Consiliul European în 2012 · 2017-10-23 · colegii mi-au cerut să elaborez o foaie de parcurs...

Consiliul European în 2012

IANUARIE 2013

RO

RO.indd 1 26/03/13 16:33

RO.indd 2 26/03/13 16:33


IANUARIE 2013

kg302279_RO_inside_b.indd 1 26/03/13 16:14

Această broșură este publicată de Secretariatul General al Consiliului.

www.european-council.europa.eu

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2013

ISBN 978-92-824-3769-8doi:10.2860/66419ISSN 1977-3285

© Uniunea Europeană, 2013

Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Printed in BelgiumTIPĂRIT PE HÂRTIE ECOLOGICĂ


http://www.european-council.europa.eu

3

Consiliul European în 2012în viziunea președintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy

Cuprins

Un an de răscruce 5

Stabilitatea zonei euro 6

Creștere economică și locuri de muncă 10

Uniunea pe plan mondial 14

De la un continent al războiului la unul al păcii 17

În perspectivă 23

Concluziile Consiliului European și declarațiile șefilor de stat sau de guvern 25


4

Consiliul European, decembrie 2012


5

Deși a fost un an dificil, 2012 a marcat un punct de inflexiune: pas cu pas, îndepărtăm Europa de

criza economică. La sfârșitul verii am lăsat în urmă amenințarea existențială la adresa zonei euro.

Toate cele șaptesprezece țări rămân ferm în zona euro: un rezultat esențial, datorat responsabilității

și solidarității. Am refăcut stabilitatea financiară, condiție preliminară pentru revenirea la c reștere

economică și la crearea de locuri de muncă, care sperăm că se vor însănătoși pe parcursul acestui an.

Avem mult de muncă, dar roadele acestui efort se văd deja în consolidarea Uniunii noastre ca întreg.

Raportul Consiliul European în 2012 se referă la activitățile instituției în 2012. Stabilitatea financiară

și creșterea economică, precum și crearea de locuri de muncă în Europa au solicitat întreaga noastră

atenție, asemenea evenimentelor din lumea în care trăim – de la tulburările din Orientul Mijlociu la

schimbările în conducerea țărilor partenere. La finalul anului, decernarea Premiului Nobel pentru

Pace Uniunii a venit să ne reamintească la timp obiectivul nostru suprem: să colaborăm în numele

păcii și prosperității pe continentul nostru și dincolo de el.

Instituția noastră reunește cei mai importanți lideri executivi ai Uniunii: în jurul mesei se află

cei 27 de șefi de stat sau de guvern, președintele Comisiei și președintele Consiliului European.

Misiunea noastră este de a stabili cursul strategic al Uniunii. Desemnăm priorități politice și ne

asumăm responsabilitatea în situații de criză. În cea mai bună formă, Consiliul European poate

să satisfacă așteptările ridicate ale publicului printr-o înaltă competență decizională – pe care am

demonstrat-o în repetate rânduri.

În decursul anului 2012 am întâmpinat colegi noi și ne-am luat rămas bun de la predecesorii lor,

ca urmare a schimbărilor de guvern din Slovenia, Slovacia, Grecia și Franța. În total, am organizat

patru reuniuni formale ale Consiliului European (exact atât cât prevede minimum Tratatul de la

Lisabona) și trei reuniuni suplimentare, dintre care două au fost informale. În sine, acest total de

șapte reuniuni la nivel înalt, comparat cu nu mai puțin de douăsprezece întâlniri în 2011, oferă încă

un indiciu că politica europeană iese încetul cu încetul din starea de criză.

De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, președintele Consiliul European este ales cu

un mandat de doi ani și jumătate, care poate fi reînnoit o singură dată. Ca prim deținător al acestei

poziții, am fost foarte onorat pentru că la 1 martie, cu câteva luni înainte de încheierea primului

meu mandat, colegii mi-au cerut să continui cu un al doilea mandat. Am acceptat votul lor de

încredere pentru că este un privilegiu să mă aflu în serviciul Europei în astfel de momente decisive.

Îmi continui activitatea cu convingerea că misiunea mea este de a fi gardianul încrederii Uniunii:

promovând înțelegerea reciprocă între liderii din jurul mesei, sunt conștient de faptul că datoria

noastră comună este de a păstra încrederea cetățenilor în Uniune.

Un an de răscruce


6

Eforturile noastre au mers mereu în sensul stabilității și

rezilienței. Iar roadele nu au întârziat să apară. La sfârșitul

anului, spreadurile se micșorau, accesul la credit se

îmbunătățea iar integritatea zonei euro nu mai era pusă

la îndoială. Amenințările vitale la adresa zonei euro par

să fi dispărut.

Instaurarea responsabilității și solidarității

De la începerea crizei, am avansat pe două fronturi

paralele: responsabilitate și solidaritate. Pe de o parte,

am subliniat responsabilitatea fiecărei țări, de exemplu,

pentru aplicarea de politici bugetare solide; pe de altă

parte, am dat formă concretă solidarității în cadrul

Uniunii, contribuind, de exemplu, la fonduri pentru

mecanisme de protecție împotriva contaminării

financiare. În primele luni ale anului 2012, am făcut

ca ambele principii să aibă o obligativitate mai mare și

le-am atribuit un caracter permanent.

La 2 martie, douăzeci și cinci de lideri au semnat

Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța.

Este vorba despre „tratatul nostru de responsabilitate”,

prin care țările participante se angajează să instituie

Am început anul 2012 în condiții relativ calme. Decizia

de a prevedea norme bugetare mai stricte în cadrul

unui nou tratat, adoptată în ultima noastră reuniune

din anul precedent, avusese un impact pozitiv asupra

piețelor. O inițiativă complementară a Băncii Centrale

contribuise la diminuarea îngrijorării privind riscul unei

crize a creditelor și o recesiune mai profundă. Noile

guverne din Atena și Roma, instituite în toamna aceea,

contribuiseră la această încredere prudentă. Cu toate

acestea, am știut în permanență că situația rămânea

fragilă și că va fi nevoie de eforturi suplimentare pentru

a ieși din criză.

Și așa a fost. Căderea guvernului grec în februarie și

incertitudinea politică înainte de alegerile anticipate au

pus în mișcare un nou lanț de evenimente – uneori pline

de suspans. Îndoielile privind sectorul bancar spaniol

au crescut și ele, pe nesimțite, în timpul primăverii.

Încă o dată am simțit cum soarta unei țări poate afecta

întreaga zonă euro. Așadar, continuând să rezolvăm

problemele urgente, am pornit în luna mai pe un drum

care duce la finalizarea reală a uniunii economice și

monetare – efort care va continua în acest an.

Semnarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare, 2 martie 2012

Stabilitatea zonei euro


7

creștere economică și locuri de muncă, convenit în iunie

(la care voi reveni mai târziu). Cele două merg mână în

mână.

Către o veritabilă uniune economică și monetară

Incertitudinile din primăvară au urgentat stabilirea

unei perspective pe termen lung. Pentru a-i convinge

pe alegători și pe investitori, devenise esențial să se

proiecteze statutul zonei euro peste zece ani și modul

în care intenționam să remediem defectele structurale

evidențiate de criză.

Am decis să organizez o discuție în care să se pună pe

masă toate opțiunile, fără tabuuri. În cadrul reuniunii

noastre informale din mai, colegii au exprimat opinii

diferite în chestiuni mergând de la euroobligațiuni

și până la supravegherea bancară. Ei au fost de acord

că există necesitatea de a aduce uniunea noastră

economică la dimensiunile uniunii noastre monetare și

mi-au cerut să explorez modalități de a face acest lucru.

Punctul de plecare al raportului meu din iunie,

intitulat „Către o veritabilă uniune economică și

norme fiscale solide (o „frână în calea datoriei”) în

dreptul lor național. Aceste auto-constrângeri credibile

din partea fiecărei țări în privința datoriilor și deficitelor

vor contribui la prevenirea unei repetări a crizei

datoriilor suverane. După semnarea „pactului fiscal”

(cum mai este cunoscut), liderii au trebuit cu toții să

își convingă parlamentele de avantajele acestuia și au

făcut-o cu succes: după o serie de ratificări, tratatul

a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013.

În ceea ce privește solidaritatea, aceasta este

instituită în Mecanismul european de stabilitate,

finalizat la începutul anului. Cu o capacitate de

500 de miliarde EUR, acesta este scutul Europei

împotriva șocurilor financiare, arma noastră defensivă

comună. Preluând sarcinile mecanismului nostru

temporar de salvare, FESF, MES permanent a devenit

funcțional în octombrie.

Între timp, odată cu îmbunătățirea instrumentelor

noastre pentru gestionarea și prevenirea crizelor, nu am

pierdut niciun moment din vedere cel mai bun mod

pentru a depăși o criză a datoriilor: creșterea economică.

De aceea am completat pactul fiscal cu un pact pentru


8

stabilitate va putea să recapitalizeze băncile în mod

direct. Instituirea unei „uniuni bancare” va contribui

la asigurarea stabilității și va îmbunătăți condițiile

de creditare. Întrerupeam astfel cercul vicios dintre

entitățile suverane și bănci.

Prin această decizie, care i-a luat pe mulți prin

surprindere, liderii au reacționat la o concluzie-cheie

a raportului pe care tocmai îl prezentasem. Situația

din sectorul bancar spaniol adusese cu sine un grad

de înțelegere a situației care a permis accelerarea

reacției. După stabilirea direcției, toate lucrurile

s-au așezat la locul lor. Imediat după sfârșitul verii,

propunerile legislative ale Comisiei erau gata și în trei

luni, miniștrii de finanțe au ajuns la un acord, în timp

ce Parlamentul și-a adoptat poziția la nivel de comisie.

Acest lucru demonstrează că, atunci când există voința

necesară, Uniunea are capacitatea de a întreprinde

cu promptitudine acțiuni decisive – un test crucial al

credibilității noastre.

În 24 de ore de la acordul miniștrilor de finanțe privind

aspectele tehnice ale supravegherii, la 14 decembrie

făceam deja următorul pas: un mecanism de rezoluție

unic. Obiectivul este de a asigura reacția rapidă și

ordonată la orice faliment bancar și în interesul maxim al

tuturor, în scopul reducerii riscului pentru contribuabili

și pentru economie. Progresul către uniunea bancară va

rămâne o prioritate a agendei anului 2013.

Se inversează tendința

Chiar atunci când decizia din iunie privind băncile ne-a

situat „în avans” (în mod neobișnuit, ar spune unii),

evenimentele se îndreptau și pe alte fronturi într-o

direcție pozitivă. O importanță specială au avut-o alegerile

parlamentare din Grecia din 19 iunie (după o rundă

monetară” – pregătit împreună cu președinții Comisiei,

Eurogrupului și Băncii Centrale, José Manuel Barroso,

Jean-Claude Juncker și Mario Draghi – este că trebuie

să înțelegem consecințele interdependenței noastre.

Politicile naționale nu pot fi decise în mod izolat, atunci

când efectele lor se pot propaga rapid în ansamblul

zonei euro; acestea trebuie să reflecte realitatea a ceea

ce înseamnă să avem o monedă comună. Am identificat

trei domenii-cheie: sectorul financiar, aspectele fiscale

și politica economică. Având în vedere faptul că

măsurile în toate aceste domenii pot avea un impact

asupra procesului decizional democratic și asupra

responsabilizării, aceasta a fost cea de a patra chestiune

pe care am discutat-o.

După cum Consiliul European din iunie avea să

demonstreze imediat (prin abordarea băncilor), s-au

putut adopta unele măsuri pe termen scurt. Alte măsuri,

însă, au necesitat o reflecție mai profundă. De aceea,

colegii mi-au cerut să elaborez o foaie de parcurs cu

repere temporale pentru finalul anului, cu un raport

interimar în octombrie. Pe parcursul procesului, toate

statele membre – atât din interiorul, cât și din afara

zonei euro – precum și Parlamentul European au

fost implicate activ. Acest efort comun a contribuit la

găsirea unui consens în ceea ce privește noi căi vitale de

consolidare a zonei euro.

Progrese în privința băncilor

28 iunie: liderii europeni decid să instituie un mecanism

de supraveghere unic care va viza toate băncile din

zona euro – idee aproape de neconceput cu numai

câteva luni mai devreme. După părerea mea, a fost cea

mai importantă decizie a noastră din întregul an. De

asemenea, am fost de acord că, după ce supravegherea

unică se va aplica efectiv, Mecanismul european de


9

cetățenii se confruntă cu realitatea dură că beneficiile

sunt însoțite de unele costuri. De exemplu, costurile și

eforturile apărării unei monede comune. De asemenea,

cetățenii constată acum pentru prima dată că sunt cu

toții în aceeași situație. Că ceea ce se întâmplă în altă

țară – cu băncile, bulele sau bugetele ei – îi afectează

și pe ei.

Responsabilitatea comună pentru binele european

comun poate fi o descoperire dureroasă pentru cei care

se confruntă în propria lor țară cu căutarea unui loc

de muncă sau cu grija zilei de mâine. Unii observatori

s-au grăbit să tragă concluzia că solidaritatea între

țările europene a fost distrusă de criză. Nu sunt deloc

de acord. Criza a arătat ce presupune apartenența la

o uniune. Acesta este primul test real al solidarității din

istoria Uniunii. Desigur, există tensiuni și constrângeri,

există opoziție și critici. Și totuși, asistăm la un efort

colectiv uriaș, care implică toate țările din zona euro,

toate instituțiile europene, toți cetățenii, pentru

a coagula voința politică, majoritățile parlamentare,

precum și mijloacele și banii, pentru a ne ajuta unii

pe alții și a ieși împreună din această criză. Dacă

acesta este un test al responsabilității comune și al

solidarității, am încredere că noi, europenii, luăm

examenul.

neconcludentă în mai), care au avut drept rezultat

o majoritate a partidelor angajate la rămânerea țării în

zona euro. Un moment de ușurare – care a arătat și că, în

fața unei alegeri dure, votanții acționează de obicei mai

responsabil decât prezic prevestitorii dezastrului.

Încrederea în reziliența și integritatea zonei euro

a crescut și mai mult la sfârșitul verii, nu în cele din

urmă atunci când, la 6 septembrie, Banca Centrală

Europeană – liderii încrezători abordând decisiv

supravegherea bancară – s-a angajat să acorde sprijin

nelimitat dar condiționat țărilor aflate sub presiune

din partea pieței. O săptămână mai târziu, Curtea

Constituțională a Germaniei a declarat constituțional

Mecanismul european de stabilitate, în timp ce, în

aceeași seară, rezultatele alegerilor din Țările de Jos

au emis un alt semnal încurajator. Pe urmele Irlandei,

care a făcut același lucru în vară, Portugalia a pregătit

cu succes revenirea pe piețele obligațiunilor pe termen

lung. Iar în decembrie, o decizie-cheie a miniștrilor de

finanțe a ajutat la asigurarea sustenabilității datoriei

grecești. La sfârșitul anului începea în sfârșit să fie clar că

euro nu are de gând să dispară.

Trecerea testului

Într-un fel, pentru liderii politici aleși ai Europei,

participarea la discuții și decizia asupra răspunsurilor

politice comune reprezintă doar jumătate din muncă.

Cealaltă jumătate o reprezintă convingerea publicului

din afară de necesitatea acestor decizii. Președinții

și prim-miniștrii din Consiliul European resimt

profund această responsabilitate duală și acționează în

consecință.

Criza monedei euro a schimbat lucrurile. În ceea ce

privește Uniunea noastră, aproape pentru prima dată

Discuții în cadrul Consiliului European


10

se bucură încă de rate ale șomajului destul de scăzute;

statele baltice chiar au înregistrat scăderi record

ale șomajului anul acesta. Dar șomajul a crescut în

majoritatea celorlalte state membre. Șomajul în rândul

tinerilor este deosebit de dramatic, unu din patru și

chiar unu din doi în unele țări, ceea ce riscă să afecteze

o întreagă generație. Iată de ce, pe parcursul anului,

ne-am concentrat asupra îmbunătățirii condițiilor de

creștere economică și ocupare a locurilor de muncă,

mai ales pe parcursul celor patru Consilii Europene

din prima jumătate a anului, inclusiv două în care a fost

singurul subiect de pe agendă.

Șomajul în rândul tinerilor a fost în centrul atenției în

ianuarie: lucrând în strânsă colaborare cu Comisia,

liderii au decis să redirijeze fondurile UE disponibile

pentru a-i ajuta pe tineri prin ucenicii, experiență

profesională, contracte inițiale corespunzătoare

și pentru a-i sprijini pe cei care încep o afacere, pe

întreprinzătorii sociali și pentru a sprijini crearea de

locuri de muncă în întreprinderi mici și mijlocii. În

martie am aprobat – printre altele – stimulente pentru

angajatori la angajare, de exemplu, prin transferarea

impozitelor în alte domenii decât forța de muncă

sau prin reducerea birocrației. În cadrul unui dineu

de lucru informal din luna mai am discutat și alte căi

posibile, ceea ce a dus la decizii mai complete o lună

mai târziu.

În pactul pentru creștere economică și locuri de

muncă pe care l-am adoptat în iunie, liderii europeni

s-au angajat să mobilizeze toate mijloacele de acțiune

posibile pentru combaterea șomajului, pentru

abordarea consecințelor sociale ale crizei și pentru

îmbunătățirea competitivității economiilor noastre. În

mod special, ne-am angajat:

Refacerea stabilității financiare, preocuparea supremă

în 2012, nu reprezintă un scop în sine, ci mai curând

un mijloc pentru atingerea unui scop: redresarea

economică. Reinstaurarea încrederii consumatorilor și

investitorilor este esențială pentru ca întreprinderile și

locurile de muncă să prospere.

Reformele intense din Europa au jucat un rol

important în sprijinul întăririi încrederii. Din nou

anul acesta, deciziile curajoase în statele membre au

demonstrat seriozitatea eforturilor noastre. Mulți

colegi din Consiliul European au luat taurul de coarne,

înfruntând tot felul de interese specifice pentru a duce

mai departe reforme structurale – reforme care ar fi

fost necesare oricum, cu sau fără criză, cu sau fără euro.

Schimbările de această magnitudine nu pot să nu

ceară timp. Totuși, anul aceasta au apărut deja unele

roade ale reformelor. În mai multe țări, inclusiv cele

aflate sub presiunea pieței – de la Grecia la Portugalia,

de la Irlanda la Italia și Spania – competitivitatea

se îmbunătățește, bugetele sunt mai sănătoase și

exporturile își revin. Dar va mai trece timp până să se

simtă efectul deplin asupra economiei. Întotdeauna

există decalaje de timp: după revenirea stabilității,

trebuie să treacă o vreme până când aceasta se traduce

printr-o creștere a investițiilor și o intensificare

a creșterii. Și, pe măsură ce creșterea economică revine,

mai trebuie să treacă încă un timp până la refacerea

ocupării locurilor de muncă.

Combaterea șomajului

Nivelul șomajului pe teritoriul uniunii este inacceptabil

de ridicat, cu 26 de milioane de bărbați și femei lipsiți

de loc de muncă. E adevărat: unele state membre

precum Austria, Țările de Jos, Luxemburg și Germania

Creștere economică și locuri de muncă


11

Membri ai Consiliului European adresându-se parlamentelor din Europa


12

55 de miliarde EUR din fonduri structurale

europene, 5 miliarde EUR dintr-o inițiativă-pilot

pentru obligațiuni de proiect și o majorare de capital

de 10 miliarde EUR pentru Banca Europeană de

Investiții, prin care se mărește capacitatea generală de

creditare a acesteia cu 60 de miliarde EUR. Cea mai

mare parte a acestei finanțări va sprijini inițiative în

domenii precum rețelele de transporturi, energie și

digitale, precum și cercetarea, ajutând, de asemenea,

țările și întreprinderile să atragă investiții suplimentare.

La reuniunea noastră din iunie am obținut un rezultat

final și în ceea ce privește crearea unui brevet unic

european, încheind decenii de negociere – spre

ușurarea tuturor. Prin reducerea cu 80 % a costurilor

cu brevetarea în Europa, care sunt în prezent de

douăzeci de ori mai mari decât în Statele Unite

sau în Japonia, brevetul va aduce avantaje majore

întreprinderilor de pe întregul continent.

– să încurajăm crearea de locuri de muncă și

mobilitatea muncii și să investim în competențe și

formare;

– să păstrăm stimulentele creșterii economice,

precum investiția în energie, inovare și educație;

– să aprofundăm mai mult piața noastră unică, mai

ales pentru industriile digitale;

– să sprijinim inovarea, cercetarea și competitivitatea

industrială

– și să profităm de potențialul comerțului ca motor

al creșterii.

Investiții în creștere economică

Pactul de creștere economică este și un angajament

de finanțare a economiei. Am mobilizat

120 de miliarde EUR pentru investire imediată:

Primul semestru 2012, Danemarca asigură președinția prin rotație a Consiliului de miniștri al UE


13

Să continuăm pe această cale

Toată lumea, în administrațiile naționale și în cea a UE,

face eforturi susținute pentru a transforma angajamentele

noastre pentru creștere economică și locuri de muncă în

acțiuni care schimbă lucrurile pe teren. Implementarea

reprezintă prioritatea. Aceasta este monitorizată

îndeaproape de Comisia Europeană care examinează

performanța și situația specifică a fiecărei țări. Iar eu

consider că datoria mea este să le reamintesc colegilor –

politicos dar constant – că au de îndeplinit angajamente

individuale și colective și am făcut aceasta cu regularitate

pentru a revizui progresele privind măsurile din pactul

pentru creștere economică și locuri de muncă.

Într-o lume globalizată și cu o populație îmbătrânită, nu

putem să ne relaxăm. Acest adevăr este valabil pentru

fiecare țară. Europa trebuie să rămână pentru toți cetățenii

același continent foarte atractiv pentru a trăi și pentru

a munci, pentru a crea bunăstare și pentru a o cheltui.

Pentru finanțarea creșterii, bugetul nostru multianual

comun care se negociază anul acesta poate juca un

rol important. Deși se ridică doar la 1 % din PIB-ul

nostru luat împreună, acesta este, în primul rând, un

buget de investiții. În cadrul Consiliului European

extraordinar din noiembrie am lansat negocierile la

nivelul nostru pentru 2014-2020. În afară de precizarea

finanțării europene totale pentru restul deceniului,

aceasta presupune alegeri fundamentale: care sunt

prioritățile pentru generația următoare, ce politici

sprijină creșterea economică în mod optim, cum se

pot valorifica la maxim resursele? Ca și în negocierile

bugetare anterioare, nu a fost posibil să se ajungă la

un acord din prima încercare. Dar voința politică și

convergența pozițiilor au fost suficiente pentru a-mi

da încredere că se poate ajunge la o decizie pentru

începutul anului 2013.

Al doilea semestru 2012, Cipru asigură președinția prin rotație a Consiliului de miniștri al UE


14

un premiu dorit de mulți. Pentru noi, comerțul cu restul

lumii este un motor-cheie al creșterii economice. În

timp ce recentul acord de liber schimb cu Coreea de

Sud a dat primele roade, anul acesta s-au înregistrat

progrese privind mai multe acorduri aflate în curs

(inclusiv cu Japonia, Singapore și Canada), precum

și lansarea negocierilor cu Vietnam. Au apărut, de

asemenea, semne promițătoare de deschidere în

continuare a comerțului cu Statele Unite, un impuls

potențial pentru creștere economică pe ambele țărmuri

ale Atlanticului.

Întâlniri asiatice

Comerțul nu este numai un motor al creșterii

economice, ci și unul al schimbării. Mijloacele

economice pot contribui la îndeplinirea obiectivelor de

securitate. Europa a impus Iranului sancțiuni mai dure

decât oricine altcineva, inclusiv un embargo petrolier

de la 1 iulie, pentru a aduce guvernul iranian din nou

la masa negocierilor – o chestiune în care Înaltul

Reprezentant Catherine Ashton joacă un rol de lider.

Summitul privind securitatea nucleară din martie, de

la Seul, a reprezentat încă o ocazie pentru a sublinia că

tratăm cu foarte mare seriozitate proliferarea nucleară și

amenințarea terorismului nuclear. Ridicarea sancțiunilor

este, desigur, o decizie mai fericită decât impunerea

lor. În urma progreselor din Myanmar – eliberarea

prizonierilor politici și alegeri parțiale credibile în

aprilie – Uniunea Europeană și-a suspendat acțiunile și

a deschis un birou la Yangon.

Discuțiile cu partenerii asiatici au fost puncte prioritare

pe agenda anului 2012. În timp ce China s-a angajat

la o schimbare de conducere care se petrece o dată la

zece ani, reuniunile la nivel înalt din februarie (de la

În multe privințe, 2012 a fost un an de tranziție. Pentru

multe țări, a fost vorba despre o tranziție politică,

inclusiv schimbări de guvern în Statele Unite, China

și Rusia. Pentru țări care tocmai au recurs la alegeri

libere și corecte, precum Egipt și Somalia, a fost vorba

despre o tranziție democratică. De asemenea, a fost

vorba despre o tranziție economică de la incertitudinile

lui 2011, la revenirea creșterii mondiale, prevăzută

pentru 2013.

Interdependență economică

Reechilibrarea economiei mondiale și stimularea

creșterii economice și a creării de locuri de muncă

la nivel mondial s-au aflat în centrul atenției în toate

schimburile cu parteneri-cheie, mai ales la summitul G8

de la Camp David, din mai și la summitul G20 de la Los

Cabos, din iunie. Este de înțeles, așadar, că situația din

zona euro a captat în mare măsură atenția.

Explicarea acțiunilor noastre, a constrângerilor politice

în care lucrăm și asigurarea partenerilor noștri de

capacitatea noastră de a continua pe aceeași linie sunt

esențiale. Totuși, până la urmă nimic nu este la fel de

eficient precum capacitatea de a prezenta rezultate –

după cum au confirmat reuniunile la nivel înalt din

a doua parte a anului. Am argumentat mereu că nu

doar zona euro trebuie să ajusteze dezechilibre. Și alții

trebuie să facă același lucru, nu în ultimul rând, Statele

Unite, China și Japonia. După cum am subliniat în

repetate rânduri: eforturile coordonate pentru creștere

economică și guvernanță economică și financiară

mondială reprezintă singura cale de urmat.

Comerțul rămâne cel mai bun mod de transformare

a interdependențelor în oportunități reciproce. Accesul

pe piața noastră comună, cea mai mare din lume, este

Uniunea pe plan mondial


15

Reuniuni la nivel înalt și reuniuni cu țări terțe


16

a înțelege că schimbările politice nu se realizează peste

noapte. Suntem într-un proces de durată.

Provocări în materie de securitate

Războiul civil care face ravagii în Siria a rămas un

subiect de cea mai mare îngrijorare pe tot parcursul

anului – violența fără sens făcând nenumărate victime

și amenințând să destabilizeze întreaga regiune. În

prima linie a eforturilor internaționale de încurajare

a unei tranziții politice conduse de sirieni, sprijinul

Europei s-a manifestat pe trei fronturi. Politic: lucrând

îndeaproape cu partenerii internaționali și cu opoziția

siriană; umanitar: ca cel mai mare furnizor de sprijin și

prin sancțiuni orientate: aplicarea de lovituri puternice

regimului. Consiliul European i-a cerut lui Assad să

părăsească puterea și a însărcinat miniștrii de externe

să analizeze „toate posibilitățile de a sprijini și a ajuta

opoziția și de a promova un sprijin sporit pentru

protecția civililor”. Dar trebuie să o spunem deschis.

Până acum, comunitatea internațională nu a reușit să

oprească violența brutală. Presiunea internațională

asupra regimului trebuie să crească pentru a se pune

capăt acestei situații tragice.

Fie că abordează instabilitatea din Orientul Mijlociu, din

Regiunea Marilor Lacuri sau din Sahel, rolul instituției

noastre este de a răspunde evenimentelor, atunci când

angajamentul Uniunii este necesar la cel mai înalt nivel.

În fața creșterii tensiunii din Mali, Consiliul European

a decis în luna octombrie să își intensifice răspunsul

umanitar și să accelereze pregătirile militare pentru

a contribui la formarea forțelor maliene.

În decembrie am avut o discuție fructuoasă privind

politica noastră de securitate și apărare comună, în

pregătirea unei dezbateri mai profunde pe care am

planificat-o pentru sfârșitul anului 2013. A trecut destulă

vreme – mai precis, patru ani – de când acest subiect s-a

discutat la nivelul nostru. Noi provocări geopolitice și

de securitate, precum și constrângerile bugetare indică

necesitatea unei colaborări mai strânse. La primirea

Premiului Nobel pentru Pace la Oslo am declarat că

Uniunea Europeană se alătură celor care luptă pentru

pace și demnitate umană. Pentru a îndeplini aceste

responsabilități, ar trebui să ne asigurăm că dispunem de

mijloacele necesare.

Beijing) și din septembrie (de la Bruxelles) au contribuit

la pregătirea terenului pentru noua fază a relației. În

octombrie, ca parte a orientării noastre către parteneri

strategici, Consiliul European a organizat o discuție

fructuoasă privind modul optim de angajament cu noua

conducere a Chinei și privind coordonarea mai bună

între instituții și statele membre. Și în această privință

trebuie să ne valorificăm potențialul în mod tactic.

Împreună cu mai mulți lideri europeni am participat la

reuniunea Asia-Europa de la Vientiane, din noiembrie,

o reuniune a 51 de țări – și o ocazie, pentru mine,

de a avea întâlniri în Laos, Vietnam și Cambodgia.

Toate aceste întâlniri asiatice au fost caracterizate de

sentimentul clar că, fie că suntem asiatici sau europeni,

ne aflăm cu toții în aceeași barcă.

Vecinătate

Asigurarea viitorului european al Balcanilor de Vest

reprezintă o prioritate a celui de al doilea mandat al

meu și mă bucur că s-au făcut pași importanți în acest

sens în 2012. La reuniunea noastră din martie am

convenit să acordăm Serbiei statutul de țară candidată.

În iunie, liderii au aprobat decizia privind deschiderea

negocierilor de aderare cu Muntenegru. Și, pe parcursul

anului, au continuat pregătirile pentru aderarea Croației

la Uniune ca cel de al 28-lea membru la 1 iulie 2013.

De la preluarea mandatului, am vizitat majoritatea țărilor

din Parteneriatul estic și am menținut contacte regulate

cu liderii lor. La începutul verii am vizitat Caucazul

de Sud. Europa rămâne angajată în sensul rezolvării

„conflictelor înghețate”, după cum arată prezența

Uniunii la frontierele Georgiei. În eforturile tuturor

acestor țări în direcția reformei economice și politice

se poate simți cum funcționează puterea de atracție

a Europei.

Privind spre sud, „Primăvara arabă” a fost evenimentul

cel mai important din ultimii ani: istoria se scrie în fața

ochilor noștri. În martie, la un an de la declanșarea

evenimentelor, am discutat despre evoluțiile regionale

și am trecut în revistă acțiunile noastre în sprijinul

reformelor democratice și al dezvoltării economice.

După cum am indicat la Organizația Națiunilor Unite

în septembrie, noi, europenii, suntem bine situați pentru


17

Președintele Comisiei și cu mine am avut misiunea

de a prezenta împreună discursul tradițional de

acceptare a Premiului Nobel. În secțiunea de încheiere,

președintele Barroso a vorbit convingător despre

răspândirea democrației în țările din sud și, mai târziu, în

centrul și estul Europei, precum și despre modul în care

Uniunea apără valorile păcii și democrației în lume. În

ceea ce mă privește, am deschis discursul cu o reflecție

asupra locului păcii în Uniunea noastră de astăzi. Aici,

în loc să ofer un rezumat grăbit, prefer să introduc

versiunea completă a textului capitolului meu din

discurs – deoarece sunt profund convins că pacea se află

în centrul eforturilor noastre anul acesta și în toți anii.

În dimineața zilei de 12 octombrie mă îndreptam spre

Helsinki pentru a mă întâlni cu prim-ministrul finlandez,

când deodată am primit un anunț îmbucurător:

Uniunea Europeană primise Premiul Nobel pentru

Pace. În comunicatul său, Comitetul Nobel a reamintit

modul în care „Uniunea și părinții săi fondatori au

contribuit timp de peste șase decenii la promovarea păcii

și a reconcilierii, a democrației și a drepturilor omului în

Europa”. Acest tribut acordat realizărilor din trecut a fost

salutat de toți membrii Consiliului European și drept un

apel puternic de a garanta și a consolida Europa pentru

generația următoare.

Ceremonia Nobel de la Oslo de luni, 10 decembrie

s-a dovedit a fi unul dintre evenimentele majore ale

anului – pentru Uniune și pentru mine personal. Opt

sute de oameni s-au adunat la primărie, printre care

familia regală norvegiană și douăzeci de șefi de stat sau

de guvern din Europa. Trâmbițele gărzii, intermezzo-

urile muzicale, cuvintele președintelui comitetului:

totul a fost ales cu grijă și a fost tulburător. În numele

Uniunii Europene, președintele Comisiei și cu mine,

alături de președintele Parlamentului, am primit medalia

Premiului Nobel și diploma. Printre oaspeții din public

pe care i-am invitat în comun s-au numărat tineri

europeni, inclusiv câștigătorii unui concurs organizat cu

această ocazie, pe tema „Ce înseamnă pentru tine pacea

în Europa?”

De la un continent al războiului la unul al păcii


18

Președintele Van Rompuy prezintă prima parte a Discursului de acceptare a Premiului Nobel pentru pace în numele Uniunii Europene


19

(Oslo, 10 decembrie 2012)

Majestățile Voastre, Altețele Voastre Regale,

Stimați șefi de stat și de guvern, Stimați membri

ai Comitetul Nobel din Norvegia, Excelențele Voastre,

Doamnelor și domnilor,

Cu modestie și recunoștință am venit astăzi împreună

aici, pentru a primi acest premiu în numele Uniunii

Europene.

În aceste vremuri de incertitudine, ziua de astăzi le

reamintește cetățenilor Europei și din lumea întreagă

obiectivul fundamental al Uniunii: promovarea

fraternității între națiunile Europei, atât în prezent, cât

și în viitor. Astăzi, aceasta este răspunderea noastră.

Înaintea noastră, generații întregi s-au dedicat acestui

scop, iar generațiile de după noi îl vor urmări în

continuare.

Aici, în Oslo, doresc să aduc omagii tuturor europenilor

care au visat un continent împăcat cu sine și tuturor

celor care contribuie, zi de zi, la realizarea acestui vis.

Acest premiu le aparține.

Războiul este la fel de vechi ca Europa. Continentul

nostru poartă rănile lăsate de lănci și săbii, de tunuri și

arme, de tranșee și tancuri. Cuvintele lui Herodot, de

acum 25 de secole, redau această tragedie: «În timp

de pace, copiii își îngroapă părinții. În timp de război,

părinții își îngroapă copiii.»

Cu toate acestea, după ce două războaie catastrofale au

răvășit continentul și întreaga lume, în cele din urmă

o pace durabilă s-a așternut peste Europa. În acele

vremuri de restriște, orașele Europei erau în ruină, în

timp ce inimile multora sângerau încă, îndoliate și pline

de resentimente. Cât de dificil părea atunci, așa cum

spunea Winston Churchill, «să regăsim speranțele și

bucuriile simple care fac ca viața să merite trăită».

Fiind născut în Belgia imediat după război, am auzit

cu urechile mele aceste povești. Bunica mea povestea

despre Marele război. În 1940, tatăl meu, care avea

atunci șaptesprezece ani, a trebuit să își sape propriul

mormânt. A scăpat; altfel nu m-aș fi aflat astăzi aici.

Ce provocare îndrăzneață a fost, așadar, pentru

fondatorii Europei, să spună: da, putem pune capăt

acestui ciclu fără sfârșit de violențe, putem opri logica

răzbunării, putem clădi, împreună, un viitor mai bun.

Ce imaginație fantastică!

Desigur, este posibil ca Europa să fi avut pace și dacă nu

ar fi existat Uniunea. Nu vom ști niciodată. Însă pacea nu

ar fi fost nicicând de aceeași natură. O pace durabilă, nu

doar o încetare glacială a focului.

Pentru mine, reconcilierea este elementul care o face

atât de specială. În politică, ca și în viață, reconcilierea

este lucrul cel mai greu. Înseamnă mai mult decât a ierta

și a da uitării sau, pur și simplu, a da pagina.

