actual în extravilanul oraşului Cernavoda, dealul Hinog.

În cazul neimplementării planului ,, Introducerea în intravilana suprafeŃei de 2,97ha în vederea construirii de locuinŃe P+1E” asupra calităŃii aerului pot intervenii modificări, sub aspect negativ determinat de avansarea procesului de deşertificare în lipsa vegetaŃiei, iar aerul se impurifică cu pulberi şi praf rezultate din fărâmiŃarea solului, mai ales în perioadele de vânt intens.

Zgomotul şi vibraŃiile

24

Amplasamentul viitoarelor locuin Ńe este într-o zonă de terenuri agricole şi nu sunt dezvoltate alte activităŃi, zona fiind în extravilan. În cazul neimplementării planului ,, Introducerea în intravilana suprafeŃei de 2,97ha în vederea construirii de locuinŃe P+1E” asupra nivelului de zgomot şi vibraŃii nu vor interveni modificări. Calitatea solului

In zona amplasamentului predomină solurile tipice de climat arid, asimilabil celui de stepă; zona aparŃine dealurilor cu pante line de platformă ale Podişului Dobrogei Centrale. Starea actuală a solurilor din zonă este redată în fotografiile anexate

Zona este relativ antropizată, în prezent terenul amplasamentului are drept folosinŃă terenuri agricole pe care predomină cultura viŃei de vie. Adâncimea de îngheŃ, în zona amplasamentului, este de 80-90 cm.

În absenŃa implementării planului, ,, Introducerea în intravilana suprafeŃei de 2,97ha în vederea construirii de locuinŃe P+1E” calitatea solului din zona de interes nu ar avea o evoluŃie pozitivă în timp, decât în situaŃia în care s-ar aplica lucrări de hidroamelioraŃii care, ar drena precipitaŃiile. HidroamelioraŃiile aplicate pe teren vor împiedica formarea ravenelor urmate de surpări de teren. Lipsa unor hidroamelioraŃii în zonă va duce la erodarea terenului şi implicit la unele alunecări de teren cu implicaŃii dintre cele mai defavorabile pentru zonă. La toate acestea se mai adaugă tendinŃa de deşertificare.

Starea florei şi faunei Zona de amplasare a spaŃiului de locuinŃe este caracterizată de un

ecosistem terestru care cuprinde diferite unităŃi de vegetaŃie precum stepe pontice de graminee, păduri de tei argintiu şi salcâm, vegetaŃie de pajişti xerofile şi vegetaŃie ruderală specifică terenurilor agricole. În zona de implementare a planului există arbori şi arbuşti, pădurea fiind la o distanŃă foarte mică.

VegetaŃia stepelor pontice de graminee este formată în principal din asociaŃiile Agropyretum repens, Medicagini-Festucetum paniculatae, Stipetum capillatae.

Gradul de acoperire al acestor asociaŃii variază între 35-70%. Alături de graminee, în componenŃa asociaŃiilor de pajişti stepice intră numeroase dicotiledonate pontice, balcanice, submediteraneene, alături de cele central-europene: Centaurea diffusa, Achillea millefolium, Astragalus glycyphyllus, Vicia dumetorum, Echium vulgare, Galium boreale.

AsociaŃiile vegetale de pajişti xerofile sunt constituite preponderent din specii stepice de origine continentală: Botriochloetum ischaemi, Stipetum capillatae.

AsociaŃiile vegetale ruderale sunt reprezentate de Chenopodietea şi Artemisietea.

25

Speciile de plante observate pe un areal mare sunt prezentate în tabela

2.1: Tabela 2.1.

VegetaŃia Denumire

populară

Denumire ştiinŃifică ObservaŃii

CărpiniŃă Carpinus orientalis

Păr pădureŃ Pyrus eleagrifolia

Frasin Fraxinus excelsior

Tei argintiu Tilia tomentosa

Carpen Carpinus betulus

Măr pădureŃ Malus silvestris

Întâlnit în fâşia de pădure situată pe versanŃii Dealului Hinog

Salcâm Robinia pseudacacia Întâlnit de-a lungul zonei de interes

Păducel Crataegus monogyna

Alun Corylus avellana

Corn Cornus mas

VegetaŃie

arbustivă

Măceş Rosa canina

Întâlnit în subarboretul bine dezvoltat

Păiuş Festuca paniculata

Pir târâtor Agropyron repens

Bob Vicia dumetorum

Iarba şarpelui Echium vulgare

Galium boreale

Coada

şoricelului

Achillea millefolium

VegetaŃie

de pajişte

Cosaci Astragalus

glycyphyllus

În asociaŃii

ierboase

26

Iarba de iunie Koeleria macrantha

Melica ciliata

Trifoi mărunt Medicago lupulina

Lucerna galbenă Medicago falcata

PeliniŃa Artemisia austriaca Pe teren pietros

Negara Stipa capillata Pe versanŃi

Bărboasă Botriochola

ischaemum

Măturică Centaurea diffusa

Volbură Convolvulus arvensis

Chenopodium bonus-henricus

În asociaŃii

ierboase

Perişor Elymus asper

Mături Kochia scoparia Pe versanŃi

Fauna:

Dobrogea apare ca regiunea cu cea mai bogată biodiversitate în ceea ce priveşte animalele superioare, care chiar dacă nu ating efectivele nevertebratelor, reprezintă o parte extrem de importantă a capitalului natural al României. În tabelele 2.2,2.3 şi2.4 se vor menŃiona speciile de vertebrate din zona de interes (Dealul Hinog).

Tabela 2.2. Specii de amfibieni şi reptile

Denumire populară Denumire ştiinŃifică ObservaŃii

Broasca râioasă

verde

Bufo viridis

Broasca de pământ Pelobates fuscus

Şarpele rău Coluber jugularius caspius

Întâlnit în toată

Dobrogea

Şarpele de casă Natrix natrix

Vipera cu corn Vipera ammodytes montandoni

27

Şopârla cenuşie Lacerta agilis

Şopârla dobrogeană-de stepă

Lacerta taurica

Guşterul Lacerta viridis


Dobrogea

Amfibienii sunt un grup taxonomic cu puŃine specii pe teritoriul Dobrogei, lipsind o serie de specii caracteristice habitatelor din zonele de deal şi de munte. În acest fel, fauna de amfibieni este mai puternic influenŃată de caracterul climatic particular al Dobrogei. Speciile de şopârle sunt frecvente în Dobrogea. Şapte specii apar frecvent în habitatele terestre, alături de specii comune fiind prezente şi unele specii endemice. Cele mai comune sunt speciile de Lacerta taurica, Lacerta viridis şi Lacerta agilis. Şerpii sunt prezenŃi în Dobrogea prin 9 specii, cei mai comuni fiind genul Natrix şi Vipera.

Tabela 2. 3. Specii de păsări

Denumire populară Denumire ştiinŃifică ObservaŃii

Barza Ciconia ciconia Întâlnit în toată

Dobrogea

Sitar de pădure Scolopax rusticola

Porumbel Columba livia

Ploier Pluvialis apricaria

Ciocănitoarea pestriŃă mare

Dendrocopus major

Pasărea ogorului Burhinus oedicnemus

Fâsa de câmp Anthus campestris

Ciocârlie de câmp Alauda arvensis


Dobrogea

Ciocârlan moŃat Galerida cristata

Sfrânciocul roşiatic Lanius collurio Răspândire în zona de interes

PrepeliŃa Coturnix coturnix

Ciovlica ruginie Glareola praticola

Ciocârlie Calandrella

brachydactyla

28

Pietrarul răsăritean Oenanthe isabellina

Codobatura albă Motacilla alba

Graur Sturnus vulgaris

GaiŃa Garrulus glandarius

Cristelul de câmp Crex crex

Vânturelul roşu Falco tinnunculus În zona de pădure

CoŃofana Pica pica

StăncuŃa Corvus monedula

Potârniche Perdix perdix

Şorecarul comun Buteo buteo

Mierla Turdus merula

Dintre toate grupele de animale, de o extremă importanŃă din punct de vedere al biodiversităŃii pentru Dobrogea sunt păsările. Cele mai multe specii dobrogene sunt cele cu răspândire largă pe teritoriul Europei şi care reprezintă 38,8% din total. Speciile de origine asiatică reprezintă 23,7% din efectivele avifaunei, fiind urmate de speciile transpalearctice- 16,2%. În proporŃii mai scăzute sunt reprezentate speciile mediteraneene- 10,9% şi cele de origine arctică- 10,1%. Aceste ultime categorii apar mai ales accidental sau în timpul migraŃiei de iarnă.

Tabel 2.4. Specii de mamifere Denumire

populară Denumire ştiinŃifică ObservaŃii

CârtiŃa Talpa europaea ChiŃcanul Sorex araneus Liliac Rhinolophus

ferrumequinum

Liliac cu mustăŃi Myotis mystacinus Liliac Miniopterus

schreibersii

Popândău Spermophillus citellus Şoarecele pitic Micromys minutus Grivanul Mesocricetus newtoni Şoarecele

răsăritean de câmp Microtus rossiae-

meridionalis

În stratul

ierbos

Dihorul de stepă Putorius eversmanni

29

Iepurele Lepus europaeus Şoarecele de

casă Mus musculus

Vulpe Vulpes vulpes MistreŃ Sus scrofa

În pădurile de pe văile Dealului Hinog

În general fauna de mamifere sălbatice este cantonată în zonele împădurite

din sudul şi nordul Dobrogei. Rozătoarele reprezintă grupul cel mai numeros de mamifere din Dobrogea, alături de chiroptere. Mamiferele carnivore apar reprezentate în efective reduse comparativ cu restul regiunii deoarece zona de interes este relativ slab împădurită, ceea ce face ca prădătorii de vârf să nu beneficieze de condiŃii optime de habitat. Mai comună este vulpea, care datorită particularităŃilor ecologice reuşeşte să supravieŃuiască.

Amplasarea zonei de interes pe o suprafaŃă de aproximativ 2,97 ha în perimetrul Dealul Hinog, în vederea construirii unor LOCUINłE, nu va produce fragmentări ale biotopului din zonă şi nici dezechilibrul în cadrul ecositemelor aferente. Zona de interes se află în aria protejată strictă şi zona tampon, precum şi în zona împădurită. Zona de interes este situată în apropierea şoselei ce leagă localitatea Cernavodă de Rasova, şi ca urmare impactul şoselei este major în comparaŃie cu noul plan. Utilizarea terenului nu va fi modificată decât în zonele imediat adiacente acestor construcŃii şi în zonele de amplasare locuinŃelor. Starea monumentelor naturale şi istorice

� In zona amplasamentul nu sunt situate monumente ale naturii şi monumente istorice, în prezent terenul este în extravilan şi are destinaŃia de teren agricol. Cel mai apropiat monument al naturii este Locul fosilifer Cernavodă -geologic şi paleontologic, situat la distanŃa de aproximativ 5,5Km.

SituaŃia economică şi socială, starea de sănătăte

Amplasamentul analizat este situat în extravilanul oraşului Cernavoda, dealul Hinog, judeŃul ConstanŃa.

Neimplementarea PUZ va genera un impact neutru sau potenŃial negativ asupra situaŃiei economice a locuitorilor zonei, în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă temporare sau contribuŃia la veniturilor Primăriei.

În situaŃia neimplementării planului,, Introducerea în intravilana suprafeŃei de 2,97ha în vederea construirii de locuinŃe P+1E” ar putea fi afectaŃi negativ factorii climatici şi de biodiversitate.

30

Exploatarea terenurilor agricole din zonă sub această formă poate duce la un moment dat la deşertificare, din cauza climei sarace în precipitaŃii şi a temperaturilor ridicate din timpul verii, iar în lipsa hidroamelioraŃiilor la eroziuni şi surpări de teren.

În viitorul apropiat pe amplasament în lipsa unor noii construcŃii nu se pot produce ameliorări naturale ale factorilor de mediu. Astfel, zona este de ariditate accentuată datorită solului calcaros şi cu un conŃinut ridicat de loess. Astfel, numai cu un aport de pământ vegetal poate fi ameliorat solul pentru vegetaŃie.

În partea de nord-est a amplasamentului terenul este accidentat şi fără amenajări hidrotehnice corespunzătoare se poate deteriora prin alunecări de teren. Tot factorii naturali pot determina surpări de teren în zona malurilor neconsolidate.

Amenajarea terenului din zonă după tehnici practicate în domeniul spaŃiilor rezidenŃiale aduce reale îmbunătăŃiri tuturor factorilor de mediu. Astfel, pe sol se va exclude formarea surselor de poluarea aerului cu particule fine de praf, apele de suprafaŃă de asemenea nu vor fi poluate din aceiaşi sursă, iar calitatea aerului se va putea imbunătăŃii prin extinderea zonelor verzi cu plante, arbori şi arbuşti. Se poate spune că şi biodiversitatea va avea de câştigat, problema fiind tratată într-un paragraf separat.

În concluzie se poate spune că această investiŃie va îmbunătăŃii unii factorii de mediu din zonă, iar pe alŃii i-ar conserva.

31

CAPITOLUL III

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI CE POT FI AFECTATE

SEMNIFICATIV

3.1 Poluarea solului şi subsolului Solul utilizat pentru construcŃia MINI-CARTIERELOR DE

LOCUIN łE este situat în extravilanul oraşului Cernavoda, judeŃul ConstanŃa, în nordul vestul acestuia a avut şi are drept întrebuinŃare de teren agricol, utilizat în special pentru cultura viŃei de vie şi păşunat. Structura solului pe care se construiesc locuinŃele a fost prezentată anterior şi de asemenea în anexă pe baza fişelor de foraj anexate. Sursele de poluare a solului pot fi grupate pe trei nivele de semnificaŃie, respectiv:

• Nivelul I- surse de poluare permanente; • Nivelul II- surse potenŃiale de poluare; • Nivelul III- surse de poluare indirecte: Poluarea solului se manifestă prin : • Degradare fizică, respectiv compactare şi degradarea structurii; • Degradare chimică, determinată de creşterea conŃinutului de metale

grele, pesticide şi ca urmare modificarea pH-ului; • Degradare biologică, determinată de germeni patogeni.

Poluarea solului reprezintă orice acŃiune care dereglează funcŃionarea normală a acestuia. ActivităŃile care pot produce poluarea solului sunt în general activităŃile de producŃie care pot genera una din degradările menŃionate anterior.

Sursele de poluare şi agenŃii poluanŃi ai solurilor pot fi:

32

• ExcavaŃiile, care permit decopertarea unor zăcăminte şi excavarea acestora. Poluarea este produsă în acest caz fie de depozitarea sterilului, fie prin alte dereglări de formă care pot duce la inundaŃii şi alunecări de teren.

• Metale grele, care în urma depozitării necorespunzătoare sau din aer şi nămolurile apelor uzate, difuzează în sol ducând la degradarea chimică a solului.

• Materiale radioactive, care în urma depozitării necorespunzătoare sau din aer şi nămolurile apelor uzate utilizate în procesele termice din centrale nucleare, ajung în sol.

• Deşeuri şi reziduuri din industria alimentară şi textilă sunt în unele cazuri prin unele componente surse de poluare.

• Deşeuri şi reziduuri vegetale care, fiind în exces duc la creşterea conŃinutului de nitraŃi din sol.

• DejecŃiile animale şi umane care, de asemenea în exces încarcă solul cu substanŃe ce duc la degradarea chimică a lui.

• Nămolurile separate din apele uzate, conŃin substanŃe organice şi anorganice care în exces duc la degradarea chimică sau biologică a solului.

• Hidrocarburile sunt agenŃii poluanŃi proveniŃi din scurgerile care pot apărea la transportul şi manipularea produselor petroliere. PrezenŃa hidrocarburilor în sol determină o puternică degradare chimică, care opreşte dezvoltarea oricărei vegetaŃii.

În afara poluării cu agenŃii prezentaŃi, degradarea solului mai poate intervenii şi prin compactare, eroziune, sărăturare ,acidifiere şi excesul de apă.

Poluarea solului în cazul investiŃiei prezente poate intervenii în două etape distincte :

� Etapa de realizare a construcŃiilor; � Etapa de habitat în MINI-CARTIERELE DE LOCUIN łE

nou construite. În etapa de realizare a investiŃiei se poate mentiona că pentru obiectivul

propus planul prevede variante de construcŃie modernă, la care generarea de deşeuri de construcŃie este minimă. Aceasta presupune un număr redus de operaŃii tehnologice, cantitaŃi mai mici de materiale de constructie clasice si implicit cantităŃi mult mai mici de deseuri care rezulta din aceste activitati. In acelasi timp, perioada de realizare a constructiei se reduce considerabil, ca si personalul executant necesar.

Intreaga executie a lucrarilor pentru realizarea planului propus implică activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de santier, depozite temporare de materiale, precum si o concentrare de efective umane.

Toate aceste activitati constituie surse de poluare pentru apa, aer si sol.

33

Vecinatatea organizării de şantier poate genera surse punctiforme de poluare a apelor de suprafata, solului si aerului cu ape uzate, deseuri menajere, hidrocarburi sau diverse alte substante toxice si periculoase.

łinând cont de cele prezentate rezultă că în faza de construcŃie a MINI-CARTIERELOR DE LOCUIN łE, poluarea solului intervine prin degradare fizică, respectiv prin compactare şi degradarea structurii.

În caz accidental, poluarea solului se mai poate produce din deşeuri lichide sau solide utilizate în activitatea de construire şi modernizare a drumurilor de acces cât şi a construcŃiei MINI-CARTIERELOR DE LOCUIN łE.

Astfel, trebuie să se Ńină cont că în perioada de construcŃie se pot utiliza până la 10÷15 tone de produse petroliere sub formă de combustibil lichid şi într-o cantitate mai mică ulei.

Sursele de poluanŃi ai solului intervin în cea mare parte tot în faza de construcŃii, prin excavaŃii şi aport de materiale de construcŃie care se fac pentru fundaŃiile fundaŃiile locuinŃelor, pentru realizarea locuinŃelor , pentru realizarea spaŃiilor conexe şi pentru realizarea sau modernizarea drumurilor de acces, de asemenea din moluzul rezultat din eventuala finalizarea şi finisarea lucrărilor de construcŃie- montaj.

În etapa I, de construcŃii- montaj în organizarea de şantier se vor utiliza decât construcŃii uşoare tip baracă pentru depozitarea unor materiale de construcŃii şi a unor echipamente şi unelte utilizate la aceasta etapă. Pentru igiena personală şi nevoi natural- fireşti se vor utiliza un container echipat cu grupuri sanitare ecologice.

În etapa I, de construcŃii- montaj nu exista emisii de poluanti ce pot afecta solul si subsolul zonei.

Geologia zonei, nu va putea fi afectată semnificativ dat fiind că fundaŃiile construcŃiilor se fac până la adâncimea de 1,0m şi nu poate afecta semnificatif structura litomorfologică a zonei;

Modificarile intervenite in calitatea si in structura solului si a subsolului datorita realizarii drumurilor suplimentare de acces, a realizarii reŃelelor de utilităŃi, şi a turnării fundatiilor (beton armat) a clădirilor, vor fi minore, şi fără un efect negativ semnificativ.

Masurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi corespunzatoare fiecarei situaŃii in parte.

Tehnologie de construcŃii- montaj corelată cu realizarea secvenŃială a construcŃiilor, după un plan bine stabilit astfel încât şi efectul negativ asupra factorilor de mediu legaŃi de biodiversitate să fie redus, va reduce gradul de poluare a solului, toŃi posibilii poluanŃi ai solului putând fi mai bine gestionaŃi.

Pentru reducerea impactului asupra biodiversităŃii din zonă se vor lua măsuri de conservarea habitatelor de plante şi animale din imediata vecinătate, iar pentru suprafeŃele afectate de construcŃii se va conserva solul rezultat din

34

decopertarea terenului într-o haldă special amenajată şi va fi utilizat la amenajările post-construcŃii.

Poluarea solului în etapa a-II-a, în cazul desfăşurării activităŃii Specifice construcŃiei de locuinŃe se poate produce cu deşeuri menajere, dacă acestea sunt gestionate incorect, cu lichide poluante de tipul combustibililor petrolieri sau ape uzate dacă acestea sunt depozitate sau manipulate incorect şi cu pulberi rezultate din arderea combustibililor solizi în Centralele termice, dacă prepararea apei calde menajere şi încălzirea se va face în acest mod. În cazul utilizării energiei electrice drept sursă pentru încălzire şi preparare apei calde menajere acest gen de poluare nu mai apare.

3.2 Poluarea apelor de suprafaŃă şi subterane Sursele de apa de suprafata din vecinătatea amplasamentului Ansamblului

de Mini-Cartiere de LocuinŃe sunt reprezentate de Dunare, situata la cca. 2500 m spre Vest şi de canalul Dunare-Marea Neagra situat la cca. 1500 m Nord-Eest de amplasamentul locuinŃelor.

Apa bruta din Dunare are ca principale caracteristici calitativ legate de utilizarea ei ca apa potabila dupa tratare:

- duritate: 9+10 grade germane - substante organice: 12+13 mgll (care se reduc prin decantare si filtrare la 6+7 mgll)

- amoniac: 0,1 mg/l

- azotiti: 0,05 mg/l

- fier: 0,5 mgll

- turbiditate: 10+60 grade Si02 Nivelul apelor subterane ( panza freatica ) se afla la cca. 40 m adancime, adâncime datorată în special straturilor de loess cuaternar.

Utilizarea apei şi a apei potabile pe amplasamentul de construcŃie a locuinŃelor se face în două etape distincte:

� Etapa de realizare a construcŃiei ; � Etapa de utilizare a spaŃiilor de locuit şi desfăşurarea

activităŃilor de servicii publice. În perioada de construcŃii montaj

Intreaga activitate execuŃie a lucrărilor pentru realizarea planului (obiectivului ) propus implica utilizarea unui parc divers de utilaje, organizarea de santier, depozite temporare de materiale, precum si o concentrare de efective umane.

Toate aceste activităŃi constituie surse de poluare pentru apa, aer si sol.

35

Vecinatatea organizarii de santier poate uneori genera surse punctiforme de poluare a apelor de suprafata, solului si aerului cu ape uzate, deseuri menajere, hidrocarburi sau diverse alte substante toxice si periculoase.

Din analiza tehnologiei de execuŃie rezultă că generarea de ape uzate este puŃin probabilă. Aceasta este justificată şi de faptul lucrările de construcŃie se vor executa etapizat cea ce înseamnă că nu va fi o concentrare semnificativă de forŃă de muncă şi utilaje, iar în tehnologia de construcŃie se vor utiliza materiale prefabricate caz în care cantitatea de deşeuri de pe amplasament va fi foarte redusă.

Totuşi se impun masuri eficiente de limitare a interactiunii dintre organizarea de santier si mediul inconjurător.

Beneficiarului trebuie să supravegheze permanent respectarea de catre constructor a tuturor conditiilor de mediu.

In prima etapă apa este utilizată şi ca apă menajeră pentru personalul care execută construcŃia.

Apa utilizată în procesul tehnologic de construcŃie se evaporă în cea mai mare parte şi numai un procent nesemnificativ se găseşte sub formă de ape uzate.

Apa menajeră utilizată la higienizarea personalului şi la toalete este colectată în toalete ecologice şi evacuată de pe amplasament la o StaŃie de Epurare.

În perioada de exploatare a Cartierului de locuinŃe In etapa a II, apa este utilizată în special apă potabilă şi de igienizare la

băi duşuri şi toalete. O altă parte din apă este utilizată la operaŃiunile de ecologizare a

spaŃiilor de servicii publice şi a mijloacelor de transport. Toate aceste ape sunt deversate direct în sistemul de canalizare a Mini- Cartierelor de LocuinŃe.

Tot în sistemul de canalizare sunt deversate şi apele uzate ce provin din instalaŃiile higienico- sanitare şi din precipitaŃii.

Sistemul de canalizare, poate fi un sistem închis care colectează întreaga cantitate de ape uzate de pe amplasamentul Mini-Cartierului şi le evacuează într-un bazin colector, de unde sunt trimise la StaŃia de Epurare a oraşului Cernavoda.

O altă variantă de evacuarea apelor uzate de pe amplasamentul este printr-un sistem de canalizare, care colectează apele uzate menajere şi le evacuează în sistemul de canalizare centralizat a Oraşului Cernavoda.

Pentru tratarea apelor uzate menajere, provenite din Mini - Cartierelor de locuinŃe se mai poate utiliza o mini- StaŃie de epurare ce purifică apele până la limita recomandată de legea 188/2000(norma NTPA 002), apa după epurare putând fi utilizată la udarea spaŃiilor verzi şi plantelor şi de asemenea

36

în unele procese tehnologice, care s-ar putea dezvolta ulterior pe amplasament si care necesita consum de apa.

Cele trei variante vor fi analizate din punct de vedere economic de investitor, care va alege varianta optimă, dat fiind că toate variantele aduc un impact nesemnificativ asupra mediului.

Din punctul de vedere a factorului de mediu toate variantele nu produc poluarea apelor de suprafaŃă sau subterane şi de asemenea nu afectează alt factor de mediu.

Apa potabilă - ce este utilizată atât în perioada de construcŃie a locuinŃelor cât şi în perioada de exploatare a lui va fi aprovizionată prin racordarea la reŃeaua de apă a oraşului Cernavoda, pentru care beneficiarul are aprobare.

3.3 Poluarea aerului atmosferic

Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile. Sursele fixe

sunt acelea care emit poluanŃi atmosferici dintr-o poziŃie localizată în spaŃiu, cum ar fi dispozitivele de combustie industriale sau menajere. Sursele mobile sunt legate de mijloacele de transport.

România a ratificat Conventia Cadru privind Schimbările Climatice la nivelul ONU. Prin semnarea Protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat sa reduca emisiile gazelor ce produc efectul de sera cu 8% fata de valorile anului 1989.

Pentru implementarea Directivei UNIUNEA EUROPEANA 2001/80/Ec, Guvernul Romaniei a pregatit un proiect de hotarare referitoare la limitarea emisiilor in atmosfera provenind de la centralele mari de peste 50 MW, conform limitelor impuse prin Directivele UNIUNEA EUROPEANA ( emisii de materii solide, SO2 si NOX ).

Aceste limite sunt obligatorii pentru orice noua unitate ce va fi implementata. Reducerea principalelor emisii stabilite prin programe guvernamentale sunt date în tabela 3.1

Tabela 3.1 Emisii 1989 2007 2012

t/an 645.546 265.649 56.623 SO2 % comparativ cu

1989 100 41% 8.8%

t/an 112.152 62.125 56.386 NOX %comparativ cu

1989 100 55 50

t/an 139.064 16.836 8.836 Solid % comparativ cu

1989 100 12 6

37

Poluarea aerului se defineşte ca o schimbare a compoziŃiei lui fie prin apariŃia unor noi componenŃi cu efecte dăunătoare asupra biocenozelor şi biotopurilor, fie printr-un dezechilibru ce apare între componenŃii existenŃi.

Poluarea aerului poate proveni din surse naturale , dar cel mai des din surse artificiale. Ca sursă de poluare naturală poate fi solul care în anumite condiŃii elimină gaze, vapori de apă etc, plantele şi animalele tot prin emanaŃii, cutremurele ,generatoare de praf, erupŃiile vulcanice ş.a. Ca surse artificiale de poluare, sunt cele legate de activitatea umană în industrie, transporturi, agricultură şi alte activităŃi.

Poluarea aerului pe amplasamentul de construcŃie a Mini- Cartierelor de locuinŃe poate intervenii în două etape distincte:

� Etapa de realizare a construcŃiei ; � Etapa de utilizare a spaŃiilor de locuit şi desfăşurarea

activităŃilor de servicii publice. În perioada de construcŃii montaj

Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiŃiei Mini-Cartierelor de locuinŃe din locaŃia situată în sudul oraşului Cernavoda, pe dealul Hinog sunt:

• Sursele mobile materializate de mijloace de transport, echipate cu motoare cu ardere internă ce funcŃionează pe motorină si mai rarpe benzina;

• Surse cu emisii necontrolate materializată de volatilele organice care de degajă de la o eventuală Gospodăria de combustibili si lubrifianŃi amenajată în timpul organizării de şantier sau o magazie de depozitare a vopselelor sau a altor substanŃe organice volatile.

Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea interveni în faza de construcŃie a investiŃiei prin mijloacele de transport şi utilajele de construcŃii care utilizează motoare cu ardere internă. Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea mijloacelor de transport şi a utilajelor de construcŃie pe şantierul unde se realizează investiŃia este în funcŃie de numărul de locuinŃe care sunt construite simultan. Tehnic şi economic ar fi abordarea a maxim cinci poziŃii simultan. Această abordarea nu ar crea o poluare semnificativă din partea surselor mobile de poluare, estimat fiind că mijloacele de transport şi utilajele de construcŃii aflate în zona nu ar consuma mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră, toate. Poluarea dată de sursele mobile se simpte cu atât mai puŃin şi prin faptul că desfăşurarea activităŃii de construcŃii- montaj se face la o distanŃă de mai bine de 6,5km de localitatea Cernavoda, şi Cochirleni, iar zona este bine ventilată de curenŃii de aer.

În cea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul a 5÷6 motoare cât pot lucra în zonă nu este necesar o gospodărie de combustibil şi ca urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor organici. Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul de realizarea investiŃiei.

Totodată desfăşurarea etapizată a construcŃiilor de locuinŃe nu necesită o depozitare a materialelor organice volatile în depozite special construite.

38

Trebuie menŃuionat ca tot în categoria surselor necontrolate de poluare atmosferică sunt incluse şi poluarea dată de compuşi organici volatili existenŃi în vopsele. Ca urmare acest tip de poluare apare în timpul operaŃiunilor de vopsirea suprafeŃelor de construcŃie şi la manipularea vopselelor. Nivelul de poluare, cât şi spaŃiile larg deschise nu va determina un impact semnificativ. Se poate afirma aceasta dat fiind experienŃa practică de până acum , care nu a determinat un impact semnificativ la practicarea acestor operaŃii. Aplicarea unnor tehnologii moderne de aplicarea vopselelor pe suprafeŃe va reduce atât impactul asupra aerului atmosferic cât şi a eventualelor pierderi de materiale.

Poluarea aerului atmosferic în perioada de organizare de şantier cât şi în perioada de construcŃii- montaj poate avea loc prin dispersia pulberilor provenite de la materialele de construcŃie şi de la solul cu umiditate foarte scăzută, care în perioada de construcŃie se transformă în urma diverselor procese de fărămiŃare în pulberi. Pentru reducerea poluării din această sursă se recomandă aplicarea unor tehnologii semiumede, care împiedică formarea şi dispersia pulberilor, iar manipularea materialelor de construcŃie să aibă loc cuve etanşe.

În perioada de exploatare a Cartierului de locuinŃe Poluarea aerului în perioada de exploatare a cartierului de locuinŃe poate

intervenii atât din surse fixe cât şi din surse mobile

Poluarea aerului atmosferic din surse fixe

Sursele de poluare atmosferică din surse fixe estimate pe amplasamentul Cartierului de locuinŃe de pe dealul Hinog pot fi cele care asigură încălzirea în perioada de iarnă. Acestea sunt, surse fixe materializate prin Centrale termice ce asigură agentul termic de încălzire a spaŃiilor habitat şi a SpaŃiilor de deservire a populaŃiei prin servicii publice iar în anumite perioade şi apa caldă menajeră. De menŃionat că în perioadele de strălucire a soarelui şi la temperaturi exterioare peste 10 0C apa caldă menajeră poate fi asigurată şi de panouri solare.

Determinarea emisiilor poluante de la Centralele termice s-a făcut pe cale analitică, luând în considerare consumul de combustibil care să asigure un debit de căldură de ∼900Mj/h considerat suficient pentru un consum la vârf pe amplasament. Calculul analitic al emisiilor s-a făcut în ipoteza utilizării la Centrala Termică a cărbunelui lignit de Rovinari şi unui amestec de cărbune şi lemn de răşinoase sau foioase.

Calculul arderii Lignitul de Rovinari are următoarele caracteristici termodinamice necesare

calculelor emisiilor poluante: ConŃinutul de carbon…63.77% participaŃie masică; ConŃinutul de hidrogen…5,75% participaŃie masică; ConŃinutul de oxigen…...28,25% participaŃie masică; ConŃinutul de azot……….1,73% participaŃie masică;

39

ConŃinutul de sulf…………0,52% participaŃie masică; Umiditate …………………40,85% participaŃie masică; ConŃinutul de cenuşă…….16,97% participaŃie masică. Cantitatea de aer teoretic necesar arderii este :

L0=8,89x0,6377+26,7 28,60052,033,38

2825,00575,0 =+

− x Nm3/kg de comb.

łinând cont de coeficientul excesului de aer recomandat pentru focarele cu grătare (1,5÷1,7) rezultă un consum real de aer de ;

Lreal=1,7x6,28=10,67 Nm3/kg de comb Gazele rezultare din ardere vor fi: Azotul teoretic; VN=079xL0=0,79x6,28=4,96 Nm3/kg de comb Vaporii de apă proveniŃi din umiditatea aerului şi a combustibilului, cât şi din

arderea hidrogenului ; Nm3/kg de comb = 0,0016x10x10,67+1,244x0,1697+11,2x0,0575=2,64

Nm3/kg de comb Gaze triatomice:

67,56377,089,82

== xVCO Nm3/kg de comb;

017,00052,033,32

== xVSO Nm3/kg de comb. Volumul de gaze uscate

[ ] 25,1128,6173,079,00052,033,38

2825,00575,07,266377,089,8 =+++

−+= xxVgu

Nm3/kg Volumul total de gaze arse

( ) 29,1828,67,064,225,111 02

=++=−++= xLVVV OHgugt α Nm3/kg de comb. Debitul de gaze al Centralei termice se calculează Ńinând cont de consumul de

combustibil. Din Cartea Tehnică a centralei rezultă un consum de 110kg. de combustibil solid la 12 ore de funcŃionare. În aceste condiŃii debitul volumetric de gaze va fi:

7,16729,182,912

110 === xxVV gtgh Nm3/h

Puterea termică rezultată din arderea se calculează cu relaŃia:

hMjhKjxBxHP it /826,89/89826980012

110 ====

în care : B- consumul orar de combustibil a unei centrale; Hi- puterea calorifică inferioară a combustibilului.

Emisia de bioxid de sulf Debitul de bioxid de sulf rezultat din ardere este conform consumului orar de

combustibil egal cu : =2SOV 9,2x 0,017=0,156 Nm3/h=0,44kg/h. În condiŃiile unui

asemenea debit masic de bioxid de sulf rezultă o emisie de bioxid de:

40

gazeNmmgx

V

VE

gg

soSO

33

/264883,83

102222

2===

Această emisie de bioxid de sulf depăşesc normele impuse prin Ord.Nr.462/93 respectiv 1700mg/Nm3 gaze . În aceste condiŃii s-a apelat la soluŃia utilizării amestecului de combustibil cărbune –lemn. ProporŃiile alese au fost de 50% cărbune şi 50% lemn, care au redus puterea calorifică inferioară a combustibilului cu nu mai mult de 1,5%, dar având in vedere conŃinutul scăzut de sulf al lemnului de foioase sau răşinoase sub 1% rezultă o emisie de bioxid de sulf mult diminuată respectiv de maxim 1300 mg/Nm3. această valoare a emisiei de bioxid de sulf este sub cea impusă de Ord.Nr.462/93, respectiv 1700mg/Nm3.

Emisia de pulberi

Emisia de pulberi a instalaŃiilor de ardere a combustibililor solizi depinde de un număr de factori care implică construcŃia cazanului , construcŃia focarului, construcŃia grătarului focarului, tipul de combustibil utilizat, tipul de tiraj al cazanului.

ConstrucŃia majorităŃii Centralelor Termice este o construcŃie cu focar cu grătar fix, şi tiraj natural realizat de un coş cilindric cu diametrul de 180mm şi înălŃimea de 5,0m. În aceste condiŃii tehnice literatura arată că valoarea coeficientului ar, care indică cota de cenuşă din gazele evacuate la coş nu este mai mare de 0,01. Cantitatea de cenuşă evacuată cu gazele de ardere este dat de relaŃia:

kgkgxxAaA rgc /001697,01697,001,0 === de combustibil, iar debitul de cenuşă evacuat cu gazele de ardere este :

0156,0001697,012

110 == xAh kg/h respectiv 15,6 gr. /h

în care: A – conŃinutul de cenuşă anhidră a combustibilului. Emisia de pulberi prin gazele evacuate la coş va fi:

937,166

15600===gh

hp V

AE mg/Nm3

Această valoare a emisiei de pulberi, depăşeşte limita impusă de Ord.Nr.462/93, respectiv 50mg/Nm3. Luând în consideraŃie soluŃia utilizării amestecului de combustibil format din cărbune şi lemn, care un conŃinut de cenuşă anhidră de maxim 1%, emisia de pulberi prin gazele evacuate la coş scade foarte mult ajungând la maxim 47mg/Nm3, care se încadrează în limita impusă de Ord.Nr.462/93.

Emisia de oxid de carbon

ConcentraŃia de CO în gazele de ardere depinde de foarte mulŃi factori, din care

cauză un calcul analitic riguros nu se poate face. În general oxidul de carbon apare în gazele de ardere ca urmare a arderii incomplete şi mai rar din descompunerea chimică a bioxidului de carbon. ReacŃiile chimice de producere a oxidului de carbon sunt:

C+1/2O2=CO CO+1/2O2 CO2

41

Prima reacŃie este determinată de lipsa de oxigen (aer) cauzată fie de un tiraj deficitar fie de lipsa de omogenitate termică şi chimică din focarul cazanului. A doua reacŃie este mai puŃin plauzibilă din cauză că este o reacŃie intens endotermă şi ca urmare are loc la temperaturi foarte ridicate care se ating greu în astfel de focare. Drept urmare în calculul de estimare a emisiei de oxid de carbon, făcut s-a luat în considerare numai prima reacŃie chimică şi de asemenea randamentul termic cazanului indicat prin Cartea Tehnică a lui care este cel puŃin de 80%,cât şi de caracteristicile tehnice de construcŃie a lui. În aceste condiŃii s-a apreciat că maxim 1% din conŃinutul de carbon al combustibilului arde incomplet, la CO din care a rezultat o cantitate de 0,01x5,67=0,00567 Nm3 de CO pe kg de combustibil respectiv 0,00708 kg CO/kg de combustibil. Debitul de CO rezultat din ardere în urma calculelor este de 65gr./h şi ca urmare emisia de CO va fi:

3877,166

1065 3

=== x

V

mE

gh

COCO mg/Nm3

Emisia de CO estimată în acest fel mult mai mare decât cea impusă de Ord.Nr.462/93 respectiv 170 mg/Nm3. Această situaŃie este într-o mică măsură corectată de utilizare amestecului de combustibil propus ştiind că lemnul oferă condiŃii de ardere mai bune decât cărbunele atât din punct de vedere al gazodinamicii arderii cât Ńi din punct de vedere chimic şi termic, dar nu se poate preciza decât în urma încercărilor şi măsurătorilor metoda cea mai eficientă de scăderea concentraŃiei de CO din gazele de ardere.

Emisia de oxizi de azot (NOX)

ExistenŃa oxizilor de azot în gazele de ardere este legată de îndeplinirea unor

condiŃii de temperatură şi presiune. În general, chiar la îndeplinirea condiŃiilor de presiune şi temperatură de formarea lor proporŃia în gazele de ardere este redusă de maxim 4000 ppm la unele motoare cu ardere internă.

ReacŃiile de formare a oxizilor de azot sunt: O+N2=NO+N N+O2=NO+O N+OH=NO+H Toate aceste reacŃii au loc la temperaturi ce depăşesc 10000C şi presiuni mai

mari de 30 bari, condiŃii care nu se întâlnesc în focarul Centralelor Termice funcŃionând cu combustibil solid.

Mecanismul formării oxizilor de azot în incintele de ardere este explicat în literatura de specialitate prin comprimarea amestecurilor carburante arse incomplet (cele aprinse în prima fază a arderii) la temperaturi ridicate din cauza energiilor negative de reacŃie reclamate de cele trei reacŃii chimice(reacŃii endoderme). Oxizi de azot sunt întâlniŃi şi la Centrale Termice, dar de altă construcŃie şi alŃi combustibili utilizaŃi.

Dispersia poluanŃilor în atmosferă

42

O masă de poluanŃi evacuată în atmosferă este supusă unui proces de dispersie care duce la scăderea concentraŃiei poluanŃilor pe măsură ce distanŃa faŃă de sursă este mai mare. Dispersia poluanŃilor în atmosferă este influenŃată de mai mulŃi factori cum ar fi:

Factori care sunt legaŃi de caracteristicile sursei de emisie respectiv: înălŃimea sursei, diametrul la vârf al coşului de evacuare, temperatura de evacuare, proprietăŃile fizico-chimice ale poluantului, debitul de poluant;

Factorii meteorologici: temperatură ,umiditate viteza şi direcŃia vântului; Factori de relieful şi construcŃiile adiacente zonei. Aceşti factori fac ca o sursă cu acelaşi caracteristici să se comporte diferit în

zone diferite din punct de vedere meteorologic şi al reliefului. Cunoaşterea influenŃei pe care fiecare factor în parte cât şi interacŃiunea lor face

rezolvabile o gamă largă de probleme ale poluării. Unul dintre cei mai influenŃi şi mai importanŃi factori este vântul cu toate

caracteristicile lui. DirecŃia vântului este elementul care determină direcŃia de deplasare a masei de poluant. ConcentraŃia poluanŃilor este maximă pe axa vântului şi descreşte odată cu depărtarea faŃă de aceasta. Astfel, se formează o pană de poluant a cărei caracteristici depinde de parametrii termodinamici a acestuia, parametri care corelaŃi cu parametri vântului vor influenŃa dispersia. Parametrul de vânt care influenŃează în cea mai mare măsură dispersia poluantului este viteza acestuia. Astfel, la creşterea vitezei vântului concentraŃia de poluant la sol este scade, dar totodată poate să ducă la scăderea sub o anumită limită a înălŃimii penei de poluant care are drept urmare împrăştierea acestuia la o înălŃime mai mică faŃă de sol.

Vânturile din zona de amplasament a Ansamblului celor două Mini-Cartiere de LocuinŃe, în perioada de exploatare intensă a centralelor au o direcŃie preponderentă din nord cu o viteză de până la 2m/s . Intensitatea vântului este diminuată de poziŃia înaltă a dealurilor din zonă. În aceste condiŃii pana de poluanŃi dată de gazele de evacuare a Centralelor termice este dispersată în atmosferă la înălŃimea care nu afectează aerul din altitudinea respirabilă.

Alt factor determinant în difuzia poluanŃilor este turbulenŃa ca este strâns legată de câmpurile de temperaturi înregistrate pe verticală, respectiv stratificarea termică a atmosferei. Aceasta determină starea de stabilitate a atmosferei care generează mişcarea pe verticală a aerului.

Luând în consideraŃie toŃi aceşti factori în literatura s-au dezvoltat pe baze statistice diferite modele matematice de dispersie a poluanŃilor în atmosferă. Unul dintre cele mai uzitate modele matematice de dispersie este modelul gaussian.

