CONSILIUL CONCURENŢEI

DIRECŢIA BUNURI DE CONSUM

Piaţa Presei Libere nr.1, corp D1, etaj 7, sector 1, Bucureşţi

Tel. 405.45.44; Fax 405.45.05

e-mail: bunuri.consum@consiliulconcurentei.ro

Decizia nr.44/27.06.2016

privind operațiunea de concentrare economică realizată prin dobândirea controlului unic direct

de către B.S.A. International asupra SC Albalact SA și a controlului unic indirect asupra SC

Rarăul SA și SC Albalact Logistic SRL

CONSILIUL CONCURENŢEI

În baza:

1. Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 153 din 29

februarie 2016 (denumită în continuare Lege);

2. Decretului nr.301/05.03.2015 pentru numirea preşedintelui Consiliului Concurenţei, publicat în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157/05.03.2015;

3. Decretului nr.302/05.03.2015 pentru numirea vicepreşedintelui Consiliului Concurenţei, publicat în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157/05.03.2015;

4. Decretului nr.974/19.12.2011 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei,

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901/20.12.2011;

5. Decretului nr. 703/27.04.2009 pentru numirea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei,

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284/30.04.2009;

6. Regulamentului de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei, publicat în

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.113/14.02.2012, cu modificările şi completările ulterioare;

7. Regulamentului privind concentrările economice, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea

I, nr. 553 bis/05.08.2010, cu modificările şi completările ulterioare;

8. Instrucţiunilor privind conceptele de concentrare economică, întreprindere implicată, funcţionare

deplină şi cifra de afaceri, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 bis/05.08.2010;

9. Instrucţiunilor privind definirea pietei relevante, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea

I, nr. 553 bis/05.08.2010;

10. Instrucţiunilor date în aplicarea prevederilor art. 32 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată,

cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrărilor economice, publicate în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 591 din 20.08.2010, cu modificările şi completările ulterioare;

11. Notificării concentrării economice înregistrate la Consiliul Concurenţei cu nr. RS-18/22.02.2016 şi

documentelor din dosarul cauzei;

12. Notei Direcţiei Bunuri de Consum nr. CC/DBC/873/21.06.2016 privind analiza concentrării

economice notificate.

2

şi luând în considerare următoarele:

La data de 22.02.2016, BSA International a notificat operaţiunea de concentrare economică care se

realizează prin dobândirea controlului unic direct de către B.S.A. International asupra SC Albalact

SA1 și a controlului unic indirect asupra SC Rarăul SA2 și SC Albalact Logistic SRL3. Notificarea a

devenit efectivă la data de 31.05.20164.

I. Informaţii despre părţi

1. Partea achizitoare şi grupul acesteia

1.1.Partea achizitoare

1. B.S.A. International5, societate pe acțiuni de naționalitate belgiană, este deținută în proporție

de 100% de către B.S.A., o societate de naționalitate franceză. B.S.A. este societatea mamă a

Grupului Lactalis și este deținută, indirect, de către [...].

2. B.S.A are ca obiect principal de activitate deținerea de participații în alte societăți comerciale

(activitate specifică societăților de tip holding), iar ca obiect secundar de activitate, efectuarea

de studii de piață și de sondaje de opinie.

1.2. Grupul părţii achizitoare

3. În România, Grupul Lactalis deține patru filiale: Lactalis Romania S.R.L6., Dorna Lactate

S.A.7, Dorna S.A.8 și Parmalat Romania S.A.9

4. S.C. Lactalis Romania S.R.L.10 este deținută în proporție de [...]% de către B.S.A

International. Activitatea principală a acestei societăți constă în comerțul cu ridicata al

produselor lactate, ouălor, uleiurilor și grăsimilor comestibile (cod CAEN Rev. 2 - 4633).