Dacă ne gândim prin ce au trecut Franța și Germania…

și apoi au făcut acest pas. Au semnat un tratat de

prietenie. De fiecare dată când aud cuvintele –

Freundschaft, Amitié –, sunt emoționat. Prietenia ține

de sfera privată, nu este un termen folosit pentru a defini

tratatele încheiate între popoare. Dar dorința de a nu

lăsa istoria să se repete, de a face ceva complet nou

a fost atât de puternică, încât au trebuit găsite cuvinte


20

discutând intens cotele de pescuit. Deputați europeni

din Scandinavia dezbătând prețul uleiului de măsline.

Uniunea a perfecționat arta compromisului. Nu există

învingători sau învinși, deoarece se asigură faptul că, în

urma discuțiilor, toate țările ies victorioase. În acest scop,

politica plictisitoare este doar un preț mic de plătit.

A funcționat. Acum pacea este de la sine înțeleasă.

Războiul a devenit de neimaginat. Însă «de neimaginat»

nu înseamnă «imposibil». Acesta este motivul pentru

care ne aflăm astăzi aici. Europa trebuie să își respecte

promisiunea privind pacea. Cred că acest lucru este în

continuare obiectivul fundamental al Uniunii noastre.

Însă Europa nu se mai poate baza doar pe această

promisiune pentru a se bucura de sprijinul cetățenilor.

Într-un fel, acesta este un lucru bun; înseamnă că

amintirea războiului se estompează. Însă acest lucru nu

este adevărat încă peste tot. Supremația sovietică asupra

Europei de Est a luat sfârșit abia acum două decenii. La

scurt timp, în Balcani au avut loc masacre îngrozitoare.

Copiii născuți în timpul genocidului de la Srebrenica vor

împlini anul viitor optsprezece ani. Dar ei au deja frați

și surori mai mici, care s-au născut după război: prima

generație cu adevărat postbelică din Europa. Acest lucru

trebuie să rămână neschimbat.

Așadar, acolo unde înainte domnea războiul, în prezent

este pace. Însă acum avem o nouă misiune istorică:

menținerea păcii acolo unde ea există. În cele din urmă,

istoria nu este un roman pe care îl putem închide

după un final fericit: rămânem în continuare pe deplin

responsabili pentru ceea ce urmează să se întâmple.

Acest lucru este cât se poate de clar astăzi, când suntem

afectați de cea mai gravă criză economică de două

generații încoace, care a creat mari dificultăți în rândul

noi. Pentru oameni, Europa era o promisiune, Europa

însemna speranță.

În 1951, când Konrad Adenauer a venit la Paris

pentru a încheia Tratatul privind Cărbunele și Oțelul,

într-o seară, întorcându-se la hotel, a găsit un cadou.

Era o medalie de război, o «Croix de guerre», care

aparținuse unui soldat francez. Fiica acestuia, o tânără

studentă, îi lăsase cancelarului medalia, însoțită de un

bilețel, în semn de reconciliere și de speranță.

Prin fața ochilor îmi trec multe alte imagini tulburătoare.

Conducătorii a șase state, reuniți pentru a inaugura

un nou viitor, la Roma, città eterna. Willy Brandt

îngenunchind în Varșovia. Docherii din Gdansk,

la porțile șantierului naval. Mitterrand și Kohl

strângându-și mâinile. Două milioane de oameni

alcătuind un lanț uman care a legat, în 1989, Tallinn de

Riga și de Vilnius. Momente ca acestea au închis rănile

Europei.

Însă gesturile simbolice nu sunt suficiente pentru

a asigura pacea. Aici este punctul în care intervine «arma

secretă» a Uniunii Europene: o modalitate unică de a ne

conecta interesele atât de strâns, încât războiul să devină

practic imposibil. Prin negocieri constante, acoperind

aspecte tot mai numeroase și implicând din ce în ce mai

multe țări. Aceasta este regula de aur a lui Jean Monnet,

care spunea: «Mai bine să ne războim în jurul unei mese

decât pe un câmp de luptă.» («Mieux vaut se disputer

autour d’une table que sur un champ de bataille»). Dacă

ar trebui să îi explic lui Alfred Nobel această replică, i-aș

spune: nu doar un congres de pace, un congres de pace

perpetuă!

Desigur, unele aspecte pot fi deconcertante, și nu doar

pentru cei din afară. Miniștri din țări fără ieșire la mare


21

a rămâne stăpâni pe propriul nostru destin, o dorință de

a fi împreună și, într-un fel, adresându-ni-se din secolele

trecute, însăși ideea de Europa.

Faptul că astăzi sunt prezenți aici atât de mulți lideri

europeni subliniază convingerea noastră comună: că

vom depăși greutățile împreună și vom fi mai puternici.

Suficient de puternici în lume pentru a ne apăra

interesele și a ne promova valorile. Cu toții ne străduim

să lăsăm copiilor de astăzi și de mâine o Europă mai

bună. Astfel încât, mai târziu, alții să se poată întoarce și

spune: acea generație, a noastră, a respectat promisiunea

Europei.

Tineretul de azi trăiește deja într-o lume nouă.

Pentru ei, Europa este o realitate zilnică. Nicidecum

o constrângere. Dimpotrivă, reprezintă bucuria de

a putea comunica, de a călători și de a împărtăși opinii

în libertate. De a împărți și a modela un continent,

experiențe, un viitor.

Continentul nostru, renăscut din cenușă după 1945 și

unificat în 1989, dispune de o mare capacitate de a se

reinventa. Continuarea acestei aventuri stă în mâinile

generațiilor viitoare. Sper că acestea își vor asuma

această responsabilitate cu mândrie. Și că vor putea

spune, așa cum spunem noi astăzi, aici: «Ich bin ein

Europäer. Je suis fier d’être européen». Sunt mândru să

fiu european.

cetățenilor noștri și a pus la încercare legăturile politice

din Uniunea noastră. Părinți care se luptă să facă față

cheltuielilor zilnice, lucrători concediați recent, studenți

care se tem că, oricâte eforturi ar depune, nu își vor putea

găsi un prim loc de muncă: când toți aceștia se gândesc

la Europa, pacea nu este primul lucru care le vine în

minte…

Atunci când prosperitatea și locurile de muncă,

fundamentul societăților noastre, par amenințate, este

firesc să asistăm la atitudini mai dure, la restrângerea

intereselor, chiar la revenirea unor diferențe de opinie

și a unor stereotipuri de mult uitate. Pentru unii, nu

numai deciziile comune, ci simplul fapt de a lua decizii

de comun acord poate fi pus sub semnul întrebării.

Și, deși trebuie să păstrăm un sens al proporțiilor –

nici măcar astfel de tensiuni nu ne vor readuce în

obscuritatea trecutului –, încercarea la care este pusă în

prezent Europa este reală. Ca să parafrazez cuvintele lui

Abraham Lincoln din vremea când un alt continent era

pus la încercare, ceea ce analizăm în prezent este «dacă

această Uniune, sau orice Uniune astfel concepută și cu

un astfel de scop, poate rezista timp îndelungat».

Răspundem cu faptele noastre și suntem încrezători că

vom reuși. Depunem toate eforturile pentru a depăși

greutățile, pentru a restabili creșterea și a crea locuri de

muncă. Desigur, suntem constrânși de necesități. Dar

există ceva mai puternic care ne ghidează: voința de


22

Întâlniri între membri ai Consiliului European în întreaga Europă


23

răspundem unei întrebări fundamentale: cum să

asigurăm sprijinul public pentru Europa? În ultimul an

am asistat din nou la felul în care politicile europene se

regăsesc tot mai mult în dezbaterile politice naționale.

De asemenea, liderii naționali se întâlnesc frecvent, semn

clar al unui nou sentiment de responsabilitate comună.

În întâlnirile lor, ei vin cu speranțele și îngrijorările țărilor

lor, ecouri ale dezbaterilor care dau formă viitorului

Europei: despre prosperitate și protecție, suveranitate

și identitate, echitate și justiție. Sunt convins că se pot

aduce argumente puternice în favoarea Europei în toate

aceste dezbateri, precum atestă deja numeroși lideri,

partide și cetățeni. Și, desigur, rezultatele concrete rămân

cel mai solid argument. Până la urmă, Uniunea noastră

se bazează pe voința oamenilor – ca cetățeni ai țării lor și

cetățeni ai Europei.

Intrăm în 2013 cu încredere prudentă. Aceasta este

o veste bună, dar nu există încă niciun motiv de

sărbătoare. Mai sunt încă multe lucruri de făcut. La

finalul unui an crucial trebuie să transformăm noul an

într-unul al rezultatelor, vizibile cu claritate în toate

statele membre și pentru toți cetățenii.

Nu trebuie cruțat niciun efort pentru a conduce

economiile noastre către refacere. Aceasta înseamnă

în primul rând întreprinderea de reforme naționale în

fiecare țară. Împreună, în cadrul Consiliului European,

vom continua să facem eforturi orientate ferm către

creștere economică și către crearea de locuri de muncă.

Implementarea va rămâne o prioritate: este singurul

mod în care bunele intenții se traduc în îmbunătățiri

reale pentru familii și întreprinderi. Vom începe

prin evidențierea celor trei pârghii-cheie ale creșterii

economice: finanțarea economiei și promovarea

comerțului (în februarie) și asigurarea unei energii

accesibile și fiabile (în mai). Vom continua să susținem

soliditatea monedei unice prin efortul nostru de

a finaliza în mod real uniunea economică și monetară –

o sarcină care este, în același timp, urgentă și istorică.

Trebuie să răspundem acestor provocări cu hotărâre,

știind că până la urmă nu putem reuși decât dacă

În perspectivă

HERMAN VAN ROMPUY


25

Spre o consolidare favorabilă creșterii și o creștere favorabilă ocupării forței de muncă

Declarația membrilor Consiliului European – 30 ianuarie 2012 27

Comunicare a statelor membre din zona euro – 30 ianuarie 2012 30

Consiliul European – 1-2 martie 2012 31

Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare –

2 martie 2012 37

Declarația șefilor de stat sau de guvern din zona euro – 2 martie 2012 43


Raportul președintelui Van Rompuy – 26 iunie 2012 44

Consiliul European – 28-29 iunie 2012

Inclusiv „Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă” 47

Declarație a statelor membre din zona euro – 29 iunie 2012 52


Raportul interimar al președintelui Van Rompuy – 12 octombrie 2012 53

Declarația șefilor de stat sau de guvern din zona euro – 18 octombrie 2012 57

Consiliul European – 18-19 octombrie 2012 58

Consiliul European – 22-23 noiembrie 2012 63


Raport și foaie de parcurs ale președintelui Van Rompuy – 7 decembrie 2012 64

Consiliul European – 13-14 decembrie 2012 72

Concluziile Consiliului European și declaraţiile șefilor

de stat sau de guvern


27

Stimularea ocupării forței de muncă,

mai ales în rândul tinerilor

1. În prezent, în Europa, peste 23 de milioane de persoane se află în șomaj. Dacă nu ne îmbunătățim ratele creșterii, nivelul șomajului va rămâne ridicat. Trebuie să menținem nivelul de ocupare a forței de muncă și să creăm noi locuri de muncă, inclusiv în cadrul «economiei ecologice». În acest sens, trebuie să luăm măsuri concrete pentru a depăși «necorelarea competențelor» și «necorelarea geografică». În același sens, trebuie, de asemenea, să reformăm piețele forței de muncă și să abordăm costurile forței de muncă în raport cu productivitatea. Aceste chestiuni trebuie abor-date în principal la nivelul statelor membre, care trebuie

să elaboreze și să pună în aplicare inițiative cuprinzătoare cu privire la ocuparea forței de muncă, la educație și la competențe. Fiecare stat membru va prezenta, în cadrul programului său național de reformă, măsurile concrete pe care le va lua în vederea abordării acestor aspecte („pla-nurile naționale privind locurile de muncă”); punerea în aplicare va face obiectul unei monitorizări sporite, în cadrul semestrului european. Măsurile de reducere a costurilor nesalariale ale forței de muncă, precum reducerea sarci-nii fiscale, pot avea un impact însemnat asupra cererii de forță de muncă în rândul lucrătorilor cu un nivel scăzut de calificare și al tinerilor. Reducerea segmentării pieței muncii poate contribui semnificativ la deschiderea unor noi oportunități de locuri de muncă pentru tineri. Trebuie

SPRE O CONSOLIDARE FAVORABILĂ CREȘTERII ȘI O CREȘTERE

FAVORABILĂ OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ

DECLARAŢIA MEMBRILOR CONSILIULUI EUROPEAN1

30 IANUARIE 2012

În ultimele luni, au apărut semne ușoare ale unei stabilizării economice, dar tensiunile de pe piețele financiare continuă

să afecteze activitatea economică, iar incertitudinea se menține la un nivel ridicat. Guvernele depun eforturi însemnate

pentru a corecta dezechilibrele bugetare pe o bază sustenabilă, dar sunt necesare noi eforturi pentru a promova creșterea

economică și ocuparea forței de muncă. Nu există soluții rapide. Acțiunea noastră trebuie să fie fermă, persistentă și de

anvergură. Trebuie să facem mai mult pentru a scoate Europa din criză.

Au fost adoptate decizii în vederea asigurării stabilității financiare și a consolidării fiscale – aceasta este o condiție necesară

pentru revenirea la rate mai ridicate ale creșterii structurale și ale ocupării forței de muncă. Dar acest lucru în sine nu este

suficient: trebuie să ne modernizăm economiile și să ne consolidăm competitivitatea pentru a asigura o creștere durabilă.

Acest aspect este esențial în vederea creării de noi locuri de muncă și a menținerii modelelor noastre sociale și ocupă un

loc central în cadrul Strategiei Europa 2020 și al Pactului euro plus. Aceste eforturi trebuie depuse în strânsă cooperare

cu partenerii sociali, cu respectarea sistemelor naționale ale statelor membre. Procesul de creștere și de ocupare a forței

de muncă va fi reluat numai dacă urmărim o abordare consecventă și de anvergură, care să combine o consolidare fiscală

inteligentă, prin care să se mențină investițiile în viitoarea creștere, politici macroeconomice solide și o strategie activă de

ocupare a forței de muncă, menită să mențină coeziunea socială.

Consiliul European din martie va oferi orientări cu privire la politicile economice și de ocupare a forței de muncă ale statelor

membre, punând accentul în special pe exploatarea deplină a potențialului de creștere ecologică și pe accelerarea reformelor

structurale în vederea creșterii competitivității și a creării de noi locuri de muncă. În acest demers, acesta trebuie să acorde

atenția cuvenită discrepanțelor din ce în ce mai mari dintre situațiile economice ale statelor membre și consecințelor sociale

ale crizei.

Astăzi ne-am concentrat asupra a trei priorități imediate. Ori de câte ori va fi posibil, eforturile depuse la nivel național vor

fi sprijinite prin acțiuni la nivelul UE, inclusiv printr-o mai bună direcționare a fondurilor UE disponibile către creștere și

ocuparea forței de muncă, în limitele plafoanelor convenite.

* * *

1 Din motive parlamentare, prim-ministrul suedez nu a fost în măsură să subscrie prezentei declarații.


28

– obținerea, până la sfârșitul lunii iunie 2012, a unui acord privind standardizarea, privind eficiența energetică și pri-vind simplificarea cerințelor contabile; obținerea, până la sfârșitul anului, a unui acord privind simplificarea normelor în materie de achiziții publice;

– punerea rapidă în aplicare a Planului de acțiune al Comisiei privind comerțul electronic; prezentarea unei noi propu-neri privind semnătura electronică până în iunie 2012; și obținerea, până în iunie 2012, a unui acord referitor la nor-mele privind soluționarea on-line a litigiilor și la roaming;

– în vederea exploatării întregului potențial al economiei digitale, modernizarea regimului european al drepturilor de autor și promovarea modelelor și a bunelor practici, în același timp combătând mai eficient pirateria și ținând seama de diversitatea culturală;

– progrese în cadrul unor dialoguri structurate cu privire la chestiunile legate de coordonarea politicilor fiscale și la pre-venirea practicilor fiscale dăunătoare, în contextul Pactului euro plus.

4. Statele membre participante se angajează să ajungă la un acord final în ceea ce privește ultima chestiune nesoluționată din pachetul în materie de brevete cel târziu în iunie 2012.

5. Este deosebit de important să punem în aplicare pe deplin și fără întârziere, la nivel național, ceea ce am convenit deja, în scopul de a exploata în totalitate potențialul pieței unice. În special, legislația UE în domenii precum serviciile și piața unică a energiei trebuie pusă în aplicare rapid și complet. De asemenea, trebuie să abordăm verigile care încă lipsesc și care împiedică exploatarea în totalitate a beneficiilor pieței interne. Înainte de Consiliul European din iunie 2012, Consiliul va evalua progresele realizate în punerea în apli-care a legislației în domeniul pieței unice pe baza tabloului de bord al pieței interne al Comisiei. Comisia va raporta anual cu privire la progresele înregistrate în sensul realizării potențialului de stimulare a creșterii al unei piețe unice pe deplin integrate, inclusiv în ceea ce privește industriile de rețea. În iunie, Comisia va înainta un raport privind posibi-lele mijloace de consolidare a punerii în aplicare a legislației privind piața unică și de îmbunătățire a aplicării acesteia.

6. Vom intensifica eforturile multilaterale și bilaterale de eliminare a barierelor din calea comerțului și de garantare a unui acces mai bun pe piață și a unor condiții adecvate pentru investiții pentru exportatorii și investitorii europeni, în conformitate cu concluziile Consiliului European din octombrie 2011. Anul acesta ar trebui să fie un an decisiv pentru realizarea de progrese privind acordurile comerciale cu partenerii majori. Grupul de lucru la nivel înalt UE/SUA pentru locuri de muncă și creștere economică ar trebui să aibă în vedere toate opțiunile pentru stimularea comerțului și a investiților între UE și SUA.

Stimularea finanțării economiei, în special a IMM-urilor

7. Este vitală luarea de măsuri pentru a evita ca actuala criză a creditelor să limiteze grav capacitatea întreprinderilor de a se dezvolta și de a crea locuri de muncă. Măsurile recente

depuse neîntârziat eforturi deosebite la nivel național în vederea îmbunătățirii ofertei de forță de muncă și a redu-cerii șomajului în rândul tinerilor prin:

– accelerarea eforturilor de promovare a primului contact cu viața profesională în rândul tinerilor și a participării acestora pe piața forței de muncă: obiectivul ar trebui să fie ca, la câteva luni de la terminarea studiilor, tinerilor să li se prezinte o ofertă de angajare de bună calitate, opțiunea continuării studiilor, o ucenicie sau un stagiu;

– creșterea substanțială a numărului de ucenicii și de stagii de formare pentru asigurarea faptului că acestea reprezintă oportunități reale pentru tineri, în cooperare cu partenerii sociali și, în măsura posibilităților, integrate în programele de studii;

– reînnoirea eforturilor de a-i readuce într-un sistem de for-mare pe cei care au părăsit școala timpuriu;

– exploatarea deplină a portalului mobilității pentru ocuparea forței de muncă EURES în vederea facilitării încadrării în muncă transfrontaliere a tinerilor; continuarea deschiderii sectoarelor protejate prin înlăturarea restricțiilor nejustifi-cate privind serviciile profesionale și sectorul vânzărilor cu amănuntul.

2. UE va sprijini aceste eforturi, mai ales prin:

– ca primă etapă, conlucrarea cu statele membre care înre-gistrează cele mai ridicate niveluri ale șomajului în rândul tinerilor în vederea redirecționării fondurilor disponibile ale UE către sprijinirea încadrării tinerilor în muncă sau într-un sistem de formare;

– consolidarea mobilității în scop educațional a studenților prin creșterea substanțială a numărului de plasamente în întreprinderi în cadrul programului Leonardo da Vinci;

– utilizarea FSE pentru sprijinirea elaborării de programe de tip ucenicie și de programe de sprijin pentru tinerii care înființează o întreprindere și pentru antreprenorii sociali;

– consolidarea mobilității transfrontaliere a forței de muncă, prin revizuirea normelor UE privind recunoașterea reci-procă a calificărilor profesionale, inclusiv a cardului profesi-onal european și a pașaportului european al competențelor, prin consolidarea în continuare a EURES și prin înregis-trarea de progrese în ceea ce privește dobândirea și păs-trarea drepturilor la pensie suplimentară pentru lucrătorii migranți.

Finalizarea pieței unice

3. Piața unică constituie unul dintre factorii principali de creștere economică a Europei. În acest domeniu, acțiunea la nivelul UE poate face multe pentru stimularea ocupă-rii forței de muncă și a creșterii economice. Actul privind piața unică, piața digitală unică și reducerea continuă a sar-cinii generale de reglementare pentru IMM-uri și pentru microîntreprinderi constituie priorități clare. Reamintind angajamentul nostru de a acorda o prioritate deosebită exa-minării rapide a propunerilor cu cel mai ridicat potențial de creștere, solicităm:


29

posibilitățile de care dispune bugetul UE pentru a stimula capacitatea de finanțare a grupului BEI;

– examinarea rapidă a propunerilor Comisiei privind o fază-pilot a utilizării de „obligațiuni pentru finanțarea proiecte-lor”, menite să stimuleze finanțarea privată a principalelor proiecte de infrastructură;

– asigurarea unui acces mai bun la capitalul de risc în întreaga Europă, prin ajungerea la un acord asupra pașaportului UE până în iunie;

– promovarea rolului Instrumentului de microfinanțare Progress în sprijinirea microîntreprinderilor;

– reînnoirea eforturilor de îmbunătățire a cadrului în care operează IMM-urile, în special prin reducerea sarcinilor administrative și de reglementare nejustificate, precum și veghind ca toate acțiunile la nivelul Uniunii Europene să sprijine pe deplin creșterea economică și crearea de locuri de muncă.

9. Măsurile care implică acțiuni la nivel național se vor reflecta în mod corespunzător în programele naționale de reformă ale statelor membre. Consiliul va prezenta până în luna iunie un raport cu privire a punerea în aplicare a măsurilor care trebuie luate la nivelul UE.

luate de BCE în ceea ce privește împrumuturile pe termen lung acordate băncilor ajută foarte mult în acest sens. Autoritățile naționale de supraveghere și ABE trebuie să asigure faptul că recapitalizarea băncilor nu duce la o redu-cere a efectului de levier, lucru care ar afecta în mod negativ finanțarea economiei. Autoritățile de supraveghere ar tre-bui să asigure aplicarea riguroasă a legislației UE privind restricționarea plății bonusurilor de către toate băncile.

8. Cele 23 de milioane de IMM-uri europene reprezintă coloana vertebrală a succesului economic al Europei și un furnizor-cheie de locuri de muncă. Prin urmare, convenim asupra următoarelor măsuri urgente care trebuie puse în aplicare până în luna iunie:

– o mai bună mobilizare a fondurilor structurale prin acce-lerarea punerii în aplicare a programelor și a proiectelor existente, prin reprogramarea, după caz, a fondurilor și angajarea rapidă a fondurilor nealocate încă unor proiecte specifice, accentul punându-se pe stimularea creșterii eco-nomice și pe crearea de locuri de muncă;

– consolidarea sprijinului BEI pentru IMM-uri și infrastruc-tură; Consiliul, Comisia și BEI sunt invitate să examineze variantele posibile de consolidare a acțiunii BEI de sprijinire a creșterii și să formuleze recomandările necesare, inclusiv


30

implicate să finalizeze negocierile cu privire la noul pro-gram în zilele următoare. Restabilirea credibilității necesită angajamentul irevocabil al tuturor partidelor politice față de noul program. Îndemnăm miniștrii noștri de finanțe să ia toate măsurile necesare în vederea punerii în aplicare a acordului privind implicarea sectorului privat (PSI) și adoptării noului program, inclusiv a acțiunilor anterioare, la timp pentru lansarea operațiunii PSI până la jumătatea lunii februarie. Reamintim faptul că implicarea sectorului privat în Grecia reprezintă un caz unic și excepțional.

4. Salutăm cele mai recente evaluări pozitive ale programelor irlandez și portughez, care au concluzionat că au fost înde-plinite atât criteriile de performanță cantitativă, cât și criteri-ile de referință structurale. Vom acorda în continuare sprijin țărilor care fac obiectul unui program, până în momentul în care vor redobândi accesul pe piață, cu condiția ca acestea să își pună în aplicare cu succes programele.

5. Salutăm măsurile convenite și adoptate deja de Italia și Spania în vederea reducerii deficitului public și a stimulării creșterii economice și competitivității și solicităm acestor state să își continue eforturile importante în direcția con-solidării fiscale și a reformelor structurale. Aceste reforme, precum și punerea lor în aplicare rapidă vor consolida sta-bilitatea financiară în Italia și în Spania, precum și în zona euro în ansamblul său.

1. Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare a fost finalizat. Acesta va fi semnat în luna martie. În același timp, se va decide asu-pra unui regim referitor la procedura de urmat, în scopul de a aduce în fața Curții de Justiție un caz de neconformitate cu tratatul.

Tratatul reprezintă un pas important în direcția unei inte-grări fiscale și economice mai strânse și irevocabile, precum și în direcția unei guvernanțe sporite în zona euro. Acesta va consolida în mod semnificativ perspectiva sustenabilității fiscale și a datoriei suverane a zonei euro și va consolida creșterea economică.

2. Tratatul privind Mecanismul european de stabilitate este gata de semnare, obiectivul fiind ca acesta să intre în vigoare în iulie 2012. Acest mecanism permanent de criză va con-tribui la consolidarea încrederii, a solidarității și a stabilității financiare în zona euro. Mecanismul va dispune de o gamă largă de instrumente și de o bază financiară puternică.

După cum am convenit în decembrie, vom reevalua în martie gradul de adecvare a resurselor din cadrul FESF și al MES.

3. În ceea ce privește Grecia, luăm act de progresele înregis-trate în negocierile cu sectorul privat în vederea obținerii unui acord în conformitate cu parametrii conveniți în octombrie. Îndemnăm autoritățile elene și toate părțile

COMUNICARE A STATELOR MEMBRE DIN ZONA EURO

30 IANUARIE 2012

Astăzi am întreprins acțiuni majore în punerea în aplicare a strategiei noastre globale de combatere a crizei:


31

I. POLITICA ECONOMICĂ

1. Uniunea Europeană ia toate măsurile necesare pentru a readuce Europa pe calea creșterii și a ocupării forței de muncă. Aceasta presupune o dublă abordare, care să aco-pere atât măsurile menite să asigure stabilitatea financiară și consolidarea fiscală, cât și măsurile de stimulare a creșterii, a competitivității și a ocupării forței de muncă.

2. Strategia Europa 2020 este strategia pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică a Europei și răspunsul cuprinzător al acesteia la provocările cu care se confruntă. În special, cele cinci obiective stabilite pentru 2020 rămân pe deplin relevante și vor orienta în continuare acțiunea statelor membre și a Uniunii pentru promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor pentru inovare, cercetare și dezvoltare, îndeplinirea obiectivelor referitoare la schimbările climatice și la energie, îmbunătățirea nivelului de educație și promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei.

3. Totuși, eforturile depuse până în prezent rămân insuficiente pentru îndeplinirea celor mai multe dintre aceste obiec-tive. Prin urmare, trebuie de urgență să se pună accentul

pe punerea în aplicare a reformelor, acordându-se o atenție deosebită măsurilor care au un efect pe termen scurt asupra ocupării forței de muncă și creșterii economice.

4. Pentru 2012, Consiliul European aprobă cele cinci priorități stabilite în analiza anuală a creșterii realizată de Comisie pentru acțiunile care urmează să fie întreprinse la nivelul UE și la nivel național pentru:

– continuarea consolidării fiscale diferențiate favorabile creșterii;

– reluarea activității normale de creditare a economiei;

– promovarea creșterii și a competitivității;

– abordarea aspectelor legate de șomaj și de consecințele sociale ale crizei și

– modernizarea administrației publice.

Acțiuni la nivel național5. Consiliul European a discutat rezultatele preliminare și

bunele practici referitoare la punerea în aplicare a reco-mandărilor pentru 2011 specifice fiecărei țări și a angaja-mentelor asumate prin Pactul euro plus.

CONSILIUL EUROPEAN 12 MARTIE 2012

Consiliul European a analizat punerea în aplicare a strategiei economice a UE. Aceasta urmărește atât consolidarea fiscală

continuă, cât și luarea unor măsuri hotărâte de stimulare a creșterii și a creării de locuri de muncă; creșterea durabilă și

crearea de locuri de muncă nu se pot obține în condiții de deficite și niveluri de îndatorare excesive. Măsurile adoptate în

vederea stabilizării situației în zona euro încep să dea roade.

Consiliul European a aprobat cele cinci priorități pentru 2012 identificate în analiza anuală a creșterii realizată de Comisie.

Consiliul European a analizat măsuri care trebuie adoptate la nivel național. Statele membre trebuie să înregistreze progrese

mai rapide către îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și să intensifice eforturile în ceea ce privește reformele

întreprinse în cadrul recomandărilor pentru 2011 specifice fiecărei țări. Se așteaptă ca statele membre să precizeze măsurile

pe care intenționează să le adopte în acest sens în cadrul programelor naționale de reformă și al programelor de stabilitate

sau de convergență ale acestora. Consiliul European a analizat, de asemenea, măsurile necesare la nivelul UE, care continuă

procesul de finalizare a pieței unice în toate aspectele sale, atât interne, cât și externe, și care stimulează inovarea și cercetarea.

În marja Consiliului European, statele membre participante au semnat Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și

guvernanța în UEM (uniunea economică și monetară).

Consiliul European a stabilit prioritățile UE pentru viitoarea reuniune a G20 și Conferința ONU RIO +20, punând un

accent deosebit pe măsurile de stimulare a creșterii și pe reforme. Consiliul European a făcut bilanțul evoluțiilor legate de

„Primăvara arabă” și a stabilit orientări pentru viitoarele măsuri ale UE de sprijinire a acestui proces.

Consiliul European a acordat Serbiei statutul de țară candidată.

Acesta a convenit ca Consiliul să revină asupra chestiunii aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen, pentru a putea

adopta decizia sa în septembrie.

În cele din urmă, Consiliul European l-a reales pe Herman Van Rompuy în funcția de președinte al său.

* * *


32

sociali și al sistemelor naționale de formare a salariilor, sta-tele membre ar trebui:

– să intensifice eforturile pentru a face mai ușoară și mai atrac-tivă angajarea de persoane de către angajator, acolo unde este cazul prin îmbunătățirea mecanismelor de stabilire a salariilor;

– să elimine barierele din calea creării de locuri de muncă noi;

– și să pună în aplicare politici active pentru piața muncii, în special în vederea consolidării participării tinerilor, a feme-ilor și a lucrătorilor mai în vârstă.

11. Consiliul European așteaptă cu interes viitorul „pachet privind ocuparea forței de muncă” al Comisiei, care se va axa pe consolidarea creșterii prin mobilizarea forței de muncă europene, va promova crearea de locuri de muncă în sectoare-cheie ale economiei, va îmbunătăți gestionarea cerințelor în materie de competențe, va promova tranzițiile pe piața muncii și va îmbunătăți mobilitatea geografică. Consiliul European subliniază importanța înregistrării de progrese privind îmbunătățirea recunoașterii reciproce a calificărilor profesionale, prin reducerea numărului profe-siilor reglementate și eliminarea barierelor de reglementare nejustificate.

12. Este extrem de important ca statele membre să reflecte pe deplin aceste priorități și provocări prin angajamente mai precise, operaționale și măsurabile în cadrul programelor naționale de reformă și al programelor de stabilitate sau de convergență ale acestora. Statele membre care participă la Pactul euro plus ar trebui, de asemenea, să includă noi angajamente axate pe un număr redus de reforme esențiale, rapide și măsurabile pentru a atinge obiectivele pactului.

13. În cadrul acestui proces, în care partenerii sociali și regiunile joacă un rol important, se vor valorifica la maximum instru-mentele oferite de noua guvernanță economică a Uniunii Europene. Consiliul European solicită adoptarea până în iunie a celor două propuneri rămase ce urmăresc consoli-darea în continuare a supravegherii în zona euro.

Acțiuni la nivelul UE14. În cursul reuniunilor sale din octombrie și decembrie

2011, Consiliul European a stabilit un cadru clar pentru o serie de propuneri privind stimularea creșterii. În cadrul reuniunii informale din 30 ianuarie 2012, au fost analizate unele măsuri extrem de urgente asupra cărora Consiliul va prezenta un raport în iunie. Lucrările trebuie să continue pe toate fronturile pentru a înregistra progrese în cadrul acestui pachet de măsuri.

15. Se vor depune în continuare eforturi în special pentru:

– a aduce piața unică la un nou stadiu de dezvoltare prin con-solidarea guvernanței sale și prin îmbunătățirea punerii în aplicare și asigurarea respectării sale; în acest sens, Consiliul European așteaptă cu interes prezentarea în luna iunie a comunicării Comisiei privind piața unică și a raportului său referitor la Directiva privind serviciile, precum și a rapor-tului Comisiei privind rezultatul verificărilor performanței sectoarelor. Consiliul European salută intenția Comisiei de a propune, în a doua jumătate a anului în curs, o serie nouă

6. Deși toate statele membre au întreprins măsuri importante, reformele din anumite domenii trenează, iar punerea în aplicare nu este uniformă, astfel cum se descrie în ana-liza anuală a creșterii realizată de Comisie și în raportul Președinției privind semestrul european.

7. De asemenea, raportul recent al Comisiei privind mecanis-mul de alertă, care constituie prima etapă a noii proceduri privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeco-nomice, evidențiază anumite provocări și riscuri potențiale reprezentate de dezechilibrele macroeconomice din unele state membre. Consiliul va examina îndeaproape raportul. Consiliul European invită Consiliul și Comisia să pună în aplicare procedura pe deplin, eficient și rapid și statele membre să acționeze în consecință.

8. Consolidarea fiscală este o condiție esențială pentru relu-area creșterii la un nivel superior și creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă. Această consolidare trebuie să fie diferențiată în funcție de circumstanțele din statele membre. Toate statele membre ar trebui să își respecte în continuare angajamentele, în conformitate cu normele Pactului de stabilitate și de creștere, care permit stabilizato-rilor automați să funcționeze în jurul traiectoriei convenite de ajustare fiscală structurală, asigurând totodată sustena-bilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Țările care fac parte dintr-un program de asistență ar trebui să își mențină angajamentele față de obiectivele și reformele structurale convenite în program. De asemenea, statele membre a căror piață face obiectul unei presiuni ar trebui să respecte obiectivele bugetare convenite și să fie pregătite să pună în aplicare noi măsuri de consolidare, dacă va fi cazul. Pe lângă continuarea eforturilor de consolidare, o atenție deosebită trebuie acordată prioritizării cheltuielilor care constituie o investiție într-o creștere viitoare, punându-se un accent deosebit pe educație, cercetare și inovare.

9. Politica fiscală poate contribui la consolidarea fiscală și la creștere. În conformitate cu concluziile Consiliului din 21 februarie și recunoscând competențele statelor membre în acest domeniu, Consiliul European invită statele membre, acolo unde este oportun, să-și revizuiască sistemele fiscale, cu scopul de a le face mai eficiente și mai eficace, eliminând scutirile nejustificate, lărgind baza impozabilă, transferând impozitele dinspre forța de muncă către alte domenii, efici-entizând colectarea impozitelor și abordând evaziunea fiscală. Consiliul și Comisia sunt invitate să dezvolte rapid modalități concrete pentru a îmbunătăți lupta împotriva fraudei fiscale și a evaziunii fiscale, inclusiv în legătură cu țările terțe, și să prezinte un raport până în iunie 2012.

