Cuprins

Introducere pag.1

Organizare pag.2

Atributii pag.3

Natura juridica pag.4

Rolul Consiliului –orientare politica pag.5

Competentele Consiliului European pag.5

Decizia Consiliului European din 1decembrie 2009 pag.7

Cronologoia presedentiei Consiliului European pag.14

0

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European este forul politic suprem al Uniunii Europene. În cadrul Uniunii

Europene acesta este institutia care a promovat în mod decisiv procesul de integrare

europeana.

Consiliul European a fost înfiintat în urma hotararii conferintei de la Paris din 10 decembrie

1974, pentru a asigura dezvoltarea si coeziunea pe ansamblu a activitatilor Comunitatilor si a

cooperarii politice. Pentru prima oara s-a intalnit Consiliul European la Dublin în 1975.

Consiliul European NU este institutie comunitara, cum sunt Comisia, Consiliul Uniunii

Europene, Parlamentul, Curtea de Justitie si Curtea de Conturi, si nici organ comunitar cu

activitate permanenta sau deliberativa, cum sunt COREPER, Comitetul Regiunilor.

Consiliul European NU detine putere publica la nivelul Uniunii Europene. Influenta sa

se manifesta cu pregnanta la nivel informal, deoarece sefii de stat si de guverne sunt cei care

stabilesc liniile directoare în politica Uniunii, urmand ca institutiile comunitare, in frunte cu

Consiliul si Comisia, sa puna in aplicare, prin acte comunitare, hotararile luate.

Consiliul European a devenit institutie a Uniunea Europene de-abia în anul 1987, odata

cu intrarea în vigoare a Actului Unic European.

In februarie 1961 are loc la Paris o conferinta a sefilor de state si guverne comunitare -

in cadrul careia s-a pus problema crearii unui sistem de cooperare politica europeana.Au urmat

alte conferinte care nu pot fi considerate ca facind parte din procesul institutional

comunitar ,deoarece nu au beneficiat de un cadru organizatoric legal,desfasurindu-se

exceptional , in functie de evenimentele politice .Astfel au avut loc conferintele de

la:Bonn(iulie 1961),Roma

(mai1967),Haga(decembrie1969),Paris(octombrie1972),Copenhaga(decembrie1973),Paris(dece

mbrie1974),in cadrul carora au fost analizate problemele politice urgente in functie de evolutia

evenimetelor politice.In Comunicatul final al Conferintei de la Paris din 9-10 decembrie 1974 a

fost prevazuta hotarirea sefilor de state si guverne de a se intilni de trei ori pe an sau de cite ori

va fi necesar ,asistati de ministri de externe , intr-un Consiliu al Comunitatilor ,in vederea

cooperarii politice.

Sefii de stat si de guvern se intalneau, din anul 1969, la intervale neregulate. Initial, intalnirile

sefilor de guvern erau considerate doar discuţii cu caracter informativ, fara prezenta ministrilor

de externe, fara functionari publici si fara a fi documentate. Hotarari cu efect juridic nu erau de

luat. Conferintele aveau loc în castele, în locuri îndepartate si izolate de reprezentantii presei.

Exemplu: În 1979 presedintele Franţei, Valéry Giscard d'Estaing, il invita, după dineul oficial,

pe cancelarul german, Helmut Schmidt, într-un salon pentru a discuta cu acesta modul în care

1

s-ar putea iesi din criza financiară. Schmidt vorbeşte o ora intreaga, fara nici un document scris,

prezentand detalii concrete. Doar primul-ministru belgian, Leo Tindemans, isi nota cate ceva.

În final, colegii acestuia il roaga sa le faca o copie a notiţelor luate. Iar aceste notiţe au devenit,

apoi, actul constitutiv al Sistemului Monetar European.

Pe 13 decembrie 2004 Consiliul de Ministrilor al Uniunii Europene a hotarat ca, din

anul 2009 (deocamdata, pana in 2020), preşedinţia Consiliului European să fie alcătuită dintr-

un grup de trei ţări membre ale Uniunii Europene, cu un mandat de cate un an şi jumătate. În

această perioadă câte o ţară din grupul celor trei va deţine preşedinţia Consiliului European.Din

fiecare grup va face parte câte o ţară mare şi una mică din Uniunea Europena şi cel puţin una

din ţările recent aderate, inclusiv România şi Bulgaria, care au aderat în 2007.Aproximativ

intreaga Europa este cuprinsa in aceasta organizatie,cu exceptia Iugoslaviei si Belarus.

