Consiliul Naional de Formare Profesional a Adulilor are rol consultativ n fundamentarea i promovarea politicilor i strat

Fondurile Structurale

Uniunea Europeana actioneaza prin Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune si alte instrumente financiare, pentru sprijinirea atingerii obiectivelor generale (convergenta, competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca, cooperare teritoriala europeana), pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale.

Pentru programarea 2007-2013 exista trei Instrumente Financiare cunoscute ca Fonduri structurale respectiv:

- Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR);- Fondul Social European(FSE);- Fondul de Coeziune (FC) si doua Actiuni Complementare, respectiv:- Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR);- Fondul European pentru Pescuit (FEP).

Fonduri Structurale nu constituie o sursa unica de finantare in cadrul bugetul Uniunii, ci fiecare fond acopera zona sa tematica specifica. Ele finanteaza programe de dezvoltare regionala multianuale trasate impreuna de regiuni, State Membre si Comisie, pe baza orientarii propuse de Comisie pentru intreaga Uniune Europeana.

Prin Fondul European de Dezvoltare Regionala vor fi finantate investitii productive care sa contribuie la crearea si salvarea de locuri de munca, in principal prin investitii cu prioritate in IMM-uri, investitii in infrastructura, dezvoltarea potentialului autohton prin masuri de sprijin la nivel regional si local. Rata maxima de interventie comunitara este de 85% pentru FEDR.

FSE are ca sarcina imbunatatirea oportunitatilor de angajare pentru someri si muncitori in Piata Unica, prin cresterea mobilitatii lor si prin facilitarea adaptarii la schimbarile industriale, in particular prin instruire vocationala si reinstruire, precum si prin sistemele de recrutare. Prin intermediul sau se acorda sustinere financiara actiunilor de formare si reconversie profesionala ca si celor vizand crearea de noi locuri de munca.

Spre deosebire de Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune nu cofinanteaza programe, ci furnizeaza finantare directa pentru proiecte individuale, care sunt clar identificate de la inceput. Decizia de a finanta un proiect este luata de Comisie, in acord cu Statul Membru beneficiar, in timp ce proiectele sunt administrate de autoritati nationale si supervizate de un Comitet de Monitorizare. Fondul de coeziune este instrumentul financiar care sprijina investitiile in domeniul infrastructurii de transport, energiei si mediului. Rata maxima de finantare prin Fondul de Coeziune este de 85% din cheltuiala publica pe proiect.

Fondul European pentru Agricultura si dezvoltare Rurala este actiunea complementara destinata politicii agricole comune a Uniunii Europene. Este destinat imbunatatirii eficientei structurilor de productie, procesare si marketing al produselor agricole si forestiere si dezvoltarii potentialului local in zonele rurale. Este corespondentul Fondului SAPARD, accesibil insa statelor membre ale UE are ca obiective sustinerea pietei produselor agricole si promovarea restructurarii agriculturii comunitare.

Fondul European pentru pescuit (FEP) este actiunea financiara complementara destinata politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijina masuri pentru cresterea competitivitatii sectorului piscicol, in conditiile asigurarii unui echilibru durabil intre resurse si capacitatea de exploatare.

Care sunt fondurile structurale de care beneficiaza Romania?

Pentru perioada 2007-2013, Romania este eligibila pentru toate cele trei fonduri structurale de care dispune Uniunea Europeana pentru implementarea politicii de coeziune. Aceste fonduri sunt: Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul de Coeziune si Fondul Social European.

In afara de aceste fonduri, Romania mai beneficiaza si de instrumentele financiare destinate agriculturii, dezvoltarii rurale si pescuitului. Aceste fonduri nu mai sunt incluse in politica de coeziune (ca pana in 2007), ci au fost inglobate in politica agricola si in politica privind pescuitul. Aceste fonduri, desi nu sunt instrumente structurale, in mare, functioneaza dupa aceleasi principii ca si cele din urma.