10. Aducerea ratei de ocupare a forței de muncă la 75% până în 2020 necesită acțiuni ferme. Orientările stabilite de șefii de stat sau de guvern la 30 ianuarie oferă noi orientări specifice pentru statele membre, în special cu privire la șomajul în rândul tinerilor și elaborarea planurilor privind locurile de muncă în cadrul PNR. Abordarea sărăciei și a excluziunii sociale necesită punerea în aplicare a unor strategii active favorabile incluziunii, care să incorporeze măsuri de activare a pieței muncii. În conformitate cu concluziile Consiliului din 17 februarie 2012 și cu respectarea rolului partenerilor


33

– pentru finalizarea spațiului european de cercetare până în 2014; în acest sens, Consiliul European a salutat intenția Comisiei de a propune un cadru SEC în iunie 2012;

– pentru a îmbunătăți mobilitatea și perspectivele de carieră ale cercetătorilor;

– pentru instituirea și punerea în aplicare rapide ale inventa-rului C&D finanțat de UE și a indicatorului unic privind inovarea;

– în vederea unui instrument de valorizare a drepturilor de proprietate intelectuală la nivel european;

– pentru a se asigura că statele membre participante ajung la un acord final cel târziu în iunie 2012 cu privire la ultima chestiune nesoluționată din pachetul în materie de brevete;

– pentru a crea cel mai bun mediu posibil pentru antrepre-nori, astfel încât aceștia să își poată comercializa ideile și să creeze locuri de muncă și pentru a face din inovarea în funcție de cerere un motor principal al politicii europene de cercetare și dezvoltare; în special, pentru crearea, la nivel european, a unui sistem eficace pentru operațiunile cu capital de risc, inclusiv a unui „pașaport UE”, a unui sistem de finanțare în sprijinul IMM-urilor inovatoare, luând în considerare un „fond de fonduri” care să ofere capital de risc transfrontalier, precum și pentru utilizarea mai eficientă a achizițiilor publice înainte de comercializare în vederea sprijinirii întreprinderilor inovatoare și a celor care utili-zează înalta tehnologie;

– pentru consolidarea tehnologiilor generice esențiale care prezintă o importanță sistemică pentru capacitatea de ino-vare a industriei și a întregii economii.

19. În ceea ce privește energia, este important să se pună în aplicare orientările convenite în februarie și decembrie 2011, obținându-se rezultate concrete în ceea ce privește angajamentul de a finaliza piața internă a energiei până în 2014, inclusiv prin punerea în aplicare integrală a celui de al treilea pachet privind energia, cu respectarea termenelor convenite, și de a realiza interconectarea transfrontalieră a rețelelor. Consiliul European așteaptă cu interes comu-nicarea Comisiei, preconizată pentru luna iunie cel târziu, privind evaluarea gradului de liberalizare și de integrare a pieței interne a energiei.

20. Consiliul European subliniază rolul important al industriei în domeniul creșterii economice, competitivității, exportu-rilor și creării de locuri de muncă în Europa, ca promotor al productivității și al inovării.

21. Ar trebui continuate lucrările și discuțiile cu privire la propu-nerile Comisiei privind impozitarea energiei, privind baza fiscală consolidată comună a societăților, privind taxa pe tranzacțiile financiare și privind revizuirea Directivei pri-vind impozitarea veniturilor din economii. Directivele de negociere pentru acordurile cu țările terțe privind impo-zitarea veniturilor din economii ar trebui rapid adoptate. Consiliul și Comisia vor prezenta în mod regulat informări privind stadiul lucrărilor în acest domeniu, începând din iunie 2012.

de măsuri destinate deschiderii de noi domenii de creștere economică în cadrul pieței unice. În acest sens, Consiliul European subliniază importanța finalizării pieței unice și a eliminării barierelor rămase;

– a finaliza piața unică digitală până în 2015, în special prin adoptarea de măsuri destinate stimulării încrederii în comerțul electronic și prin asigurarea unei mai bune aco-periri în bandă largă, inclusiv prin reducerea costului infras-tructurii de bandă largă de mare viteză; Consiliul European așteaptă cu interes viitoarele propuneri ale Comisiei privind drepturile de autor;

– a reduce sarcinile administrativă și de reglementare la nivelul UE și la nivel național; Consiliul European salută intenția Comisiei de a prezenta o comunicare privind vii-toarele etape în vederea minimizării sarcinilor de reglemen-tare, inclusiv măsuri de sprijinire a microîntreprinderilor. Acesta invită Comisia să ia în calcul obiective sectoriale;

– a elimina barierele din calea comerțului și a asigura un acces mai bun la piață și condiții pentru investiții, în conformitate cu concluziile din octombrie 2011 și cu declarația din ianua-rie 2012; Consiliul European salută noul raport al Comisiei privind barierele din calea comerțului și a investițiilor. Consiliul European din iunie va revizui progresele înregis-trate și va discuta cu privire la modul în care Uniunea poate să își aprofundeze relațiile cu partenerii-cheie în domeniile comerțului și investițiilor.

16. Consiliul European consideră că „presiunea între egali” spo-rită poate contribui la creșterea asumării responsabilității la nivelul șefilor de stat sau de guvern în ceea ce privește rolul Consiliului și al fiecărui stat membru în parte în dezvolta-rea pieței unice și respectarea normelor sale. În acest sens, Consiliul European invită:

– Comisia să furnizeze grafice de realizări transparente drept bază pentru o analiză comparativă corespunzătoare;

– Președintele Consiliului European să promoveze monito-rizarea periodică de către Consiliul European a progreselor realizate cu privire la propunerile majore privind piața unică în diferitele formațiuni ale Consiliului.

17. Promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai compe-titive este esențială. Consiliul European solicită obținerea până în iunie a unui acord în privința Directivei privind eficiența energetică. Reamintind concluziile sale din decembrie 2011, solicită de asemenea înregistrarea de pro-grese rapide în legătură cu strategia privind emisii reduse de dioxid de carbon pentru 2050 și în legătură cu punerea în aplicare a foii de parcurs către o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

18. Inovarea și cercetarea se află în centrul Strategiei Europa 2020. Europa are o bază științifică puternică, însă capaci-tatea de a transforma cercetarea în noi inovări orientate către cererile de pe piață trebuie îmbunătățită. Pe baza unui raport prezentat de Președinție, Consiliul European a făcut bilanțul progreselor realizate în punerea în aplicare a con-cluziilor sale din februarie 2011 și a convenit că eforturile trebuie intensificate:


34

– lupta împotriva protecționismului și sprijinirea unei agende de negociere a OMC active, inclusiv pentru țările cel mai puțin dezvoltate;

– abordarea dimensiunii sociale a globalizării, în special a șomajului în rândul tinerilor.

26. Consiliul European a fost informat cu privire la discuțiile la nivelul G20 privind creșterea substanțială a resurselor FMI. Acesta a reamintit că statele membre din zona euro s-au angajat deja să furnizeze 150 de miliarde EUR prin împrumuturi bilaterale către resursele generale ale FMI și că alte state membre ale UE au indicat, de asemenea, dorința lor de a participa la procesul de consolidare a resurselor FMI. Consiliul European a încurajat miniștrii de finanțe ai G20 să-și continue lucrările în vederea ajungerii la un acord privind sporirea resurselor FMI în cadrul următoarei reuniuni din aprilie, pentru a consolida capacitatea FMI de a îndeplini responsabilitățile sale sistemice în sprijinul aderării tuturor țărilor la acesta.

27. Consiliul European a fost informat în legătură cu situația actuală privind pregătirile pentru reuniunea la nivel înalt a G8.

Conferința Organizației Națiunilor Unite Rio +20 privind dezvoltarea durabilă28. Consiliul European a subliniat sprijinul său ferm pentru

obținerea unui rezultat ambițios la Conferința ONU Rio +20 privind dezvoltarea durabilă și a subliniat necesitatea participării ample a sectorului privat și a societății civile la conferință. Consiliul European a stabilit câteva principii majore care vor orienta UE în pregătirile sale:

– conferința ar trebui să avanseze tranziția globală către o eco-nomie ecologică, promovând astfel protecția mediului, aducând o contribuție la eradicarea sărăciei și stimulând o creștere cu emisii scăzute de carbon și eficientă din punc-tul de vedere al utilizării resurselor;

– ar trebui să lucreze în direcția unor obiective operaționale clare și a unor acțiuni concrete la nivel național și internațional în cadrul unor intervale de timp convenite;

– ar trebui să contribuie la un cadru global instituțional consolidat pentru dezvoltare durabilă, care ar trebui să includă o schimbare a statutului PNUM în cel de agenție specializată;

– ar trebui să avanseze lucrările privind obiective globale și coerente de dezvoltare durabilă pentru perioada de după 2015, ținând seama și de procesul de revizuire a Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului.

III. POLITICA EXTERNĂ

29. La un an de la începutul „Primăverii arabe”, Consiliul European a discutat despre tendințele emergente și lecțiile învățate din evoluțiile din regiune și a evaluat punerea în aplicare a sprijinului acordat de UE până în prezent. UE promovează și sprijină transformarea democratică în veci-nătatea sa sudică și în regiunea extinsă a Orientului Mijlociu și a Golfului. UE se angajează în continuare să dezvolte parteneriate cu țările din vecinătatea sudică, bazate pe

22. De asemenea, este importantă finalizarea rapidă a reformei de reglementare a sectorului financiar. Pe baza acordului politic la care s-a ajuns recent, Regulamentul privind infra-structura pieței europene ar trebui să fie adoptat cât mai rapid posibil. În plus, propunerile referitoare la cerințele de capital impuse băncilor și la piețele instrumentelor finan-ciare ar trebui convenite până în iunie și, respectiv, decem-brie 2012, ținând seama de obiectivul de a avea un cadru de reglementare unic și de a asigura punerea în aplicare la timp și coerentă a Basel III. Modificările la Regulamentul privind agențiile de rating de credit ar trebui adoptate cât mai curând posibil. Consiliul European așteaptă cu interes rezultatul revizuirii în curs de către Comisie a trimiterilor obligatorii la ratingurile din partea agențiilor de rating de credit în legislația UE.

23. Este important să se restabilească încrederea investitorilor în sectorul bancar al UE și să se asigure fluxul de credite către economia reală, în special prin consolidarea pozițiilor financiare ale băncilor fără o reducere excesivă a efectului de levier și, acolo unde este necesar, să se asigure măsuri de sprijinire a accesului băncilor la finanțare. Consiliul va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a decizii-lor luate în luna octombrie a anului trecut în acest sens. Comisia este invitată să ia în considerare posibila consoli-dare a cadrului actual cu privire la remunerațiile cadrelor de conducere.

24. Având în vedere nevoia de a stimula finanțarea privată a principalelor proiecte de infrastructură, ar trebui intensi-ficate lucrările referitoare la faza-pilot a inițiativei din cadrul Strategiei Europa 2020 privind utilizarea de obligațiuni pentru finanțarea proiectelor, în vederea ajungerii la un acord până în luna iunie.

II. REUNIUNI INTERNAȚIONALE

LA NIVEL ÎNALT

G20 și G825. Consiliul European a convenit că următoarele priorități ar

trebui urmărite în vederea reuniunii la nivel înalt G20:

– asigurarea coordonării eficace la nivel global pentru o creștere puternică, durabilă și echilibrată, precum și pen-tru progrese în punerea în aplicare a Planului de acțiune de la Cannes;

– punerea în aplicare a angajamentelor G20 privind reforma pieței financiare, inclusiv monitorizarea strictă, pentru asi-gurarea unor condiții de concurență echitabile la nivel global;

– punerea în aplicare a Planului de acțiune din 2011 privind volatilitatea prețului alimentelor și agricultura; sporirea transparenței pe piețele produselor de bază; punerea în aplicare în continuare a Planului de acțiune de la Seul axat pe infrastructură și creștere ecologică;

– promovarea creșterii ecologice și a dezvoltării durabile; combaterea schimbărilor climatice, în special, și mobiliza-rea surselor de finanțare a măsurilor de combatere a schim-bărilor climatice;


35

continuare hotărât să asigure faptul că persoanele care se fac vinovate de atrocitățile comise în Siria vor fi trase la răspundere pentru acțiunile lor și se va coordona strâns cu cei implicați, acordându-le asistență, în investigarea acestor crime revoltătoare. Consiliul European își confirmă anga-jamentul de a spori în continuare presiunea asupra regi-mului sirian atât timp cât continuă violențele și abuzurile împotriva drepturilor omului și invită Consiliul să pregă-tească noi măsuri restrictive specifice împotriva regimului. Consiliul European solicită președintelui Assad să predea puterea pentru a face loc unei tranziții pașnice în beneficiul țării. De îndată ce va începe o tranziție democratică, UE este pregătită să dezvolte un nou parteneriat și să furnizeze asistență.

32. Consiliul European reiterează importanța accesului deplin și neîngrădit al agențiilor umanitare independente astfel încât să poată fi furnizată asistență persoanelor care au nevoie de aceasta, în conformitate cu principiile umanitare. Uniunea a mobilizat deja finanțare umanitară și este pregă-tită să o intensifice de îndată ce condițiile de la fața locului vor permite organizațiilor umanitare să extindă operațiunile de ajutor.

33. Consiliul European reamintește sprijinul său pentru efor-turile depuse de Liga Statelor Arabe pentru a pune capăt violențelor din Siria și sprijină pe deplin misiunile între-prinse de fostul Secretar General al ONU Kofi Annan în calitate de Trimis Special Comun al Organizației Națiunilor Unite și al Ligii Statelor Arabe pentru criza siriană. Susține lansarea Grupului Prietenilor poporului sirian și concluziile primei sale reuniuni din 24 februarie 2012.

34. Consiliul European solicită o dată mai mult tuturor mem-brilor Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, în special Rusiei și Chinei, să colaboreze în efortu-rile de a pune capăt violenței. Uniunea Europeană sprijină opoziția siriană în eforturile sale pentru libertate, demnitate și democrație, recunoaște Consiliul Național Sirian drept reprezentant legitim al sirienilor și solicită tuturor membri-lor opoziției siriene să colaboreze în lupta pașnică pentru o nouă Sirie, în care toți cetățenii să se bucure de drepturi egale. Uniunea Europeană solicită tuturor părților să pro-moveze un proces care să vizeze o soluție politică.

35. Consiliul European subliniază responsabilitatea autorităților siriene privind securitatea cetățenilor străini în Siria, inclusiv a jurnaliștilor, în special prin facilitarea eva-cuării persoanelor care au nevoie de aceasta.

36. Consiliul European salută Conferința privind Somalia desfășurată la Londra la 23 februarie 2012. Consiliul European reamintește cadrul strategic al UE pentru Cornul Africii adoptat de Consiliu la 14 noiembrie 2011 și, pe baza rezultatelor conferinței de la Londra, invită Consiliul, Comisia și Înaltul Reprezentant să mențină un angajament global cu Somalia. În conformitate cu cadrul strategic al UE, Consiliul Afaceri Externe ar trebui să prezinte Consiliului European în luna octombrie un raport privind punerea în aplicare a acțiunilor convenite.

diferențiere, responsabilitate reciprocă și aderarea la valo-rile universale, inclusiv protecția minorităților religioase (inclusiv a creștinilor). În conformitate cu principiile și obiectivele definite în declarațiile sale anterioare și în con-cluziile Consiliului din 20 iunie 2011, Consiliul European a convenit că următoarele principii vor orienta implicarea ulterioară și contribuția UE la proces:

– UE încurajează toate țările din vecinătatea sa sudică să întreprindă reforme politice semnificative destinate să con-struiască și să consolideze democrația, să instituie și să con-solideze statul de drept și să susțină respectarea drepturilor omului și a libertăților civile, acordând o atenție deosebită drepturilor femeilor și ale minorităților;

– având în vedere contextul dificultăților economice și finan-ciare cu care se confruntă multe țări din regiune, UE va continua să își mobilizeze instrumentele, punând mai mult accent pe asistența privind guvernanța și crearea de locuri de muncă și își va continua eforturile în cadrul reuniunilor „grupului operativ”, inclusiv cu părțile interesate din mediul de afaceri; Consiliul European a solicitat în acest sens rati-ficarea rapidă a prelungirii mandatului BERD;

– în acest context, UE este hotărâtă să-și adapteze susținerea oferită la nivelul reformelor democratice, oferind mai mult sprijin partenerilor care înregistrează progrese în direcția creării unor sisteme democratice deschise tuturor și reconsiderându-și, în același timp, sprijinul oferit guverne-lor în cazuri de opresiune sau încălcări grave sau sistematice ale drepturilor omului;

– UE va continua să consolideze parteneriatul său cu societa-tea civilă, inclusiv prin lansarea Facilității pentru societatea civilă în cadrul politicii de vecinătate;

– sunt necesare progrese rapide în negocierile comerciale în curs și în pregătirea negocierilor privind acordurile apro-fundate și cuprinzătoare de liber schimb care vor integra treptat economiile partenerilor în piața unică a UE și vor spori oportunitățile de acces pe piață;

– dialogurile privind migrația, mobilitatea și securitatea vor fi extinse în vederea stimulării contactelor interpersonale, a contactelor de afaceri și a înțelegerii reciproce; în acest context, vor fi depuse eforturi comune și pentru a preveni imigrația ilegală, în conformitate cu abordarea globală în materie de migrație a UE.

30. Consiliul European invită Comisia și Înaltul Reprezentant să prezinte până la sfârșitul acestui an o foaie de parcurs pentru a defini și a orienta punerea în aplicare a politicii UE referitoare la partenerii sud-mediteraneeni, enumerând obiectivele, instrumentele și acțiunile acesteia și punând accent pe sinergiile cu Uniunea pentru Mediterana și alte inițiative regionale.

31. Consiliul European este șocat de situația din Siria și aprobă concluziile Consiliului din 27 februarie 2012. În conformitate cu rezoluția din 1 martie a Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite, soli-cită autorităților siriene să pună capăt imediat violențelor în masă și abuzurilor legate de drepturile omului comise împotriva populației civile. Consiliul European este în


36

și de Asociere și este de acord să confere Serbiei statutul de țară candidată.

40. Consiliul European, reamintind discuțiile sale din 2011, reiterează faptul că au fost îndeplinite toate condițiile juri-dice pentru a se adopta decizia de aderare a României și a Bulgariei la spațiul Schengen.

41. Consiliul European recunoaște de asemenea eforturile continue depuse de Bulgaria și de România.

42. Consiliul European solicită Consiliului ca în acest interval să identifice și să pună în aplicare măsuri care să contri-buie la extinderea cu succes a spațiului Schengen pentru a include România și Bulgaria.

43. Consiliul European solicită Consiliului să revină asupra acestei chestiuni pentru a adopta decizia sa cu ocazia reu-niunii Consiliului JAI în septembrie 2012.

44. Consiliul European reamintește concluziile sale din iunie 2011 privind consolidarea guvernanței spațiului Schengen și subliniază în special importanța de a se ajunge la un acord rapid asupra Regulamentului privind instituirea unui meca-nism de evaluare și monitorizare în vederea verificării apli-cării acquis-ului Schengen. Acest mecanism ar trebui de asemenea să abordeze funcționarea necesară a instituțiilor implicate în aplicarea acquis-ului Schengen.

45. Consiliul European l-a reales pe domnul Herman Van Rompuy în funcția de Președinte al Consiliului European pentru perioada 1 iunie 2012 – 30 noiembrie 2014.

37. Consiliul European salută progresele Parteneriatului Estic obținute în ceea ce privește continuarea consoli-dării asocierii politice și a integrării economice cu UE. Parteneriatul se bazează pe un angajament față de valori comune, prin care cei care se vor angaja cel mai mult în direcția reformelor vor beneficia mai mult de pe urma relației lor cu UE. Consiliul European așteaptă cu interes foaia de parcurs a Parteneriatului Estic, în vederea urmă-toarei reuniuni la nivel înalt privind Parteneriatul Estic din a doua jumătate a anului 2013.

38. Consiliul European își exprimă îngrijorarea profundă și gravă privind deteriorarea în continuare a situației din Belarus. Salută decizia la care s-a ajuns în cadrul Consiliului de a extinde lista celor responsabili de încălcări grave ale drepturilor omului sau de reprimarea societății civile și a opoziției democratice sau de sprijinirea sau obținerea de beneficii de pe urma regimului Lukashenko pentru a face obiectul unei interdicții de călătorie și al înghețării activelor. Consiliul European invită Consiliul să își continue lucrările privind măsuri suplimentare. Consiliul European reiterează angajamentul Uniunii de a-și consolida implicarea față de societatea civilă din Belarus și de a sprijini aspirațiile demo-cratice ale poporului belarus.

IV. ALTE CHESTIUNI

39. Consiliul European aprobă Concluziile Consiliului din 28 februarie 2012 privind extinderea și Procesul de Stabilizare


37

REGATUL BELGIEI, REPUBLICA BULGARIA, REGATUL DANEMARCEI, REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA, REPUBLICA ESTONIA, IRLANDA, REPUBLICA ELENĂ, REGATUL SPANIEI, REPUBLICA FRANCEZĂ, REPUBLICA ITALIANĂ, REPUBLICA CIPRU, REPUBLICA LETONIA, REPUBLICA LETONIA, REPUBLICA LITUANIA, MARELE DUCAT AL LUXEMBURGULUI, UNGARIA, MALTA, REGATUL ȚĂRILOR DE JOS, REPUBLICA AUSTRIA, REPUBLICA POLONĂ, REPUBLICA PORTUGHEZĂ, ROMÂNIA, REPUBLICA SLOVENIA, REPUBLICA SLOVACĂ, REPUBLICA FINLANDA ȘI REGATUL SUEDIEI,

denumite în continuare „părțile contractante”,

CONȘTIENTE de obligația lor, în calitate de state membre ale Uniunii Europene, de a considera politicile lor economice o ches-tiune de interes comun;

DORIND să promoveze condițiile unei creșteri economice mai puternice în Uniunea Europeană și, în acest scop, să dezvolte o coordonare din ce în ce mai strânsă a politicilor economice în zona euro;

ȚINÂND SEAMA de faptul că necesitatea ca guvernele să mențină finanțe publice solide și sustenabile și să împiedice evoluția deficitu-lui public spre un nivel excesiv prezintă o importanță vitală pentru garantarea stabilității zonei euro în ansamblu și că, prin urmare, se impune introducerea unor norme specifice pentru a răspunde acestei necesități, inclusiv a unei norme privind un buget echili-brat și a unui mecanism automat pentru întreprinderea acțiunilor corective necesare;

CONȘTIENTE de necesitatea garantării faptului că deficitele lor rămân sub nivelul de 3% din produsul lor intern brut, la prețurile pieței, și că nivelul datoriei publice nu depășește pragul de 60% din produsul lor intern brut, la prețurile pieței, sau scade suficient spre acest prag;

REAMINTIND că părțile contractante, în calitate de state mem-bre ale Uniunii Europene, trebuie să se abțină să adopte măsuri care ar putea periclita realizarea obiectivelor Uniunii în cadrul uniunii economice, în special de la practica acumulării datoriei în afara conturilor publice generale;

ȚINÂND SEAMA de faptul că șefii de stat sau de guvern din statele membre ale zonei euro au convenit, la 9 decembrie 2011, asupra unei arhitecturi consolidate pentru uniunea economică

și monetară, care să se bazeze pe tratatele fundamentale ale Uniunii Europene și să faciliteze punerea în aplicare a măsurilor luate în temeiul articolelor 121, 126 și 136 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

ȚINÂND SEAMA de faptul că obiectivul șefilor de stat sau de guvern din statele membre ale zonei euro și din alte state membre ale Uniunii Europene este acela de a încorpora dispozițiile prezen-tului tratat, cât mai curând posibil, în tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană;

SALUTÂND propunerile legislative formulate de Comisia Europeană, la 23 noiembrie 2011, în cadrul furnizat de tratatele Uniunii,

privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a sta-telor membre afectate sau amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară și privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitului excesiv al statelor membre, și LUÂND ACT de intenția Comisiei Europene de a prezenta noi propuneri legislative pentru zona euro referitoare, în special, la raportarea ex ante a planurilor privind emisiunile de datorie publică, la programele de parteneriat economic care detaliază reforme structurale pentru statele membre supuse procedurii aplicabile deficitelor excesive, precum și la coordonarea planuri-lor de reforme majore în domeniul politicii economice ale statelor membre;

EXPRIMÂNDU-ȘI disponibilitatea de a susține propunerile care ar putea fi prezentate de Comisia Europeană pentru a consolida în continuare Pactul de stabilitate și de creștere prin introducerea, pentru statele membre a căror monedă este euro, a unui nou set de obiective pe termen mediu în conformitate cu limitele stabilite în prezentul tratat;

LUÂND ACT de faptul că, la revizuirea și monitorizarea anga-jamentelor bugetare în temeiul prezentului tratat, Comisia Europeană va acționa în cadrul competențelor sale, astfel cum sunt prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special la articolele 121, 126 și 136;

MENȚIONÂND în special că, pentru aplicarea „normei privind un buget echilibrat” descrisă la articolul 3 din prezentul tratat, această monitorizare se va desfășura prin stabilirea unor obiective pe termen mediu și a unor calendare de convergență specifice fiecărei țări, după caz, pentru fiecare dintre părțile contractante;

TRATATUL PRIVIND STABILITATEA, COORDONAREA ȘI GUVERNANŢA

ÎN CADRUL UNIUNII ECONOMICE ȘI MONETARE 2 MARTIE 2012

TRATAT PRIVIND STABILITATEA, COORDONAREA ȘI GUVERNANȚA ÎN CADRUL UNIUNII

ECONOMICE ȘI MONETARE ÎNTRE REGATUL BELGIEI, REPUBLICA BULGARIA, REGATUL

DANEMARCEI, REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA, REPUBLICA ESTONIA, IRLANDA, REPUBLICA

ELENĂ, REGATUL SPANIEI, REPUBLICA FRANCEZĂ, REPUBLICA ITALIANĂ, REPUBLICA CIPRU,

REPUBLICA LETONIA, REPUBLICA LETONIA, REPUBLICA LITUANIA, MARELE DUCAT AL

LUXEMBURGULUI, UNGARIA, MALTA, REGATUL ȚĂRILOR DE JOS, REPUBLICA AUSTRIA, REPUBLICA

POLONĂ, REPUBLICA PORTUGHEZĂ, ROMÂNIA, REPUBLICA SLOVENIA, REPUBLICA SLOVACĂ,

REPUBLICA FINLANDA ȘI REGATUL SUEDIEI


38

care participă Uniunea Europeană, statele sale membre și Fondul Monetar Internațional;

MENȚIONÂND că buna funcționare a uniunii economice și monetare determină necesitatea ca părțile contractante să colabo-reze în direcția unei politici economice în cadrul căreia, în timp ce se bazează pe mecanismul de coordonare a politicilor economice, astfel cum a fost definit în tratatele Uniunii Europene, părțile con-tractante întreprind acțiunile necesare și adoptă măsurile adecvate în toate domeniile esențiale pentru buna

funcționare a zonei euro;

MENȚIONÂND, în special, dorința părților contractante de a utiliza cooperarea consolidată într-un mod mai activ, în confor-mitate cu articolul 20 din Tratatul privind Uniunea Europeană și cu articolele 326-334 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, fără a afecta negativ piața internă, precum și dorința aces-tora de a recurge în totalitate la măsuri specifice statelor membre a căror monedă este euro, în temeiul articolului 136 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și la o procedură pentru coordonarea și discuția ex ante dintre părțile contractante a căror monedă este euro cu privire la toate reformele majore ale politicii economice planificate de acestea, în vederea evaluării comparative a celor mai bune practici;

REAMINTIND acordul șefilor de stat sau de guvern din sta-tele membre ale zonei euro, din 26 octombrie 2011, privind îmbunătățirea guvernanței zonei euro, inclusiv organizarea unei reuniuni la nivel înalt a zonei euro de cel puțin două ori pe an, cu excepția cazurilor justificate de circumstanțe excepționale, imediat după reuniunile Consiliului European sau după reuniunile la care participă toate părțile contractante care au ratificat prezentul tratat;

REAMINTIND, de asemenea, aprobarea, la 25 martie 2011, de către șefii de stat sau de guvern din statele membre ale zonei euro și din alte state membre ale Uniunii Europene, a Pactului euro plus, care identifică aspectele esențiale pentru încurajarea competitivității în zona euro;

SUBLINIIND importanța Tratatului de instituire a Mecanismului european de stabilitate ca element al unei strategii globale de consolidare a uniunii economice și monetare și PRECIZÂND că acordarea de asistență financiară în cadrul unor noi programe în temeiul Mecanismului european de stabilitate va fi condiționată, începând cu 1 martie 2013, de ratificarea acestui tratat de către părțile contractante vizate și, de îndată ce perioada de transpunere menționată la articolul 3 alineatul (2) a expirat, de îndeplinirea cerințelor articolului menționat anterior;

MENȚIONÂND că Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Republica Cipru, Marele Ducat al Luxemburgului, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Portugheză, Republica Slovenia și Republica Finlanda sunt părți contractante a căror monedă este euro și că, prin urmare, dispozițiile prezentului tratat vor fi obligatorii în ceea ce le privește din prima zi a lunii care urmează depunerii instrumentului lor de ratificare, dacă tratatul este în vigoare la acea dată;

MENȚIONÂND, DE ASEMENEA, că Republica Bulgaria, Regatul Danemarcei, Republica Letonia, Republica Lituania, Ungaria, Republica Polonă, România și Regatul Suediei sunt părți contractante care, în calitate de state membre ale Uniunii Europene, beneficiază la data semnării prezentului tratat de

MENȚIONÂND că obiectivele pe termen mediu ar trebui să fie actualizate în mod regulat pe baza unei metode stabilite de comun acord, ai cărei parametri principali trebuie de asemenea revizuiți cu regularitate, care să reflecte în mod adecvat riscurile datoriilor explicite și implicite pentru finanțele publice, în conformitate cu obiectivele Pactului de stabilitate și de creștere;

MENȚIONÂND că realizarea de progrese suficiente în direcția atingerii obiectivelor pe termen mediu ar trebui estimată pe baza unei evaluări globale având drept referință soldul structural și incluzând o analiză a cheltuielilor, din care se deduc măsurile discreționare privind veniturile, în conformitate cu dispozițiile legislației Uniunii Europene, în special cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolida-rea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coor-donarea politicilor economice, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 (denumit în continuare „Pactul de stabilitate și creștere revizuit”);

MENȚIONÂND că mecanismul de corecție care urmează a fi introdus de părțile contractante ar trebui să vizeze corectarea devie-rilor de la obiectivul pe termen mediu sau de la calea către ajustare, inclusiv impactul cumulat al acestora asupra dinamicilor datoriei guvernamentale;

MENȚIONÂND că, în ceea ce privește respectarea obligației părților contractante de a transpune „norma privind un buget echilibrat” în sistemele lor juridice naționale prin intermediul unor dispoziții obligatorii, permanente și, de preferat, constituționale, competența ar trebui să îi revină Curții de Justiție a Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 273 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

REAMINTIND că articolul 260 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene conferă Curții de Justiție a Uniunii Europene competența de a impune unui stat membru al Uniunii Europene care nu a respectat o hotărâre judecătorească pronunțată de aceasta plata unei sume forfetare sau a unor daune cominatorii și REAMINTIND că Comisia Europeană a stabilit criteriile de determinare a sumei forfetare sau a daunelor cominatorii care urmează a fi impuse în cadrul articolului respectiv;

REAMINTIND necesitatea de a facilita adoptarea de măsuri în cadrul procedurii Uniunii Europene aplicabile deficitelor excesive în ceea ce privește state membre a căror monedă este euro și al căror raport preconizat sau efectiv dintre deficitul public și pro-dusul intern brut depășește 3 %, consolidându-se totodată obiec-tivul procedurii respective, și anume acela de încuraja și, după caz, de a obliga statele membre să reducă un deficit care ar putea fi identificat,

REAMINTIND obligația părților contractante a căror datorie publică depășește valoarea de referință de 60% să reducă această datorie cu o rată medie de o douăzecime pe an, ca rată de referință;

ȚINÂND SEAMA de necesitatea de a respecta, în aplicarea pre-zentului tratat, rolul specific al partenerilor sociali, astfel cum este recunoscut în legislația sau în sistemele naționale ale fiecărei părți contractante;

SUBLINIIND că nicio dispoziție din prezentul tratat nu tre-buie interpretată ca modificând în vreun fel condițiile de politică economică în temeiul cărora a fost acordată asistență financiară unei părți contractante în cadrul unui program de stabilizare la


39

a) poziția bugetară a administrației publice a unei părți con-tractante este echilibrată sau în excedent;

b) norma prevăzută la litera (a) se consideră respectată dacă soldul structural anual al administrației publice respectă obiectivul pe termen mediu stabilit pentru țara respectivă, așa cum este definit în Pactul de stabilitate și de creștere revizuit, înregistrând un deficit structural care nu depășește 0,5% din produsul intern brut, la prețurile pieței. Părțile contractante asigură convergența rapidă către obiectivul pe termen mediu stabilit pentru fiecare dintre ele. Termenul pentru realizarea acestei convergențe va fi propus de către Comisia Europeană, fiind luate în considerare riscurile pentru sustenabilitate specifice fiecărei țări. Realizarea de progrese în direcția atingerii obiectivului pe termen mediu și respectarea acestuia sunt estimate pe baza unei evaluări globale având drept referință soldul structural și incluzând o analiză a cheltuielilor, din care se deduc măsurile discreționare privind veniturile, în conformitate cu dispozițiile Pactului de stabilitate și creștere revizuit;

c) părțile contractante pot să devieze temporar de la obiectivul lor pe termen mediu sau de la strategia de ajustare pentru atingerea acestuia doar în circumstanțe excepționale, astfel cum sunt definite la alineatul 3;

d) în cazul în care raportul dintre datoria publică și produsul intern brut, la prețurile pieței, este cu mult sub nivelul de 60% și în cazul în care riscurile în ceea ce privește sustena-bilitatea pe termen lung a finanțelor publice sunt scăzute, limita inferioară a obiectivului pe termen mediu specificat la litera (b) poate atinge un deficit structural de cel mult 1,0% din produsul intern brut, la prețurile pieței;

c) în cazul în care se observă deviații semnificative de la obiec-tivul pe termen mediu sau de la strategia de ajustare pentru atingerea acestuia, se va declanșa automat un mecanism de corecție; Mecanismul include obligația părții contrac-tante vizate de a pune în aplicare măsuri pentru corectarea deviațiilor într-un termen stabilit.

2. Normele menționate la alineatul (1) produc efecte în cadrul dreptului intern al părților contractante în termen de cel mult un an de la intrarea în vigoare a prezentului tratat, prin intermediul unor dispoziții cu forță juridică obligatorie și caracter permanent, de preferință constituționale, sau a căror respectare deplină este garantată prin alte metode pe toată durata proceselor bugetare naționale. Părțile con-tractante instituie la nivel național mecanismul de corecție menționat la alineatul (1) litera (e) pe baza unor principii comune care trebuie propuse de Comisia Europeană și care vizează, în special, tipul, amploarea și durata acțiunii de corecție care trebuie întreprinsă, inclusiv în cazuri de circumstanțe excepționale, precum și rolul și independența instituțiilor responsabile la nivel național de monitorizarea respectării normelor stabilite la alineatul (1). Acest meca-nism de corecție respectă pe deplin prerogativele parlamen-telor naționale.

3. În sensul prezentului articol, se aplică definițiile prevăzute la articolul 2 din Protocolul (nr. 12) privind procedura aplica-bilă deficitelor excesive, anexat tratatelor Uniunii Europene.

o derogare sau de o scutire de la participarea la moneda unică și, atâta timp cât această derogare sau scutire nu este abrogată, acestea trebuie să respecte doar dispozițiile Titlurilor III și IV cu privire la care declară, la momentul depunerii instrumentului de ratificare sau la o dată ulterioară, că intenționează să le revină obligații;

AU CONVENIT CU PRIVIRE LA URMĂTOARELE DISPOZIȚII:

TITLUL I

OBIECTIV ȘI DOMENIU DE APLICARE

ARTICOLUL 1

1. Prin prezentul tratat, părțile contractante convin, în cali-tate de state membre ale Uniunii Europene, să consolideze pilonul economic al uniunii economice și monetare prin adoptarea unui set de norme care au ca scop promovarea disciplinei bugetare prin intermediul unui pact fiscal, conso-lidarea coordonării politicilor economice și îmbunătățirea guvernanței în zona euro, sprijinind astfel atingerea obiec-tivelor Uniunii Europene privind creșterea economică durabilă, ocuparea forței de muncă, competitivitatea și coeziunea socială.

2. Dispozițiile prezentului tratat se aplică integral părților con-tractante a căror monedă este euro. Acestea se aplică, de asemenea, și celorlalte părți contractante în măsura stabilită la articolul 14 și în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul menționat anterior.

TITLUL II

CONSECVENȚA ȘI RELAȚIA CU DREPTUL UNIUNII

ARTICOLUL 2

1. Prezentul tratat se aplică și este interpretat de către părțile contractante în conformitate cu tratatele pe care se înteme-iază Uniunea Europeană, în special cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, și în confor-mitate cu dreptul Uniunii Europene, inclusiv cu dreptul procedural atunci când se impune adoptarea legislației secundare.

