1. ------IND- 2012 0717 D-- RO- ------ 20130111 --- --- PROJET

Institutul Federal pentru Drumuri

Condiţii contractuale tehnice suplimentare şi linii directoare pentru construcţii de

inginerie

ZTV-ING

Partea 2Construcţii pe sol

Secţiunea 2Fundaţii

„Au fost luate în considerare obligaţiile din Directiva 98/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iulie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice şi al normelor privind serviciile societăţii informaţionale (JO. L 204 din 21.7.1998 p. 37), modificată ultima dată prin Directiva 2006/96/CE (JO. L 363 din 20.12.2006, p. 81)."

Proiect august 2012

ZTV-ING - Partea 2 Construcţii pe sol - Secţiunea 2 Fundaţii

Cuprins Pagina

1 Generalităţi 3

2 Fundaţii plane 3

3 Fundaţii adânci 3

3.1 Fundaţii cu piloni 3

3.1.1 Generalităţi 3

3.1.2 Piloni de intruziune 3

3.1.3 Piloni foraţi 4

3.1.4 Micro-piloni 5

3.2 Fundaţii pe pereţi din piloţi din oţel bătuţi 5

4 Fundaţii speciale 6

5 Înlocuirea solului 6

5.1 Generalităţi 6

5.2 Înlocuirea solului cu sol neliant 6

5.3 Înlocuirea solului cu beton 6

5.4 Captări subterane 6

6 Funaţie pe teren de construire îmbunătăţit / consolidat 7

6.1 Generalităţi 7

6.2 Compactarea 7

6.2.1 Compactarea suprafeţei 7

6.2.2 Compactarea în adâncime 7

6.3 Consolidarea 7

6.3.1 Generalităţi 7

6.3.2 Consolidarea cu lianţi 7

6.3.3 Consolidarea cu procedura de puverizare cu duze 7

6.3.4 Consolidarea prin injectări şi injectări de compactare 8

7 Supravegherea execuţiei construcţiilor / asigurarea calităţii 8

Ediţia: Proiect 15 august 2007

ZTV-ING - Partea 2 Construcţii pe sol - Secţiunea 2 Fundaţii

Proiect august 2012

ZTV-ING - Partea 2 Construcţii pe sol - Secţiunea 2 Fundaţii

1 Generalităţi(1)  Partea 2 secţiunea 2 este valabilă numai coroborată cu Partea 1 Generalităţi.

(2)  Sunt valabile DIN EN 1997-1, DIN EN 1997-1/NA şi DIN 1054, precum şi DIN EN 1997-2, DIN EN 1997-2/NA şi DIN 4020.

(3)  În continuare, sunt valabile DIN 4123, DIN 4124, precum şi Condiţii contractuale suplimentare tehnice şi linii directoare pentru lucrări de pământ în construcţiile de drumuri (ZTV E-StB) şi recomandările Grupului de lucru „Excavaţii pentru construcţii" (EAB).

(4)  Pentru proiectarea obiectivului constructiv, prin intermediul autorităţii contractante trebuie stabilit în care categorie geotehnică trebuie clasificată fundaţia obiectivului constructiv.

(5)  Pentru fundaţii de relocare trebuie acordată atenţie Fişei caracteristice privind influenţa umplerii posterioare asupra obiectivelor constructive.

(6)  Pentru sarcina de construire, caracteristicile determinante ale terenului de construire trebuie stabilite prin încercări geotehnice conform DIN EN 1997-2, DIN EN 1997-2/NA şi DIN 4020. Valorile caracteristice ale mărimilor nominale geotehnice trebuie stabilite cu luarea în considerare a DIN EN 1997-1 şi DIN 1054 şi trebuie reprezentate în raportul geotehnic conform DIN 4020.

(7)  Datele pentru execuţia fundaţiei din raportul geotehnic pus la dispoziţie de autoritatea contractantă sunt valabile numai pentru proiectarea administrării şi doar pentru tipul de fundaţie şi adâncimea fundaţiei menţionate acolo. În caz de propuneri de modificare sau oferte complementare, echivalenţa trebuie demonstrată de către antreprenor prin intermediul unui expert în geotehnică.