Organizarea Consiuliului European

Fundamentul juridic al Consiliul European il constituie Actul Unic European care

prevede in art.2 in Titlul I (Dispozitii comune) infiintarea acestuia,compunerea si frecventa

reuniunilor. In conformitate cu art. 2 din Actul Unic European, Consiliul European reuneste

sefii de state si de guverne ai statelor membre si presedintele Comisiei Europene . Ei trebuie

asistati de ministrii de externe si de un membru al Comisiei. Uneori, când sunt decise chestiuni

legate de Uniunea Economica si Monetara (UEM), participa si ministrii de Finante ai statelor

membre, acestia putand chiar inlocui ministrii de Externe. Atunci când ministrii de Externe nu

pot participa, locul lor este luat de un secretar de stat si, în cazuri rare, de reprezentantii

permanenti ai statelor pe lânga Uniunea Europeana (membrii COREPER).

Tratatele comunitare nu reglementeaza conditiile de functionare a acestei institutii.

Consiliul European se întruneste pe durata a doua zile, desi pot sa existe si exceptii, precum s-a

întâmplat în decembrie 2000 la Nisa, când reuniunea a durat 4 zile. Consiliul European se

întruneste de cel putin 2 ori pe an (summit –ul Uniunii Europene). Sedintele se tin de obicei la

jumatatea si la sfârsitul duratei fiecarei presedintii. În afara de acestea mai are loc în întâlnire

speciala la nivel înalt, în care sunt discutate temele cele mai importante. Presedintia Consiliului

European se schimba o data la sase luni, din rândul sefilor de stat si de guvern ai Uniunii

Europene, conform unui complicat procedeu de rotatie în care se tine cont atât de ordinea

alfabetica cât si de populatia si marimea tarilor membre. Tara care detine presedintia în

Consiliul de Ministri o preia automat si pe cea din Consiliul European, devenind astfel gazda

acestuia. Presedintia Consiliului European ofera statelor posibilitatea de a conferi politicii

europene un impuls national propriu si de a-l pune în practica prin mijloacele diplomatice

existente

2

Atributii

Conform art. D din Tratatul de la Maastricht:

"Consiliul European impulsioneaza dezvoltarea Uniunii si stabileste orientarile politice

generale necesare acestei dezvoltari.”

Consiliul European prezinta Parlamentului European un raport in urma fiecarei

reuniuni, precum si un raport scris privind progresele realizate de Uniune".

Conform art. 202 din Tratatul privind Uniunea Europeana:

"Pentru asigurarea realizarii obiectivelor fixate de prezentul tratat si in conditiile prevazute de

acesta, Consiliul:

- asigura coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre;

- dispune de puterea de decizie;

- prin actele pe care le adopta, confera Comisiei atributiile de executare a normelor stabilite de

Consiliu. Consiliul poate supune exercitiul acestor atributii unor modalitati.

De asemenea, in anumite cazuri specifice, el isi poate rezerva dreptul de a exercita direct

atributii de executare. Modalitatile susmentionate trebuie sa corespunda principiilor si normelor

stabilite in prealabil de Consiliu, hotarand in unanimitate, la propunerea Comisiei si cu avizul

prealabil al Parlamentului European."

Consiliul European este autoritatea care reuneste sefii de state si de guvernare ai celor 15

membri ai Uniunii Europene si pe presedintele Comisiei Comunitatii Europene . Acestia

analizeaza problemele importante,institutia fiind desigur politica.

Activitatea Consiliului European este reglementata în art. 4 din Tratatul Uniunii Europene.

Consiliul stabileste liniile si obiectivele politice fundamentale, având deci competente

directoare. În cazuri exceptionale solutioneaza problemele care nu au putut fi clarificate la nivel

ministerial. În cea mai mare parte însa Consiliul se ocupa cu probleme privitoare la cadrul si

perspectivele generale de evolutie ale Uniunii Europene. O alta importanta sfera de activitate o

constituie politica externa si de securitate comuna, coordonata de sefii de stat si de guvern la

întâlnirile la nivel înalt.

Consiliul European nu are dreptul sa ia decizii cu efect juridic, are totusi un drept directiv.

Rezultatele consultarilor sunt consemnate în “Concluziile presedintiei”, care apoi sunt puse în

practica de celelalte institutii europene. Deoarece Consiliul European nu poate lua hotarâri,

trebuie sa gaseasca pentru formularea concluziilor trase o solutie de compromis.

3

Natura juridica

Consiluil European , ca organ aparut intr-un anumit stadiu al integrarii europene , da expresie

stadiului de dezvoltare a integrarii si este compus din sefii de stat si de guvern ai statelor

comunitare si presedintele Comisiei.Consiliul European nu trebuie sa fie confundat cu Consiliul

Comunitatilor europene compus din ministri competenti ,denumit dupa intarea in vigoare a

Tratatul de la Maastricht ,”Consiliul Uniunii Europene”(pag 45).