2. Dispozițiile prezentului tratat se aplică în măsura în care acestea sunt compatibile cu tratatele pe care se înteme-iază Uniunea și cu dreptul Uniunii Europene. Ele nu aduc atingere competențelor Uniunii de a acționa în domeniul uniunii economice.

TITLUL III

PACTUL FISCAL

ARTICOLUL 3

1. Părțile contractante aplică următoarele norme, pe lângă obligațiile ce decurg din dreptul Uniunii Europene și fără a aduce atingere acestor obligații:


40

criteriul deficitului în cadrul unei proceduri de deficit excesiv. Această obligație nu se aplică în cazul în care părțile contractante a căror monedă este euro stabilesc că o majoritate calificată a aces-tora, calculată prin analogie cu dispozițiile relevante din tratatele Uniunii Europene, fără a lua în considerare poziția părții contrac-tante în cauză, se opune deciziei propuse sau recomandate.

ARTICOLUL 8

1. Comisia Europeană este invitată să prezinte părților con-tractante în timp util un raport privind dispozițiile adoptate de fiecare dintre ele în conformitate cu articolul 3 alineatul (2). În cazul în care după ce a oferit părții contractantă în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile, Comisia Europeană concluzionează în raportul său că partea con-tractantă nu a respectat dispozițiile articolului 3 alineatul (2), chestiunea va fi înaintată Curții de Justiție a Uniunii Europene de către una sau mai multe părți contractante. În cazul în care o parte contractantă consideră, independent de raportul Comisiei, că o altă parte contractantă nu a res-pectat dispozițiile articolului 3 alineatul (2), aceasta poate sesiza Curtea de Justiție în acest sens. În ambele cazuri, hotărârea Curții de Justiție are caracter obligatoriu pentru părțile în cauză, care iau toate măsurile necesare pentru a se conforma acestei hotărâri într-un termen care urmează a fi stabilit de Curtea de Justiție.

2. În cazul în care, pe baza propriei evaluări sau a unei evalu-ări realizate de Comisia Europeană, o parte contractantă consideră că o altă parte contractantă nu a luat măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii Curții de Justiție menționate la alineatul (1), aceasta poate sesiza Curtea de Justiție și poate cere impunerea de sancțiuni financiare urmând criteriile stabilite de Comisia Europeană în cadrul articolului 260 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În cazul în care Curtea de Justiție constată că partea contractantă în cauză nu a respectat hotărârea sa, îi poate impune acesteia plata unei sume forfetare sau a unei penalități adecvate situației, care nu poate depăși 0,1 % din produsul intern brut al părții contractante vizate. Sumele impuse unei părți contractante a cărei monedă este euro sunt plătite Mecanismului european de stabilitate. În alte cazuri, plățile se fac la bugetul general al Uniunii Europene.

3. Prezentul articol reprezintă un acord special între părțile contractante în sensul articolului 273 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

TITLUL IV

COORDONAREA ȘI CONVERGENȚA POLITICILOR ECONOMICE

ARTICOLUL 9

Pe baza coordonării politicilor economice, astfel cum este definită în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, părțile contrac-tante se angajează să colaboreze în direcția unei politici economice care să încurajeze buna funcționare a uniunii economice și mone-tare și creșterea economică prin intermediul unei convergențe și al unei competitivități consolidate. În acest scop, părțile contractante

De asemenea, în sensul prezentului articol se aplică urmă-toarele definiții:

a) „soldul structural anual al administrației publice” se referă la soldul anual ajustat ciclic din care se deduc măsurile cu caracter excepțional (one-off) și măsurile temporare;

b) prin „circumstanțe excepționale se înțelege un eveniment neobișnuit asupra căruia partea contractantă vizată nu are niciun control și care are o influență majoră asupra poziției financiare a administrației publice sau perioade de recesi-une economică gravă, așa cum este definită în Pactul de stabilitate și de creștere revizuit, cu condiția ca deviația temporară a părții contractante vizate să nu pericliteze sustenabilitatea fiscală pe termen mediu.

ARTICOLUL 4

Atunci când rata datoriei publice în raport cu produsul intern brut depășește valoarea de referință de 60 % menționată la articolul 1 din Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, părțile contractante reduc această datorie cu o rată medie de o douăzecime pe an, ca rată de referință, astfel cum este prevăzut la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011. Existența unui deficit excesiv datorat încălcării criteriilor legate de datorii se va decide în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

ARTICOLUL 5

1. Părțile contractante care fac obiectul unei proceduri de defi-cit excesiv în temeiul tratatelor Uniunii Europene instituie un program de parteneriat bugetar și economic care include o descriere detaliată a reformelor structurale care trebuie puse în aplicare pentru a asigura o corecție durabilă și efec-tivă a deficitelor lor excesive. Conținutul și formatul aces-tor programe sunt definite în legislația Uniunii Europene. Prezentarea acestora în fața Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene pentru aprobare, iar monitorizarea lor va avea loc în contextul procedurilor de supraveghere existente în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere.

2. Punerea în aplicare a programului de parteneriat bugetar și economic, precum și a planurilor bugetare anuale con-forme acestuia, vor fi monitorizate de Consiliul Uniunii Europene și de Comisia Europeană.

ARTICOLUL 6

Cu scopul de a îmbunătăți coordonarea planificării privind emisiu-nile lor de datorie publică, părțile contractante transmit Consiliului Uniunii Europene și Comisiei Europene rapoarte ex ante referi-toare la planurile lor privind emisiunile de datorie publică.

ARTICOLUL 7

Respectând toate cerințele procedurale prevăzute în tratatele Uniunii Europene, părțile contractante a căror monedă este euro se angajează să sprijine propunerile sau recomandările prezentate de Comisia Europeană în cazurile în care aceasta consideră că un stat membru al Uniunii Europene a cărui monedă este euro încalcă


41

specifice ale punerii în aplicare a acestui Tratat privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare.

4. Președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro asigură pregătirea și continuitatea reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro, în strânsă cooperare cu președintele Comisiei Europene. Organismul însărcinat cu pregătirea și monito-rizarea aplicării deciziilor reuniunilor la nivel înalt a zonei euro este Eurogrup, iar președintele acestuia poate fi invitat să participe la aceste reuniuni, în acest scop.

5. Președintele Parlamentului European poate fi invitat pentru a fi audiat. Președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro prezintă un raport Parlamentului European după fiecare reuniune la nivel înalt a zonei euro.

6. Președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro informează îndeaproape părțile contractante a căror monedă nu este euro și celelalte state membre ale Uniunii Europene cu privire la pregătirea și rezultatele reuniunii la nivel înalt ale zonei euro.

ARTICOLUL 13

După cum se prevede în titlul II din Protocolul (nr. 1) privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană anexat la tra-tatele Uniunii Europene, Parlamentul European și parlamentele naționale ale părților contractante vor determina împreună orga-nizarea și promovarea unei conferințe a reprezentanților comisiilor relevante ale Parlamentului European și a reprezentanților comisi-ilor relevante din cadrul parlamentelor naționale pentru a discuta politici bugetare și alte aspecte acoperite de prezentul tratat.

TITLUL VI

DISPOZIȚII GENERALE ȘI FINALE

ARTICOLUL 14

1. Prezentul tratat se ratifică de către părțile contractante în conformitate cu normele lor constituționale. Instrumentele de ratificare se depun la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene (denumit în continuare „depozitarul”).

2. Prezentul tratat intră în vigoare la 1 ianuarie 2013, cu condiția ca douăsprezece dintre părțile contractante a căror monedă este euro să își fi depus instrumentul de ratificare, sau în prima zi a lunii care urmează depunerii celui de al douăsprezecelea instrument de ratificare de către o parte contractantă a cărei monedă este euro, în cazul în care această dată intervine prima.

3. Prezentul tratat se aplică începând cu data intrării în vigoare în rândul părților contractante a căror monedă este euro și care l-au ratificat. Tratatul se aplică celorlalte părți contrac-tante a căror monedă este euro începând din prima zi a lunii care urmează depunerii instrumentului lor de ratificare.

4. Prin derogare de la alineatele (3) și (5), titlul V se aplică tuturor părților contractante a căror monedă este euro începând cu data intrării în vigoare a prezentului tratat.

5. Prezentul acord se aplică părților contractante care l-au ratificat cu o derogare, astfel cum este definită la articolul

întreprind acțiunile necesare și adoptă măsurile adecvate în toate domeniile esențiale pentru buna funcționare a zonei euro în vede-rea atingerii obiectivelor de sporire a competitivității, de promo-vare a ocupării forței de muncă, de consolidare a sustenabilității finanțelor publice și de creștere a stabilității financiare.

ARTICOLUL 10

În conformitate cu cerințele prevăzute în tratatele Uniunii Europene, părțile contractante se angajează să recurgă, ori de câte ori acest lucru este adecvat și necesar, la măsuri specifice pentru sta-tele membre a căror monedă este euro, astfel cum este prevăzut la articolul 136 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și la cooperarea consolidată, astfel cum este prevăzut la articolul 20 din Tratatul privind Uniunea Europeană și la articolele 326-334 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, referitor la aspecte care sunt esențiale pentru buna funcționare a zonei euro, fără a afecta negativ piața internă.

ARTICOLUL 11

În vederea evaluării comparative a celor mai bune practici și a coo-perării în direcția unei mai bune coordonări a politici economice, părțile contractante se asigură de faptul că toate reformele majore de politică economică planificate vor fi discutate ex ante și, după caz, coordonate între părți. Această coordonare implică instituțiile Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile legislației Uniunii Europene.

TITLUL V

GUVERNANȚA ÎN ZONA EURO

ARTICOLUL 12

1. Șefii de stat sau de guvern ai părților contractante a căror monedă este euro se reunesc informal în cadrul unor reu-niuni la nivel înalt ale zonei euro, împreună cu președintele

Comisiei Europene. Președintele Băncii Centrale Europene este invitat să participe la aceste reuniuni.

Președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro este desem-nat de șefii de stat sau de guvern ai părților contractante a căror monedă este euro prin majoritate simplă în același moment în care Consiliul European își alege președintele și pentru același mandat.

2. Reuniunile la nivel înalt ale zonei euro se organizează, atunci când este necesar și cel puțin de două ori pe an, pentru a discuta chestiuni legate de responsabilitățile specifice în ceea ce privește moneda unică pe care părțile contractante a căror monedă este euro le împărtășesc, alte chestiuni legate de guvernanța zonei euro și normele care i se aplică, precum și orientări strategice pentru desfășurarea politicilor economice și pentru creșterea convergenței în zona euro.

3. Șefii de stat sau de guvern ai părților contractante a căror monedă nu este euro care au ratificat prezentul tratat par-ticipă la discuțiile din cadrul reuniunilor la nivel înalt ale zone euro legate de competitivitatea părților contractante, modificarea arhitecturii globale a zonei euro și normele fun-damentale care se vor aplica acesteia pe viitor, precum și, după caz și cel puțin o dată pe an, la discuții privind aspecte


42

ARTICOLUL 16

În termen de cel mult cinci ani de la intrarea în vigoare a pre-zentului tratat, pe baza unei evaluări a experienței privind pune-rea sa în aplicare, se iau măsurile necesare, în conformitate cu dispozițiile Tratatului privind Uniunea Europeană și ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, cu scopul de a include dispozițiile prezentului tratat în cadrul juridic al Uniunii Europene.

Adoptat la Bruxelles în cea de a doua zi a lunii martie, anul două mii doisprezece.

Prezentul tratat, redactat într-un singur exemplar original unic, versiunile acestuia în limbile bulgară, daneză, olandeză, engleză, estoniană, finlandeză, franceză, germană, greacă, maghiară, irlan-deză, italiană, letonă, lituaniană, malteză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză, fiind egal autentice, care se depune în arhivele depozitarului, care va transmite câte o copie certificată fiecăreia dintre părțile contractante.

139 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, sau cu o scutire, astfel cum este definită în Protocolul (nr. 16) privind anumite dispoziții referitoare la Danemarca anexat la tratatele Uniunii, începând cu data de la care decizia de abrogare a derogării sau scutirii respec-tive produce efecte, cu excepția cazului în care partea con-tractantă vizată își declară intenția de a intra sub incidența tuturor dispozițiilor de la titlurile III și IV ale prezentului acord sau a unei părți a acestor dispoziții la o dată anterioară.

ARTICOLUL 15

Statele membre ale Uniunii Europene altele decât părțile contrac-tante pot adera la prezentul tratat. Aderarea intră în vigoare la depu-nerea instrumentului de aderare la depozitar, care notifică aceasta celorlalte părți contractante. În urma autentificării de către părțile contractante, textul prezentului tratat, în limba oficială a statului membru aderent, care este, de asemenea, limbă oficială și limbă de lucru a instituțiilor Uniunii, se depozitează la arhiva depozitarului ca text autentic al prezentului tratat.


43

Șefii de stat sau de guvern din zona euro l-au numit pe Herman Van Rompuy în calitate de președinte al reuniunii la nivel înalt a zonei euro.

Aceștia salută progresele realizate cu privire la noul program elen, în special acordul la care a ajuns Eurogrupul asupra pachetului de politici și a ofertei făcute creditorilor privați. Obiectivul programu-lui este de a readuce economia elenă pe o poziție sustenabilă, de a asigura sustenabilitatea datoriei și de a reinstaura competitivitatea. Aceștia salută, de asemenea, legislația privind acțiunile anterioare convenite de autoritățile elene, care va permite adoptarea formală a programului în următoarele zile.

Consolidarea în continuare a capacității instituționale a Greciei și monitorizarea sporită la fața locului sunt esențiale pentru punerea în aplicare integrală și succesul celui de al doilea pro-gram elen. Prin urmare, șefii de stat sau de guvern din zona euro sprijină acțiunile întreprinse de Comisie pentru a-și consolida prezența în Grecia pentru a îmbunătăți monitorizarea progra-mului și furnizarea de asistență tehnică prin activitatea grupului

său operativ. Aceștia sprijină, de asemenea, măsurile concrete și specifice destinate să consolideze creșterea economică, conturate de prim-ministrul Greciei și de președintele Comisiei, care includ sprijinul UE prin intermediul fondurilor structurale pentru pro-iecte fundamentale de infrastructură și măsuri de îmbunătățire a mediului de afaceri, de sporire a lichidităților pentru IMM-uri și de promovare a ocupării forței de muncă și a formării.

Aceștia își confirmă angajamentul de a reevalua gradul de adecvare a plafonului global al FESF/MES până la sfârșitul lunii. În plus, aceștia convin să accelereze, cu respectarea deplină a procedurilor parlamentare naționale, plata capitalului subscris și vărsat pentru MES, începând cu plata a două tranșe în 2012. Până la sfârșitul lunii, se va conveni asupra unui termen revizuit pentru plata tranșelor restante1.

Șefii de stat sau de guvern din zona euro reamintesc hotărârea lor de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura stabilitatea zonei euro în ansamblu și disponibilitatea lor de a acționa în consecință.

DECLARAŢIA ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN DIN ZONA EURO

2 MARTIE 2012

1 Prim-ministrul Slovaciei a precizat că guvernul său nu este împuternicit să își asume un astfel de angajament.


44

I. CONSOLIDAREA UNIUNII

ECONOMICE ȘI MONETARE

Uniunea economică și monetară (UEM) a fost instituită pentru a conferi prosperitate și stabilitate întregii Europe. Ea reprezintă cheia de boltă a Uniunii Europene. Astăzi, UEM se confruntă cu o provocare fundamentală. Trebuie consolidată pentru a asigura bunăstarea economică și socială.

Prezentul raport, întocmit de președintele Consiliului European în colaborare cu președintele Comisiei, cu președintele Eurogrupului și cu președintele Băncii Centrale Europene, urmărește să constru-iască o viziune a UEM pentru a asigura stabilitatea și prosperitatea susținută. Acest lucru se realizează prin propunerea unei arhitecturi robuste și stabile în domeniile financiar, fiscal, economic și politic, care să stea la baza strategiei pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică.

ProvocăriO viziune eficace trebuie să abordeze provocările pe termen lung cu care se confruntă UEM. Zona euro este caracterizată de diver-sitate, iar elaborarea de politici la nivel național reprezintă cea mai eficace metodă de luare a multor decizii economice. Totuși, dacă efectele politicilor naționale se propagă rapid în ansamblul zonei euro, ele nu pot fi decise în mod izolat. Prin urmare, ast-fel de politici naționale trebuie să reflecte întru totul realitățile apartenenței la o uniune monetară. Este esențială păstrarea

unui nivel corespunzător al competitivității, al coordonării și al convergenței, pentru a asigura o creștere durabilă, fără dezechilibre majore. Acest lucru ar trebui să facă posibilă o contribuție adecvată a politicilor la politica monetară unică în vederea îndeplinirii obiec-tivului stabilității prețurilor.

Însă, pentru a asigura stabilitatea și creșterea economică în zona euro, statele membre trebuie să acționeze și să se coordoneze pe baza unor reguli comune. Trebuie să existe metode de asigurare a conformității atunci când apar efecte negative care afectează alți membri ai UEM. Acest lucru este necesar pentru a garanta nive-lul minim de convergență necesar pentru ca UEM să funcționeze într-un mod eficace.

Per ansamblu, o mai bună integrare a UEM va necesita o bază democratică mai puternică și larga susținere a cetățenilor. Din acest motiv, este esențial ca procesul care urmărește transforma-rea acestei viziuni în realitate să se bazeze pe o largă consultare și participare. Integrarea și legitimitatea trebuie să avanseze în paralel.

Viziunea referitoare la viitorul guvernanței UEM, descrisă în pre-zentul raport, se concentrează asupra statelor membre din zona euro, deoarece acestea se evidențiază calitativ prin faptul că au aceeași monedă. Cu toate acestea, procesul de aprofundare a uni-unii economice și monetare ar trebui să se remarce prin deschidere și transparență și să fie pe deplin compatibil cu piața unică în toate aspectele sale.

Îmi face o deosebită plăcere să vă transmit raportul pe care l-am pregătit în strânsă colaborare cu președinții Comisiei,

Eurogrupului și Băncii Centrale Europene.

Raportul stabilește o viziune pentru viitorul uniunii economice și monetare și modalitatea prin care aceasta poate contribui

cel mai bine la creștere, la crearea locurilor de muncă și la stabilitate. Raportul propune să trecem, în cursul următorului

deceniu, către o arhitectură mai solidă a UEM, pe baza unor cadre integrate pentru sectorul financiar, pentru chestiunile

bugetare și pentru politica economică. Toate aceste elemente ar trebui susținute printr-o legitimitate și o responsabilizare

democratice consolidate.

Acest raport nu își propune să reprezinte o versiune definitivă: raportul identifică elementele componente și propune

o metodă de lucru. Cu toate acestea, mă aștept să ajungem la un punct de vedere comun privind modalitatea de a progresa

în ceea ce privește UEM, cu ocazia reuniunii noastre de la sfârșitul săptămânii. Situația actuală necesită o deosebită atenție

în desfășurarea viitoarelor acțiuni necesare pe termen mediu și lung. Sunt pregătit să continuu lucrările, împreună cu

președinții Comisiei, Eurogupului și Băncii Centrale Europene, pentru a prezenta Consiliului European din decembrie

2012 propuneri detaliate pentru un proces etapizat, care să urmărească constituirea unei veritabile uniuni economice și

monetare și care să asocieze îndeaproape statele membre pe tot parcursul său.

Aștept cu interes discuțiile noastre de joi seara și de vineri.

* * *

CĂTRE O VERITABILĂ UNIUNE ECONOMICĂ ȘI MONETARĂ

RAPORTUL PREȘEDINTELUI VAN ROMPUY 26 IUNIE 2012



45

ViziuneRaportul propune o viziune a unei UEM stabile și prospere, bazate pe patru pietre de temelie:

– Un cadru financiar integrat, care să asigure stabilitatea finan-ciară în special în zona euro și să reducă la minim costul suportat de cetățenii europeni în situațiile în care băncile nu își mai pot onora obligațiile. Un astfel de cadru aduce responsabilitatea pentru supraveghere la nivel european și prevede mecanisme comune de soluționare a situațiilor de criză bancară și de garantare a depozitelor bancare ale clienților.

– Un cadru bugetar integrat, care să asigure un proces viabil de elaborare a politicilor fiscale la nivel național și european ce cuprinde coordonare, un proces de luare a deciziilor în comun, o punere în aplicare îmbunătățită și măsuri adec-vate în direcția emiterii de titluri comune de natura datoriei. Acest cadru ar putea include, de asemenea, diferite forme de solidaritate fiscală.

– Un cadru de politică economică integrat, care deține sufici-ente mecanisme pentru a asigura existența unor politici naționale și europene care să promoveze creșterea econo-mică durabilă, ocuparea forței de muncă și competitivitatea și care să fie compatibile cu buna funcționare a UEM.

– Asigurarea legitimității și a responsabilizării democratice nece-sare procesului decizional în cadrul UEM, pe baza exerci-tării în comun a suveranității în ceea ce privește politicile comune și solidaritatea.

Aceste patru pietre de temelie oferă o arhitectură coerentă și com-pletă, care va trebui pusă în practică în următorul deceniu. Toate cele patru elemente sunt necesare pentru stabilitatea și prosperita-tea în cadrul UEM pe termen lung și vor necesita în continuare un volum mare de muncă, inclusiv posibile schimbări aduse tratatelor UE la un moment dat.

II. PIETRE DE TEMELIE

1. Un cadru financiar integrat

Criza financiară a scos la iveală neajunsurile structurale ale cadrului instituțional destinat stabilității financiare. Pentru zona euro este deosebit de important să fie abordate aceste neajunsuri, dată fiind interdependența profundă la care s-a ajuns prin moneda unică. Totuși, acest lucru trebuie realizat în condițiile păstrării unității și integrității pieței unice în domeniul serviciilor financiare. Prin urmare, un cadru financiar integrat ar trebui să vizeze toate statele membre ale UE, permițând, totodată, diferențieri specifice între statele membre din zona euro și cele din afara zonei euro la anu-mite capitole ale noului cadru, care sunt preponderent legate de funcționarea uniunii monetare și de stabilitatea zonei euro, mai curând decât de piața unică.

Plecând de la cadrul unic de reglementare, un cadru financiar integrat ar trebui să aibă două elemente centrale: o supraveghere bancară europeană unică și un cadru comun de garantare a depo-zitelor și de soluționare a situațiilor de criză bancară.

Supravegherea integrată este esențială pentru a asigura aplicarea efi-cace a normelor prudențiale, controlul riscurilor și prevenirea crize-lor în întreaga UE. Actuala arhitectură ar trebui să evolueze cât mai

curând posibil, devenind un sistem unic de supraveghere bancară europeană cu un nivel european și unul național. Responsabilitatea supremă ar reveni nivelului european. Un astfel de sistem ar asigura o supraveghere a băncilor din toate statele membre ale UE, care să fie la fel de eficace în privința reducerii probabilității unor situații în care băncile nu își pot onora obligațiile și în cea a prevenirii nevoii unei intervenții a garanțiilor comune ale depozitelor sau a fondu-rilor de soluționare ale situațiilor de criză bancară. În acest scop, nivelului european i s-ar conferi o autoritate de supraveghere și competențe de intervenție în preempțiune în raport cu toate băn-cile. Implicarea sa directă ar varia în funcție de dimensiunile și de tipul băncilor. Posibilitățile prevăzute la articolul 127 alineatul (6) din TFUE de a încredința Băncii Centrale Europene competențe de supraveghere a băncilor din zona euro ar fi explorate pe deplin.

Plecând de la propunerile existente și viitoare ale Comisiei, ar trebui continuate lucrările în ceea ce privește garantarea depozitelor și soluționarea situațiilor de criză bancară:

O schemă europeană de garantare a depozitelor ar putea introduce o dimensiune europeană în schemele naționale de garantare a depozitelor pentru băncile care fac obiectul supravegherii euro-pene. Această schemă ar întări credibilitatea mecanismelor exis-tente și ar fi foarte important, servind drept garanție a faptului că depozitele eligibile din toate instituțiile de creditare sunt suficient asigurate.

O schemă europeană de soluționare a situațiilor de criză bancară, care să fie finanțată în principal prin contribuții din partea băncilor, ar putea furniza asistență în aplicare unor măsuri de soluționare în cazul băncilor care fac obiectul supravegherii la nivel european, în scopul de a lichida în mod ordonat instituțiile neviabile și de a proteja, astfel, fondurile contribuabililor.

Schema de garantare a depozitelor și fondul pentru soluționarea situațiilor de criză bancară ar putea fi instituite sub controlul unei autorități de soluționare comune. Un astfel de cadru ar reduce semnificativ nevoia de a utiliza efectiv schema de garantare. Cu toate acestea, credibilitatea oricărei scheme de garantare a depozi-telor necesită accesul la un mecanism de protecție financiară solid. Prin urmare, în ceea ce privește zona euro, Mecanismul european de stabilitate ar putea juca rolul de mecanism de protecție fiscală pentru autoritatea de soluționare a situațiilor de criză bancară și de garantare a depozitelor.

2. Către un cadru bugetar integrat

Criza financiară și a datoriilor a evidențiat gradul înalt de interdependență, în special în cadrul zonei euro. Buna funcționare a UEM necesită nu numai punerea în aplicare rapidă și energică a măsurilor deja convenite în temeiul cadrului de guvernanță eco-nomică consolidat (în special Pactul de stabilitate și de creștere și Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța), ci și o acțiune calitativă în direcția unei uniuni fiscale.

În contextul partajării în mai mare măsură, în cadrul zonei euro, a deciziilor cu privire la bugete, proporțional cu mutualizarea riscu-rilor, este esențială existența unor mecanisme eficiente de prevenire și corectare a politicilor fiscale nesustenabile în fiecare stat membru. În acest scop, s-ar putea conveni asupra unor limite superioare ale soldului bugetar anual și ale nivelului datoriei publice ale fie-cărui stat membru. În baza acestor norme, emisiunea de titluri de natura datoriei publice peste nivelul convenit ar trebui justificată și


46

Este important ca, pornind de la principiile enunțate în cadrul semestrului european și al Pactului euro plus, să se consolideze caracterul executoriu al cadrului de coordonare a politicilor în vederea garantării faptului că stabilitatea în cadrul UEM nu este periclitată de politici nesustenabile. Un astfel de cadru ar fi deosebit de important pentru orientarea politicilor în domenii cum ar fi mobilitatea forței de muncă sau coordonarea fiscală.

S-ar putea lua, după caz, măsuri de consolidare a capacității politice și administrative a instituțiilor naționale și de promovare a însușirii la nivel național a reformelor, întrucât aceasta reprezintă o condiție vitală pentru punerea în aplicare eficientă a reformelor de stimulare a creșterii.

4. Consolidarea legitimității și a responsabilizării democratice

Deciziile cu privire la bugetele naționale stau la baza democrațiilor parlamentare europene. Trecerea către un proces decizional în domeniul fiscal și economic mai integrat între țări va necesita, prin urmare, mecanisme puternice în vederea unui proces decizional legitim și responsabil. Este esențială dezvoltarea unui sprijin public pentru luarea de decizii la nivel european, cu un impact de anver-gură asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor.

Implicarea îndeaproape a Parlamentului European și a parla-mentelor naționale va fi crucială, în vederea respectării metodei comunitare. Protocolul nr. 1 la TFUE privind rolul parlamente-lor naționale în UE asigură un cadru adecvat pentru cooperarea interparlamentară.

III. URMĂTORII PAȘI – PROPUNEREA

UNEI METODE DE LUCRU

Trebuie desfășurată o activitate suplimentară pentru a elabora o foaie de parcurs specifică, definită din punct de vedere temporal, pentru realizarea unei uniuni economice și monetare veritabile.

Președintele Consiliului European, în strânsă colaborare cu președintele Comisiei, președintele Eurogrupului și președintele Băncii Centrale Europene ar putea transmite un raport pentru Consiliul European din decembrie. Se vor desfășura consultări periodice și informale cu statele membre și cu instituțiile UE. Un raport intermediar ar putea fi prezentat în octombrie 2012.

ar trebui să primească un acord prealabil. Ulterior, la nivelul zonei euro s-ar putea solicita modificări ale pachetelor bugetare dacă acestea încalcă normele fiscale, ținând seama de necesitatea de a asigura echitatea socială.

Pe termen mediu, emisiunea de titluri comune de natura datoriei ar putea fi explorată ca element al uniunii fiscale respective și sub rezerva progreselor înregistrate în direcția integrării fiscale. Măsurile în direcția introducerii de titluri de natura datoriilor suverane cu răspundere individuală și solidară ar putea fi avute în vedere, atât timp cât există un cadru solid pentru disciplina bugetară și pentru competitivitate, pentru a evita hazardul moral și pentru a promova responsabilitatea și conformitatea. Procesul care urmărește emisiu-nea de titluri comune de natura datoriei ar trebui să fie bazat pe criterii și etapizat, în timp ce progresele în direcția partajării deci-ziilor cu privire la bugete ar fi însoțite de măsuri corespunzătoare, menite să mutualizeze riscurile. Au fost propuse mai multe opțiuni pentru emisiunea parțială de titluri comune de natura datoriei, cum ar fi mutualizarea unor instrumente de finanțare pe termen scurt în regim limitat și condiționat sau reportarea progresivă într-un fond de rambursare. Ar putea fi avute în vedere de asemenea diferite forme de solidaritate fiscală.

O uniune fiscală pe deplin evoluată ar presupune dezvoltarea unei capacități mai puternice la nivel european, în măsură să gestioneze interdepedențele economice și, în ultimă instanță, dezvoltarea la nivelul zonei euro a unui organ fiscal, cum ar fi un oficiu de trezo-rerie. În plus, vor trebui definite rolul și funcțiile corespunzătoare ale unui buget central, inclusiv armonizarea acestuia cu bugetele naționale.

3. Către un cadru integrat al politicii economice

Într-o uniune economică, politicile naționale ar trebui orientate către creșterea economică și ocuparea forței de muncă în mod robust și sustenabil, promovând totodată coeziunea socială. O inte-grare economică mai puternică este, de asemenea, necesară pen-tru a consolida coordonarea și convergența în diferite domenii de politică între țările din zona euro, pentru a aborda dezechilibrele și pentru a asigura capacitatea de ajustare la șocuri și de a concura într-o economie mondială globalizată. Acest lucru este esențial pentru buna funcționare a UEM și reprezintă un complement fundamental pentru cadrul financiar și cel fiscal.


47

I. CREȘTERE ECONOMICĂ, INVESTIȚII

ȘI LOCURI DE MUNCĂ

1. Uniunea Europeană va continua să ia toate măsurile nece-sare pentru a readuce Europa pe calea creșterii economice inteligente, durabile și favorabile incluziunii. Reamintind importanța consolidării fiscale, a reformei structurale și a investiților bine orientate pentru creșterea durabilă, șefii de stat sau de guvern au decis cu privire la un „Pact pentru creștere economică și locuri de muncă”, care furnizează un cadru coerent pentru acțiune la nivel național, la nivelul UE și al zonei euro, prin utilizarea tuturor pârghiilor, instrumen-telor și politicilor posibile (a se vedea anexa).

Aceștia au invitat Consiliul să analizeze rapid modalități de îmbunătățire a cooperării între instituții, cu scopul de a asi-gura punerea în aplicare la timp a dispozițiilor acestui pact care necesită elaborarea de legislație la nivelul UE.

2. Consiliul European a aprobat, în linii generale, recomandările specifice fiecărei țări, pe care statele membre le vor transpune în viitoarele lor decizii naționale privind bugetele, reformele structurale și politicile de ocupare a forței de muncă, încheind astfel semestrul european 2012.

3. Șefii de stat sau de guvern din statele membre participante au convenit asupra soluției la chestiunea nerezolvată de multă vreme a pachetului privind brevetele, și anume sediul diviziei

centrale a Tribunalului de Primă Instanță al Instanței Unice în materie de Brevete (IUB). Împreună cu biroul președintelui Tribunalului de Primă Instanță, sediul va fi amplasat la Paris. Primul președinte al Tribunalului de Primă Instanță ar trebui să fie originar din statul membru în care se află divizia centrală.

Având în vedere natura foarte specializată a soluționării litigi-ilor în materie de brevete, precum și necesitatea de a menține standarde de înaltă calitate, vor fi create centre tematice în două secțiuni ale diviziei centrale, unul la Londra (chimie, inclusiv produse farmaceutice, clasificarea C, nevoi umane, clasificarea A), iar celălalt la München (inginerie mecanică, clasificarea F).

În ceea ce privește acțiunile care urmează să fie intentate în fața diviziei centrale, s-a convenit asupra faptului că părțile vor fi în măsură să aleagă în privința introducerii unei acțiuni în contrafacere în fața diviziei centrale, în cazul în care acuzatul își are domiciliul în afara Uniunii Europene. Mai mult, în cazul în care o acțiune în revocare se află deja pe rolul diviziei centrale, deținătorul brevetului ar trebui să aibă posibilitatea de a introduce o acțiune în contrafacere în fața diviziei cen-trale. Acuzatul nu va dispune de nicio posibilitate de a solicita transferul unui caz de contrafacere de la o divizie locală la o divizie centrală, în cazul în care acuzatul este domiciliat în interiorul Uniunii Europene.

CONSILIUL EUROPEAN 2829 IUNIE 2012

INCLUSIV „PACTUL PENTRU CREȘTERE ECONOMICĂ ȘI LOCURI DE MUNCĂ”

Pe parcursul ultimilor doi ani și jumătate, Uniunea Europeană a luat măsuri importante și de amploare pentru a depăși criza

și a îmbunătăți guvernanța uniunii economice și monetare (UEM). Cu toate acestea, Europa parcurge din nou o perioadă

de tensiuni intensificate. Criza existentă în jurul datoriei suverane și vulnerabilitatea sectorului financiar, împreună cu

persistența creșterii reduse și dezechilibrele macroeconomice, încetinesc redresarea economică și dau naștere unor riscuri

la adresa stabilității UEM. Aceasta are un impact negativ din punctul de vedere al șomajului și poate exercita presiuni asupra

potențialului Europei de a beneficia de pe urma îmbunătățirii treptate a perspectivei economice mondiale.

În consecință, ne angajăm să întreprindem acțiuni ferme de abordare a tensiunilor de pe piața financiară, să reclădim

încrederea și să relansăm creșterea. Ne reafirmăm hotărârea de a menține UEM și de a-i crea o bază mai solidă pentru viitor.

O creștere puternică, inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, bazată pe finanțe publice solide, pe reforme structurale

și pe investiții pentru stimularea competitivității, rămâne prioritatea noastră cheie.

Acesta este motivul pentru care șefii de stat sau de guvern au decis astăzi cu privire la un „Pact pentru creștere economică

și locuri de muncă”, care cuprinde acțiunile pe care trebuie să le întreprindă statele membre și Uniunea Europeană în

vederea relansării creșterii, a investițiilor și a ocupării forței de muncă, precum și în vederea sporirii competitivității Europei.

Am aprobat de asemenea recomandările specifice fiecărei țări pentru a orienta politicile și bugetele statelor membre. În

cele din urmă, am evidențiat rolul pe care ar trebui să îl joace viitorul cadru financiar multianual în consolidarea creșterii

și a ocupării forței de muncă. Președintele Consiliului European a prezentat raportul intitulat „Către o veritabilă uniune

economică și monetară”.

Suntem hotărâți să luăm măsurile necesare pentru a garanta o Europă stabilă din punct de vedere financiar, competitivă și

prosperă, consolidând astfel bunăstarea cetățenilor.