(8)  Înaintea începerii lucrărilor de construcţii, antreprenorul trebuie să efectueze o cuprindere a stării de fapt a procedurii de construirea aleasă de acesta. Pentru aceasta, este valabilă secţiunea 1 punctul 2.

(9)  Pentru planificarea execuţiei, modul de calcul şi ipotezele de sarcină trebuie stabilite în acord cu autoritatea contractantă.

(10)  În caz de excavări la obiective constructive, în descrierea prestaţiilor trebuie indicată ce fel de săpare (adâncime şi extindere) a fundării existente trebuie luată în calcul pentru dovezile privind siguranţa de stabilitate.

(11)  Expertul pentru geotehnică trebuie să fie calificat specializat şi cu experienţă dovedibile în domeniul construcţiilor pe sol.

(12)  În cazul în care diferenţe de deformare între fundaţii inacceptabile pentru obiectivul constructiv

între fundaţii nu pot fi excluse, trebuie prevăzut un control de tehnica măsurătorilor în sensul metodei de supraveghere. După caz, trebuie întreprinse măsuri.

2 Fundaţii plane(1)  Sunt valabile DIN EN 1991-2, DIN EN 1991-2/NA, DIN EN 1992-2 şi DIN EN 1992-2/NA, precum şi Raportul de specialitate DIN „Beton“.

(2)  Termenul pentru verificarea tălpii fundaţiei trebuie numit de către autoritatea contractantă în timp util astfel încât să poată participa un expert pentru geotehnică. Pentru aceasta, după acordul cu autoritatea contractantă, antreprenorul trebuie să pună la dispoziţie dispozitivele de ajutor şi forţa de muncă necesare.

(3)  Măsurile necesare pentru această verificare trebuie consemnate în descrierea prestaţiilor.

3 Fundaţii adânci

3.1 Fundaţii cu piloni

3.1.1 Generalităţi

(1)  Sunt valabile DIN EN 1536 şi DIN SPEC 18140, DIN EN 12699 şi DIN SPEC 18538, DIN EN 12794, precum şi DIN EN 14199 şi DIN SPEC 18539.

(2)  Trebuie acordată atenţie recomandărilor Grupului de lucru „Piloni” (RCL - Piloni).

(3)  Rezistenţele pilonilor trebuie determinate prin intermediul încărcărilor de probă ale pilonilor sau încărcări de probă în raporturi comparabile, respectiv, se pot prelua valorile din practică ale RCL - Piloni atunci când privind comportamentul mecanic al terenului de construire există cunoştinţe asigurate. Tipul dovedirii aptitudinii portante trebuie stabilit în descrierea prestaţiilor.

(4)  Pentru încărcările de probă sunt valabile RCL - Piloni.

(5)  Pilonii individuali sau grupele de piloni într-un singur rând de sub relocări sau sprijine cu lăgăruire fixă pe lungime, prin exceptare, în cazul modului constructiv monolit nu sunt admisibile.

(6)  Din motive constructive, la pilonii de intruziune şi foraţi consola de margine a plăcii de cap a pilonului trebuie să fie de cel puţin 30 cm faţă de pilon. Placa de cap a pilonului trebuie să aibă grosimea de cel puţin 60 cm.

3.1.2 Piloni de intruziune

(1)  Locaţia efectivă şi direcţia pilonilor trebuie măsurate.

(2)  Pentru dimensionarea pilonilor de intruziune,

Ediţia: Proiect 15 august 2007

ZTV-ING - Partea 2 Construcţii pe sol - Secţiunea 2 Fundaţii

independent de abaterile efective, trebuie luate în considerare abaterile de execuţie admisibile conform DIN EN 12699.

(3)  Capetele pilonilor avariate pot fi tăiate şi înlocuite numai cu autorizarea autorităţii contractante.