Astfel, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), este destinat, asa cum sugereaza si numele, actiunilor vizand agricultura si dezvoltarea rurala.Cel de-al doilea instrument, Fondul European pentru Pescuit (FEP) a inlocuit instrumentul structural destinat restructurarii sectorului piscicol din Europa - IFOP (Instrumentul Financiar de Orientare Piscicola) si a fost inglobat in politica europeana pentru pescuit si afaceri maritime.

Tot ca parte a politicii agricole, Romania va primi fonduri si prin Fondul European pentru Garantarea Agricola, destinat platilor directe si masurilor de piata.

Fondul Social European (FSE)

Fondul Social European (FSE) este instrumentul principal prin care Uniunea European finaneaz obiectivele strategice ale politicii de ocupare. De 50 de ani, Fondul Social European a investit n programe dedicate creterii gradului de ocupare n statele membre Uniunea European.Pentru perioada de programare 2007- 2013, scopul interveniilor Fondul Social European este de a susine statele membre s anticipeze i s administreze eficient schimbrile economice i sociale. Regulamentul Parlamentului European i al Consiliului nr. 1081/2006 privind Fondul Social European propune domeniile i principiile prin care se poate realiza dezvoltarea resurselor umane n perioada urmtoare.Fondul Social European finaneaz urmtoarele prioriti:

Creterea adaptabilitii lucrtorilor i ntreprinderilor;

Creterea accesului i a participrii pe piaa muncii;

Promovarea incluziunii sociale prin lupta mpotriva discriminrii i facilitarea accesului pe piaa muncii pentru persoanele dezavantajate.

Statele membre i regiunile Uniunii Europene au acces la finanare din Fondul Social European n cadrul unei perioade de programare de apte ani. Actualul exerciiu de programare se desfoar pe perioada 2007-2013. Pentru a beneficia de asistena Fondul Social European, statele membre elaboreaz programe operaionale prin care se stabilesc prioritile de finanaren regiunile mai puin dezvoltate care se nscriu sub obiectivul convergen, Fondul Social European susine:

Investiiile n capital uman, n special prin mbuntirea sistemelor de educaie i formare;

Aciuni avnd drept scop dezvoltarea capacitii instituionale i a eficienei administraiilor publice, la nivel naional, regional sau local.

Ministerul Muncii, Familieii Proteciei SocialeAM POS DRUMinisterul Administraieii InternelorAM PO DCA

a Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, unul dintre programele finanate din Fondul Social European n Romnia n perioada 2007-2013, gestionat de ctre Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Muncii, Familiei i Proteciei Sociale (MMFPS). Programului Operaional Dezvoltarea Capacitii Administrative, unul dintre programele finanate din Fondul Social European n Romnia n perioada 2007-2013, gestionat de ctre Autoritatea de Management din cadrul Ministerul Administraiei i Internelor (MAI).

Pentru perioada 2007-2013, Uniunea European a alocat Romniei pentru Fondul Social European 3.684 mil. , respectiv 19,2% din totalul FS UE (Fonduri Structurale UE) .

FSE n Romnia va finana dou programe operaionale:

Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), cu o alocare financiar FSE de 3.476 mil. (18,1% din Fondurile Structurale i de Coeziune (FSC);

Programul Operaional Dezvoltarea Capacitii Administrative, cu o alocare financiar FSE de 208 mil. (1,1% din FSC).

Lista axelor prioritare POS DRU

Axa Prioritara 1 Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastereAxa Prioritara 2 Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata munciiAxa Prioritara 3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilorAxa Prioritara 4 Modernizarea Serviciului Public de OcupareAxa Prioritara 5 Promovarea masurilor active de ocupareAxa Prioritara 6 Promovarea incluziunii socialeAxa Prioritara 7 Asistenta tehnicaAxa Prioritara 5 Promovarea masurilor active de ocupareObiectiveObiectivul general al acestei axe prioritare este: facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor tineri si a somerilor de lunga durata, atragerea si mentinerea unui numar mai mare de persoane pe piata muncii, inclusiv in zonele rurale si sprijinirea ocuparii formale. Urmatoarele obiective specifice vor contribui la realizarea obiectivului general: cresterea participarii somerilor de lunga durata la programe integrate de masuri active de ocupare; cresterea participarii la programe integrate de ocupare a persoanelor din agricultura de subzistenta; imbunatatirea ocuparii participantilor din zonele rurale in programe integrate de ocupare.