Diferentele dintre cele doua organe comunitare au la baza o serie de criterii:

a)sub aspectul componentei :

-Consiliul Ministrilor este compus din ministride externe sau alti ministri ai statelor membre;

-Consiliul european este compus din sefii de state si guverne comunitare;

b)sub aspectul functionalitatii:

-Consiliul European poate functiona si in calitate de Consiliu a Ministrilor Uniunii Europene ,

nu si invers;

c)sub aspectul fundamentarii juridice:

-Consiliul European s-a constituit pe parcursul constructiei comunitare ,fiind ulterior

reglementat de tratate, in timp ce Consiliul Ministrilor este organ care afost prevazut in tratatele

initiale ;

d)sub aspectul atributiilor pe care le exercita:

-Cele doua organe indeplinesc atributii diferite in procesul constructiei comunitare : Consiliul

European stabileste orientarile de baza ale politicii comunitare , in timp ce Consiliul Ministrilor

indeplineste atributii normative.

Avind in vedere situatia specifica in care a aparut faptic si sa dezvoltat , Consiliul European a

fost apreciat diferit in ceea ce priveste natura sa juridica1.

Consiliul European a fost apreciat in unele opinii ca fiind un organ interguvernamental de

cooperare , avind atributii de orientare generala a politicii comunitare.S-a apreciat ca

functioneaza ca o instanta politica2 fara sa faca parte din sistemul institutiilor comunitare , dar

care respecta competentele acestor institutii.

In alta opinie, Consiliul European a fost apreciat ca reprezentind o alta forma de prezentare a

Consiliului Comunitatilor europene.

1 V.Marcu – Drept international comunitar, Ed. Nora, Bucuresti199, pag. 45;2 P.Manin – Les communantes europeennes, L’Union Europeenne, Droit institutionnel; Paris 1993, pag 153.

4

S-a exprimat si opinia conform careia .Consiliul European reprezinta un organ de sine statator ,

el putind sa actioneze atit in calitate de oragan comunitar (substituindu-se Consiliului Uniunii

Europene ),cit si ca organ interguvernamental3.

Tratatul de la Maastricht reglementeaza in mod expres Consiliul European,facind distinctie

intre acest organ si Consiliul Uniunii Europene.

In procesul constructiei comunitare.Consiliul European ii revin atributii de cea mai mare

importanta avind rolul orientarii politicii generale a Uniunii Europene.Daca privim structura

sistemului institutional comunitar intr-o viziune piramidala locul Consiliului European se afla

in virful acestei piramide celorlalte institutii revenindu-le sarcina de a pune in aplicare

orientarile generale stabilite de Consiliul European.

Rolul Consiliului-orientare politica

Interventia Consiliului European in procesul legislativ nu este prevazuta in nici o dispozitie a

tratatelor.De regula,Consiliul european nu intervine in procesul legislativ curent,concentrindu-

se asupra problemelor care se refera la functionarea in ansamblu a Comunitatilor.Consiliul

European poate sa intervina in situatia in care procesul legislativ curent este blocat la nivelul

institutiilor comunitare datorita unor disfunctionalitati aparute intre institutii.In asemenea

situatii,Consiliul European,poate examina problemele aparute , poate propune solutii ,fara sa se

substituie Consiliului Ministrilor in ceea ce priveste adoptarea actului respectiv.

Competente

Consiliul European a avut un rol important in evolutia constructia comunitare ,in cadrul

reuninilor sale adoptindu-se masuri deosebit de importante.Competentele sale nu au fost clar

definite nici in dispozitiile Comunicatului final al Conferintei de la Paris din 1974,nici in

dispozitiile Actului Unic European.S-a apreciat , ca are rol de decizie si de directionare politica

a constructiei comunitare ,revenindu-I urmatoarele competente:

-orientarea constructiei comunitare prin stabilirea liniilor directoare ale politicii comunitare;

-impulsionarea politicilor comunitare generale;

-coordonarea politicilor comunitare;

-definirea noilor sectoare de activitate comunitare;

Tratatul de la Maastricht contine reglementari cu privire la competentele Consiliului

European.In art.D stabileste faptul ca Consiliul European da Uniunii impulsuri necesare

dezvoltarii sale si ii defineste orientarile politice generale ,iar in art.I8(referitor la Politicii

Externe si de Securitate Comuna) se arata ca Consiliul European defineste principiile si

orientarile generale ale Politicii Externe si de Securitate Comune.Tratatul de la Amsterdam reia

3 P.Manin - op.cit. pag. 154;.

5

si completeaza aceste dispozitii.Astfel in art.I3 din Titlu V(Dispozitii privind Politica Externa si

de Securitate Comune)se arata ca Consiliul European decide asupra strategiilor comune care

vor fi puse in practica de Uniune in domeniile in care statele membre au interese comune

importante.Pentru exercitarea practica a acestor competente se creeaza comisii ad-hoc sau

comitete de directie care au obligatia sa intocmeasca rapoarte referitoare la problema analizata ,

pe baza carora se adopta deciziile . In exercitarea competentelor sale, Consiliul European

adopta urmatoarele documente:

-decizii-in probleme cele mai importante;

-decizii de procedura , prin care se realizeaza declinarea de competenta in favoarea Consiliului

Ministrilor sau a altor institutii comunitare;

-orientari si directive ;

-declaratii;

Conditiile de functionare a Consiliului European nu au fost reglementate in tratatele comunitare

.O asemenea lipsa poate fi explicata prin faptul ca acest organ nu a beneficiat de la inceput de o

baza juridica propriu zisa .Fundamentul juridic al functionarii acestui organ il poate constitui

art.103-Tratatul C.E care precizeaza faptul ca ,Consiliul European ,pe baza raportului

Consiliului , dezbate in vederea ajungerii la o concluzie privind marile orientari ale politicilor

economice ale statelor membre si ale Comunitatii . Pe baza acestei concluzii Consiliul

Ministrilor , statuind ca majoritatea calificata , adopta o recomandare stabilind aceste mari

orientari . Avind in vedere practica existenta se poate aprecia ca o decizie poate fi considerata

adoptata daca rezultatul consensului membrilor sai.

DECIZIA CONSILIULUI EUROPEAN din 1 decembrie 2009

6

de adoptare a regulamentului său de procedură (2009/882/UE) CONSILIUL EUROPEAN, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 235 alineatul (3), întrucât: (1) Tratatul de la Lisabona transformă Consiliul European într-o instituție a Uniunii Europene. (2) Consiliul European ar trebui, prin urmare, să adopte regulamentul său de procedură. (3) Pentru a permite adoptarea imediată a regulamentului de procedură la data intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, ar trebui să se prevadă, în cadrul prezentei decizii, posibilitatea Consiliului European de a recurge la procedura scrisă, prevăzută la articolul 7 din regulamentul său de procedură, în vederea adoptării regulamentului în cauză, ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE: Articolul 1 (1) Consiliul European adoptă regulamentul său de procedură, astfel cum este prevăzut în anexă. (2) Consiliul European poate utiliza, în vederea adoptării acestuia, procedura scrisă prevăzută la articolul 7 din regulamentul de procedură respectiv. Articolul 2 Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării sale. Decizia se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Adoptată la Bruxelles, 1 decembrie 2009. Pentru Consiliul European Președintele H. VAN ROMPUY RO 2.12.2009 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/51

ANEXĂ REGULAMENT DE PROCEDURĂ AL CONSILIULUI EUROPEAN Articolul 1 Convocarea și locul de desfășurare a reuniunilor (1) Consiliul European se întrunește de două ori pe semestru la convocarea președintelui său ( 1 ). Cu cel puțin un an înaintea începerii semestrului și în strânsă cooperare cu statul membru care deține președinția pe durata semestrului respectiv, președintele Consiliului European face publice datele preconizate pentru reuniunile Consiliului European care urmează să se desfășoare pe durata respectivului semestru. Atunci când situația o impune, președintele convoacă o reuniune extraordinară a Consiliului European ( 2 ). (2) Consiliul European se întrunește la Bruxelles. În situații excepționale, președintele Consiliului European, cu acordul Consiliului Afaceri Generale și al Comitetului Reprezentanților Permanenți, hotărând în unanimitate, poate decide ca o reuniune a Consiliului să se desfășoare în alt loc. Articolul 2 Pregătirea lucrărilor Consiliului European și acțiuni ulterioare acestora (1) Președintele Consiliului European asigură pregătirea și continuitatea lucrărilor Consiliului European, în cooperare cu președintele Comisiei și pe baza lucrărilor Consiliului Afaceri Generale ( 3 ). (2) Consiliul Afaceri Generale pregătește reuniunile Consiliului European și urmărește aducerea la îndeplinire a măsurilor adoptate, în colaborare cu președintele Consiliului European și cu Comisia ( 4 ). (3) Președintele stabilește o strânsă cooperare și coordonare cu președinția Consiliului și cu președintele Comisiei, în special prin reuniuni periodice. (4) În cazul în care președintele Consiliului European nu își poate exercita funcția din motive de sănătate, în caz de deces sau în cazul în care și-a încheiat mandatul, în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) din TUE, acesta este înlocuit, după caz, până la alegerea succesorului său, de către membrul Consiliului European care reprezintă statul membru care asigură președinția semestrială a Consiliului.