* * *


48

b) Extindere: Consiliul European a aprobat decizia luată de Consiliu privind deschiderea negocierilor de aderare cu Muntenegru la 29 iunie 2012.

c) Justiție și Afaceri Interne: Consiliul European a salutat pro-gresele înregistrate în ceea ce privește Regulamentul Dublin, Directiva privind condițiile de primire și Directiva privind procedurile de azil, precum și în ceea ce privește relocarea. Acesta și-a reiterat angajamentul față de finalizarea sistemu-lui european comun de azil până la sfârșitul anului 2012. Consiliul European a subliniat de asemenea importanța liberei circulații în interiorul spațiului Schengen și a luat act de stadiul lucrărilor pe marginea propunerilor cu privire la guvernanța acestuia și la Regulamentul privind vizele. Acesta a subliniat importanța solidarității și a cooperării în gestio-narea frontierelor externe, a azilului și a luptei împotriva imigrației ilegale. Consiliul European a evidențiat, de ase-menea, importanța sporirii cooperării cu țările din vecinătate. Acesta va reveni asupra chestiunilor menționate la momentul oportun.

d) Energie nucleară: Consiliul European a invitat statele mem-bre să asigure punerea în aplicare deplină și la timp a reco-mandărilor prezentate în raportul ENSREG ca urmare a finalizării testelor de rezistență în materie de securitate nucleară. Comisia și ENSREG au convenit că sunt nece-sare activități suplimentare. Consiliul European a luat act de intenția Comisiei de a prezenta o comunicare cuprinză-toare într-o perioadă ulterioară în cursul acestui an. Acesta a solicitat aplicarea rapidă a recomandărilor Grupului de lucru ad-hoc pentru siguranța nucleară. Consiliul European a solicitat eforturi suplimentare de consolidare a cooperării UE cu toate țările vecine ale UE în materie de securitate și siguranță nucleară.

e) Siria: Consiliul European:

– a condamnat cu fermitate violențele brutale și masacrele civililor și a îndemnat regimului sirian să își înceteze de îndată atacurile împotriva populației civile;

– a solicitat desfășurarea unei anchete transparente, inde-pendente și prompte la nivel internațional privind încăl-cările dreptului internațional și ale drepturilor omului în vederea asigurării tragerii la răspundere a celor care se fac responsabili de aceste încălcări;

– a solicitat încetarea deplină a violențelor de către toate părțile; a reafirmat că principala responsabilitate pentru încetarea focului, pentru implementarea planului trimi-sului special Kofi Annan, constând în șase puncte, pen-tru autorizarea accesului deplin și neîngrădit al ajutorul umanitar și pentru asigurarea siguranței observatorilor din partea Organizației Națiunilor Unite în Siria îi revine regimului;

– a încurajat grupările opoziției siriene să convină asupra unui set de principii comune pentru a acționa în direcția unei tranziții incluzive, ordonate și pașnice în Siria, către un viitor fără Assad și regimul său brutal;

– a reamintit sprijinul său deplin față de planul lui Kofi Annan și a salutat eforturile acestuia de a colabora cu par-teneri internaționali cheie pentru a impulsiona procesul politic;

Sugerăm eliminarea articolelor 6 – 8 din regulamentul de implementare a cooperării consolidate în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet, care urmează să fie adoptat de Consiliu și de Parlamentul European.

II. RAPORTUL PRIVIND UEM

4. Raportul intitulat „Către o veritabilă uniune economică și monetară” prezentat de președintele Consiliului European, în cooperare cu președinții Comisiei, Eurogrupului și BCE, stabilește „patru elemente componente esențiale” ale viitoarei UEM: un cadru financiar integrat, un cadru bugetar inte-grat, un cadru integrat al politicii economice și o legitimitate democratică și o responsabilizare consolidate.

În urma unui schimb deschis de opinii, în cadrul căruia au fost exprimate diverse puncte de vedere, președintele Consiliului European a fost invitat să elaboreze, în strânsă colaborare cu președintele Comisiei, cu președintele Eurogrupului și cu președintele BCE, o foaie de parcurs specifică, încadrată în timp, pentru realizarea unei uniuni economice și mone-tare veritabile, care va include propuneri concrete privind menținerea unității și a integrității pieței unice în domeniul serviciilor financiare și care va lua în considerare declarația zonei euro și, printre altele, intenția Comisiei a de a înainte propuneri în temeiul articolului 127.

Aceștia vor analiza posibilitățile existente în cadrul tratatelor actuale, precum și măsurile care ar necesita modificări ale tratatelor. Statele membre vor fi asociate îndeaproape proce-sului de reflecție și vor fi consultate în mod periodic, pentru a asigura asumarea responsabilității de către acestea. De ase-menea, vor fi organizate consultări cu Parlamentul European. În octombrie 2012, va fi prezentat un raport intermediar, iar înainte de sfârșitul anului va fi prezentat un raport final.

III. CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL

5. Consiliul European a purtat cu președintele Parlamentului European o discuție aprofundată cu privire la viitorul cadru financiar multianual.

6. Consiliul European a salutat progresele realizate în timpul președinției daneze, care asigură o bază, precum și orien-tări, pentru etapa finală a negocierilor din timpul viitoarei președinții cipriote. Se va continua dezvoltarea cadrului de negociere în vederea ajungerii la un acord până la sfârșitul anului 2012, respectând totodată principiul potrivit căruia nu există niciun acord în absența unui acord total. De asemenea, ar trebui accelerate lucrările privind textele legislative rele-vante în vederea unei adoptări rapide, conform procedurilor prevăzute în tratat. Toate instituțiile competente sunt invitate să coopereze strâns în cadrul acestui proces, în conformitate cu competențele prevăzute în tratat.

IV. ALTE PUNCTE

a) Consiliul European a salutat declarația reuniunii la nivel înalt a zonei euro din 29 iunie 2012 și utilizarea instrumentelor FESF/MES existente, care vor fi puse în aplicare în conformi-tate cu orientările actuale, care expun în detaliu procedurile relevante.


49

instrumente de guvernanță economică ale Uniunii Europene trebuie aplicate deplin și în mod eficient, iar recurgerea la „presiunea inter pare” ar trebui intensificată. Propunerile în curs de discuție vizând finalizarea acestui cadru (pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare) trebuie adoptate rapid.

2. În punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, statele membre se vor axa în special pe următoarele aspecte:

a) urmărirea unei consolidări fiscale diferențiate și favorabile creșterii economice, respectând Pactul de stabilitate și de creștere și luând în considerare circumstanțele specifice fie-cărei țări; trebuie acordată o atenție deosebită investițiilor în domeniile care sunt orientate spre viitor și legate în mod direct de potențialul de creștere al economiei, precum și asigurării sustenabilității sistemelor de pensii. Comisia monitorizează impactul constrângerilor bugetare severe asupra cheltuielilor publice de stimulare a creșterii și asupra investițiilor publice. Comisia va prezenta un raport privind calitatea cheltuielilor publice și domeniul de aplicare al unor eventuale măsuri, în limitele cadrelor fiscale ale UE și naționale;

b) reluarea activității normale de creditare a economiei și fina-lizarea urgentă a restructurării sectorului bancar;

c) promovarea creșterii și a competitivității, în special prin abordarea dezechilibrelor adânc înrădăcinate și aprofunda-rea reformelor structurale în vederea deblocării potențialului intern de creștere, inclusiv prin deschiderea concurenței în industriile de rețea, promovarea economiei digitale, exploa-tarea potențialului prezentat de o economie ecologică, elimi-narea restricțiilor nejustificate aplicate furnizorilor de servicii și facilitarea înființării unei societăți;

d) găsirea unei soluții în ceea ce privește șomajul și abordarea consecințelor sociale ale crizei în mod eficient; urmărirea unor reforme vizând îmbunătățirea gradului de ocupare a forței de muncă; intensificarea eforturilor de creștere a ocu-pării forței de muncă în rândul tinerilor, în special cu scopul de a îmbunătăți posibilitatea obținerii unei prime experiențe profesionale de către tineri și participarea acestora pe piața muncii, cu obiectivul ca, în câteva luni de la terminarea școlii, tinerii să primească oferte de angajare, de formare continuă, de ucenicie și de stagii de calitate bună, care să poată fi spriji-nite prin FSE; precum și elaborarea și punerea în aplicare ale unor politici eficace de combatere a sărăciei și de sprijinire a grupurilor vulnerabile. Statele membre vor implementa rapid planurile lor naționale privind locurile de muncă și vor elabora planuri naționale privind locurile de muncă mai ambițioase și mai precise, pentru următorul semestru european. Statele membre ar trebui să utilizeze posibilitățile de finanțare a subvențiilor pentru recrutare temporară din Fondul social european;

e) modernizarea administrației publice, în special prin aborda-rea întârzierilor din sistemul juridic, reducerea sarcinii admi-nistrative și dezvoltarea serviciilor de e-guvernare. Cele mai bune practici în acest domeniu ar trebui partajate.

CONTRIBUȚIA POLITICILOR EUROPENE LA CREȘTEREA ECONOMICĂ ȘI LA OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ

3. Sunt necesare noi măsuri urgente la nivelul Uniunii Europene pentru a stimula creșterea economică și locurile de muncă,

– a solicitat o acțiune unită a Consiliului de Securitate al ONU pentru a impune o presiune mai accentuată și mai eficientă, inclusiv prin adoptarea de sancțiuni cuprin-zătoare în temeiul capitolului VII; și, în acest context, a salutat adoptarea unor măsuri restrictive suplimentare de către Consiliul UE și a fost de acord să ia în considerare luarea unor noi măsuri.

f) Iran: Consiliul European a subliniat preocupările sale pro-funde în privința naturii programului nuclear al Iranului și necesitatea urgentă ca Iranul să-și respecte toate obligațiile internaționale, inclusiv punerea în aplicare deplină de către Iran a rezoluțiilor CSONU și ale Consiliului guvernatori-lor AIEA. Consiliul European aprobă pe deplin eforturile Înaltului Reprezentant și ale E3+3 în această privință. Din per-spectiva discuțiilor recente dintre E3+3 și Iran din Istanbul, Bagdad și Moscova, Consiliul solicită Iranului să decidă dacă dorește să se angajeze în direcția unui proces de negocieri serioase care să urmărească reclădirea încrederii în natura exclusiv pașnică a programului nuclear iranian. Iranul trebuie să se implice constructiv concentrându-se asupra obținerii unui acord privind pașii concreți de restaurare a încrederii și abordând preocupările comunității internaționale. Consiliul European salută intrarea în vigoare deplină a embargoului UE asupra petrolului iranian la 1 iulie 2012.

g) Drepturile omului și democrația: Consiliul European a salu-tat adoptarea de către Consiliu a Cadrului strategic al UE pri-vind drepturile omului și democrația și a Planului de acțiune conex și a subliniat importanța menținerii drepturilor omului și a democrației în centrul politicii externe a UE.

h) Asistența oficială pentru dezvoltare (AOD): Consiliul European a salutat cel de al doilea raport anual privind asistența oficială pentru dezvoltare din partea Uniunii Europene și și-a reafirmat angajamentul de a îndeplini obiec-tivele în materie de asistență pentru dezvoltare până în 2015, astfel cum se menționează în concluziile sale din iunie 2005.

ANEXĂ

„PACTUL PENTRU CREȘTERE ECONOMICĂ ȘI LOCURI DE MUNCĂ”

Șefii de stat sau de guvern

Exprimându-și hotărârea de a stimula creșterea inteligentă, dura-bilă, favorabilă incluziunii, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și generatoare de locuri de muncă în contextul Strategiei Europa 2020,

Subliniind necesitatea de a mobiliza în acest scop toate pârghiile, instrumentele și politicile, la fiecare nivel al guvernanței în Uniunea Europeană,

Reamintind importanța unor finanțe publice sustenabile, a reformei structurale și a investițiilor bine orientate pentru creșterea durabilă,

Decid cu privire la următorul pact:

ACȚIUNI DE ÎNTREPRINS LA NIVELUL STATELOR MEMBRE

1. Toate statele membre își mențin pe deplin angajamentul de a lua măsurile imediate necesare la nivel național în vede-rea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020. Noile


50

statele membre trebuie să o pună în aplicare rapid, utilizând pe deplin dispozițiile acesteia pentru a exploata potențialul semnificativ de creare de locuri de muncă în acest sector. Ar trebui să se ajungă rapid la un acord cu privire la propunerea privind infrastructura energetică transeuropeană.

e) Trebuie luate în continuare măsuri pentru a se garanta că eforturile de cercetare sunt transformate rapid în inovații care răspund cerințelor pieței, consolidând astfel competitivitatea Europei și contribuind la oferirea unui răspuns la provocările societății. Spațiul european de cercetare trebuie consolidat, în special prin îmbunătățirea sprijinului pentru cercetare și dezvoltare, precum și a oportunităților de investiții pen-tru întreprinderile nou-înființate și IMM-urile inovatoare. Viitorul program pentru competitivitatea întreprinderilor și IMM-uri (COSME) și programul Orizont 2020 vor con-tribui la accesul la finanțare al IMM-urilor inovatoare. Este deosebit de important să se consolideze tehnologiile gene-rice esențiale, care prezintă o importanță sistemică pentru capacitatea de inovare și pentru competitivitatea industriei și a întregii economii, inclusiv în domenii precum nanoteh-nologia, biotehnologia și materialele avansate.

f) Pentru unele țări, politica de coeziune reformată oferă o oca-zie de a investi în vederea ieșirii din criză, întrucât reprezintă un instrument major pentru investiții, creștere economică și crearea de locuri de muncă la nivelul UE, precum și pentru reforme structurale la nivel național. Politica de coeziune reprezintă o pondere importantă a investițiilor publice în UE și contribuie la aprofundarea pieței interne.

g) Acordul obținut astăzi privind brevetul unitar va duce la cos-turi semnificativ reduse pentru IMM-uri și va da un impuls inovării, prin punerea la dispoziție în Europa a unui brevet accesibil ca preț și de înaltă calitate și având o jurisdicție unică specializată.

h) Este esențial să se stimuleze finanțarea economiei. Este mobi-lizată o sumă de 120 de miliarde EUR (echivalentul a circa 1 % din VNB-ul UE) pentru măsuri de creștere cu acțiune rapidă:

– Capitalul subscris și vărsat al BEI ar trebui majorat cu 10 miliarde EUR, în scopul de a consolida capitalul de reglementare al acesteia, precum și de a crește capacitatea sa totală de creditare cu 60 de miliarde EUR, deblocând astfel până la 180 de miliarde EUR de investiții suplimen-tare, repartizate în întreaga Uniune Europeană, inclusiv în țările cele mai vulnerabile. Această decizie ar trebui luată de Consiliul guvernatorilor BEI pentru a se garanta intra-rea sa în vigoare cel târziu la 31 decembrie 2012.

– Faza-pilot a emiterii de obligațiuni pentru finanțarea proiectelor ar trebui lansată imediat, aceasta aducând investiții suplimentare de până la 4,5 miliarde EUR desti-nate unor proiecte-pilot referitoare la infrastructuri-cheie în domeniul transporturilor, al energiei și al rețelelor de bandă largă. În cazul în care raportul intermediar și eva-luarea fazei-pilot sunt pozitive, pe viitor volumul acestor instrumente financiare ar putea să crească în continu-are în toate țările, inclusiv pentru a sprijini mecanismul Conectarea Europei.

pentru a îmbunătăți finanțarea economiei pe termen scurt și mediu și pentru a spori competitivitatea Europei ca spațiu de producție și investiții.

a) Aprofundarea pieței unice prin înlăturarea barierelor rămase va constitui un factor-cheie în promovarea creșterii și a locurilor de muncă, în special în industriile digitale și de rețea. Comisia intenționează să prezinte, în acest sens, noi măsuri de stimulare a creșterii în toamna anului 2012, ca parte a celui de al doilea Act privind piața unică. S-au înregistrat deja progrese conside-rabile în ceea ce privește măsurile care fac parte din primul Act privind piața unică, inclusiv prin adoptarea propunerii privind standardizarea și prin acordul obținut în cadrul Consiliului cu privire la propunerile privind contabilitatea, capitalul de risc și fondurile de antreprenoriat social, precum și soluționarea alternativă a litigiilor și soluționarea online a litigiilor. Ar trebui să se ajungă cât mai curând posibil la un acord asupra pro-punerilor privind achizițiile publice, semnătura electronică și recunoașterea calificărilor profesionale. Este salutată comu-nicarea Comisiei vizând îmbunătățirea guvernanței pieței unice. Statele membre și Comisia vor asigura o mai bună punere în aplicare și executare a normelor privind piața unică, iar Comisia va monitoriza performanța, inclusiv printr-un raport anual în cadrul semestrului european. De asemenea, este salutată comunicarea Comisiei pe tema implementării directivei privind serviciile, care ar trebui pusă în aplicare ime-diat, inclusiv prin intermediul unei evaluări inter pares riguroase a restricțiilor naționale și prin intermediul unor acțiuni rapide în vederea înlăturării barierelor nejustificate. Ar putea fi obținute beneficii economice suplimentare în valoare de până la 330 de miliarde EUR în cadrul domeniului de aplicare al acestei directive. Consiliul European va examina progresele până la sfârșitului anului 2012.

b) Este necesar să se înregistreze progrese rapide în vederea rea-lizării unei piețe unice digitale cu o bună funcționare până în 2015, ceea ce va aduce o nouă dinamică în economia euro-peană. În special, ar trebui să se acorde prioritate măsurilor care vizează dezvoltarea în continuare a comerțului electronic transfrontalier, inclusiv prin facilitarea tranziției către factura-rea electronică și prin promovarea utilizării transfrontaliere a identificării electronice și a altor servicii electronice. De ase-menea, este esențial să se stimuleze cererea în ceea ce privește introducerea internetului de mare viteză, să se modernizeze regimul de drepturi de autor din Europa și să se faciliteze acordarea licențelor, în același timp asigurând un nivel înalt de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală și luând în considerare diversitatea culturală.

c) Sunt necesare noi eforturi în direcția reducerii sarcinii globale de reglementare la nivelul UE și la nivel național. Comisia va prezenta o comunicare privind noi măsuri în domeniul „reglementării inteligente”, inclusiv măsuri de sprijinire a microîntreprinderilor, până la sfârșitul anului 2012.

d) Finalizarea integrală a pieței interne a energiei până în anul 2014, în conformitate cu termenele convenite, și garantarea faptului că niciun stat membru nu rămâne izolat de rețelele europene de gaz și energie electrică după 2015 vor contri-bui în mod semnificativ la competitivitatea, creșterea eco-nomică și ocuparea forței de muncă la nivelul UE. În urma adoptării formale a Directivei privind eficiența energetică,


51

forței de muncă și pe investițiile în capitalul uman. Este esențial să se abordeze șomajul în rândul tinerilor, în special prin inter-mediul inițiativelor Comisiei privind garanțiile pentru tineret și cadrul de calitate pentru stagii. De asemenea, este important să se promoveze reactivarea lucrătorilor mai în vârstă. Guvernanța UE, inclusiv supravegherea multilaterală a politicilor privind ocuparea forței de muncă, trebuie îmbunătățită.

l) Ar trebui facilitată mobilitatea forței de muncă în interiorul UE. Portalul EURES ar trebui dezvoltat și transformat într-un veri-tabil instrument european de plasament și recrutare; ar trebui analizată posibilitatea extinderii acestuia la ucenicii și stagii, pre-cum și posibilitatea unui sprijin suplimentar pentru acțiunea pregătitoare „Primul tău loc de muncă EURES”. Ar trebui să se elaboreze noi instrumente ale UE pentru o mai bună iden-tificare a noilor competențe necesare, să se îmbunătățească recunoașterea calificărilor profesionale și a competențelor lingvistice, să se reducă numărul de profesii reglementate și să se consolideze dobândirea și conservarea drepturilor transfron-taliere la pensie și a altor drepturi la securitate socială pentru lucrătorii din UE. De asemenea, ar trebui să se înregistreze progrese în ceea ce privește lucrările referitoare la propunerea privind aplicarea drepturilor lucrătorilor detașați.

m) Trebuie îmbunătățită utilizarea comerțului ca motor al creșterii economice. Uniunea Europeană este hotărâtă să promoveze comerțul liber, echitabil și deschis, afirmându-și totodată interesele, într-un spirit de reciprocitate și benefi-ciu mutual, în special în raport cu cele mai mari economii mondiale. Ar trebui examinată rapid propunerea Comisiei privind accesul la piețele de achiziții publice din țările terțe. Deși consolidarea sistemului multilateral rămâne un obiec-tiv esențial, negocierile bilaterale aflate în desfășurare și potențialele astfel de negocieri viitoare prezintă o importanță economică deosebită. Mai multe eforturi ar trebui în special direcționate către înlăturarea barierelor din calea comerțului, către obținerea unui acces mai bun pe piață și a unor condiții adecvate pentru investiții, către protecția proprietății intelec-tuale și deschiderea piețelor achizițiilor publice. Acordurile finalizate trebuie semnate și ratificate rapid. Acordurile de liber schimb cu Singapore și Canada ar trebui finalizate până la sfârșitul anului; negocierile cu India au nevoie de un nou impuls din direcția ambelor părți, iar lucrările în vederea aprofundării relațiilor comerciale ale UE cu Japonia ar tre-bui continuate. Șefii de stat sau de guvern așteaptă cu interes recomandările Grupului de lucru la nivel înalt UE-SUA pen-tru locuri de muncă și creștere economică și se angajează să desfășoare lucrări în vederea atingerii obiectivului de a lansa, în 2013, negocierile referitoare la un acord comercial și de investiții transatlantic cuprinzător.

n) Stabilitatea financiară constituie o condiție prealabilă pen-tru creșterea economică. Raportul intitulat „Către o veri-tabilă uniune economică și monetară” schițează o serie de idei importante în acest sens. Există domenii în care statele membre care utilizează o monedă unică, precum și alte state dispuse să se alăture acestui demers, doresc să meargă mai departe în eforturile lor de coordonare și integrare a politi-cilor lor financiare, fiscale și economice în cadrul Uniunii Europene, respectând pe deplin integritatea pieței unice și a Uniunii Europene în ansamblul său.

– După caz, și respectând dispozițiile privind dezangaja-rea, statele membre au posibilitatea, potrivit normelor și practicilor existente, de a colabora cu Comisia în utilizarea unei părți din sumele care le sunt alocate în temeiul fondu-rilor structurale pentru a partaja riscul de creditare al BEI și pentru a oferi garanții pentru împrumuturile destinate cunoștințelor și competențelor, utilizării eficiente a resur-selor, infrastructurii strategice și accesului la finanțare pen-tru IMM-uri. Fondurile structurale au realocat fonduri în sprijinul cercetării și al inovării, al IMM-urilor și al ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, iar o sumă suplimentară de 55 de miliarde EUR va fi dedicată măsurilor de stimulare a creșterii economice în perioada actuală. Sprijinul acordat IMM-urilor ar trebui sporit în continuare, inclusiv prin faci-litarea accesului acestora la fondurile UE.

Statele membre dispun, de asemenea, de posibilitatea de a avea în vedere o serie de realocări în cadrul pachetelor naționale, în conformitate cu normele existente și în coo-perare cu Comisia.

– Acțiunea Fondului european de investiții ar trebui dezvol-tată, în special în ceea ce privește activitatea sa în domeniul capitalului de risc, în cooperare cu structurile naționale existente.

i) Bugetul Uniunii Europene trebuie să constituie un catalizator al creșterii economice și al locurilor de muncă în întreaga Europă, în special prin imprimarea unui efect de pârghie pentru investițiile productive și de capital uman. În viito-rul cadru financiar multianual, cheltuielile ar trebui să fie mobilizate în sprijinul creșterii, al ocupării forței de muncă, al competitivității și al convergenței, în conformitate cu Strategia Europa 2020.

j) Politica fiscală ar trebui să contribuie la consolidarea fiscală și la creșterea economică. Ar trebui să avanseze lucrările și dez-baterile cu privire la propunerile Comisiei privind impozita-rea energiei, baza fiscală consolidată comună a societăților și revizuirea Directivei privind impozitarea economiilor. După cum s-a subliniat cu ocazia Consiliului din 22 iunie 2012, propunerea privind taxa pe tranzacțiile financiare nu va fi adoptată de Consiliu într-un interval de timp rezonabil. Prin urmare, mai multe state membre vor lansa o solicitare de cooperare consolidată în acest domeniu, în vederea adop-tării acesteia până în decembrie 2012. Comisia își continuă lucrările cu privire la modalitățile concrete de îmbunătățire a luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale și va prezenta în curând un plan de acțiune care cuprinde opțiuni în acest sens. Trebuie să se ajungă rapid la un acord cu privire la directivele de negociere pentru acordurile privind impozitarea econo-miilor cu țările terțe. Statele membre care participă la Pactul euro plus își vor continua dezbaterile structurate cu privire la aspecte legate de politica fiscală, în special pentru a asigura schimbul de bune practici.

k) Stimularea ocupării forței de muncă, atât în rândul femei-lor, cât și în rândul bărbaților, și în special în rândul tinerilor și al șomerilor de lungă durată, constituie o prioritate clară. Consiliul va examina rapid propunerile cuprinse în „Pachetul privind ocuparea forței de muncă” prezentat de Comisie și va decide cu privire la acestea, punând accentul pe crearea de locuri de muncă de calitate, pe reforma structurală a piețelor


52

recapitalizarea sectorului său bancar. Reafirmăm că asistența finan-ciară va fi pusă la dispoziție de FESF până în momentul în care devine disponibil MES, iar apoi aceasta va fi transferată către MES, fără a obține rangul superior.

Ne afirmăm angajamentul ferm de a întreprinde ceea ce este nece-sar pentru a asigura stabilitatea financiară a zonei euro, în special prin utilizarea instrumentelor existente FESF/MES în mod flexibil și eficient în scopul stabilizării piețelor pentru statele membre care își respectă recomandările specifice fiecărei țări și celelalte anga-jamente asumate de acestea în cadrul semestrului european, al Pactului de stabilitate și de creștere și al procedurii de dezechilibru excesiv, inclusiv calendarele corespunzătoare acestora. Condițiile respective trebuie reflectate într-un memorandum de înțelegere. Salutăm faptul că BCE a convenit să servească drept agent al FESF/MES în efectuarea de operațiuni pe piață în mod eficace și eficient.

Mandatăm Eurogrupul să pună în aplicare aceste decizii până la 9 iulie 2012.

Afirmăm că este imperativ să rupem cercul vicios dintre bănci și datoriile suverane. Comisia va prezenta în curând, în temeiul arti-colului 127 alineatul (6), propuneri referitoare la un mecanism unic de supraveghere. Solicităm Consiliului să analizeze de urgență aceste propuneri până la sfârșitul anului 2012. Odată cu instituirea unui mecanism de supraveghere unic efectiv, cu implicarea BCE, pentru băncile din zona euro, MES va avea posibilitatea de a reca-pitaliza băncile în mod direct, în urma unor proceduri normale de luare a deciziilor. Acest mecanism s-ar baza pe o condiționalitate adecvată, care să includă respectarea normelor în materie de aju-toare de stat și care ar trebui să fie specifică instituției, specifică sectorului sau la nivelul întregii economii și ar fi formalizată într-un memorandum de înțelegere. Eurogrupul va examina situația sec-torului financiar irlandez în scopul de a îmbunătăți în continuare sustenabilitatea programului de ajustare cu performanțe bune. Cazurile asemănătoare vor fi abordate în mod similar.

Facem un îndemn la o încheiere rapidă a memorandumului de înțelegere care însoțește sprijinul financiar acordat Spaniei pentru

DECLARAŢIE A STATELOR MEMBRE DIN ZONA EURO

29 IUNIE 2012


53

I. CADRUL FINANCIAR INTEGRAT

Integrarea sectorului financiar în Uniunea Europeană s-a aprofun-dat în mod semnificativ în urma introducerii monedei unice. Cu toate acestea, supravegherea băncilor, gestionarea și soluționarea situațiilor de criză bancară se organizează în continuare în para-metri naționali. Prin urmare, absența unor instrumente comune de soluționare a situațiilor de criză bancară a îngreunat gestiona-rea eficace a crizei, sporind costurile pe care le reprezintă pentru contribuabili sprijinirea sectorului bancar, precum și riscurile la adresa stabilității financiare și fiscale. Criza a adus cu sine o frag-mentare a pieței financiare din zona euro, cu efecte negative asu-pra condițiilor de creditare. După cum s-a menționat pe parcursul consultărilor bilaterale, instituirea unui cadru financiar integrat este necesară pentru realizarea în practică a unei veritabile uniuni economice și monetare. Un cadru financiar integrat trebuie să cuprindă o autoritate unică de supraveghere, un cadru comun de soluționare a situațiilor de criză bancară, pus în aplicare de către o autoritate comună de soluționare, precum și scheme naționale de garantare a depozitelor, bazate pe standarde comune.

Mecanismul de supraveghere unic Revizuirea majoră pe care au suferit-o reglementările în 2010 a dus la crearea Sistemului european al supraveghetorilor financiari. Autoritățile europene de supraveghere, printre care Autoritatea bancară europeană (ABE) și Comitetul european pentru risc sis-temic (CERS), au fost înzestrate în principal cu funcții de coor-donare, însă competențele decizionale esențiale au rămas la nivel național. Noul proiect de legislație înaintat de Comisia Europeană propune de această dată instituirea unui mecanism de suprave-ghere unic (MSU), găzduit de Banca Centrală Europeană, care

să acopere zona euro și să fie deschis tuturor statelor membre. Adoptarea MSU este o chestiune prioritară. În acest sens există trei elemente importante: în primul rând, o separare clară între funcția de politică monetară și cea de supraveghere a BCE; în al doilea rând, un echilibru între drepturile și obligațiile tuturor sta-telor membre care participă la noile mecanisme de supraveghere; în al treilea rând, o responsabilizare corectă a noului mecanism de supraveghere unic, inclusiv în raport cu Parlamentul European.

Ar trebui ca MSU să funcționeze de o manieră pe deplin con-secventă cu piața unică. În acest scop, actuala Autoritate bancară europeană își va păstra rolul, continuând să se axeze pe stabilirea și pe asigurarea punerii în aplicare a unui cadru unic de reglemen-tare, astfel încât să se păstreze condițiile de concurență echitabile în întreaga UE. De asemenea, ea își va păstra rolul de mediator în raporturile dintre diverșii supraveghetori. În acest sens, sistemul de votare al ABE trebuie adaptat, pentru a reflecta o reprezentare echitabilă și un proces decizional eficace în cadrul pieței unice a serviciilor financiare.

În cele din urmă, este important ca această supraveghere centrali-zată să permită realizarea unei continuități omogene între politica microprudențială și cea macroprudențială, contribuind la conso-lidarea activității CERS.

SoluționareaComisia Europeană a înaintat deja o propunere de directivă pri-vind redresarea și soluționarea, care va asigura: (i) utilizarea celor mai bune practici și a unor instrumente de înaltă calitate pentru soluționarea bancară în vederea protejării contribuabililor (pre-cum participarea sectorului privat, înființarea unor bănci-punte etc.) și (ii) consecvența mecanismelor naționale de facilitare


RAPORTUL INTERIMAR AL PREȘEDINTELUI VAN ROMPUY

12 OCTOMBRIE 2012

Cu ocazia Consiliului European din iunie, „președintele Consiliului European a fost invitat să elaboreze, în strânsă colaborare cu președintele Comisiei, cu președintele Eurogrupului și cu președintele BCE, o foaie de parcurs specifică, încadrată în timp, pentru realizarea unei uniuni economice și monetare veritabile”. Prezentul raport intermediar destinat Consiliului European se bazează în mare

parte pe ideile și propunerile care au fost exprimate pe parcursul unei serii de întâlniri bilaterale care au avut loc în septembrie

cu toate statele membre ale UE, precum și cu Parlamentul European și cu președintele acestuia. Obiectivul prezentului

raport este acela de a evidenția punctele de convergență și de a schița domeniile care ar necesita lucrări suplimentare în

vederea raportului final, care are termenul-limită în decembrie.

În temeiul tratatului, Uniunea a instituit o uniune economică și monetară a cărei monedă este moneda euro. Opiniile expuse

în prezentul raport se concentrează asupra statelor membre din zona euro, deoarece acestea se confruntă cu dificultăți

specifice în virtutea faptului că au aceeași monedă. Procesul de aprofundare a uniunii economice și monetare ar trebui să

se remarce prin deschidere și transparență și să fie pe deplin compatibil cu piața unică în toate aspectele sale.

Raportul se articulează în jurul elementelor constitutive esențiale, identificate în raportul intitulat „Către o veritabilă uniune economică și monetară”, prezentat Consiliului European din iunie.

* * *


54

evoluțiilor datoriei, cu mecanisme mai bune de aplicare și cu asumarea responsabilității la nivel național pentru normele UE. Celelalte elemente legate de consolidarea guvernanței fiscale în zona euro („pachetul privind supravegherea și monitorizarea buge-tare”), aflate încă în proces legislativ, ar trebui să fie finalizate de urgență și să fie puse în aplicare în profunzime. Acest nou cadru de guvernanță va asigura coordonarea ex ante a bugetelor anuale ale statelor membre din zona euro și va consolida supravegherea celor care se confruntă cu dificultăți financiare.

Capacitatea fiscală

Consolidarea disciplinei, nu este, însă, suficientă în sine. Pe termen mai lung este necesar să se aibă în vedere varianta de a face mai mult decât pașii actuali în direcția consolidării guvernanței economice, prin dezvoltarea treptată a unei capacități fiscale pentru UEM. O astfel de capacitate fiscală ar putea adopta mai multe forme și ar trebui să se analizeze diferite variante în mai mare detaliu în perioada premergătoare Consiliului European din decembrie. Ea ar susține noi funcții fiscale, care nu sunt reglementate de cadrul financiar multianual. Va trebui să se examineze modalități de dez-voltare a acestei capacități în cadrul UE și al instituțiilor acesteia.

Una dintre funcțiile acestei noi capacități fiscale ar putea fi facili-tarea ajustărilor la șocuri specifice fiecărei țări prin asigurarea unui anumit grad de absorbție la nivel central. În UEM, răspunsul la un șoc simetric care ar afecta toate țările simultan ar trebui să fie asigurat în primul rând de politica monetară, în timp ce în contex-tul șocurilor economice specifice fiecărei țări, răspunsul revine în principal bugetelor naționale. Mecanismul european de stabilitate este un instrument de gestionare a crizelor, care nu a fost conceput să îndeplinească o astfel de funcție de absorbție a șocurilor. În plus, nivelurile scăzute de mobilitate transfrontalieră a forței de muncă și impedimentele structurale în calea flexibilității prețurilor conduc la o eficacitate a mecanismelor de ajustare economică mai scăzută decât în alte uniuni monetare. Absorbția asimetrică a șocurilor la nivel central ar reprezenta o formă de solidaritate fiscală limitată exercitată de-a lungul ciclurilor economice, îmbunătățind reziliența economică a UEM. Elementele de partajare a riscurilor fiscale pot și ar trebui să fie structurate în așa fel încât să nu conducă la transferuri permanente interțări și să nu submineze stimulentele în direcția abordării slăbiciunilor structurale.

O altă funcție importantă a acestei capacități fiscale ar fi să faci-liteze reformele structurale care îmbunătățesc competitivitatea și creșterea potențială în conexiune cu un cadru integrat de poli-tică economică (a se vedea secțiunea III de mai jos). O funcție de absorbție a șocurilor care funcționează corespunzător ar necesita un grad superior de convergență între structurile și politicile eco-nomice ale statelor membre. Prin urmare, cele două obiective, al absorbției șocurilor și al sprijinului pentru reformele structurale, sunt complementare și se consolidează reciproc.

Instituirea acestei noi capacități fiscale nu ar trebui să dilueze conformitatea cu normele fiscale și disciplina fiscală în fiecare stat membru. Un aspect esențial al unei viitoare capacități fiscale, care ar trebui să fie examinat cu atenție, ar fi posibila capacitate a aces-teia de a se împrumuta. În acest sens, norma echilibrului bugetar consacrată atât în Pactul de stabilitate și creștere, cât și în Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța ar trebui să se aplice acestei capacități fiscale. Un cadru bugetar pe deplin integrat ar

a soluționărilor băncilor mamă/băncilor din țara gazdă și a gestio-nării situațiilor de criză transfrontaliere. Fondurile naționale de soluționare bancară propuse de directivă vor asigura, de asemenea, suportarea costurilor soluționării în primul rând de către sectorul privat.

Într-un context în care supravegherea este efectiv transferată unui mecanism de supraveghere unic, s-ar impune cu necesitate o autoritate de soluționare comună cu un mecanism de sprijin adecvat, astfel încât să se asigure luarea deciziilor de soluționare rapid, imparțial și în interesul tuturor. În etapa de tranziție și după instituirea unui MSU efectiv, MES va avea posibilitatea de a recapi-taliza în mod direct băncile, pe baza unei condiționalități adecvate.

Mecanismele de garantare a depozitelorMecanismele credibile de garantare a depozitelor pot juca un rol important de preempțiune în ceea ce privește stabilitatea sistemu-lui financiar. Propunerea legislativă care armonizează schemele naționale de garantare a depozitelor reprezintă un pas important în direcția realizării acestui obiectiv. Aceasta instituie pentru astfel de scheme un principiu general solid, conform căruia acestea ar urma să fie finanțate în măsură suficientă prin intermediul contribuțiilor din partea sectorului financiar, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile pentru diferitele scheme.