Modelul utilizează ca date de intrare caracteristicile emisiei de poluanŃi cum ar fi:

• Cantitatea de poluant ,Q (g/s); • ÎnălŃimea coşului de evacuare, H (m); • Diametrul coşului la vârf, D (m); • Temperatura gazelor la evacuare, T (K); • Viteza de evacuare a gazelor, w (m/s);

43

• Viteza vântului, u(m/s); • Gradul de stratificare a atmosferei. ConcentraŃia de poluant la nivelul solului, pe baza acestui model se

calculează cu relaŃia :

( ) ( )

+−+

−−

−=2

2

2

2

2

2

2exp

2exp

2exp

2 yyyzy

HyHzy

u

QC

σσσσσπ 4.1

la care : zysiσσ - deviaŃiile standard ale concentraŃiilor de poluant pe

orizontală respectiv pe verticală; H = h+∆h, cu h, - înălŃimea geometrică a coşului şi ∆h-

supraînălŃarea penei de poluant. Concluzie, Poluarea dată de încălzirea caselor din Mini -Cartiere cu Centrale

termice individuale, ar putea fi o variantă de construcŃie care ar afecta poluarea aerului atmosferic, dar în limitele admise de normativele în vigoare. La această variantă prepararea apei calde menajere se recomandă a fi f ăcută cu ajutorul captatorilor solari dată fiind perioada şi gradul de strălucire a soarelui în zonă

O altă variantă de prepararea agentului termic de încălzire este utilizarea resurselor secundare de energie de la CNA Cernavoda, care poate genera agentul termic de incălzire şi al distribuii centralizat printr-un punct termic în tot Cartirul. Această variantă dă posibilitatea preparării apei calde menajere tot în punctele termice.

De remarcat că a II-a variată de generare a agentului termic are cel mai scăzut efect asupra poluării aerului, dar cu cheltuieli mari în faza de realizare a investiŃiei.

O a III-a variantă, care ar putea fi utilizată pentru încălzirea spaŃiilor de locuit în perioada de iarna este încălzirea electrică, ce ar reduce deasemeni gradul de poluare atmosferică.

Aceasta varianta a fost aleasa de investitor pentru incalzirea spatiilor de locuit in perioada temperaturilor scazute.

Poluarea aerului atmosferic din surse mobile

Sursele mobile de poluare ce pot apare pe arealul Cartierului de LocuinŃe de pe

dealul Hinog sunt materializate în mijloacele de transport utilizate de comunitatea Cartierului în diferite activităŃi din exteriorul acesteia.

Mijloacele de transport nu au fost precizate prin proiect, dar sigur acestea funcŃionează cu motoare cu ardere internă şi se pot estima la un număr de 100 de autovehicule cu puterea instalată de 10000 CP

44

Dat fiind, că toate mijloacele mecanice de transport sunt dotate cu acelaşi tip de motor , dar de putere diferită, emisiile de noxe pot fi raportate la consumul anual de combustibil.

Din cele aproximativ 1000 de substanŃe distincte ce se găsesc în gazele de ardere evacuate de motoarele cu ardere internă, sunt limitate prin reglementări legislative din cauza efectului nociv următoarele:

• Hidrocarburile – HC- cu pragul de nocivitate diferit în funcŃie de natura hidrocarburii, la aldehidă pragul este de 5ppm pentru o expunere de 8 ore sau o,o35mg/m3 pe o perioadă scurtă de 30 min;

• Monoxidul de carbon -CO – cu pragul de nocivitate limitat la maxim 80ppm la o expunere de 8 ore sau 6,0mg/m3 pe o perioadă scurtă de 30 min;

• Oxizii de azot – NOx- cu pragul de nocivitate limitat la maxim 5ppm la o expunere de 8 ore sau 0,3mg/m3 pe o perioadă scurtă de 30 min;

• Oxizii de sulf – SOx- cu pragul de nocivitate limitat la maxim 1,5ppm, după care aerul devine sufocant sau 0,75mg/m3 pe o perioadă scurtă de 30 min;

• Bioxidul de carbon –CO2-este limitat în ultimul timp din cauza efectului de seră produs;

• Particule – sunt caracteristice numai motoarelor Diesel, limitate la 0,5 mg/m3;

• Fumul – este constituit din particule de carbon nears aflate în suspensie, limitarea fiind ca în cazul particulelor în suspensie.

Aşa cum se poate observa limitarea nocivităŃii este legată şi de timp, unele dintre ele având viaŃa extrem de scurtă dar sunt foarte nocive. În acelaşi timp cuantumul necesar declanşării manifestărilor morbide este în funcŃie de doza de nocivitate si de timpul de expunere, după relaŃia:

K=Dtn Din această cauză limitele nocivităŃilor sunt raportate întotdeauna la timpul de

expunere. Conform datelor din literatura de specialitate rata de emisie a poluanŃilor din

gazele de eşapament a motoarelor cu ardere internă tip Diesel este: • Bioxidul de carbon –CO2 –310 g/l de combustibil consumat • Monoxidul de carbon –CO –11 g/l de combustibil consumat • Oxizii de azot – NOx-25 g/l de combustibil consumat • Particule-5 g/l de combustibil consumat • Hidrocarburile - 7 g/l de combustibil consumat, s-a luat în considerare şi

volatilele degajate din combustibil • Oxizii de sulf – SOx –2 g/l de combustibil consumat, s-a luat în considerare

un conŃinut de sulf în motorină de 0,12%. Aceste cantităŃi de emisii, Ńinând cont de necesităŃile de utilizare a mijloacelor

de transport se estimează că acestea se încadrează în limitele impuse de Ordinul MAPM 1144/2002 .

45

În concluzie, emisiile atmosferice datorate surselor mobile de la Ansamblul Mini-Cartiere de LocuinŃe nu prezintă un factor de risc în zonă.

Există şi un revers al medaliei care poate să apără când zona este circulată de maşini cu second hand. În acest caz poluarea dată de maşini nu mai poate fi controlată.

Invazia rablelor înseamnă nu doar un grad mai ridicat de poluare, mai multe gaze de eşapament, ci şi mai multă poluare fonică în oraş. Conform unui studiu elaborat de specialişti ai Institutului de Sănătate Publică "Leonida Georgescu" din Timişoara, zilnic la o medie de 10-15 kilometri parcurşi de toate maşinile, camioanele şi autobuzele care circulă prin oraş, se eliberează în atmosferă o cantitate impresionantă de gaze: aproximativ 35 de tone, dintre care monoxidul de carbon (CO) reprezintă în jur de o tonă.

Această situaŃie impune monitorizarea aerului atmosferic chiar în cartiere noi construite.

3.4 Impactul dat de zgomote şi vibra Ńii Impactul dat de zgomote şi vibraŃii trebuie tratat în două situaŃii distincte

pentru amplasamentul de realizare a MINI-CARTIERELOR DE LOCUIN łE de pe dealul Hinog, respectiv în perioada de realizare a construcŃiei şi în perioada de desfăşurare a activităŃilor specifice de habitat.

a. Perioada de executie ActivităŃile de construcŃia, a CARTIERULUI DE LOCUINłE sunt

lucrări de construcŃii montaj care sunt producătoare de zgomote şi vibraŃii. Măsurătorile de zgomot se realizează de regula Ńinând cont de trei niveluri

de observare : - zgomot la sursa ; - zgomot în câmp apropiat ; - zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi : condiŃiile meteorologice, efectul de sol, absorbtia în aer, topografia terenului, vegetaŃia etc.

In general, utilajele folosite in mod frecvent intr-un santier au urmatoarele puteri acustice asociate (tab. nr. 3.2) : Tabela 3.2 Nr. crt.

Utilajul Puterea acustica asociata (dB)

1 Buldozere 110 2 Vole 112 3 Excavatoare 117 4 Compactoare 105 5 Finisoare 115 6 Basculante 107

46

Generarea de vibraŃii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă. Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în şantier vor exista nivele de zgomot de până la 100dB (A ) pentru anumite intervale de timp, în special când interferează zgomotele de la mai multe utilaje în funcŃionare. Având în vedere prevederile legislaŃiei naŃionale în domeniul zgomotului şi Ńinând seama de diminuările cu distanŃa, efectul solului, intervale de lucru mai mici decât perioada de referinŃă ( o zi ) se apreciază că începând de la distanŃa de 100 m fata de şantier se vor inregistra niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB (A). In vederea reducerii nivelului de zgomot si vibratii beneficiarul investitiei va trebui să impună constructorului să nu foloseasca utilaje cu grad avansat de uzură care pot emite pe lângă zgomote de inensitate ridicată si alte noxe. b. In timpul de desfăşurare a activităŃilor specifice

In timpul de desfăşurare a activităŃilor specifice dintr-un Cartier de LocuinŃe nivelul de zgomot este estimat la o valoare maximă de 45 decibeli, limita recomandată de literatură pentru zone rezidenŃiale.

Acesta este însă un deziderat dat fiind că poluarea fonică se poate amplifica în funcŃie de numărul maşinilor care circulă în cartier şi de starea tehnică de funcŃionare a acestora. Din aprilie 2010, românii din nouă oraşe ar trebui sa stie cu exactitate locurile unde pot dormi linistiti, departe de zgomotele si agitatia marilor intersectii, daca primariile vor reusi sa intocmeasca hartile de poluare fonica. Conform regulilor Uniunii Europene, Romania este obligata sa monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari urbane, dar si de pe portiunile cu trafic mare de pe caile ferate si drumurile nationale.

Este vorba despre un soft de computer care va arata in timp real nivelul zgomotului din zonele monitorizate. Astfel, privind o asemenea de harta pe computer, autorităŃile vor putea stabili masurile care se impun. Harta fonică nu înseamnă doar identificarea zonelor in care zgomotele depăşesc limitele maxime admise, ci si masuri. Softul respectiv poate furniza si masuri pentru autorităŃile locale, astfel încât sa fie redus zgomotul. Nivelul maxim admis de poluare fonica este de 50 de decibeli. Conform AgenŃiei Regionale de ProtecŃie a Mediului Bucureşti, in zonele cu trafic intens, cum ar fi PiaŃa Unirii, Universitate sau PiaŃa Victoriei valorile de zgomot depăşesc insa chiar si 70 de decibeli. Acelaşi lucru se întâmplă şi în alte centre urbane cum ar fi Timişoara. Astfel, trafic blocat, maşini care circulă bară la bară, tobe de eşapament sparte, motoare ambalate şi claxoane, toate acestea contribuie la creşterea poluării fonice pe cele mai circulate şi zgomotoase artere din oraş. Într-un nedorit top al celor mai poluate bulevarde din Timişoara conduce intersecŃia Căii DorobanŃilor cu strada Simion BărnuŃiu, cu 79,4 decibeli (db), urmată de intersecŃia de la Clinicile Noi (PiaŃa Mărăşti), cu 78,7 db, intersecŃia dintre Calea Şagului şi Ana Ipătescu (78,5), urmate de Calea Buziaşului, Gara de Nord, intersecŃia Căii Lipovei cu strada IalomiŃei, toate cu câte 77,6 db. Nici Complexul StudenŃesc nu

47

este prea departe de top, cu cei 72,9 db măsuraŃi. Spre surprinderea specialiştilor Institutului de Sănătate Publică, până şi în zonele considerate până nu de mult liniştite s-au consemnat depăşiri ale limitei maxime admise. De exemplu, pe strada Beethoven, în imediata apropiere a Parcului Copiilor, s-au înregistrat 65,9 db. Dacă Ńinem cont că valorile maxime admise pentru zgomotul stradal este de 50 de decibeli măsuraŃi la o distanŃă de 3 metri de zona care separă intersecŃia de zidurile caselor, putem avea o imagine de ansamblu a tot ceea ce înseamnă trafic în Timişoara.

Acesta este unul dintre motivele pentru care localităŃile urbane cu dezvoltare industrială îşi caută alte locuri liniştite pentru construcŃii de Cartiere de locuit.

3. 5 Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică

şi proximitatea cablurilor electrice

Liniile aeriene de înaltă tensiune, aparatele şi instalaŃiile electrice produc diverse efecte asupra mediului şi oamenilor.

În cazul liniilor aeriene de înaltă tensiune, la mijlocul distanŃei dintre doi stâlpi de înaltă tensiune, pentru linii de transport de 400kV, în aerul de la nivelul solului se generează un câmp electric de 15kV/m,care induce în corpul omenesc curenŃi electrici de până la 0,1-0,2 mA cu consecinŃe diferite în funcŃie de vârstă , robusteŃe , şi alte caracteristici. Asupra vegetaŃiei poate să apară unel efecte negative dacă valoarea tensiuni care generează câmpul este mai mare de 50kV. În zona de interes LEA de înaltă tensiuneîn funcŃiune trec la distanŃe mari faŃă de Mini- Cartierele de LocuinŃe, cel mai aproape Minicartier este cel amplasat în lotul PS 686, dar şi aici nu se prognozează un impact dat de proximitatea cablurilor electrice.

InstalaŃiile electrice pot crea la fel ca liniile de înaltă tensiune un câmp electric, care în anumite circumstanŃe poate deveni periculos pentru personalul care deservesc aceste instalaŃii, dar nu este cazul pentru InstalaŃiile electrice care deservesc Mini-Carierele de LocuinŃe. Interferen Ńa electromagnetică

Undele radio şi microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul comunicării. Orice structură mare mobilă poate produce interferenŃe electromagnetice. InterferenŃa se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat atât datorită lungimii de undă frecvenŃelor proprii ale structurii mobile cât şi efectului Doppler. InterferenŃa este mai pronunŃată apare pentru materiale metalice (puternic reflectante) şi mai slabă pentru lemn sau materiale din răşini epoxidice (absorbante). Frecventele de comunicaŃie nu sunt afectate semnificativ dacă lungimea de undă a emiŃătorului este de 4 ori mai mare decât înălŃimea totală a obstacolului mobil.

48

InterferenŃa cu un număr mic de receptori de televiziune poate fi o problemă ocazională care se poate rezolva printr-o gama bogata şi accesibilă de măsuri tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmiŃători şi/sau receptori direcŃionaŃi, sau difuzării prin reŃea de cablu.

În faza actuală a planului nu se poate vorbi de o situaŃie de interferenŃă electromagnetică.

CAPITOLUL IV

ALTE PROBLEME DE PROTEC łIA MEDIULUI ANALIZATE RELEVANTE

PENTRU PLAN

4.1 ProtecŃia împotriva radia Ńiilor

Nu este cazul, activităŃile care se desfăşoară pe amplasament nu sunt generatoare de radiaŃii.

4.2 Protectia fondului forestier

Zona de amplasament a MINI-CARIERELOR DE LOCUIN łE, este

înconjurată de plantaŃii de salcâmi, plop şi salcie care asigură rezistenŃa terenului impotriva surpării. Amplasamentul noilor locuinŃe cât şi a căilor noi de acces se face pe zone lipsite de vegetaŃie arboricolă ci pe teren agricol neutilizat în ultimii ani. Abordarea unor tehnologii noi de construcŃii atât pentru locuinŃe cât şi pentru drumurile de acces face ca impactul asupra fondului forestier din zonă să fie nesemnificativ. În timpul lucrărilor de construcŃii – montaj se va acorda o deosebită atenŃie deşeurilor de materiale toxice, pot ajunge pe arealul fondului forestier şi aduce perjudicii vegetaŃiei.

4.3 Protectia ecosistemelor

49

Ecosistemul actual nu va fi afectat într-o măsură foarte mare dat fiind că zona actual fiind o zonă agricolă, cultivată cu viŃă-de-vie a fost deja antropizată iar fauna din zonă s-a adaptat condiŃiilor date de activitatea umană.

În perioada de construcŃii –motaj a MINI- CARIERELOR DE LOCUIN łE se va urmării reducerea pe cât posibil a impactului asupra vegetaŃiei şi faunei din zonă.

In perioada de construcŃie a se va urmării ca animalele şi păsările întâlnite să nu fie deranjate mai mult decât este necesar şi să fie lăsate să-şi găsească habitate în zonele vecine.

Pentru protecŃia ecosistemelor sunt prevăzute lucrări de amenajare a terenului de amplasament, atât ca floră cât şi ca faună. Astfel, plantarea de pomi şi vegetaŃie pe terenul de amplasament a locuinŃelor cu siguranŃă va aduce la asemenea îmbunătăŃiri în acest sens. Ecosistemele au ca suport echilibru vegetaŃie-faună, şi ca urmare în zona de locuit nou creată se vor crea ecosisteme noi, dar puŃin diferite de actualul ecosistem. Se preconizează dispariŃia unor rozătoare şi păsări de pradă şi apariŃia altor păsări şi animale specifice habitatului uman.

4.4 Gestionarea deseurilor

4.4.1. In timpul lucrărilor de construcŃie

Regimul gospodaririi deseurilor produse in timpul executiei va face obiectul organizarii de santier, in conformitate cu reglementarile in vigoare, aceste deseuri vor fi colectate, transportate si depuse la o rampa de depozitare in vederea neutralizarii lor.

Deseurile preconizate sunt de urmatoarele tipuri : - menajere sau asimilabile ; - metalice rezultate din activitatile de executie a structurilor metalice de

rezistenta si din activitatea de intretinere a utilejelor ; - deseuri materiale de constructie, daca nu se respecta graficele de

lucru si se rebuteaza incarcaturi de betoane ; - deseuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe şantier ; - anvelope, acumulatori, uleiuri uzate, motorina si alte produse petroliere

uzate ; - cartoanele, hartia din ambalaje şi activitatile de birou din cadrul

organizarii de santier. - deşeuri de cabluri şi materiale electrice; - deşeuri de materiale de izolaŃie termică şi hidrofugă.

In conformitate cu H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor, deseurilor menajere si cele asimilabile acestora vor fi colectate in interiorul organizarii de santier in puncte de colectare prevazute cu containere tip pubele.

50

Aceste deseuri, periodic, vor fi transportate in conditii de siguranta la rampa de gunoi in conditiile stabilite de comun acord cu APM ConstanŃa.

Deseurile metalice se vor colecta si depozita temporar in incinta amplasamentului si vor fi valorificate prin unitati specializate.

Deşeurile, materiale de construcŃii nu ridica probleme deosebite din punct de vedere al poluării mediului. In perioada de executie aceste deseuri împreună cu deseurile inerte provenite din excavatii vor fi depozitate temporar intr-un spatiu special amenajat pe amplasament, urmand a fi folosite ulterior la umpluturi, construirea căilor de acces permanente a Mini-Cartierelor de locuinŃe. Cantitatile suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament si transportate pe locurile special amenajate.

Deseurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele revalorificate sau valorificate ca lemn de foc pentru populatie.

Acumulatorii uzati cu potential ridicat de poluarea mediului vor fi stocati si pastrati corespunzator in vederea valorificarii lor prin unitatile specializate.

Anvelopele uzate, dacă va fi cazul vor fi depozitate in locuri special amenajate ca spaŃii de depozitare deşeuri, apoi evacuate de SocietăŃi abilitate pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor. In prezent aceste anvelope uzate sunt achiziŃionate si valorificate de Lafarge Romcim Medgidia.

Deşeurile de cabluri şi materiale electrice vor fi colectate separat şi predate unei firme specializată în gestionarea acestor deşeuri.

Deşeurile de materiale de izolaŃie termică şi hidrofugă pot fi unele dintre ele materiale periculoase de aceia se recomandă a fi colectate separat şi predate unei firme specializată în gestionarea acestor deşeuri.

De remarcat că firmele de construcŃii şi montaj care lucrează la asemenea investiŃii au prin contract şi gestionarea deşeurile rezultate din propria activitate, beneficiarul investiŃiei trebuind să urmărească îndeplinirea obligaŃiilor de mediu la toate firmele contractante.

Trebuie menŃionat că atât cantitativ cât şi din punctul de vedere al gradului de periculozitate a deşeurilor, acestea nu creează probleme semnificative de poluarea mediului.

4.4.2 In perioada de utilizare a spaŃiilor comune şi necomune a Cartierului de Locuin Ńe

Deşeurile rezultate în urma activităŃilor specifice habitatului uman vor fi depozitate în spaŃii special amenajate şi se va Ńine o evidenŃă clara a acestora.

51

Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele amplasate în locuri amenajate special şi apoi preluate de o societate specializată pe baza de contract.

Moluzul rezultat de la curăŃenie sau de la ploi abundente va fi transportat si depozitat la groapa ecologică de la Medgidia, judetul Constanta sau la cea de la Ovidiu.

Deşeurile din ambalaje vor putea fi colectate şi valorificate prin firme specializate.

O altă sursă de producerea deşeurilor este din întreŃinerea spaŃilor verzi rămase pe areal după construcŃii. Aceste deşeuri sunt resturi vegetale, cod 20 02, frunze şi iarbă, care sunt biodegradabile sau pot fi incinerate întru-un spaŃiu special amenajat. În cazul incinerării lor cenuşa rezultată se constituie într-un bun îngrăşământ al terenului vegetal.

4.5 Gestionarea substantelor toxice şi periculoase

În perioada de realizare a construcŃiei Societatea de construcŃii care

realizează investiŃia va dispune de o magazie de stocare a vopselelor şi a altor materiale periculoase cu o asigurare şi o gestionare riguroasă a acestor substanŃe.

În perioada de funcŃionare a Mini- Cartierelor de locuinŃe cantităŃile de substanŃe toxice şi periculoase materializate sub formă de detergenŃi, vopsele şi diluanŃi organici sau sintetici vor fi gestionate de fiecare locuitor al cartierului în parte.

4.6 Impactul asupra ariilor protejate şi a speciilor protejate

ReŃeaua ecologică de arii speciale de conservare are drept scop

menŃinerea sau restaurarea stării de conservare favorabilă a anumitor specii şi tipuri de habitate naturale în arealul lor.

Directivele UE şi convenŃiile internaŃionale care au fost transpuse în legislaŃia NaŃională sunt:

� Directiva “ Păsări ” - 79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice. Prin această Directivă se urmăreşte protejarea a 181 specii de păsări vulnerabile in special păsări migratoare;

� Arii Speciale de ProtecŃie Avifaunistică (Special ProtecŃion Areas - SPA)

ObligaŃiile României în baza celor două Directive prezentate sunt: - Transpunerea Directivei „Păsări” (79/409/CEE) in legislaŃia

naŃională prin: � Propunerea unei liste de specii şi înaintarea acesteia

către Comisia Europeana;

52

� Desemnarea prin legislaŃia naŃională a Ariilor de ProtecŃie Specială Avifaunistică;

� Înaintarea unei listei de Arii de ProtecŃie Specială (APSA) către Comisia Europeană;

� ProtecŃia şi managementul tuturor Ariilor de ProtecŃie Specială, inclusiv evaluarea de impact a programelor şi planurilor cu impact semnificativ . Permanent se va avea în vedere de APM şi ARPM următoarele:

- Asigurarea unui sistem de protecŃie a siturilor şi pregătirea planurilor de management relevante şi a planurilor pentru evitarea poluării sau deteriorării ariilor naturale protejate;

- Instruirea şi conştientizarea publicului. Aceste obligatii revin institutiilor Statului mentionate anterior prin

planurile guvernamentale referitoare la protectia medilui � Directiva “ Habitate” - 92/43/EEC referitoare la conservarea

habitatelor; � Situri de Interes Comunitar propuse prin listele nationale

printr-un proces de selectie la nivel european devin Arii Speciale de Conservare. ObligaŃiile României Ńinând cont de cele două Directive sunt:

- Transpunerea Directivei Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice in legislaŃia naŃională – transpusa integral prin Legea nr. 462/2001;

- Propunerea unei liste de specii si tipuri de habitate şi înaintarea acesteia către Comisia Europeana ;

- Propunerea unei liste de Situri de ImportanŃă Comunitara (SIC), completarea şi înaintarea acesteia către Comisia Europeana;

- Aplicarea prevederilor Art.6.2, 6.3 si 6.4 ale Directivei, respectiv evaluarea de impact a programelor si planurilor cu impact semnificativ ;

� Conventia de la Berna, 1979 - ConvenŃia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa.

SituaŃia actuală in România este următoarea: - 5 regiuni Biogeografice:

- Alpină; - Continentală; - Panonică; - Marea Neagră; - Stepă;

- 47 % ecosisteme naturale şi seminaturale. Tipuri de habitate identificate în România (Listate in Anexa II a

Legii462/2001) sunt: - 198 +20 Tipuri de habitate europene; - 94 +2 tipuri de habitate in Romania;

53

- 65 habitate prioritare din care 23 tipuri de habitate in Romania. Cele mai apropiate zone protejate de interes naŃional şi internaŃional de

amplasamentul CARTIERULUI DE LOCUINłE sunt:

� RO03 Monument al naturii Locul fosilifer Cernavodă -geologic şi paleontologic

� ROSPA0039 Dunăre – Ostroave- sit Natura 2000

� ROSCI0022 Canalele Dunării- sit Natura 2000

Informa Ńii generale privind situl de arie protejată „Locul fosilifer Cernavodă”

Localizare: N 44.20; E 28.01 Altitudine: 22m SuprafaŃa: 3 ha Reprezintă o rezervaŃie paleontologică, situată în partea sudică a Văii

Cara-Su, în apropierea oraşului Cernavodă, în locul unde podul de peste Dunăre se sprijină pe mal, cu o suprafaŃă de 3 ha.

La Cernavodă avem posibilitatea să admirăm o impresionantă faleză dobrogeană care este constituită din calcare formate în Cretacicul inferior. La baza podului se află un calcar cretos alb-gălbui, uneori cenuşiu-verzui şi argilos. În calcarul cretos de culoare alb s-au identificat 17 specii de bivalve şi 8 specii de gasteropode, care indică prezenŃa Valanginianului.

Al doilea orizont este format din calcare gălbui mai dure, cu resturi sporadice de organisme, după care urmează un strat gros de câteva zeci de metri de calcar în care se disting 3 orizonturi: primul, cu calcare albe oolitice, în care predomină foraminifere, bivalve, corali; al doilea reprezintă orizontul principal de culoare omogenă alb-gălbuie plin cu fosile de rudişti, nerinei, natice, bivalve şi corali; iar al treilea este format din calcare gălbui, marnoase, ce conŃin în special ostrei şi trigoni.

54

Locul fosilifer Cernavodă- Peretele Calcaros

Informa Ńii generale privind situl de arie protejată ROSPA0039 Dunăre

– Ostroave

Zona de interes pentru construirea cartierului de locuinŃe se află integral în Aria protejată , situl ROSPA0039 Dunăre – Ostroave.

Localizarea sitului: Latitudine Longitudine N 44º 13' 32'' E 27º 45' 48'' Regiunile administrative NUTS % Numele judeŃului RO032 44.9 Calaraşi RO023 55.1 ConstanŃa

În ConstanŃa este cuprins ROSPA0039_66_Ostrovul_Hinog cu coordonatele:

- Latitude: 44.31667 - Longitude: 28.01667 - Latitude (DMS): 44° 19' 0 N - Longitude (DMS): 28° 1' 0 E

Caracteristici generale ale sitului:

- Cod % Clase de habitate - N06 32 Râuri, lacuri - N07 5 Mlaştini, turbării - N12 3 Culturi (teren arabil) - N16 57 Păduri de foioase - N26 3 Habitate de păduri (păduri în tranziŃie)

55

Informa Ńii generale privind situl de arie protejată ROSCI0022

Canaralele Dunării

Localizarea sitului:

Latitudine Longitudine

N 44º 24' 43'' E 28º 4' 48''

Regiunile administrative sunt: - NUTS % Numele judeŃului - RO035 23 IalomiŃa - RO023 50 ConsŃanta - RO032 27 Calaraşi

Caracteristici generale ale sitului sunt: - Cod % Clase de habitate - N06 31 Râuri, lacuri - N07 5 Mlaştini, turbării - N12 3 Culturi (teren arabil) - N14 2 Păşuni - N16 56 Păduri de foioase - N26 3 Habitate de păduri (păduri în tranziŃie)

Zona de interes se află am putea spune în zona periferică a ariei protejate ROSPA şi ROSCI, fiind situată în apropierea şoselei (5-200 m) ce leagă localitatea Cernavodă de Rasova.

De asemenea, amplasarea zonei de interes pe o suprafaŃă de aproximativ 19700m2, în vederea construirii a două Mini- Cartiere de locuinŃe, nu va produce fragmentări ale biotopului din zonă şi nici dezechilibrul în cadrul ecositemelor aferente, deoarece aria se va extinde pe suprafaŃa ocupată în prezent de culturi cu viŃă de vie.

Utilizarea terenului nu va fi modificată decât în zonele imediat adiacente acestor construcŃii (spre zona de şosea), unde există terenuri deja antropizate.

În Capitolul VI, paragraful biodiversitate aspectele privind flora şi fauna din zonă vor fi tratate pe larg.

56

Amplasamentul planului MINI-CARTIERe DE LOCUINłE în raport cu ROSCI0022 şi ROSPA 0039

57

CAPITOLUL V

OBIECTIVE DE PROTEC łIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NA łIONAL,

COMUNITAR SAU INTERNA łIONAL RELEVANTE PENTRU PLAN

5.1 Incadrarea în planurile de urbanism şi amenajare a

teritoriului

O calitate înaltă a mediului, prin protecŃia lui contribuie la atingerea priorităŃii Strategiei Lisabona revizuite, şi anume “să facem din Europa un loc mai atractiv pentru a trăi şi a investi”.

Există preocupări tot mai intense privind starea mediului în Europa şi în Ńară. Provocările de mediu cu care se confruntă Guvernele Ńărilor membre U.E. au consecinŃe semnificative pentru sănătatea umană calitatea vieŃii cetăŃenilor şi performanŃa economică .

Problemele actuale de mediu sunt deosebit de complexe, deoarece cauzele sunt interdependente. IniŃiativele locale de rezolvare a unor probleme pot genera probleme noi, în alt domeniu şi pot fi în contradicŃie cu politicile la nivel naŃional sau regional.

Este recunoscut la scară largă că majoritatea autorităŃilor locale de succes utilizează abordarea integrată pentru a administra protecŃia mediului prin adoptarea de strategii pe termen lung şi de planuri de acŃiune.


În baza strategiei de amenajarea teritoriului, stabilite la nivel local şi regional, investiŃia va fi realizată pe baza aprobărilor date proiectului tehnic de instituŃii abilitate în acest sens. InvestiŃia se va încadra în Planul Urbanistic Zonal şi va fi consemnată în planurile de detaliu al zonei.

Planul răspunde la unul din principalele obiective naŃionale de mediu cum ar fi cel legat de rentabilizarea terenurilor agricole, reabilitarea drumurilor.

Elaborarea Planului Urbanistic Zonal s-a realizat Ńinând seama de prevederile următoarelor documente naŃionale şi internaŃionale referitoare la obiectivele de protecŃia mediului:

- AGENDA 21 care a fost adoptată la Summit-ul de la Rio în 1992 şi care include recomandări de direcŃii şi programe de acŃiune cu impact asupra

58

domeniului, urmărind ca finalitate realizarea dezvoltării durabile a colectivităŃilor, promovarea dezvoltării durabile a aşezărilor umane. Promovarea dezvoltării durabile a aşezărilor umane, înseamnă conform documentului:

- promovarea planificării şi managementului durabil al utilizării terenului;

- promovarea asigurării integrate a infrastructurii legate de protecŃia mediului, privind asigurarea utilităŃilor respectiv apă, energie electrică, energie termică, IT, salubritate şi canalizare;

- promovarea unor sisteme conforme cu principiile DD pentru producerea şi transportul energiei;

- planificarea spaŃială şi managementul aşezărilor umane din zonele ameninŃate de dezastre;

- promovarea activităŃilor de construcŃii în acord cu exigenŃele DD Promovarea activităŃilor de construcŃii în acord cu AGENDA 21, are loc

la nivelul Consiliului JudeŃean ConstanŃa cât şi la nivelul Consiliilor locale a fiecăruia dintre localităŃi.

În baza AGENDEI 21a fost elaborată legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanism. Prevederile acestei legi le găsim şi în actualul PUZ.

- PROGRAMUL DE MANAGEMENT URBAN AL B ĂNCII MONDIALE (1994), care conŃine „Managementul urban şi mediul” ce face referire la utilizarea terenului şi managementul urban ecologic.

În consecinŃă, programul propune o strategie integrată privind managementul terenurilor care este orientată pe următoarele direcŃii:

� Realizarea echilibrului între protecŃia mediului şi dezvoltarea urbană; � Protejarea resurselor funciare sensibile; � Gestionarea zonelor expuse la riscuri; � Protejarea resurselor culturale; � Conservarea spaŃiilor deschise; � Descurajarea extinderii urbane excesive; � Gestionarea terenurilor agricole. � Pentru implementarea acestei strategii se consideră necesare o serie

de politici şi instrumente pentru îndrumarea şi motivarea comportamentului adecvat al actorilor, între care unele sunt legate de asigurarea infrastructurii, informarea şi instruirea populaŃiei.

- DIRECTIVE PENTRU PLANIFICAREA ŞI GESTIUNEA UNUI HABITAT COMPATIBIL CU DEZVOLTAREA DURABIL Ă, un document al Comisiei Europene ONU pentru Europa, elaborat în 1996.

Directivele se adresează în principal autorităŃilor locale şi responsabililor privind aşezările umane la nivel naŃional, urmărind să ofere acestora un suport pentru adaptarea politicilor, legislaŃiei şi reglementărilor naŃionale în sensul dezvoltării unui habitat care să favorizeze calitatea vieŃii, sănătatea şi bunăstarea.

59

Dezvoltarea Durabilă ca obiectiv, a imprimat o schimbare a însăşi viziunii tradiŃionale a amenajării şi gestiunii oraşelor, determinând apariŃia noŃiunii de planificare în funcŃie de ecosisteme care presupune:

- integrarea tuturor elementelor naturale, fizice, sociale, culturale şi economice ca şi a relaŃiilor dintre acestea;

- luarea în considerare a interacŃiunii dintre aer, sol, apă, zgomot şi organismele vii, inclusiv fiinŃele umane;

- accentul pe natura dinamică a ecosistemelor; - urmărirea restaurării şi conservarea integrităŃii, calităŃii şi sănătăŃii

sistemelor. - DIRECTIVE ALE COMISIEI ECONOMICE ONU PENTRU

EUROPA PRIVIND ADMINISTRAREA BUNURILOR FUNCIARE , document care a fost publicat în 1996 de către Comisia Economică ONU pentru Europa, care are ca premise câteva principii foarte clare şi la obiect între care:

- terenul şi informaŃiile referitoare la acesta sunt resurse a căror gestiune este necesară pentru creşterea economică;

- indiferent de măsura implicării sectorului privat nu se poate asigura dezvoltarea durabilă dacă statul nu îşi asumă gestiunea informaŃiilor în ceea

ce priveşte proprietatea, valoarea şi modul de utilizare a terenurilor. - ACORDURI INTERNA łIONALE ŞI ALINIEREA LA

NORMELE EUROPENE care vizează: - Politica industrială; - Cercetarea-dezvoltarea şi inovarea tehnologică; - Politica energetică , cu Carta Albă a Energiei pentru Viitor; - InvestiŃiile în domeniul mediului; - Principiile celui de-al şaselea Plan de AcŃiune Comunitar în

domeniul ProtecŃiei Mediului, precum şi politica Comunitară de ansamblu în domeniul ProtecŃiei Mediului;

- Dezvoltarea resurselor umane - principiile Strategiei Europene de ocupare, ca şi obiectivul pe termen lung enunŃat de Consiliul European de la Lisabona, şi anume acela ca Uniunea Europeană să devină până în 2010 economia cea mai competitivă, bazată pe cunoştinŃe tehnice;

- SusŃinerea programelor de instruire; - Continuarea dezvoltării unor noi tehnologii de comunicare şi

informare pentru toŃi membrii săi. - DOCUMENTE EUROPENE, semnificative în domeniul amenajării

Teritoriului şi pentru acest plan: - Carta de la Torremolinos adoptata de ConferinŃa Europeană a

Miniştrilor pentru Amenajarea Teritoriului (CEMAT) în cadrul Consiliului Europei.

- Raportul „Europa 2000” privind perspectivele de dezvoltare a teritoriului comunitar care a fost actualizat ulterior sub titlul „Europa 2000

60

- Cooperare pentru amenajarea teritoriului european”. Acest document a servit ca bază pentru elaborarea ESDP „Perspectiva Dezvoltării SpaŃiului European” .

- Programul comunitar INTERREG IIC , lansat de UE şi destinat în principal amenajării teritoriului transnaŃional;

- Tratatului de la Amsterdam, document UE care accentuează, asupra politicilor de dezvoltării durabile, cuprinse în Tratatul de la Maastricht din 1992.

- „Perspectiva Dezvoltării SpaŃiului European” cuprinsă în mai multe ConferinŃe Europene;

- „Principii directoare pentru dezvoltarea teritorial ă durabilă a continentului european” care are rol determinant pentru orientarea politicilor respective în Europa, document adoptat la Hanovra la ConferinŃa Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului. Acest Document introduce următoarele principii ale politicilor de amenajare durabilă a teritoriului:

- Promovarea coeziunii teritoriale prin dezvoltarea socio-economică echilibrată şi ameliorarea competitivităŃii;

- Promovarea acŃiunilor de dezvoltare angrenate de funcŃiunile urbane şi de îmbunătăŃirea relaŃiilor rural-urban;

- Promovarea condiŃiilor mai echilibrate de accesibilitate; - Dezvoltarea accesului la informaŃii şi cunoştinŃe; - Reducerea prejudiciilor provocate mediului; - Valorificarea şi protecŃia resurselor şi patrimoniului natural; - Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare; - Dezvoltarea resurselor energetice cu conservarea siguranŃei; - Promovarea turismului calitativ şi durabil; - Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.

5.2 Obiective de protecŃia mediului stabilite naŃional, comunitar

şi internaŃional Dezvoltarea durabila este definita drept dezvoltarea care răspunde nevoilor

prezente, fără a compromite capacitatea generaŃiilor viitoare de a-si satisface nevoile. Dezvoltarea durabilă e concepută in vederea reconcilierii dintre economie si mediul înconjurător, ca o noua cale de dezvoltare care să susŃină progresul uman nu numai în câteva locuri si pentru câŃiva ani, ci pe întreaga planetă si pentru un viitor apropiat. Securitatea ecologica este una dintre dimensiunile fundamentale ale securităŃii globale.

Obiectivele PUZ sunt în deplină concordanŃă cu următoarele Planuri şi Programe naŃionale de protecŃia mediului:

- POS Mediu - Planul OperaŃional Sectorial de MEDIU - care este parte integrantă a Planului NaŃional de Dezvoltarea 2007-2013 cu prioritate Nr.3” Protejarea şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului”. Obiectivele POS sunt:

61

- Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi în cele mai poluante localităŃi până în 2015;

- ImbunătăŃirea accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015;

- Ameliorarea calităŃii solului, prin îmbunătăŃirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimim 30 de judeŃe până în 2015;

- ProtecŃia şi îmbunătăŃirea biodiversităŃii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea implemantării reŃelei Natura 2000;

- Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până in 2015.

62

CAPITOLUL VI

POTENłIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ALE MEDIULUI SOCIAL ŞI ECONOMIC DATE DE

PLAN

6.1 Metode şi proceduri pentru evaluarea impactului

CerinŃele HG nr. 1076/2004 prevăd să fie evidenŃiate efectele semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul acestor cerinŃe constă în identificarea, predicŃia şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului.

În vederea evaluării sintetice a impactului potenŃial asupra mediului, în termeni cât mai relevanŃi, au fost stabilite categorii de impact care să permită evidenŃierea efectelor potenŃial semnificative asupra mediului generate de implementarea planului, respectiv, a MINI- CARTIERELOR DE LOCUINłE

Pentru a evalua impactul asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante s-au stabilit, pentru fiecare dintre aceştia, câte o serie de criterii specifice care să permită evidenŃierea, în principal, a impactului semnificativ.

În cele de mai jos se prezintă categoriile de impact şi criteriile pentru evaluarea impactului, stabilite de evaluator şi prin consultarea Grupului de Lucru, constituit cu ocazia analizei PUZ-ului ,,INTRODUCEREA ÎN INTRAVILAN A SUPRAFEłEI DE 2,97HA ÎN VEDEREA CONSTRUIRII DE LOCUINłE P+1E “- dealul Hinog / Cernavoda.

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe necesită identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al prevederilor planului avut în vedere.

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea, durata sau intensitatea sa, generează efecte negative sau pozitive asupra unui factor sensibil de mediu.

Conform cerinŃelor HG nr. 1076/2004, efectele potenŃiale semnificative asupra factorilor/aspectelor de mediu trebuie să includă efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative.

În vederea evaluării impactului activităŃilor proiectului ce face obiectul PUZ-ului, ,,INTRODUCEREA ÎN INTRAVILAN A SUPRAFEłEI DE 2,97HA

63

ÎN VEDEREA CONSTRUIRII DE LOCUINłE P+1E “- dealul Hinog / Cernavoda s-au stabilit şase categorii de impact.

Evaluarea impactului s-a făcut pentru toŃi factorii/aspectele de mediu stabiliŃi/stabilite a avea relevanŃă pentru planul analizat.

Evaluarea şi predicŃia impactului au fost efectuate pe baza modelelor şi metodelor expert.

Principiul de bază luat în considerare în determinarea impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu a constat în evaluarea propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate în Capitolul V. Ca urmare, atât categoriile de impact, cât şi criteriile de evaluare au fost stabilite cu respectarea acestui principiu.

Categoriile de impact sunt descrise în tabelul 6.1 prezentat mai jos. Tabela 6.1

Categoria de impact Descriere

Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care se echilibrează sau fără efect

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

Pentru identificarea efectelor semnificative ale implementarii Planului

Urbanistic Zonal „INTRODUCEREA ÎN INTRAVILAN A SUPRAFEłEI DE 2,97HA ÎN VEDEREA CONSTRUIRII DE LOCUINłE P+1E” – pe dealul Hinog s-a intocmit o matrice de impact, in care s-au estimat efectele probabile pentru urmatoarele aspecte : apa, aer, sol/subsol, clima, biodiversitate (flora/fauna), economic, social, turism,peisaj .

S-a utilizat o scara de evidenŃiere a impactului cuprinsă între 1 şi 10,dupa cum urmeaza : 10: Impact pozitiv semnificativ al impactului in cadrul planului propus;

8 : Impact pozitiv al impactului in cadrul planului propus; 5 : Impact neutru; 4: Impact negativ nesemnificativ; 3 : Impact negativ in cadrul planului propus;

64

1 : Impact negativ semnificativ cadrul planului propus.

6.2 Impactul social dat de plan

Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor care le aduce investiŃia în zona de amplasament, asupra veniturilor materiale ale populaŃiei, asupra migrării şi densificării populaŃiei, asupra veniturilor familiale, asupra creşterii gradului de calificare a populaŃiei din zonă, asupra solicitării serviciilor publice, cum ar fi cel sanitar, educaŃional, curăŃenie publică ş.a.

LocaŃia din extravilanul oraşului Cernavoda, judeŃul ConstanŃa a SC PLATIN SRL este situată într-o zona cu caracter agraro- industrial. SpaŃiul ocupat de Agentul Economic este învecinat de agenŃi economici situaŃi relativ la mare distanŃă care desfăşoară activităŃi de creşterea animalelor, zootehnie, valorificarea industrială şi semiindustrială a produselor agricole. Zona de amplasament a MINI-CARTIERELOR DE LOCUINłE este situată la distanŃe mai mari de 7000m, de zonele industriale ale oraşului Cernavoda, cum ar cea de producere a energiei din potenŃial nuclear, industria de construcŃii şi reparaŃii navale, industria materialelor de construcŃii.