(4)  În cazul pilonilor de intruziune prefabricaţi din beton armat, armătura din oţel a pilonilor trebuie să pătrundă cel puţin 50 cm în elementul constructiv de legătură. Betonul sănătos al pilonilor trebuie să fie înglobat cel puţin 5 cm în placa de cap a pilonului.

(5)  Înaintea transportului, rezistenţa la comprimare minimă a pilonilor de intruziune prefabricaţi din beton armat şi beton pretensionat trebuie să corespundă unui beton C20/25, respectiv înaintea celui C30/37.

(6)  Pilonii de intruziune din beton confecţionaţi la faţa locului trebuie betonaţi cel puţin 50 cm peste suprafaţa inferioară a plăcii de cap a pilonului, respectiv grinzii. După execuţia excavaţiei pentru construire pentru placa de cap a pilonului, respectiv grinda de cap a pilonului, această ieşire în afară trebuie căpăcită până la 5 cm deasupra suprafeţei inferioare a plăcii capului de pilon, respectiv grinzii.

(7)  Antreprenorul trebuie să transmită autorităţii contractante rapoartele de execuţie de întocmit conform DIN EN SPEC 18538 cel târziu în ziua de lucru următoare. În cazul în care condiţiile criteriilor limită convenite nu sunt îndeplinite, autoritatea contractantă trebuie informată despre aceasta şi trebuie să i se ofere propuneri pentru măsuri suplimentare.

3.1.3 Piloni foraţi

(1)  Prin abatere de la DIN EN 1536, pentru execuţia pilonilor foraţi, faţă de valorile nominale sunt admisibile o excentricitate de 0,05 x D (D = diametrul pilonului) şi o abatere de înclinare de 0,015 m per fiecare metru de lungime a pilonului.

(2)  Pentru dimensionarea pilonilor foraţi, independent de abaterile efective, trebuie luate în considerare abaterile menţionate anterior. Efectul de repartizare a sarcinii al plăcilor de rost ale pilonilor sau asemenea poate fi luat în considerare în temeiul DIN SPEC 18140.

(3)  Prin calcul, o clasă de rezistenţă mai înaltă de C30/37 nu trebuie aplicată.

(4)  Forajele pentru piloni neîntubate sunt admisibile numai în stâncă şi doar cu acordul autorităţii contractante. Zona lăţirii piciorului pilonului este exclusă de la aceasta.

(5)  Lăţirile piciorului şi puţului pilonului trebuie

stabilite în acord cu expertul pentru geotehnică din punct de vedere al dimensionării şi execuţiei.

(6)  Antreprenorul trebuie să dovedească autorităţii contractante conformitatea pilonilor executaţi cu precondiţiile din ataşamentele de calcul şi dimensionare, cu luarea în considerare a raporturilor pertinente ale terenului de construire şi/sau datelor din raportul geotehnic, prin prezentarea consemnărilor de şantier în temeiul DIN EN 1536.

(7)  Pilonii din beton confecţionaţi la faţa locului trebuie betonaţi cel puţin 50 cm peste suprafaţa inferioară a plăcii de cap a pilonului, respectiv grinzii. După execuţia excavaţiei pentru construire pentru placa de cap a pilonului, respectiv grinda de cap a pilonului, această ieşire în afară trebuie căpăcită până la 5 cm.

(8)  Armarea pe lungime trebuie repartizată uniform în conţinut. Pentru respectarea sigură a acoperirii cu beton şi pentru asigurarea locaţiei armăturii pe lungime, trebuie prevăzute cel puţin măsurile următoare:

– la distanţă de cel mult 2,50 m, trebuie dispuse de fiecare dată în armătură inele din bandă de metal 5/60 mm cu o distanţă dintre de 25 cm, iar, de aceste inele, trebuie sudate ca distanţiere cleme corespunzătoare cu un diametru al tijei de 16 mm. În cazul execuţiei mecanizate a coşului de armare, ambele inele din bandă metalică pot fi înlocuite cu un inel de rigiditate egală, iar clemele pot fi înlocuite prin mânere distanţiere ale căror capete să fie îndoite înspre interior. Piciorul coşului de armare trebuie executat din platbandă de oţel încrucişată 5/60 mm cu o placă din oţel 200/200/5 mm.