FundamentareCresterea ratei de ocupare pana la ocupare totala, asa cum este stabilit in cadrul SEO si in documentele strategice nationale, reprezinta un obiectiv principal si implica promovarea masurilor active si preventive de ocupare, conducand la diminuarea ratei somajului si a inactivitatii. Principalele grupuri tinta pentru aceasta axa prioritara sunt: somerii tineri si somerii de lunga durata; somerii peste 45 de ani; persoanele inactive si descurajate; persoanele din mediul rural ocupate in agricultura de subzistenta.

Luand in considerare efectele negative ale scaderii demografice continue, ale restructurarii economice si adaptarea la nevoile pietei, politica de ocupare a Romaniei vizeaza combaterea somajului si inactivitatii prin masuri de ocupare cu caracter activ, preventiv, inovativ si flexibil. Aceste tipuri de masuri au fost stabilite prin Legea asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca (intrata in vigoare in 2002, cu modificarile si completarile ulterioare). Masurile prevazute au o abordare pe tot parcursul vietii, concentranduse pe grupuri de persoane cu o situatie dificila pe piata muncii, de exemplu, tinerii si somerii de lunga durata. O atentie speciala se va acorda somajului de lunga durata, care inregistreaza rate peste media UE. Promovarea masurilor active de ocupare si a masurilor preventive vor avea rezultate pozitive asupra mentalitatii somerilor si a angajatorilor, in ceea ce priveste ocuparea. Mai mult, aceasta inseamna inlaturarea diferitelor obstacole privind accesul pe piata muncii, furnizarea de servicii de asistenta si consiliere pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, facilitati pentru accesul la diferite masuri active si inlaturarea capcanei inactivitatii. Masurile active de ocupare vor include, de asemenea, programe de formare in domeniul antreprenoriatului pentru tineri, somerii de lunga durata si persoanele inactive, inclusiv din zona rurala si agricultura de subzistenta, dandule posibilitatea sa devina activi pe piata muncii, sa obtina cunostintele de baza privind elaborarea unui plan de afaceri, legislatia aplicabila, aspecte de marketing, strategii orientate spre client etc. Odata ce devin persoane juridice, stimulentele si sprijinul financiar va fi furnizat in cadrul POS Cresterea Competitivitatii Economice. Incidenta somajului de lunga durata are, la ora actuala, ponderea cea mai mare din totalul somajului in Romania, ceea ce demonstreaza ca, in timp ce somajul functional de scurta durata a scazut din diferite motive, somajul de lunga durata a ramas relativ constant si uneori a avut o usoara crestere. Persistenta in Romania a ratei somajului de lunga durata reflecta capacitatea scazuta a economiei romanesti de a genera suficiente locuri de munca si rigiditatea pietei de munca locale care, in unele cazuri, nu permite corelarea cererii cu oferta de forta de munca.