La nivel general, crearea unui cadru financiar integrat prezintă implicații fiscale, economice și politice importante și, prin urmare, nu poate fi luată în considerare separat de pașii urmați către cadre economice și fiscale mai integrate și către o mai mare responsabi-lizare politică. Altfel, partajarea riscurilor din sectorul bancar fără o disciplină fiscală mai eficace ar putea crea stimulente adverse pentru datoriile suverane.

II. CADRUL BUGETAR INTEGRAT

Criza a evidențiat gradul înalt de interdependență între țările din zona euro și chiar dincolo de aceasta. Ea a demonstrat că politicile bugetare naționale reprezintă un aspect vital de interes comun. Aceasta arată necesitatea de a se completa cadrul actual de supra-veghere și coordonare a politicilor bugetare cu un cadru de coor-donare mai ex ante, astfel cum se propune în pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare, și de a se trece treptat către un cadru bugetar mai clar integrat. Acesta va asigura poli-tici bugetare sănătoase la nivel național și european și, astfel, va contribui la creșterea durabilă și la stabilitatea macroeconomică.

Istoria altor uniuni monetare demonstrează că există diverse căi pe care se poate avansa către uniunea fiscală. Gradul de centralizare a instrumentelor bugetare și mecanismele de solidaritate fiscală împotriva șocurilor macroeconomice și financiare adverse diferă de la o uniune monetară la alta. Caracteristicile unice ale UEM ar justifica o abordare specifică.

Consolidarea guvernanței economicePe termen scurt, prioritatea o reprezintă completarea și imple-mentarea noilor pași către o guvernanță economică mai puter-nică. S-au adoptat („pachetul de șase”) sau s-au convenit (Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța), în ultimii doi ani, îmbunătățiri semnificative ale cadrului bazat pe norme pentru politici fiscale în UEM, cu o concentrare mai mare asupra preve-nirii dezechilibrelor bugetare, cu o mai mare importanță acordată


55

Punerea rapidă în aplicare a măsurilor cuprinse în Pactul pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă din iunie 2012 reprezintă o prioritate de vârf.

Promovarea reformelor structurale prin măsuri de natură contractualăÎn afară de finalizarea pieței unice, buna funcționare a UEM nece-sită o coordonare mai strânsă, convergență și aplicare în domeniul politicii economice. În acest context, după cum s-a menționat pe parcursul negocierilor bilaterale, ar trebui explorată ideea ca sta-tele membre ale zonei euro să se angajeze în relații individuale de natură contractuală cu instituțiile UE cu privire la reformele pe care se angajează să le întreprindă și la punerea în aplicare a acestora. Aceasta ar putea include sprijinirea eforturilor de reformă prin sti-mulente financiare limitate, temporare, flexibile și orientate. Astfel de contracte ar putea fi legate de reformele identificate în reco-mandările Consiliului specifice fiecărei țări și ar putea avea la bază procedurile UE, cum ar fi planurile de acțiune corective în cadrul procedurii de dezechilibru excesiv sau programele de parteneriat economic. Un cadru de politică economică integrat, care include coordonarea ex ante a planurilor de reformă majoră a politicii eco-nomice, cu efecte de contagiune semnificative la nivelul zonei euro, ar putea contribui, de asemenea, la orientarea politicilor în domenii precum mobilitatea forței de muncă sau coordonarea fiscală. Astfel de mecanisme de coordonare ar putea fi deschise statelor membre care nu au adoptat încă euro.

Consolidarea politicii macroprudențialeÎn sfârșit, un cadru de politică economică integrat contribuie la evitarea dezechilibrelor importante și cu dezvoltare rapidă care pot fi alimentate de condiții financiare inadecvate la nivel național. Un posibil pas, coerent cu dezvoltarea unui cadru financiar inte-grat, ar putea fi utilizarea sporită a instrumentelor de politică macroprudențială. Echiparea viitorului supraveghetor unic cu asemenea instrumente– astfel cum este prevăzut în prezent în proiectele legislative privind mecanismul unic de supraveghere deja prezentate de Comisie – ar ameliora semnificativ impactul politicii macroprudențiale. Aceasta ar putea contribui la gestiona-rea mai bună a apariției unor riscuri puternic specifice fiecărei țări privind prețurile bunurilor și creditelor. În acest context, CERS ar trebui să joace un rol mai important.

IV. LEGITIMITATEA ȘI RESPONSABILITATEA

DEMOCRATICE

Ca regulă generală, controlul democratic și responsabilizarea ar tre-bui să se facă la nivelul la care se iau deciziile. Aceasta presupune ca responsabilizarea pentru deciziile de la nivel european să se bazeze pe Parlamentul European, în timp ce rolul crucial al parlamentelor naționale să fie păstrat și garantat, după caz.

Tratatul de la Lisabona a introdus deja îmbunătățiri ale responsabi-lizării democratice a UE, atât pentru Parlamentul European, cât și pentru parlamentele naționale. Un nou rol consolidat al instituțiilor UE trebuie să fie însoțit de o implicare pe măsură a Parlamentului European în procedurile UE. Pot fi luate, de asemenea, o serie de măsuri concrete de sporire a nivelului de cooperare dintre parla-mentele naționale și Parlamentul European, pe baza articolului 13 din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța

necesita instituirea unei funcții de trezorerie cu responsabilități fiscale clar definite.

Un activ financiar sigur și lichid pentru zona euroS-a sugerat că instituirea unui activ financiar sigur și lichid autentic pentru zona euro ar putea contribui la limitarea circuitelor de feed-back negativ dintre bănci și finanțele publice, care au constituit una dintre sursele de contagiune în criza actuală. În acest context, s-ar putea examina mai în profunzime cumularea unor instrumente de finanțare suverană pe termen scurt (de exemplu, bonuri de tre-zorerie) pe o bază limitată și condiționată. Aceasta ar necesita un grad mai înalt de adoptare în comun a deciziilor privind bugetele, pe baza dispozițiilor din „pachetul privind supravegherea și moni-torizarea bugetare” în ceea ce privește examinarea proiectelor de planuri bugetare și coordonarea ex ante a emisiunii de datorie. S-au făcut, de asemenea, propuneri de soluționare a stocului existent de datorie suverană pe o bază condiționată și temporară, prin trecerea treptată într-un fond de răscumpărare a datoriei moștenite acu-mulate de majoritatea statelor membre înainte și în timpul crizei financiare și a datoriilor.

III. UN CADRU INTEGRAT

DE POLITICĂ ECONOMICĂ

Pentru a rămâne o economie socială de piață de mare atractivi-tate și pentru a păstra modelul social european, este important ca Uniunea să fie competitivă la nivel global și ca uniunea monetară să evite divergențele excesive în materie de competitivitate între statele membre, astfel încât fiecare țară să fie capabilă să se adap-teze ușor și rapid la șocuri. Aceasta include flexibilitatea prețurilor în întreaga economie, precum și abilitatea de a gestiona bulele speculative la nivel de active și credite. Trebuie atins un echilibru atent între nevoia de a menține autonomia politicilor și capacitatea de adaptare a statelor membre, pe de o parte și, pe de altă parte, punerea în aplicare a măsurilor care urmăresc să prevină acumula-rea de dezechilibre și să faciliteze ajustările prețurilor și costurilor. Acest lucru este esențial pentru a asigura faptul că politicile la nivel național sunt orientate către creștere economică puternică și dura-bilă, competitivitate și ocuparea forței de muncă și nu subminează stabilitatea financiară a zonei euro în ansamblul său.

Reformele cadrului de supraveghere al UECriza a scos la iveală deficiențele cadrului de politică economică anterior și a condus la mai multe reforme ale cadrului de suprave-ghere al UE, culminând cu crearea unui semestru european inte-grat, cu recomandări specifice fiecărei țări, și a unei noi proceduri de dezechilibru excesiv, care include sancțiuni, pentru detectarea și corectarea dezechilibrelor potențial dăunătoare. De asemenea s-a dat un nou impuls Pactului euro plus, care a fost între timp integrat în semestrul european. Este prematură o evaluare com-pletă a mecanismelor de supraveghere nou implementate. Cu toate acestea, primele date scot în evidență o serie de domenii în care aceste proceduri ar putea beneficia de vizibilitate, autoritate și impact mai mari.

Indicatorii referitori la calitatea instituțională, piața forței de muncă și climatul economic arată deficiențe în întreaga UE și diferențe semnificative între statele membre. Finalizarea pieței interne repre-zintă un mijloc puternic de a aborda unele dintre aceste carențe.


56

V. ETAPELE URMĂTOARE

Plecând de la prezentul raport intermediar și ținând seama de schimbul de opinii din cadrul Consiliului European din 18-19 octombrie, precum și de concluziile acestuia, va fi prezentată, cu ocazia Consiliului European din 13-14 decembrie, o foaie de parcurs specifică și încadrată în timp pentru realizarea unei verita-bile uniuni economice și monetare.

Pe parcursul procesului de pregătire vor continua consultările neoficiale cu statele membre și cu Parlamentul European. Pot avea loc, de asemenea, schimburi de opinii cu alte părți interesate majore.

și a Protocolului nr. 1 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în condițiile respectării metodei comunitare. În acest spirit, ar trebui explorate modalitățile de asigurare a derulării unei dezbateri în Parlamentul European și în parlamentele naționale cu privire la recomandările adoptate în contextul semestrului european.

Guvernanța în cadrul zonei euro ar trebui îmbunătățită în conti-nuare pornind de la declarația reuniunii la nivel înalt a zonei euro din 26 octombrie 2011 și de la Tratatul privind stabilitatea, coor-donarea și guvernanța.

Cadrul privind guvernanța ar beneficia, la rândul său, de pe urma unui dialog social activ și deschis.


57

Salutăm progresele înregistrate de Grecia și de troică în direcția obținerii unui acord privind politicile aflate la baza programului de ajustare și așteptăm cu interes încheierea revizuirii în curs. Eurogrupul va examina rezultatul revizuirii în lumina raportului troicii și va adopta deciziile necesare.

Salutăm hotărârea guvernului grec de a-și respecta angaja-mentele și apreciem eforturile remarcabile depuse de poporul grec. S-au înregistrat progrese satisfăcătoare pentru a readuce

programul de ajustare în parametrii corespunzători. Așteptăm ca Grecia să continue reformele de politică bugetară și structu-rală și încurajăm eforturile sale de a asigura o punere în aplicare rapidă a programului. Acest lucru este necesar pentru a conduce la un sector privat mai competitiv, investiții private și un sector public eficace. Aceste condiții vor permite Greciei să realizeze o creștere economică reînnoită și vor asigura viitorul acesteia în zona euro.

DECLARAŢIA ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN DIN ZONA EURO

18 OCTOMBRIE 2012


58

consolidării bazei de capital propriu, precum și a creșterii capacității sale totale de creditare cu 60 miliarde EUR. Aceasta ar trebui să conducă, la rândul său, la investiții suplimentare de până la 180 de miliarde EUR pe parcursul următorilor trei ani. Au loc acțiuni menite să garanteze că cele 55 de mili-arde EUR pentru fondurile structurale sunt mobilizate rapid și eficient; Comisia va continua să sprijine statele membre în reprogramarea fondurilor structurale, pentru ca acestea să fie mai puternic axate pe creștere economică și locuri de muncă. Ar trebui acordată o atenție adecvată asigurării acce-sului echitabil la finanțare pentru toate statele membre. Faza-pilot a emiterii de obligațiuni pentru finanțarea proiectelor este în curs de punere în aplicare, suma de 100 de milioane EUR fiind deja autorizată, restul de 130 de milioane EUR urmând să fie mobilizate la începutul anului viitor, ceea ce ar trebui să mobilizeze investiții de până la 4,5 miliarde EUR în total, în faza-pilot. În luna noiembrie, Consiliul European va dedica o reuniune specială obținerii unui acord cu privire la viitorul cadru financiar multianual, asigurând astfel adoptarea sa până la sfârșitul anului. Reamintind necesitatea urmări-rii unei consolidări fiscale diferențiate și care să favorizeze creșterea economică, Consiliul European așteaptă cu inte-res raportul Comisiei privind calitatea cheltuielilor publice și sfera posibilelor acțiuni în limita cadrelor fiscale naționale și al UE.

b) Aprofundarea pieței unice: s-au realizat progrese în cazul Actului privind piața unică I, dar sunt necesare eforturi suplimentare în vederea finalizării activității referitoare la propunerile încă nesoluționate, precum cele referitoare


1. Economia europeană se confruntă cu provocări majore. Prin urmare, este esențial ca Uniunea Europeană să depună rapid toate eforturile pentru punerea în aplicare a măsuri-lor convenite în ultimele luni, în vederea relansării creșterii economice, a investițiilor și a ocupării forței de muncă, a restabilirii încrederii și a sporirii competitivității Europei, ca spațiu de producție și investiții.

Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă2. Consiliul European își menține hotărârea de a stimula

creșterea economică și locurile de muncă, în contextul Strategiei Europa 2020. Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă, decis în luna iunie, constituie cadrul general de acțiune la nivel național, la nivelul zonei euro și la nivelul UE, prin utilizarea tuturor pârghiilor, instrumente-lor și politicilor. Toate angajamentele evidențiate în cadrul pactului trebuie realizate pe deplin și cât mai rapid. Până în prezent s-au realizat progrese importante, evidențiate în scrisoarea președintelui Consiliului European din 8 octom-brie 2012, precum și în rapoartele din partea Președinției și Comisiei. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi mai importante în anumite domenii, după cum se menționează în continuare.

a) Investiții în creștere economică: se realizează progrese sem-nificative în punerea în aplicare a pachetului de finanțare din cadrul Pactului, în valoare de 120 de miliarde EUR. În spe-cial, se preconizează că BEI va adopta în săptămânile urmă-toare o majorare de capital de 10 miliarde EUR în vederea

CONSILIUL EUROPEAN 1819 OCTOMBRIE 2012

Consiliul European și-a reiterat astăzi angajamentul clar de a întreprinde acțiuni ferme pentru abordarea tensiunilor de pe

piețele financiare, restabilirea încrederii și stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă.

Acesta a revizuit cu atenție punerea în aplicare a Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă. Consiliul European

a salutat progresele înregistrate până în prezent, însă a solicitat adoptarea de măsuri rapide, ferme și orientate către rezultate

în vederea asigurării unei puneri în aplicare depline și rapide.

Ca urmare a prezentării raportului interimar privind uniunea economică și monetară, Consiliul European a solicitat

continuarea, cu prioritate, a lucrărilor referitoare la propunerile privind mecanismul de supraveghere unic (MSU), obiectivul

fiind convenirea cadrului legislativ până la 1 ianuarie 2013, și a convenit asupra unei serii de orientări în acest sens. De

asemenea, Consiliul European a luat act de chestiunile referitoare la cadrele bugetare și de politică economică integrate

și la legitimitatea și responsabilitatea democratice, care ar trebui explorate în continuare. Acesta a convenit că procesul de

realizare a unei uniuni economice și monetare mai aprofundate ar trebui să se bazeze pe cadrul instituțional și juridic al

UE și să se caracterizeze prin deschidere și transparență față de statele membre care nu fac parte din zona euro, precum și

prin respectarea integrității pieței unice. Consiliul European așteaptă cu interes prezentarea unei foi de parcurs specifice

și cu termene-limită în cadrul reuniunii sale din decembrie 2012, care să permită progrese în privința tuturor elementelor

componente esențiale pe care ar trebui să se bazeze o UEM veritabilă.

Consiliul European a discutat relațiile cu partenerii strategici ai UE și a adoptat concluzii privind Siria, Iranul și Mali.

* * *


59

la contabilitate, calificări profesionale, achiziții publice și fonduri cu capital de risc. Noua comunicare a Comisiei privind Actul privind piața unică II stabilește 12 acțiuni-cheie suplimentare care ar trebui să contribuie în mod substanțial la creșterea economică durabilă, ocuparea forței de muncă și coeziunea socială la nivel european. Consiliul European salută intenția Comisiei de a prezenta toate cele 12 propuneri-cheie din cadrul APU II până în primăvara anului 2013 și solicită examinarea rapidă a acestora, pentru a permite adoptarea lor cel târziu până la sfârșitul actua-lului ciclu parlamentar. Este de asemenea important să se acționeze urgent în conformitate cu comunicarea Comisiei privind punerea în aplicare a Directivei privind serviciile și cu comunicarea Comisiei privind guvernanța pieței unice.

c) Conectarea Europei: viitorul mecanism Conectarea Europei va constitui un instrument important de pro-movare a creșterii prin investiții în transporturi, energie și conexiuni TIC. În domeniul transporturilor, eliminarea barierelor de reglementare și abordarea blocajelor și a legă-turilor transfrontaliere lipsă sunt esențiale pentru a garanta funcționarea eficientă a pieței unice și pentru a promova competitivitatea și creșterea economică. Tehnologiile și infrastructurile digitale sunt, de asemenea, o condiție prea-labilă esențială. Reamintind necesitatea finalizării integrale a pieței interne a energiei până în anul 2014, în conformitate cu termenele convenite și a garantării faptului că niciun stat membru nu va rămâne izolat de rețelele europene de gaz și energie electrică după 2015, Consiliul European îndeamnă la obținerea unui acord rapid cu privire la propunerea pri-vind rețelele transeuropene de energie și așteaptă cu inte-res viitoarea comunicare a Comisiei și planul de acțiune al acesteia, menite să abordeze provocările rămase.

d) Realizarea unei piețe unice digitale pe deplin funcționale până în 2015: aceasta ar putea genera o creștere suplimen-tară de 4 % pe perioada până în anul 2020. În consecință, Consiliul European îndeamnă la accelerarea activității legate de propunerile privind semnătura electronică și gestiunea colectivă a drepturilor și așteaptă cu interes viitoarele propuneri în vederea reducerii costului imple-mentării rețelelor în bandă largă de mare viteză și cu privire la facturarea electronică. Viitoarea evaluare la jumătatea perioadei a agendei digitale ar trebui să constituie un prilej de identificare a domeniilor care necesită o acțiune supli-mentară. Este necesară modernizarea regimului de drepturi de autor din Europa pentru a facilita accesul la conținut, cu menținerea drepturilor de proprietate intelectuală și încu-rajarea creativității și a diversității culturale.

e) Promovarea cercetării și a inovării: este important să se asi-gure transformarea cercetării și inovării în avantaje com-petitive. Consiliul European îndeamnă la realizarea unor progrese rapide cu privire la noile programe propuse pen-tru cercetare și inovare (Orizont 2020), respectiv pentru competitivitatea întreprinderilor și IMM-urilor (COSME), subliniind importanța excelenței în politicile de cercetare și inovare ale UE, promovând în același timp accesul larg al participanților din toate statele membre. Consiliul European reiterează necesitatea finalizării Spațiului

european de cercetare până la sfârșitul anului 2014 și sub-liniază importanța unei abordări integrate a tehnologiilor generice esențiale.

f) Îmbunătățirea competitivității industriei: comunicarea Comisiei privind o nouă politică industrială a UE sublini-ază importanța formulării unei abordări integrate în vede-rea consolidării competitivității industriale ca bază pentru creștere economică și locuri de muncă, îmbunătățind în același timp eficiența energetică și utilizarea eficientă a resurselor. Este deosebit de important ca industriile euro-pene să își mențină și să își dezvolte avansul tehnologic și să faciliteze investițiile în noile tehnologii-cheie în stadiile inci-piente, precum și să întreprindă acțiuni „apropiate pieței”.

g) Crearea cadrului corespunzător de reglementare pentru creșterea economică: este deosebit de important să se reducă sarcina globală de reglementare la nivelul UE și la nivel național, cu un accent special asupra IMM-urilor și microîntreprinderilor, inclusiv prin facilitatea accesului acestora la finanțare. Consiliul European așteaptă cu interes comunicarea Comisiei, prevăzută pentru luna decembrie, care va analiza progresele înregistrate și va semnala acțiunile viitoare care ar trebui întreprinse până cel târziu la sfârșitul actualului ciclu parlamentar, inclusiv acțiunile ulterioare legate de cele mai împovărătoare zece acte legislative pentru IMM-uri. Având în vedere prioritatea deosebită privind promovarea competitivității, a creșterii economice durabile și a ocupării forței de muncă, Consiliul European salută intenția Comisiei de a retrage o serie de propuneri aflate în așteptare și de a identifica posibile domenii în care sarcina de reglementare ar putea fi redusă.

h) Dezvoltarea unei politici fiscale pentru creștere economică: ar trebui accelerate activitățile și discuțiile legate de pro-punerile privind impozitarea energiei, baza fiscală consoli-dată comună a societăților și revizuirea Directivei privind impozitarea economiilor precum și în vederea obținerii unui acord rapid cu privire la directivele de negociere pen-tru acordurile privind impozitarea economiilor cu țările terțe. Consiliul European așteaptă cu interes comunicarea Comisiei, prevăzută a fi transmisă înainte de sfârșitul anu-lui, cu privire la buna guvernanță în raport cu paradisurile fiscale și cu planificarea fiscală agresivă. Consiliul European ia act de cererile din partea unei serii de state membre pri-vind lansarea cooperării consolidate cu privire la o taxă pe tranzacțiile financiare, pe care Comisia intenționează să le examineze rapid în vederea formulării propunerii sale de îndată ce condițiile au fost îndeplinite.

i) Stimularea ocupării forței de muncă și a incluziunii sociale: activitatea în acest domeniu rămâne o prioritate crucială. Consiliul este invitat să își continue activitatea cu privire la diferitele elemente ale Pachetului pentru ocuparea forței de muncă și să asigure progrese rapide în cazul propunerilor referitoare la dobândirea și conservarea drepturilor trans-frontaliere la pensie pentru lucrătorii din UE și la punerea în aplicare a Directivei privind lucrătorii detașați. Consiliul European așteaptă cu interes viitoarea comunicare privind educația și competențele și Pachetul privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, inclusiv dezvoltarea


60

la realizarea de progrese în deschiderea sau continuarea negocierilor cu privire la acordurile de liber schimb apro-fundate și cuprinzătoare cu partenerii din vecinătatea UE care sunt pregătiți în acest sens. Ar trebui examinată rapid propunerea Comisiei privind accesul la piețele de achiziții publice din țările terțe.

Finalizarea UEM3. Ținând seama de provocările majore cu care este con-

fruntată, este necesară consolidarea uniunii economice și monetare, pentru a asigura bunăstarea economică și socială, precum și stabilitatea și prosperitatea durabilă.

4. În urma raportului intermediar prezentat de președintele Consiliului European în strânsă colaborare cu președinții Comisiei, Eurogrupului și Băncii Centrale Europene (BCE), vor continua consultările informale cu statele membre și cu Parlamentul European cu privire la diferi-tele aspecte care trebuie examinate. Consiliul European așteaptă cu interes prezentarea unei foi de parcurs specifice și cu termene-limită în cadrul reuniunii sale din decembrie 2012, care să permită progrese în privința tuturor elemen-telor componente esențiale pe care ar trebui să se bazeze o UEM veritabilă.

5. Procesul de realizare a unei uniuni economice și mone-tare mai aprofundate ar trebui să se bazeze pe cadrul instituțional și juridic al UE și să se caracterizeze prin deschi-dere și transparență față de statele membre care nu folosesc moneda unică și prin respectarea integrității pieței unice. Raportul final și foaia de parcurs ar trebui să includă pro-puneri concrete privind modalitatea de realizare a acestui lucru.

Cadrul financiar integrat

6. Trebuie să ne îndreptăm spre un cadru financiar integrat, deschis în cea mai mare măsură posibilă tuturor statelor membre care doresc să participe. În acest context, Consiliul European invită legiuitorii să continue lucrările referitoare la propunerile legislative privind mecanismul de suprave-ghere unic (MSU) cu prioritate, obiectivul fiind conve-nirea cadrului legislativ până la 1 ianuarie 2013. Lucrările cu privire la implementarea operațională se vor desfășura în cursul anului 2013. În acest sens, respectarea deplină a integrității pieței unice este crucială.

7. Se impune necesitatea asigurării unei separări clare între politica monetară a BCE și funcțiile sale de supraveghere, precum și a asigurării unui tratament și a unei reprezentări echitabile ale statelor membre din zona euro și ale celor din afara acesteia care participă la MSU. Responsabilitatea se regăsește la nivelul la care deciziile sunt luate și puse în apli-care. Mecanismul de supraveghere unic se va baza pe cele mai înalte standarde de supraveghere bancară, iar BCE va fi în măsură, în mod diferențiat, să exercite o supraveghere directă. De asemenea, BCE va fi în măsură să își utilizeze competențele efective conferite prin legislație imediat după intrarea acesteia în vigoare. În plus, este extrem de impor-tant să se stabilească un cadru de reglementare unic care să stea la baza supravegherii centralizate.

unor inițiative privind garanțiile pentru tineret și asigura-rea unor stagii și ucenicii de calitate, precum și în vederea îmbunătățirii mobilității tinerilor. Ar trebui facilitată mobili-tatea forței de muncă în interiorul UE. Consiliul European subliniază importanța dezvoltării viitoare a portalului pen-tru oferte de locuri de muncă EURES și subliniază nece-sitatea sporirii și lărgirii participării serviciilor de ocupare a forței de muncă din statele membre. Schemele de formare profesională ale statelor membre joacă un rol deosebit în abordarea șomajului în rândul tinerilor. De asemenea, este important să se promoveze reactivarea lucrătorilor mai în vârstă. Statele membre ar trebui să își accelereze eforturile de abordare a consecințelor sociale ale crizei și de luptă împotriva sărăciei și a excluziunii sociale, în acord cu obiec-tivele Strategiei Europa 2020.

j) Punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020: Consiliul European reamintește necesitatea punerii în aplicare energice a recomandărilor specifice fiecărei țări pentru anul 2012; Consiliul European invită Președinția să prezinte un „raport de sinteză” privind lecțiile învățate în urma procesu-lui aferent semestrului european 2012 și solicită o serie de ameliorări pentru exercițiul 2013, cum ar fi acordarea unei atenții sporite orientărilor specifice și punerii în aplicare; noi modalități de consolidare a responsabilității statelor membre în cadrul acestui proces, în special printr-un dialog mai aprofundat și mai susținut; crearea unui parteneriat cu Parlamentul European, parlamentele naționale și partenerii sociali; o legătură mai strânsă între lucrările formațiunilor relevante ale Consiliului. Subliniind nevoia unei pregă-tiri aprofundate în vederea semestrului european 2013, Consiliul European așteaptă cu interes prezentarea inițială de către Comisie, la sfârșitul lunii noiembrie, a Analizei anu-ale a creșterii și a Raportului privind mecanismul de alertă și invită viitoarea Președinție să prezinte o foaie de parcurs privind organizarea activității pentru semestrul european 2013.

k) Exploatarea potențialului comerțului: subliniind faptul că o agendă ambițioasă în domeniul comerțului ar putea duce, pe termen mediu, la o sporire totală a creșterii de 2 % și la crearea a peste două milioane de locuri de muncă, Consiliul European reiterează hotărârea UE de a promova comerțul liber, echitabil și deschis, afirmându-și totodată interesele, într-un spirit de reciprocitate și de beneficii mutuale. În acest spirit, Consiliul European îndeamnă la obținerea unui acord cu privire la directivele de negociere privind un acord de liber schimb (ALS) cu Japonia în vederea lansării negocierilor în cursul următoarelor luni, precum și la finalizarea negocierilor privind un acord de liber schimb cu Canada și Singapore în lunile care urmează. Consiliul European așteaptă cu interes raportul final al Grupului de lucru la nivel înalt UE-SUA și se anga-jează să desfășoare acțiuni în vederea atingerii obiectivului de lansare în anul 2013 a unor negocieri privind un acord comercial și de investiții transatlantic cuprinzător. Acesta va aborda mai în detaliu relațiile UE-SUA și contribuția pe care comerțul o poate aduce la agenda creșterii, în februarie 2013. De asemenea, Consiliul European invită


61

14. Un cadru bugetar integrat este parte a unei uniuni eco-nomice și monetare. În acest context, vor fi explorate noi mecanisme, inclusiv o capacitate fiscală adecvată, pentru zona euro. Procesul de explorare nu va fi legat de pregătirea următorului cadru financiar multianual.

15. Buna funcționare a UEM necesită o creștere economică, o ocupare a forței de muncă și o coeziune socială mai puternice și durabile și implică o mai bună coordonare, convergență și aplicare a politicii economice. În acest con-text, va fi explorată ideea ca statele membre ale zonei euro să încheie acorduri individuale de natură contractuală cu instituțiile UE cu privire la reformele pe care se angajează să le întreprindă și la punerea în aplicare a acestora. Astfel de acorduri ar putea fi legate de reformele identificate în reco-mandările specifice fiecărei țări adoptate de către Consiliu și s-ar putea baza pe procedurile UE.

16. Guvernanța în cadrul zonei euro ar trebui îmbunătățită în continuare pornind de la TSCG și ținând seama de Declarația reuniunii la nivel înalt a zonei euro din 26 octom-brie 2011. Statele membre participante ar trebui să explo-reze modalități de a se asigura că toate reformele majore de politică economică planificate sunt discutat ex-ante și, după caz, coordonate în cadrul guvernanței economice a UE în conformitate cu articolul 11 din TSCG. Șefii de stat sau de guvern ai zonei euro adoptă regulamentul de procedură pentru reuniunile lor.

17. Sunt necesare mecanisme puternice pentru legitimitate și responsabilitate democratice. În acest context, unul dintre principiile călăuzitoare este să se asigure exercitarea con-trolului și responsabilității democratice la nivelul la care deciziile sunt luate și puse în aplicare. În acest spirit, ar trebui explorate modalitățile de asigurare a derulării unei dezba-teri în contextul semestrului european, atât în Parlamentul European, cât și în parlamentele naționale. În acest sens, Consiliul European ia act de intenția statelor membre care sunt părți la TSCG de a îmbunătăți nivelul cooperării între parlamentele naționale și Parlamentul European, pe baza articolului 13 din TSCG și a Protocolului nr. 1 la TFUE.

II. PARTENERI STRATEGICI

18. Consiliul European a desfășurat un schimb de opinii cu privire la relațiile dintre UE și partenerii săi strategici. Consiliul European a îndemnat la punerea în aplicare deplină a modalităților interne de îmbunătățire a relațiilor externe ale UE convenite în septembrie 2010.

III. ALTE PUNCTE

19. Consiliul European este îngrozit de deteriorarea situației din Siria. Consiliul European aprobă concluziile adop-tate de Consiliu la 15 octombrie și măsurile restrictive suplimentare împotriva regimului sirian și a susținătorilor acestuia. Sprijină pe deplin eforturile lui Lakhdar Brahimi de a găsi o soluție politică la criza din Siria. Toți actorii-cheie, în special cei din regiune și toți membrii Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite ar trebui să își onoreze responsabilitățile și să își ofere sprijinul pentru

8. Este important să se asigure un mediu concurențial echita-bil între statele care participă la MSU și cele care nu parti-cipă, cu respectarea deplină a integrității pieței unice pentru serviciile financiare. Este necesară o soluție acceptabilă și echilibrată referitoare la schimbările privind modalitățile de vot și deciziile în temeiul Regulamentului privind autorita-tea bancară europeană (ABE), ținând seama de posibilele evoluții ale participării la MSU, care să garanteze un proces de luare a deciziilor eficient și nediscriminatoriu în interio-rul pieței unice. Pe această bază, ABE ar trebui să își păstreze competențele și responsabilitățile existente.

9. Consiliul European îndeamnă la adoptarea rapidă a dispozițiilor privind armonizarea cadrelor naționale de rezoluție și garantare a depozitelor, pe baza propuneri-lor legislative ale Comisiei privind redresarea și rezoluția bancară și schemele naționale de garantare a depozitelor. Consiliul European îndeamnă la finalizarea cadrului de reglementare unic, inclusiv la convenirea unui acord cu privire la propunerile privind cerințele de capital impuse băncilor (CRR/CRD IV) până la sfârșitul anului.

10. În toate aceste chestiuni, este importantă asigurarea unui echilibru echitabil între țările de origine și țările gazdă.

11. Consiliul European ia act de intenția Comisiei de a propune un mecanism unic de rezoluție pentru statele membre care participă la MSU, după adoptarea propunerii de directivă privind redresarea și rezoluția și a propunerii de directivă privind schema de garantare a depozitelor.

12. Eurogrupul va elabora criteriile operaționale exacte care vor orienta recapitalizările directe ale băncilor de către mecanismul european de stabilitate (MES) cu respecta-rea deplină a Declarației reuniunii la nivel înalt a zonei euro din 29 iunie. Este imperativ să se întrerupă cercul vicios dintre bănci și entitățile suverane. Odată cu instituirea unui mecanism de supraveghere unic efectiv, cu implicarea BCE, pentru băncile din zona euro, MES va avea posibilitatea de a recapitaliza băncile în mod direct, în urma unor proceduri normale de luare a deciziilor.

Cadre bugetare și de politică economică integrate, legitimitate și responsabilitate democratice

13. Consiliul European invită legiuitorii să ajungă la un acord în vederea adoptării pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetare cel târziu până la sfârșitul anului 2012. Aceste acte legislative sunt esențiale pentru consoli-darea noii guvernanțe economice în UE alături de Pactul de stabilitate și de creștere consolidat, Tratatul privind stabili-tatea, coordonarea și guvernanța (TSCG) și pachetul pri-vind guvernanța economică. Consiliul European îndeamnă autoritățile și instituțiile europene să pună în aplicare pe deplin toate aceste acte legislative, în conformitate cu rolurile care le revin în temeiul tratatelor UE. Referitor la activitățile de reglementare aflate în curs în sectorul bancar al UE, Consiliul European ia act de propunerile grupului de experți la nivel înalt cu privire la structura sectorului bancar al UE, pe care Comisia le examinează în prezent, inclusiv cu privire la posibilul impactul al acestora asupra obiectivului de a institui un sistem bancar stabil și eficient.


62

sancțiunilor, dar atâta timp cât nu procedează astfel, UE este în continuare hotărâtă ca, în strânsă cooperare cu partenerii internaționali, să sporească presiunea asupra Iranului, în contextul dublei abordări.

21. Consiliul European aprobă concluziile adoptate de Consiliu la 15 octombrie și își exprimă îngrijorarea profundă față de continua criză politică, de securitate și umanitară din Mali. Această situație reprezintă o amenințare imediată la adresa regiunii Sahel, a Africii de Vest și de Nord și a Europei. UE este hotărâtă să ofere un sprijin cuprinzător pentru Mali, în strânsă cooperare cu partenerii internaționali și regionali. În special, UE va sprijini Mali în eforturile sale de restabilire a statului de drept și a unui guvern pe deplin suveran și democratic, cu autoritate pe întregul teritoriu malian. UE va relua treptat cooperarea pentru dezvoltare de îndată ce este adoptată o foaie de parcurs credibilă și consensuală pentru stabilirea ordinii constituționale. Între timp, UE își va intensifica răspunsul umanitar. Mai mult, UE va examina acordarea de sprijin pentru forța militară internațională pre-văzută în conformitate cu Rezoluția 2071 a Consiliului de Securitate al ONU și va accelera planificarea unei posibile operații militare PSAC, pentru a ajuta la reorganizarea și formarea forțelor de apărare maliene. UE își va menține opțiunea de a adopta măsuri restrictive orientate împotriva celor implicați în grupările armate din nordul Mali și a celor care împiedică reîntoarcerea la ordinea constituțională.

* * *

Consiliul European își exprimă gratitudinea pentru acordarea Premiului Nobel pentru pace Uniunii Europene. Premiul este o onoare pentru toți cetățenii europeni și pentru toate statele membre și instituțiile UE. Comitetul Nobel reamintește pe drept cuvânt modul în care „Uniunea și părinții săi fondatori au contribuit timp de peste șase decenii la promova-rea păcii și a reconcilierii, a democrației și a drepturilor omului în Europa”. Într-o perioadă marcată de incertitudine, acest tribut acordat realizărilor din trecut reprezintă un apel puternic de a garanta și a consolida Europa pentru generația următoare. Conștienți că susținerea acestei comunități de interese pașnice are nevoie de grijă constantă și de o voință de neclintit, membrii Consiliului European consideră că este responsabilitatea lor per-sonală să garanteze faptul că Europa rămâne în continuare un continent al progresului și al prosperității.

acțiunile reprezentantului comun. UE este angajată în direcția unei colaborări strânse și cuprinzătoare cu parte-nerii internaționali pentru a asigura un sprijin rapid Siriei, de îndată ce are loc tranziția. De asemenea, UE se angajează să își intensifice sprijinul în vederea consolidării capacității societății civile de a participa la viitorul Siriei. Toate gru-purile din opoziție ar trebui să convină asupra unui set de principii împărtășite în vederea realizării unei tranziții favo-rabile incluziunii, ordonate și pașnice.