– În măsura în care, datorită procedurii, scufundarea coşului de armare în substrat nu poate fi împiedicată sau la extragerea tubului de foraj acesta este scos împreună, trebuie prevăzute alte asigurări de poziţie.

(9)  La extragerea tubulaturii, forajele goale trebuie umplute până la planul de forare al suprafeţei cu pietriş nisipos sau alt material corespunzător şi, după caz, compactate.

(10)  Verificarea nivelului de aşezare al pilonului şi a lungimii de încorporare necesară în terenul de construire cu aptitudine portantă se efectuează de către autoritatea contractantă şi/sau expertul pentru geotehnică al acesteia.

(11)  Termenul pentru verificarea nivelului de aşezare al pilonului şi a lungimii de încorporare necesară în terenul de construire cu aptitudine portantă trebuie numit de către autoritatea contractantă în timp util astfel încât să poată participa expertul pentru geotehnică. Pentru

Proiect august 2012

ZTV-ING - Partea 2 Construcţii pe sol - Secţiunea 2 Fundaţii

aceasta, după acordul cu autoritatea contractantă, antreprenorul trebuie să pună la dispoziţie dispozitivele de ajutor şi forţa de muncă necesare.

(12)  Măsurile necesare pentru această verificare trebuie consemnate în descrierea prestaţiilor.

3.1.4 Micro-piloni

(1)  Pot fi executaţi numai micro-piloni presaţi.

(2)  Autorităţii contractante trebuie să i se prezinte autorizaţia generală din punct de vedere al supravegherii în construcţii pentru sistemul de piloni care urmează a fi utilizat.

(3)  Aplicarea sistemului de piloni de executat, precum şi aplicarea şi preluarea posibilelor forţe orizontale trebuie stabilite pe baza raportului geotehnic în acord cu expertul pentru geotehnică.

3.2 Fundaţii pe pereţi din piloţi din oţel bătuţi

(1)  În cazul unei fundaţii pe pereţi din piloţi din oţel bătuţi, compatibilitatea tensionărilor şi deformărilor pentru elementul constructiv din oţel şi elementul din beton armat trebuie acoperit printr-o autorizaţie generală din punct de vedere al supravegherii în construcţii sau o dovedire statică.

(2)  O încorporare suficient de portantă de forţă a capului peretelui din piloţi din oţel bătuţi în ghidajul portant rezultant trebuie asigurată prin presare şi avansare, precum şi o legare rezistentă la tracţiune.

(3)  Pereţii din piloţi din oţel bătuţi trebuie executaţi conform DIN EN 12063. Cu această ocazie, trebuie utilizaţi piloţi din oţel de bătut neutilizaţi conform DIN EN 10248.

(4)  Piloţii din oţel de bătut din sortimentele de oţel S 320 GP, S 390 GP şi S 430 GP pot fi utilizaţi numai atunci când pentru aceştia există autorizaţiile generale din punct de vedere al supravegherii în construcţii.

(5)  În modificarea DIN EN 10248-2 tabelul 15, sunt valabile dimensiunile de agrafare citate în figura 2.2.1.

(6)  Pereţii din piloţi din oţel bătuţi trebuie executaţi avându-se în vedere o posibilă coroziune. La încărcarea de coroziune datorată aerului, solului, apelor freatice şi, după caz, a corpurilor de apă, trebuie aplicată partea 4 secţiunea 3. Măsurile de protecţie anticorozivă trebuie consemnate în descrierea prestaţiilor.