O alta problema, cu care se confrunta Romania, este rata ridicata a ocuparii in agricultura (32,2% in 2005), aflata intro tendinta descrescatoare. Daca se ia in considerare situatia ocuparii in agricultura (in cea mai mare parte lucratori familiali neremunerati si lucratori independenti) si eliberarea in viitor a surplusului de forta de munca din agricultura, Romania trebuie sa adopte masuri urgente pentru redirectionarea acestei oferte uriase de forta de munca. Directia cea mai potrivita este sectorul serviciilor, iar mijloacele de obtinere a acestei schimbari de la agricultura de subzistenta la ocuparea formala in alte sectoare economice sunt: promovarea educatiei, formarii profesionale si a oportunitatilor de ocupare a populatiei din zonele rurale, consilierea si asistenta pentru demararea unei afaceri si alte activitati independente. Luand in considerare toate acestea, doua domenii majore de interventie au fost stabilite: dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare si promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea fortei de munca. Avand in vedere existenta discrepantelor semnificative la nivel regional si urban/rural in ceea ce priveste ocuparea (in termeni de rata de activitate si rata de ocupare, somaj, ratele de participare la sectoarele economice, participarea pe piata muncii pe grupuri de varsta), aceste domenii majore de interventie vor fi implementate in mod adecvat in fiecare regiune. Masurile active de ocupare vor fi, de asemenea, promovate in cadrul proiectelor de regenerare urbana in vederea incluziunii sociale a grupurilor/comunitatilor locale marginalizate. In vederea cresterii eficientei interventiilor programate, va fi posibila aplicarea principiului complementaritatii intre Fondurile Structurale, in conformitate cu art. 34 din Regulamentul (CE) 1083/2006, respectiv finantarea de actiuni care fac obiectul interventiilor din FEDR, in limitele si conditiile stabilite in acest sens, pana la 10% (15% in cazul in care se aplica Articolul 3(7) al Regulamentului 1081/2006) din finantarea Comunitara alocata pentru aceasta axa prioritara, cu conditia ca aceste actiuni sa fie necesare pentru implementarea corespunzatoare a operatiunii si sa aiba o legatura directa cu aceasta.

Domenii majore de interventie Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare; Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea fortei de munca.

Instrumente Structurale

n perioada 2007-2013, Romniei i sunt allocate , prin instrumentele structurale, 19,7 miliarde de euro, implementate prin apte programe operaionale sectoriale i regionale, la care se adaug opt programe de cooperare teritorial cu alte state.

Pentru programele operaionale sectoriale i regionale, n cadrul ministerelor de linie corespunztoare a fost desemnat cte o Autoritate de Management responsabil cu gestionarea i implementarea programului. n funcie de specificul programului operaional, n relaia dintre Autoritatea de Management i beneficiar pot interveni Organisme Intermediare, centrale sau regionaleCoordonatorul naional al asistenei n relaia cu UE este Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) din cadrul Ministerului Finanelor Publice. ACIS coordoneaz:

- Asistena nerambursabil acordat Romniei de Uniunea European prin Programul Phare;

- Asistena nerambursabil acordat Romniei, pe baz bilateral, de ctre Statele Membre UE;

- Elaborarea i implementarea Planului Naional de Dezvoltare, document strategic ce fundamenteaz accesul Romniei la Fondurile Structurale;

- Elaborarea, monitorizarea i evaluarea cadrului strategic naional de referin, a programelor operaionale i a documentelor cadru de implementare corespunztoare;

- Dezvoltarea capacitii administrative, elaborarea i actualizarea procedurilor structurilor implicate n gestionarea instrumentelor structurale;

- Activitatea de informare i comunicare n domeniul instrumentelor structurale;

- Programul de asisten tehnic JASPERS (Asisten comun pentru promovarea proiectelor n regiunile europene).

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale

Ministerul Finanelor Publice

Bd. Mircea Vod, nr. 44, sector 3, Bucureti

tel.: 021.302.52.00, fax: 021.302.52.64

e-mail: fonduri.ue@mfinante.ro

website: http://www.fonduri-ue.ro

Programe operaionale sectoriale i regionale:

1. Programul Operaional Sectorial Creterea Competitivitii Economice

Prin POS Creterea Competitivitii Economice, se acord finanare IMM-urilor, ntreprinderilor mari, autoritilor locale .a. pentru extinderea capacitii de producie, modernizarea ntreprinderii; accesul instituiilor publice i IMM-urilor la internet i servicii conexe etc.

Pentru detalii, consultai site-ul Autoritii de Management pentru POS Creterea Competitivitii Economice din cadrul Ministerului Economiei

http://amposcce.minind.ro

2. Programul Operaional Sectorial Transport

Prin POS Transportadministraiile infrastructurii naionale de transport .a. pot obine finanare pentru modernizarea i dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea msurilor necesare pentru protecia mediului nconjurtor, modernizarea i dezvoltarea reelelor naionale de transport, n conformitate cu principiile dezvoltrii durabile etc.