Consiliul European condamnă cu hotărâre bombardarea de către forțele siriene a teritoriului Turciei și adresează un îndemn general la prevenirea escaladării, solicitând toto-dată autorităților siriene să respecte pe deplin integritatea și suveranitatea tuturor țărilor vecine. UE va continua să fur-nizeze asistență umanitară și îndeamnă toți donatorii să își sporească contribuțiile acordate ONU în cadrul celor mai recente solicitări ale acesteia. Consiliul European îndeamnă toate părțile să respecte dreptul umanitar internațional (inclusiv inviolabilitatea tuturor spațiilor pentru tratament medical, a personalului medical și a vehiculelor folosite în activitatea medicală). Toate părțile ar trebui să pună capăt tuturor formelor de violență, să ia măsuri speciale de pro-tejare a tuturor grupurilor vulnerabile, să permită accesul deplin și în condiții de siguranță pentru furnizarea de ajutor umanitar, pe tot teritoriul țării. Toți cei ce se fac responsabili de încălcări ale dreptului internațional al drepturilor omului trebuie să fie trași la răspundere.

20. Consiliul European își afirmă îngrijorarea profundă și din ce în ce mai acută cu privire la programul nuclear al Iranului și susține recenta rezoluție adoptată de către Consiliul guver-natorilor AIEA. Consiliul European reamintește că Iranul încalcă în mod flagrant obligațiile sale internaționale și refuză o cooperare deplină cu AIEA. Prin urmare, Consiliul European salută concluziile și adoptarea la 15 octombrie a măsurilor restrictive suplimentare de către Consiliu, în scopul obținerii unui angajament serios și valid din partea regimului iranian. Consiliul European își reafirmă anga-jamentul față de dubla abordare și susține pe deplin efor-turile Înaltului Reprezentant în numele E3+3 de a angaja Iranul în discuții relevante și constructive. Regimul iranian poate acționa în mod responsabil, determinând încetarea


63

convergență potențială pentru a face posibil un acord la începu-tul anului viitor.

Ar trebui să fim în măsură să depășim divergențele de opinie existente. Un buget european este important pentru coeziu-nea Uniunii și pentru creștere și locuri de muncă în toate țările noastre.

Consiliul European acordă președintelui său, împreună cu președintele Comisiei Europene, mandatul de a continua lucrările și consultările în următoarele săptămâni pentru a găsi un consens în rândul celor 27 asupra cadrului financiar multianual al Uniunii pentru perioada 2014-2020.

Discuțiile bilaterale și dezbaterea constructivă din cadrul Consiliului European demonstrează un grad suficient de

CONSILIUL EUROPEAN 2223 NOIEMBRIE 2012


64

și pentru a asigura un nivel înalt de creștere economică și bunăstare socială.

Zona euro se confruntă cu un mediu internațional aflat într-o rapidă evoluție, caracterizat prin afirmarea economiilor emergente de mari dimensiuni. O UEM mai rezistentă și mai integrată ar amortiza efectele șocurilor economice externe pentru țările din zona euro, ar menține modelul european de coeziune socială și ar păstra nivelul de influență al Europei la nivel global.

Aceste provocări în ansamblul lor fac indispensabile angajamen-tul în ceea ce privește o foaie de parcurs către o UEM veritabilă și implementarea ulterioară a acesteia. Acestea evidențiază faptul că „mai multă Europă” nu este un obiectiv în sine, ci un mijloc de a servi cetățenii Europei și de a spori prosperitatea acestora.

Acțiunile considerate necesare pentru a asigura reziliența UEM sunt prezentate mai jos sub forma unui proces etapizat. Indiferent de ori-zontul lor temporal, toate propunerile de politică au fost concepute și proiectate ca elemente ale unui parcurs către o uniune economică și monetară veritabilă. Având în vedere legăturile puternice dintre elementele constitutive, acestea ar trebui examinate ca părți care se susțin reciproc ale unui pachet cuprinzător. Crearea unui cadru financiar integrat are importante implicații fiscale și economice și, în consecință, nu poate fi concepută separat. În mod similar, propune-rile prezentate în sfera politicii fiscale și economice sunt strâns inter-conectate. În plus, dat fiind că toate propunerile presupun o integrare mai profundă, legitimitatea democratică și responsabilitatea sunt esențiale pentru o uniune economică și monetară veritabilă.

Imagine de ansamblu a etapelor

Procesul s-ar putea fundamenta pe următoarele trei etape (a se vedea și diagrama din anexă):

Etapa I (sfârșitul perioadei 2012-2013)

Asigurarea sustenabilității finanțelor publice și ruperea legăturii dintre bănci și entitățile suverane

Parcurgerea primei etape ar trebui să asigure o gestionare sănătoasă a finanțelor publice și ruperea legăturii dintre bănci și entitățile suve-rane, care a constituit una din cauzele principale ale crizei datoriei suverane. Această etapă ar include următoarele cinci elemente esențiale:

– finalizarea și punerea temeinică în aplicare a unui cadru mai puternic pentru guvernanță fiscală („pachetul de șase”, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța, pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare);

Cu ocazia Consiliului European din iunie 2012, președintele Consiliului European a fost invitat „să elaboreze, în strânsă colaborare cu președintele Comisiei, cu președintele Eurogrupului și cu președintele BCE, o foaie de parcurs specifică, încadrată în timp, pentru realizarea unei uniuni economice și monetare veritabile”. Plecând de la raportul intermediar și de la concluziile Consiliului European din octombrie 2012, prezentul raport oferă un cadru pentru foaia de parcurs prezen-tată Consiliului European din decembrie 2012. Acesta propune un calendar și un proces etapizat în vederea finalizării uniunii economice și monetare (UEM), care se referă la toate elementele constitutive esențiale identificate în raportul intitulat „Către o veritabilă uniune economică și monetară”, prezentat Consiliului European din iunie. Prezentul raport include contribuții valoroase din partea Comisiei, regăsite în comunicarea sa „Proiect pentru o uniune economică și monetară profundă și veritabilă – Lansarea unei dezbateri la nivel european” din 28 noiembrie 2012. Parlamentul European a adus, de asemenea, o valoroasă contribuție. Conform solicitării Consiliului European, acest raport explorează și alte mecanisme, în contextul unui cadru bugetar integrat, inclusiv o capacitate fiscală adecvată, precum și ideea ca statele membre din zona euro să încheie înțelegeri individuale de natură contractuală cu instituțiile UE cu privire la reformele pe care se angajează să le întreprindă și la punerea în apli-care a acestora.

În temeiul tratatului, Uniunea a instituit o uniune economică și monetară a cărei monedă este euro. Opiniile expuse în prezentul raport se concentrează asupra statelor membre din zona euro, deoa-rece acestea se confruntă cu dificultăți specifice în virtutea faptului că au aceeași monedă. Procesul de continuare a integrării uniunii economice și monetare ar trebui să se caracterizeze prin deschidere și transparență și să fie pe deplin compatibil cu piața unică în toate aspectele sale.

Prezentul raport prevede acțiunile necesare pentru a asigura stabili-tatea și integritatea UEM și face apel la angajamentul politic necesar pentru implementarea foii de parcurs propuse. Acțiunea este impe-rios necesară având în vedere magnitudinea provocărilor interne și externe cu care se confruntă zona euro și fiecare din membrii acesteia în parte.

Zona euro are nevoie de mecanisme mai puternice pentru a asi-gura politici naționale sănătoase, astfel încât statele membre să poată beneficia de toate avantajele UEM. Aceasta este esențial pentru asigurarea încrederii în caracterul efectiv al politicilor europene și naționale, pentru asigurarea unor funcții publice vitale, precum stabilizarea economiilor și a sistemelor bancare, pentru protejarea cetățenilor de efectele politicilor economice și fiscale nesănătoase


RAPORT ȘI FOAIE DE PARCURS ALE PREȘEDINTELUI VAN ROMPUY

7 DECEMBRIE 2012

în strânsă colaborare cu:

José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene,

Jean-Claude Juncker, președintele Eurogrupului,

Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene


65

– instituirea unui cadru pentru coordonarea ex ante sistema-tică a reformelor de politică economică majore, astfel cum este prevăzut la articolul 11 din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța (TSCG);

– instituirea unui mecanism de supraveghere unic (MSU) efectiv pentru sectorul bancar și intrarea în vigoarea a regu-lamentului și a directivei privind cerințele de capital impuse băncilor (CRR/CRD IV);

– acordul asupra armonizării cadrelor naționale de rezoluție și de garantare a depozitelor, prin care să se asigure o finanțare adecvată din partea industriei financiare;

– instituirea cadrului operațional al recapitalizărilor directe ale băncilor prin intermediul mecanismului european de stabi-litate (MES);

Etapa a II-a (2013-2014)

Finalizarea cadrului financiar integrat și promovarea politicilor structurale sănătoase Această etapă ar include următoarele două elemente esențiale:

– finalizarea unui cadru financiar integrat prin instituirea unei autorități de rezoluție comune și a unui mecanism de sprijin adecvat astfel încât să se asigure luarea deciziilor de rezoluție bancare rapid, imparțial și în interesul tuturor.

– organizarea unui mecanism de consolidare a coordonării, convergenței și a asigurării respectării politicilor structurale, pe baza unor înțelegeri de natură contractuală între statele membre și instituțiile UE cu privire la politicile pe care țările se angajează să le instituie și la punerea în aplicare a aces-tora; De la caz la caz, acestea ar putea fi susținute prin sprijin financiar temporar, orientat și flexibil. Dat fiind că ar avea un caracter temporar, acest sprijin financiar ar trebui tratat separat de cadrul financiar multianual.

Etapa a III-a (post-2014)

Îmbunătățirea rezilienței UEM prin crearea unei funcții de absorbție a șocurilor la nivel centralAceastă etapă ar constitui încununarea procesului. Etapa a treia ar consta din:

– instituirea unei capacități fiscale bine definite și limitate, menite să îmbunătățească absorbția șocurilor economice de la nivelul țărilor printr-un sistem de asigurări organizat la nivel central. Aceasta ar îmbunătăți reziliența zonei euro în ansamblu și ar completa înțelegerile de natură contractuală elaborate în cursul celei de a doua etape. Un sistem bazat pe stimulente „incluse” ar încuraja statele membre din zona euro eligibile pentru participarea la funcția de absorbție a șocurilor să continue politicile fiscale și structurale sănătoase în con-formitate cu obligațiile lor contractuale. În acest mod, cele două obiective – de absorbție asimetrică a șocurilor și de promovare a politicilor economice sănătoase – ar rămâne interconectate în mod intrinsec și s-ar susține reciproc.

– această etapă s-ar putea baza, de asemenea, pe un grad din ce în ce mai mare de luare a deciziilor în comun în ceea ce privește bugetele naționale, precum și pe o coordonare consolidată a politicilor economice, în special în domeniul

fiscal și al ocupării forței de muncă, plecând de la planurile naționale privind locurile de muncă ale statelor membre. În general, pe măsură ce UEM va evolua spre o integrare din ce în ce mai mare, se va impune examinarea mai în detaliu unei serii de chestiuni importante. În această privință, acest raport și „proiectul” Comisiei oferă o bază de dezbatere.

I. CADRUL FINANCIAR INTEGRAT

Înțelegerile actuale europene de garantare a stabilității financiare se bazează în continuare pe responsabilități naționale. Acest lucru nu corespunde gradului ridicat de integrare al UEM și a exacerbat cu certitudine cercul vicios dintre fragilitatea entităților suverane și vulnerabilitățile sectorului bancar. Organizarea unui mecanism de supraveghere unic (MSU) va constitui o garanție a unei supravegheri prudențiale stricte și imparțiale, contribuind astfel la ruperea legăturii dintre entități suverane și bănci și la diminuarea probabilității unor crize bancare sistemice pe viitor.

În concluziile sale din octombrie 2012, Consiliul European a invitat legiuitorii să continue cu prioritate lucrările referitoare la propune-rile legislative privind MSU, obiectivul fiind convenirea cadrului legislativ până la 1 ianuarie 2013. Consiliul European a îndemnat la finalizarea rapidă a cadrului de reglementare unic, inclusiv la con-venirea până la sfârșitul anului a unui acord cu privire la propunerile privind cerințele de capital impuse băncilor. De asemenea, acesta a îndemnat la adoptarea rapidă a dispozițiilor privind armonizarea cadrelor naționale de rezoluție și garantare a depozitelor.

MSU va constitui un prim pas către realizarea unei uniuni a piețelor financiare. Este imperativ ca lucrările pregătitoare să demareze efectiv la începutul lui 2013, astfel încât MSU să devină pe deplin operațional de la 1 ianuarie 2014 cel târziu. Va fi esențial ca BCE să aibă la dispoziție un set de instrumente de supraveghere solid și ca responsabilitatea supremă a BCE în materie de supraveghere bancară să fie conjugată cu competențe de control corespunză-toare. În această privință, va fi importantă instituirea unui cadru adecvat de politică macroprudențială care să țină seama în mod corespunzător atât de dimensiunea națională, cât și de cea euro-peană. BCE a confirmat faptul că va adopta măsuri organizatorice care să garanteze separarea clară între funcțiile sale de supraveghere și politica monetară.

Odată cu instituirea unui mecanism de supraveghere unic efectiv pentru băncile din zona euro MES va avea posibilitatea de a reca-pitaliza băncile în mod direct, în urma unor proceduri normale de luare a deciziilor. Cadrul juridic și operațional al recapitalizărilor directe ale băncilor prin intermediul MES ar urma să fie finalizat până la sfârșitul lunii martie 2013. În vederea trecerii la un cadru financiar integrat, MSU va trebui să fie completat de un meca-nism unic de rezoluție, precum și de mecanisme mai armonizate de garantare a depozitelor.

Mecanismul unic de rezoluțieDe la începutul crizei, sprijinul acordat instituțiilor financiare a fost unul substanțial. Acesta a reprezentat o povară excesivă pentru finanțele publice, reducând totodată capacitatea de a utiliza politica fiscală pentru a contracara efectele recesiunii. Un cadru de rezoluție solid și integrat ar contribui la limitarea costurilor suportate de con-tribuabili pentru falimentele bancare. Actuala propunere legislativă privind redresarea și rezoluția va asigura disponibilitatea în toate


66

În cadrul mecanismului unic de rezoluție, acțiunile aferente rezoluției ar trebui să urmeze o strategie care să implice costuri minime și ar putea fi finanțate de către acționarii care participă la recapitalizarea internă și de către unii creditori, conform unei ordini a preferințelor, precum și pe baza industriei bancare. Această din urmă modalitate de finanțare ar fi organizată pe baza unui fond european de rezoluție, care ar constitui un element esențial al noului regim de rezoluție. Acesta ar fi finanțat prin intermediul unor taxe ex ante bazate pe ris-curi aplicate tuturor băncilor care participă în mod direct la MSU. Mecanismul unic de rezoluție ar trebui să includă un mecanism de sprijin comun adecvat și efectiv. Acesta ar putea fi organizat prin crearea unei linii de credit în cadrul MES pentru autoritatea unică de rezoluție. Acest mecanism de sprijin ar trebui să fie neutru din punct de vedere fiscal pe termen mediu prin asigurarea faptului că asistența publică este recuperată prin intermediul unor taxe ex post aplicate industriei financiare.

Mecanismele de garantare a depozitelor

Istoria crizelor financiare a ilustrat efectul destabilizator pe care incertitudinea legată de depozitele bancare îl poate avea asupra instituțiilor financiare individuale și a unor întregi sisteme bancare. Propunerea privind armonizarea schemelor naționale de garantare a depozitelor include dispoziții care să asigure instituirea în fiecare stat membru a unor sisteme naționale de asigurare a depozitelor suficient de solide, limitându-se astfel efectul de contaminare aso-ciat transferului depozitelor de la o instituție la alta și dintr-o țară în alta și asigurându-se un nivel adecvat de protecție a deponenților

în Uniunea Europeană. Este important ca această propunere să fie adoptată rapid.

II. CADRUL BUGETAR INTEGRAT

Criza a revelat gradul înalt de interdependență și efecte de contami-nare între țările din zona euro. Ea a demonstrat că politicile bugetare naționale reprezintă un aspect vital de interes comun. Acest lucru indică necesitatea trecerii treptate la un cadru bugetar integrat care să asigure atât politici bugetare naționale solide, cât și o rezistență sporită la șocurile economice produse în întreaga zonă euro. Acest cadru ar contribui la creșterea durabilă și la stabilitatea macroeco-nomică. Raportul intermediar din octombrie a evidențiat necesita-tea unei guvernanțe economice mai solide și a sugerat, ca măsură suplimentară, posibilitatea creării treptate a unei capacități fiscale a UEM, care ar facilita adaptarea la șocurile economice. Ca urmare a concluziilor Consiliului European din octombrie, această secțiune examinează opțiunile privind instituirea unei capacități fiscale și prin-cipiile directoare ale acesteia.

Politicile bugetare naționale solide reprezintă piatra de temelie a UEM

Pe termen scurt, prioritatea o reprezintă finalizarea și implementarea noilor pași către o guvernanță economică mai puternică. În ultimii ani, s-au adoptat („pachetul de șase”) sau s-au convenit (Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța) îmbunătățiri semni-ficative ale cadrului bazat pe norme pentru politici fiscale în UEM, cu o concentrare mai mare asupra prevenirii dezechilibrelor bugetare,

privind schema de garantare a depozitelor. Acest mecanism unic de rezoluție, elaborat în jurul unei autorități unice de rezoluție, ar trebui instituit atunci când BCE își va asuma pe deplin responsabi-litatea de supraveghere. Acest mecanism care vizează toate băncile supravegheate prin intermediul MSU ar trebui să se bazeze pe sis-teme robuste de guvernanță, inclusiv pe dispoziții adecvate privind independența și responsabilitatea, precum și pe un mecanism de sprijin comun efectiv, care este indispensabil în vederea finalizării unui cadru financiar integrat.

statele membre ale UE a unor instrumente armonizate necesare pentru rezoluții bancare bine organizate, inclusiv intervenții timpurii, recapitalizarea internă și înființarea de bănci-punte.

Într-un context în care supravegherea este efectiv transferată unui mecanism de supraveghere unic, este totuși necesar ca responsabi-litatea cu privire la rezoluția bancară să fie, de asemenea, transferată la nivel european. Comisia a anunțat deja intenția sa de a propune un mecanism unic de rezoluție după adoptarea propunerii de directivă privind redresarea și rezoluția și a propunerii de directivă

Necesitatea unui mecanism unic de rezoluție

Instituirea unui mecanism unic de rezoluție este indispensabilă în vederea completării unui cadru financiar integrat:

• Aceasta ar asigura un proces decizional prompt și imparțial și axat pe dimensiunea europeană. Acesta ar atenua multe dintre obstacolele actuale din calea rezoluției, precum subiectivitatea la nivel național și fricțiunile în materie de cooperare transfron-talieră. Acesta ar reduce costurile legate de rezoluție, întrucât acțiunile timpurii și prompte contribuie la menținerea valorii economice a băncilor care trebuie să facă obiectul rezoluției.

• Mecanismul ar reduce costurile legate de rezoluție la un nivel cât mai scăzut și ar elimina legătura dintre bănci și state. O auto-ritate de rezoluție puternică și independentă, sprijinită de un regim de rezoluție eficient, ar avea capacitatea financiară, juridică și administrativă, precum și independența necesară pentru derularea unui proces de rezoluție efectiv și la costuri minime. Prin asigurarea faptului că sectorul privat suportă cea mai mare parte a costurilor aferente rezoluției bancare, autoritatea ar spori disciplina de piață și ar reduce la minimum costurile reziduale suportate de contribuabili pentru falimentele bancare.

• Mecanismul unic de rezoluție ar completa MSU prin asigurarea restructurării sau a închiderii rapide a băncilor falimentare. MSU ar furniza o evaluare promptă și obiectivă a necesității rezoluției, iar autoritatea unică de rezoluție ar asigura o rezoluție promptă și eficientă.


67

asupra evoluțiilor datoriei, asupra creării unor mecanisme mai bune de aplicare și asupra asumării responsabilității la nivel național pentru normele UE. Celelalte elemente legate de consolidarea guvernanței fiscale în zona euro („pachetul privind supravegherea și monitoriza-rea bugetare”), aflate încă în proces legislativ, ar trebui să fie finalizate de urgență și să fie puse în aplicare în profunzime. Acest nou cadru de guvernanță va asigura o coordonare ex ante amplă a bugetelor anuale ale statelor membre din zona euro și va consolida supravegherea celor care se confruntă cu dificultăți financiare.

Către o capacitate fiscală a UEMIstoria și experiența altor uniuni monetare arată faptul că există diverse modalități de a avansa în direcția unei uniuni fiscale, iar caracteristicile unice ale UEM ar justifica o abordare specifică. Cu toate acestea, deși gradul de centralizare a instrumentelor bugetare și mecanismele de solidaritate fiscală împotriva șocurilor negative diferă, toate celelalte uniuni monetare dispun de o capacitate fiscală centrală. În această privință, Consiliul European din octombrie 2012 a solicitat explorarea unor noi mecanisme, inclusiv a unei capacități fiscale adecvate, pentru zona euro. Capacitatea fiscală ar sprijini funcții noi care nu sunt reglementate de cadrul financiar multianual, față de care este în mod clar separată.

În etapa a doua, reformele structurale ar putea fi sprijinite, în cazuri specifice, prin stimulente financiare limitate, temporare, flexibile și orientate, pe măsură ce statele membre încheie înțelegeri de natură contractuală cu instituțiile UE. Aceste înțelegeri ar fi obligatorii pen-tru statele membre din zona euro și opționale pentru celelalte (a se vedea secțiunea III de mai jos). Comisia intenționează să facă o pro-punere privind modalitățile specifice de instituire a unor astfel de înțelegeri de natură contractuală și mijloacele de sprijinire a punerii lor în aplicare, pe baza procedurilor UE.

Punerea în aplicare a înțelegerilor de natură contractuală și stimulen-tele asociate acestora ar veni în sprijinul unui proces de convergență, conducând, în etapa a III-a, la instituirea unei capacități fiscale în scopul facilitării ajustării la șocurile economice. Aceasta ar putea lua forma unui mecanism de tip asigurare între țările din zona euro, pentru a contracara șocurile economice puternice specifice fiecărei țări. O astfel de funcție ar asigura o formă de solidaritate fiscală exer-citată de-a lungul ciclurilor economice, îmbunătățind reziliența zonei euro în ansamblu și reducând costurile financiare și de producție asociate ajustărilor macroeconomice. Contribuind la stabilitatea macroeconomică, aceasta ar completa, în mod util, cadrul pentru gestionarea crizelor bazat pe Mecanismul european de stabilitate.

Întrucât o funcție de absorbție a șocurilor care să funcționeze bine ar necesita un grad mai mare de convergență între structurile eco-nomice și politicile statelor membre, cele două obiective – de a spri-jini reforme structurale favorabile creșterii economice și de a atenua șocurile economice specifice fiecărei țări – sunt complementare și se susțin reciproc.

Motivația unei astfel de capacități fiscale din punct de vedere economicÎntr-o zonă cu o monedă comună, sarcina asociată ajustării la șocurile economice specifice fiecărei țări se resimte la nivelul mobilității forței de muncă și a capitalului, al flexibilității prețurilor și costurilor, precum și al politicii fiscale. În vederea protecției împo-triva factorilor de natură fiscală negativi externi, este important ca

riscurile fiscale să fie partajate atunci când mecanismele de ajustare economică la șocurile specifice fiecărei țări nu sunt perfecte. În mod clar, acesta este cazul zonei euro, în care mobilitatea forței de muncă este relativ scăzută, fluxurile de capital sunt susceptibile de a înregistra fluctuații bruște care pot submina stabilitatea finan-ciară, iar rigiditățile la nivel structural pot întârzia sau împiedica ajustările prețurilor și realocarea resurselor. În asemenea cazuri, țările pot cădea cu ușurință într-o stare de dezechilibru cu implicații negative pentru zona euro în ansamblu.

În acest context, instituirea unor instrumente de partajare a riscuri-lor, cum ar fi o funcție de absorbție a șocurilor comună, dar limitată, poate contribui la atenuarea impactului șocurilor specifice fiecărei țări și poate contribui la prevenirea contagiunii în zona euro și în afara acesteia. Totuși, în completarea acestor instrumente, este necesar un mecanism pentru a induce o convergență economică mai puternică, bazată pe politici structurale care vizează amelio-rarea capacității de ajustare a economiilor naționale și evitarea riscului moral asociat oricărui sistem de asigurare. Astfel, pe lângă îndeplinirea scopului lor intrinsec, punerea în aplicare cu succes a reformelor precizate într-o înțelegere de natură contractuală ar putea, de asemenea, servi drept criteriu pentru participarea la funcția de absorbție asimetrică a șocurilor instituită în etapa a III-a. Acest lucru ar oferi țărilor un stimulent suplimentar puternic pen-tru a implementa politici economice solide, atât înainte, cât și după ce au aderat la mecanismul de absorbție a șocurilor. În tranziția către instituirea acestei funcții automate de stabilizare și în funcție de circumstanțele lor specifice, statelor membre le-ar putea fi ofe-rite stimulente financiare limitate, temporare și flexibile, în scopul promovării reformelor structurale. Pentru a evita revenirea sau apariția unor dezechilibre macroeconomice după momentul în care țările au obținut accesul la funcția de absorbție a șocurilor, s-ar utiliza în continuare abordarea de natură contractuală a refor-melor. În plus, transferurile nete în cadrul funcției de absorbție a șocurilor ar putea fi modulate astfel încât să reflecte respectarea permanentă a angajamentelor asumate în cadrul înțelegerilor de natură contractuală.

Opțiuni privind funcția de absorbție a șocurilor a capacității fiscale a zonei euro

Forma capacității fiscale a UEM, cu o funcție limitată de absorbție asimetrică a șocurilor, ar putea fi aceea a unui sistem de tip asi-gurare între țările din zona euro. Contribuțiile de la bugetele naționale, precum și plățile către acestea, ar fluctua în funcție de poziția fiecărei țări de-a lungul ciclului economic.

Concepția specifică a unei asemenea funcții ar putea urma două abordări generale. Prima ar fi o abordare macroeconomică, în care contribuțiile și plățile ar fi bazate pe fluctuații la nivelul posturilor de venituri și de cheltuieli ciclice, sau pe măsurători ale activității economice. Cea de a doua ar putea fi bazată pe o abordare micro-economică și mai direct legată de o funcție publică specifică, sensi-bilă la ciclul economic, așa cum este asigurarea de șomaj. În acest caz, nivelul contribuțiilor/alocărilor de la/către capacitatea fiscală ar depinde în mod direct de evoluțiile de pe piața forței de muncă. În cadrul acestui scenariu, capacitatea fiscală ar funcționa, așadar, în completarea, sau ca substituire parțială a sistemelor naționale de asigurare de șomaj. De exemplu, transferurile ar putea fi limitate la șomajul ciclic, acoperind doar șomajul pe termen scurt.


68

durabile pentru a produce niveluri mai ridicate de creștere și de ocupare a forței de muncă.

Pe termen scurt, este esențială finalizarea pieței unice, deoarece aceasta constituie un instrument puternic pentru promovarea creșterii. În plus, există necesitatea unei evaluări aprofundate a funcționării pieței forței de muncă și a pieței produselor în zona euro. În absența ajustărilor ratei de schimb, UEM are nevoie, pen-tru a funcționa bine, de piețe ale forței de muncă și ale produselor eficiente. Acest lucru este crucial pentru combaterea șomajului la

III. UN CADRU INTEGRAT

DE POLITICĂ ECONOMICĂ

Criza datoriei suverane a expus în mod dureros faptul că politicile economice nesustenabile practicate de unele țări membre ale zonei euro în trecut, precum și rigiditățile existente în economiile acestora au repercusiuni pentru toți membrii UEM. Un cadru de politică economică integrat este necesar pentru a ghida în permanență poli-ticile statelor membre în direcția unei creșteri economice solide și

Resurse financiare ale capacității fiscale și capacitatea de a împrumutaS-ar impune colectarea de resurse specifice pentru finanțarea ambe-lor funcții – promovarea reformelor structurale și absorbția asime-trică a șocurilor. Aceste resurse ar putea fi sub formă de contribuții naționale, resurse proprii sau o combinație a celor două. Într-o perspectivă pe termen mai lung, un aspect esențial al unei viitoare capacități fiscale, pentru care ar fi necesară o examinare atentă, ar fi capacitatea acesteia de a se împrumuta. O capacitate fiscală a zonei euro ar putea, într-adevăr, să ofere o bază adecvată pentru emiterea de datorie comună fără a se recurge la gestionarea reciprocă a dato-riei suverane. Așadar, ar trebui explorată chestiunea aplicării unei reguli fiscale de aur, cum ar fi regula bugetului echilibrat înscrisă atât în Pactul de stabilitate și de creștere, cât și în Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța. În cele din urmă, un cadru bugetar integrat ar necesita instituirea unei funcții de trezorerie cu responsabilități fiscale clar definite.

Evaluarea meritelor individuale ale fiecăreia dintre abordări ar necesita o analiză mai aprofundată. Important este că magnitudi-nea funcției de absorbție a șocurilor atribuită capacității fiscale ar depinde în mare măsură de dimensiunea acesteia și că implicațiile de natură financiară pentru bugetele naționale ar depinde de concepția exactă și de parametrii acesteia. Cu toate acestea, va fi important să se asigure faptul că, indiferent de abordarea care va fi urmată, instituirea acestei funcții nu afectează nivelul general al cheltuielilor publice și al presiunii fiscale în zona euro. De aseme-nea, condițiile exacte și pragurile pentru activarea transferurilor ar trebui studiate cu atenție, întrucât ar trebui să fie absorbite la nivel central doar șocurile specifice fiecărei țări cu o magnitudine suficientă. De exemplu, în cazul abordării microeconomice, tran-sferurile asociate șomajului ar putea fi activate numai în momentul în care creșterea șomajului pe termen scurt depășește un anumit prag.

Principii directoare privind funcția de absorbție a șocurilor a unei capacități fiscale a UEM

Indiferent de abordare – macro sau microeconomică – concepția unei astfel de funcții de absorbție a șocurilor ar trebui să se bazeze pe o serie de principii directoare care să reflecte și caracteristicile specifice ale UEM:

• Elementele de partajare a riscului fiscal legate de absorbția șocurilor specifice fiecărei țări ar trebui structurate în așa fel încât să nu conducă la transferuri unidirecționale și permanente între țări, și nici nu ar trebui concepute ca instrumente de egalizare a veniturilor. De-a lungul timpului, fiecare țară din zona euro, pe măsură ce evoluează în cadrul propriului ciclu economic, ar fi, la rândul său, un beneficiar net și un contribuabil net în sistem.

• O astfel de funcție nu ar trebui să submineze nici stimulentele pentru elaborarea de politici fiscale solide la nivel național, nici stimulentele pentru abordarea slăbiciunilor structurale naționale. Ar trebui integrate în funcția de absorbție a șocurilor meca-nisme adecvate pentru a limita riscul moral și a favoriza reformele structurale. Ar trebui avută în vedere relaționarea strânsă a acestuia cu cadrul larg de guvernanță a UE, incluzând posibile înțelegeri de natură contractuală (a se vedea secțiunea II de mai jos).

• Capacitatea fiscală ar trebui elaborată în limitele cadrului oferit de Uniunea Europeană și instituțiile sale. Prin aceasta, s-ar garanta consecvența cu regulile existente – bazate pe cadrul fiscal al UE – și cu procedurile pentru coordonarea politicilor economice.

• Capacitatea fiscală nu ar trebui să constituie un instrument pentru gestionarea crizelor, întrucât Mecanismul european de sta-bilitate (MES) este deja instituit în acest scop. Prin contrast, rolul capacității fiscale ar trebui să fie acela de a ameliora reziliența economică globală a UEM și a țărilor din zona euro. Aceasta ar contribui la prevenirea crizelor și ar face mai improbabile în viitor intervențiile din partea MES.

• Concepția capacității fiscale ar trebui să fie consecventă cu principiul subsidiarității și operațiile din cadrul acesteia ar trebui să fie transparente și să facă obiectul unui control democratic și al unei răspunderi adecvate. De asemenea, ar trebui să fie eficientă din punctul de vedere al costurilor și să nu creeze în mod nejustificat proceduri administrative costisitoare sau o centralizare inutilă. Nu ar trebui să conducă la o creștere a cheltuielilor sau a nivelurilor de impozitare.


69

scară largă și pentru a facilita ajustarea prețurilor și a costurilor, care sunt esențiale pentru competitivitate și creștere. Ar trebui acordată atenție imediată promovării mobilității transfrontaliere a forței de muncă și abordării nepotrivirilor la nivel de competențe de pe piața forței de muncă. Comisia ar putea să efectueze această evaluare în mod prioritar. În cele din urmă, ar trebui instituit un cadru pentru coordonarea ex-ante sistematică a reformelor de politică econo-mică majore, astfel cum este prevăzut la articolul 11 din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța (TSCG).

Pentru a rămâne o economie socială de piață extrem de atractivă și pentru menținerea modelelor sociale europene, este important ca Uniunea să fie competitivă la nivel global și să evite discrepanțele excesive în materie de competitivitate între membrii UEM. Reformele introduse la nivelul cadrului de supraveghere al UE prin crearea semestrului european, cu recomandări specifice fie-cărei țări, și a noii proceduri de dezechilibru excesiv, care include posibile sancțiuni, reprezintă un pas în direcția cea bună. Dar este nevoie să se meargă mai departe și să se instituie un cadru mai solid pentru coordonare, convergență și aplicarea politicilor structurale. În acest context, Concluziile Consiliului European din octom-brie au solicitat să se exploreze suplimentar ideea unor înțelegeri de natură contractuală între statele membre și instituțiile UE cu privire la reformele care promovează competitivitatea, creșterea economică și crearea de locuri de muncă, pe care țările să se anga-jeze să le pună în aplicare. Pentru instituirea acestor înțelegeri, s-ar utiliza o abordare în mai multe etape.

Înțelegerile de natură contractuală trebuie să abordeze vulnerabilitățile dintr-un stadiu precoceDezechilibrele macroeconomice tind să se acumuleze lent și se ascund adesea în spatele unei creșteri economice și a unor condiții de lichiditate favorabile. Dar, odată identificate, sunt adesea greu de corectat rapid, având în vedere rigiditățile structurale de pe piețele forței de muncă, a produselor și a serviciilor și cadrele instituționale. Prin urmare, este important să se abordeze cauzele profunde ale dezechilibrelor dintr-un stadiu precoce, inclusiv prin asigurarea că aceste piețe esențiale pot reacționa rapid la șocuri și că ocuparea forței de muncă și creșterea sunt facilitate de cadrele naționale. Astfel, înțelegerile contractuale ar trebui să se concen-treze pe blocajele microeconomice, sectoriale și instituționale și să vizeze îmbunătățirea competitivității și a potențialului de creștere al economiei. Prin urmare, viitoarele înțelegeri contractuale ar trebui să fie obligatorii pentru toate țările zonei euro, dar voluntare pentru alte state membre.

Înțelegerile contractuale trebuie să se concentreze asupra principalelor slăbiciuniNu toate ineficiențele economice reprezintă o povară pentru funcționarea UEM. De asemenea, gradul de competitivitate și problemele de creștere diferă între țări. Conținutul și spiritul acor-durilor de reformă ar urma să reflecteze această diversitate și să se adapteze la necesitățile specifice fiecărei țări (de exemplu, o piață a muncii eficientă pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor; îmbunătățirea sistemelor judiciare). Totuși, pentru ca înțelegerile să țină cont de această eterogenitate, ar fi esențial un dialog intens între fiecare stat membru și instituțiile UE, atât la nivel tehnic, cât și politic. Acesta ar lua forma unei analize profunde din partea ambe-lor părți, oferind o bază pentru un acord personalizat și detaliat în

privința anumitor reforme specifice. În funcție de tipul de măsuri necesar, durata acestor acorduri ar varia pentru fiecare țară, dar ar fi probabil să fie de natură multianuală. Pentru menținerea con-centrării asupra principalelor slăbiciuni, aceste înțelegeri ar trebui să permită o anumită flexibilitate pentru a face față șocurilor grave și schimbărilor de priorități și circumstanțe economice. În funcție de situația specifică a fiecărei țări, în etapa a 2-a, această flexibilitate ar putea fi susținută printr-un sprijin financiar orientat, limitat și flexibil, în cadrul capacității fiscale.