(7)  Pentru aplicarea piloţilor din oţel de bătut trebuie ales un sistem de ghidare adecvat care să împiedice o abatere a pilotului la punerea în operă. Piloţii din oţel trebuie bătuţi în încuietoare cu transmitere de putere. Cu această ocazie, abateri de la orizontalitate transversal faţă de axa peretelui din piloţi bătuţi de maxim 0,5 % din lungimea pilotului sunt admisibile. În cazul în care, la punerea în operă, se constată abateri mai mari, piloţii trebuie extraşi, aliniaţi din nou şi aplicaţi din nou.

(8)  Piloţii trebuie aplicaţi până la adâncimea finală într-o singură operaţie.

(9)  Alegerea ajutoarelor de aplicare trebuie efectuată în acord cu autoritatea contractantă.

(10)  Aplicarea peretelui din piloţi din oţel bătuţi trebuie cuprinsă în protocol în analogie cu pilonii de intruziune prefabricaţi. Protocoalele trebuie redactate în temeiul DIN SPEC 18538 ca raport mare al producătorului şi trebuie prezentate autorităţii contractante cel târziu în ziua de lucru următoare.

Ediţia: Proiect 15 august 2007

ZTV-ING - Partea 2 Construcţii pe sol - Secţiunea 2 Fundaţii

Figura 2.2.1: Exemple de forme de încuietori ale piloţilor din oţel de bătut armate (dimensiuni în mm)

4 Fundaţii speciale(1)  Fundaţiile combinate pe suprafaţă şi adânci, fundaţiile din casete de scufundare, cu aer comprimat şi flotante aparţin categoriei geotehnice 3 conform DIN EN 1997-1 şi DIN 1054.

(2)  Pentru calculul, dimensionarea şi alcătuirea constructivă, suplimentar punctului 1, sunt valabile DIN EN 1991-2, DIN EN 1991-2/NA, DIN EN 1992-2, DIN EN 1992-2/NA, DIN EN 1993-2 şi DIN EN 1993-2/NA, precum şi Raportul de specialitate DIN „Beton”.

5 Înlocuirea solului

5.1 Generalităţi

(1)  Solul poate fi înlocuit numai cu acordul autorităţii contractante.

(2)  Aptitudinea solului înlocuitor trebuie dovedită de către antreprenor.

(3)  Înaintea aplicării solului de înlocuire, talpa excavaţiei pentru construcţii trebuie verificată privind respectarea ataşamentelor de calcul, respectiv dimensionarea şi/sau datele din raportul geotehnic. La înlocuirea sub apă, trebuie prevăzute măsuri corespunzătoare pentru aceasta.

5.2 Înlocuirea solului cu sol neliant

(1)  Înlocuirea solului cu sol neliant poate fi executată numai aderent la suprafaţă. Aptitudinea solului neliant trebuie dovedită de către antreprenor prin cel puţin o probă per fiecare 500 m3 atacaţi şi la schimbarea gropii de prelevare.

(2)  Înlocuirea solului trebuie executată pe toate laturile suprafeţei de fundare cu o consolă faţă de suprafaţa de fundare. Consola trebuie să corespundă grosimii stratului solului de înlocuire.

(3)  Punerea în operă a solului neliant trebuie efectuată în lungime.

(4)  Cerinţele privind compactarea solului de înlocuire trebuie indicate în descrierea prestaţiilor.

5.3 Înlocuirea solului cu beton(1)  Înlocuirea solului cu beton poate fi executată pe suprafaţă, liniar (sub formă de excavare) şi punctual (sub formă de pilon).

(2)  Înlocuirea solului cu beton trebuie executată în dimensiunile de proiecţie în plan şi adâncime necesare static.

(3)  În cazul forţelor pe orizontală, în dovezile statice evoluţia forţei trebuie urmată de la fundaţie peste solul de înlocuire din beton până în subsol.

5.4 Captări subterane

Este valabil DIN 4123.