7

Articolul 3 Ordinea de zi și pregătirea (1) În scopul pregătirii prevăzute la articolul 2 alineatul (2), cel puțin cu patru săptămâni înaintea fiecărei reuniuni ordinare a Consiliului European, menționată la articolul 1 alineatul (1), președintele acestuia, în strânsă cooperare cu membrul Consiliului European care reprezintă statul membru care asigură președinția semestrială a Consiliului și cu președintele Comisiei, transmite Consiliului Afaceri Generale un proiect adnotat al ordinii de zi. Contribuțiile celorlalte formațiuni ale Consiliului la lucrările Consiliului European se transmit Consiliului Afaceri Generale cu cel puțin două săptămâni înaintea reuniunii Consiliului European. Președintele Consiliului European, în strânsă cooperare astfel cum se menționează în primul paragraf, pregătește un proiect de orientări pentru concluziile Consiliului European și, după caz, proiectele de concluzii și proiectele de decizii ale Consiliului European, care sunt dezbătute în cadrul Consiliului Afaceri Generale. RO L 315/52 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 2.12.2009 ( 1 ) Acest paragraf reproduce articolul 15 alineatul (3) prima teză din Tratatul privind Uniunea Europeană (denumit în continuare „TUE”). ( 2 ) Acest paragraf reproduce articolul 15 alineatul (3) ultima teză din TUE. ( 3 ) Acest alineat reproduce articolul 15 alineatul (6) litera (b) din TUE( 4 ) Acest alineat reproduce articolul 16 alineatul (6) al doilea paragraf a doua teză din TUE.

Consiliul Afaceri Generale se reunește ultima dată cu cel mult cinci zile înaintea reuniunii Consiliului European. În lumina ultimei dezbateri, președintele Consiliului European stabilește ordinea de zi provizorie. (2) Cu excepția cazurilor în care există motive imperative și imprevizibile legate, de exemplu, de actualitatea internațională, nicio altă formațiune sau grup de pregătire al Consiliului nu poate dezbate un punct transmis Consiliului European între reuniunea Consiliului Afaceri Generale la finalul căreia a fost stabilită ordinea de zi provizorie a Consiliului European și reuniunea Consiliului European. (3) Consiliul European aprobă ordinea sa de zi la începutul reuniunii. Ca regulă generală, punctele înscrise pe ordinea de zi trebuie să fi fost examinate în prealabil, în conformitate cu dispozițiile prezentului articol. Articolul 4 Componența Consiliului European, delegațiile și desfășurarea lucrărilor (1) Fiecare reuniune ordinară a Consiliului European se desfășoară pe o perioadă de maxim două zile, cu excepția cazului în care Consiliul European sau Consiliul Afaceri Generale decide altfel, la inițiativa președintelui Consiliului European. Membrul Consiliului European care reprezintă statul membru care asigură președinția Consiliului prezintă Consiliului European, în consultare cu președintele său, lucrările Consiliului. (2) Președintele Parlamentului European poate fi invitat de Consiliul European pentru a fi audiat ( 1 ). Acest schimb de opinii are loc la începutul reuniunii Consiliului European, cu excepția cazului în care Consiliul European decide altfel în unanimitate. Întrunirile cu reprezentanți ai statelor terțe sau ai organizațiilor internaționale sau cu alte personalități în marja reuniunii Consiliului European nu pot avea loc decât în mod excepțional și cu acordul prealabil al Consiliului European, hotărând în unanimitate, la inițiativa președintelui Consiliului European. (3) Reuniunile Consiliului European nu sunt publice. (4) Consiliul European este compus din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre, precum și din președintele său și președintele Comisiei. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate participă la lucrările Consiliului European ( 2 ). Atunci când ordinea de zi impune aceasta, fiecare membru al Consiliului European poate decide să fie asistat de un ministru și, în ceea ce îl privește pe președintele Comisiei, de un membru al Comisiei ( 3 ). Delegațiile al căror acces este autorizat în imobilul în care are loc reuniunea

8

Consiliului European nu pot depăși 20 de persoane pentru fiecare stat membru și pentru Comisie și cinci persoane pentru Înaltul Reprezentant. Acest număr nu cuprinde personalul tehnic care efectuează sarcini specifice de securitate sau de sprijin logistic. Numele și funcțiile membrilor delegațiilor în cauză se notifică în prealabil Secretariatului General al Consiliului. Președinția este responsabilă pentru aplicarea prezentului regulament de procedură și asigură buna desfășurare a lucrărilor. Articolul 5 Reprezentarea în fața Parlamentului European Consiliul European este reprezentat în fața Parlamentului European de președintele Consiliului European. Președintele Consiliului European prezintă Parlamentului European un raport după fiecare reuniune a Consiliului European ( 4 ). Membrul Consiliului European care reprezintă statul membru care asigură președinția Consiliului prezintă Parlamentului European prioritățile președinției sale și rezultatele obținute pe parcursul semestrului. RO 2.12.2009 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/53 ( 1 ) Acest paragraf reproduce articolul 235 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „TFUE”). ( 2 ) Acest paragraf reproduce articolul 15 alineatul (2) din TUE. ( 3 ) Această teză reproduce articolul 15 alineatul (3) a doua teză din TUE. ( 4 ) Acest paragraf reproduce articolul 15 alineatul (6) litera (d) din TUE.