În zonă, actual nu sunt spaŃii rezidenŃiale, iar Cartierele de locuit sunt situate la distanŃe mai mari de 5000m.

Se poate aprecia că investiŃia în zona de amplasament aduce modificări asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaŃiei din oraşul Cernavoda. Tehnologia de construcŃii- montaj a Cartierului de locuit implicând şi InstalaŃiile pentru utilităŃi a Cartierului necesită operaŃiuni atât simple cât şi complexe cea ce solicită atât muncă necalificată cât şi calificare înaltă. Aceste operaŃiuni solicită resurse umane care sunt asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente. În concluzie pentru aceste operaŃiuni se solicită forŃă de muncă în medie 100 oameni/zi, până la terminarea întregii investiŃii.

O altă implicare a planului este cea dată de activitatea economică a unui Agent care reprezintă o sursă de venituri pentru comunitatea locală a oraşului Cernavoda.

Pentru elucidarea problemelor care implică impactul social al investiŃiei pe amplasament s-au purtat discuŃii cu factori de răspundere din zonă, respectiv cu primarul oraşului Cernavoda, care reprezentă şi punctul de vedere al Consiliului Local, şi cu proprietari a unor ferme agroalimentare din zonă. DiscuŃiile s-au purtat asupra existenŃei unui impact negativ al construcŃiei de LOCUINłE în zonă, atât în perioada de construcŃii- montaj cât şi în perioada de funcŃionare. Răspunsul unanim dat de persoanele intervievate a fost ca nu au pot avea efecte negative, din contră au manifestat o atitudine pozitivă faŃă de iniŃiativa realizării unei asemenea investiŃii în zonă.

Luând în considerare pentru impact indicatorii sociali se poate spune:

65

• Aceştia devin semnificativi pentru zonă numai dacă sunt construite simultan un număr mai mare de cinci case(cu referire la dezvoltarea urbană);

• În perioada de construcŃii - montaj există o solicitare a forŃei de muncă, care devine ca indicator social semnificativ atunci când numărul caselor construite este suficient de mare;

• Sectorul de servicii solicitat de populaŃia Cartierului este de asemenea creator de locuri de muncă permanente;

• O altă implicare a planului asupra impactului social este cea dată semnificaŃiile de confort şi lini şte a populaŃiei de îmbunătăŃirea factorului de stare psihică a acesteia, Cartierul de locuinŃe fiind amplasat în afara zonei industriale a oraşului Cernavoda.

Pe o scară a valorilor care implică caracterizarea impactului social dat de plan, se poate aprecia valoarea impactului cu nota 8, Ńinând cont de scara valorilor de impact stabilită anterior.

6.3 Impactul economic dat de plan Indicatorii economici de impact asupra planului au în vedere

caracterizarea planului din punctul de vedere al veniturilor rezultate, al numărului de locuri de muncă create, diversificarea calificărilor profesionale ş.a.

Proiectul de construcŃie a Ansamblului de locuinŃe de pe dealul Hinog are un relativ impact semnificativ din punct de vedere economic având în vedere construcŃia care se va realiza cu ajutorul firmelor specializate în lucrări de construcŃie cât şi dezvoltarea unui sector de servicii necesare populaŃiei care va locui în zonă.

Pentru caracterizarea din punct de vedere economic a planului s-a luat în considerare :

• Crearea de noi locuri de muncă pentru construirea ansamblurilor de MINI-CARTIERE DE LOCUIT cu toate facilităŃile unor zone rezidenŃiale;

• Costuri şi consumuri de materiale legate de construcŃie, punere în funcŃiune şi desfăşurarea activităŃilor de habitat din zonele rezidenŃiale. Acestea au implicaŃii asupra activităŃilor economice din sectoarele corespunzătoare;

• Crearea de noi locuri de muncă în sectorul de servicii care se vor dezvolta în zonă;

• Consumuri de bunuri de larg consum necesare gospodăriilor individuale care au implicaŃii asupra activităŃilor economice din sectoarele industriei bunurilor de larg consum şi alimentare.

Pe o scară a valorilor care implică caracterizarea eficienŃei generării de noi locuri de muncă cât şi gradul de calificare a personalului care lucrează în domeniu construcŃiei de locuinŃe şi a serviciilor publice se poate aprecia categoria de impact cu nota cu 8.

66

6.4 PotenŃiale efecte asupra sănătăŃii Indicatorii sănătate au drept scop analizarea modificărilor care le aduce

investiŃia în zona de amplasament asupra stării de sănătate a populaŃiei şi a mediului.

ConstrucŃia, montajul şi habitarea în Cartierele de locuinŃe nou construite pe amplasamentul din dealul HINOG, oraşul Cernavoda, judeŃul CONSTANTA nu are nici un impact negativ asupra acelor factori de mediu care să ducă la îmbolnăvirea populaŃiei. De asemenea nu sunt afectaŃi semnificativ principalii factori de mediu, sol, apă, aer.

Singurul parametru de mediu care ar putea fi luat în discuŃii este zgomotul şi praful din perioada de construcŃie, care ar putea avea efect asupra populaŃiei, dar construcŃia se află departe de zonele rezidenŃiale ale oraşului Cernavoda.

De remarcat este impactul pozitiv asupra stării de sănătate a populaŃiei determinată de spaŃiile verzi extinse şi de un nivel de zgomot mai redus decât în alte zone ale oraşului Cernavoda.

De remarcat de asemenea şi impactul pozitiv asupra sănătăŃii psihice a populaŃiei.

Se poate aprecia un impact neutru (nota 5-6) asupra sănătăŃii populaŃiei în perioada de construcŃie şi un impact pozitiv semnificativ(nota 9) în perioada de habitat în aceste MINI-CARTIERE.

6.5 PotenŃiale efecte asupra patrimoniului cultural

Luând în considerarea parametrii analizaŃi prin indicatorii culturali

respectiv, prezenŃa monumentelor istorice a monumentelor arheologice sau a locurilor de recreere, Planul nu are impact cu nici unul din elementele menŃionate.(impact neutru, nota 4)

6.6 Impactul direct asupra personalului

Impactul direct asupra personalului poate avea loc în special în perioada

de construcŃie. Activitatea în construcŃii presupune lucrul şi cu materiale mai mult sau mai puŃin periculoase, de asemenea lucrul cu materiale pulverulente. Aceste materiale manipulate fără respectarea unor reguli specifice poate avea impact asupra sănătăŃii personalului.

Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la realizarea construcŃiei acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice activităŃii din construcŃii şi de asemenea echipat cu echipament corespunzător de protecŃia muncii.

67

Activitate desfăşurată de comunitatea care va locui după punerea în funcŃiune a Ansamblului de locuinŃe nu presupune un impact semnificativ asupra sănătăŃii acestora.

Se poate aprecia că în măsura respectării condiŃiilor de lucru şi de habitat impactul asupra personalului este unul neutru.(nota 4)

6.7 Peisajul din zonă şi impactul asupra peisajului

Amplasamentul MINI-CARTIERELOR DE LOCUINłE este într-o zonă

cu relief de podiş, podişul Dobrogei Centrale. Peisajul este format din dealuri şi văi, cu pantă abruptă spre medie.

În perioada de construcŃie, în peisaj vor apărea drumuri interioare, platforme, excavaŃii, utilaje de construcŃii, componente ale structurilor de construcŃie şi diverse materiale. pe măsura avansării lucrărilor, vor fi construite locuinŃele şi vor fi montate instalaŃiiile de utilităŃi. La finalizarea lucrărilor vor fi evacuate deşeurile şi construcŃiile provizorii ale organizării de şantier şi vor fi efectuate amenajări de teren, încât terenul să fie readus pe cât posibil la o starea mult mai atrăgătoare decăt starea anterioară.

Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului se va face prin :

� Ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcŃii- montaj, aducerea lui la cotele iniŃiale;

� Amenajarea estetică a tuturor caselor din Cartier după un proiect arhitectural stabilit anterior;

� Amenajarea estetică unor spaŃii de recreere şi odihnă. Categoria de impact asupra piesajului este apreciată cu nota 3 în

perioada de construcŃie şi cu nota 8 în perioada de habitat.

6.8 BIODIVERSITATEA ŞI IMPACTUL PLANULUI ASUPRA

BIODIVERSIT ĂłII ZONEI DE INTERES

6.8.1 GeneralităŃi

Biodiversitatea înseamnă- diversitatea formelor de viata sub toate

aspectele; diversitatea speciilor; varietatea genetica în cadrul aceleiaşi specii si a ecosistemelor. Aceasta furnizează o gama larga de beneficii omenirii, cum ar fi: bunuri (lemn/cherestea si plante medicinale) şi servicii de vitala necesitate (precum ape curate, reducerea riscurilor naturale, reducerea poluării, polenizare).

Pierderea continua a biodiversitatii a fost unamim recunoscută ca fiind cea mai urgenta problema de mediu cu care societatea de azi se confrunta. Bogatia

68

fondului natural si a habitatelor reprezinta un element de mare valoare pentru calitatea vietii noastre. Si mai important este că unele zone joacă un rol critic în reglarea sistemelor naturale (circuitul apei, a climei) si unele resurse naturale de care societatea noastra depinde. Valoarea economica a acestor servicii date de ecosistem este covârsitor mai mare comparativ cu costul necesar protejarii si conservarii lor. Noi, însa avem tendinta de a considera aceste servicii ca fiind gratuite si inepuizabile. În mod normal constientizam si apreciem valoarea lor numai în momentul unor accidente suferite de aceste ecosisteme rezultând dezastre naturale, inundatii etc.

Tara noastra detine cea mai mare diversitate biogeografica dintre tarile Europei, incluzând 5 din cele 11 regiuni biogeografice existente la nivel european. Din aceasta cauza este nevoie sa fie rezolvată contradictia între conservarea naturii si dezvoltarea comunităŃilor umane. În acest sens, ariile protejate reprezinta cea mai viabila strategie de conservare si utilizare durabila a valorilor de patrimoniu natural.

Europa se dezvolta tot mai intens economic, iar acest lucru aduce oamenilor avantaje, dar si riscuri; un risc este acela de a deveni un continent tot mai artificial, de a pierde natura si tot ceea ce omul are de câstigat prin ea. Natura 2000 este solutia prin care Europa se straduieste să-şi păstreze natura în toata diversitatea ei actuală si să promoveze activitati economice, care sa nu dauneze biodiversitatii. Am putea spune ca Natura 2000 încearca sa împace doua nevoi ale oamenilor, ambele vitale: nevoia de a câstiga venituri si nevoia de a pastra natura vie.

Amplasamentul zonei de interes (Dealul Hinog) al prezentului proiect se află în situl de arie protejată strictă, ROSPA 0039 – Dunărea -Ostroave Cele mai apropiate situri Natura 2000 sunt:

� Punctul fosilifer Cernavodă declarat monument al naturii -geologic şi paleontologic;

� Canaralele Dunării - ROSCI0022 .

6.8.2 Impactul planului asupra biodiversităŃii zonei de interes

Amplasamentul zonei de interes se află în extravilanul, oraşului Cernavoda judeŃul ConstanŃa având următoarele coordonate (foto nr.1):

NE- Cernavodă 2,5 km N- Seimeni 9 km

SV- Cochirleni 6,5 km S- Rasova 14 km

Zonele protejate de interes naŃional şi internaŃional sunt:

- RO03 Monument al naturii Locul fosilifer Cernavodă -geologic şi paleontologic

- ROSPA0039 Dunăre – Ostroave- sit Natura 2000, cuprinsă în zona de amplasament

69

- ROSCI0022 Canaralele Dunării- sit Natura 2000, cuprinsă în zona de amplasament

Foto Nr.1zona de amplasare a mini-cartierului de locuinte

InformaŃii generale privind situl de arie protejată „Punctul fosilifer Cernavodă”

Localizarea geografică: latitudine - N 44.20; longitudine - E 28.01 Altitudine: 22m SuprafaŃa: 3 ha Reprezintă o rezervaŃie paleontologică, situată în partea sudică a Văii

Cara-Su, în apropierea oraşului Cernavodă, în locul unde podul de peste Dunăre se sprijină pe mal, cu o suprafaŃă de 3 ha.

La Cernavodă avem posibilitatea să admirăm o impresionantă faleză dobrogeană care este constituită din calcare formate în Cretacicul inferior. La baza podului se află un calcar cretos alb-gălbui, uneori cenuşiu-verzui şi argilos (foto nr. 2). În calcarul cretos de culoare alb s-au identificat 17 specii de bivalve şi 8 specii de gasteropode, care indică prezenŃa Valanginianului.

70

Al doilea orizont este format din calcare gălbui mai dure, cu resturi sporadice de organisme, după care urmează un strat gros de câteva zeci de metri de calcar în care se disting 3 orizonturi: primul, cu calcare albe oolitice, în care predomină foraminifere, bivalve, corali; al doilea reprezintă orizontul principal de culoare omogenă alb-gălbuie plin cu fosile de rudişti, nerinei, natice, bivalve şi corali; iar al treilea este format din calcare gălbui, marnoase, ce conŃin în special ostrei şi trigoni.

VegetaŃia: În depozitele de pietrişuri şi nisipuri caolinoase care aparŃin Aptianului apar numeroase trunchiuri silicifiate de conifere ce aparŃin genului Araucarioxylon.

Foto Nr.2 Peretele calcaros de la Cernavodă

Fauna: Acest punct fosilifer de la Cernavodă cuprinde o bogată faună

fosilă, reprezentată prin 72 de specii de corali, bivalve, gasteropode şi brahipode, cunoscute şi din alte zone europene (regiunile clasice ale Europei (FranŃa de Sud, Spania, Portugalia), Africa de Nord, Asia Mică) la care se adaugă numeroşi taxoni noi pentru ştiinŃă precum speciile Danubiella cernavodensis, Pseudostromatopora rumana, Granatiporietes dobrogiacus, Actinostrimaria cernavodensis.

Datorită importanŃei sale ştiinŃifice, paleontologice, aflorimentul de la Cernavodă a fost pus sub ocrotire şi declarat monument al naturii în anul 1962 prin Decretul 935.

InformaŃii generale privind situl de arie protejată ROSPA0039 Dunăre –

Ostroave

Zona de interes pentru construirea mini-cartierelor de locuinŃe se află în

zona ariei protejate ROSPA0039 Dunăre – Ostroave la periferia acesteia cu

limita dinspre est.

71

Localizarea geografică a sitului: latitudine - N 44.13.32; longitudine - E

27.45.

Regiunile administrative cuprinse în sit NUTS % Numele judeŃului RO032 44.9 Calaraşi RO023 55.1 ConstanŃa

În ConstanŃa este cuprins ROSPA0039_66_Ostrovul_Hinog cu coordonatele:

Latitude: 44.31667; Longitude: 28.01667 Latitude (DMS): 44° 19' 0 N; Longitude (DMS): 28° 1' 0 E

Specii importante de floră şi faună: Cat. Specia PopulaŃie Motiv F Alosa pontica C C F Alosa tanaica B C F Chalcalburnus chalcoides C F Cobitis taenia C C F Gobio albipinnatus C C F Gobio kessleri C C F Gymnocephalus schraetzer C C F Misgurnus fossilis C C F Pelecus cultratus C C F Proterorhinus marmoratus C C F Rhodeus sericeus amarus C C F Sabanejewia aurata C C F Zingel streber C C F Zingel zingel C C

Caracteristici generale ale sitului:

72

Cod % Clase de habitate N06 32 Râuri, lacuri N07 5 Mlaştini, turbării N12 3 Culturi (teren arabil) N16 57 Păduri de foioase N26 3 Habitate de păduri (păduri în tranziŃie)

Ostroavele din lunca Dunării sunt reprezentate prin păduri naturale şi plantaŃii (cu o pondere de peste 50%), care includ mai multe tipuri de habitate de pădure şi tufărişuri de luncă.

În perimetrul sitului se află aria protejată Puctul fosilifer de la Cernavoda, monument al naturii, unde apar la zi depozite cretacice inferioare cu o bogată faună fosilă, reprezentată prin 72 specii de corali, bivalve, gasteropode, brachiopode.

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38 b)numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra

speciilor migratoare (Bonn): 36 c) numar de specii periclitate la nivel global: 5 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Coracias garrulus Falco vespertinus AyŃya nyroca Platalea leucorodia Egretta garzetta Nycticorax nycticorax Plegadis falcinellus Phalacrocorax pygmaeus

Ardea purpurea Haliaeetus albicilla Ardeola ralloides Lanius minor Caprimulgus europaeus Milvus migrans

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Plegadis falcinellus Phalacrocorax pygmaeus AyŃya nyroca Sterna hirundo

Tringa glareola Himantopus himantopus Ciconia ciconia

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Branta ruficollis Phalacrocorax pygmaeus

Vulnerabilitate Vulnerabilitatea sitului este determinată în principal de factorii antropici,

materializaŃi; prin activităŃi de transport fluvial, activităŃi extractive din albia Dunării, dragajele, consolidările de maluri, pescuit comercial. DeterminanŃi sunt şi factorii naturali cu impact asupra habitatelor naturale şi seminaturale, cum ar fi variaŃiile dramatice ale nivelului Dunării, eroziunea din cauze naturale a

73

malurilor. Asupra acestor factori care apar din cauze naturale se poate acŃiona în scopul reducerii impactului şi conservarea biodiversităŃii.

Activit ăŃile antropice cu unele consecinŃe în interiorul sitului sunt: Cod Activitate Intensitate % 160 Managementul forestier general B 20 520 Navigatie A 30 210 Pescuit profesionist(industrial) B 10 230 Vanatoare B 5 900 Eroziunea A 5 941 Inundatii A 10 220 Pescuit sportiv C 5 Activit ăŃi antropice şi consecinŃe în vecinătatea sitului: Cod Activitate Intensitate % 100 Cultivare B 10 140 Pasunatul B 5 210 Pescuit profesionist(industrial) A 20 220 Pescuit sportiv B 5 400 Zone urbanizate, habitare umana A 10 507 Pod, viaduct A 0

74

InformaŃii generale privind situl de arie protejată ROSCI0022 Canalele

Dunării

Localizarea geografică a sitului: latitudine - N 44.24.43; longitudine - E

28.4.48

Regiunile administrative cuprinse în sit NUTS % Numele judeŃului RO035 23 IalomiŃa RO023 50 ConstanŃa RO032 27 Calaraşi

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie PopulaŃie: Rezidentă 1355 Lutra lutra P?

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie PopulaŃie: Rezidentă Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1188 Bombina bombina P B B C B 1220 Emys orbicularis P C B C B

Caracteristici generale ale sitului Cod % Clase de habitate N06 31 Râuri, lacuri N07 5 Mlaştini, turbării N12 3 Culturi (teren arabil) N14 2 Păşuni N16 56 Păduri de foioase N26 3 Habitate de păduri (păduri în tranziŃie)

Vulnerabilitate Situl este îndeosebi ameninŃat prin următoarele activităŃi antropice :

- Efectuarea de plantaŃii în cuprinsul habitatelor 92A0 , 62 CO*, şi mai puŃin 91AA şi 40 C0*, intensitatea acestui factor fiind medie.

- exploatări forestiere şi alte tipuri de lucrări silvice în habitatele 92 A0 şi 91AA, inclusiv cu specii alohtone invazive sau greu de eliminat (ex. Eleagnus angustifolia, Robinia pseudacacia), toate aceste intervenŃii fiind de intensitate redusă.

- poluări ale apelor Dunării, îndeosebi cu hidrocarburi (potenŃial şi radioactive sau cu metale grele )- intensitate redusă.

75

- dragarea unor sectoare de Dunăre (ex. Cochirleni- Cernavodă) şi perspectiva efectuării de astfel de lucrări şi în alte sectoare, urmate de refularea sedimentelor pe canalele secundare sau depunerea acestora pe maluri.

- Perspectivele de instalare a unor centrale eoliene în sit şi în

vecinătatea acestuia .

Situl prezintă o mare diversitate de habitate protejate, de la cele higrofile până la cele xerofile, incuzînd pajişti , tufărişuri, păduri,etc.

Între aceste habitate cel mai reprezentativ, atât ca suprafaŃă ocupată în sit (30%) cât şi la nivel naŃional (11%) este habitatul 92A0 Salix alba şi Populus alba galleries. Acesta include suprafeŃe importante de arborete excluse, încă de la formare, de la intervenŃii silvice, ce pot fi considerate ca păduri virgine (situate în special pe ostroave ), precum şi arborete cu arbori seculari (plopi în special) pe suprafeŃe de ordinul zecilor de hectare (ex. Ostrovul Turcesc).

Locul secund ca importanŃă îl ocupă habitatul prioritar 62C0* Ponto-Sarmatic steppes, ce reprezintă aproximativ 2,5% din suprafaŃa naŃională a habitatului, reprezentat pe unele suprafeŃe prin stepe primare, inclusiv stepe petrofile pe calcare recifale , cu numeroase specii ameninŃate incluse în lista roşie naŃională (Oltean et al. , 1999).

Cea mai importantă dintre acestea este specia de interes comunitar Campanula romanica iar cea mai importantă zonă din sit este rezervaŃia naturală Celea Mare – Valea lui Ene. Dintre asociaŃiile endemice de stepă petrofilă trebuie subliniată prezenŃa cenotaxonilor Sedo hillebrandtii –Polytrichetum piliferi şi Agropyro brandzae – Thymetum zygioidi, răspândite predominant în nordul sitului , între Ghindăreşti şi Hârşova.

Habitatul 40C0* Tufărişuri de foioase Ponto – Sarmatice include şi două asociaŃii rare la nivel naŃional, de mare valoare conservativă, respectiv Rhamno catharticae – Jasminietum fruticantis şi Paliuretum spinae – christi, endemice pentru Dobrogea (Sanda, Arcuş, 1999).

Deşi reduse ca suprafaŃă, pădurile xeroterme incluse în habitatele 91I0* VegetaŃie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus sp. , 91 M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun , 91AA* VegetaŃie forestieră cu stejar pufos, prezintă o importanŃă deosebită, inclusiv din punct de vedere paleoecologic, reprezentând ultimele vestigii ale pădurilor de coastă ce au constituit calea de migraŃie a speciilor forestiere din Peninsula Balcanică spre masivele forestiere din Dobrogea de Nord (Paşcovschi, 1967). Cea mai mare parte din aceste păduri este protejată în rezervaŃiile Pădurea Bratca, Pădurea Cetate şi Celea Mare-Valea lui Ene.

Deşi nu constituie un habitat protejat, arboretele de Celtis glabrata (asociaŃia Gymnospermio altaicae- Celtetum glabratae) prezintă o importanŃă ştiinŃifică deosebită, fiind foarte rare şi endemice pentru Dobrogea.

Situl constituie principala cale de migraŃie a speciilor de plante în general, nu doar a celor forestiere, din Peninsula balcanică spre Dobrogea de Nord şi

76

Delta Dunării (ex. Periploca graeca), fiind situat şi pe una din căile principale de migraŃie pentru păsări, fapt pentru care a fost şi propus ca SPA. În acelaşi timp situl constituie o zonă vitală pentru reproducerea şi migraŃia sturionilor şi a altor specii de peşti.

Includerea Cursului Dunării în sit este esenŃială pentru asigurarea continuităŃii cît şi pentru transportul de către apele fluviului a organelor de reproducere (seminŃe, lăstari etc.) ale diferitelor specii de plante, ce favorizează propagarea acestora spre nordul Dobrogei şi Delta Dunării.

Activit ăŃile antropice cu unele consecinŃe în interiorul sitului sunt: Cod Activitate Intensitate % 160 Managementul forestier general C 25 400 Zone urbanizate, habitare umana A 20 504 Porturi A 10 Activit ăŃi antropice şi consecinŃe în vecinătatea sitului: Cod Activitate Intensitate % 100 Cultivare B 15 140 Pasunatul A 15 400 Zone urbanizate, habitare umana A 15 502 Drumuri, drumuri auto A 10

77

6.8.3 IMPACTUL PLANULUI ASUPRA BIODIVERSITĂłII DIN VECINĂTATEA AMPLASAMENTULUI

Amplasamentul Mini-Cartierelor de locuit este situat în două locaŃii în zona dealului Hinog (foto nr. 3) fiind cuprins în arii protejate Natura 2000 (ROSCI0022 Canalele Dunării şi ROSPA0039 Dunăre – Ostroave) în zona periferică, de NE a ariilor protejate. SuprafaŃa ocpată cu planul în discuŃie este sub 0,012 % din aria ROSCI 0022.

Din analiza coordonatelor Stereo 70 in raport cu ROSCI0022 si ROSPA0039, reiase ca PUZ se afla partial in ROSPA0039 si in vecinatatea ROSCI0022.

LocaŃia 1 este situată în partea stângă a drumului DJ223 ce face legătura între Cernavodă şi Cochirleni, actualmente terenul este arat fiind înconjurat la nord şi la sud de două fâşii de lizieră; terenul are o suprafaŃă de 12700mp. cu o deschidere mai mică la şosea (distanŃa faŃă de zona periferică a ariei de protecŃie SCI este de cca 300 m). Această locaŃie nu este inclusă în zona de protecŃie.

LocaŃia 2 se află tot la şosea dar în partea dreaptă a drumului cu o deschidere mai mare la şosea, cu o suprafaŃă de 17000mp., limitat la vest de o pădure mixtă inclusă în aria de protecŃie şi de Dunăre la cca1000 m (zona inclusă în SCI în zona periferică de NE). Această locaŃie este situată la periferia zonei de protecŃie.

LocaŃia 1 este amplasată pe un teren destinat agriculturii (44o18’56’’N şi 28o01’36’’ E). În partea de sud, la cca 30 m există o lizieră îngustă formată din

78

Crataegus monogyna (păducel) 60%, Rosa canina (măceş) 10%,şi asociaŃii de Ulmus minor (ulm), Sambucus nigra (soc), Robinia pseudoacacia (salcâm), plop negru (Populus nigra). De asemenea după această lizieră îngustă se află terenuri cultivate cu viŃă de vie (foto Nr.4).

Foto Nr.3. Harta de identificare a locaŃiilor (conform secŃiunii 1 din Ordinul

19/2010)

Foto Nr. 4 Culturi de viŃă de vie

79

Foto Nr.5 Crataegus monogyna- Păducel Pe suprafaŃa de teren alocată proiectului există rare exemplare de Eleangus

angustifolia (salcie mirositoare)-foto nr.6.

Foto Nr.6 Eleangus angustifolia -salcie mirositoare Liziera din nord la cca 120m de amplasament este predominant formată din

Ulmus minor care prezintă numeroase gale pe frunze şi Acer negundo în procent de 80%, în asociaŃie cu Rosa canina, Robinia pseudacacia, Ulmus minor, Ailanthus glandulosus şi Sambucus nigra. Liziera de pădure se întinde pe o suprafaŃă mică.

80

Foto Nr.7 Rosa canina - măceş

Foto Nr.8, Ulmus minor

Foto Nr.9 Ailanthus glandulosus VegetaŃia ierboasă este caracterizată de specii ruderale în asociaŃie cu

specii asociate zonelor de periferie a pădurii. Dintre aceste amintim: Sonchus

81

arvensis (susai) Trifolium pratense (trifoi), Carduus nutans (ciulin), Cichorium intybus (cicoare), Echium vulgare(limba şarpelui), Melandrium album (opaiŃa), Medicago falcata (lucrena), Cirsium arvense (pălămida), Pulmonaria officinalis (mierea ursului), Lotus corniculatus (ghizdei mărunt), Genista sagittalis (grozama), Centaurea cyanus (albăstrea), Papaver rhoeas (mac), Lepidium draba (urda vacii) etc. Marea majoritate a speciilor menŃionate anterior şi care se găsesc preponderent în zona de amplasament, sunt la noi în Ńară întâlnite prin locuri virane, fâneŃe, margini de drumuri, în câmpurile cu semănături şi căi ferate. Numărul speciilor de graminee este dominant, de cca 60%, urmat de asociaŃiile de plante ierboase perene şi într-un procent redus de vegetaŃia arbustivă din zona de lizieră.

Foto Nr.10 Pulmonaria officinalis

Foto Nr11 AsociaŃie de Euphorbia şi Achillea millefolium

82

Foto Nr12 AsociaŃii de specii cu creştere spontană în zonă LocaŃia 2 se află în partea unde este extinsă pădurea (44o19’05’’N şi

28o01’22’’ E) fiind inclusă la periferia zonei de protecŃie. În partea sudică a terenului, există amplasată o casă de locuinŃe în care există cultură cu viŃă de vie. Zona este caracterizată de un ecosistem terestru care cuprinde diferite unităŃi de vegetaŃie. VegetaŃia lemnoasă (arbuşti, subarbuşti) încadrează la vest zona de interes, care este fragmentată de o cale de acces şi ravene. La est există şoseaua de-a lungul căreia se află şi terenul.

Din punct de vedere al biodiversităŃii din zonă amplasamentul MINI- CARTIERULUI DE LOCUINłE se învecinează după cum urmează:

• La sud de amplasament există pădure mixtă de salcâm, iar la cca. 1000-1500 m se află Dunărea;

• La est de amplasament există cultură de viŃă-de-vie; • La nord de amplasament există vegetaŃie arbustivă; • La vest de amplasament există vegetaŃie arbustivă şi de lunca Dunării

Foto 13. Vedere sudică a zonei de amplasare

83

Foto 14. Vedere estică- culturi cu vi Ńă de vie

Foto 15. Vedere nordică- fâşie de vegetaŃie arbustivă (salcâm Robinia

pseudacacia, măceş Rosa canina) Zona alocată planului se află în situl de protecŃie avifaunistică

ROSPA0039 Ostrovul Hinog cu coordonatele: Latitudine: 44o316’ şi

Longitudine: 28o01’ şi sitului de importanŃă comunitară ROSCI0022

Canaralele Dunării cu coordonatele: Latitudine N 44º 24' 43'' şi

Longitudine E 28º 4' 48''.

VegetaŃia caracteristică zonei

Zona de amplasare a Carierului de locuinŃe este caracterizată de un ecosistem terestru care cuprinde diferite unităŃi de vegetaŃie precum stepe pontice de graminee, păduri de tei argintiu, salcâm, jugastru, vegetaŃie de pajişti xerofile şi vegetaŃie ruderală specifică terenurilor agricole.

84

În zonă predomină culturile cu viŃă de vie şi specii de graminee (Agropyron repens, Lolium perene, Festuca pratensis, Lophochloa cristata, Poa pratensis, Poa compressa, Phleum pratense, Agrostis alba, Hordeum vulgare).

VegetaŃia arbustivă (Crataegus monogyna, Ailanthus glandulosus, Robinia pseudacacia, Sambucus nigra Acer campestre, etc), se află la o distanŃă de cca 20-30 m nord-vest, iar pe alocuri, pe suprafaŃa de teren ocupată de vegetaŃia ierboasă, există rare exemplare de viŃă de vie şi specii de Eleangus angustifolia.

Foto 16. Perdea forestieră în sud- vest

Foto 17. Pădurea din sudul locaŃiei

85

Rosa canina

Robinia pseudacacia

Eleangus angustifolia

86

Crataegus monogyna

Ailanthus glandulosus

Sambucus nigra

87

În această zonă, ca şi precedenta locaŃie, gradul de acoperire a speciilor de graminee este ridicat de cca. 45%, iar a stratului arbustiv de 55% în zona de interes- estimări fitocenologice. Alături de graminee, în componenŃa asociaŃiilor de pajişti stepice intră numeroase dicotiledonate pontice, balcanice, submediteraneene, alături de cele central-europene: Centaurea jacea, Achillea millefolium, Astragalus glycyphyllus, Vicia dumetorum, Echium vulgare. Pe marginea drumului (la şosea) au fost identificate buruienişuri formate din specii ruderale precum Centaurea solstitialis, Carthamus lanatus, Carduus thoermeri şi Conium maculatum (cucută), Convolvulus arvensis (volbura), Polygonum aviculare (troscotul), Schlerochloa dura, Descurainia sophia (voinicica), Seseli campestre, Sisymbrium orientale, Delphinium orientale (nemŃişor), Hordeum murinum (orzul şoarecelui), Ballota nigra, Echium vulgarae (limba şarpelui) sau taxoni segetali migraŃi din culturile învecinate – Setaria viridis (mohor), Avena fatua (odos), Sorgum halepense (costrei).

Centaura jacea

88

Convolvulus arvensis Lophochloa cristata

În zona de interes nu au fost observate specii de plante de interes conservativ, menŃionate în listele roşii româneşti sau europene, în anexele ConvenŃiei de la Berna sau a Directivei Habitate. Speciile cu valoare conservativă pentru care a fost desemnat ROSCI0022 Canaralele Dunării zonă aflată la cca. 400m, respectiv 100m de zona de interes, ocupă alte tipuri de habitate decât cele antropizate (culturi cu viŃă de vie). De asemenea cele două specii menŃionate ca prioritare în protecŃie la ROSCI0022, Moehringia jankae şi Campanula romanica nu au fost întâlnite în perimetrul studiat.

RarităŃile floristice sunt întâlnite strict în zonele de arie protejată, situate în vecinătatea locaŃiei (400-800m), menŃionate anterior la descrierea zonelor protejate. Aici aduc în discuŃie faptul că habitatele prioritare pentru conservare , pentru care au fost desemnate ariile Natura 2000, sunt situate de-a lungul cursului Dunării, ca de exemplu speciile de Salix alba şi Populus alba, sunt situate pe malul vestic şi estic al Dunării la distanŃă apreciabilă de zona de dezvoltare a cartierului de locuinŃe (600-800m), fără a avea impact negativ asupra acestor tipuri de habitate prioritare în conservare.

Flora din cadrul amplasamentului este reprezentată în majoritate de specii cu caracter ciclic şi de specii de plante ruderale a căror dezvoltare este caracterizată de prezenŃa omului.

În zona de lizieră, vegetaŃia ierboasă este reprezentată de taxoni caracterizaŃi prin înălŃimi de 20 – 30 cm, cu plasticitate şi adaptabilitate la condiŃiile de mediu, capacitate mare de înmulŃire prin seminŃe şi organe vegetative – rizomi, stoloni.

Pentru ridicările fitocenologice realizate în etapa de teren am ales suprafeŃe de probă din porŃiuni ale covorului vegetal cu fizionomie şi condiŃii ecologice omogene. Aprecierea acoperirii am făcut-o vizual evaluându-se partea din

89

suprafaŃa de probă acoperită de aparatul foliar al populaŃiilor cercetate. Pentru uşurarea aprecierii am concentrat imaginativ toate exemplarele populaŃiei într-o parte a suprafeŃei, evaluând apoi cât mai reprezentativ această parte în procente din toată suprafaŃa încadrată.

InformaŃiile au fost exprimate prin valorile convenŃionale ale scării numerice - scara Braun-Blanquet.

În conformitate cu Ordinul19/2010 SecŃiunea 3, am evidenŃiat tipurile de habitate şi specii vegetale întâlnite în cele două locaŃii, descrise în următoarele tabele.

Tabel 6.2 Habitate naturale-locaŃia 1 Tip habitat Amplasament Vecinătate Fragmentarea

habitatelor (% din suprafaŃa alocata PUZ)

VegetaŃie lemnoasă La limita nord- sud a amplasamentului sub formă de liziere înguste

Pe suprafeŃe întinse de pădure la cca 800m

-

Tufărişuri Păducel, măceş, ulm, soc, răchiŃică, viŃă de vie

În amestec cu esenŃele lemnoase

25%

VegetaŃie ierboasă naturală

Dominată de graminee în zona de vest şi est, precum şi la marginea lizierei

În zona de pădure 15%

VegetaŃie ruderală În toată zona amplasamentului

La şosea, zona de nord

75%

Terenuri agricole ViŃa de vie 60% şi teren arabil

La nord-est şi sud 90%

Tabel 6.3 Habitate naturale –locaŃia 2 Tip habitat Amplasament Vecinătate Fragmentarea

habitatelor (% din suprafaŃa alocata PUZ)

VegetaŃie lemnoasă La limita nord- vestică a amplasamentului

Pe suprafeŃe întinse de pădure mixtă

-

Tufărişuri Păducel, măceş, soc, oŃetar, răchiŃică, viŃă de vie; predominantă

În amestec cu esenŃele lemnoase

40%

Zonă de lizieră În zona de nord a locaŃiei

Peste drum 5%

VegetaŃie ierboasă naturală

Dominată de graminee înalte în pâlcuri de la marginea pădurii

În zona de pădure 20%

VegetaŃie ruderală În toată zona amplasamentului

La şosea, zona de nord-est

80%

Terenuri agricole ViŃă de vie La sud-est 25%

90

Tabel 6.4 Specii de floră arbustivă Specie Amplasament Vecinătate Crataegus monogyna Numeroase

exemplare în zona de lizieră

În zona de margine a pădurii

Ulmus minor Numeroase exemplare în zona de lizieră

În pădurea mixtă

Quercus sp. (stejari) Nu este prezent În zona de pădure Acer negundo În zona de lizieră În zona de pădure

propriu-zisă Acer campestre (jugastrul) Rare exemplare la

marginea pădurii În zona de pădure

propriu-zisă Ailanthus glandulosus Numeroase

exemplare în zona de lizieră şi marginea pădurii

La nord şi sud de locaŃii

Rosa canina Numeroase exemplare în zona de lizieră şi marginea pădurii

Indivizi rari

Robinia pseudacacia Numeroase exemplare zona de lizieră şi şosea

Numeroase exemplare

Sambucus nigra Exemplare răzleŃe spre zona de lizieră şi marginea pădurii

În amestec cu esenŃe lemnoase

Eleangus angustifolia În zona terenurilor Rare exemplare

91

Specie ierboasă Amplasament Vecinătate Agropyron repens Prezentă Prezentă Lolium perene Prezentă Prezentă Festuca pratensis Prezentă în exemplare

răzleŃe Prezentă

Centaurea jacea Prezentă numeroase exemplare

Prezentă

Centaurea cyanus Exemplare răzleŃe Rară Papaver rhoeas Prezentă Prezentă marginea

drumului Achillea millefolium Prezentă Prezentă Astragalus glycyphyllus Prezentă Prezentă Vicia dumetorum În zona de vită de vie Rare exemplare Genista sagittalis prezentă Exemplare rare Echium vulgare Prezentă numeroase

exemplare Prezentă

Trifolium pratense Exemplare răzleŃe Prezentă Sonchus arvensis Prezentă Prezentă Carthamus lanatus Numeroase exemplare Rară Carduus thoermeri Prezentă Prezentă Carduus nutans Prezentă în exemplare

rare Pe marginea şoselei

Cichorium intybus Prezentă în asociaŃii Prezentă Hordeum murinum Prezentă Prezentă Hordeum vulgare Numeroase exemplare Prezentă Phleum pratense Numeroase exemplare Prezentă Agrostis alba Numeroase exemplare Prezentă Poa pratensis Prezentă Prezentă Poa compressa Prezentă Prezentă Delphinium orientale Prezentă Prezentă Descurainia sophia Prezentă Prezentă spre zone

de lizieră Seseli campestre Prezentă Prezentă Sisymbrium orientale Prezentă Prezentă Sclerochloa dura Prezentă Rare exemplare în

zona de pădure Conium maculatum Prezentă Prezentă Ballota nigra Prezentă Prezentă Polygonum aviculare Prezentă Prezentă Pulmonaria officinalis Prezentă Rară Convolvulus arvensis Prezentă în numeroase

exemplare Rare exemplare în

zona de pădure Setaria viridis Numeroase exemplare Prezentă Lotus corniculatus Exemplare răzleŃe Rară Medicago falcata Prezentă Prezentă Avena fatua Numeroase exemplare Numeroase

exemplare Sorgum halepense Numeroase exemplare Numeroase

exemplare Melandrium album Rare exemplare Rară Cirsium arvense Prezentă Prezentă Lepidium draba Numeroase exemplare În zona de şosea

92

Procentul de fragmentare a habitatelor a fost raportat din suprafaŃa alocată proiectului, fiind consemnat în tabelele 6.2. şi 6.3.

Procentul din suprafaŃa habitatului care va fi pierdut în urma implementării PUZ, va fi de cca 2,97 ha , iar din suprafaŃa care aparŃine ROSCI0022 este de 1,7ha.- (pe baza coordonatelor Stereo 70 din documentatie, amplasamentul puz nu se suprapune cu ROSCI0022, ci doar partial cu ROSPA0039).

Habitatul de teren arabil şi vi Ńă de vie pe care se va desfăşura proiectul, nu este unul prioritar şi nu se suprapune cu niciunul din habitatele prioritare ale sitului Natura 2000 ROSCI0022 Canaralele Dunării , iar suprafaŃa afectată de proiect este de 2, 97 ha, comparativ cu suprafaŃa sitului de 26.064 ha, adică 0,00767 % din suprafaŃa sitului. Cel mai apropiat habitat prioritar este 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba , situat la cca 600, respectiv 800m de locaŃia proiectului.

Este vorba de habitatele de vegetaŃie ruderală şi terenuri agricole, cu menŃiunea că aceste habitate prezente în zona de amplasament a proiectului nu se suprapun peste nici un habitat Natura 2000 specificat mai sus.

Dacă luăm în considerare faptul că 10% din sit este acoperit cu acest tip de habitat, care nu se suprapune cu nici un tip de habitat Natura2000 atunci implementarea proiectului presupune afectarea a 0,00767 % din acest tip de habitat, adică un procent nesemnificativ. MenŃionăm faptul că acest tip de habitat este prezent în zona de vecinătate a luncii Dunării şi a majorităŃii râurilor din România.

Din lista habitatelor care se întâlnesc pe suprafaŃa sitului Natura 2000 Canaralele Dunării în vecinătatea acestuia, se găseşte doar tipul de habitat 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba. Acesta ocupă aprox. 40% din suprafaŃa perimetrului de vecinătate. Acestea sunt situate în zona albiei minore şi în vecinătatea ei. Acest tip de habitat este unul de vârstă recentă, fiind instalat în ultimii 50 de ani. Rolul principal al acestui tip de habitat este de a stabiliza malurile şi de a asigura habitat pentru speciile de păsări limicole.

Ca specificaŃie conformă Ordinului19/2010 SecŃiunea 3,punctul 1, menŃinerea habitatelor de floră se bazează pe interacŃiunea biotică a speciilor dezvoltate în aceste habitate antropizate cumulativ cu adaptarea lor la factorii abiotici din zona de interes (specii termofile, xerofile); în zona de lizieră, vegetaŃia ierboasă este reprezentată de taxoni caracterizaŃi prin înălŃimi de 20 – 30 cm, cu plasticitate şi adaptabilitate la condiŃiile de mediu, capacitate mare de înmulŃire prin seminŃe şi organe vegetative – rizomi, stoloni.