Contact:

Autoritatea de Management pentru POS Transport

Ministerul Transporturilor i Infrastructurii

tel.: 021.319.61.47

fax: 021.319.61.78

e-mail: postransport@mt.ro

www.mt.ro/dgrfe/POS-T_final/pos-t_final.html

3. Programul Operaional Sectorial Mediu

POS Mediu acord finanare pentru proiecte proiecte pentru sectoarele apa/apa uzata, managementul deseurilor/reabilitarea terenurilor poluate istoric, termoficare, protecia naturii, protecia mpotriva inundaiilor i reducerea eroziunii costiere. Beneficiarii pot fi organizaii non-guvernamentale, autoriti publice .a.

Toate detaliile a se gsesc pe site-ul Autoritii de Management pentru POS Mediu din cadrul Ministerului Mediului:

www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm

4. Programul Operaional Regional

Proiectele finanate prin POR urmresc, ntre altele, mbuntirea calitii vieii i a nfirii oraelor, precum i cresterea rolului lor n regiune, modernizarea serviciilor sociale: coli, clinici, servicii de intervenie n situaii de urgen etc. i pot fi derulate de autoriti ale administraiei publice locale, organizaii neguvernamentale, companii private .a.

Toate informaiile legate de program se gsesc pe site-ul

www.inforegio.ro

5. Programul Operaional Dezvoltarea Capacitii Administrative

Acest program operaional acord finanare pentru proiecte de studii i cercetri privind experienele de reform ale administraiei locale din alte state membre, de asisten tehnic pentru elaborarea de strategii privind informatizarea instituional, de training i asisten tehnic pentru sprijinul receptrii bunelor practici etc. Pot obine finanare organisme ale administraiei centrale i locale, ONG-uri etc.

Contact:

Autoritatea de Management pentru PO Dezvoltarea Capacitii Administrative

Ministerul Administraiei i Internelor

tel.: 021.314.39.29

fax: 021.310.40.61

e-mail: amdca@mai.gov.ro

website: http://modernizare.mai.gov.ro/modules/freecontent/indexx.php?id=8

6. Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)

POSDRU finaneaz organizarea de seminarii de instruire, proiecte de dezvoltare i promovare a abilitilor manageriale moderne etc. Pot obine finanare, ntre altele, coli, universiti, camere de comer etc.

Informaiile detaliate despre POSDRU se gsesc pe website-ul dedicat POSDRU i gestionat de ctre Autoritatea de Management pentru Programului Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul Ministerului Muncii, Familiei i Proteciei Sociale:

http://www.fseromania.ro/index.php

sau pot fi obinute de la numrul de telefon 0 800 110 710, apelabil fr taxare.

7. Programul Operaional Asisten Tehnic

PO Asisten Tehnic finaneaz, ntre altele, asigurarea sprijinului i a instrumentelor adecvate n vederea unei coordonri i implementri eficiente a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 i pregtirea pentru urmtorea perioad de programare a instrumentelor structurale. Pot beneficia de finanare Autoritile de Managament responsabile de gestionarea Programelor Operaionale; Organismele Intermediare .a.

Informaii detaliate se gsesc pe site-ul Autoritii de Management pentru PO Asisten Tehnic din cadrul Ministerului Finanelor Publice:

www.poat.ro

CNCFPA

LEGE nr. 132 din 20 iulie 1999 privind nfiinarea, organizarea i funcionarea Consiliului Naional al Calificrilor i al Formrii Profesionale a Adulilor - Republicare

Art. 1

Art. 2

Art. 3

(2)Consiliul Naional de Formare Profesional a Adulilor coordoneaz i controleaz la nivel naional urmtoarele activiti:

Art. 4

(1)Consiliul Naional de Formare Profesional a Adulilor are urmtoarele atribuii principale:

Consiliul Naional de Formare Profesional a Adulilor asigur funcia de reprezentare a statului romn n raport cu organizaii i organisme internaionale din domeniul su de activitate i este mandatat s negocieze, s ncheie sau s propun Guvernului ncheierea de acorduri internaionale n domeniul formrii profesionale a adulilor.

PAGE 1