Articolul 6 Luări de poziții, decizii și cvorum (1) Consiliul European se pronunță prin consens, cu excepția cazului în care tratatele dispun altfel ( 1 ). (2) În cazurile în care, în conformitate cu tratatele, Consiliul European adoptă o decizie și trece la vot, votarea are loc la inițiativa președintelui acestuia. De asemenea, președintelui i se solicită să inițieze o procedură de vot la inițiativa unui membru al Consiliului European, cu condiția ca majoritatea membrilor săi să se pronunțe în acest sens. (3) Este necesară prezența a două treimi din membrii Consiliului European pentru ca acesta să poată trece la vot. Atunci când se votează, președintele verifică dacă este întrunit cvorumul. Președintele Consiliului European și președintele Comisiei nu intră în calculul cvorumului. (4) În caz de vot, fiecare membru al Consiliului European poate primi delegare din partea unui singur alt membru ( 2 ). În cazul în care Consiliul European se pronunță prin vot, președintele acestuia și președintele Comisiei nu participă la vot ( 3 ). (5) Pentru adoptarea deciziilor de procedură în temeiul prezentului regulament, Consiliul European hotărăște cu majoritate simplă ( 4 ). Articolul 7 Procedura scrisă Deciziile Consiliului European privind o chestiune urgentă pot fi adoptate prin vot exprimat în scris, atunci când președintele Consiliului European propune să se recurgă la această procedură. Votul exprimat în scris poate fi utilizat dacă toți membrii Consiliului European cu drept de vot sunt de acord cu această procedură. Secretariatul General al Consiliului elaborează periodic o sinteză a actelor adoptate prin procedura scrisă. Articolul 8 Proces-verbal Se întocmește un proces-verbal al fiecărei reuniuni, al cărui proiect este pregătit de Secretarul General al Consiliului în termen de cincisprezece zile. Acest proiect este supus spre aprobare Consiliului European, apoi semnat de Secretarul General al Consiliului. Procesul-verbal cuprinde: — menționarea documentelor transmise Consiliului European; — menționarea concluziilor aprobate; — deciziile adoptate; — declarațiile făcute de Consiliul European și cele a căror includere a fost solicitată de un membru al Consiliului European. Articolul 9 Deliberările și deciziile pe baza documentelor și proiectelor elaborate în limbile prevăzute de regimul lingvistic în vigoare (1) Cu excepția cazurilor în care Consiliul European hotărăște, în

9

unanimitate și din motive de urgență, contrariul, Consiliul European deliberează și ia decizii numai pe baza unor documente și proiecte elaborate în limbile prevăzute de regimul lingvistic în vigoare. (2) Orice membru al Consiliului European poate să se opună dezbaterii dacă textele oricăror modificări propuse nu sunt elaborate în limbile prevăzute la alineatul (1) pe care acesta le specifică. RO L 315/54 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 2.12.2009 ( 1 ) Acest alineat reproduce articolul 15 alineatul (4) din TUE. ( 2 ) Acest paragraf reproduce articolul 235 alineatul (1) primul paragraf din TFUE. ( 3 ) Acest paragraf reproduce articolul 235 alineatul (1) al doilea paragraf a doua teză din TFUE. ( 4 ) Acest alineat reproduce norma prevăzută la articolul 235 alineatul (3) din TFUE.

Articolul 10 Punerea la dispoziția publicului a voturilor, a explicațiilor voturilor și a procesului-verbal, precum și accesul la documente (1) În cazul în care, în conformitate cu tratatele, Consiliul European adoptă o decizie, acesta poate decide, conform modalității de vot aplicabile pentru adoptarea respectivei decizii, să facă publice rezultatele voturilor, precum și declarațiile incluse în procesul său verbal și punctele din procesul-verbal respectiv privind adoptarea acestei decizii. Atunci când rezultatul unui vot este făcut public, explicațiile voturilor prezentate în momentul votului se fac, de asemenea, publice, la cererea membrului Consiliului European în cauză, cu respectarea prezentului regulament de procedură, a securității juridice și a intereselor Consiliului European. (2) Dispozițiile privind accesul public la documentele Consiliului care figurează în anexa II la regulamentul de procedură al Consiliului se aplică mutatis mutandis documentelor Consiliului European. Articolul 11 Secretul profesional și utilizarea de documente în justiție Fără a aduce atingere dispozițiilor privind accesul public la documente, deliberările Consiliului European intră sub incidența secretului profesional, cu excepția cazurilor în care Consiliul European decide altfel. Consiliul European poate autoriza utilizarea în justiție a unei copii sau a unui extras din documentele Consiliului European care nu au fost date deja publicității în conformitate cu articolul 10. Articolul 12 Deciziile Consiliului European (1) Deciziile adoptate de Consiliul European sunt semnate de președintele acestuia și de Secretarul General al Consiliului. În cazul în care nu indică destinatarul, acestea se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În cazul în care au un destinatar, deciziile se aduc la cunoștința acestuia de către Secretarul General al Consiliului. (2) Dispozițiile privind forma actelor care figurează în anexa VI la regulamentul de procedură al Consiliului se aplică mutatis mutandis deciziilor Consiliului European. Articolul 13 Secretariatul, bugetul și securitatea