Înțelegerile contractuale trebuie să se integreze în procesele UE existente

Criza a dus la o consolidare a cadrului de guvernanță economică al UE. În fiecare an, Consiliul adresează statelor membre reco-mandări integrate specifice fiecărei țări, pe baza unei propuneri din partea Comisiei. În plus, s-a introdus o procedură de dezechi-libru excesiv (MIP), pentru detectarea și corectarea dezechilibrelor dintr-un stadiu precoce. Pentru evitarea incoerențelor și a dupli-cării, înțelegerile contractuale ar trebui să fie incluse în semestrul european. Ele ar trebui să sprijine și să fie coerente cu ansamblul global de politici care decurg din analiza anuală a creșterii și ar trebui să se bazeze pe recomandările specifice fiecărei țări. În con-formitate cu obiectivul detectării precoce, analizele aprofundate s-ar generaliza la toate țările UEM. Analizele aprofundate ar trebui să se bazeze pe un dialog foarte extins și bazat pe realitățile din teren și pe analiza economiilor statelor membre. Pe baza concluziilor analizei aprofundate, recomandările Comisiei specifice fiecărei țări ar reprezenta baza dialogului cu fiecare țară în ceea ce privește măsurile specifice și detaliate incluse în înțelegerile de reformă, inclusiv un calendar al implementării. Pentru statele membre supuse mecanismului de corecție al MIP, acordul ar fi planul de acțiune pentru corecție și, după cum se prevede în actuala regle-mentare, neconformarea ar duce la sancțiuni.

Înțelegerile contractuale trebuie să beneficieze de o asumare și o responsabilitate depline la nivel intern și european

Asumarea la nivel național este esențială pentru implementarea reformelor structurale. O dezbatere națională privind măsurile prioritare și aprobarea acordurilor de reformă de către parlamen-tele naționale sunt esențiale pentru asigurarea asumării la nivel național. Comisia ar trebui să poată să informeze Parlamentul European și pe cele naționale cu privire la necesitatea acestor măsuri din perspectiva UEM. Ambele părți contractuale ar fi răspunzătoare pentru conținutul și implementarea propriei părți din acordul de convergență și competitivitate și pentru raportarea progreselor înregistrate către parlamentele lor respective (național și european). Responsabilitatea deplină a ambelor părți se poate asigura numai dacă agenda de reformă convenită este specifică, detaliată și măsurabilă. Aceasta necesită un acord ex ante privind termene concrete, privind modalitățile specifice de monitorizare și privind accesul la informație. Acordurile și rapoartele de confor-mitate ar fi publicate cu promptitudine și cu regularitate. Schimbări economice semnificative sau schimbarea circumstanțelor politice, precum alegerea unui nou guvern, ar putea duce la renegocierea măsurilor precise și a etapelor pentru îndeplinirea obiectivelor de reformă.


70

Parlamentul European și în parlamentele naționale a recomandărilor adoptate în contextul semestrului european. Noi mecanisme prin care să crească nivelul de cooperare între parlamentele naționale și Parlamentul European, pe baza articolului 13 din Tratatul pri-vind stabilitatea, coordonarea și guvernanța și a Protocolului nr. 1 la tratat, pot contribui la îmbunătățirea legitimității democratice și a responsabilității. Rămâne în responsabilitatea Parlamentului European și a parlamentelor naționale să stabilească împreună organizarea și modul de lucru precise ale acestora.

În al treilea rând, crearea unei noi capacități fiscale a UEM ar tre-bui și ea dă ducă la înțelegeri adecvate de asigurare a deplinei sale legitimități și responsabilități democratice. Detaliile acestor înțelegeri ar depinde în mare măsură de trăsăturile sale specifice, inclusiv de sursele sale de finanțare, de procesele sale de decizie și de domeniul de aplicare al activităților sale.

În sfârșit, criza a demonstrat necesitatea consolidării nu doar a cadru-lui de supraveghere al UEM, dar și a capacității sale de a adopta rapid decizii de punere în aplicare pentru îmbunătățirea gestionării crizelor în vremuri grele și a elaborării de politici economice în vremuri bune. Unele mecanisme interguvernamentale s-au creat ca rezultat al nea-junsurilor arhitecturii precedente, dar acestea vor trebui integrate până la urmă în cadrul juridic al Uniunii Europene. Aceasta s-a pre-văzut deja în Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța și s-ar putea prevedea și pentru alte cazuri. Consolidarea capacității la nivel european pentru adoptarea de decizii de punere în aplicare în domeniul politicii economice pentru UEM este esențială. În sfârșit, odată cu evoluția UEM către o uniune bancară, fiscală și economică, reprezentarea sa externă ar trebui și ea să fie unificată.

În ultimă instanță, aceste schimbări cu bătaie lungă întreprinse de Uniunea Europeană în general și de către uniunea economică și monetară în special necesită o aspirație comună a statelor mem-bre, un grad înalt de coeziune socială, o participare puternică a Parlamentului European și a celor naționale și un dialog reînnoit cu partenerii sociali. Deschiderea și transparența procesului, precum și rezultatul acestuia, sunt esențiale pentru trecerea la o uniune eco-nomică și monetară veritabilă.

IV. LEGITIMITATEA ȘI RESPONSABILITATEA

DEMOCRATICĂ

În concluziile sale din octombrie, Consiliul European a subliniat necesitatea unor mecanisme puternice de legitimitate și responsa-bilitate democratică. Unul dintre principiile orientative este acela al situării controlului și responsabilității democratice la nivelul la care se iau deciziile. Punerea în aplicare a acestui principiu orientativ este esențială pentru asigurarea caracterului efectiv al cadrelor politice financiare, bugetare și economice. Aceasta înseamnă implicarea Parlamentului European în ceea ce privește responsabilitatea pen-tru deciziile adoptate la nivel european, păstrând rolul esențial al parlamentelor naționale, după caz.

Deciziile cu privire la bugetele naționale stau la baza democrațiilor parlamentare ale statelor membre. În același timp, dispozițiile legate de legitimitatea și responsabilitatea democratică ar trebui să asigure luarea în considerare în mod corespunzător a interesului comun al Uniunii; cu toate acestea, parlamentele naționale nu se află în cea mai bună poziție pentru a ține cont de acesta pe deplin. Aceasta înseamnă că integrarea în continuare a elaborării de politici și un grad mai mare de punere în comun a competențelor la nivel euro-pean ar trebui, în primul rând și cel mai important, să fie însoțite de o implicare adecvată a Parlamentului European în cadrele integrate pentru o UEM reală.

În primul rând, într-un cadru financiar integrat: în timp ce respon-sabilitatea atât a Băncii Centrale Europene ca unic supraveghetor, cât și a viitoarei autorități unice de rezoluție, ar trebui să se exercite la nivel european, aceasta ar trebui să fie completată cu mecanisme puternice de informare, raportare și transparență față de parlamen-tele naționale ale statelor membre participante.

În al doilea rând, în contextul cadrelor integrate de politici bugetare și economice: statele membre ar trebui să asigure implicarea cores-punzătoare a parlamentelor lor naționale în înțelegerile de reformă de natură contractuală propuse și, la nivel mai general , în contextul semestrului european. În acest spirit, Consiliul European a cerut în octombrie să se exploreze modalități de asigurare a dezbaterii în

Elemente esențiale ale înțelegerilor de natură contractuală în ceea ce privește reformele structurale

În esență, aceste înțelegeri integrate în cadrul de guvernanță al UE, ar putea să se bazeze pe următoarele principii:

• Ele ar fi integrate în semestrul european, ar fi coerente cu ansamblul de politici general al zonei euro și l-ar susține; ele ar fi obligatorii pentru statele membre ale zonei euro, dar ar fi voluntare pentru celelalte, pe baza unor analize aprofundate, bazate pe analize la fața locului ale principalelor blocaje în calea creșterii și a ocupării forței de muncă. Aceste analize ar fi realizate de către Comisie.

• Ele ar acoperi o agendă de reformă multianuală, specifică și monitorizabilă, convenită cu instituțiile UE și concentrată pe competitivitate și creștere, esențiale pentru funcționarea corespunzătoare a UEM.

• Statele membre și Comisia ar răspunde în fața parlamentelor naționale, respectiv în fața Parlamentului European, pentru conținutul și punerea în aplicare a sarcinilor lor în temeiul acordurilor.

• Reformele structurale ar fi susținute prin stimulente financiare și ar avea drept rezultat transferuri temporare către statele membre cu slăbiciuni structurale excesive. Acest sprijin orientat ar trebui să fie finanțat prin resurse specifice.

• Respectarea acordurilor se poate asigura printr-un cadru pe bază de stimulente. Conformitatea ar putea fi unul dintre criteriile de participare la funcția de absorbție a șocurilor a capacității fiscale. Conformitatea ar putea fi unul dintre criteriile de participare la funcția de absorbție a șocurilor a capacității fiscale.


71

Etap

e că

tre

o U

EM v

erita

bilă

Asi

gura

rea

sust

enab

ilită

ții fi

nanț

elor

pub

lice

și ru

pere

a le

gătu

rii d

intr

e bă

nci ș

i ent

itățil

e su

vera

neFi

naliz

area

cad

rulu

i fin

anci

ar in

tegr

at și

pro

mov

area

pol

itici

lor

stru

ctur

ale

sănă

toas

e la

niv

el n

ațio

nal

Inst

ituire

a la

niv

elul

UE

M a

une

i fun

cții

de a

bsor

bție

a

șocu

rilor

spec

ifică

fiec

ărei

țări

MSU

și c

adru

uni

c de

regl

emen

tare

Sist

eme

națio

nale

de

gara

ntar

e a

depo

zite

lor a

rmon

izat

e

Cad

re d

e so

luțio

nare

naț

iona

le a

rmon

izat

eM

ecan

ism

uni

c de

rezo

luție

, cu

mec

anis

me

de sp

rijin

cor

espu

nzăt

oare

Rec

apita

lizar

e di

rect

ă a

bănc

ilor p

rin M

ES

Pach

etul

de

șase

, pac

hetu

l priv

ind

supr

aveg

here

a și

mon

itoriz

area

bug

etar

e, T

rata

tul p

rivin

d st

abili

tate

a co

ordo

nare

a și

guv

erna

nța

în c

adru

l uni

unii

econ

omic

e și

mon

etar

e

Stim

ulen

te fi

nanc

iare

lega

te d

e ac

ordu

ri co

ntra

ctua

leA

bsor

bire

a șo

curil

or sp

ecifi

că fi

ecăr

ei ță

ri

Aco

rdur

i con

trac

tual

e in

tegr

ate

în se

mes

trul

eur

opea

n

Cad

ru d

e co

ordo

nare

ex-

ante

a

refo

rmel

or p

oliti

cii e

cono

mic

e (T

SCG

, art

icol

ul 1

1)

Prog

rese

pro

porț

iona

te în

cee

a ce

priv

ește

legi

timita

tea

dem

ocra

tică

și re

spon

sabi

lizar

ea

Sprij

in te

mpo

rar/

flexib

il/or

ient

at

Part

icip

are

cond

ițion

ată

baza

tă p

e cr

iterii

/co

nfor

mita

te d

e in

trar

e

Con

diții

le d

e pa

rtic

ipar

e de

pind

de

stad

iul c

uren

t de

con

form

itate

Eta

pa I

Înch

eiat

ă la

sfâ

rșit

ul p

erio

adei

201

2-20

13E

tapa

II

Înce

pere

201

3 - î

nche

iere

201

4E

tapa

III

Dup

ă 20

14

Responsabilizare politică

Cadru economicintegrat

Cadru bugetar integrat

Cadru financiar integrat


72

de Parlamentul European. Consiliul European stabilește

următorii pași în procesul de finalizare a UEM, pe baza unei

mai mari integrări și a unei solidarități consolidate pentru

statele membre ale zonei euro.

4. Procesul de finalizare a UEM se va baza pe cadrul

instituțional și juridic al UE. Procesul va fi deschis și transpa-

rent față de statele membre care nu folosesc moneda unică.

Pe parcursul întregului proces, integritatea pieței unice va fi

respectată pe deplin, inclusiv în cadrul diferitelor propuneri

legislative care vor fi făcute. Este de asemenea important

să se asigure condiții echitabile între statele membre care

participă la MSU și cele care nu participă.

5. Prioritatea imediată este de a se finaliza și a se pune în apli-

care cadrul pentru o guvernanță economică mai puternică,

inclusiv „pachetul de șase”, Tratatul privind stabilitatea,

coordonarea și guvernanța (TSCG) și „pachetul de două”.

În urma progreselor decisive înregistrate cu privire la ele-

mentele-cheie ale „pachetului de două”, Consiliul European

solicită adoptarea rapidă a acestuia de către co-legiuitori.

6. Este la fel de urgent să se progreseze către un cadru financiar

mai integrat, care va contribui la reinstaurarea unui cadru

normal pentru împrumuturi, va îmbunătăți competitivi-

tatea și va contribui la ajustarea necesară a economiilor

noastre.

7. Mecanismul unic de supraveghere constituie un pas

calitativ important către un cadru financiar mai integrat.

Consiliul European salută acordul la care s-a ajuns în cadrul

Consiliului la 13 decembrie și cheamă colegislatorii să

ajungă rapid la un acord pentru a permite implementarea

acestuia cât mai curând posibil. De asemenea, Consiliul

reiterează importanța noilor norme privind cerințele de

capital impuse băncilor (CRR/CRD IV), care sunt de cea


Foaie de parcurs pentru finalizarea UEM

1. Ținând seama de provocările majore cu care este con-

fruntată, este necesară consolidarea uniunii economice și

monetare, pentru a asigura bunăstarea economică și socială,

precum și stabilitatea și prosperitatea durabilă. Politicile

economice trebuie să fie pregătite pe deplin pentru promo-

varea unei creșteri economice puternice, durabile și favora-

bile incluziunii, asigurând disciplina fiscală, îmbunătățirea

competitivității și stimularea ocupării forței de muncă, în

special a ocupării forței de muncă tinere, pentru ca Europa

să rămână o economie socială de piață de înaltă competiti-

vitate și să se păstreze modelul social european.

2. Consolidarea UEM se bazează nu numai pe finalizarea

structurii sale, ci și pe adoptarea unor politici fiscale solide,

diferențiate și favorabile creșterii economice. În condițiile

respectării depline a Pactului de stabilitate și de creștere,

posibilitățile oferite de cadrul fiscal existent al UE de echi-

librare a necesităților de investiții publice cu obiectivele

de disciplină fiscală pot fi exploatate în ramura preventivă

a PSC.

3. În urma unui raport interimar prezentat în octombrie 2012,

președintele Consiliului European, în strânsă colaborare cu

președintele Comisiei, cu președintele Eurogrupului și cu

președintele Băncii Centrale Europene, a elaborat o foaie

de parcurs specifică, cu un calendar clar, pentru realizarea

unei uniuni economice și monetare veritabile. Consiliul

European ia de asemenea act de „proiectul” elaborat de

Comisie, care oferă o analiză cuprinzătoare a chestiuni-

lor relevante, însoțită de evaluarea aspectelor juridice ale

acestora. Consiliul European ia act și de contribuțiile aduse

CONSILIUL EUROPEAN 1314 DECEMBRIE 2012

Consiliul European a convenit asupra unei foi de parcurs pentru finalizarea uniunii economice și monetare, pe baza unei mai

mari integrări și a unei solidarități consolidate. Acest proces va demara prin finalizarea, consolidarea și punerea în aplicare

a noii guvernanțe economice consolidate, precum și prin adoptarea mecanismului de supraveghere unic și a noilor norme

privind redresarea și rezoluția și privind garantarea depozitelor. Procesul va fi completat prin instituirea unui mecanism

unic de rezoluție. Consiliul European din iunie 2013 va examina în profunzime mai multe alte aspecte importante privind

coordonarea reformelor naționale, dimensiunea socială a UEM, fezabilitatea și modalitățile contractelor stabilite de comun

acord pentru competitivitate și creștere, precum și mecanisme de solidaritate și măsuri de promovare a aprofundării pieței

unice și de protejare a integrității acesteia. Pe parcursul întregului proces, vor fi asigurate legitimitatea și responsabilitatea

democratice.

Consiliul European a lansat lucrările referitoare la semestrul european 2013 pe baza analizei anuale a creșterii, efectuată

de Comisie. Consiliul European a decis să lanseze lucrările referitoare la dezvoltarea în continuare a politicii de securitate

și apărare comune a UE și va reveni la această chestiune în decembrie 2013.

* * *


73

mai mare prioritate pentru elaborarea unui cadru de regle-

mentare unic și îndeamnă toate părțile să facă eforturi către

obținerea unui acord și către adoptarea rapidă.

8. Consiliul European îndeamnă co-legiuitorii să convină asu-

pra propunerii de directivă privind redresarea și rezoluția

și a propunerii de directivă privind sistemele de garantare

a depozitelor înainte de luna iunie 2013; în ceea ce privește

Consiliul, acesta ar trebui să ajungă la un acord până la

sfârșitul lunii martie 2013. Odată adoptate, aceste directive

ar trebui să fie puse în aplicare cu prioritate de către statele

membre.

9. Consiliul European așteaptă cu interes acțiuni ulterioare

rapide din partea Comisiei cu privire la propunerile gru-

pului de experți la nivel înalt privind structura sectorului

bancar al UE.

10. Este imperativ să se întrerupă cercul vicios dintre bănci și

entitățile suverane. În continuarea declarației finale a reu-

niunii la nivel înalt a statelor din zona euro din iunie 2012

și a concluziilor Consiliului European din octombrie 2012,

ar trebui să se convină cât mai curând în primul semestru

al anului 2013 un cadru operațional, inclusiv o definiție

a activelor existente în bilanțurile băncilor, astfel încât atunci

când se instituie un mecanism de supraveghere unic efectiv,

Mecanismul european de stabilitate să aibă posibilitatea

recapitalizării directe a băncilor. Aceasta se va realiza în

conformitate deplină cu piața unică.

11. Într-un context în care supravegherea bancară este efectiv

transferată unui mecanism de supraveghere unic, va fi nece-

sar un mecanism unic de rezoluție, care să aibă competența

necesară pentru a asigura rezoluția oricărei bănci din statele

membre participante cu ajutorul instrumentelor adecvate.

Prin urmare, ar trebui accelerate lucrările la propunerile

de directive privind redresarea și soluționarea și privind

schema de garantare a depozitelor, astfel încât acestea să

poată fi adoptate în conformitate cu punctul 8. În aceste

chestiuni, este importantă asigurarea unui echilibru echita-

bil între țările de origine și țările gazdă. Consiliul European

va prezenta, în cursul anului 2013, o propunere privind un

mecanism unic de rezoluție pentru statele membre care

participă la MSU, care să fie examinată de colegislatori

cu prioritate, în intenția adoptării pe parcursul actualului

ciclu parlamentar. Acesta ar trebui să protejeze stabilitatea

financiară și să asigure un cadru efectiv pentru procesul de

rezoluție a instituțiilor financiare, protejând în același timp

contribuabilii în contextul crizelor bancare. Mecanismul

unic de rezoluție ar trebui să se bazeze pe contribuții ale

însuși sectorului financiar și să includă mecanisme de sprijin

comun adecvate și eficace. Acest mecanism de sprijin ar

trebui să fie neutru din punct de vedere fiscal pe termen

mediu prin asigurarea faptului că asistența publică este recu-

perată prin intermediul unor taxe ex post aplicate industriei

financiare.

12. Pentru ca uniunea economică și monetară să asigure

creștere economică, competitivitate în context global și

ocuparea forței de muncă în UE și în mod special în zona

euro, trebuie să se examineze în profunzime mai multe

aspecte importante legate de coordonarea politicilor eco-

nomice și de orientările de politică economică pentru zona

euro, inclusiv măsuri de promovare a aprofundării pieței

unice și de protejare a integrității acesteia. În acest sens,

președintele Consiliului European, în cooperare strânsă

cu președintele Comisiei, după un proces de consultări

cu statele membre, va prezenta Consiliului European din

iunie 2013 măsuri posibile și o foaie de parcurs cu repere

temporare în ceea ce privește următoarele aspecte:

a) coordonarea reformelor naționale: statele membre parti-

cipante vor fi invitate să asigure, în conformitate cu artico-

lul 11 din TSCG, discutarea ex ante a tuturor reformelor

majore de politică economică pe care planifică să le între-

prindă și, după caz, coordonarea acestora. Această coordo-

nare implică instituțiile UE, în conformitate cu prevederile

legislației UE în acest sens. Comisia și-a anunțat intenția de

a face o propunere privind un cadru de coordonare ex ante

a reformelor de politică economică majore în contextul

semestrului european;

b) dimensiunea socială a UEM, inclusiv dialogul social;

c) fezabilitatea și modalitățile contractelor stabilite de comun

acord pentru competitivitate și creștere: acordurile indi-

viduale de natură contractuală cu instituțiile UE ar putea

îmbunătăți aproprierea și eficacitatea. Aceste contracte ar

trebui să fie diferențiate în funcție de situațiile specifice ale

statelor membre. Acest lucru ar angaja toate statele membre

din zona euro, dar și statele membre care nu fac parte din

zona euro pot alege să încheie înțelegeri similare;

d) mecanisme de solidaritate care pot îmbunătăți eforturile

întreprinse de statele membre care participă la astfel de

acorduri de natură contractuală pentru competitivitate și

creștere economică.

13. Guvernanța în cadrul zonei euro ar trebui îmbunătățită

în continuare pornind de la TSCG și ținând seama de

Declarația reuniunii la nivel înalt a zonei euro din 26 octom-

brie 2011. Șefii de stat sau de guvern ai zonei euro vor fi

invitați să adopte regulamentul de procedură pentru reu-

niunile lor în cadrul reuniunii din martie 2013, respectând

pe deplin articolul 12 alineatul (3) din TSCG.

14. Pe durata întregului proces, obiectivul general rămâne asigu-

rarea legitimității și responsabilității democratice la nivelul

luării și punerii în aplicare a deciziilor. Toate noile demer-

suri de consolidare a guvernanței economice vor trebui

însoțite de demersuri suplimentare de sporire a legitimității

și a responsabilității. La nivel național, acțiunile în vederea

continuării integrării cadrelor fiscale și de politică econo-

mică ar necesita din partea statelor membre asigurarea unei

implicări adecvate a parlamentelor lor. Continuarea inte-

grării procesului de elaborare a politicilor și un grad mai ridi-

cat de punere în comun a competențelor trebuie însoțite de

o implicare proporțională a Parlamentului European. Noi

mecanisme prin care să crească nivelul de cooperare între


74

invită Consiliul și Parlamentul European să acorde acestor

propuneri cea mai mare prioritate, în vederea adoptării lor

până cel târziu la sfârșitul ciclului parlamentar actual. Este

de asemenea important să se acționeze urgent în conformi-

tate cu comunicarea Comisiei privind punerea în aplicare

a Directivei privind serviciile și cu comunicarea Comisiei

privind guvernanța pieței unice. Consiliul European va

monitoriza cu atenție progresele înregistrate în ceea ce

privește toate propunerile privind piața unică.

18. Consiliul European solicită examinarea rapidă a comunică-

rii Comisiei privind „reglementarea inteligentă” și așteaptă

cu interes publicarea primului tablou de bord privind IMM-

urile. Consiliul European salută propunerile Comisiei de

reducere a sarcinilor de reglementare și de eliminare a regle-

mentărilor care nu mai sunt de folos ca parte a abordării

globale a „reglementării inteligente”. Consiliul așteaptă cu

interes progrese concrete și un raport în cadrul reuniunii

sale din martie 2013.

19. Reamintind declarația din ianuarie 2012 a șefilor de stat sau

de guvern și concluziile reuniunilor sale din martie, iunie

și octombrie, Consiliul European salută progresele înre-

gistrate pe parcursul anului către o abordare cuprinzătoare

a UE în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Această declarație cere Consiliului să

examineze fără întârziere propunerile din cadrul Pachetului

privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, mai

ales în vederea adoptării recomandărilor privind o garanție

pentru tineret la o dată de la începutul anului 2013, ținând

cont de situațiile și necesitățile de la nivel național. Consiliul

European invită Comisia să finalizeze rapid cadrul de cali-

tate pentru stagii, să instituie Alianța programelor de uce-

nicie, precum și să prezinte propunerea de nou regulament

EURES. Consiliul, statele membre și Comisia ar trebui să

realizeze rapid acțiunile ulterioare comunicării Comisiei

privind regândirea educației.

II. ALTE PUNCTE

Politica de securitate și apărare comună

20. Consiliul European reamintește concluziile sale din decem-

brie 2008 și remarcă faptul că în lumea zilelor noastre, aflată

în continuă transformare, Uniunea Europeană este che-

mată să își asume responsabilități crescute în menținerea

păcii și a securității la nivel internațional, pentru a garanta

securitatea cetățenilor săi și promovarea intereselor sale.

21. În această privință, Consiliul European își reafirmă angaja-

mentul pentru îmbunătățirea eficacității politicii de secu-

ritate și de apărare comune (PSAC), drept contribuție

tangibilă a UE la gestionarea crizelor internaționale. UE

joacă un rol important în vecinătatea sa și la nivel global.

Consiliul European reamintește faptul că misiunile și

operațiile PSAC reprezintă un element esențial al abordării

cuprinzătoare a UE în regiunile de criză, precum Balcanii

de Vest, Cornul Africii, Orientul Mijlociu, Sahel, Afganistan

și Caucazul de Sud și își reafirmă angajamentul de a spori

parlamentele naționale și Parlamentul European, în temeiul

articolului 13 din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea

și guvernanța și a Protocolului nr. 1 la tratate, pot contri-

bui la acest proces. Parlamentul European și parlamentele

naționale vor stabili împreună organizarea și promovarea

unei conferințe a reprezentanților lor pentru a discuta

aspecte legate de UEM.

Analiza anuală a creșterii

15. Consiliul European salută prezentarea la timp a analizei anuale a creșterii (AAC) de către Comisie, prin care se

demarează semestrul european 2013. Consiliul European

este de acord cu faptul că eforturile la nivel național și euro-

pean ar trebui, în 2013, să se axeze în continuare pe cele

cinci priorități convenite în luna martie, și anume:

– continuarea consolidării fiscale diferențiate favorabile

creșterii;

– reluarea activității normale de creditare a economiei;

– promovarea creșterii și a competitivității;

– abordarea aspectelor legate de șomaj și de consecințele

sociale ale crizei și

– modernizarea administrației publice.

16. Consiliul va examina mai detaliat pachetul AAC, în

conformitate cu foaia de parcurs prezentată de viitoarea

Președinție și ținând seama de recomandările prezentate

în Raportul Președinției privind lecțiile învățate în urma

semestrului european 2012, în vederea supunerii opini-

ilor sale atenției Consiliului European din martie 2013.

Consiliul European va conveni cu această ocazie asupra

orientărilor necesare în ceea ce privește programele de

stabilitate și de convergență și programele naționale de

reformă ale statelor membre, precum și în vederea punerii

în aplicare a inițiativelor emblematice ale UE. Comisia este

invitată să includă în următoarea sa analiză anuală a creșterii

o evaluare a performanței pieței forței de muncă și a pieței

produselor în vederea promovării locurilor de muncă și

a creșterii economice.

17. Finalizarea pieței unice poate contribui semnificativ la

creștere și la crearea de locuri de muncă și constituie un ele-

ment-cheie al răspunsului UE la criza financiară, economică

și socială. Consiliul European a analizat stadiul lucrărilor cu

privire la propunerile prioritare referitoare la Actul privind

piața unică I și a salutat acordul obținut de statele membre

participante în ceea ce privește brevetul unitar precum și

acordul în ceea ce privește soluționarea alternativă a liti-

giilor și soluționarea online a litigiilor în materie de con-

sum. Consiliul European solicită celorlalți co-legiuitori să

finalizeze urgent dosarele rămase privind APU I. În special,

ar trebui să se accelereze lucrările în privința calificărilor

profesionale, a achizițiilor publice, a detașării lucrătorilor,

precum și a semnăturii electronice și a autentificării elec-

tronice. Referitor la Actul privind piața unică II, Consiliul

European solicită Comisiei să prezinte toate propunerile-

cheie până în primăvara anului 2013. Consiliul European


75

început a cooperării în planificarea din domeniul apărării

a statelor membre;

– facilitarea sinergiilor dintre inițiativele bilaterale, subregio-

nale, europene și multilaterale, inclusiv prin „punere și

utilizare în comun” la nivelul UE și prin inițiativa NATO

privind apărarea inteligentă.

Consolidarea industriei de apărare europene prin:

– dezvoltarea unei baze tehnologice și industriale europene

de apărare mai integrate, mai durabile, mai inovatoare și

mai competitive;

– dezvoltarea unor sinergii mai importante între cercetarea

și dezvoltarea civilă și militară; promovarea unei piețe

a apărării funcționale, în special prin punerea efectivă în

aplicare a directivei privind achizițiile publice și a celei pri-

vind transferurile intra-UE, deschisă IMM-urilor și care să

beneficieze de contribuțiile acestora.

25. Consiliul European va examina în luna decembrie a anului

2013 progresele înregistrate în urmărirea acestor obiective,

va evalua situația și, pe baza recomandărilor președintelui

său, va oferi orientări, inclusiv prin stabilirea de priorități și

calendare, pentru a asigura eficacitatea eforturilor UE în

vederea îndeplinirii responsabilităților în materie de secu-

ritate ale Europei.

Strategii regionale

26. Reamintind concluziile sale din iunie 2011 și sub rezerva

evaluării conceptului strategiilor macroregionale, astfel

cum a fost prevăzut în concluziile Consiliului din 13 aprilie

2011, Consiliul European așteaptă cu interes prezentarea

de către Comisie a unei Strategii a UE pentru zona Mării

Adriatice și a Mării Ionice înainte de sfârșitul anului 2014.

De asemenea, Consiliul European solicită punerea în apli-

care cu promptitudine a strategiei revizuite a UE pentru

Marea Baltică. Pentru a consolida cooperarea cu țările

învecinate, Consiliul European încurajează Consiliul să ia

în continuare măsuri pentru a valorifica pe deplin dimen-

siunea nordică și parteneriatele acesteia.

Extinderea și procesul de stabilizare și de asociere

27. Consiliul European salută și aprobă concluziile adoptate

de Consiliu la 11 decembrie cu privire la extindere și la

procesul de stabilizare și de asociere.

Siria

28. Consiliul European este consternat de deteriorarea con-

tinuă a situației din Siria. Consiliul European aprobă

concluziile adoptate de Consiliu la 10 decembrie. De

asemenea, Consiliul European salută rezultatele celei de

a patra reuniuni ministeriale a Grupului „Prietenii popo-

rului sirian”, care a avut loc la Marrakech la 12 decembrie

2012. Consiliul European însărcinează Consiliul Afaceri

Externe să desfășoare lucrări cu privire la toate posibilitățile

de a sprijini și a ajuta opoziția și de a promova un sprijin

sporit pentru protecția civililor. Consiliul European își

eficacitatea și eficiența operaționale ale acestora. De aseme-

nea, Consiliul European reamintește faptul că misiunile și

operațiile PSAC ar trebui desfășurate în strânsă cooperare

cu alți actori internaționali relevanți, precum ONU, NATO,

OSCE și Uniunea Africană, și cu țările partenere, după cum

este necesar în fiecare situație. În acest sens, îmbunătățirea

cooperării cu partenerii interesați din vecinătatea Europei

este deosebit de importantă.

22. Consiliul European subliniază că, pentru a își putea

îndeplini responsabilitățile în materie de securitate, sta-

tele membre ale UE trebuie să fie pregătite să asigure

capabilități orientate către viitor, atât în domeniul civil, cât

și în cel al apărării. Consiliul European subliniază faptul că

constrângerile financiare actuale evidențiază necesitatea

stringentă de a consolida cooperarea în vederea dezvoltării

capabilităților militare și a remedierii deficiențelor critice,

inclusiv a celor identificate pe parcursul operațiilor recente.

De asemenea, Consiliul European subliniază beneficiile pe

care o astfel de cooperare le poate aduce în ceea ce privește

ocuparea forței de muncă, creșterea, inovarea și competiti-

vitatea industrială în interiorul Uniunii Europene.

23. Consiliul European invită Înaltul Reprezentant, în special

prin intermediul Serviciului European de Acțiune Externă

și al Agenției Europene pentru Apărare, precum și Comisia,

fiecare acționând în virtutea responsabilităților lor respec-

tive și cooperând îndeaproape după cum este necesar, să

elaboreze în continuare propuneri și acțiuni pentru consoli-

darea PSAC și îmbunătățirea disponibilității capabilităților

civile și militare necesare și să prezinte rapoarte privind

aceste inițiative până cel târziu în luna septembrie a anu-

lui 2013, în vederea Consiliului European din decembrie

2013. Statele membre vor fi implicate îndeaproape în acest

proces.

24. În acest scop, Consiliul European subliniază, printre altele,

următoarele chestiuni:

Sporirea eficacității, vizibilității și impactului PSAC prin:

– dezvoltarea în continuare a unei abordări cuprinzătoare

în ceea ce privește prevenirea conflictelor și stabilizarea și

gestionarea crizelor, inclusiv prin dezvoltarea capacității de

răspuns la provocările emergente în materie de securitate;

– consolidarea capacității UE de a desfășura personalul și

capabilitățile civile și militare adecvate în mod rapid și efi-

cace pentru toată gama de acțiuni de gestionare a crizelor.

Îmbunătățirea dezvoltării capabilităților de apărare prin:

– identificarea surplusurilor și deficiențelor actuale și stabi-

lirea unor priorități în ceea ce privește cerințele viitoare în

materie de capabilități civile și militare europene;

– facilitarea unei cooperări europene mai sistematice și pe

termen mai lung în domeniul apărării, inclusiv prin „pune-

rea și utilizarea în comun” a capabilităților militare; și, din

această perspectivă, includerea în mod sistematic și de la


76

favorabil incluziunii, care să sprijine în întregime drepturile

omului și drepturile minorităților. Consiliul European va

continua să abordeze în mod prioritar situația din Siria.

reiterează opinia conform căreia în Siria este necesară

tranziția către un viitor fără președintele Assad și fără regi-

mul ilegitim al acestuia. Sprijinim un viitor democratic și


Referinţe fotografice:

© Uniunea Europeană

Pagina 11

3. © La Moncloa, Spanish Government

4. © Andy Wenzel, BKA/HBF, 2012

5. © SIP/Charles Caratini, all rights reserved

7. © Avo Seidelberg, Estonian Parliament, 2012

8. © Toms Norde, Latvian State Chancellery

11. © ANP – Lampen, Jerry

12. © Maciej Śmiarowski/KPRM

Pagina 18

© Yves Logghe/Associated Press/Reporters

Pagina 22

1. © Andy Rain/PA Wire – Prime Minister Office

2. © Greek Government, New Democracy, 2012

3. © Finnish Prime Minister Office

6. © Gergely Botár, kormany.hu

8. © Andy Wenzel, BKA/HBF, 2012

Secretariatul General al Consiliului


Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene

2013 — 76 p. — 21,0 � 29,7 cm

ISBN 978-92-824-3769-8doi:10.2860/66419ISSN 1977-3285


RO.indd 3 26/03/13 16:33

doi:10.2860/66419

ISSN 1977-3285

QC

-AO

-12

-00

1-R

O-C

Rue de la Loi/ Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Tel. +32 22816111

www.european-council.europa.eu

ISBN 978-92-824-3769-8

RO.indd 4 26/03/13 16:33

http://www.european-council.europa.eu

Consiliul European în 2012 · 2017-10-23 · colegii mi-au cerut să elaborez o foaie de parcurs...

Documents

Transcript of Consiliul European în 2012 · 2017-10-23 · colegii mi-au cerut să elaborez o foaie de parcurs...