Aria ROSCI0022 Canaralele Dunării se întinde pe trei judeŃe IalomiŃa, ConstanŃa şi Călăraşi, iar speciile vegetale menŃionate în această arie ca prioritate pentru conservare (Asparagus verticillatus, Celtis glabrata, Gagea bulbifera, Jasminum fruticans, Muscari neglectum, Paliurus spina-christi, Periploca graeca, Allium saxatile, Campanula romanica, Festuca callieri, Iris suaveolens, Koeleria lobata, Paronychia cephalotes, Thymus zygioides) au

93

caracter izolat fără a dezvolta populaŃii extinse la nivel de arie. De exemplu, iasomia, fiind termofilă, ca plantă sălbatică este răspândită în Europa, în regiunile mediteraneene. În flora spontană a României, Jasminum fruticans se întâlneşte numai în Dobrogea (Pădurea Hagieni, Pădurea Dumbrăveni), prin tufărişuri şi printre arbuşti spinoşi. Este posibil a fi întânită în partea de vest a ariei ROSCI0022. Liana (Periploca graeca) - plantă de origine mediteraneeană, Letea fiind singurul areal din Europa în care se întalneşte. În concluzie nicio specie aflata pe lista de conservare nu se află în zona de dezvoltare a proiectului, în plus aceasta se află la periferia de NE a ariei într-un habitat antropizat (cu terenuri arate şi culturi de viŃă de vie)

Dintre speciile de plante din formularul standard Natura 2000, niciuna nu a fost identificată pe amplasament sau în imediata vecinătate a acestuia, perimetrul fiind acoperit cu vegetaŃie ruderală în proporŃie de 45%, edificată în special de Poaceae (graminee).

Fauna caracteristică zonei Ariile protejate din zona de interes (situate la periferia ariei) sunt situri de

importanŃă avifaunistică, protejând specii de păsări răpitoare şi zeci de paseriforme (ciocănitoare, grauri, cinteze piŃigoi) ce cuibăresc aici (Lanius minor,Caprimulgus europaeus,Milvus migrans) şi alte sute de specii care poposesc în migraŃiune (Sterna hirundo,Tringa glareola, Ciconia ciconia) pentru hrănire şi popas. Situl ROSPA Dunăre-Ostroave constituie principala cale de migraŃie a speciilor de păsări.

În zona de lizieră şi de pădure mixtă fragmentată, se întâlnesc mai frecvent specii de paseriforme şi răpitoare mici şi doar ocazional speciile acvatice precum (raŃe, lebede, etc), acestea regăsindu-se pe malul vestic al Dunării.

În perioda februarie 2010 – iunie 2010 (la care includ şi datele de observaŃie în zonă făcute în anii 2008-2009 în aceeaşi zonă) am făcut observaŃii în vederea furnizării datelor cu privire la avifaună, floră şi faună prezente în zona amplasamentului ce vizează construirea cartierului de locuinŃe Cernavodă. ObservaŃiile au fost făcute cu o ritmicitate de 3 observaŃii pe lună, urmărind perioadele principale din ciclul de viaŃă a faunei şi florei. ObservaŃiile au fost concentrate pe: avifaună, hepertofaună, mamifere; Habitate; floră arbusivă; specii de ierboase (tipurile de habitate, vegetaŃia arbustivă şi ierboasă au fost relatate mai sus).

În continuare voi face referire la observaŃiile pe teren în ceea ce priveşte studiul ornitologic. Am aplicat trei categorii de metode pentru a cuprinde o cât mai mare varietate de specii, funcŃie de adaptările lor la habitatele din zonă.

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

Coracias garrulus Falco vespertinus AyŃya nyroca Platalea leucorodia

Egretta garzetta Nycticorax nycticorax Plegadis falcinellus

Phalacrocorax pygmaeus Ardea purpurea

Haliaeetus albicilla

Ardeola ralloides Lanius minor

Caprimulgus europaeus

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:

Plegadis falcinellus Phalacrocorax pygmaeus AyŃya nyroca Sterna hirundo

Tringa glareola Himantopus himantopus

Ciconia

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Branta ruficollis Phalacrocorax pygmaeus

De asemenea în desemnarea sitului de importanŃă comunitară ROSCI Canaralele Dunării sunt enumerate următoarele specii declarate ca fiind protejate:

Accipiter brevipes, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus schoenobaenus, Acrocephalus scirpaceus, Actitis hypoleucos, Alauda arvensis, Alcedo atthis, Anas acuta, Anas clypeata, Anas crecca, Anas Penelope, Anas platyrhynchos, Anas querquedula, Anas strepera, Anthus campestris, Anthus trivialis, Apus apus, Aquila heliacal, Aquila pomarina, Ardea cinerea, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Asio otus, Athene noctua, Aythya ferina, Aythya fuligula, Aythya nyroca, Botaurus stellaris, Branta ruficollis, Bubo bubo, Burhinus oedicnemus, Buteo rufinus, Carduelis cannabina, Carduelis carduelis, Carduelis chloris, Charadrius hiaticula, Chlidonias hybridus,Chlidonias leucopterus, Chlidonias niger, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Circus macrourus, Circus pygargus, Coccothraustes coccothraustes, Columba oenas, Columba palumbus, Coracias garrulous, Corvus corax, Corvus frugilegus, Corvus monedula, Cuculus canorus, Cygnus Cygnus, Cygnus olor, Delichon urbica, Dendrocopos major, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Egretta alba Egretta garzetta, Emberiza citronella, Emberiza hortulana, Emberiza schoeniclus, Erithacus rubecula, Falco cherrug, Falco columbarius, Falco peregrines, Falco vespertinus, Ficedula albicollis, Ficedula hypoleuca, Ficedula parva, Fringilla coelebs, Fringilla montifringilla, Fulica atra, Gallinago gallinago, Gallinula chloropus, Garrulus glandarius, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Himantopus himantopus, Hippolais icterina, Hippolais pallida, Hirundo daurica, Hirundo rustica, Ixobrychus minutes, Jynx torquilla, Lanius collurio, Lanius excubitor, Lanius minor, Larus cachinnans, Larus canus, Larus minutes, Larus ridibundus,Limosa limosa, Locustella luscinioides, Lullula arborea, Luscinia megarhynchos, Merops apiaster, Milvus migrans, Motacilla alba, Motacilla cinerea, Motacilla flava, Muscicapa striata, Numenius arquata, Nycticorax nycticorax, Oenanthe oenanthe, Oenanthe pleschanka, Oriolus oriolus, Otus

95

scops, Pandion haliaetus, Panurus biarmicus, Parus caeruleus, Parus major, Passer domesticus, Passer hispaniolensis, Passer montanus, Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, Pernis apivorus, Phalacrocorax carbo sinensis, Phalacrocorax pygmeus, Philomachus pugnax, Phoenicurus ochruros, Phoenicurus phoenicurus, Phylloscopus collybita, Phylloscopus trochilus, Pica pica, Picus canus, Platalea leucorodia, Plegadis falcinellus, Podiceps cristatus, Podiceps grisegena, Podiceps nigricollis, Porzana parva, Porzana porzana, Pyrrhula pyrrhula, Rallus aquaticus, Recurvirostra avosetta, Riparia riparia, Saxicola rubetra, Saxicola torquata, Sterna albifrons, Sterna hirundo, Streptopelia decaocto, Streptopelia turtur, Strix aluco, Sturnus vulgaris, Sylvia atricapilla, Sylvia borin, Sylvia communis, Sylvia curruca, Sylvia nisoria, Tadorna ferruginea, Tadorna tadorna, Tringa erythropus, Tringa nebularia, Tringa ochropus, Tringa stagnatilis, Tringa tetanus, Turdus merula, Turdus philomelos, Turdus pilaris, Upupa epops.

În vecinătatea zonei este posibil a fi întâlnite mai frecvent specii de paseriforme şi răpitoare mici şi mai puŃin speciile acvatice precum (raŃe, lebede, etc).

În tabelul6.6 este prezentată herpetofauna din zonă. Tabel 6.6 Denumire specie Amplasament

PUZ Vecinătate PUZ

Nr indivizi

Perioada de observaŃie

Broasca râioasă verde Bufo viridis

Prezentă Prezentă 6 exemplare Mai- Iunie


Prezentă Prezentă 3 exemplare Aprilie - Iunie


Posibil prezentă Prezentă 1 exemplar Aprilie


Prezentă Prezentă 16 exemplare Aprilie- mai

Şopârla dobrogeană-de stepă -Lacerta taurica

Prezentă Prezentă 8 exemplare Iunie

Guşterul -Lacerta viridis

Posibil prezentă Prezentă 5 exemplare Iunie -mai

Amfibienii sunt un grup taxonomic cu puŃine specii pe teritoriul Dobrogei,

lipsind o serie de specii caracteristice habitatelor din zonele de deal şi de munte. În acest fel, fauna de amfibieni este mai dominantă în zona acvatică. În schimb, speciile de şopârle pot fi frecvente în perimetrul studiat.

Speciile diferă mult ca abundenŃă, densitate, cerinŃe de habitat şi detectabilitate. Penultima specie prezentată în tabel atinge efective numeroase în zona studiată, regăsindu-se pe un perimetru vast. Rata de inventariere a

96

acestor specii este mai mare primăvara comparativ cu vara şi toamna, în principal datorită faptului că amfibienii pot fi relativ uşor observaŃi în această perioadă.

Zonele cele mai bogate în specii de herpetofaună sunt cele din partea vestică şi sudică a locaŃiei, ce prezintă un mozaic de habitate accidentale-ravene, pajişti, tufărişuri spre deosebire de partea nordică ce prezintă o structură mai uniformă şi antropică.

Este ştiut faptul că amfibienii au viaŃa legată de mediul acvatic cel puŃin pentru reproducere şi dezvoltare larvară, fiind sensibili la poluare. MenŃionăm faptul că Dunărea care are cursul în zona de vest faŃă de amplasament, trebuie menŃinută nepoluată, astfel încât vor trebui monitorizate emisiile de pulberi din zona de lucru (monitorizarea speciilor de amfibieni şi reptile ca şi componentă importantă a lanŃului trofic).

În tabelul 6.7 sunt prezentate Specii de mamifere din zonă Tabel 6.7

Denumire specie Amplasament PUZ

Vecinătate PUZ Nr indivizi

Perioada de observare

CârtiŃa-Talpa europaea (număr muşuroaie)

Prezentă Prezentă Peste 40 Aprilie mai

ChiŃcanul-Sorex araneus

Prezentă Prezentă 5 Iunie

Liliac Rhinolophus ferrumequinum

Posibil prezentă Posibil prezentă - -

Liliac Miniopterus schreibersii

Posibil prezentă Posibil prezentă -

Popândău -Spermophillus citellus

Prezentă Prezentă 1 Mai

Şoarecele pitic- Micromys minutus

Prezentă în stratul ierbos

Prezentă 3 Aprilie -Mai

Şoarecele răsăritean de câmp- Microtus rossiae-meridionalis




Iepurele Lepus europaeus

Prezentă Prezentă 1 Iunie

Şoarecele de casă Mus musculus


Vulpe -Vulpes vulpes

Posibil prezentă în pădurile de pe

Posibil prezentă - -

97

văi

În general fauna de mamifere sălbatice este cantonată în zonele împădurite din sudul zonei de interes. Rozătoarele reprezintă grupul cel mai numeros de mamifere din Dobrogea, alături de chiroptere. Mamiferele carnivore apar reprezentate în efective reduse comparativ cu restul regiunii datorită fragmentării zonelor împădurite. Mai comună este vulpea, care datorită particularităŃilor ecologice reuşeşte să supravieŃuiască.

Pe teren am identificat numeroase specii de nevertebrate din grupul moluştelor (melci), ortoptere (cosaşi, greieri, lăcuste), coleoptere (gărgăriŃe, gândaci), lepidoptere (fluturi), aranaea (păianjeni). Cu privire la speciile de peşti incluse în formularul Natura 2000 Dunăre-Ostroave0039, precum Alosa pontica (scrumbia de Dunăre), Gobio albipinnatus (porcuşor de nisip), Pelecus cultratus (sabiŃă), etc., habitatul acestora nu va fi modificat deoarece nu vor exista activităŃi antropice în zona de Dunăre aflată la distanŃă de cca. 1.500m de amplasament, acest aspect fiind legat în special de activităŃile desfăşurate în zona de navigaŃie care nu au legătură cu actualul proiect.

Din punctul de vedere al factorului de mediu apa, variantele propuse de gospodărire al apelor menajere, nu produc poluarea apelor de suprafaŃă sau subterane şi de asemenea nu afectează speciile de nevertebrate/vertebrate care îşi au habitatul subteran (luând în calcul şi reŃeaua de conducte).

Indicatorii chimici –cheie a resurselor de apă care pot determina modificarea funcŃiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar, cum ar fi pH-ul, conŃinutul de metale grele, CBO5 sau CCOCr nu sunt modificaŃi faŃă de starea naturală la aplicarea corectă a tehnologiilor de construcŃie. În faza de exploatarea a minicartierelor StaŃiile de epurarea apei menajere propuse de investitor nu permit depăşirea limitelor care ar duce la modificări a funcşiilor ecologice. 6.8.4 ANALIZA BIODIVERSIT ĂłII ŞI METODE DE STUDIU A

IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITĂłII În perioda aprilie 2008 – iunie2009/cu completări ale datelor în perioada

februarie-iunie 2010, am făcut observaŃii la faŃa locului în vederea furnizării datelor cu privire la avifaună, floră şi faună prezente în zona amplasamentului cartierului de locuinŃe Cernavodă. ObservaŃiile au fost făcute cu o ritmicitate de 1,2 sau 3 observaŃii pe lună, urmărind perioadele principale din ciclul de viaŃă a faunei şi florei. ObservaŃiile au fost concentrate pe :

• Avifaună; • Hepertofaună, • Mamifere; • Habitate;

• Floră arbusivă; • Specii de ierboase

6.8.4.1 Metode de studiu

Metoda nr. 1: Evaluare directă din puncte de observare elevate Această metodă este folosită pentru evaluarea populaŃiilor de păsări de

talie mare, cu zbor planat (răpitoare, berze etc.). Aceste păsări folosesc coloane de aer cald pentru a se înălŃa, după care se deplasează cu zbor planat. Datorită acestui comportament tipic sunt uşor de observat şi de identificat de la o distanŃă semnificativă. Din mişcarea lor în perioada de reproducere se pot trage concluzii cu privire la numărul perechilor, teritoriile şi terenurile utilizate pentru hrănit. Prin această metodă am determinat în vecinătatea zonei de interes specii precum barza albă, muscarul şi vânturelul de seară. Beneficiul acestei metode constă în faptul că, cu efort relativ mic se poate stabili eficient populaŃia de păsări cu zbor planat de pe o arie relativ mare.

Metoda nr. 2: Recensământ din puncte fixe (point count) Această metodă este folosită pentru recensământul păsărilor de talie mică,

(paseriforme) şi poate fi aplicată atât în zona de pădure mixtă, cât şi pe teren deschis. Punctele de observaŃie sunt aşezate într-o reŃea dreptunghiulară, unde distanŃa dintre puncte este de 250 m. Acest traseu alcătuit din puncte a fost parcurs în perioada de primăvară, dimineaŃa, când păsările sunt active. Prin această metodă am determinat în vecinătatea zonei de interes (pe o distanŃă de cca 800m) în pădurea de tranziŃie aflată la vest de locaŃia 1 şi 2, specii precum: caprimulg (Caprimulgus europaeus), ghionoaia sură (Picus canus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio).

Metoda nr. 3: Evaluare pe trasee lineare Această metodă este folosită în terenuri deschise pentru recensământul

păsărilor de talie mică. Într-un km2 am parcurs două trasee cu lungimea de 1 km. Pe ambele părŃi ale traseelor am stabilit benzi cu lăŃimi diferite. În cazul fiecărui specimen observat am notat distanŃa acestuia faŃă de traseu. În timpul lucrărilor se poate veghea de asemenea mişcarea berzelor pe zona respectivă. Această metodă nu dă rezultate atât de precise însă este corespunzătoare pentru evaluarea populaŃiilor din porŃiunea izolată de drum. Prin această metodă am determinat în vecinătatea zonei de interes, în apropierea şoselei, specii precum: stăncuŃa, dumbrăveanca, cioara de semănătură, coŃofana, stufărica, etc.

99

Fig. Specii de păsări observate în zona/vecinatatea zonei de proiect Aceste specii se regăsesc în vecinatatea zonei de dezvoltare a proiectului, unele din aceste specii (cele antropofile) fiind reprezentate cu un număr apreciabil de indivizi , după cum voi menŃiona în cele ce urmează. 6.8.4.2 Specii de păsări întâlnite în zona amplasamentului

Barză albă (Ciconia ciconia) cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate - case, coşuri, claie, pomi, ruine sau pe stânci. În ultimele 4 decenii au început să-şi construiască cuibul pe stâlpi de joasă tensiune. SupravieŃuirea pe termen lung a speciei depinde de menŃinerea în stare cât mai naturală a locurilor de hrănit preferate de berze – fâneŃe, păşune, zone umede în apropierea locurilor de cuibărit. Pe teren am observat 3 cuiburi de berze la o distanŃă de cca. 200-600 m sud, faŃă de zona de interes.

Este răspândită în toată Ńara. În România, datorită mai ales desecării excesive a zonelor umede în multe părŃi ale Ńării populaŃia a suferit o diminuarea accentuată.

100

Habitatul preferat în zona potenŃial afectată este pe terenurile arabile şi terenurile agricole cu zone cu vegetaŃie naturală unde, sunt locuri bune de hrănit pentru berzele albe. A031 Ciconia ciconia în zona ROSPA Dunăre-Ostroave sunt menŃionate 22-34 populaŃii ce cuibăresc, cu 1200-2400 indivizi, conservare relative bună (B), destul de izolată (C).

Presupunând supravieŃuirea habitatelor (fără fragmentare) actuale din zona izolată nu anticipăm un efect negativ semnificativ asupra perechilor care folosesc această zonă.

Dumbrăveanca (Coracias garrulus) este o pasăre migratoare. Dumbrăveanca preferă luminişurile de la liziera pădurilor ca şi păşunile sau fâneŃele unde trăiesc de obicei un număr mare de insecte. Pasărea are cuibul în apropierea apelor unde sapă galerii în malurile din argilă, gresie sau loess. In lipsa hranei se apropie şi de aşezările omeneşti. Este o pasăre activă ziua, hrana principală a ei o constituie insectele (păduchi de plante, gândaci, libelule, lăcuste, urechelniŃe), amfibii reptile mici pe care le pândesc, numai în timpul migraŃiei consumă şi vegetale (în special fructe). Dumbrăveanca poate fi întâlnită numai în timpul sezonului cald, în toată Ńara în afara regiunilor de munte. În teren am observat specia- 4 exemplare în luna mai, timp în care femela depune 4 - 5 ouă albe lucioase, cuibul fiind în scorburi (la o distanŃă apreciabilă de marginea pădurii) sau săpat în malurile apelor. Clocesc ambii parteneri, la ca. 18 - 20 de zile ies puii, toamna păsările migrează în Africa sau Asia de Sud. Scăderea numărului de păsări a fost explicată (UICN) prin schimbarea climei, agricultura intensivă, reducerea spaŃiilor care erau habitatul dumbrăvencii. Este menŃionată în ConvenŃia Berna/ Bonn Anexa II. A231 Coracias garrulus în zona ROSPA Dunăre-Ostroave sunt menŃionate în formularul standard Natura 2000 70-80 populaŃii ce cuibăresc aici, stare de conservare relativ bună (C). Cuibăreşte în zona vestică a amplasamentului la cca. 700m, se hrăneşte şi în zona de lizieră.

Harta cu amplasarea speciei pe glob

Portocaliu-galben: unde cloceşte albastru: unde iernează

Vânturelul de seară (Falco vespertinus) este o pasăre răpitoare migratoare de talie mică, fiind singura specie de pasăre răpitoare din această regiune ce cuibăreşte colonial. Nu îşi construieşte cuib propriu, cuibărind în

101

colonii de cioară de semănătura Corvus frugilegus sau în cuiburi răzleŃe de coŃofana Pica pica, uneori chiar şi solitar. Habitatele preferate de această specie sunt cele de stepă, silvostepă, unde zonele deschise (păşuni, fâneŃe, terenuri arabile) alternează cu pâlcuri de arbori. Păsările se întorc dinspre cartierele lor de iernare pe la mijlocul lui aprilie, depunerea pontelor are loc doar prin mijlocul lunii mai. Dintre toate speciile de şoimi din Europa, puii vânturelului de seară eclozează în cel mai scurt timp, având nevoie de doar 22-23 de zile, fiind apŃi de zbor după alte 27-28 de zile. Privind hrana, este o specie oarecum oportunistă, de obicei capturând nevertebrate (Orthoptera, Odonata, Coleoptera), în acelaşi timp însă pot exista perioade când rozătoarele (ex. Microtus arvalis) sau amfibienii (ex. Pelobates fuscus) constituie cea mai mare parte din hrană. Am observat 2 exemplare de Falco sp. la o distanŃă de cca. 800 m de amplasament, în zona de vest a locaŃiei.

Vânturelul de seară este o specie gregară, mai ales înaintea perioadei de migraŃie, în unele locuri tradiŃionale de înnoptare - concentrându-se în număr foarte mare (sute de exemplare). De altfel, migrează spre cartierele de iernare din sudul Africii fără a urmări rute bine conturate. Este menŃionată în ConvenŃia Berna/ Bonn Anexa II. A097 Falco vespertinus în zona ROSPA Dunăre-Ostroave sunt menŃionate în formularul standard Natura 2000 18-21 populaŃii ce cuibăresc aici, stare de conservare relativ bună (C). Cuibăreşte în zona de pădure deasă spre vest.

Aceste păsări vor fi afectate prin micşorarea şi diminuarea calitativă a terenurilor de hrănire, dar scăderea efectivului populaŃiei este puŃin probabilă.

Cioara de semănătur ă (Corvus frugilegus) constituie o specie foarte bogată în indivizi. Cuibăreşte în regiuni de câmpie, în colonii mari, mai rar în regiuni deluroase. Cuiburile le instalează în arbori, adesea mai multe pe acelaşi copac. Depunerea pontei are loc încă din luna martie. Ouăle, în număr de 5, sînt verzui-murdare, pătate cu brun şi sunt clocite numai de femelă, 18—19 zile. Oarecum folositoare în timpul creşterii puilor, prin larvele dăunătoare ce le consumă, devine dăunătoare în restul timpului prin pagubele pe care le aduce economiei agricole. Toamna, o parte a populaŃiilor clocitoare la noi se deplasează spre sud-vestul Europei. Nu este menŃionată ca specie cu conservare prioritară în România. Am observat un număr relativ mare de exemplare, comparativ cu alte specii şi anume 15 indivizi pe care i-am observat în toată zona deschisă a amplasamentului.

CoŃofana (Pica pica) alături de cioara grivă, este una din cele mai stricătoare păsări din fauna noastră. Strict sedentară, cuibăreşte atât în regiunile

102

joase, cât şi în cele deluroase. Face un cuib sferic, din spini, cu intrări laterale, tapisat în interior cu lut. Ouăle, în număr de 5—7, sunt depuse în aprilie, au coloritul verzui şi sunt pătate cu brun. Femela singură le cloceşte, aproximativ 17—18 zile. În cuiburile vechi ale acesteia îşi găsesc loc de cuibărit însă şi unele specii de păsări utile. Nu este menŃionată ca specie cu conservare prioritară în România. Am observat un număr mare de exemplare. Se hrăneşte în zona deschisă a amplasamentului. Zona de cuibărire se află la cca. 300 m faŃă de amplasament, întâlnind 20 exemplare.

RaŃa roşie (Aythya nyroca) este cea mai frecventă specie de raŃă din Ńară, şi mai ales din Delta Dunării, întâlnindu-se în mai toate bălŃile înconjurate de vegetaŃie. Cloceşte atît în desişul stufului sau între ierburile acvatice, cît şi în scorburi, la adăpostul inundaŃjilor. Ponta, formată din 8—10 ouă rozalii, este depusă în lunile mai—iunie; cloceşte femela, timp de 24—26 de zile. Iernează în Africa de Nord, valea Nilului, nordul Arabiei şi în India. Unele exemplare pot fi văzute iernînd la noi pe apele neîngheŃate.

MenŃionez faptul că Dunărea se află la cca. 1,5 km faŃă de amplasament astfel încât nu vom vedea specia în zonă, ea rămânând cantonată în apropierea apei. Este menŃionată în ConvenŃia Berna/ Bonn Anexa II. Întâlnită la nivelul luciului apei-spre zona de sud a locaŃiei.

Sfrâncioc cu frunte neagră (Lanius minor)

Cuibăreşte în regiuni deschise cu copaci izolaŃi şi tufişuri. De cele mai multe ori l-am întâlnim pe terenuri agricole, arborii de pe marginea şoselei unde cuibăreşte în grupuri mici de copaci. Se distribuie uniform în Ńară datorită faptului, că locul favorit de cuibărit sunt plopii de pe marginea drumurilor, pe care le întâlnim peste tot în Ńară. Niciunde nu este abundent, dar este mai frecvent în Dobrogea, fiindcă preferă zonele de şes mai calde. PopulaŃia din România este estimată între 364.000 – 857.000 de perechi cuibăritoare. PopulaŃia din Ńară este aparent stabilă.

Habitatul preferat în zona potenŃial afectată, este terenurile agricole cu vegetaŃie naturală, habitate cu tufe şi arbori tineri (am întâlnit specia în lizierele din vecinătatea zonei de interes). Densitatea speciei: 10 perechi/km2 în habitatele optime (Averin & Ganya, 1970). În ROSPA0039 Dunăre – Ostroave sfrânciocul cu fruntea neagră este o specie sporadică cu o populaŃie mică. Pe teritoriul direct afectat de proiect de implementarea PUZ-lui am găsit 2 exemplare. Este menŃionată în ConvenŃia Berna Anexa II. A339 Lanius minor în zona ROSPA Dunăre-Ostroave sunt menŃionate în formularul standard Natura 2000, 54 populaŃii ce cuibăresc aici, stare de conservare bună (B).

103

Cuibăreşte în zona de pădure deasă; se hrăneşte şi în zona deschisă a amplasamentului. Aceste exemplare vor fi afectate prin micşorarea şi diminuarea calitativă a terenurilor de hrănire,dar scăderea efectivului populaŃiei este puŃin probabilă.

Harta cu amplasarea speciei pe glob

portocaliu: unde cloceşte albastru: unde iernează

Sfrâncioc roşiatic ( Lanius collurio) Cuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini (măceş, porumbar, păducel) şi în luminişuri. Se distribuie destul de rar în zonele cu terenuri agricole mixte cu păşuni şi pajişti. PopulaŃia din România este estimată între 1.380.000 - 2.600.000 de perechi cuibăritoare şi este aparent stabilă.

Referitor la impactul acestei specii în zona de interes, menŃionez faptul că aria ROSPA 0039 nu face parte din habitatul preferat al speciei, deoarece studiile au arătat că aici trăieşte numai 0,4% din populaŃia Ńării.

Habitatul preferat în zona potenŃial afectată sunt terenurile agricole cu vegetaŃie naturală aflate la est de amplasament, constituie habitatul ideal pentru sfrânciocul roşiatic. Presupunând supravieŃuirea habitatelor (fără fragmentare) actuale din zona izolată nu anticipăm un efect negativ semnificativ asupra perechilor care folosesc zona izolată. Este menŃionată în ConvenŃia Berna Anexa II. A338 Lanius collurio în zona ROSPA Dunăre-Ostroave sunt menŃionate în formularul standard Natura 2000, 40 populaŃii ce cuibăresc aici, stare de conservare relativ bună (C). Cuibăreşte în zona de pădure deasă; se hrăneşte şi în zona de lizieră din apropierea amplasamentului, unde au fost identificate 7 exemplare în lunile aprilie- mai.

Ghionoaie sură (Picus canus) Specie cu o distribuŃie largă în România, în unele zone poate fi considerat chiar comună. PopulaŃia din România este apreciată a fi între 45,000 – 60,000 de perechi. Deşi preferă pădurile închise şi mai bătrâne de fag şi stejar, ocazional poate să cuibărească şi în terenuri agricole cu vegetaŃie naturală, habitate cu tufe şi arbori tineri. Altitudinile la

104

care cuibăreşte sunt şi ele determinate de prezenŃa habitatelor cu stejar sau gorun, fiind localizate în principal la cc. 200 – 400 m, dar şi la înălŃimi mai joase.

Situl nu prezintă o importanŃă sporită pentru specie numărul perechilor cuibăritoare fiind destul de redus. PopulaŃia este totuşi importantă în structura metapopulaŃională a populaŃiei naŃionale.

În ecosistemele nu tocmai ideale (cum este de exemplu, zona de interes) densitatea este mică, 2,4 perechi/km2 (Robles & Olea, 2003), această densitate fiind măsurată în păduri şi nu la şosea. Este menŃionată în ConvenŃia Berna Anexa II, A234 Picus canus în zona ROSPA Dunăre-Ostroave sunt menŃionate în formularul standard Natura 2000, 10 populaŃii ce cuibăresc aici, stare de conservare relativ bună (C), destul de izolată (C). Cuibăreşte şi se hrăneşte în zona de pădure. Am identificat un exemplar în luna aprilie în zona de pădure la cca. 600 m de locaŃie.

Ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) este o specie ataşată de păduri, parcuri sau păşuni împădurite cu exemplare bătrâne de stejar sau gorun (Quercus sp.). Altitudinile la care cuibăreşte sunt şi ei determinate de prezenŃa habitatelor cu stejar sau gorun, fiind localizate in principal la cc. 200 – 600 m, dar şi la înălŃimi mai joase in Dobrogea şi pe Campia de Vest.

In Romania cele mai semnificative populaŃii cuibăritoare pot fii găsite in zonele colinare de pe podişul Transilvaniei respectiv in gorunetele din Dobrogea, dar specia apare in majoritatea zonelor unde habitatele descrise sunt bine reprezentate. Pe teren am identificat un exemplar al acestei specii.

Proiectul avut în vedere de beneficiar nu va afecta direct populaŃia ciocănitoarei de stejar deoarece amplasamentul se limitează în zona de şosea şi nu de pădure.

Ciocănitoare de grădini (Dendrocopos syriacus) nu este o adevărată specialistă de habitate, fiind prezentă în păduri, parcuri, păşuni împădurite sau grădini. Este cea mai antropizată specie de ciocănitoare, majoritatea populaŃiei cuibărind în grădini sau în apropierea localităŃilor respectiv în habitate secundare cu puternic impact antropic. Specia are o distribuŃie largă dar necontinuă în România, în unele zone poate fii considerată chiar comună, iar în alte zone accidentală. PopulaŃia cuibăritoare din sit nu este foarte ridicată nefiind una importantă pe plan European sau naŃional.

Habitatul preferat în zona potenŃial afectată este pe terenuri agricole cu zone de vegetaŃie naturală (livezi, grupuri de copaci), habitate cu tufe şi arbori

105

tineri, unde pe alocuri găseşte arbori bătrâni. În marea parte a cazurilor trăieşte în grădinile localnicilor. În locurile asemănătoare zonei afectate, unde nu găsesc suficienŃi copaci bătrâni, 0,6 perechi cuibăresc pe un kilometru pătrat (Szlivka, 1957; Szlivka 1962). Cuibăreşte şi se hrăneşte în zona de pădure, în partea sudică a amplasamentului la cca. 800 m, întâlnind 3 exemplare.

Ciocârlie de pădure (Lullula arborea) are habitat în zone deschise cu arbuşti şi copaci răsfiraŃi, liziere, crânguri şi dumbrăvi. Preferă zone cu microrelief caracteristic respectiv cu microclimat cald. Este larg răspândită în România, însă abundenŃa locală diferă semnificativ între diferitele zone ale Ńării. DistribuŃia ciocârliei este uniformă în habitatele sus menŃionate şi este prezentă în densitate mare, fiindcă ecosistemele de pe zona respectivă sunt foarte corespunzătoare.

Densitatea speciei este de 1,7-5 perechi/km2 (Cramp, 1998), în habitatele ideale 10-80 perechi/km2 (Mallord et al. 2007). Din observaŃiile de pe teren, este posibil ca specia să-şi restrângă arealul mai la vest de zona cartierului de locuinŃe. Cuibăreşte şi se hrăneşte în zona de pădure, întâlnind 7 exemplare pe parcursul studiului.

Muscar mic (Ficedula parva) cuibăreşte în pădurile cu frunze căzătoare sau de amestec, cu vegetaŃie luxuriantă, umbroase, cu subarboret des. Favorizează zonele mai abrupte şi mai umede ale pădurilor, astfel încât am întâlnit specia în partea sudică a amplasamentului în pădure şi nu la periferia ei, unde va avea loc şi dezvoltarea cartierului de locuinŃe. DistribuŃia acestei specii nu este uniformă, are mai multe populaŃii localizate în anumite zone ale Ńării cu păduri naturale, umede şi abrupte, unde local este abundentă. PopulaŃia din România este estimată între 360.000 - 512.000 de perechi cuibăritoare şi este aparent stabilă. Nu anticipăm nici un declin cauzat dezvoltarea proiectului în populaŃia speciei datorită prezenŃei sale cu exemplare puŃine în de zona de impact. Este menŃionată în ConvenŃia Berna/ Bonn Anexa II. Cuibăreşte şi se hrăneşte în zona de pădure în zona sudică faŃă de amplasament întâlnind un număr de 5 exemplare.

Caprimulgul (Caprimulgus europaeus) este o specie rară a regiunilor păduroase deschise, aride cu poieni şi rarişti. Preferă pădurile de conifere cu soluri nisipoase, vegetaŃia de stepă cu tufişuri sau copaci mici, dar este prezent şi în apropierea mlaştinilor mai uscate sau lângă păduri tinere. Evită pădurile mari, închise.

106

În România cuibăreşte în zonele de deal cu vegetaŃie mozaică: are nevoie de păduri pentru cuibărit şi de terenuri agricole cu vegetaŃie naturală pentru hrănit.

În Europa cuibăresc aproximativ 0,5-1 milioane de perechi. Specia încă nu a reuşit să compenseze declinul mare din anii 1970-1990, magnitudinea acestui trend negativ a scăzut semnificativ, dar numărul lor este tot în este tot în scădere. PopulaŃia stabilă din România cu cei 12,000-15,000 de perechi cuibăritoare este una din cele mai sănătoase de pe continent, astfel este important pe plan continental. Proiectul nu va afecta direct populaŃia caprimulgului. Pe teren am observat 1 exemplar.

Pescărel albastru (Alcedo atthis) cuibăreşte în lungul râurilor şi canalelor încet-curgătoare, cu maluri nisipoase, abrupte în care îşi sapă cuibul (tunel săpat în bancuri de nisip). Adesea este întâlnit pe iazuri bogate în peşte. Deseori, în iernile grele, populaŃia este decimată. Este răspândit în cea mai mare parte a Europei. Aceste păsări sunt greu de observat din cauză că stau cocoŃate nemişcate în timp ce observă apa în căutare de peşte. Am observat un exemplar survolând la sud de zona de amplasament la cca 300m. Având în vedere specificul activităŃii desfăşurate- cartier de locuinŃe- şi suprafaŃa redusă a obiectivului se poate afirma că impactul activităŃii desfăşurate pe amplasament asupra habitatului şi speciei din sit va fi minim.

Fazanul (Phasianus colchicus) este o pasăre care a fost adusă în România de om deja din timpul romanilor. In prezent se cunosc cca. 30 de rase, toate fiind păsări active ziua, trăind pe câmpuri cu terenuri cultivate, unde consumă de obicei o hrană de natură vegetală, iar noaptea se retrag în pădure dormind în arbori. Este o pasăre poligamă, sedentară, care nu migrează iarna, ci numai în căutare de hrană. Femela depune în cuib 8 - 15 ouă verzui sau brune pe care le cloceşte din aprilie până în iunie timp de 24 de zile pe un sol cu ierburi. Pentru a menŃine constant efectivul de păsări există în prezent crescătorii de fazani, puii eclozionând în incubatoare. În observaŃiile din teren am observat 4 exemplare. Zona destinată proiectului nu va afecta direct populaŃia.

Zona este tranzitată de asemenea de specii antropofile care apar din localităŃile învecinate cum ar fi:

• Streptopelia decaocto- Guguştiuc (Berna III) • Hirundo rustica – Rândunica (Berna(III) • Motacilla alba – Codobatura albă (Berna (II)) • Corvus monedula – StăncuŃa • Passer domesticus- Vrabia de casă- Berna (III)

107

În continuare sunt analizate speciile enumerate în formularul standard Natura 2000 ROSPA0039 Dunăre –Ostroave cu menŃiunea că ele nu au fost întâlnite pe perioada monitorizării, dar ar exista posibilitatea ca unele specii să tranziteze sau să existe în vecinătatea amplasamentului.

Uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes) este întâlnit în păduri mici şi relativ rare din regiunile aride, deschise din SE Europei. Se hrăneşte în principal cu şopârle şi lăcuste. Migrează în stoluri (10-30 păsări, uneori mai multi). Foarte asemănător cu uliul păsărar. Este o specie rară ca pasăre clocitoare, mai frecvent apare iarna, când ne vizitează şi exemplarele nordice. Cuibăreşte în regiunile joase, mai rar la munte. Ponta cuprinde 3-5 ouă, fiind depusă în luna mai. Nu am observat această specie de-a lungul monitorizării în zonă. MenŃionată în Anexa I Directiva Păsări.

Privighetoare de baltă (Acrocephalus melanopogon) cuibăreşte în stufărişuri şi mlaştini cu vegetaŃie deasă, adesea în păpuriş. Este menŃionată în Anexa I Directiva Păsări,Directiva Consiluilui Europei 79/409 EEC. Cel mai probabil se va găsi în zona de sud a amplasamentului la cca 1000m unde se află malul Dunării. Deşi în zona de interes vegetaŃia este mai densă, zona nu este preferată de această specie deoarece nu prezintă ochiuri de apă, limitându-se astfel probabil la zona de Dunăre.

Lăcar mic (Acrocephalus schoenobaenus) este o pasăre comună în stufarisuri, în mlaştini sau în alte tipuri de vegetaŃie deasă de-a lungul malurilor lacurilor sau râurilor. In timpul zilei adesea execută un zbor scurt, deasupra stufului, aproape vertical. Nu a fost întîlnit în zona de proiect, dar este posibil să survoleze zona fără a fi însă afectat de dezvoltarea cartierului de locuinŃe deoarece nu are habitate proprii de dezvoltare.

Lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus) – aceste păsări se întorc la locurile lor de cuibărit începând din aprilie, fiind prezente mai ales în crânguri de sălcii. Sunt foarte agile. Femela construieşte cuib în mai, acesta fiind suspendat pe mai multe tulpini de sălcii apropiate. Puii părăsesc cuibul după 12 zile. AdulŃii împreună cu puii migrează spre sud la începutul lunii septembrie. Efect neutru, posibil a fi întâlnit în zona maului vestiv al Dunării.

Lăcar de stuf (Acrocephalus scirpaceus) asemănător speciie precedente; preferă habitatele din apropierea apei, efect neutru.

Fluierar (Actitis hypoleucos) are ca habitat Ńărmul şi locurile cu apă. Se întâlneşte îndeosebi cu populaŃii numeroase în zona Murighiol. Nu a fost întâlnit în zona de amplasament, efect neutru.

Ciocârlia de câmp (Alauda arvensis)- Ciocârliile sunt păsări care cântă în zbor, aleargă şi îşi fac pe sol cuibul care conŃine ca. 6 ouă pestriŃe. La păsările din această familie nu există un dimorfism sexual accentuat; din acest motiv se deosebeşte greu femela de mascul. Hrana de bază a ciocârliilor o constituie

108

seminŃele de vegetale. Posibil a fi întâlnită în partea sudică a amplasamentului; recomandăm menŃinerea zonei de lizieră.

Stârc galben (Ardeola ralloides) răspândit local în SE Europei în regiuni mlăştinoase, delte, lagune şi bălŃi unde cuibăreşte în tufişuri sau copaci, de obicei împreună cu alŃi stârci, în colonii. Işi petrece ziua deseori în copaci sau tufişuri. Işi caută hrana mai ales în amurg. Este menŃionată ca specie cu stare de conservare nefavorabilă a cărei populaŃie globală nu este concentrată în Europa. Este prezentă în România ca oaspete de vară îndeosebi în Delta Dunarii. PuŃin probabil să fie întâlnit în zonă datorită modului său de viaŃă, în colonii. Amplasamentul cartierului de locuinŃe şi vecinătăŃile acestuia nu oferă condiŃii prielnice pentru cuibărirea acestei specii.

Stârc roşu (Ardea purpurea) răspândit în Europa, în părŃile vestice. În România este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, destul de comun în bălŃile interioare şi în deltă, toamna migrând către părŃile vestice ale Asiei şi Africa. Cu toate aceste este o specie ameninŃată pe scară globală. Cuibareste în stufarisuri, preferând coloniile mici, împreună cu alŃi stârci. Femela depune între 3-6 ouă albastre în lunile aprilie-mai, iar incubaŃia durează între 26 - 28 de zile. Nu este întâlnit în zona de amplasament.

RaŃa lingurar (Anas clypeata) apare iarna venind din nordul Europei, locurile de iernare a speciei fiind Ńările din jurul Mării Mediterane şi sud-vestul Asiei pînă-n India. Cuibăreşte relativ rar în Ńara noastră, mai ales în Dobrogea, îndeosebi în Delta Dunării, în stufărişuri sau în ierburi dese; preferă Ńinuturile apelor salmastre. Îşi face cuibul în mai-iunie şi depune 8-10 ouă albe-gălbui sau verzui, pe care le cloceşte femela singură timp de 23-25 de zile. Nu a fost întâlnită în zona de dezvoltare a proiectului neregasind habitate preferate de stufăriş.

RaŃa fluierătoare (Anas penelope) cuibăreşte în nordul Europei şi al Asiei; la noi soseşte la începutul sezonului rece. Majoritatea exemplarelor iernează în ghiolurile Deltei şi în lagune, unele însă îşi continuă drumul spre sudul Europei şi al Asiei. Cînd apele dulci îngheaŃă, majoritatea păsărilor se retrag la marginea mării, pînă la ivirea dezgheŃului. Asemănător speciei precedente.

Anas querquedula prezintă aspecte asemănător tratate la specia anterioară. RaŃa suliŃar (Anas acuta) este mai mult de pasaj pentru Ńara noastră,

trecând toamna în cârduri foarte numeroase din Ńinuturile nordice de cuibărit în drum spre locurile de iernare din sudul Europei şi nordul Africii. În iernile blânde, multe exemplare rămân la noi. Se cunosc unele cuibăriri izolate în

109

CarpaŃii Răsăriteni şi în Dobrogea. Impact neutru deoarece această specie se găseşte în zona apropiată a cursului de ape.

RaŃa mică (Anas crecca) pasăre de iarnă, este cea mai mică dintre raŃele neclocitoare de la noi. Soseşte toamna din regiunile nordice ale Eurasiei, unde cuibăreşte. Primăvara se îndreaptă spre Ńinuturile de reproducere. Efect neutru.

RaŃa mare (Anas platyrhynchos) este una dintre speciile cele mai frecvente de raŃe clocitoare, fiind strămoşul multora din rasele de raŃe domestice. Se întîlneşte tot timpul anului, fiind prezentă îndeosebi în Ńinuturile joase, cu bălŃi şi stufărişuri. Cuibăreşte pe sol, în ierburi, în scorburi şi chiar în cuiburi vechi de cioară, fiind o specie cu o extraordinară putere de adaptare la schimbările habitatului. Ponta este depusă timpuriu, prin martie — aprilie şi constă din 8—12 ouă măslinii. IncubaŃia durează 28 de zile. Puii de îndată ce au ieşit din ou şi s-au uscat, pot să înoate şi să se scufunde. Iarna, în afara exemplarelor clocitoare, sosesc la noi şi unele populaŃii din nordul Europei. În iernile aspre, când bălŃile îngheaŃă, raŃa mare se întîlneşte în faŃa gurilor Dunării ca şi pe rîurile şi pîraiele neîngheŃate. Efect neutru deoarece în zona de dezvoltare a proiectului nu există habitate preferate de această specie.