(1) Consiliul European și președintele acestuia sunt asistați de Secretariatul General al Consiliului, sub autoritatea Secretarului General al acestuia. (2) Secretarul General al Consiliului asistă la reuniunile Consiliului European. Acesta ia toate măsurile necesare pentru organizarea lucrărilor. (3) Secretarul General al Consiliului are răspundere deplină în gestionarea creditelor înscrise în secțiunea II - Consiliul European și Consiliu - a bugetului și adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura gestionarea

10

corespunzătoare a acestora. Acesta execută creditele în cauză în conformitate cu dispozițiile regulamentului financiar aplicabile bugetului Uniunii. (4) Normele de securitate ale Consiliului se aplică mutatis mutandis Consiliului European. Articolul 14 Corespondența adresată Consiliului European Corespondența adresată Consiliului European se trimite președintelui acestuia la următoarea adresă: Conseil européen rue de la Loi 175 B-1048 Bruxelles RO 2.12.2009 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315/55

Cronologia preşedinţiei Consiliului European

An Semestru, Preşedinţie consiliului, Ministru responsabil

1958 ianuarie - iunie Belgia Victor Larockiulie - decembrie Germania Siegfried Balke1959 ianuarie - iunie Franţa Maurice Couve de Murvilleiulie - decembrie Italia Giuseppe Pella1960 ianuarie - iunie Luxemburg Eugène Schausiulie - decembrie Olanda Joseph Luns1961 ianuarie - iunie Belgia Paul-Henri Spaakiulie - decembrie Germania Gerhard Schröder1962 ianuarie - iunie Franţa Maurice Couve de Murvilleiulie - decembrie Italia Emilio Colombo1963 ianuarie - iunie Luxemburg Eugène Schausiulie - decembrie Olanda Joseph Luns1964 ianuarie - iunie Belgia Hendrik Fayatiulie - decembrie Germania Gerhard Schröder1965 ianuarie - iunie Franţa Maurice Couve de Murvilleiulie - decembrie Italia Amintore Fanfani1966 ianuarie - iunie Luxemburg Pierre Werneriulie - decembrie Olanda Barend Biesheuvel1967 ianuarie - iunie Belgia Renaat Van Elslandeiulie - decembrie Germania Willy Brandt1968 ianuarie - iunie Franţa Maurice Couve de Murvilleiulie - decembrie Italia Giuseppe Medici1969 ianuarie - iunie Luxemburg Pierre Grégoireiulie - decembrie Olanda Joseph Luns1970 ianuarie - iunie Belgia Pierre Harmeliulie - decembrie Germania Walter Scheel1971 ianuarie - iunie Franţa Maurice Schumanniulie - decembrie Italia Aldo Moro1972 ianuarie - iunie Luxemburg Gaston Thorniulie - decembrie Olanda Norbert Schmelzer1973 ianuarie - iunie Belgia Pierre Harmeliulie - decembrie Danemarca Ivar Nørgaard1974 ianuarie - iunie Germania Walter Scheeliulie - decembrie Franţa Jean Sauvagnargues1975 ianuarie - iunie Irlanda Garret FitzGeraldiulie - decembrie Italia Mariano Rumor1976 ianuarie - iunie Luxemburg Gaston Thorn