5. S.C. Dorna Lactate S.A.11 este deținută în proporție de [...] % de către Lactalis Romania

S.R.L. și în proporție de [...]% de către Roadside Investments. Activitatea principală a acestei

societăți constă în fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor (cod CAEN Rev. 2 – 1051).

6. S.C. Dorna S.A.12 este deținută în proporție de [...]% de către Lactalis Romania S.R.L.

1 Denumită, în continuare, Albalact. 2 Denumită, în continuare, Rarăul. 3 Denumită, în continuare, Albalact Logistic. 4 Data primirii de către Consiliul Concurenței a ultimelor informații, prin adresa înregistrată la Consiliul

Concurenței cu nr. RG/8400/31.05.2016. 5 Sediul legal în: Rue des Vétérinaires 42 F, Anderlecht (1070 Bruxelles), Belgia, înregistrată la data de

23.11.1990 sub numărul 0443.205.173 la RPM („Registre des Personnes Morales”) Bruxelles. 6 Denumită, în continuare, Lactalis. 7 Denumită, în continuare, Dorna Lactate. 8 Denumită, în continuare, Dorna. 9 Denumită, în continuare, Parmalat. 10 Sediul în Vatra Dornei, Str. Transilvaniei, Nr. 40, Bloc Corp C1, Etaj 1, Ap. 5, Județul Suceava, înmatriculată

la Registrul Comerțului sub numărul J33/100/2009, CUI: 22941836. 11 Sediul în Sat Dorna Candrenilor, Comuna Dorna Candrenilor, Cartier Floreni, Nr. 505, Județul Suceava,

înmatriculată la Registrul Comerțului sub numărul J33/482/1997, CUI: 9689910. 12 Sediul în Vatra Dornei, Str. Transilvaniei, Nr. 40, Județul Suceava, înmatriculată la Registrul Comerțului sub

numărul J33/14/1991, CUI: 2692781.

3

Activitatea principală a acestei societăți constă în fabricarea produselor lactate și a

brânzeturilor (cod CAEN Rev. 2 - 1051).

7. S.C. Parmalat Romania S.A.13 este deținută în proporție de [...]% de către Parmalat SpA.

Activitatea principală a acestei societăți constă în fabricarea băuturilor răcoritoare non-

alcoolice, producția de ape minerale și de alte ape îmbuteliate (cod CAEN Rev. 2 - 1107).

2. Părţile achiziţionate şi grupul acestora

8. SC Albalact SA14 este o societate care are ca obiect principal de activitate fabricarea

produselor lactate și a brânzeturilor (cod CAEN Rev. 2 - 1051).

9. Anterior realizării tranzacției, structura acționariatului societății Albalact15 era următoarea:

Lorena Beatrice Ciurtin - [...]%, Petru Ciurtin - [...]%, Petru-Raul Ciurtin - [...] %, Crisware

Holdings Limited (Cipru)16 – [...] %, Croniar Holdings Limited (Cipru)17 – [...]%, RC2

(Cyprus) Limited (Cipru) - [...]%, alte persoane juridice - [...]%, alte persoane fizice - [...] %.

10. Ulterior finalizării tranzacției, prin oferta publică de preluare voluntară pe care o va lansa,

B.S.A. International urmărește să obțină cel puțin [...] %18 din acțiunile Albalact. În cazul în

care și alți acționari ai Albalact își vor subscrie acțiunile în cadrul ofertei publice lansate de

B.S.A. International, acesta din urmă va deține un procent mai mare din acțiuni, putând ajunge

la 100%.

11. SC Rarăul SA19 este filiala societății Albalact prezentă pe piețele relevante în România.

Aceasta este deținută în proporție de [...]% de către Albalact, restul acțiunilor fiind deținute

de către acționari persoane fizice. Activitatea principală a acestei societăți constă în fabricarea

produselor lactate și a brânzeturilor (cod CAEN Rev. 2 - 1051).