RaŃa pestriŃă (Anas strepera) apare vara îndeosebi în Delta Dunării, fiind însă mai puŃin numeroasă decît raŃa mare. Cuibăreşte în stuf şi în mustăŃi de salcie. Depune ponta prin mai — iunie, formată din 8—10 ouă albe-gălbui. Clocitul este asigurat de femelă şi durează 26—28 de zile. Toamna, se retrage spre sud şi iernează în Ńinuturile din nordul Mării Mediterane, în Asia, din sud-vest până-n India. În iernile blânde, pe apele neîngheŃate, se mai pot întâlni la noi exemplare din această specie. Efect neutru.

RaŃa cu cap castaniu (Aythya ferina) este o specie relativ rară. Se poate întâlni în special în ghiolurile Deltei şi bălŃile Călăraşi. Cuibăreşte în stufărişuri, dar şi în scorburi de copaci şi mustăŃi de salcie, mai ales în Delta Dunării. Ponta este depusă în mai-iunie şi constă din 8-11 ouă eliptice, gri palid-verzui, pe care femela le cloceşte singură, timp de 24-36 de zile. Toamna se retrage spre locurile de iernare din nordul Mării Mediterane, nord-vestul Africii, valea Nilului şi sud-estul Asiei pînă-n India. Efect neutru.

Stârc cenuşiu (Ardea cinerea) Este cel mai mare din neamul stârcilor de la noi, fiind o pasăre de vară întîlnită în diferite Ńinuturi cu bălŃi înconjurate de stufării, mai ales în Delta Dunării. Cuibăreşte de regulă în masa stufului, în colonii, în locuri greu accesibile. În Ńinuturile lipsite de stufării, dar în locuri bogate în hrană, cuibăreşte chiar mai departe de apă, în arbori înalŃi; astfel de colonii oferă o imagine cu totul neobişnuită pentru aceste păsări. În aprilie-mai depune 4—5 ouă albastru-verzui, a căror clocire este asigurată de ambii soŃi, alternativ. IncubaŃia durează 25—28 de zile. În prezent numărul păsărilor din această specie este simŃitor diminuat atât din cauza combaterii lor de către om, cât şi din cauza desecării multor bălŃi pe malurile pe care cuibăreau şi se hrăneau. Nu este întâlnit în zona, efect neutru.

110

Ciuf de pădure (Asio otus) împreună cu cucuveaua comună este cea mai frecventă pasăre de pradă de noapte. Cuibăreşte în pâlcurile de păduri din toate regiunile joase ale Ńării, în special în coloniile ciorilor de semănătură. Urcă şi pe văile râurilor. Ponta este alcătuită din 4-5 ouă albe, depuse în aprilie-mai. Ciuful de pădure este sedentar la noi; în iernile aspre, multe exemplare nordice se adaugă populaŃiilor noastre sau trec chiar mai spre sud, iernînd în sudul Africii şi în sud-vestul Asiei. Posibil a fi prezent în zona de pădure mixtă. Recomandăm menŃinerea lizierelor. Presupunând supravieŃuirea habitatelor (fără fragmentare) actuale din zona izolată nu anticipăm un efect negativ asupra perechilor care folosesc această zonă.

Cucuvea (Athene noctua) este una din păsările de pradă nocturne cele mai comune, prezentă şi pe lângă locuinŃele omeneşti. La noi este larg răspândită în păduri, găuri de maluri, stâncării cu locuri descoperite în vecinătate. Depune 5-7, uneori şi 9 ouă, albe, în cursul lunii aprilie. Femela cloceşte singură, 28 de zile. Este strict sedentară la noi. Impact asemănător speciei precedente.

RaŃa moŃată (Aythya fuligula) este o pasăre de iarnă, care vine la noi din nordul Eurasiei. Se întîlneşte în special în Delta Dunării şi în complexul lagunar Razelm, unde apa de obicei nu îngheaŃă. RaŃa moŃată iernează şi în jurul Mării Mediterane şi în sudul Asiei. PuŃine perechi rămîn să cuibărească la noi în Deltă, în locuri retrase, bogate în vegetaŃie subacvatică, restul urmînd a cuibări în nordul Eurasiei. Prin luna iunie, femela depune 8-10 ouă eliptice, verzui-cenuşii, pe care le cloceşte timp de 24-25 de zile. Puii ies acoperiŃi cu un puf negricios. Efect neutru deoarece nu există habitate preferate în zona de dezvoltare a proiectului.

Buhaiul de baltã (Botaurus stellaris) este oaspete de varã, iernând în numãr redus în Ńarã. Cuibãreşte mai ales în Delta Dunãrii, dar nu este foarte frecvent. Impact neutru.

Lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) cuibăreşte în nordul Europei şi în Siberia. Are penajul complet alb. Vine în cârduri adesea numeroase ca să ierneze mai ales în Ńinuturile din Delta Dunării şi din zona complexului lacustru Razelm. Se deosebeşte de lebăda de vară prin gâtul ei drept, cu poziŃie verticală şi nu în formă de S. Efect neutru-lipsa habitatelor preferate.

Lăstunul de casă (Delichon urbicum) este o specie migratoare, iernând în Africa subsahariană şi în Asia tropicală. Se grupează în stoluri, populând oraşele cu construcŃii din piatră; deseori pot fi văzuŃi pe cablurile de tensiune electrică. Se hrănesc cu insecte zburătoare pe care le prind în aer. Atât denumirea populară, cât şi cea ştiinŃifică sunt legate de faptul că utilizează structurile antropice. Lăstunul de casă construieşte un cuib în formă de cupă din granule de noroi sub streşini sau în preajma altor structuri similare, de obicei în colonii.

111

Pasărea este vânată de şoimul rândunelelor (Falco subbuteo) şi este afectată, ca şi alte păsări, de paraziŃi interni, precum şi de păduchi şi purici, dar populaŃia mare şi arealul larg de răspândire o Ńin departe de pericolul dispariŃiei. Apropierea de om a dus la unele referiri culturale. Este posibil să fie întâlnit în zona de dezvoltare a proiectului.

Rândunicile de hambar (Hirundo rustica) sunt pasari foarte adaptabile, care traiesc in proximitatea asezarilor umane, cautand habitate deschise de toate tipurile (inclusiv in zonele agricole), in apropierea apelor si pot fi intalnite adesea in apropierea fermelor, a hambarelor, podurilor, pontoanelor si a altor asezaminte de gen. Deseori randunicile se aduna in stoluri, iar in perioada de reproducere vaneaza in pereche. Randunicile de hambar sunt insectivore diurne, avand un rol important in controlul populatiilor de insecte. Ele se hranesc din zbor, de obicei la 7-8m deasupra solului sau apelor putin adanci. Ele urmeaza deseori animalele, oamenii sau diferitele masini agricole, prinzand astfel insectele deranjate de acestea. Ocazional se hranesc si cu insecte pe care le culeg de pe ziduri, de pe plante sau direct de pe luciul apelor. Posibil a fi întâlnită în apropierea zonei cercetate şi posibil de asemenea a apărea după dezvoltarea proiectului deoarece după cum am menŃionat anterior preferă aşezările umane.

Drepneaua neagră (Apus apus) asemănătoare speciei precedente

Fâsa de pădure (Anthus trivialis) este o specie de păsări din familia

Motacillidae; trăieşte în poieni, luminişuri sau la liziera pădurilor unde vegetaŃia este deasă, la depistarea ei ajută cântecul specific al păsării. Fâsa de pădure este o pasăre migratoare, care iernează în savanele din Africa Centrală şi Africa de Vest. Este o pasăre sperioasă care se ascunde imediat, în repaus balansează coadă ca şi codabatura. Este posibil a se regăsi în vecinătatea amplasamentului.

Fâsă de câmp (Anthus campestris) deşi se întâlneşte mai ales în timpul pasajului, cuibăreşte îndeosebi în partea nordică a Ńării, în Ńinuturile umede de câmpie şi dealuri. Seamănă cu fâsa de pădure. Ponta este depusă prin aprilie fiind formată din 4-6 ouă alburii cu pete întunecate. Clocitul este efectuat de femelă timp de 14 zile. Impact asemănător speciei precedente.

112

Gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) cuibăreşte în regiunile arctice, la noi fiind oaspete de iarnă, în special în regiunea complexului lagunar Razelm. În trecut apărea în număr mic şi neregulat; acum un deceniu sosea pentru a ierna în cîrduri foarte numeroase, aproape jumătatea populaŃiei mondiale. Este gâsca cu penajul cel mai frumos colorat întîlnit la noi. Primăvara se reîntoarce în nord, ca şi populaŃiile care au iernat în sudul Mării Caspice. În lunile de observare directă în teren nu am observat astfel de exemplare, ele preferând zone mai deschise precum complexul Razelm-Sinoe.

Pasãrea ogorului (Burhinus oedicnemus) La noi este oaspete de varã care cuibãreşte mai ales în Dobrogea, în zone de stepã, nisipuri, etc. Este o specie destul de rarã cu efectivul în scãdere. Nu este întâlnită în zona de amplasament , efect neutru. Şorecar mare (Buteo rufinus) apare la noi doar în timpul pasajului;

cuibăreşte în Asia Centrală şi iernează în nordul Africii, pe Nilul inferior şi în Asia de sud-vest pînă-n India. Are coloritul brun-roşcat, deşi prezintă şi variaŃii spre brun întunecat sau cafeniu deschis. Nu este posibil a fi întâlnit deoarece preferă zone des împădurite, efect neutru.

Buha (Bubo bubo) are dimensiuni relativ mari, ajungând la peste 61 cm si 170 cm anvergura aripilor. Vânează numai noaptea, zburând fără zgomot, la distanŃe de până la 15 km de cuib, acoperind prin urmare cca. 700 km pătraŃi. Cu toate acestea, densitatea acestor păsări poate fi mult mai mare, dacă există hrană suficientă. populaŃia de bufniŃe depinde direct de populaŃiile de rozătoare (şoareci, şobolani, iepuri, bizami etc). La nevoie se hrăneşte şi cu insecte. Răspândită în Eurasia şi nordul Africii, buha se găseşte la noi mai ales în Lunca Dunării şi zonele de câmpie, mai bogate în rozătoare. Posibil a fi întâlnită în zona de nord a ariei deoarece cuiburile şi le construiesc în regiuni stâncoase. MenŃinerea habitatelor din zona de pădure inclusiv a lizierelor.

Florinte (Carduelis chloris) se întâlneşte frecvent în Ńară ca pasăre sedentară, cuibărind mai ales în regiunile joase şi deluroase, dar urcă şi pe văile luminoase ale râurilor montane. Începînd din aprilie, depune 4-6 ouă albastre, cu pete brune, pe care le cloceşte femela, aproximativ 14 zile. Pe vară scoate 2-3 rânduri de pui. Pasăre familiară în oraşe, unde cuibăreşte frecvent în arborii de pe marginea străzilor. PopulaŃiile din sudul arealului se concentrează iarna spre nordul Africii şi regiunile Mării Caspice. Posibil a fi întâlnită în zona de dezvoltare pentru a se hrăni. Efectul anticipat: este o specie adapatabilă , recomandăm menŃinerea lizierelor care împart locaŃia 1 la sud şi nord.

Cânepar (Carduelis cannabina) este una din speciile comune, atît ca clocitoare, cît şi ca prezenŃă în timpul iernii. Cuibăreşte în tufişuri, îndeosebi în Ńinuturile joase şi deluroase, dar urcă şi pe văile râurilor, la intrarea acestora în munŃi. Cele 4-6 ouă albăstrui-albicioase cu puncte ruginii, sînt depuse prin luna

113

aprilie. Clocitul este asigurat îndeosebi de femelă, timp de 12 zile. Pe sezon scoate 2 rânduri de pui. Nu se întâlneşte în zona, efect neutru.

Sticlete ( Carduelis carduelis) cloceşte îndeosebi în Ńinuturile joase, dar şi pe văile rîurilor montane, atît în locuri mult descoperite, cât şi în păduri. Cuibul este mic şi aşezat în arbori nu prea înalŃi, de regulă în salcâmi. Ponta este formată din 4—5 ouă albe-albăstrui, punctate cu roşcat. Cloceşte numai femela, circa 13-14 zile, începând din mai, şi scoate 2-3 rânduri de pui pe vară. Este sedentar; numărul indivizilor creşte iarna prin sosirea populaŃiilor nordice. PopulaŃiile care pleacă mai departe iernează în regiunile nord-est africană şi sud-vest asiatică. Posibil a fi prezent în vecinătăŃi; menŃinerea lizierelor.

Chirighi Ńa cu obraz alb (Chlidonias hybridus) cuibăreşte în colonii, pe lacuri, mlaştini şi braŃurile moarte ale râurilor predominant în zona de stepă şi mediteraniană. Are nevoie de apă curată stătătoare sau încet curgătoare, bogată în vegetaŃie flotantă. În migraŃie poate fi întâlnită aproape oriunde lângă corpuri de ape mai mari, râuri, lacuri şi pe litoral. Este prezentă în număr relativ mare în zonele umede din valea Dunării şi în Delta Dunării. Cuibăreşte în număr mic pe eleştele mai mari din Ńară şi în lagunele din Dobrogea. În acest sit specia respectivă nu cuibăreşte, dar folosesc această zonă pentru migraŃie, poposind eventual pe malurile Dunării. De asemenea habitatele de pe malul drept al Dunării, din regiunea amplasamentului, nu sunt propice acestei specii. Am observat această specie pe malul vestic al cursului principal al Dunării.

Chirighi Ńa neagră (Chlidonias niger) în Europa cuibăreşte în zone cu ape departe de coastă, mlaştini, lacuri, în colonii. Cuibul este făcut din vegetaŃie, construit pe un pat de trestie direct deasupra apei. În luna august aceste chire migrează spre sud, majoritatea îndreptându-se spre costa de vest a Africii. Nu am întâlnit specia în zona de interes.

Barza neagră (Ciconia nigra) cuibăreşte pe copaci înalŃi, în păduri bătrâne, în apropierea zonelor mlăştinoase sau pajiştilor nedrenate. Fiind o specie retrasă în perioada de cuibărit are nevoie de zone întinse, nederanjate care să prezinte un mozaic de habitate propice. În România cuibăreşte mai ales în pădurile de fag şi molid din munŃi şi de la poalele munŃilor, respectiv în pădurile de luncă, cea mai importantă populaŃie de acest fel fiind de-a lungul Dunării. Se poate găsi şi în zona colinară, niciunde nu poate fii considerat comun. Este posibil să apară în partea de sud pe mal, dar nu poate fi vorba de un impact nefavorabil deoarece zona de hrănire nu se află pe terenul alocat proiectului.

Erete de stuf (Circus aeruginosus) cuibăreşte în principal în zone umede cu stufărişuri întinse, ocazional şi în zone agricole din apropierea habitatelor acvatice respectiv umede. Un procent foarte semnificativ al populaŃiei naŃionale cuibăreşte în Delta Dunării respectiv în zonele umede situate de-a lungul

114

Dunării. În interiorul Ńării cuibăreşte doar localizat şi în număr redus. De asemenea fiind un prădător acoperă suprafeŃe mari în căutarea hranei pe care şi-o procură din terenurile acoperite cu vegetaŃie ierboasă naturală sau cultivată. SituaŃia populaŃiilor de Circus aeruginosus este notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media la nivel naŃional (nesemnificativă la nivel naŃional). Activitatea desfăşurată în cadrul proiectului nu influenŃează negativ răspândirea populaŃiei acestei specii în zonă, nu se găsesc habitate prielnice speciei.

Şerparul (Circaëtus gallicus) La noi este oaspete de vară, clocind în diverse zone ale Ńării, însă lipsesc date despre cuibăritului în Muntenia. Efect neutru, nu au fost descrise în zonă populaŃii ale acestei specii.

Botgros (Coccothraustes coccothraustes) este prezent vara şi iarna, cuibărind în arbori şi arbuşti din regiunile deluroase şi de şes, îndeosebi în pădurile luminoase. Ouăle verzi-albăstrui, gri sau cenuşii, pătate cu negru, în număr de 5, sînt depuse prin aprilie-mai. IncubaŃia durează 13-14 zile; Locurile mai importante de iernare pentru botgroşi sînt în sudul Balcanilor şi în Turcia. PuŃin probabil a se regăsi în zona deoarece este o specie care preferă zone mai xerice.

Cucul (Cuculus canorus) este o pasăre migratoare care face parte din ordinul Cuculiformes. Habitatul cucului este foarte larg. El poate fi găsit în pădurile de foioase, crângurile de pe malul apelor curgătoare, coasta mărilor sau la marginea oraşelor. Mai trăieşte şi în regiunile cu smârcuri sau de stepă, unde trăiesc şi păsările care îi cresc puii. Are o mare adaptabilitate, posibi a fi întâlnit în zona de dezvoltare a proiectului.

Ciocănitoare neagră (Dryocopus martius) este cea mai mare ciocănitoare de la noi, având talia unei ciori. La munte trăieşte în zona pădurilor de conifere şi de amestec; este mai rar întâlnită în pădurile de la şes, dar se găseşte şi în MunŃii M ăcinului, în pădurile de foioase. Cuibul şi-l sapă în trunchiuri, la 3-20 m de la sol; intrarea are forma ovală. Ponta este depusă prin aprilie-mai fiind alcătuită din 3-5 ouă albe, lucioase, pe care le clocesc ambele sexe, timp de 13-14 zile. Iarna se întâlneşte şi în Ńinuturile joase. Este o specie sedentară. Spre deosebire de celelalte ciocănitori, are un zbor fără întreruperi. Este posibil să fie întâlnită în zona de pădure din partea de vest a locaŃiei, unde există păduri de amestec de foioase şi esenŃe slabe.

Erete vânăt (Circus cyaneus) apare doar în trecere prin Ńara noastră; cloceşte în nordul Europei şi al Asiei, în locuri descoperite; iernează în sudul Europei, nord-estul şi nord-vestul Africii şi sud-vestul Asiei. Uneori se întâlneşte la noi şi iarna. PopulaŃiile menŃionate în aria ROSCI0022 sunt relative, nu se întâlneşte în zona de proiect. Efect neutru.

115

Corb (Corvus corax) reprezintă cea mai mare specie a Paseriformelor din Ńara noastră şi totodată a familiei. Este sedentară şi cuibăreşte mai ales în pădurile muntoase din CarpaŃi, dar şi în regiuni mai joase şi chiar în Delta Dunării în pădurile Letea şi Caraorman. Cloceşte foarte timpuriu, avînd ouăle depuse încă din ianuarie şi februarie. PuŃin probabil de a fi prezent în zonă.

Porumbel de scorbură (Columba oenas) îşi face cuibul în scorburi de copaci şi chiar în găurile din pereŃii calcaroşi ai râurilor sau folosesc cuiburile de coŃofană. La noi este pasăre de vară. Depune 2—3 ponte pe vară, în păduri de şes şi deal. Este posibil a fi întâlnit în zona. Este o specie cu o mare adaptabilitate; preconizăm un impact neutru, prin menŃinerea zonelor de lizieră şi pădure.

Porumbel gulerat (Columba palumbus) se întâlneşte vara atât în Ńinuturile de şes, cît şi în pădurile de răşinoase din CarpaŃi, unde cuibăreşte în cuiburi instalate pe crengile arborilor, lângă tulpină. Impact asemănător speciei precedente.

Ciocănitoare pestriŃă mare (Dendrocopos major) este cea mai comună ciocănitoare în Ńara noastră. Cuibul şi-l sapă în trunchiurile arborilor. În luna mai, femela depune 4-7 ouă albe, lucioase. IncubaŃia durează 14-15 zile, clocitul fiind efectuat îndeosebi de femelă. La munte urcă pînă în zona pădurilor de conifere. Este specie sedentară. Nu am întâlnit această specie pe teren, dar este probabil să fie în zona cu arbori pe grind. Efectul anticipat: SituaŃia populaŃiilor de Dendrocopos major este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaŃie cu densitate care reprezintă mai puŃin de 2% din populaŃia la nivel naŃional. Ea cuibăreşte şi se hrăneşte în zone deschise cu tufişuri-efect neutru.

Egreta mică (Egretta garzetta) este pasăre de rară cuibărind în special în Delta Dunării, în colonii mixte, îndeosebi în sălciile pitice, presărate în masa stufului. Cele 3-5 ouă verzui-albăstrui sunt clocite începând din lunile aprilie-mai. În prezent, specia s-a înmulŃit foarte mult mai ales în urma încetării urmăririi ei de către om pentru penele ei ornamentale. Toamna migrează spre Ńinuturile de iernare din jurul Mării Mediterane. Este menŃionată în ConvenŃia Berna Anexa II. Nu este întâlnită în zona de interes, datorită lipsei habitatului preferat.

Egreta mare (Egretta alba) face parte din grupul stârcilor şi are aproximativ mãrimea unei berze, cu colorit alb, cioc galben dupã perioada de clocit. Este specie oaspete de varã şi şmai frecvent doar în Delta Dunãrii (cca. 250-300 perechi). Impact neutru.

Presura de grădină (Emberiza hortulana) este răspândit în Europa şi vestul Asiei, iar toamna migrează în Africa şi se reîntoarce la sfârşitul lunii aprilie începutul lunii mai. Se află în număr redus în acest sit (60 perechi) cu populaŃii ce preferă regiuni deschise, cultivate de la altitudini joase. Unii

116

masculi sunt poligami. In afara perioadei de cuibărit sunt întâlnite în stoluri. Posibil a fi întâlnită în zona de sud-est a amplasamentului.

Măcăleandru (Erithacus rubecula): Este intalnit la noi, in tot timpul anului, vara mai ales in padurile de munte si mai putin in cele de campie, iar iarna mai ales in padurile de ses, in parcurile si gradinile oraselor. Cuibareste in scorburi, sub maluri ori trunchiuri cazute. Efect neutru.

Presura galbenă (Emberiza citrinella) cloceşte la noi în Ńinuturile împădurite de şes şi de deal, pătrunzând adesea destul de adînc pe văile râurilor montane. Cuibăreşte în tufişuri joase sau în ierburi aproape de sol. Ouăle, în număr de 4—5, sunt albe cu nişte virgule roşcate, fiind clocite îndeosebi de femelă, începînd din mai. IncubaŃia durează 13-14 zile. În perioada de iarnă are loc concentrarea populaŃiilor în sudul Europei, în Turcia şi în Ńinuturile din jurul Mării Caspice. Rar a fi prezentă deoarece preferă zonele de altitudine medie.

Presura de stuf (Emberiza schoeniclus) este una dintre cele mai frecvente păsări din regiunile de stufărişuri din vecinătatea apelor, fiind foarte comună în Delta Dunării. Cuibăreşte în vegetaŃia acvatică, frecvent pe popîndacii inundaŃi parŃial; uneori în locul lor apar populaŃiile unei subspecii nordice, anume Emberiza s. schoeniclus, care se întâlnesc frecvent prin vegetaŃia uscată a câmpiilor, mlaştinilor secate sau îngheŃate, împreună cu unele exemplare ale subspeciei ce a clocit la noi. Posibil a fi prezentă în zona malurilor cursului Dunării; efect neutru.

Cinteza (Fringilla coelebs): este răspândită din Ńinuturile cele mai joase, cum sunt pădurile de sălcii din Delta Dunării, până în zona jneapănului din munŃi. Cuibul şi-l construieşte lipit de scoarŃa crăcilor groase, mascându-l cu licheni şi muşchi. Ouăle, în număr de 4-5, de culoare verde-albăstruie, cu pete roşcate, sunt depuse încă din aprilie. Cloceşte numai femela, timp de 13 zile. Pe sezon are 2-3 clociri. Cinteza este parŃial migratoare la noi, mai ales prin femele şi tineret, care se deplasează spre Ńinuturile nord-estice ale Africii şi spre sud-vestul Asiei. Masculii, care sunt în general sedentari, se întâlnesc mai frecvent şi iarna, la noi, îndeosebi în regiunile de şes. Deoarece specia preferă zonele cu vegetaŃie arbustivă şi arborescentă, considerăm că exploatarea nu va afecta populaŃia, însă este posibil a tranzita zona; efect neutru - menŃinerea perdelelor de lizieră.

Cinteza de iarnă (Fringilla montifringilla) Apare regulat şi în număr mare în timpul sezonului rece, venind din Ńinuturile de cuibărit nordice, Unele obsevaŃii ar pleda pentru eventuala cuibărire la noi a acestei specii, în CarpaŃi; acest fapt nu este însă dovedit. Primăvara revine la locurile de cuibărit din nord. Nu este întâlnită în zona de amplasament sau vecinătăŃi.

Şoim de iarnă (Falco columbarius) ne vizitează în perioada rece a anului, fiind un aprig mâncător de paseriforme. Este menŃionat cu puŃine populaŃii în arie, preferând zonele mai bine împădurite. Efect neutru.

117

Şoim călător (Falco peregrinus) a devenit foarte rar în ultimele decenii, cuibărind în arbori şi stânci, în regiuni joase sau înalte. Ponta este depusă prin aprilie, constă din 3-4 ouă cărămizii, marmorate, pe care le clocesc ambele sexe, circa o lună. Este cel mai iute şi mai rapace şoim, atacînd la loc deschis şi numai prăzi în zbor. În trecut era mult căutat pentru a fi dresat şi folosit la vînătoare. Nu este întâlnit în zonă. Posibil a fi întâlnit în zona sudică a ariei.

Şoimul dunărean (Falco cherrug), există numeroase proiecte de conservare a acestei specii în zona de habitat prioritar (Dunărea Inferioară împreună cu Delta Dunării); este o specie periclitată pe plan mondial şi figurează în Anexa 1 al Directivei Păsărilor – în restabilirea ei în partea vestică a României, şi întărirea populaŃiei acestuia. PrezenŃa sa este aproape strict dependentă de numărul populaŃiilor de popăndău. Posibil a se întâlni în zona de sud a ariei Canaralele Dunării. Proiectul se dezvoltă în zona periferică de NV a ariei şi preconizăm un impact neutru, deoarece nu vor fi afectate habitatele preferate ale aceste specii.

Muscarul mic (Ficedula parva) este o prezenta discreta, se observa destul de greu ; Muscarul mic este o specie destul de comuna, dar locala, în pădurile cu frunze cazatoare sau de amestec, cu vegetaŃie luxurianta, umbroase, adesea uşor umede. Anticipăm un impact neutru deoarece această specie este destul de bine izolată; recomandăm menŃinerea lizierelor.

Li şiŃa (Fulica atra) prezentă aproape în toate bălŃile cu stuf şi cu papură din Ńară, este una dintre cele mai mari specii ale acestei familii întîlnite în Ńara noastră. Cuibăreşte în mijlocul păpurişului inundat. Construieşte cuibul la o oarecare înălŃime deasupra apei şi-l poate înălŃa în caz de inundaŃie. Depunerea pontei are loc în aprilie—mai. Ouăle, în număr de 8—12 sunt crem cu puncte întunecate. Clocesc ambele sexe, cu schimbul, circa 21—23 de zile. Obişnuit depune 2 ponte pe an. Toamna, se îndreaptă spre locurile de iernare din vestul Europei şi din, jurul Mării Mediterane. Nu există habitate preferate , impact neutru. Posibil a fi întâlnită pe malul vestiv al Dunării.

Găinuşa de baltă (Gallinula chloropus) Este frecventă vara în bălŃile mici sau la marginea bălŃilor mari cu vegetaŃie bogată. Înnoptează în tufişuri sau arbori mici. Pare o lişiŃă în miniatură cu care se aseamănă şi la penaj, dar care are carunculul de la baza ciocului roşu şi nu alb ca la lişiŃă. Poate înota şi se scufundă foarte bine cu toate că degetele nu au membrane sau lobi înotători, ci sunt mult alungite spre a-i permite mersul pe frunzele plutitoare. Cuibăreşte în vegetaŃie, la mică înălŃime, aproape de suprafaŃa solului sau în arbori mici, dar şi la oarecare înălŃime spre a fi ferită de creşterile viiturilor. Adesea foloseşte şi cuiburi vechi de mierle, gaiŃe, turturele etc. Ponta constă din 5—7 ouă nisipii, cu puncte brun-roşcate, depuse prin luna mai. Posibil a fi întâlnită în zona de sud a locaŃiei; recomandăm menŃinerea lizierelor.

GaiŃa (Garrulus glandarius) este o pasăre stricătoare răpind ouăle din cuibul păsărilor utile. Cuibăreşte atît în regiunea pădurilor de conifere din

118

CarpaŃi, cât şi în cele din zona deluroasă şi de şes. În ultimii ani s-a înmulŃit foarte mult, pătrunzînd şi în oraşe. Toamna, la şes, apar populaŃii din zona de munte şi chiar din Ńări nordice. Nu există habitate preferate în vecinătate, efect neutru.

Becatina comună (Gallinago gallinago) este o specie de pasaj, comună prin toate Ńinuturile mlăştinoase din Ńară. Arealul de cuibărit se întinde în nord-estul Europei şi în Asia, la nord de paralela 45. PuŃine exemplare clocesc în nord-vestul Ńării. Cuibul cuprinde 4 ouă mari, galben-verzui cu pete întunecate, fiind complet spre sfîrşitul lunii aprilie - începutul lunii mai; acesta este bine ascuns, greu de găsit; deasupra lui pasărea clocitoare apleacă iarba înconjurătoare pentru a-l masca. IncubaŃia durează circa 20 de zile. Posibil a fi întâlnit în zona malului vestic al curului de apă. Efect neutru.

Codalb (Haliaeetus albicilla) cuibăreşte rar în regiunile de coastă, lacustre şi riverane bogate în peşte. Cuib enorm de crengi, construit pe stânci şi în copaci mari. PuŃin activ, îşi petrece mult timp stând în copaci şi privind împrejur. Pe vreme bună zboară la mari înălŃimi. Identificat cu uşurinŃă prin talia foarte mare, aripile mari, dreptunghiulare şi închise la culoare. Este o specie cu stare de conservare nefavorabilă a căror populaŃie globală nu este concentrată în Europa. Clocitul este asigurat alternativ de ambii parteneri şi durează circa 40 de zile. Codalbul este sedentar la noi. Iarna mai pot sosi unele exemplare nordice. In prezent este mult împuŃinat. Nu am întâlnit niciun exemplar în vecinătatea amplasamentului.

Piciorong (Himantopus himantopus) preferă climatul cald, este răspândit în regiunea Mediterană şi zonele mai calde ale Eurasiei cu climat temperat, dar poate fi întâlnit şi în zone cu vegetaŃie de stepă şi deşert. Evită climatul rece şi ploios, dar tolerează bine vântul puternic. Preferă zonele de şes, apele puŃin adânci stătătoare sau lin curgătoare cu productivitate mare, bogate în nevertebrate. Habitatele preferate sunt lagunele, mlaştinile, delte, estuare, eleştee, terenuri irigate (de exemplu, de orez) etc.Specia se concentrează în parte sudică a Ńării, populaŃia cea mai mare cuibăreşte în Delta Dunării; poate folosi ostroavele ca loc de odihnă în migraŃie.impact neutru.

Frunzări Ńa galbenă (Hippolaris icterina) aceste pitulici ajung în regiunile cele mai sudice ale arealului lor în noiembrie. Cuibul este construit într-un tufiş, iar ouăle eclozează după 12 zile. Habitatul preferat este pădurea iar ca hrană-consumă nevertebrate şi fructe. Anticipăm un impact neutru deoarece zona de proiect se desfăşoară în afara zonei de pădure , recomandăm menŃinerea lizierelor. Frunzări Ńă cenuşie Hippolais pallida, oaspete de vară, impact asemănător speciei precedente.

119

Acvila mică (Hieraaetus pennatus) întalnită în păduri cu copaci cu frunze cazatoare, cu luminisuri si poieni, de obicei in regiuni montane mai joase, dar si la campie. Sta nemişcata in aer pe durate lungi, fără sa bata din aripi, apoi plonjeaza spre sol cu aripile strânse, cu o viteza incredibila (cu picioarele întinse inainte). PuŃin probabil a fi întâlnită în vecinătatea zonei de proiect deoarece habitatul preferat este format din pădure compactă, ceea ce nu se regăseşte în vecinătate. Impact neutru.

Stârc mic (Ixobrychus minutus) pasăre în general greu de observat. Populează locuri cu vegetaŃie densă în regiunile mlăştinoase, de preferinŃă stufărişuri, unde cuibăreşte în perechi izolate. Uşor de identificat prin mărime şi culoare. Rareori se ridică pe distanŃe scurte pe deasupra sufărişului. Este o specie cu o conservare nefavorabilă. Este trecută în lista din Anexa II ConvenŃia Berna. Nu se întâlneşte în zona proiectului, datorită locaŃiei sale în apropierea şoselei cu terenuri agricole şi vegetaŃie ruderală.

Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) preferă regiunile cu mlaştini şi bălŃi de apă dulce sau sărată. De multe ori este prezent şi în apropierea apelor încet curgătoare (râuri, canale). Cuibăreşte în colonii mici, pe copaci (salcie, arin), uneori cu alŃi stârci. Se hrăneşte cu peşti mici, insecte, broscuŃe. În migraŃie de multe ori se hrăneşte pe terenuri agricole. Este prezent în apropierea bălŃilor, râurilor mai mari. Cuibăreşte în număr mare de-a lungul Dunării şi în Delta Dunării. Terenurile agricole din apropierea amplasamentului pot fi folosite de stârci de noapte ca teren de hrănire în timpul migraŃiei. Nu au fost observate exemplare în timpul studiului.

Pescăruş mic (Larus minutus) cuibăreşte relativ rar în sud-estul Deltei Dunării şi pe lacurile din lungul litoralului. Ouăle, în număr de 3, de culoare măslinie cu pete negre-ruginii, sînt clocite o perioadă de circa 22 de zile, de ambele sexe. Pescăruşul mic apare mai frecvent din nordul arealului, în perioadele de pasaj şi chiar iarna. Iernează în jurul Mării Mediterane şi în Ńările din vestul Europei. Nu a fost întâlnit în zona de interes. Amplasamentul proiectului nu oferă condiŃii favorabile pentru această specie.

Pescăruşul argintiu (Larus cachinnans) este sedentar pentru Ńara noastră, cuibărind pe sfărâmături vechi de stuf, pe plajele nisipoase atît în Delta Dunării, cît şi în lungul litoralului. O populaŃie a acestei specii s-a adaptat la condiŃiile urbane, obişnuind să-şi instaleze cuiburile pe acoperişurile marilor clădiri de pe litoral, în special în oraşul ConstanŃa. În anul 1978, au fost descoperite cîteva perechi clocind chiar în capitală, pe acoperişurile unor clădiri. În anii 1979, 1980 şi 1981, au fost inelaŃi puii proveniŃi din aceste noi locuri de reproducere. În anul 1981, au fost descoperiŃi cuibărind şi în oraşul Călăraşi, tot pe acoperişuri, specia dovedind o tendinŃă tot mai accentuată pentru mediul

120

antropic. Ponta este depusă încă din aprilie şi constă din 3 ouă brune, cu pete mai întunecate, clocite cu schimbul de ambii parteneri. IncubaŃia durează circa 26 de zile. La puŃine zile după ecloziune, puii părăsesc cuibul ascunzându-se în vegetaŃie spre a fi feriŃi de arşiŃă. PărinŃii îi cheamă, cînd le aduc hrana. Puii, care au rezultat din reproducerea pe acoperişurile caselor a populaŃiilor antropofile manifestă în deplasările lor o deosebită prudenŃă, spre a evita căderea, fapt elaborat, desigur, în urma unui proces natural de selecŃie.Iarna pot fi văzute şi exemplare nordice, care ajung pînă în Ńara noastră. Europa de sud, de vest şi sud-vestul Asiei constituie însă cartierele de iernare tipice. Efectul anticipat: nu există un efect negativ deoarece acestă specie prezintă o mare plasticitate ecologică, regăsindu-se şi în zonele antropice.

Sfrâncioc mare (Lanius excubitor) cloceşte la noi, mai ales în jumătatea nordică a Ńării, mai frecvent fiind însă în perioada rece a anului, prin venirea unor exemplare nordice. Cuibăreşte în arbori, dar la înălŃime. În afară de insecte consumă şoareci, şopîrle şi păsărele asupra cărora se avântă după obiceiul sfrînciocilor, dintr-un loc de pândă. Uneori bat pe loc din aripi asemenea vânturelului. Iarna nu migrează. Nu se întâlneşte în zona de amplasament.

Pescăruş sur (Larus canus) este întîlnit în sezonul rece, în număr relativ mare, mai ales în Delta Dunării şi pe litoral, venind din Ńinuturile de cuibărit din nordul continentului. Întâlnit în zona de mal al Dunării, efect neutru.

Pescăruş râzător (Larus ridibundus) Reprezintă cea mai frecventă specie de pescăruş de la noi, prezentă atât vara, cât şi iarna. Cuiburile, de regulă în colonii, sunt construite din plante acvatice, fiind instalate adesea pe insule de stuf vechi plutitoare, fixate, fiind completate spre sfîrşitul lunii mai, începutul lunii iunie, cu 3 ouă brune sau verzi-albăstrui, stropite cu pete întunecate. IncubaŃia durează 22—23 de zile. Întâlnit în colonii cu chirele şi alte genuri de pescăruşi pe malul vestic al Dunării; efect neutru.

Privighetoarea (Luscinia megarhynchos) este o mică pasăre migratoare, cântătoare, insectivoră care se înmulŃeşte în Europa şi Asia, şi îşi petrece iernile în sudul Africii. Deşi cântă şi în timpul zilei, privighetoarea este cunoscută pentru cântatul târziu seara, când puŃine alte păsări cântă; Efectul anticipat: situaŃia populaŃiilor de Luscinia megarhynchos este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului este relativ bine reprezentată. Desfăşurarea activităŃii de construcŃie de locuinŃe nu va afecta în mod negativ abundenŃa populaŃiei acestei specii la nivelul Ariei de ProtecŃie fiind posibil a fi prezentă în zona sudică faŃă de locaŃie.

Gaie neagră (Milvus migrans) preferinŃă deosebită pentru vecinătatea zonelor umede, unde prinde peşti, dar şi pentru regiuni urbane, unde se hrăneşte cu resturi şi hoituri. Adesea se strâng la un loc în număr mare. Uneori cuibăreşte în colonii. Este specie cu o conservare nefavorabilă. Este posibil a fi întâlnită în zona de nord a amplasamentului spre zone urbane.

121

Prigoria ( Merops apiaster) La noi este oaspete de varã mai frecventã în regiuni de câmpie şi deal.

Muscar sur (Muscicapa striata) cuibăreşte destul de frecvent în pădurile cu frunze căzătoare, grădini şi parcuri. Este o prezenŃă discretă, se observă destul de greu. SituaŃia populaŃiilor de Muscicapa striata este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaŃie cu densitate care reprezintă mai puŃin de 2% din populaŃia la nivel naŃional. Efectul anticipat: este o specie care îşi procură hrana din terenurile acoperite cu vegetaŃie ierboasă naturală sau cultivată. Posibil a fi întâlnită rareori în zona de culturi, si recomandăm menŃinerea lizierelor.

Codobatura de munte (Motacilla cinerea) se întâlneşte cuibărind numai pe văile râurilor din CarpaŃi, urcând până în apropierea izvoarelor. Cloceşte în maluri pietroase sau printre bolovanii înconjuraŃi de ierburi. Ponta este depusă în mai, fiind formată din 4-5 ouă. Cloceşte îndeosebi femela circa 12-13 zile. În iernile blînde pot fi văzute unele exemplare în parcurile cu ape neîngheŃate din mijlocul oraşelor din sudul Ńării. Nu este întâlnită în vecinătate.

Culic mare (Numenius arquata) cuibăreşte la noi în număr redus, în ierburile umede din vecinătatea apelor, în special în Delta Dunării şi în preajma lacurilor dobrogene. Cuibul este făcut într-o adîncitură din sol, căptuşită cu ierburi uscate şi cuprinde 4 ouă cafenii, pătate cu galben şi brun; ambii soŃi clocesc circa 27—30 de zile. Ponta este depusă în mai-iunie. Iernează în zonele Mării Mediterane, în estul Africii şi sud-estul Indiei. Efect neutru, preferă zonele lentrice.

Pietrar (Oenanthe oenanthe): trăieşte pe suprafeŃele stâncoase deschise, acoperite de vegetaŃie puŃin înaltă. Pietrarul sur cloceşte în mod regulat la noi în Ńară. Frecvent cloceşte şi printre stânci, pe promontorii înalte. Principala hrană a pietrarului este reprezentată de moluşte, melci mici, râme, miriapode, gândaci, muşte, lăcuste, urechelniŃe şi păianjeni, dar consumă şi diferite fructe de pădure. Este observată prin vegetaŃia de sol, pasărea se opreşte uneori pentru a ciuguli hrana. Efect anticipat: specia este foarte de rară în zona studiată, anticipăm efective mai numeroase în zona centrală a ariei protejate, unde există habitate preferate speciei.

Pietrar negru (O. pleschanka) are creştetul albicios, de regulă cu o şapcă gri de dimensiune variabilă. Însă în orce varietate de culoare partea superioară a capului prezintă mult alb; efect asemenător speciei precedente.

Grangur (Oriolus oriolus) cuibăreşte în păduri din regiuni cultivate, preferând arbori cu coroane bogate. Foarte sperios, este dificil de zărit, petrecându-şi timpul în vârful copacilor. Pare agitat, adesea în mişcare. Efectul anticipat: amplasamentul zonei de proiect nu prezintă habitate favorabile cuibăririi acestei specii, efect neutru.

122

Uligan pescar (Pandion haliaetus) este o specie rară, menŃionată în Anexa II Berna şi Bonn, precum şi în lista roşie a RBDD. Nu a fost observată în zona de interes.

Vrabia negricioasă (Passer hispaniolensis) este o specie relativ bine răspândită; SituaŃia populaŃiilor de Passer hispaniolensis este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului este relativ bine reprezentată. Efectul anticipat: este posibil a fi răspândită în vecinătate, dar are capacitate mare de adaptabilitate, efect neutru.

PiŃigoi albastru (Parus caeruleus) există în Ńinuturile joase, umede, fiind frecvent în pădurile Deltei Dunării, dar şi în toate pădurile din Ńară, urcând pe văile râurilor până în zona coniferelor. Cuibăreşte în scorburi naturale ori în cuiburi părăsite de ciocănitori etc. Depune ponta prin martie—aprilie. Ouăle, în număr de 8—10, sunt albe, cu mici dunguliŃe brun-roşcate şi sunt clocite numai de femelă, circa 13—14 zile. PiŃigoiul albastru este sedentar la noi. Posibil a fi prezent în zona vestică a amplasamanetului, în zona de pădure mixtă. MenŃionăm că efectul este neutru, dar recomandăm menŃinerea zonelor de lizieră.

PiŃigoi mare (Parus major) Este unul dintre cei mai cunoscuŃi piŃigoi, prezent atât în pădurile joase, cât şi în cele de munte, unde ajunge pînă în zona coniferelor. Frecvent în parcuri, grădini şi livezi. Cuibăreşte în scorburi, crăpături, Ńevile gardurilor metalice, cuiburi artificiale etc. Cele 10—12 ouă albe, pătate cu ruginiu, sunt depuse încă din martie—aprilie, fiind clocite numai de femelă, circa 14 zile. Iarna hoinăresc după hrană, rămânând credincioşi unor regiuni limitate, fiind o pasăre sedentară. Posibil prezent în zona amplasamnetului. Aceleaşi recomandări ca şi la specia precedentă.