Proiect august 2012

Forma 1a = lăţimea cârligului

b = deschiderea încuietoriiagrafare a1 - b2 ≥ 4

a2 - b1 ≥ 4

Forma 2a = lăţimea butonului

b = deschiderea încuietorii

agrafare a - b ≥ 4

Forma 3a = lăţimea butonului

b = deschiderea încuietorii

agrafare a1 - b2 ≥ 4a2 - b1 ≥ 4

Forma 4a = înălţimea tijeib = deschiderea

încuietoriiagrafare a - b ≥ 4

Forma 5a = lăţimea cârligului

b = deschiderea încuietorii

agrafare a1 - b2 ≥ 6a2 - b1 ≥ 6

Forma 6a = lăţimea degetului

b = deschiderea încuietorii

agrafare a1 - b2 ≥ 7a2 - b1 ≥ 7

ZTV-ING - Partea 2 Construcţii pe sol - Secţiunea 2 Fundaţii

6 Fundaţie pe teren de construire îmbunătăţit / consolidat

6.1 GeneralităţiLa îmbunătăţirea şi consolidarea terenului de construire, trebuie acordată atenţie propagării sarcinii.

6.2 Compactarea

6.2.1 Compactarea suprafeţei

(1)  Compactarea suprafeţei terenului de construire existent poate fi efectuată cu diferite rulouri şi vibratoare, pentru atingerea cerinţelor privind compactarea din descrierea prestaţiilor (gradul de compactare, după caz cota de pori de aer).

(2)  Dovada privind compactarea cerută trebuie produsă de către antreprenor.

6.2.2 Compactarea în adâncime

(1)  Îmbunătăţirea aptitudinii portante a terenului de construire poate fi realizată cu ajutorul vibrării în adâncime sau compactarea cu astupare prin vibrare. Indicaţii privind aceste proceduri pot fi preluate din DIN EN 14731. O vibrare în adâncime poate fi realizată şi prin aport de energie prin intermediul vibratoarelor de intervenţie.

(2)  Îmbunătăţirea aptitudinii portante a terenului de construire poate fi realizată şi cu ajutorul compactării cu plăci în cădere/greutăţi în cădere.

(3)  În cazul compactării în adâncime, derularea procedurii de compactare trebuie descrisă de către antreprenor şi prezentată autorităţii contractante.

(4)  Cu privire la locaţia şi numărul punctelor de vibrare, antreprenorul trebuie să redacteze un plan şi să îl prezinte autorităţii contractante.

(5)  Dovezile necesare pentru stabilirea eficacităţii posibilelor măsuri de ajutor în cazul compactării adânci (insuflarea de aer / stropirea cu apă) trebuie indicate în descrierea prestaţiilor.

(6)  Pentru materialul de sol de pus în operă pentru compactarea cu astupare prin vibrare, înaintea începerii construcţiilor, antreprenorul trebuie să prezinte dovezile de aptitudine corespunzătoare.

(7)  În descrierea prestaţiilor trebuie indicat un coeficient de îmbunătăţire a terenului de construire. Coeficientul evidenţiază succesul îmbunătăţirii terenului de construire, de exemplu, cu luarea în considerare a modulului de rigiditate, unghiului de frecare sau altor mărimi caracteristice ale terenului de construire iniţial şi îmbunătăţit.

(8)  Înaintea începerii construcţiilor, în acord cu autoritatea contractantă, antreprenorul trebuie să stabilească un plan de asigurare a calităţii pentru

dovedirea coeficientului de îmbunătăţire a terenului de construire.

(9)  Toţi parametrii de tehnica procedurii relevanţi în temeiul planului de asigurare a calităţii trebuie documentaţi şi transmişi în termen scurt autorităţii contractante.

(10)  Înaintea începerii măsurii constructive trebuie alcătuite câmpurile de probă corespunzătoare pe care să se poată orienta distanţa dintre punctele de vibrare, precum şi, suplimentar, în cazul compactării cu vibrare de astupare, cantităţile materialului de sol de pus în operă necesare pentru atingerea coeficientului de îmbunătăţire a terenului de construire.