11

iulie - decembrie Olanda Max van der Stoel1977 ianuarie - iunie Regatul Unit Anthony Crosland, apoi David Oweniulie - decembrie Belgia Henri Simonet1978 ianuarie - iunie Danemarca Knud Børge Anderseniulie - decembrie Germania Hans-Dietrich Genscher1979 ianuarie - iunie Franţa Jean François-Poncetiulie - decembrie Irlanda Michael O'Kennedy1980 ianuarie - iunie Italia Attilio Ruffiniiulie - decembrie Luxemburg Colette Flesch1981 ianuarie - iunie Olanda Chris van der Klaauwiulie - decembrie Regatul Unit Peter Carrington1982 ianuarie - iunie Belgia Leo Tindemansiulie - decembrie Danemarca Uffe Ellemann-Jensen1983 ianuarie - iunie Germania Hans-Dietrich Genscheriulie - decembrie GreciaGrigoris Varfis1984 ianuarie - iunie Franţa Roland Dumasiulie - decembrie Irlanda Peter Barry1985 ianuarie - iunie Italia Giulio Andreottiiulie - decembrie Luxemburg Jacques Poos1986 ianuarie - iunie Olanda Hans van den Broekiulie - decembrie Regatul Unit Geoffrey Howe1987 ianuarie - iunie Belgia Leo Tindemansiulie - decembrie Danemarca Uffe Ellemann-Jensen1988 ianuarie - iunie Germania Hans-Dietrich Genscheriulie - decembrie GreciaTheodoros Pangalos1989 ianuarie - iunie SpaniaFrancisco Fernández Ordóñeziulie - decembrie Franţa Roland Dumas1990 ianuarie - iunie Irlanda Gerard Collinsiulie - decembrie Italia Gianni De Michelis1991 ianuarie - iunie Luxemburg Jacques Poosiulie - decembrie Olanda Hans van den Broek1992 ianuarie - iunie Portugalia João de Deus Pinheiroiulie - decembrie Regatul Unit Douglas Hurd1993 ianuarie - iunie Danemarca Poul Nyrup Rasmusseniulie - decembrie Belgia Willy Claes1994 ianuarie - iunie GreciaKarolos Papouliasiulie - decembrie Germania Klaus Kinkel1995 ianuarie - iunie Franţa Alain Juppéiulie - decembrie SpaniaJavier Solana1996 ianuarie - iunie Italia Lamberto Diniiulie - decembrie Irlanda Dick Spring1997 ianuarie - iunie Olanda Hans van Mierloiulie - decembrie Luxemburg Jacques Poos1998 ianuarie - iunie Regatul Unit Robin Cookiulie - decembrie Austria Wolfgang Schüssel1999 ianuarie - iunie Germania Joschka Fischeriulie - decembrie Finlanda Tarja Halonen2000 ianuarie - iunie Portugalia Jaime Gamaiulie - decembrie Franţa Hubert Védrine2001 ianuarie - iunie SuediaAnna Lindh

12

iulie - decembrie Belgia Louis Michel2002 ianuarie - iunie SpaniaJosep Piqué i Campsiulie - decembrie Danemarca Per Stig Møller2003 ianuarie - iunie GreciaGeorgios Papandreouiulie - decembrie Italia Franco Frattini2004 ianuarie - iunie Irlanda Bertie Aherniulie - decembrie Olanda Bernard Bot2005 ianuarie - iunie Luxemburg Jean Asselborniulie - decembrie Regatul Unit Jack StrawDouglas Alexander2006 ianuarie - iunie Austria Ursula Plassnikiulie - decembrie Finlanda Matti Vanhanen

Conform deciziei Consiliului European, de la 1 ianuarie 2007, regula alegerii preşedintelui Consiliului European a fost modificată pentru ca toate statele noi membre ale UE să-şi poată asuma preşedinţia.

Triplet :An, Semestru, Preşedinţie consiliu , Ministru responsabil.

T1 2007 ianuarie - iunie Germania Frank-Walter Steinmeieriulie - decembrie Portugalia Luís Amado2008 ianuarie - iunie Slovenia Dimitrij RupelT2 iulie - decembrie Franţa Bernard Kouchner2009 ianuarie - iunie Republica Cehă Karel SchwarzenbergJan Kohoutiulie - decembrie SuediaCecilia MalmströmT3 2010 ianuarie - iunie Spaniaiulie - decembrie Belgia2011 ianuiarie - iunie UngariaT4 iulie - decembrie Polonia2012 ianuarie - iunie Danemarcaiulie - decembrie CipruT5 2013 ianuarie - iunie Irlandaiulie - decembrie Lituania2014 ianuarie - iunie GreciaT6 iulie - decembrie Italia2015 ianuarie - iunie Letoniaiulie - decembrie LuxemburgT7 2016 ianuarie - iunie Olandaiulie - decembrie Slovacia2017 ianuarie - iunie MaltaT8 iulie - decembrie Regatul Unit2018 ianuarie - iunie Estoniaiulie - decembrie BulgariaT9 2019 ianuarie - iunie Austriaiulie - decembrie România2020 ianuarie - iunie Finlanda

13

Bilbliografie:-Conf.univ. dr. Ion Rusu,”Organizatii si Relatii Internationale” .Ed.Lumina Lex,Bucuresti 2002-Dr. Nicoleta Diaconu , “Sistemul Institutional al Uniunii Europene”,Ed. Lumina Lex ,Bucuresti,2001-Andrei Popescu , Ion Jinga , “Organizatii Europene si Euroatlantice “,Ed.Lumina Lex, Bucuresti,2001-Managementul Afacerilor Publice Europene, Instituţii şi mecanisme ale UE, Lect. Dr. Dacian C. Dragoş - curs an univ. 2005-2006, Universitatea Babeş - Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative-www.wikepedia.org

-www.consilium.europa.eu

14

15