Vrabie de câmp (Passer montanus) Este întâlnită atât în Ńinuturile sălbatice, cât şi în preajma aşezărilor umane, cu spaŃii mai largi în vecinătate. Cuibăreşte între crengi, în cuiburi sferice, dar şi în scorburi şi în diferite construcŃii. Depune ponta încă din aprilie, constând din 5—7 ouă albicioase. Creşte 3 generaŃii de pui pe vară. Este sedentară la noi. Unele populaŃii se aglomerează în timpul iernii în sud-estul Europei. Posibil a fi întâlnită în vecinătate; efect neutru are o mare adaptabilitate la modificări de habitat.

PiŃigoi de stuf (Panurus biarmicus) trăieşte în Ńinuturile joase, fiind numeros în Delta Dunării, în marile întinderi de stufăriş. Cuibul şi-l face între câteva fire de stuf, deasupra apei, în genul lăcarilor, avînd forma de cupă. Ouăle, în număr de 5—7, de colorit smântâniu cu pete şi liniu Ńe subŃiri, sunt depuse începând din a doua jumătate a lunii aprilie. Iarna hoinăresc în cârduri după hrană, prin stufării şi vegetaŃia uscată acvatică, în general în sudul şi sud-estul Ńării. Posibil a fi întîlnit în zona de sud a ariei ; nu există habitate preferate în zona de amplasament-impact neutru.

123

Pelican comun (Pelecanus onocrotalus) specie rară al cărei număr este în scădere. In Europa probabil 3.500 de perechi clocitoare. Vara pot fi găsiŃi în principal în regiunile lacustre din SE Europei (majoritatea în Delta Dunării), iarna şi în zone de coastă şi golfuri. Cloceşte în colonii în Delta Dunării, pe 'insulele' de plaur din zonele greu accesibile ale împărăŃiei stufului, sosind încă de la începutul lunii martie. Cuiburile sunt foarte apropiate între ele. IncubaŃia durează peste o lună (32—34 de zile) fiind asigurată de ambii parteneri, cu schimbul. Toamna părăseşte Ńinuturile noastre plecând să ierneze în Delta Nilului, Regiunea Golfului ori pe coastele asiatice până în India. Am observat în luna aprilie mai multe stoluri de pelicani zburând deasupra luciului apei fără a poposi în zonă.

Pelicanul creŃ (Pelecanus crispus) soseşte în acelaşi timp cu pelicanul comun, având aceleaşi unice locuri de cuibărit în Delta Dunării, fiind însă într-un număr mult mai mic decît pelicanul comun. Cuibăreşte în grupuri mai mici decît pelicanul comun, uneori chiar în perechi izolate. Ouăle sunt asemănătoare celor ale pelicanului comun. Clocitul, care are loc de regulă în luna mai, durează 35-37 de zile. Împreună cu pelicanul comun constituie adevărate comori faunistice nu numai pentru avifauna Ńării noastre, dar şi pentru cea a întregii Europe. AdulŃii au coloritul alb-cenuşiu deschis, iar puii cenuşiu deschis; sînt creŃi pe cap şi gât. Toamna se îndreaptă, zburând în cârduri, spre cartierele de iernare din sudul Greciei, valea Nilului, Regiunea Golfului şi Ńinutul de coastă din sudul Asiei pînă în vestul Indiei. Nu am observat exemplare ale acestei specii. Efectul anticipat: amplasamentul şi vecinătăŃile zonei de dezvoltare a proiectului nu prezintă habitate favorabile cuibăririi acestei specii, efect neutru.

Cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus) cuibăreşte local în SE Europei, în colonii, în arbusti pe lângă lacuri şi rauri, unde se află stufărişuri întinse (deseori împreuna cu egrete si starci). Este întâlnit numai ca pasăre de vară, cuibărind îndeosebi în Delta Dunării, în sălciile pitice din marile întinderi ale stufărişurilor. Cuiburile pot fi foarte apropiate unul de altul întîlnindu-se câte 12-14 într-o singură salcie pitică. Cele 4-5 ouă puse în mai-iunie sunt clocite timp de 27-28 de zile. Toamna, cormoranul mic se retrage spre locurile de iernare din sudul Mării Negre şi nord-vestul Mării Mediterane. În perimetrul străbătut pentru observare, nu am întâlnit această specie, în schimb se află pe malul vestic al Dunării în colonii comune cu chirele.

Cormoran mare (Phalacrocorax carbo) prezent aproape tot timpul anului în special în bălŃile Deltei Dunării, cuibăreşte în sălcii, în colonii. Clocitul are loc în luna aprilie, uneori mai tîrziu, dacă a fost deranjat de om în timpul pregătirii de cuibărit. Ouăle, în număr de 3-4, sunt albăstrui, acoperite cu o crustă calcaroasă, rugoasă. IncubaŃia durează 28-30 de zile; puii devin zburători după circa 8 săptămâni. Efect neutru-lipsa habitatelor preferate.

124

Lopătar (Platalea leucorodia) pasăre rară cu răspândire discontinuă, pe lângă ape puŃin adânci, bălŃi întinse şi lacuri cu stufăriş. Cuibăreşte în colonii în stufărişuri, mai rar în copaci sau arbuşti. In teren se deosebeşte de egrete prin ciocul lat şi foarte lung, şi prin faptul ca în zbor îşi Ńine gâtul întins. Este menŃionată ca specie cu stare de conservare nefavorabilă a cărei populaŃie globală, mai mult de 50% , este concentrată în Europa; este o specie periclitată, menŃionată în Anexa II ConvenŃia de la Berna. Nu a fost observată în aria studiată.

Tigănuş (Plegadis falcinellus) întâlnit în regiuni mlăştinoase, lacuri, bălŃi etc. Cuibăreşte în SE Europei în colonii, de obicei în stufărişuri, tufe sau în copaci. Este o speci aflată în declin. Delta Dunării este locul din Europa unde pot fi văzute foarte multe exemplare. Din primăvară şi până toamnă, sute de exemplare pot fi observate în locuri cu ape puŃin adânci. Nu a fost observat în zona de interes.

Creştetul cenuşiu (Porzana parva) cuibăreşte în principal în jumătatea estică a Europei, oaspete rar în N şi V. Intâlnit pe bălŃi cu stufăriş şi iazuri. Clocitor rar în vegetaŃia mlaştinilor. Foarte greu vizibil. Este o specie cu stare de conservare favorabilă. Nu a fost observat în aria studiată.

Corcodelul cu gât roşu (Podiceps grisegena). Este bun scufundãtor. La noi este oaspete de varã şi cuibãreşte mai ales in sud-est pe diverse bãlŃi, dar este întâlnit şi în Moldova, Transilvania şi vestul Ńării. Efect neutru datorită lipsei habitatelor preferate.

Corcodel mare (Podiceps cristatus) prezent în toate bălŃile de cîmpie din Ńară, dar în special în Delta Dunării ca pasăre de vară. Cuibul şi-l instalează în păpurişul rar la marginea luciului bălŃilor, în care în a doua jumătate a lunii aprilie depune 3—4 ouă lunguieŃe, albe, care pe parcursul clocitului devin brun-deschise. Clocitul are loc 1—2 ori pe an şi este asigurat de ambele sexe, cu schimbul, timp de 25—28 de zile. Hrana constă din larve acvatice, insecte şi peştişori. Toamna migrează spre Ńinuturile de iernare din nordul Africii, sudul Europei şi Asiei. Efect neutru-lipsa habitatelor preferate.

Viesparul ( Pernis apivorus) Este oaspete de varã care cuibãreşte mai ales în zona de dealuri. PotenŃial a se găsi la sud de zona de amplasament unde densitatea pădurii este mai mare.

Corcodelul cu gât negru (Podiceps nigricollis) este un foarte bun scufundãtor. La noi este oaspete de varã şi cuibãreşte mai ales în Delta Dunãrii şi în sud-estul Ńării. Asemănător speciei precedente.

Mugurar (Pyrrhula pyrrhula) Cuibăreşte in CarpaŃi, în pădurile de amestec şi de conifere, cu dumbrăvi. Cuibul şi-l instalează în arbori şi arbuşti. Ponta, depusă pe la începutul lunii mai, cuprinde 4—5 ouă albe-verzui, pătate cu brun. Clocitul este asigurat de femelă, timp de aproximativ 14 zile.

125

Exemplarele clocitoare în munŃi apar toamna în cîmpie, unde sosesc şi unele populaŃii din nordul arealului de cuibărit. Nu este întâlnit în zona datorită lipsei habitatelor preferate.

Ciocîntors (Recurvirostra avosetta) specie mediteraneană- cuibăreşte în perioada aprilie-octombrie. Preferă regiunile cu mlaştini şi bălŃi puŃin adânci, din care cauză nu este întâlnit în zona de amplasament.

Cârstel de baltă (Rallus aquaticus) Este mai legat de mediul lichid fiind, ca şi ceilalŃi din neamul său, o pasăre cu viaŃa ascunsă şi mai mult nocturnă. Cuibul şi-l face în vegetaŃia deasă, în apropierea apelor. Acesta este complet în luna mai, avînd 7—11 ouă gălbui stropite cu brun. Impact neutru, nu există habitate preferate în zona de dezvoltare a proiectului.

Lăstunul de mal (Riparia riparia) cea mai mică specie de rândunică, lăstunul de mal, poate fi observată mai ales de-a lungul râurilor şi lacurilor mari. De obicei nu vedem numai un singur exemplar, este o pasăre sociabilă, umblă în stoluri. Îl găsim mai ales lângă ape, pe lângă oferta abundentă de harnă aici găseşte pereŃi verticali, locuri potrivite pentru săparea galeriilor. Nu e legat foarte mult de apropierea apelor, cuibăreşte aproape oriunde dacă găseşte pereŃi verticali în cariere de margă şi nisip, în gropi de balastieră. În Dobrogea, în jurul ruinelor cetăŃii Histria folosesc cu precădere peretele gropilor săpate de arheologi. Uneori aleg locuinŃe ciudate, ca tuburile de drenaj ale malurilor betonate sau găurile pereŃilor de stânci. De multe ori galeriile sunt ocupate de alŃi chiriaşi: vrabia de casă şi de câmp, prigoria, pescărelul albastru, graurul, etc. Efectul anticipat: fiind o specie legată de mal, impactul este neutru , posibil prezent în zona de NV (3 km) unde există pereŃi înalŃi.

Mărăcinar negru (Saxicola torquata) Apare la noi numai în sezonul cald. Cuibăreşte în câmpiile însorite ori în apropierea Ńărmurilor instalându-şi cuibul lângă sol sau pe arbuşti piperniciŃi, urcând şi pe văile joase, largi ale râurilor montane. Ponta este depusă încă de la sfîrşitul lunii aprilie, fiind formată din 5-6 ouă albastre cu pete cărămizii, pe care le cloceşte femela singură, cca 14 zile. Posibil a se găsi în zona vestica (malul vestic al Dunării) unde există habitate preferate. Impact neutru. Silvie de câmp (Sylvia communis) cuibăreşte relativ rar în regiuni deschise cu tufărişuri, cu copaci izolaŃi sau în luminişuri cu tufişuri. Este o specie cu stare de conservare favorabilă. SituaŃia populaŃiilor de Sylvia communis este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaŃie cu densitate care reprezintă mai puŃin de 2% din populaŃia la nivel naŃional. Efectul anticipat: nu este o specie caracteristică proximităŃii apelor, ea cuibăreşte şi se hrăneşte în zone deschise cu tufişuri, menŃionăm păstrarea zonelor de lizieră.

Chira de baltă (Sterna hirundo) cuibăreşte în perechi izolate sau în colonii mici pe mlaştinile din regiunile de coastă şi pe Ńărmurile lacurilor

126

continentale. SituaŃia populaŃiilor de Sterna hirundo este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaŃie cu densitate care reprezintă mai puŃin de 2% din populaŃia la nivel naŃional. În timpul deplasărilor efectuate am întâlnit cinci exemplare aflate la mare distanŃă de amplasament (cca. 1500m) în partea de vest. VecinătăŃile imediate din zona de interes nu oferă condiŃii prielnice pentru cuibărirea acestei specii.

Chir ă mică (Sterna albifrons) deoarece sunt asemănătoare cu rândunicile au mai fost numite rândunici de mare. In România trăieşte chira mică (Sterna albifrons) este cea mai mică specie a ordinului. Ea cloceşte pe litoral şi în Delta Dunării, iernează în Africa Centrală pe Ńărmul Oceanului Indian. Păsările au cuibul frecvent în colonii mari pe sol sau pe stânci. Cuiburile sunt aşezate unul lângă altul ele fiind de regulă numai o gaură în pământ. Sternidaele de pe malurile apelor continentale construiesc cuiburi mici aşezate des pe vegetaŃii acvatice plutitoare. Cele mai multe specii trăiesc pe litoralul mărilor, unele specii trăind însă şi pe malul apelor în interiorul continentelor. Păsările în timpul migraŃiei parcurg până la locul de iernare distanŃe enorme. Nu a fost observată în zona de interes.

Huhurez mic (Strix aluco) Se găseşte aproape în toate pădurile din Ńară, din regiunile de şes pînă la munte. Cuibul, instalat în scorburi, este complet în luna martie şi cuprinde 4—5 ouă albe. Vânează în întuneric atît rozătoare, cât şi păsărele mici ce dorm în arbori. Este o pasăre sedentară. Posibil a fi întâlnit în zona de pădure. MenŃionăm păstrarea lizierelor.

Graur (Sturnus vulgaris) : Este răspândit pe tot cuprinsul tarii, mai ales in regiunile joase, cu arbori scorburoşi, in paduri luminoase, cu spatii largi descoperite in jur, urcand si pe văile râurilor. Ponta, depusa prin aprilie, este formata din 5—7 oua albastre-deschis, a caror incubatie de 13—14 zile, este efectuata de ambii parteneri. Creste si doua generatii de pui pe sezon. Populatiile din nordul arealului se retrag iarna spre sud-vestul Europei. Cârduri mari se întâlnesc si iarna, îndeosebi in sud-estul tarii, mai ales ca pasari venite din nord. Efect anticipat : neutru ; specia este bine adaptată zonelor modificate de om, pe teren fiind întâlnit în zona Cernavoda.

Silvie porumbacă (Sylvia nisoria) cuibăreşte relativ rar în regiuni deschise cu tufărişuri, cu copaci izolaŃi sau în luminişuri cu tufişuri; adesea în aceleaşi terenuri ca sfrâncicul roşiatic. Este o specie cu stare de conservare favorabilă. Zona adiacentă amplasamentului prezintă o vegetaŃie arbustivă alcătuită din grupări de Robinia sp. iar de-a lungul căi de acces, sunt frecvenŃi indivizi de Crataegus monogyna şi Rosa canina. În zona de interes nu am întâlnit nici

127

exemplare ale acestei specii şi nici cuiburi. Este posibil a fi întâlnită în zonele de lizieră, mai la nord de locaŃie .

Silvie de zăvoi (Sylvia borin) clocitoare comună în păduri relativ rare cu subarboret bogat, zavoaie, parcuri mari cu tufe dese. Poate fi confundată uşor cu frunzarita cenusie si juvenili de silvie porumbacă. Impact asemănător speciei precedente.

Cãlifarul alb (Tadorna tadorna). Este oaspete de varã şi cuibãreşte doar în partea de sud-est a Ńării, având efectivul în scădere. Nu se întâlneşte în zona de proiect deoarece nu există habitate preferate.

Călifarul ro şu (Tadorna feruginea). Este oaspete de vară care cuibãreşte în număr redus (5-10 perechi) doar în Complexul Razelm-Sinoie. Impact neutru.

Pupăza (Upupa epops): habitatul lor este reprezentat de spaŃiile cultivate deschise, cu iarbă scurtă; cuibăreşte în arbori şi se hrăneşte în zonele înierbate. Îşi petrece mult timp pe sol, vânând insecte şi viermi. Nu am întâlnit această specie în vecinatăŃi. Efectul anticipat: efectul se presupune a fi neutru cumulat cu posibilităŃile sale foarte bune de orientare în spaŃiu; posibil a fi întâlnită ocazional în zona colinară dinpartea vestică,

Fluierar de mlaştină (Tringa glareola) este o specie nordică destul de comună în mlaştini şi cu rogoz, de asemenea în pădurile umede de mesteacăn din regiunile montane de pe taigă. De obici, cuibăreşte pe smocuri de rogoz. Este numeros în pasaj pe malurile mlăştinoase ale lacurilor, de obicei solitar, dar ocazional în stoluri mici. Nu este o specie cuibăritoare în România, dar în timpul migraŃiei poate fi întâlnit oriunde pe terenuri umede. Habitatele din vecinătatea amplasamentului nu sunt importante pentru această specie în timpul migraŃiei sale.

Fluierar negru (Tringa erythropus) trece prin Ńara noastră ca pasăre de pasaj, venind din Ńinuturile de cuibărit din nordul Europei şi Asiei; efect neutru.

Fluierar de zăvoi (Tringa ochropus) apare ca specie de pasaj, frecventă în diferite zone ale Ńării. Cuibăreşte în Ńinuturile nordice, eurasiatice, folosind frecvent cuiburile părăsite ale altor specii de păsări şi uneori, chiar culcuşurile veveriŃelor. Iernează în vestul şi sudul Europei, în Africa, în afara Saharei şi a părŃii de sud a continentului, precum şi sud-estul Asiei. Preferă vecinătatea apei, impact neutru.

Fluierar de lac (Tringa stagnatilis) este specie oaspete de vară, care cloceşte în lagunele marine, şi mai rar în interiorul Ńării. În ultimii ani nu mai există dovezi ale cuibăritului acestei specii în România. În general, sunt specii care preferă locurile mocirloase, Ńărmurile, etc. impact neutru.

Fluierar cu picioare rosii (Tringa totanus), impact asemănător speciilor de fluierar descrise anterior.

Mierla (Turdus merula): Este foarte comuna, frecventa mai ales in padurile joase si de deal, numeroasa in zavoaiele apelor, taieturi de paduri,

128

gradini si parcuri publice; Cuibareste la mica inaltime de sol, in tufisuri, boschete; foloseste si lut la constructia cuibului. Ponta completa se intalneste inca din luna aprilie, mai ales la populatiile din parcurile oraselor. Cele 4—5 oua albastrui-verzui, stropite cu brun, sunt clocite de femela timp de 14—15 zile. Pe vară apar 2-3 rânduri de pui. Zona de vegetaŃie arbustivă este favorabilă speciei, nu a fost observată în vecinătate însă este posibil a tranzita zona periferică a pădurii; s-a dovedit de către specialişti faptul că exemplarele care trăiesc în zone antropizate s-au adaptat la noul habitat. Astfel impactul este neutru.

Cocosar (Turdus pilaris) până în ultimii ani, a fost cunoscut aproape numai ca specie ce ne vizitează iarna. În ultimii ani s-au găsit însă exemplare clocitoare în nordul CarpaŃilor Orientali, în urma unui proces lent de extindere a arealului său spre sud şi vest. Specia este în plin curs de extindere ca pasăre clocitoare la noi. Cuibul este format la exterior din crenguŃe, iar în interior din nămol lipit cu fire vegetale fine. Ouăle, de regulă în număr de 5, au culoare albastră cu pete fine roşcate; sunt depuse încă din luna aprilie şi sunt clocite de femelă timp de 14 zile. Într-un sezon creşte 1-2 rînduri de pui. Posibil a fi întâlnit în zona de sud a ariei protejate, astfel impactul este neutru.

Sturz cântător (Turdus philomelos) Este specia cea mai frecventă din neamul sturzilor, clocind în toate pădurile şi zăvoaiele din Ńară, la şes şi la munte. Cuibul este instalat la înălŃimi nu prea mari, în arbori şi arbuşti; are interiorul de forma unei cupe de carton, formată din lemn putrezit amestecat cu saliva păsării. Depunerea celor 4-5 ouă albastre, stropite cu puncte fine întunecate, are loc în luna aprilie. Femela le cloceşte singură circa 14 zile. Pe sezon creşte 2-3 rânduri de pui. Este posibil a fi întâlnit în pădurea mixtă aflată la vest de amplasament. Recomandăm menŃinerea lizierelor.

129

În figura de mai sus sunt menŃionate speciile de păsări potenŃial întâlnite în vecinătatea zonei de dezvoltare a proiectului (Mini-cartier de locuinŃe). Recomandările făcute în cazul acestor specii au fost: -menŃinerea zonelor de liziere din vecinătate -să nu se extindă zona de dezvoltare în pădurea mixtă propriu-zisă

6.8.4.3 Impact asupra avifaunei

În partea sud-vestică a SPA- Dunăre – Ostroave este o bandă lată

predominată de păduri. Păsările de talie mare (răpitoarele şi barza neagră) îşi construiesc cuiburile în păduri şi se hrănesc în habitatele dominate de păşuni şi fâneŃe, rareori pe terenuri agricole. Probabil o porŃiune a populaŃiei păsărilor răpitoare care cuibăresc în această zonă se hrănesc în zonele ierboase de pe partea estică a Dunării. Astfel acest proiect poate avea impact direct asupra unor specii de păsări din SPA (vânturel, dumbrăveanca, prigoria) prin pierderea directă a unor teritorii din arealul de hrănire a acestor indivizi.

130

Teritoriile păsărilor de talie mică (păsări cântătoare, ciocănitori) sunt mult mai mici în comparaŃie cu teritoriile păsărilor cu zbor planat, astfel specimenele populaŃiilor marginale din sit a acestor specii nu se îndepărtează de la SPA Dunăre – Ostroave la distanŃe mari, în consecinŃă habitatele de hrănire a acestor specii nu vor fi afectate direct de către proiect.

Impactul cel mai important asupra avifaunei este cauzat de pierderea definitivă a unor habitate specifice, care joacă un rol cheie în ecologia anumitor specii de desemnate.

Din punct de vedere al avifaunei, cel mai semnificativ impact este pierderea habitatelor ierboase - reprezentate în cazul nostru de terenuri cu viŃă de vie cu zone cu vegetaŃie naturală (care constă în principal din vegetaŃie lemnoasă spontană, măceş, soc, salcâm).

Referitor la habitatele forestiere în tranziŃie, impactul produs nu va fi major deoarece amplasamentul zonei de interes este la periferia zonei de pădure, lângă şosea, astfel încât nu va afecta zona de pădure.

Pierderea suprafeŃelor de teren arabil nu va avea un impact relevant asupra populaŃiilor speciilor desemnate.

Fragmentarea habitatelor şi efectul de margine Nu anticipăm că va avea loc fenomenul de fragmentare a habitatelor din motivele sus menŃionate (ca poziŃionare) şi nu va exista un impact semnificativ asupra populaŃiilor speciilor desemnate. Arealul „petelor” de habitate ierboase din zona antropică (viŃa de vie) este destul de mare (există astfel de culturi şi în zona de este şi vest a locaŃiei) pentru susŃinerea populaŃiilor existente în zona deschisă (coŃofana, sfrânciocul, dumbrăveanca). Impactul negativ al construcŃiei va fi însă ameliorat şi compensat prin plantarea unei fâşii de protecŃie de pădure. Putem afirma că în situaŃia actuală fragmentarea peisajului nu va avea un impact negativ semnificativ asupra habitatelor şi populaŃiilor din sit, datorită faptului că zona se află la şoseaua principală şi este localizată pe un teren antropic (cultură de viŃă). Impactul produs poate fii ameliorat prin acŃiuni specifice. În dezvoltarea ulterioară a zonei trebuie luat însă în considerare de către autorităŃile de mediu, efectul cumulativ al oricăror fragmentări ulterioare a habitatelor de către viitorii locatari.

Monitorizarea trebuie continuată până la finalizarea procesului de re-naturalizare a tuturor habitatelor secundare create în perioada de execuŃie a proiectului. Astfel de habitate secundare pot fii considerate: drumurile de acces, zonele de depozitare, şantiere închise, etc.

În tabelele de mai jos sunt concentrate observaŃiile făcute pe amplasament şi în vecinătatea acestuia pe perioana aprilie 2008 – iunie 2009/ februarie-iunie 2010 cu ritmicitatea menŃionată anterior.

Tabel 6.8. Speciile de păsări observate prin metoda de observaŃii directe, sistematice

131

Denumirea specie

Amplasament PUZ

Vecinătate PUZ

Nr indivizi

ObservaŃii Perioada de observaŃie

Coracias garrulus Dumbrăveanca

Prezentă Prezentă 4+5 În zona din apropierea lizierei În zona de est, cca. 800m

Mai-iunie 2009, 2010

Phasianus colchicus Fazan

Prezentă Prezentă 4 În zona de pădure-vest şi zona de lizieră

Mai

Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagră

Posibil prezentă

Prezentă 2 La marginea pădurii, cca. 400 m de locaŃie

Iulie 2008-mai 2009 Aprilie-Mai 2010

Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic

Prezentă Prezentă 7+2 În zona din apropierea lizierei, 100 m

Mai 2008 Iunie 2009 aprilie-–mai 2010

Sterna hirundo Chiră de baltă

Posibil prezentă

Prezentă 5+1 În partea de est a locaŃiei

Iulie 2008 Iunie 2009 Aprilie 2010

Falco vespertinus Vânturel de seară

Posibil prezentă

Prezentă 2+3 În zona de pădure în partea de vest, cca 800 m

Aprilie-iunie 2009 mai 2010

Merops apiaster Prigorie

Prezentă Prezentă 4+1 În zona deschisă, la şosea

Mai-iunie 2009+ mai 2010

Cettia cetti Stufărica

Posibil prezentă

Prezentă 1 În zona de sud a amplasamnetului la 400m

Aprilie 2010

Motacilla alba Codobatură albă


Aprilie 2008, iunie 2009 Martie-Iunie 2010

Streptopelia decaocto Guguştiuc


Aprilie 2008, iunie 2009+ Aprilie Iunie 2010

Hirundo rustica Rândunica

Prezentă Prezentă 25+5 În zona deschisă, cultura de viŃă

Mai 2008, iunie 2009+ mai, iunie 2010

Corvus monedula StăncuŃa

Prezentă Prezentă 8+2 În zona deschisă, cultura de viŃă

Aprilie 2008, mai 2009+ mai 2010

Passer domesticus Vrabia de casă

Prezentă Prezentă 32+7 În zona deschisă, la şosea, cultura de

Aprilie 2008, iunie 2009 +aprilie,iunie

132

viŃă 2010 Ciconia ciconia Barza albă

Prezentă Prezentă 6+5 În partea de est a locaŃiei

Mai 2008-mai 2009 Aprilie-Mai 2010

Ficedula parva Muscar mic

Posibil prezentă

Prezentă 5+4 În zona de pădure În zona sudică, la cca. 400m

Iulie 2008, mai 2009+ mai 2010

Lullula arborea Ciocârlia de pădure

Posibil prezentă

Prezentă 7+9 În zona de pădure

Mai 2008, aprilie 2009+ aprilie,mai 2010

Dendrocopos syriacus Ciocănitoare de grădini

Posibil prezentă

Prezentă 3+2 În zona de pădure, în partea de sud cca 700 m

Iunie 2009+ iunie 2010

Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar

Prezentă Prezentă 1 În zona de lizieră

Mai 2010

Picus canus Ghionoaie sură

Posibil prezentă

Prezentă 1+2 În zona de pădure în partea de vest la cca 600m

Aprilie 2009+ Aprilie 2010

Pica pica CoŃofana

Prezentă Prezentă 20+15 În zona din apropierea lizierei, la şosea

Aprilie 2008-iunie 2009+ mai 2010

Corvus frugilegus Cioara de semănătură

Prezentă Prezentă 15+19 În zona deschisă, la şosea, cultura de viŃă

Mai 2008-iunie 2009+ mai,iunie 2010

Platalea leucorodia

Nu este prezentă

Nu este prezentă

- - iunie. 2009

Egretta garzetta

Nu este prezentă

Nu este prezentă

- - iunie. 2009

Nycticorax nycticorax

Nu este prezentă

Posibil prezentă

- În zona de sud cu viŃă de vie

iunie. 2009

Plegadis falcinellus

Nu este prezentă

Nu este prezentă

- - -iunie. 2009

Ardea purpurea

Nu este prezentă

Nu este prezentă

- - iunie. 2009- mai 2010

Haliaeetus albicilla

Nu este prezentă

Posibil prezentă

- În zona de vest a amplasamentului

iunie. 2009- mai 2010

Caprimulgus europaeus

Prezentă Posibil prezentă

1 În zona de pădure

mai 2010

Ardeola ralloides

Nu este prezentă

Posibil prezentă

- În zona de luciu a apei

iunie. 2009

Milvus Nu este Posibil - În zona de vest iunie. 2009

133

migrans prezentă prezentă locuită Tringa glareola

Nu este prezentă

Nu este prezentă

- - iunie. 2009

Himantopus himantopus

Nu este prezentă

Posibil prezentă

- În perioada de migraŃie

iunie. 2009

Branta ruficollis

Nu este prezentă

Nu este prezentă

- - -

Phalacrocorax pygmaeus

Nu este prezentă

Posibil prezentă

- Ca zonă de migraŃie pe luciul apei

-

Sylvia nisoria Posibil prezentă

Posibil prezentă

- În zona de lizieră şi pădure

-

Sterna albifrons

Nu este prezentă

Posibil prezentă

- În partea sudică a amplasamentului

-

Recurvirostra avosetta

Nu este prezentă

Nu este prezentă

- - -

Porzana parva Nu este prezentă

Posibil prezentă

- În zona luciului apei

-

Pelecanus onocrotalus

Nu este prezentă

Posibil prezentă

- Ca traseu de migraŃiune la 500 m vest

Aprilie2009, 2010

Pandion haliaetus

Nu este prezentă

Nu este prezentă

- - -

Larus minutus Nu este prezentă

Nu este prezentă

- Doar în perioada de pasaj

-

Ixobrychus minutus

Nu este prezentă

Nu este prezentă

- - -

Emberiza hortulana

Nu este prezentă

Posibil prezentă

- În zona de est a amplasamentului

-

Dryocopus martius

Nu este prezentă

Posibil prezentă

- În partea de vest a amplasamentului

-

Circus aeruginosus

Nu este prezentă

Posibil prezentă

- În zona de pădure din apropierea luciului apei

-

Ciconia nigra Nu este prezentă

Nu este prezentă

- - -

Chlidonias niger

Nu este prezentă

Posibil prezentă

- În tranzit în timpul migraŃiei

-

Chlidonias hybridus

Nu este prezentă

Posibil prezentă

- În tranzit în timpul migraŃiei

-

Alcedo atthis Prezentă Posibil prezentă

1 În zona de sud a amplasamentului

Mai 2010

Acrocephalus melanogopon

Nu este prezentă

Posibil prezentă

- În zona de sud a amplasamentului

-

Accipiter brevipes

Nu este prezentă

Posibil prezentă

- În zona de pădure deasă

-

134

În tabelul de mai sus sunt descrise toate speciile existente în Formularul

standard Natura 2000 ROSPA0039 Dunăre-Ostroave, cu menŃiunea perioadei de observare (observare directă în studiul de faŃă), precum şi speciile posibil a fi întâlnite (locaŃie faŃă de amplasament), dar care nu au fost regăsite pe teren în timpul deplasărilor efectuate. S-a adus ca specificaŃie a conservării avifaunei conceptul de metapopulaŃie, care reprezintă ansamblu de populaŃii din cadrul unei specii care poate rezista/persista în pofida unei rate crescute de reducere a habitatului, datorită recolonizării repetate.

O condiŃie pentru persistenŃa metapopulaŃiei este ca rata de colonizare să fie mai mare sau egală cu rata de dispariŃie a populaŃiei respective.

Pentru speciile de avifaună descrise mai sus, funcŃie de prezenŃa lor în amplasamant şi vecinatatea zonei alocate proiectului, precum şi în tabelul 6.8., impactul nu este unul direct, acestea fiind situate în procent de cca. 47% în vecinătatea perimetrului de construcŃie.

Desfăşurarea proiectului poate influenŃa pe perioada de construcŃie dinamica populaŃiilor de păsări, care vor evita zona datorită poluării fonice.

Considerând faptul că densitatea speciilor este aceeaşi pe toata suprafaŃa ariei de interes comunitar (26.064 ha) şi faptul că perimetrul alocat dezvoltării urbane are o suprafaŃă de 3 ha, populaŃia de păsări afectată de implementarea proiectului este de 0,011 % din populaŃia totală.

Procentul care va fi pierdut din suprafeŃele habitatelor folosite pentru necesităŃile de hrană, odihnă şi reproducere ale următoarelor grupe de specii:

-grupa păsărilor acvatice-scufundătoare, strict legate de ape, reprezentate prin numeroase familii: Podicipedidae, Gaviidae, Phalacrocoracidae etc. Aceste specii îşi petrec cea mai mare parte a vieŃii în apă fiind excelente înotătoare şi scufundătoare. Din apă îşi procură hrana: peşti, crustacee, moluşte. Astfel, aceste păsări nu vor fi afectate de implementarea proiectului.

- grupa păsărilor acvatice-aeriene. Aceste păsări populează oceanele, mările, Ńărmurile marine, râurile, lacurile şi lagunele litorale, fiind excelente zburătoare, cu aripi lungi şi ascuŃite. De exemplu: procelariiformele, faetonidele, laridele etc. Acestea se hrănesc cu peşti, prinşi la suprafaŃa apei, înoată bine şi se pot odihni pe apă zile întregi (albatroşii). Impact asemănător grupei precedente.

- grupa păsărilor terestre-acvatice. Sunt reprezentate de anseriforme. Strâns legate de ape sunt lebedele (Cygnus cygnus) şi raŃele scufundătoare, iar gâştele sunt cele mai puŃin legate de ape. Aceste specii trăiesc aproape de păduri umede, mlaştini, râuri, lacuri, heleştee, golfuri etc. Se hrănesc cu diverse vertebrate acvatice şi peşti; cuibul este instalat pe malurile apei, uneori la distanŃă şi chiar în stuf. Se estimează o pierdere nesemnificativă (0,00012%),

135

datorită distribuŃiei randomizate a acestor specii în vecinătatea amplasamentului de dezvoltare a proiectului. - grupa păsărilor de Ńărm. Aceste specii trăiesc pe marginea apelor, pe maluri noroioase, în zone mlăştinoase, câmpuri mocirloase, lunci inundate, mlaştini cu stufării şi smârcuri etc. Sunt diferite ca origine, dar legate de apă prin hrană. În această grupă se pot întâlni specii din ordinele: Ciconiiformes, Phoenicopteriformes, Gruiformes, Charadriiformes etc. Unele specii sunt de talie mare: stârci, egrete, berze, Ńigănuşi, cocori, sitari de mal, culici etc. Alte specii sunt de talie mică: prundăraşi, ciovlici, fugaci etc. Se hrănesc cu diverse animale mici, pe care le procură de pe sol sau din apă. Unele paseriforme (lăcari, presuri de stuf, greluşei) trăiesc, se hrănesc şi cuibăresc în stufărişul din zona bălŃilor. Sunt specii de ralide, care stau ascunse în stuf, pot înota, unele se scufundă. În cazul acestei grupe, procentul care va fi pierdut din suprafeŃele habitatelor folosite pentru necesităŃile de hrană/ odihnă se estimează a fi la 0,011 % din suprafaŃa totală din habitatul de hrănire a acestei grupe. În raport s-a menŃionat faptul că există posibilitatea din punct de vedere al adaptabilităŃii, ca aceste specii să îşi mute arealul de hrănire în partea de sud şi de nord unde există habitate asemănătoare.

- grupa păsărilor răpitoare. Aceste păsări nu sunt strict legate de un biotop, spre deosebire de păsările din prima grupă, putând fi întâlnite şi în alte zone. Răpitoarele prezintă numeroase adaptări în legătură cu hrana, modul de vânare, cu comportamentul de reproducere. Specii ca: uliganul pescar (Pandion haliaetus), eretele de stuf (Circus aeruginosus), eretele vânăt (Circus cyaneus), eretele sur (Circus pygargus), eretele alb (Circus macrourus), şoimul de iarnă (Falco columbarius) pot fi des întâlnite în zonele umede. Această încadrare a speciilor de păsări acvatice este relativă. Impact asemănător grupei precedente.

Numărul populaŃiei de specii potenŃial afectate prin implementarea PUZ se estimează la 12, dintr-un total de 165 de specii, la care putem adăuga creşterea numărului populaŃiei speciilor antropofile (la 9 din speciile întâlnite în zona de amplasament şi în imediata vecinătate).

Cele 12 specii de avifaună potenŃial afectate prin implementarea PUZ sunt: Coracias garrulus, Lanius collurio, Merops apiaster, Motacilla alba,

Streptopelia decaocto, Alcedo atthis, Corvus monedula, Ciconia ciconia, Dendrocopos medius, Pica pica , Corvus frugilegus, Caprimulgus europaeus.

Marea majoritate a acestor specii menŃionate mai sus au o mare capacitate de adaptabilitate la modificarea tipului de habitat, cumulat cu zonele de hrănire care se întâlnesc în imediata vecinătate a amplasamentului.

Păsările acvatice pot fi întâlnite în diferite habitate naturale, din ce în ce mai puŃine la număr, cum ar fi apele stagnante, vegetaŃia plutitoare, stufăriş, mlaştini, ape curgătoare, terenuri inundabile cu faciesuri grinduri nisipoase, insule, Ńărmuri, zăvoaie inundabile, băltiri de suprafaŃă ocazionale etc. Fiecare din aceste habitate deŃin o mare importanŃă în viaŃa păsărilor. Astfel, apele

136

curgătoare şi Ńărmurile lor reprezintă doar locuri de popas şi de hrănire, în schimb inundaŃiile au o mare importanŃă în privinŃa cuibăritului acestor păsări.

În lipsa zonelor umede naturale, păsările acvatice frecventează zonele umede artificiale (pescării, heleştee, lacuri de acumulare, canale de irigaŃii, orezării, pământuri agricole inundate sezonier, cariere de piatră etc), acestea oferind noi habitate păsărilor acvatice, compensând astfel pentru o parte a speciilor, diminuarea sau pierderea unor arii umede naturale. În cazul stării de eutrofizare avansată, aceste acumulări pot deveni o sursă importantă de hrană pentru numeroase specii, iar în cazul colmatării, când apare stuful şi vegetaŃia palustră, pot oferi şi locuri de cuibărire ocazională sau permanentă.

Se ştie astăzi, că păsările de apă, de-a lungul migraŃiilor lor sezoniere, pot traversa frontierele; în consecinŃă, trebuie să fie considerate resurse internaŃionale. Conservarea zonelor umede, a florei şi a faunei lor, poate fi asigurată numai conjugând politicile naŃionale pe termen lung cu o acŃiune internaŃională constantă.

Există posibilitatea unui număr mai mare de specii decât cele menŃionate, de aceea am făcut o paralelă cu formularul Natura 2000 unde se regăsesc mult mai multe specii, însă pe întinderea întregii suprafeŃe a sitului Dunăre – Ostroave. Eu m-am rezumat numai la observaŃiile asupra speciilor întâlnite în zona de interes şi în imediata vecinătate (500-1000 m).

Tabel 6.9 Specii de herpetofaună (specii regasite în perioada 2008-2010)

Denumire specie

Amplasament PUZ

Vecinătate PUZ

Nr indivizi

Perioada de observaŃie

Broasca râioasă verde Bufo viridis

Prezentă Prezentă 6+4 exemplare

Mai 2008, iunie. 2009- mai /iunie2010



Iunie 2008, mai 2009+ aprilie/iunie 2010


Posibil prezentă Prezentă +11 exemplar Aprilie 2009, 2010



Aprilie 2008, mai 2009+ aprilie/mai 2010

Şopârla dobrogeană-de stepă -Lacerta taurica

Posibil prezentă Prezentă 8+1 exemplar Iunie 2008+ iuniei 2010

Guşterul -Lacerta viridis

Posibil prezentă Prezentă 5+7 exemplare

Iunie 2008, mai 2009, 2010

137

Reptilele reprezentative semnalate în zona protejată ROSCI0022 Canalele Dunării sunt Emys orbicularis şi Natrix natrix care populează atât luciul apei cât şi malul Dunării.

Specia de batracieni/amfibieni semnalată în zona protejată ROSCI0022 Canalele Dunării care populează zona malurilor şi luciul apei este Bombina bombina.

Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie) este menŃionată în formularul Natura 2000, ROSCI0022 Canalele Dunării ca specie notată cu “B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului este bine reprezentată. Este o specie diurnă, predominant acvatică. Intră în apă primăvara devreme, în martie şi se retrage pentru hibernare în octombrie. Iernează pe uscat în ascunzişuri. Reproducerea prin aprile-mai; în condiŃii favorabile de mediu se poate repeta în august. Ouăle (între 10-100 la o pontă) sunt depuse izolat sau în grămezi mici, fixate de obicei pe plante. Oul are 2 mm diametru, iar capsula 7-8 mm şi este brun închis la un pol şi alb-gălbui la celălalt. După 8 - 9 zile apar mormolocii, care prin septembrie – octombrie devin broscuŃe dezvoltate, metamorfozate. Se hrăneşte cu insecte, melci mici şi viermi. Datorită glandelor veninoase din piele, are puŃini duşmani. NepretenŃioasă, trăieşte în orice ochi de apă, permanent sau tempor, în bălŃi de la şes şi câmpie, urcând şi în regiunea dealurilor, la altitudini între 0-400. În lacurile din lunca şi Delta Dunării, pe maluri, în zonele cu vegetaŃie, deşi cel mai frecvent ocupă bălŃile temporare inundate. Răspândită în estul Europei, din Danemarca şi sudul Suediei în vest, Cehia, fosta Iugoslavie şi Dunărea în sud, în Rusia până aproape de Urali. Cel mai probabil specia se află în apropierea malului la cca. 800m vest (spre cursul Dunării). Efectul scontat este neutru/nesemnificativ deoarece nu există habitate specifice de dezvoltare a speciei, în aria desemnată a proiectului.

Emys orbicularis (Ńestoasa de apă) este menŃionată în formularul Natura 2000 ROSCI0022 Canalele Dunării ca specie notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaŃie cu densitate redusă faŃă de media la nivel naŃional (nesemnificativă la nivel naŃional). Nu am întâlnit exemplare ale acestei specii.