(11)  În cazul compactării cu plăci în cădere/greutăţi în cădere, principial, după alcătuirea câmpurilor de probă, antreprenorul trebuie să verifice derularea compactării planificată şi să o pună de acord cu oricare dintre raporturile locale ale terenului de construire.

(12)  Efectele compactării cu plăci în cădere/greutăţi în cădere asupra terenului înconjurător trebuie însoţite cu tehnică de măsurare şi să declanşeze o asigurare a dovedirii/cuprindere a stării de fapt. Pentru asigurarea dovedirii/cuprinderea stării de fapt, este valabilă secţiunea 1 punctul 2.

(13)  Planul de lucru trebuie să se situeze cu cel puţin 50 cm deasupra nivelului de fundare conform planificării şi cu cel puţin 50 cm deasupra oglinzii apelor freatice.

(14)  Dovada privind compactarea cerută trebuie produsă de către antreprenor.

(15)  După încheierea compactării în adâncime, trebuie întreprinsă o compactare a suprafeţei.

6.3 Consolidarea

6.3.1 Generalităţi

La consolidarea solului, acesta rămâne în zona de fundare. Acesta se consolidează prin adăugarea de lianţi hidraulici sau prin injectarea de substanţe chimice adecvate.

6.3.2 Consolidarea cu lianţi

(1)  Sub talpa fundării obiectivelor constructive de inginerie, consolidările solului cu utilizarea de var nu sunt admisibile.

(2)  Dovedirea creşterii rezistenţei este în sarcina antreprenorului prin alcătuirea de câmpuri de probă şi înglobări în mortar de probă.

6.3.3 Consolidarea cu procedura de pulverizare cu duze

Ediţia: Proiect 15 august 2007

ZTV-ING - Partea 2 Construcţii pe sol - Secţiunea 2 Fundaţii

(1)  Pentru înglobările în mortar ale solului cu procedura de pulverizare cu duze, este valabil DIN EN 12716.

(2)  Autorităţii contractante trebuie să i se prezinte autorizaţiile generale din punct de vedere al supravegherii în construcţii pentru procedura de pulverizare cu duze.

6.3.4 Consolidarea prin injectări şi injectări de compactare

(1)  Este valabil DIN EN 12715.

(2)  Compatibilitatea cu mediul şi caracteristicile de rigiditate ale masei de injectare trebuie dovedite de către antreprenor în temeiul DIN EN 12715.

(3)  Pentru evaluarea compatibilităţii cu mediul a gelurilor siliconice, trebuie prezentată o autorizaţie generală din punct de vedere al supravegherii în construcţii.

(4)  Rezultatul injectării (de exemplu, rigiditatea, volumul consolidat) trebuie verificat de către antreprenor prin intermediul încercărilor individuale.

(5)  Înaintea începerii construcţiilor, autorităţii contractante trebuie să i se prezinte de către antreprenor un plan privind amplasarea, distanţele şi orientarea locaţiilor de injectare.

(6)  În cazul injectărilor de consolidare, presiunea şi cantitatea de mortar de injectat trebuie verificate prin alcătuirea de câmpuri de probă, iar distanţa dinte locaţiile de injectare corespunzătoare trebuie prescrisă.

7 Supravegherea execuţiei construcţiilor / asigurarea calităţii

(1)  Pentru emisii şi alte afectări este valabilă secţiunea 1 punctul 2.

(9)  În funcţie de condiţiile limită, pentru piloni pot fi necesare verificări privind integritatea. Tipul şi conţinutul verificărilor trebuie stabilite în descrierea prestaţiilor.

(3)  Documentaţiile de execuţie ale pilonilor trebuie prezentate autorităţii contractante în fiecare zi de lucru.

(4)  La aplicarea procedurii de pulverizare cu duze şi injecţii de compactare, pentru asigurarea dovedirii pot fi necesare cuprinderi ale stării de fapt de tehnica construcţiilor conform secţiunii 1 punctul 2 şi controale ale elevării.

Proiect august 2012