Trăieşte în ape stătătoare, mâloase, şi în cele cu curs liniştit; înoată şi se scufunda foarte bine. Se hrăneşte cu viermi, insecte de apă, raci, scoici, mormoloci şi peştişori; mănâncă obişnuit sub apă. Prin octombrie se retrage în mâlul de pe fundul sau marginea bălŃilor, iazurilor, de unde reapare primăvara, prin februarie-martie, când are loc şi reproducerea (cel mai adesea sub apă). Femela depune, prin mai-iunie 4-16 ouă mai mult sau mai puŃin cilindrice;

138

clocirea durează, în funcŃie de temperatura solului, 3-5 luni. Nu este o specie afectată de activitatea proiectului, deoarece Ńestoasa de apă preferă ecosisteme acvatice lentice care nu se află în zona de proiect. Tabel 6.10 Specii de mamifere

Denumire specie Amplasament PUZ

Vecinătate PUZ Nr indivizi

Perioada de observare

CârtiŃa-Talpa europaea (număr muşuroaie)

Prezentă Prezentă 40+9 Aprilie 2008, aprilie/mai 2010

ChiŃcanul-Sorex araneus

Prezentă Prezentă 5+5 Iunie 2009, 2010

Liliac Rhinolophus ferrumequinum


Liliac Miniopterus schreibersii

Posibil prezentă Posibil prezentă -

Popândău -Spermophillus citellus

Prezentă Prezentă 1+2 Mai 2008, iunie 2009, mai 2010

Şoarecele pitic- Micromys minutus

Prezentă Prezentă 3+3 Aprilie 2008, mai 2009

Şoarecele răsăritean de câmp- Microtus rossiae-meridionalis

Prezentă Prezentă 1+1 Mai 2009, 2010



Iepurele Lepus europaeus

Prezentă Prezentă 1+1 Iunie 2009,2010

Şoarecele de casă Mus musculus

Prezentă Prezentă 2+2 Mai 2008, 2010

Vulpe -Vulpes vulpes


În situl ROSCI0022 Canaralele Dunarii este meŃionată specia Lutra lutra

(vidra) : aceasta specie este activă noaptea, îşi face cuib în vizuină de obicei în scorburile copacilor de pe marginea râurilor. Habitat: zone umede, râuri şi zone de coastă. Hrana: în principal peşte şi animale acvatice, inclusiv broaşte. În acest sit nu se cunosc populaŃii dezvoltate. De asemenea zona de amplasament nu găzduieşte habitate umede necesare dezvoltării acestei specii.

În ceea ce priveşte impactul asupra speciilor de peşti menŃionaŃi în situl ROSCI0022 Canaralele Dunarii (Alosa tanaica, Gobio albipinnatus, Zingel sp, Aspius aspius, etc) este neutru deoarece zona de dezvoltare a proiectului se află la o distanŃă apreciabilă de cursul Dunării astfel neinfluenŃând în niciun fel habitatul speciilor de ihtiofaună.

139

Pe teren am identificat numeroase specii de nevertebrate din grupul moluştelor (melci), ortoptere (cosaşi, greieri, lăcuste), coleoptere (gărgăriŃe, gândaci), lepidoptere (fluturi), aranaea (păianjeni).

Cu privire la speciile de peşti incluse în formularul Natura 2000 Dunăre-Ostroave0039, precum Alosa pontica (scrumbia de Dunăre), Gobio albipinnatus (porcuşor de nisip), Pelecus cultratus (sabiŃă), etc., habitatul acestora nu va fi modificat deoarece nu vor exista activităŃi antropice în zona de Dunăre aflată la distanŃă de cca. 1.500m de amplasament, acest aspect fiind legat în special de activităŃile desfăşurate în zona de navigaŃie care nu au legătură cu actualul proiect.

6.8.5 CONCLUZII ASUPRA IMPACTULUI ŞI MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSIT ĂłII

Zona de construcŃie a Cartierului de locuit se află în zona periferică a ariei

protejate ROSPA şi ROSCI la extremitatea NE, fiind situată în apropierea şoselei (10-200 m) ce leagă localitatea Cernavodă de Rasova.

De asemenea, amplasarea zonei de interes pe o suprafaŃă de aproximativ 29700m2, în vederea construirii de locuinŃe, nu va produce fragmentări ale biotopului din zonă şi nici dezechilibrul în cadrul ecositemelor aferente, deoarece aria se va extinde pe suprafaŃa ocupată în prezent de culturi cu viŃă de vie.

Utilizarea terenului nu va fi modificată decât în zonele imediat adiacente acestor construcŃii (spre zona de şosea), unde există terenuri deja antropizate.

Echipa de monitoring va avea în competenŃă prelucrarea datelor pentru cuantificarea impactului produs de construcŃie. Se va urmări, în timp, efectul produs asupra vegetaŃiei (fitocenozelor existente), asupra faunei terestre (nevertebrate, reptile, mamifere) şi asupra păsărilor. Durata efectuării monitoringului este ideal să fie cât mai mare. Oricând pot surveni modificări ale condiŃiilor naturale sau noi intervenŃii antropice care pot schimba radical datele obŃinute.

Impactul cumulativ

Impactul cumulativ al acestui proiect cu alte proiecte similare, pe DJ223 ce face legătura între Cernavodă şi Cochirleni, este minim.

Singurul efect care poate fi cumulat este acela de creşterea circulaŃiei autovehiculelor din zonă cumulat cu modificarea zonelor de hrănire ca amplasament; de la teren agricol la zone de habitare umană. Astfel:

• procentul din suprafaŃa habitatului care va fi pierdut este de 0,00767 % din suprafaŃa sitului ROSCIOO22

• procentul ce va fi pierdut din suprafeŃele habitatelor folosite pentru necesităŃile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar –

140

între 0,00012% pentru păsările terestre-acvatice şi de 0,011% pentru paseriforme şi răpitoare.

• fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată in procente) –vegetaŃia lemnoasă nu suferă fragmentări în niciuna din locaŃiile de dezvoltare a minicartierelor, în schimb procentul cel mai mare de fragmentare din cadrul vegetaŃiei naturale îl prezintă vegetaŃia ierboasă (20%), urmată de vegetaŃia ruderală (80%). În cadrul raportului au fost comunicate aspecte legate de prevenirea pierderii acestor tipuri de habitate.

• durata sau persistenŃa fragmentării – permanent, dar menŃinerea lizierelor, plus plantarea suplimentară de arbori şi arbuşti va determina refacerea habitatului pe alte amplasamente din vecinătatea implementării planului.

• durata sau persistenŃa perturbării speciilor de interes comunitar, distanŃa faŃă de aria naturală protejată de interes comunitar – durata perturbării speciilor este egală cu durata realizării construcŃiilor prevăzute prin PUZ. Realizarea PUZ-ului se poate face în etape diferite pe număr de construcŃii limitat, ceea ce înseamnă un grad mai redus de perturbare , deci un impact mai redus asupra speciilor menŃionate.

• schimbări în densitatea populaŃiilor (nr. de indivizi/suprafaŃă) – pe perioada de construcŃie va avea loc o scădere temporară a densităŃii păsărilor în zona de hrănire, cu menŃinerea lor în imediata apropiere a dezvoltării minicartierului de locuinŃe, aceasta urmând să revină la normal.

• scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP – scara de timp pentru înlocuirea habitatului este de 5 ani, luând în calcul potenŃialul mediu de refacere.

• indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, sau care pot determina modificarea funcŃiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar – nu există, decât daca tehnologiile nu sunt aplicate corect pentru realizarea PP. Din punctul de vedere al factorului de mediu variantele propuse de gospodărire al apelor menajere, nu produc poluarea apelor de suprafaŃă sau subterane şi de asemenea nu afectează speciile de nevertebrate/vertebrate care îşi au habitatul subteran (luând în calcul şi reŃeaua de conducte).

Identificarea şi evaluarea impactului direct şi indirect asupra speciilor şi

habitatelor de interes comunitar Impactul direct este manifestat asupra unui procent infim din habitatul

protejat. Habitatul asupra căruia va exista un impact direct, va fi în speŃă cel de

teren arabil/vegetaŃie ruderală care ocupă suprafaŃa cea mai mare din terenul alocat proiectului. Această zonă este inclusă în zona de periferie NE a ariei de protecŃie ROSCI0022, fără a se suprapune cu nici un habitat prioritar sitului Natura 2000. Astfel că impactul preconizat faŃă de suprafaŃa sitului ROSCI0022

141

Canaralele Dunării este minor, 0,00767 % din SCI, în raport fiind descrise modalităŃile de prezervare pe termen scurt, mediu şi lung a zonei de interes.

Nu se prevăd efecte negative speciale asupra vegetaŃiei şi faunei deoarece în prezent terenul viitorului cartier de locuinŃe este teren agricol şi culturi cu viŃa de vie.

Impactul indirect este datorat creşterii cantităŃii de materiale pulverulente pe perioada de construcŃie şi este manifestat în primul rând asupra speciilor vegetale. Praful produs prin îndepărtarea materialelor precum şi eroziunea cauzată de vânt, de obicei, au origini naturale (particule de sol, praf natural).

Un impact foarte slab şi indirect este acela că pe perioada dezvoltării minicartierului, zona nu va mai reprezenta habitat de hrănire pentru speciile menŃionate în cadrul acestui capitol, acestea găsind acelaşi tip de habitat în zona de sud şi de nord faŃă de amplasament de la cca 100m.

In consecinŃă, impactul proiectului pe biodiversitate este nesemnificativ în timpul perioadelor de construcŃie şi dezvoltare/exploatare.

Măsuri de reducere a impactului Impact pe termen scurt Implementarea sistemului, cu activităŃile menŃionate mai sus, va trebui

efectuată conform standardelor naŃionale şi internaŃionale, care includ asigurarea de drumuri adecvate şi sigure pentru locuitori cumulat cu necesitatea menŃinerii habitatelor naturale din vecinătate. Va fi obŃinută permisiunea de desfăşurare a lucrărilor de construcŃie. Vor fi luate măsuri de prevenire a pierderii solului sau împrăştiere a deşeurilor în aer/apă/sol.

Durata totală a perioadei de constructie a Proiectului propus este variabilă în raport cu cererea de locuinŃe, dar prin RIM, s-a impus o concentrare minimă de forŃe pentru reducerea de impact.

Cei mai potenŃial sensibili receptori vor fi afectaŃi doar într-un sens localizat în perioada în care se desfăşoară lucrările de construcŃie în vecinătatea imediată. Toate construcŃiile vor implica perturbarea zonei într-o oarecare măsură (luând în considerare zgomotul şi emisiile în aer).

Impact pe termen lung Impactele asupra mediului vor fi generate de următoarele: - vor fi incluse acŃiuni edilitare cu modificări în utilizarea terenului.

Astfel, de la teren agricol, terenul va fi utilizat pentru construcŃie de locuinŃe; - modificarea zonelor de hrănire ca amplasament; de la teren agricol la

zone de habitare umană, cu posibilitatea deplasării avifaunei spre zone aferente planului;

- creşterea circulaŃiei autovehiculelor din zonă. Pentru diminuarea impactului la implementarea PUZ-ului se propun

următoarele măsuri specifice pentru biodiversitate:

142

• evitarea afectării de către noua infrastructură, a habitatelor naturale şi semi-naturale din incinta SPA/SCI.

• restrângerea la minimul posibil al suprafeŃelor ocupate de şantier. • organizare de şantier şi de şantierul propriu-zis să nu fie amplasate

pe suprafaŃa SPA-ului. • plantatea de spaŃii verzi în special sub formă parcuri/liziere În general paseriformele pot să-şi adapteze viteza de zbor. Capacitatea de

zbor a păsărilor este dublă primăvara. Sunt situaŃii când păsările străbat întreaga distanŃă până la locul de cuibărit, fără să facă nicio oprire (cazul celor de pasaj). Din această cauză este de preferat astfel ca perioada de construcŃie să se desfăşoare în afara perioadelor de cuibărit (primăvara-martie/aprilie/mai).

AfirmaŃii definitive referitoare la impactul aşezărilor umane asupra păsărilor, nu se pot face decât după construirea acestui cartier, studiile efectuate în Europa de Vest şi America de Nord arătând un impact minor asupra avifaunei pus pe seama capacităŃii păsărilor de a se adapta, zonele de cuibărit fiind alese în general în afara zonelor locuite. Se mai poate lua în calcul şi adaptarea surprinzătoar de rapid la oportunităŃile trofice pe care le oferă habitatele antropizate.

In formularul standard Natura 2000 al sitului, în capitolul „ActivităŃile antropice şi efectele lor în sit şi în vecinătate” drumurile şi drumurile auto sunt prezente în procent de 10% şi respectiv zonele urbanizate 15% dintre factorii care deranjează mediul natural, astfel trebuie să fim cu atenŃie sporită la problemele cauzate de drumuri în această arie protejată.

Impactul cauzat de PUZ fără a lua în calcul măsurile de reducere a impactului

Impacturile principale cauzate de dezvoltarea reŃelelor de drumuri sunt:

- fragmentarea, pierderea directă şi indirectă a habitatelor - de-a lungul drumurilor se răspândesc specii invazive de plante în

micro-habitatele de pe marginea şoselelor - deranjarea ecosistemelor din apropiere şi efectul de margine - pentru multe animale drumurile reprezintă bariere greu sau

imposibil de trecut - mortalitate cauzată de maşini - diminuarea habitatelor din cauza poluării directe sau indirecte

cauzate de construcŃii In acest caz trebuie acordată atenŃie următoarelor aspecte:

143

- Răspândirea speciilor invazive de-a lungul drumurilor ameninŃă şi habitatele naturale sau semi-naturale din apropiere („speciile invazive nu cunosc bariere”).

- Diminuarea calitativă a habitatelor şi intensificarea efectului margine din cauza poluării acustice, vizuale şi a aerului.

Poluarea fizică – Nivelul prafului din aer, şi sedimentaŃia pe vegetaŃie din apropierea drumului, respectiv gunoaiele aruncate de oameni va influenŃa negativ arealul de hrănire a unor specii din SPA Dunăre - Ostroave, dar nu va avea efect direct asupra SPA-ului. Acest tip de poluare v-a fi localizat relativ aproape de drum, foarte rar va afecta zonele din afara zonei de tampon (in cazul nostru o bandă lată de 250 m pe ambele părŃi a drumului).

Speciile invazive – Această problemă este a doua mare problemă după contractarea arealului de hrănire a unor specii. Unul dintre cele mai distrugătoare efecte ecologice potenŃiale a unor investiŃii similare este răspândirea speciilor de plante invazive. Speciile invazive pot fi caracterizate ecologic prin oportunism (ocupă multe tipuri de habitate), competitivitate sporită în popularea habitatelor „goale” (nou create) şi competitivitate redusă în cazul habitatelor stabile sau în succesiune naturală. Se răspândesc foarte repede, populează habitatele goale (nou create), şi sunt foarte greu de exterminate după formarea unui inveliş vegetal compact. Se pot răspândi rapid pe taluzurile drumurilor, de cele mai multe ori pasul următor este cucerirea habitatelor semi-naturale sau naturale, unde pot cauza adevărate catastrofe ecologice, schimbând fundamental compoziŃia şi structura, de multe ori şi caracteristicile chimice (de ex. pH-ul solului) a ecosistemelor.

In cazul de faŃă speciile de plante invazive, pot dăuna habitatelor de hrănire situate în zonele de lizieră-locaŃia 1 şi zona de sud-vest - locaŃia 2, de-a lungul drumurilor de acces, în zona şantierelor, etc.

Efectul barieră – proiectul ce vizează construirea unui cartier de locuinŃe nu intersectează SPA Dunăre- Ostroave, deci nu limitează mişcarea liberă a animalelor din SPA/SCI.

Măsuri de reducere a impactului după implementarea măsurilor de reducere a impactului

Arealul „petelor” de habitate ierboase din zona antropică (viŃă de vie, teren arabil) este destul de mare (există astfel de culturi şi în zona de est şi sud a locaŃiei) pentru susŃinerea populaŃiilor existente în zona deschisă (coŃofana, sfrânciocul, dumbrăveanca). Impactul negativ al construcŃiei va fi însă ameliorat

144

şi compensat prin plantarea unei fâşii de protecŃie de pădure (1,5ha). Putem afirma că în situaŃia actuală fragmentarea peisajului nu va avea un impact negativ semnificativ asupra habitatelor şi populaŃiilor din sit, datorită faptului că zona se află la şoseaua principală şi este localizată pe un teren antropic (teren arabil). Impactul produs poate fi ameliorat prin acŃiuni specifice. În dezvoltarea ulterioară a zonei trebuie luat însă în considerare de către autorităŃile de mediu, efectul cumulativ al oricăror fragmentări ulterioare a habitatelor de către viitorii locatari.

Este necesar de asemenea monitorizarea acestor habitate nou create, şi în cazul apariŃiei unei specii invazive luarea măsurilor ferme pentru stoparea răspândirii acestor plante şi înlăturarea lor.

In urma lucrărilor de construcŃii vegetaŃia naturală va fi înlăturată de pe suprafeŃele vizate în PUZ. O parte din aceste terenuri vor fi folosite doar temporar, în faza de construcŃie a proiectului. Pentru evitarea răspândirii acestor specii şi compensarea impactului negativ al construcŃiilor este necesară renaturalizarea acestor terenuri (menŃinerea zonelor de liziere de protecŃie).

In zona afectată direct de către proiect, habitatele dominante sunt cele ierboase urmate de cele arbustive. Restaurarea acestor tipuri de vegetaŃie este relativ simplă şi ieftină. Speciile de plante dominante din aceste habitate ierboase sunt gramineele Agrostis alba, Festuca pratensis, Poa pratensis, Poa compressa, etc.

In cursul lucrărilor de renaturare solul descoperit va fi acoperit cu fân cosit târziu (august) la maturitatea pajiştilor. SeminŃele acestor specii vor ajunge astfel în pământ într-o compoziŃie şi într-un procentaj interspecific. łintind asupra compoziŃiei de specii care se doreşte să fie cât mai aproape de cea originală, acest fân trebuie cosit în apropierea terenului afectat (în cazul nostru este vorba de partea estică a locaŃiei 1 şi respectiv zona de nord şi sud a locaŃiei 2).

Monitorizarea trebuie continuată până la finalizarea procesului de re-naturalizare a tuturor habitatelor secundare create în perioada de execuŃie a proiectului. Astfel de habitate secundare pot fi considerate: drumurile de acces, zonele de depozitare, şantiere închise, etc.

Monitorizarea măsurilor de reducere a impactului se va face de anual în perioada 15 martie –15 mai şi la sfârşitul proiectului, pentru supravegherea plantării zonelor de lizieră şi în plus să se Ńină cont de perioada de cuibărit.

Cuantumului financiar necesar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi responsabilitatea monitorizării implementării măsurilor de reducere pană în momentul când

145

acestea devin funcŃionale şi de transmiterea unui raport privind implementarea şi funcŃionarea acestor măsuri autorităŃii competente pentru protecŃia mediului revin titularului proiectului.

Impactul cumulat

Zona de amplasament a minicartierelor de locuinŃe este o zona anterior antropizată, astfel dacă a fost un impact cumulat asupra florei şi faunei din zonă acesta s-a consumat înaintea construcŃiilor actuale.

Actualele construcŃii la care se adaugă cartierele de locuinŃe care se vor construi nu vor avea din motivul expus anterior un impact semnificativ. Acest lucru este justificat şi de distanŃa relativ mare dintre construcŃii.

Impactul rezidual

Impactul rezidual va exista, şi se va manifesta direct asupra speciilor vegetale ruderale din teren şi indirect asupra speciilor de animale identificate pe amplasament. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului Nr.crt. Măsura de

implementare Responsabil de implementare

Responsabil financiar

Calendar

1 Plantarea de liziere, imediat după terminarea lucrărilor de construcŃie pe toată suprafaŃa pe care a fost iniŃial acest tip de habitat (1,5 ha);

SC PLATIN CONSTRUCT SRL


La finalizarea proiectului

2 Planificarea lucrărilor astfel încât în perioada 15 martie – 15 mai să nu se lucreze, pentru a reduce impactul asupra speciilor de păsări



15 martie – 15 mai

În concluzie, Utilizarea terenului nu va modifica decât zonele imediat adiacente acestor

construcŃii (spre zona de şosea), unde există terenuri deja antropizate (culturi arabile şi vi Ńă-de-vie).

Echipa de monitoring va avea în competenŃă prelucrarea datelor pentru cuantificarea impactului produs de construcŃie. Se va urmări, în timp, efectul produs asupra vegetaŃiei (fitocenozelor existente, cu predilecŃie zone de lizieră

146

şi zona de margine a pădurii mixte), asupra faunei terestre (nevertebrate, reptile, mamifere) şi asupra păsărilor. Durata efectuării monitoringului este ideal să fie cât mai mare. Oricând pot surveni modificări ale condiŃiilor naturale sau noi intervenŃii antropice care pot schimba radical datele obŃinute.

Principalul factor ameninŃător sunt speciile invazive, care trebuie tratate cu seriozitate (pe baza celor descrise anterior), deoarece pot amplifica efectul drumului asupra habitatelor de hrănire a ornitofaunei. DistribuŃia habitatelor de hrănit în incinta sitului, respectiv la vest de amplasament, este destul de largă, ca diminuarea cauzată de construcŃia cartierului de locuinŃe să rezulte doar în schimbarea parŃială a zonelor de hrănit, fără afectarea efectivelor cuibăritoare (zona de pădure mixtă), respectiv a statutului de conservare favorabilă a speciilor de desemnare din SPA Dunăre-Ostroave.

Pterophorus pentadactylus

Rhodostrophia vibicaria

147

Lacerta viridis- juvenil

Helicella sp.

Dumbrăveanca Prigorie

148

Stol de pelicani

6.9 Criterii de evaluare a potenŃialelor efecte semnificative

În vederea identificării efectelor potenŃiale semnificative asupra

mediului ale prevederilor planului au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu relevanŃi/relevante şi care s-au luat în considerare la stabilirea obiectivelor de mediu.

Criteriile pentru determinarea potenŃialelor efecte semnificative asupra factorilor de mediu sunt date în tabela 6.11

Tabela 6.11

Factor/aspect de mediu analizat

Criterii de evaluare Impact posibil dat de plan/Comentarii

Biodiversitatea, flora şi fauna

� Modificarea suprafeŃelor biotopurilor;3/8/8

� Modificări de habitate; 3/8/8 � Modificări ale popul. de

plante;3/8/8 � Modificarea habitatelor

speciilor de animale protejate; 5/8/8 � Alterarea speciilor şi

populaŃiilor faunei sălbatice; 5/8/8/ � Modificarea rutelor de

migrare;5/5/5

Implementarea proiectului poate determina diferite forme de impact asupra biodiversităŃii: direct, indirect, reversibil, parŃial ireversibil

149

� Modificarea adăposturilor pentru creştere, hrană,odihnă şi iernat;5/8/8

Apa ConcentraŃii de poluanŃi în apele uzate în raport cu valorile limită prevăzute de legislaŃia naŃională. 5/8/8

Tehnologia de construcŃii- montaj, a caselor cât si a InstalaŃiilor ce asigură utilităŃile poate produce poluarea apei. Prin gestionarea corectă a apei utilizate pe amplasament se evită un impact semnificativ

Aer � ConcentraŃii de poluanŃi în emisiile de la sursele dirijate şi de la sursele mobile în raport cu valorile limită prevăzute de legislaŃia naŃională. � ConcentraŃii ale

poluanŃilor relevanŃi (TSP, PM10, NO2, NOx, SO2, CO, metale grele) în aerul din zonele cu receptori sensibili (populaŃie, vegetaŃie, ecosisteme) în raport cu valorile limită prevăzute de legislaŃia naŃională. 3/8/8

Implementarea proiectului nu va genera cantităŃi apreciabile de poluanŃi (în principal TSP, PM10, NO2, NOx, SO2, CO) emise în atmosferă care să afecteze calitatea aerului din zonele cu receptori sensibili. Fiind Cartier rezidenŃial se va face monitorizarea calităŃii aerului şi se vor lua măsuri în consecinŃă

Zgomotul şi vibraŃiile Sisteme şi măsuri pentru reducerea poluării fonice şi pentru reducerea efectelor vibraŃiilor.3/8/8 Niveluri de zgomot în zonele cu receptori sensibili în raport cu valorile limită prevăzute de legislaŃia naŃională. Niveluri ale intensităŃii vibraŃiilor care să nu afecteze populaŃia din zona

Implementarea proiectului, prevede măsuri de reducerea nivelului de zgomot cu efect asupra populaŃiei din zonă, atât în perioada de construcŃii cât şi în cea de locuire.

PopulaŃia Forme de impact socio-economic pentru următoarele domenii: � terenuri, infrastructură şi

demografie;8/8/8

Implementarea planului va determina apariŃia unor forme de impact pozitive, mai puŃin negative, pe durate diferite, asupra vieŃii

150

� forŃa de muncă;10/10/10 � legături sociale şi

calitatea vieŃii;5/8/8 � economie;8/5/5 � siguranŃa

comunităŃii;5/5/5 � confortul

comunităŃii;3/8/8 � efecte socio-economice

după perioada de încetarea activităŃii;8/8/8

sociale şi economice din comunitate. Aceste aspecte au fost relevate pe larg în studiu.

Sănătatea umană Calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită specifice pentru protecŃia sănătăŃii umane 8/8/8

Se vor lua măsuri de minimizare a impactului asupra factorilor de mediu în special în faza de construcŃii-montaj. Implementarea planului nu va genera cantităŃi de poluanŃi care sa afecteze semnificativ calitatea factorilor de mediu din zonele cu receptori sensibili.

Gestionare deşeuri

- Măsuri pentru managementul deşeurilor în cele două etape de implementare a planului, construcŃii- montaj şi funcŃionare - Modul de respectare a prevederilor legale cu privire la colectare, depozitarea şi evacuarea tuturor categoriilor de deşeuri 3/8/8

Implementarea planului va determina generarea unor deşeuri menajere si industriale care vor necesita o gestionare astfel încât să nu afectze mediul şi sănătatea populaŃiei. Aceste aspecte au fost relevate pe larg în studiu.

Infrastructura Rutieră şi Transportul

ConfiguraŃie şi soluŃiile tehnice de constructie ale infrastructurii rutiere în raport cu necesităŃile proiectului, cu siguranŃa circulaŃiei şi cu protejarea receptorilor sensibili (populaŃie, arii protejate,

Implementarea proiectului nu implică modificări ale configuraŃiei actuale a infrastructurii rutiere ci numai amenajarea unor drumuri de exploatare si constuirea de alei de acces in interiorul Cartierului de

151

etc.). Nivelurile impactului transportului asupra calităŃii mediulu3/5/5/

locuit.

Peisajul - Modificări asupra peisajului la scară locală;3/8/8/

- Forme de impact asupra componentelor de mediu şi a ecosistemelor.

Implementarea planului va determina un impact asupra peisajului, dar prin amenajarea estetică din punct de vedere arhitectonic impactul va fi pozitiv

Solul - Surse potenŃiale de poluare a solului pe durata constructie şi funcŃionării planului, aria probabilă a impactului. SuprafeŃe de sol perturbate şi natura perturbării.3/8/8 Măsuri pentru reducerea impactului.

Implementarea planului va determina un impact fizic şi mecanica supra solului Planul prevede reabilitarea terenurilor după finalizarea constructiilor şi după etapa de demolare/desfiintare.

Utilizare materiale, echipamente şi alte resurse

- EficienŃa utilizării resurselor - Impactul asupra infrastructurii - Reciclarea materialelor

Implementarea planului presupune utilizarea de materiale şi echipamente pentru construcŃii- montaj, utilizare de resurse umane. Utilizarea în cât mai mare măsură a resurselor locale va determina reducerea impactului prin scurtarea apreciabilă a distanŃelor pentru transportul de materiale şi resurse umane. Utilizare ansamblurilor de echipamente şi a betoanelor gata pregătite va reduce foarte mult impactul asupra solului şi apelor subterane şi de suprafaŃă.

Factorii climatici Emisii de gaze cu efect de seră 3/5/8

Implementarea planului presupune producerea de emisii cu efect de seră ca

152

urmare a utilizării transportului motorizat, dar impactul este nesemnificativ. Raportat la legislaŃia în vigoare. Implementarea planului poate aduce şi unele schimbări climatice în cea ce priveşte puritatea aerului atmosferic, cantitatea de precipitaŃii, scăderea temperaturii aerului în perioadele insorite din cauza efectului de umbrire.

Poate exista posibilitatea interacŃiunilor dintre doi sau mai mulŃi factori de mediu ca urmare a implementării planului, în evaluare au fost luate în considerare unele din aceste interacŃiuni potenŃiale.

Evaluarea de mediu pentru planul urbanistic zonal a fost efectuată luând în considerare toate elementele metodologice descrise mai sus.

Rezultatele evaluării de mediu sunt prezentate în Capitolele II, IV şi VI al prezentului raport.

Se menŃionează faptul că notele acordate pentru fiecare factor/aspect de mediu analizat corespunde impactului pe termen scurt , mediu şi lung

153

CAPITOLUL VII

POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT

TRANSFRONTALIER

7.1 Respectarea prevederilor conventiilor internationale; Posibile efecte semnificative asupra mediului în context

transfrontalier

Activitatea desfaşurată pe amplasamentul, pentru realizarea planului ,, Introducere în intravilan a suprafeŃei de 2,97ha în vederea

construirii de locuinŃe P+1E’’ situat în extravilanul oraşului Cernavoda , judeŃul ConstanŃa nu poate avea un impact semnificativ asupra factorilor de mediu şi cu atât mai puŃin în context transfrontalier.

De remarcat este că această investiŃie vine în întâmpinarea politicilor Europene, de construcŃi de noi Cartiere de locuit de locuit în contextul dezvoltării durabile. Această politică este cuprinsă în Planurile şi Programele UE, cum este programul P6 de dezvoltare urbană.

Zona fiind departe de graniŃa cu Bulgaria (aproximativ 70Km) face ca biodiversitatea, în special cea raportată la faună să nu fie influenŃată.

154

CAPITOLUL VIII

MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI SITUAłIILE DE RISC CU

EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI

8.1 Măsuri de prevenirea riscului în perioada de construcŃii -montaj

Pentru prevenirea riscurilor apariŃiei unor accidente de muncă în timpul activităŃilor de construcŃii-montaj, lucrările se vor efectua în conformitate cu standardele naŃionale şi internaŃionale aplicabile.

Astfel, se va avea în vedere : � Utilizarea în stare tehnică de bună funcŃionare a tuturor utilajelor,

echipamentelor şi sculelor; � Utilizarea echipamentului de protecŃie şi protecŃie specială în

cazurile unde se impune aceasta; � Lucrările de construcŃii-montaj, instalaŃii sanitare şi instalaŃii

electrice se vor realiza pe baza unor proiecte tehnice în care sunt notificate şi situaŃiile de risc atât asupra personalului de pe şantier cât şi asupra efectelor adverse asupra mediului;

� Se vor prevedea echipamente şi resurse pentru prevenirea incendiilor şi reducerea efectelor acestora asupra mediului şi a pagubelor materiale;

� Se vor lua în consideraŃie situŃiile de vânt puternic pentru lucrările la înălŃime;

� Se vor lua în consideraŃie situaŃiile de precipitaŃii abundente pentru protejarea amplasamentului, mijloacelor tehnice şi materialelor de pe amplasament.

155

8.2 Factori de risc în perioada de exploatare a Cartierului de locuit

Pentru prevenirea unor situaŃii de avarii cu repercursiuni de pierderi omeneşti şi

materiale şi de asemenea de poluare semnificativă a mediului se va lua în consideraŃie următoarele:

� Se vor asigura resurse şi căi de acces pentru mijloace de stingerea incendiilor;

� Clădirile se vor proteja contra fenomenelor electrice naturale; � Clădirile se vor proteja contra fenomenelor meteorologice exterme

şi a precipitaŃiilor abundente; � Contra fenomenelor seismice clădirile se vor proiecta cu o structură

de rezistenŃă corespunzătoare.

8.3 PosibilităŃile de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra mediului

Alti factori importanŃi care garanteaza reducerea impactului asupra

mediului sunt: - utilizarea unui personal în experienta in realizarea acestui tip de

lucrari. - executarea mecanizată a unor lucrări atât în perioada de realizare a

investiŃiei cât şi în perioada de intreŃinere a Cartierului. Asa cum s-a aratat in capitolele anterioare, măsurile luate pentru lucrările

propuse pentru realizarea investitiei cât şi cele de reabilitare a spaŃiului în urma terminării construcŃiilor face ca impact asupra mediului natural si artificial , să fie nesemnificativ.

Masurile care se preconizează să fi luate in perioada construcŃie şi montaj a instalaŃiilor de asigurare a utilităŃilor, dar si in timpul exploatării CARTIERELOR DE LOCUIT, in conformitate cu normele tehnologice si a legislaŃiei de mediu in vigoare, si in mod special respectarea cu stricteŃe a acestora, ne determină să consideram că factorii de mediu din incintele de construcŃie si din vecinătatea acestora, vor fi afectaŃi negativ într-o măsură destul de mică astfel încât impactul să nu aibă un caracter semnificativ.

O sinteză a măsurilor pentru reducerea efectelor negative de impact asupra factorilor de mediu în perioada de construcŃii – montaj este dată în tabela 8.1

Tabela 8.1 Factor de Măsuri de reducere a Resp. Supraveghere

156

mediu impactului implementare Zgomot din activ. de constr.- montaj

RestricŃii referitoare la orele de lucru, utilizarea unor amortizoare de zgomot pentru echipamente, furnizarea de informaŃii pentru public, pentru a se respecta SR 10009/1998

constructor

investitor

Pulberi (Praf)

ExcavaŃii supravegheate, acoperirea camioanelor care transportă material de umplutură se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele care vor trece pe sub ele, pentru a forma o crustă care să împiedice antrenarea pământului de curenŃii de aer;

Constructor

Investitor

Mirosuri Identificarea surselor punctiforme şi utilizarea unor dispozitive de stopare a mirosurilor

Constructor

Investitor

VegetaŃie

Se va urmări identificarea speciilor protejate si strict protejate, endemice, incluse in lista rosie naŃionala si in convenŃii internaŃionale (inclusiv cele de la Berna, Bonn şi cea privind biodiversitatea). Se va proceda la refacerea vegetaŃiei prin reconstrucŃia ecologica in zona de impact Exemplarele de vegetaŃie protejată din locaŃiile în care se vor executa lucrări de construcŃii vor fi identificate anterior realizării lucrărilor si se va proceda la strămutarea acestora în arealul rezervaŃiei în care se regăsesc condiŃii identice de sol.

Constructor

Investitor

Faună Supravegherea zonei şi asigurarea identificării si protejării exemplarelor importante

Constructor

Investitor

Colectarea corespunzătoare a apelor uzate, transport prin pompare şi depozitare, asigurarea de servicii specializate, pentru respectarea HG

157

Apă

352/2005 Interzicerea descărcării oricăror materiale în apă. Utilizarea unor tehnologii moderne de depoluare în cazul poluării cu hidrocarburi

Constructor

Investitor

Gestionarea materialului excavat

Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a materialului inert excavat, in aceeaşi zona pentru refacerea habitatelor Evacuarea excavaŃiilor în exces, după examinarea corespunzătoare, la depozite de deşeuri inerte;

Constructor

Investitor

ProtecŃia propriet ăŃilor adiacente

Acces blocat la proprietăŃile adiacente Furnizarea de informaŃii către public; solicitarea accesului temporar

Constructor

Constructor

Sănătatea populaŃiei şi a personalului

Managementul tehnic şi al resurselor corect executat. Elaborarea planului de intervenŃie în caz de poluări accidentale.

Constructor

Investitor

Mediu ambiant

Monitorizarea lucrărilor şi a calităŃii mediului

Constructor

Investitor

Măsurile se impun pentru reducerea efectelor negative de impact asupra

factorilor de mediu în perioada de exploatare a Cartierelor de locuinŃe este dată în tabela 8.2

Tabela 8.2 Problema de mediu

Măsuri de reducere a impactului

Resp. implementare

Supraveghere

Impact vizual

Alegerea unor materiale care se armonizează cu împrejurimile Utilizarea de elemente naturale pentru ecranare Păstrarea construcŃiilor în stare tehnică bună

Proiectant

Investitor

VegetaŃie Refacerea vegetaŃie prin reconstrucŃia ecologica in zona de impact.

Investitor Autoritatea competentă

Faună Protejarea faunei si avifaunei întâlnită local.

Autoritate cu atribuŃii în acest

Autoritatea competentă

158

sens

Sănătatea populaŃiei şi a personalului

Folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecŃie corespunzătoare la instalaŃiile ce asigură utilităŃile. ÎntreŃinerea acestor instalaŃii.

Constructor/ Investitor


Deşeuri Colectarea corespunzătoare, selectarea, depozitarea şi transportul deşeurilor de către servicii specializate

Investitor


Mediu ambiant

Monitorizarea factorilor de mediu posibil a fi afectaŃi

Investitor/ Autoritatea competentă


CAPITOLUL IX

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR ALESE

9.1 Aspecte relevante ale evoluŃiei probabile a mediului în cazul neimplementării planului- Varianta ,,0’’

9.1.1 Calitatea factorilor de mediu in Varianta zero

Calitatea apei Amplasamentul Agentului Economic analizat în Raportul de Mediu, este situat la

distanŃe măsurabile în kilometri de fluviul Dunărea şi de Canalul Dunăre – Marea Neagră. Implementarea sau nu a planului nu are efect asupra calităŃii apei din sursele menŃionate.

Amenajările pentru hidroameliorare făcute în scopul protecŃiei construcŃiilor edilitare, fundaŃiilor acestora aduce îmbunătăŃiri asupra evacuării apei rezultate din precipitaŃii. Dacă planul nu ar fi implementat aceste lucrări nu s-ar face iar terenul ar fi

159

supus eroziunii apei şi s-ar creia condiŃiile alunecărilor de teren, deci o evidentă degradare a solului.

Apele subterane pot fi cantonate la o adâncime mai mare de 25-35m. În cazul neimplementării planului evoluŃia surselor de apă subterană nu

va fi modificată sau, în condiŃiile unor modificări de relief, apariŃia unor ravene noi, acumulările de apă la suprafaŃă va determina formarea unor rezerve mai la suprafaŃa scoarŃei.

Implementarea planului ,, Introducere în intravilan a suprafeŃei de 2,97ha în vederea construirii de locuinŃe P+1E’’ prin măsurile asiguratorii pe care le va lua investitorul asupra apelor uzate menajere, nu va influenŃa calitatea apei subterane din zona de interes.

Calitatea aerului Arealul unde urmează a fi amplasat MINI-CARTIERELE DE

LOCUIN łE sunt terenuri agricole şi nu sunt dezvoltate alte activităŃi, zona fiind situată actual în extravilanul oraşului Cernavoda, dealul Hinog.

În cazul neimplementării planului ,, Introducere în intravilan a suprafeŃei de 2,97ha în vederea construirii de locuinŃe P+1E’’ asupra calităŃii aerului pot intervenii modificări, sub aspect negativ determinat de avansarea procesului de deşertificare în lipsa vegetaŃiei, iar aerul se impurifică cu pulberi şi praf rezultate din fărâmiŃarea solului, mai ales în perioadele de vânt intens.

Zgomotul şi vibraŃiile Amplasamentul MINI-CARTIERELOR DE LOCUIN łE este într-o

zonă de terenuri agricole şi nu sunt dezvoltate alte activităŃi, zona fiind în extravilan. În cazul neimplementării planului ,, Introducere în intravilan a suprafeŃei de 2,97ha în vederea construirii de locuinŃe P+1E’’ asupra nivelului de zgomot şi vibraŃii nu vor interveni modificări.

Calitatea solului

In zona amplasamentului predomină solurile tipice de climat arid, asimilabil celui de stepă; zona aparŃine dealurilor cu pante line de platformă ale Podişului Dobrogei Centrale.

Zona este relativ antropizată, în prezent terenul amplasamentului are drept folosinŃă terenuri agricole pe care predomină cultura viŃei de vie. Adâncimea de îngheŃ, în zona amplasamentului, este de 80-90 cm.

În absenŃa implementării planului, ,, Introducere în intravilan a suprafeŃei de 2,97ha în vederea construirii de locuinŃe P+1E’’ calitatea solului din zona de interes nu ar avea o evoluŃie pozitivă în timp, decât în situaŃia în care s-ar aplica lucrări de hidroamelioraŃii care, ar drena precipitaŃiile. HidroamelioraŃiile aplicate pe teren vor împiedica formarea ravenelor urmate de surpări de teren. Lipsa unor hidroamelioraŃii în zonă va duce la erodarea

160

terenului şi implicit la unele alunecări de teren cu implicaŃii dintre cele mai defavorabile pentru zonă. La toate acestea se mai adaugă tendinŃa de deşertificare.

Starea florei şi faunei Zona de amplasare a spaŃiului de locuinŃe este caracterizată de un

ecosistem terestru care cuprinde diferite unităŃi de vegetaŃie precum stepe pontice de graminee, păduri de tei argintiu şi salcâm, vegetaŃie de pajişti xerofile şi vegetaŃie ruderală specifică terenurilor agricole. În zona de implementare a planului există arbori şi arbuşti, pădurea fiind la o distanŃă foarte mică.

VegetaŃia stepelor pontice de graminee este formată în principal din asociaŃiile Agropyretum repens, Medicagini-Festucetum paniculatae, Stipetum capillatae.

Gradul de acoperire al acestor asociaŃii variază între 35-70%. Alături de graminee, în componenŃa asociaŃiilor de pajişti stepice intră numeroase dicotiledonate pontice, balcanice, submediteraneene, alături de cele central-europene: Centaurea diffusa, Achillea millefolium, Astragalus glycyphyllus, Vicia dumetorum, Echium vulgare, Galium boreale.

AsociaŃiile vegetale de pajişti xerofile sunt constituite preponderent din specii stepice de origine continentală: Botriochloetum ischaemi, Stipetum capillatae.

AsociaŃiile vegetale ruderale sunt reprezentate de Chenopodietea şi Artemisietea.

În cazul neimplementării planului flora din zonă ar avea de suferit datorită practicarea unei agriculturi cu agresivitate asupra solului, bazată pe monocultură. La aceasta se mai adaugă tendinŃa de deşertificare.

Dobrogea apare ca regiunea cu cea mai bogată biodiversitate în ceea ce priveşte animalele superioare, care chiar dacă nu ating efectivele nevertebratelor, reprezintă o parte extrem de importantă a capitalului natural al României.

Amfibienii sunt un grup taxonomic cu puŃine specii pe teritoriul Dobrogei, lipsind o serie de specii caracteristice habitatelor din zonele de deal şi de munte. În acest fel, fauna de amfibieni este mai puternic influenŃată de caracterul climatic particular al Dobrogei. Speciile de şopârle sunt frecvente în Dobrogea. Şapte specii apar frecvent în habitatele terestre, alături de specii comune fiind prezente şi unele specii endemice. Cele mai comune sunt speciile de Lacerta taurica, Lacerta viridis şi Lacerta agilis. Şerpii sunt prezenŃi în Dobrogea prin 9 specii, cei mai comuni fiind genul Natrix şi Vipera

Dintre toate grupele de animale, de o extremă importanŃă din punct de vedere al biodiversităŃii pentru Dobrogea sunt păsările. Cele mai multe specii dobrogene sunt cele cu răspândire largă pe teritoriul Europei şi care reprezintă 38,8% din total. Speciile de origine asiatică reprezintă 23,7% din efectivele

161

avifaunei, fiind urmate de speciile transpalearctice- 16,2%. În proporŃii mai scăzute sunt reprezentate speciile mediteraneene- 10,9% şi cele de origine arctică- 10,1%. Aceste ultime categorii apar mai ales accidental sau în timpul migraŃiei de iarnă.

În general fauna de mamifere sălbatice este cantonată în zonele împădurite din sudul şi nordul Dobrogei. Rozătoarele reprezintă grupul cel mai numeros de mamifere din Dobrogea, alături de chiroptere. Mamiferele carnivore apar reprezentate în efective reduse comparativ cu restul regiunii deoarece zona de interes este relativ slab împădurită, ceea ce face ca prădătorii de vârf să nu beneficieze de condiŃii optime de habitat. Mai comună este vulpea, care datorită particularităŃilor ecologice reuşeşte să supravieŃuiască.

Amplasarea zonei de interes pe o suprafaŃă de aproximativ 2,97 ha în perimetrul Dealul Hinog, în vederea construirii a două MINI-CARTIERE DE LOCUIN łE, nu va produce fragmentări ale biotopului din zonă şi nici dezechilibrul în cadrul ecositemelor aferente. Zona de interes se află în aria protejată strictă şi zona tampon, precum şi în zona împădurită. Zona de interes este situată în apropierea şoselei ce leagă localitatea Cernavodă de Rasova, şi ca urmare impactul şoselei este major în comparaŃie cu noul plan. Utilizarea terenului nu va fi modificată decât în zonele imediat adiacente acestor construcŃii şi în zonele de amplasare locuinŃelor. Starea monumentelor naturale şi istorice

In zona amplasamentul şi în vecinătatea acestuia nu sunt situate monumente ale naturii şi monumente istorice, în prezent terenul este în extravilan şi are destinaŃia de teren agricol.

SituaŃia economică şi socială, starea de sănătăte

Neimplementarea PUZ va genera un impact neutru sau potenŃial negativ asupra situaŃiei economice a locuitorilor zonei, în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă temporare sau contribuŃia la veniturilor Primăriei.

9.2 Analiza alternativelor tehnice şi de amplasament

Terenul pe care va trebui să fie amplasat MINI-CARTIERELE DE

LOCUIN łE, a fost ales Ńinând cont de anumite criterii social- economice şi tehnice cum ar fi:

o costurile legate de pregătirea de şantier; o posibilităŃile de procurare şi costurile utilităŃilor necesare la

construcŃii- montaj; o de gradul de afectare a factorilor de mediu, varianta ,,0

,, de utilizare a terenului;

o gradul de afectare a factorilor sociali şi de sănătate a populaŃiei; o gradul de asigurarea rezistenŃei terenului.

162

9.2.1. Alternativele propuse

Analiza alternativelor de amplasare a Ansamblului celor două Mini- Cartiere de

locuinŃe a luat în considerare următoarele elemente principale: � impactul asupra populaŃiei din vecinătate; � impactul asupra factorilor de mediu; � impactul asupra condiŃiilor socio-economice.

Alternativele de proiectare a Ansamblului celor două Mini- Cartiere de locuinŃe sunt cele cu privire la:

� modul de asigurare a agentului termic de încălzire; � modul de asigurare a apei potabile; � modul de realizare a canalizării; � modul de realizare a lucrărilor de construcŃii- montaj

Pentru studiul variantelor de amplasament s- au luat în consideraŃie următoarele criterii:

� Gradul în care planul creează un cadru pentru proiecte de dezvoltare viitoare în zonă;

� Gradul în care planul, influenŃează alte planuri şi programe, inclusiv pe cele în care se integrează;

� RelevanŃa planului în perspectiva dezvoltării durabile; � Probleme semnificative de mediu; � RelevanŃa planului în cea ce priveşte implementarea legislaŃiei de

mediu naŃionale şi comunitare; � Folosirea terenului în mod intensiv; � Riscul pentru sănătatea umană; � Modul de procurare a terenului � Arii protejate din vecinătate şi efectele asupra lor.

łinând cont de criteriile de mai sus menŃionate anterior au rezultat două variante.

Terenul pe care va fi amplasate cele două Mini-Cartierul de LocuinŃe, în prima variantă este actualmente un teren agricol pe care anterior au fost utilizat pentru diferite culturi agricole.

Amplasamentul, Cartierului de LocuinŃe pentru prima variantă de construcŃie este situat pe dealul Hinog în extravilanul oraşului Cernavoda, JudeŃul CONSTANłA.

Analizând avantajele şi dezavantajele acestui amplasament a rezultat: Avantaje:

• Gradul de asigurarea a elementelor de suprastuctură ridicat, căile de acces pe sosea şi cale ferată în imediata vecinătate a amplasamentului ;

• ReŃeaua de energie, şi apă potabilă existentă; • Locatarii Cartierului de locuinŃe au acces mai uşor la căile de

comunicaŃie ;

163

• Creerea unor noi locuri de muncă în zona oraşului Cernavoda pe perioada construcŃiilor şi asigurării infrastructurii;

• Posibilitatea dezvoltării urbane într-o zonă cu slabe randamente pentru agricultură.

Dezavantaje : • Un risc ridicat în afectarea biodiversităŃii din zonă pentru o perioadă

scurtă de timp necesară echilibrării noului ecosistem format prin prezenŃa oamenilor cu preocupările lor ;

• Scoaterea din circuitul agricol a unei supafeŃe de teren care a servit ca teren agricol ;

• Cheltuieli suplimentare pentru asigurarea unor utilităŃi, cum ar fi apă şi canalizare.

În cea ce priveşte alegerea variantelor de realizare tehnică a construcŃiilor şi instalaŃiilor electrice, de incălzire, sanitare şi IT, aceste au fost analizate la capitole de evaluare a impactului asupra principalilor factori de mediu.

Analizând varianta “0,, a amplasamentului investiŃiei propuse prin PUZ, ,, Introducere în intravilan a suprafeŃei de 2,97ha în vederea construirii de locuinŃe P+1E’’ se poate spune că prin realizarea investiŃiei valorificarea terenului este mult mai benefică pentru comunitatea din oraşul Cernavoda. Aceasta este justificată în special de ariditatea crescută a terenului, iar impactul de mediu prognozat este nesemnificativ, exceptând perioada de realizare a investiŃiei.

Un alt avantaj al implementării planului de realizarea investiŃiei este acela al valorificării superioare a terenului, în interesul habitatului uman. În felul acesta se va evita supraaglomerarea zonelor rezidenŃiale din Cernavoda iar noul SpaŃiu rezidenŃial este într-o zonă mult mai puŃin poluată în privinŃa aerului atmosferic şi a zgomotului.

Proiectul propus va trece prin etape succesive de evaluare din punct de vedere tehnic. Astfel, vor fi evaluate mai multe alternative de construcŃii- montaj pentru instalaŃiile de utilităŃi.

164

CAPITOLUL X

MĂSURI PROPUSE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENT ĂRII PLANULUI

10.1 Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului în lucrărilor de

construcŃii montaj

În timpul realizării lucrărilor de construcŃii montaj pot apărea unele situaŃii care pot afecta unii factori de mediu, drept pentru care se cere monitorizarea acelor activităŃi care pot genera asemenea situaŃii.

Astfel, se impune : � Monitorizarea manipulării produselor petroliere şi lubrifianŃilor ca

aceştia să nu producă poluarea solului sau să se aprindă accidental; � Monitorizarea manipulării produselor pulverulente ca acestea să

nu producă poluarea aerului; � Monitorizarea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor; � Monitorizarea manipulării materialelor periculoase de tipul

vopselelor, diluanŃilor, detergenŃilor şi coloranŃilor organici şi anorganici; � Monitorizarea respectării regulelor PSI; � Monitorizarea realizării lucrărilor de amenajare a spaŃiilor post

construcŃii montaj.

10.2 Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului în

timpul func Ńionării Monitorizarea activităŃii desfăşurate de SC PLATIN CONSTRUCT SRL

şi asociaŃii în cele două locaŃii din extravilanul oraşului Cernavoda judeŃul ConstanŃa, se va face pe deşeurile rezultate din construcŃii, în special pentru excavaŃiile rezultate de la construcŃia fundaŃiilor şi a caselor, pe nivelul de zgomot generat în timpul activităŃilor de construcŃii – montaj şi pe impactul asupra florei şi avifaunei.

165

Până la evacuarea excavaŃiilor rezultate de la fundaŃiile construcŃiilor de pe amplasament, acestea se vor constituii în depozit de deşeuri.

Pentru refacerea zonei afectate de construcŃii se va evita aportul de pământ vegetal din alte zone, situate la mari distanŃe, în felul acesta evitându-se modificarea echilibrului biologic dintre plante, biodiversitatea din zonă.

Asupra evacuării apelor meteorice de pe amplasament se va urmării drenarea lor astfel încât să fie evitată acumularea acestora.

Dat fiind că un oarecare impact s-a prognozat şi asupra avifaunei din zonă se propune ca monitorizare să fie făcută şi pentru acest impact.

În tabela 10.1 este dată propunerea planului de monitorizare a factorilor de mediu în perioada de construcŃii- montaj Tabela 10.1

Factor de Mediu

Indicator Loc FrecvenŃă/an

Aer

Limitele CMA a poluantilor in aer conform STAT 12574/87

La limita amplasamentului

Nu este cazul zona se află în extravilan, iar lucrările vor fi pe o perioada scurtă de timp

Sol

Limitele CMA a poluantilor in sol conform Ord.756/97 a MMDD

În zona organizării de şantier

Monitorizare pe toata durata lucrărilor Monitorizare pe toata durata lucrărilor pentru prevenirea poluării solului cu produse petroliere

Ape uzate menajere

Limitele CMA a poluantilor in apa conform legii 188

InstalaŃie de colectarea ecologică a apelor menajere

Periodic de câte ori va fi cazul

Deşeuri

Emisii de la surse fixe Emisii de la surse mobile Imisii de poluanŃi

Colectarea şi stocarea provizorie în pubele metalice standard

Periodic de câte ori va fi cazul (transportul şi eliminarea lor revin în sarcina

166

Colectarea se va face în locuri special amenajate, de unde vor fi selectate pentru revalorificare

firmelor de salubrizare Periodic, se va urmări tehnologia adoptată pentru revalorificare

Deşeuri menajere şi Deşeurirezultate din materialele de construcŃii; Produse petroliere

NTPA 002/2005

Pentru perioada de funcŃionare se propune monitorizarea unor factori de mediu legaŃi în special de biodiversitatea din zona de interes. Planul de monitorizarea factorilor de mediu este dat în tabela 10.2

Factor de mediu

monitorizat

Parametrii monitoriza Ńi Scop

Clima

Fizici: temperatură, viteză şi direcŃie vânt, presiune atmosferică, şi precipitaŃii

descrierea condiŃiilor climatice si a modificărilor in timp a acestor factori ca urmare a funcŃionării T.E

Calitatea aerului

Fizici: temperatură + % de pulberi şi praf Chimici: % de noxe; puritate Poluare cu hidrocarburi (COV)

-Determinare modificărilor in timp a acestor parametrii ca urmare a funcŃionării T.E -Compararea lor cu condiŃiile impuse prin STAS identificarea răspunsurilor ecosistemelor la modific. factorilor climatici, a calităŃii aerului si a precipitaŃiilor.

Calitatea

Fizici: umiditate ; densitate Chimici: % de metale grele ; % nocivităŃi

Urmărirea acidifierii solului, acumularea de carbon, azot in

167

solului substanŃe chimice;% compuşi organici; %azot

profilul solului si evaluarea calităŃii lui

Biodiversitate

Monitoringul faunei - Date despre structura biocenozei

- comunităŃi de animale - specii rare , endemice - mod de distribuire - morfologie

-Date despre funcŃiile biocenozei - migraŃiune, expansiune/

regresie - relaŃie ierbivore/ plante - hibidrizare

- Impactul asupra biocenozei - factori climatici - poluare - resurse de hrană

ObŃinerea de informatii cu privire la: - conservarea unor specii si conservarea habitatelor ; - evaluarea masurilor de conservare a unor specii precum si a habitatelor lor; - urmarirea evolutiei biodiversitatii in zonele cu protectie integrala in vederea mentinerii integritatii lor ecologice.

Biodiversitate

Monitoringul florei - Date despre structura biocenozei

- tip de vegetatie - specii rare - plante vasculare

-Date despre funcŃiile biocenozei - dinamica populaŃiilor - relaŃie ierbivore/ plante - fenologie - expansiune / regresie

- Impactul asupra biocenozei - activităŃi antropice - factori climatici - măsuri de conservare

Monitoringul p ăsărilor Monitorizarea anuală a: numărul speciilor, numărul de perechi cuibăritoare, numărul de cuiburi, factori legaŃi de deranj.

ObŃinerea de informatii cu privire la: - conservarea unor specii si conservarea habitatelor ; - evaluarea masurilor de conservare a unor specii precum si a habitatelor lor; - urmarirea evolutiei biodiversitatii in zonele cu protectie integrala in vederea mentinerii integritatii lor ecologice.

Resurse naturale

Monitoringul p ăşunii - starea resursei; - limitele capacităŃii de suport comparat cu situaŃia dinaintea implementării planului Monitoringul resursei peisagistice cadrul natural nederanjat (biodiversitate); - posibilităŃi de amenajare şi de dezvoltare

- Obtinerea de informatii cu privire la conservare. - Modul de respectare a prevederilor PUZ cu privire la asigurarea integrării construcŃiilor în peisajul zonei; -Modul de realizare a cailor de acces în zona în

168

raport cu necesităŃile de protejare a ecosistemelor

PopulaŃia şi sănătatea umană

Echipamente edilitare realizate: - mijloace de evacuare, - sistemul de depozitare şi

neutralizare a deşeurilor - asigurarea si distribuirea energiei

electrice Utilizarea forŃei de muncă locală: - număr de angajaŃi

Asigurarea de planuri pentru managementul traficului Asigurarea managementului tehnic al proiectului pentru resursele umane Asigurarea securităŃii zonei Monitorizarea pericolelor de accidente şi a activităŃilor care generează starea de disconfort

Asigurarea condiŃiilor optime de confort pentru populaŃie

Zgomot

- Niveluri de zgomot în raport cu valorile limita. - Elemente privind amplasarea si amenajarea cailor de acces în raport cu necesităŃile privind protejarea receptorilor sensibili la zgomot si vibraŃii; -Masuri constructive privind diminuarea la receptor a nivelurilor de zgomot; - Modul de asigurare a distanŃelor corespunzatoare ale locuinŃelor faŃa de sursele de zgomot şi vibraŃii din exteriorul amplasamentului; Măsuri tehnice şi constructive privind amplasarea corespunzatoare fata de locuinŃe a echipamentelor care includ utilaje generatoare de zgomot şi vibraŃii;

- ObŃinerea de informaŃii privind protecŃia mediului

169

CAPITOLUL XI

REZUMAT FAR Ă CARACTER TEHNIC

11.1. Date generale

Prezenta lucrare reprezintă Raportul de mediu la nivelul P.U.Z.-ului pentru introducerea în intravilanul oraşului Cernavoda a unei suprafeŃe de 42017m2 cu destinaŃia de locuinŃe, spaŃii comerciale, şi terenuri de sport.

Cartierul de locuinŃe, menŃionat se propune a se realiza în extravilanul oraşului Cernavoda, judeŃul ConstanŃa, în zona numită Dealul Hinog. ÎnalŃimea maximă de construcŃie este de aproximativ 7,0 m, incluzând locuinŃe şi construcŃii la nivel P+1.

SuprafaŃa totală disponibilă pentru realizarea Cartierului de locuinŃe este divizată în parcele cu suprafaŃa cuprinsă între 500 şi 800m2.

In zona în care urmează a fi amplasat Cartierul de locuinŃe respectiv în extravilanul oraşului Cernavoda, judeŃul ConstanŃa, în zona numită Dealul Hinog, în prezent nu se afla în funcŃiune alte cartiere de locuinŃe. DistanŃa dintre această zonă şi alte zone de locuit existente, actual este de 9,0Km faŃă de Cernavoda şi 6,0Km faŃă de Cochirleni.

11.2. Impactul prognozat asupra mediului

Calitatea solului - Implementarea PUZ presupune lucrările de

construcŃii-montaj, ce pot avea un impact potenŃial semnificativ asupra calităŃii şi în structura solului şi mai puŃin a subsolului, datorită realizării drumurilor şi aleilor de acces, a turnării fundaŃilor (din beton armat), a realizării conexiunilor şi liniilor electrice, a realizării liniilor de comunicaŃii şi IT, a realizării instalaŃiilor de alimentare cu apă şi canalizare

Prin măsurile de refacere a zonelor afectate prin lucrări de hidroamelioraŃii, de refacerea vegetatie specifice habitatelor din zonă, prin reconstrucŃia ecologică în spaŃiile adiacente celor ocupate de construcŃii prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi prin managementul corespunzător al deşeurilor în perioada de construire şi de funcŃionare (mentenanŃa) impactul asupra solului va fi redus.

170

Calitatea aerului

În perioada de construcŃii montaj Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiŃiei Cartierului

de locuinŃe din locaŃia situată în sudul oraşului Cernavoda, pe dealul Hinog sunt: • Sursele mobile materializate de mijloace de transport, echipate cu

motoare cu ardere internă ce funcŃionează pe motorină si benzina; • Surse cu emisii necontrolate materializată de volatilele organice care

de degajă de la o eventuală Gospodăria de combustibili si lubrifianŃi amenajată în timpul organizării de şantier.


În cea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul a 5÷6 motoare cât pot lucra în zonă nu este necesar o gospodărie de combustibil şi ca urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor organici. Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul de realizarea investiŃiei.

Trebuie menŃuionat ca tot în categoria surselor necontrolate de poluare atmosferică sunt incluse şi poluarea dată de compuşi organici volatili existenŃi în vopsele. Ca urmare acest tip de poluare apare în timpul operaŃiunilor de vopsirea suprafeŃelor de construcŃie şi la manipularea vopselelor. Nivelul de poluare, cât şi spaŃiile larg deschise nu va determina un impact semnificativ. Se poate afirma aceasta dat fiind experienŃa practică de până acum , care nu a determinat un impact semnificativ la practicarea acestor operaŃii. Aplicarea unnor tehnologii moderne de aplicarea vopselelor pe suprafeŃe va reduce atât impactul asupra aerului atmosferic cât şi a eventualelor pierderi de materiale.

Poluarea aerului atmosferic în perioada de organizare de şantier cât şi în perioada de construcŃii- montaj poate avea loc prin dispersia pulberilor provenite de la materialele de construcŃie şi de la solul cu umiditate foarte scăzută, care în perioada de construcŃie se transformă în urma diverselor procese de fărămiŃare în pulberi. Pentru reducerea poluării din această sursă se recomandă aplicarea unor tehnologii semiumede, care împiedică formarea şi dispersia pulberilor, iar manipularea materialelor de construcŃie să aibă loc in cuve etanşe.

171

În perioada de exploatare a Cartierului de locuinŃe Poluarea aerului în perioada de exploatare a cartierului de locuinŃe poate

intervenii atât din surse fixe cât şi din surse mobile În perioada de construcŃii montaj

Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiŃiei Cartierului de locuinŃe din locaŃia situată în sudul oraşului Cernavoda, pe dealul Hinog sunt:

• Sursele mobile materializate de mijloace de transport, echipate cu motoare cu ardere internă ce funcŃionează pe motorină si benzina;

• Surse cu emisii necontrolate materializată de volatilele organice care de degajă de la o eventuală Gospodăria de combustibili si lubrifianŃi amenajată în timpul organizării de şantier.


În cea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate aceasta este nesemnificativă.

Poluarea aerului atmosferic în perioada de organizare de şantier cât şi în perioada de construcŃii- montaj poate avea loc prin dispersia pulberilor provenite de la materialele de construcŃie şi de la solul cu umiditate foarte scăzută, care în perioada de construcŃie se transformă în urma diverselor procese de fărămiŃare în pulberi. Pentru reducerea poluării din această sursă se recomandă aplicarea unor tehnologii semiumede, care împiedică formarea şi dispersia pulberilor, iar manipularea materialelor de construcŃie să aibă loc cuve etanşe.

În perioada de exploatare a Cartierului de locuinŃe

Poluarea aerului în perioada de exploatare a cartierului de locuinŃe poate intervenii atât din surse fixe cât şi din surse mobile. În ambele cazuri se apreciază că poluarea este nesemnificativă şi se încadrează în limitile normelor de protecŃia atmosferei în vigoare.

172

Calitatea apei În perioada de construcŃii montaj

Intreaga activitate execuŃie a lucrărilor pentru realizarea planului (obiectivului ) propus implica utilizarea unui parc divers de utilaje, organizarea de santier, depozite temporare de materiale, precum si o concentrare de efective umane.

Toate aceste activităŃi constituie surse de poluare pentru apa, aer si sol. Vecinatatea organizarii de santier poate uneori genera surse punctiforme de poluare a apelor de suprafata, solului si aerului cu ape uzate, deseuri menajere, hidrocarburi sau diverse alte substante toxice si periculoase.

Din analiza tehnologiei de execuŃie rezultă că generarea de ape uzate este puŃin probabilă. Aceasta este justificată şi de faptul lucrările de construcŃie se vor executa etapizat cea ce înseamnă că nu va fi o concentrare semnificativă de forŃă de muncă şi utilaje, iar în tehnologia de construcŃie se vor utiliza materiale prefabricate caz în care cantitatea de deşeuri de pe amplasament va fi foarte redusă.

Totuşi se impun masuri eficiente de limitare a interactiunii dintre organizarea de santier si mediul inconjurător.

Beneficiarului trebuie să supravegheze permanent respectarea de catre constructor a tuturor conditiilor de mediu.

In prima etapă apa este utilizată şi ca apă menajeră pentru personalul care execută construcŃia.

Apa utilizată în procesul tehnologic de construcŃie se evaporă în cea mai mare parte şi numai un procent nesemnificativ se găseşte sub formă de ape uzate.

Apa menajeră utilizată la higienizarea personalului şi la toalete este colectată în toalete ecologice şi evacuată de pe amplasament la o StaŃie de Epurare.

În perioada de exploatare a Cartierului de locuinŃe In etapa a II, apa este utilizată în special apă potabilă şi de igienizare la

băi duşuri şi toalete. O altă parte din apă este utilizată la operaŃiunile de ecologizare a

spaŃiilor de servicii publice şi a mijloacelor de transport. Toate aceste ape sunt deversate direct în sistemul de canalizare a Cartierului de LocuinŃe.

Tot în sistemul de canalizare sunt deversate şi apele uzate ce provin din instalaŃiile higienico- sanitare şi din precipitaŃii.

Sistemul de canalizare, poate fi un sistem închis care colectează întreaga cantitate de ape uzate de pe amplasament şi le evacuează într-un bazin colector, de unde sunt trimise la StaŃia de Epurare a oraşului Cernavoda.

173

O altă variantă de evacuarea apelor uzate de pe amplasamentul este printr-un sistem de canalizare, care colectează apele uzate menajere şi le evacuează în sistemul de canalizare centralizat a Oraşului Cernavoda.

Pentru tratarea apelor uzate menajere, provenite din Cartierul de locuinŃe se mai poate utiliza o mini- StaŃie de epurare ce purifică apele până la limita recomandată de legea 188/2000(norma NTPA 002), apa după epurare putând fi utilizată la udarea spaŃiilor verzi şi plantelor şi de asemenea în unele procese tehnologice, care s-ar putea deyvolta ulterior pe amplasament si care necesita consum de apa.

Cele trei variante vor fi analizate din punct de vedere economic de investitor, care va alege varianta optimă.

Din punctul de vedere a factorului de mediu toate variantele nu produc poluarea apelor de suprafaŃă sau subterane şi de asemenea nu afectează alt factor de mediu.

Apa potabilă - ce este utilizată atât în perioada de construcŃie a Cartierului de locuin Ńe cât şi în perioada de exploatare a lui va fi aprovizionată prin racordarea la reŃeaua de apă a oraşului Cernavoda, pentru care beneficiarul are aprobare

Managementul deşeurilor şi substanŃe chimice- Prin implementarea

proiectului pentru care se solicită aprobarea PUZ se realizează gestionarea deşeurilor rezultate,atât pe perioada de execuŃie cât şi de funcŃionare, deşeurile vor fi colectate selectiv şi preluate ulterior de către firme autorizate în domeniu.

În perioada de realizare a construcŃiei Societatea de construcŃii care realizează investiŃia va dispune de o magazie de stocare a vopselelor şi a altor materiale periculoase cu o asigurare şi o gestionare riguroasă a acestor substanŃe.

În perioada de funcŃionare a Cartierului de locuinŃe cantităŃile de substanŃe toxice şi periculoase materializate sub formă de detergenŃi, vopsele şi diluanŃi organici sau sintetici vor fi gestionate de fiecare locuitor al cartierului în parte.

Biodiversitate – Analiza problemelor de biodiversitate din Raport a avut în vedere punerea în valoare a problemelor locale de habitat, cu aplicarea de măsuri compensatori pentru refacerea şi protejarea biodiversităŃii.

Planul analizat se încadrează în categoria obiectivelor de interes naŃional, promovând realizarea unor noi zone rezidenŃiale care să descongestioneze actualele zone.

Emiterea avizului de mediu, în urma analizei, se poate decide de către autoritatea competentă, având în vedere interesul, inclusiv din raŃiuni de ordin social sau economic.

Promovarea planului, evident trebuie făcut numai în condiŃiile de protejare a biodiversităŃii având în vedere că amplasamentul, este situat într-o zonă de protecŃie specială.

174

Înainte de a pune în funcŃiune a Cartierului de locuinŃe, beneficiarul, monitorizat de autoritatea de mediu, trebuie să se asigure că au fost efectuate integral lucrările de refacere ecologică a zonei. Aceste lucrări vor fi proiectate şi realizate pentru ca habitatele să revină pe cât posibil la parametrii apropiaŃi celor anteriori realizării investiŃiei .

Obiectivele la nivelul ComunităŃii Europene

O calitate înaltă a mediului, prin protecŃia lui contribuie la atingerea

priorităŃii Strategiei Lisabona revizuite, şi anume “să facem din Europa un loc mai atractiv pentru a trăi şi a investi”.


Problemele actuale de mediu sunt deosebit de complexe, deoarece cauzele sunt interdependente. IniŃiativele locale de rezolvare a unor probleme pot genera probleme noi în alt domeniu şi pot fi în contradicŃie cu politicile la nivel naŃional sau regional.



În baza strategiei de amenajarea teritoriului, stabilite la nivel local şi regional, investiŃia va fi realizată pe baza aprobărilor date proiectului tehnic de instituŃii abilitate în acest sens. InvestiŃia se va încadra în Planul Urbanistic Zonal şi va fi consemnată în planurile de detaliu al zonei.

Planul răspunde la unul din principalele obiective naŃionale de mediu cum ar fi cel legat de rentabilizarea terenurilor agricole, reabilitarea drumurilor de exploatare agricolă.

O calitate înaltă a mediului, prin protecŃia lui contribuie la atingerea priorităŃii Strategiei Lisabona revizuite, şi anume “să facem din Europa un loc mai atractiv pentru a trăi şi a investi”.


Problemele actuale de mediu sunt deosebit de complexe, deoarece cauzele sunt interdependente. IniŃiativele locale de rezolvare a unor probleme

175

pot genera probleme noi, în alt domeniu şi pot fi în contradicŃie cu politicile la nivel naŃional sau regional.


În baza strategiei de amenajarea teritoriului, stabilite la nivel local şi regional, investiŃia va fi realizată pe baza aprobărilor date proiectului tehnic de instituŃii abilitate în acest sens.

InvestiŃia se va încadra în Planul Urbanistic Zonal şi va fi consemnată în planurile de detaliu al zonei.

Planul răspunde la unul din principalele obiective naŃionale de mediu cum ar fi cel legat de rentabilizarea terenurilor agricole, reabilitarea drumurilor.

Elaborarea Planului Urbanistic Zonal s-a realizat Ńinând seama de prevederile documentelor naŃionale şi internaŃionale referitoare la obiectivele de protecŃia mediului

Zgomot şi vibra Ńii - Impactul dat de zgomote şi vibraŃii este tratat în două situaŃii distincte

pentru amplasamentul de realizare a MINI-CARTIERELOR DE LOCUIN łE de pe dealul Hinog, respectiv în perioada de realizare a construcŃiei şi în perioada de desfăşurare a activităŃilor specifice de habitat.

a. Perioada de executie ActivităŃile de construcŃia, a MINI-CARTIERELOR DE LOCUINłE

sunt lucrări de construcŃii montaj care sunt producătoare de zgomote şi vibraŃii. Măsurătorile de zgomot se realizează de regula Ńinând cont de trei

niveluri de observare : - zgomot la sursa ; - zgomot în câmp apropiat ; - zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi :condiŃiile meteorologice, efectul de sol, absorbtia în aer, topografia terenului, vegetaŃia etc.

In general, utilajele folosite in mod frecvent intr-un santier au urmatoarele puteri acustice asociate (tab. nr. 3.2) Tabela 3.2 Nr. crt.

Utilajul Puterea acustica asociata (Lw)

1 Buldozere 110 2 Vole 112 3 Excavatoare 117 4 Compactoare 105

176

5 Finisoare 115 6 Basculante 107

Generarea de vibraŃii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă.

Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în şantier vor exista nivele de zgomot de până la 100dB (A ) pentru anumite intervale de timp. Având în vedere prevederile legislaŃiei naŃionale în domeniul zgomotului şi Ńinând seama de diminuările cu distanŃa, efectul solului, intervale de lucru mai mici decât perioada de referinŃă ( o zi ) se apreciază că începând de la distanŃa de 100 m fata de şantier se vor inregistra niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB (A). In vederea reducerii nivelului de zgomot si vibratii beneficiarul investitiei va trebui să impună constructorului să nu foloseasca utilaje cu grad avansat de uzură care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai inalte si alte noxe. b. In timpul de desfăşurare a activităŃilor specifice

In timpul de desfăşurare a activităŃilor specifice dintr-un Cartier de LocuinŃe nivelul de zgomot este estimat la o valoare maximă de 45 decibeli, limita recomandată de literatură pentru zone rezidenŃiale.

Flora şi fauna - In perioada de construcŃie-montaj a investiŃiilor legate de Cartierul de locuinŃe, va exista un impact care va contribuii la îndepărtarea multor specii de animale din zona. De aceea construirea acestora va trebuii să fie făcută în cât mai scurt timp posibil, şi în afara perioadei de cuibărit a păsărilor (care, în general, coincide şi cu perioada de reproducere şi a altor specii de animale). Este ideal să fie evitate lunile mai, iunie şi iulie, ca perioada de construire.

În perioada de funcŃionare aceste probleme apar într-o măsură nesemnificativă şi accidental.

În cea ce priveşte flora din zona afectată de construcŃii aceasta va fi refăcută la finalizarea construcŃiilor.

Sănătatea populaŃiei. ConstrucŃia, montajul şi habitarea în LOCUINłELE de pe amplasamentul din dealul HINOG, oraşul Cernavoda, judeŃul CONSTANTA nu are nici un impact negativ asupra acelor factori de mediu care să ducă la îmbolnăvirea populaŃiei. De asemenea nu sunt afectaŃi semnificativ principalii factori de mediu, sol, apă, aer.

Singurul parametru de mediu care ar putea fi luat în discuŃii este zgomotul în perioada de construcŃie, care ar putea avea efect asupra populaŃiei, dar construcŃia se află departe de zonele rezidenŃiale ale oraşului Cernavoda.

De remarcat este impactul pozitiv asupra stării de sănătate a populaŃiei determinată de spaŃiile verzi extinse şi de un nivel de zgomot mai redus decât în alte zone ale oraşului Cernavoda.

177

Social –economic- Prin implementarea PUZ se aşteaptă inregistrarea unor efecte pozitive asupra situaŃiei economice a locuitorilor zonei, atât prin crearea de locuri de muncă temporare, cât şi prin majorarea veniturilor Primăriei.

Încadrarea în peisaj – Amplasamentul MINI-CARTIERELOR DE LOCUINłE este într-o zonă

cu relief de podiş, podişul Dobrogei Centrale. Peisajul este format din dealuri şi văi, cu pantă abruptă spre medie.

În perioada de construcŃie, în peisaj vor apărea drumuri interioare, platforme, excavaŃii, utilaje de construcŃii, componente ale ansamblului eolian şi diverse materiale. Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi construite locuinŃele şi vor montate instalaŃiiile de utilităŃi. La finalizarea lucrărilor vor fi evacuate deşeurile şi construcŃiile provizorii ale organizării de şantier şi vor fi efectuate amenajări de teren, încât terenul să fie readus pe cât posibil la o starea mult mai atrăgătoare decăt starea anterioară.

Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului se va face prin :

� Ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcŃii- montaj, aducerea lui la cotele iniŃiale;

� Amenajarea estetică a tuturor caselor din Cartier după un proiect arhitectural stabilit anterior;

� Amenajarea estetică a unor spaŃii de recreere şi odihnă.

11.3. Măsurile pentru reducerea impactului pe componente de mediu

Măsurile ce se impun pentru reducerea impactului asupra mediului pentru

implementarea PUZ-ului sunt: � ConstrucŃii- montaj - În perioada de construcŃii montaj, utilajele şi

echipamentele folosite vor emite zgomote şi vor produce vibraŃii caracteristice activităŃilor de construcŃii. Măsurile de diminuare a impactului dat de zgomot şi vibraŃii în această perioadă constau în:

o respectarea unui program de lucru pe durata zilei, excepŃie vor face zilele în care se toarna fundaŃiile caselor datorită regimului special al acestui tip de construcŃi;

o informarea populaŃiei din zona asupra obiectivului lucrărilor precum şi a duratei de realizare a lucrărilor de construcŃii/montaj;

o menŃinerea utilajelor şi echipamentelor în stare bună de funcŃionare şi verificarea periodică a stării acestora. � Manevrarea şi transportul materialelor- pot genera emisii de pulberi

şi praf. Măsurile de diminuare a impactului dat de această activitate sunt: � excavaŃii supravegheate;

178

� acoperirea camioanelor care transportă material de umplutură pentru a se respecta SR 12574/1998 şi OM 592/2002;

� se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele care vor trece pe sub ele, pentru a forma o crustă care să împiedice antrenarea pământului de curenŃii de aer.

Pentru protejarea vegetaŃiei (florei protejată) exemplarele de vegetaŃie protejată din locaŃiile în care se vor executa lucrări de construcŃii vor fi identificate anterior realizării lucrărilor şi se va proceda la strămutarea acestora în arealul rezervaŃiei în care se regăsesc condiŃii identice de sol.

La selecŃie se va urmări identificarea speciilor protejate şi strict protejate, endemice, incluse în lista roşie naŃională şi în convenŃii internaŃionale.

Se va proceda la refacerea vegetaŃiei prin reconstrucŃia ecologică în zona platformelor de fundaŃie şi a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal cu caracteristici care să permită refacerea cu vegetaŃie specifică a habitatelor rezervaŃiei

Pentru protejarea faunei se impune supravegherea zonei şi asigurarea identificării şi protejării exemplarelor importante de asemenea refacerea habitatelor.

Pentru reducerea cantităŃii de deşeuri de construcŃii se recomandă refolosirea lor pe şantier şi de asemenea finalizarea construcŃiei în timpul alocat prin proiect, păstrarea şantierului cât mai organizat cu putinŃă.

Securitate, sănătate şi siguranŃa lucrătorilor şi populatiei- Reducerea impactului din acest punct de vedere se poate face prin:

� Asigurarea de planuri pentru managementul traficului şi semaforizare acolo unde este nevoie (pe traseele drumurilor de exploatare, mai ales la intersectia cu drumuri comunale şi naŃionale);

� asigurarea de împrejmuiri şi paznici la organizarile de santier; � semne de avertizare asupra pericolelor; instalaŃii de iluminat;

folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecŃie corespunzătoare; � acces blocat la proprietăŃi adiacente; � elaborarea planului de intervenŃie în caz de poluări accidentale;

Pentru preîntâmpinarea fenomenelor periculoase care pot urma situaŃiilor de risc se recomandă următoarele:

- utilizarea de componente realizate din materiale compozite rezistente - exploatarea lucrărilor în strictă conformitate cu prevederile

documentaŃiilor şi asigurarea elementelor tehnice şi geometrice ale construcŃiilor;

- realizarea lucrărilor de monitorizare şi întreŃinere conform normelor specifice fiecărei constructii; semnalizarea din timp a eventualelor deficienŃe apărute, remedierea operativă a acestora;

- instituirea unei proceduri de control şi verificare periodică, cu înregistrare şi raportare a evoluŃiei tuturor construcŃiilor proiectate;

- semnalizarea situaŃiilor neprevăzute apărute;

179

- soluŃionarea şi remedierea operativă a acestora. Se recomandă realizarea regulamentului de exploatare, monitorizare,

întreŃinere şi reparaŃii a obiectivului.

11.4. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea

impactului asupra mediului

Terenul vizat pentru amplasarea Cartierului de locuinŃe este un teren agricol, ocupat preponderent de o cultură de viŃă de vie şi utilizat actual ca păşune.

În baza analizei făcute asupra impactului dat de realizarea construcŃiilor şi a Sistemelor tehnice care asigură condiŃiile de confort în Cartierul de locuinŃe de pe dealul Hinog, se pot releva următoarele concluzii:

1. Solul amplasamentului este afectat numai în perioada de construcŃii-montaj. Efectul asupra solului nu este semnificativ datorită caracteristicilor naturale ale acestuia.

2. Caracteristicile naturale ale solului permit realizarea construcŃiilor propuse datorită structurii lui.

3. Sursele de apă de suprafaŃă şi subterane nu sunt afectate în nici un fel, pe de o parte datorită distanŃei la care se găsesc şi pe de altă parte tehnologiile utilizate la realizarea investiŃiei şi sistemele tehnice de asigurarea condiŃilor de confort urban nu au efect asupra apelor.

4. Impactul economic dat de realizarea a două Cartiere de locuinŃe în zona dealului Hinog situat în extravilanul oraşului Cernavoda este total benefic.

5. Factorul social este pozitiv influenŃat de condiŃii sporite de confort şi de creerea unor noi locuri de muncă.

6. Factorul de sănătatea populaŃiei este de asemenea pozitiv influenŃat, pentru că investiŃia se realizează într-o zonă mult mai puŃin aglomerată şi mai puŃin poluată.

7. Factorul cultural nu este sub nici o formă influenŃat dat fiind că în zonă nu sunt amplasate monumente istorice sau arheologice şi de asemenea nu sunt spaŃii de recreere.

8. În cea ce priveşte impactul ecologic acesta a fost analizat prin efecte asupra florei şi faunei din zonă cu ajutorul a unui specialist de la Universitatea MARITIMĂ ConstanŃa.

9. În urma analizelor făcute s-a constatat că vegetaŃia din zonă este caracteristică zonelor aride de stepă şi nu este într-un fel sau altul afectată de amplasarea Cartierului de locuit în zonă.

180

10. Dat fiind amplasamentul noului Carier de locuit într-o zonă situată la distanŃe relativ mari de alte Cartiere urbane şi de locaŃii a unor agenŃi economici impactul cu zgomotul dat de acestea este nesemnificativ.

11. AsociaŃiile vegetale de pajişti identificate în zona de interes sunt comune pentru zona Dobrogei şi nu necesită impunerea unor măsuri speciale de conservare.

12. In eventualitatea lăsării terenului în pârloagă, ca urmare a succesiunii ecologice normale, zona va cunoaşte un proces de stepizare secundară progresivă.

13. Din punct de vedere al herpetofaunei, de asemenea, nu există riscul dispariŃiei din zonă a speciilor menŃionate, dat fiind faptul că este vorba de specii rezistente la impactul antropic care supravieŃuiesc foarte bine şi în ecosisteme de tip urban.

Pe viitor, datorită particularităŃilor ecologice ale acestei zone, se recomandă o monitorizare a situaŃiei entomofaunei şi herpetofaunei de către specialişti în domeniu, pentru a putea surprinde eventualul impact ca urmare a antropizării.

Concluzia generală care se desprinde din prezenta analiză asupra biodiversităŃii este aceea că amplasarea celor două Mini-Cartiere de locuinŃe în zona studiată nu este de natură să aducă prejudicii biodiversităŃii zonei. In condiŃiile în care actuala structură a habitatelor va fi păstrată, biodiversitatea se va conserva ca atare.

182

BIBLIOGRAFIE

� **** Ordinul Nr. 184 al MGAPM « Privind aprobarea procedurii de realizare a Bilantului de Mediu » ;

� **** HGR/ 1076 2004/ Proiecte şi programe � GH. Zamfir- Poluarea Mediului Ambiant-Ed. Junimea 1974 ; � S Visan s.a.- Mediul Inconjurator, Poluare si Protectie – Ed. Economica

2000 ; � Vladimir Rojanschi s.a.- Protectia si Ingineria Mediului- Ed. Economica

2002 ; � Vladimir Rojanschi s.a.- Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de

Mediu- Ed. ASE-2004 ; � L.Mihaiescu s.a.- Arzatoare turbionare Ed. Tehnica 1986 ; � I. Radulescu s.a.- Judetul Constanta- Ed. Academiei 1974 ; � **** Geografia Fizica a Romaniei- Ed. Academiei 1983 ; � S. Tumanov- Calitatea aerului –Ed. Tehnica 1989 ; � V. Voicu – Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei ; � C Rauta- Poluarea si Protectia Mediului- Ed. Stiintifica si Enciclopedica

1978. � Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor

vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea

Naturii mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45

� Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi

endemice în flora României – lista roşie, Bucureşti,

� DoniŃă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu

Simona, Biriş A., 2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică,

Bucureşti, 496 pp.

� Horeanu Cl., 1975. Studiul florei şi vegetaŃiei Podişului Casimcea,

rezumatul tezei de doctorat, Iaşi, 24 pp.

� Ivan Doina (coord.) et al., 1992. VegetaŃia României, Ed. Tehnică

Agricolă, Bucureşti, 407 pp.

183

� Negrean G., 2001. Lista Roşie a plantelor din România existente în

pajişti, inclusiv endemite şi subendemite (Tracheophyta) (pg. 30-57),

� Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru Gh., Sanda

V., Mihăilescu S., 1994. Lista roşie a plantelor superioare din România,

Bucureşti, Studii, Sinteze, Documente de Ecologie, 1: 1-52.

� Oprea A., 2005. Lista critică a plantelor vasculare din România, Edit.

univ. “Al.I. Cuza”, Iaşi, 668 pp.

� Sanda V., 2002. Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal

din România, Ed. Vergiliu, Bucureşti, 331 pp.

� Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p. 35-39.

� Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului Natural. Universitatea Bucuresti, p. 1-6.

� Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing ecologic. ETP Tehnopress, Iasi, p. 35-37.

� Kiss, J., B., Hulea, D., Petrescu, E., Ballon, E., Marinov, M. 1997. Dobrogea-Romania, The Main Wintering Area for Branta ruficollis (Red-breasted Goose). Analele Stiintifice ale Institutului Delta Dunarii, Tulcea, p. 79-96.

� Komaromi, I. 2005. Tabara pentru observarea migratiei de toamna a pasarilor rapitoare diurne. Migrans, vol. VII, nr.4, Tirgu-Mures, p. 1-2.

� Marin, I., Basarabeanu, N., Nedelcu, E. 1983. Podisul Dobrogei, in Geografia Romaniei, I, Geografia fizica, Edit. Academiei RSR, Bucuresti.

� Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica

din Romania – Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca, pp. 307.

� Weber, P. 2000. Aves Histriae. Edit. Aves, Odorheiu-Secuiesc, p. 138-151.

� xxx. 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul PNUD ROM 015/1997 – Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG 305/15.04.1999.

� xxx. 2006. draft Program Operational Sectorial de Mediu. Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, ianuarie 2006.

CONSTAN łA 2010 - anpm.ro · PDF fileRAPORT DE MEDIU ... SRL reprezentat ă de domnul inginer...

Documents

Transcript of CONSTAN łA 2010 - anpm.ro · PDF fileRAPORT DE MEDIU ... SRL reprezentat ă de domnul inginer...