12. S.C. Albalact Logistic S.R.L.20 este o filială deținută în proporție de 100% de către Albalact.

Activitatea principală a acestei societăți constă în transporturi rutiere de mărfuri (cod CAEN

Rev. 2 – 4941), în special pentru Albalact și Rarăul.

13. Albalact și filialele sale, obiect al acestei operațiuni de concentrare economică, vor fi

denumite, în continuare, „Grupul Albalact”.

13 Sediul în Comuna Tunari, Șos. de Centura, Nr. 12, CP4, Județul Ilfov, înmatriculată la Registrul Comerțului

sub numărul J23/663/2003, CUI: 8329166. 14 Sediul legal în Sat Oiejdea, Comuna Galda de Jos, DN1 KM 392+600, Județul Alba, înmatriculată la Registrul

Comerțului sub numărul J1/70/06.03.1991, CUI: 1755369. 15 La data de 31 decembrie 2015, conform celei mai recente actualizări publicată de către Depozitarul Central,

informațiile fiind coroborate cu datele publicate pe websiteul Bursei de Valori București. 16 [...] 17 [...] 18 Acest procent este suficient pentru obținerea controlului asupra Albalact de către B.S.A. International. 19 Sediul în Câmpulung Moldovenesc, Str. Aeroportului, nr. 3, Județul Suceava, înmatriculată la Registrul

Comerțului sub numărul J33/13/1991, CUI: 730137. 20 Sediul în Sat Oiejdea, Comuna Galda de Jos, DN 1, KM 392+600, Județul Alba, înmatriculată la Registrul

Comerțului sub numărul J1/631/2013, CUI: 32326774.

4

II. Natura şi dimensiunea operaţiunii de concentrare economică

14. Operațiunea de concentrare economică urmează a fi realizată prin intermediul unei oferte

publice de preluare voluntară a acțiunilor Albalact, care sunt listate pe piața reglementată a

Bursei de Valori București (în categoria standard).

15. În cazul de față, oferta publică este precedată de încheierea unui contract între B.S.A.

International și cei mai importanți acționari ai Albalact, și anume:

a. familia Ciurtin [...] care deține, [...] % din acțiuni și

b. societatea RC2 (Cyprus) Limited, care deține [...] % din acțiuni.

16. Contractul încheiat la data de 27 ianuarie 201621 prevede, în esență, următoarele:

a. B.S.A. International se obligă să lanseze o ofertă publică de preluare voluntară22 la momentul

la care vor fi îndeplinite condițiile suspensive prevăzute de Contractul de Cumpărare de

Acțiuni;

b. în cadrul ofertei publice, familia Ciurtin [...] și societatea RC2 (Cyprus) Limited se obligă să

subscrie toate acțiunile pe care le dețin la capitalul social al Albalact.

17. În consecință, la finalizarea ofertei publice, B.S.A. International ar urma să dețină cel puțin

[...] % din acțiunile la capitalul social al Albalact, procent care îi conferă acesteia controlul

asupra Albalact.

18. În cazul în care și alți acționari ai Albalact își vor subscrie acțiunile în cadrul ofertei publice

lansate de B.S.A. International, aceasta din urmă va deține un procent mai mare din acțiuni,

care poate ajunge în mod teoretic la [...] %.

19. Etapele realizării concentrării sunt următoarele:

a. încheierea Contractului de Cumpărare de Acțiuni, semnat la data de 27 ianuarie 2016;

b. notificarea adresată de către Albalact Autorității de Supraveghere Financiară23 și Bursei de

Valori București, cu privire la semnarea Contractului de Cumpărare de Acțiuni, realizată la

data de 28 ianuarie 2016;

c. îndeplinirea condițiilor suspensive prevăzute în Contractul de Cumpărare de Acțiuni;

d. transmiterea către A.S.F., aprobarea de către A.S.F. și, ulterior, publicarea anunțului

preliminar privind oferta publică de preluare voluntară;

e. transmiterea către A.S.F., aprobarea de către A.S.F. și, ulterior, publicarea documentului de

oferă publică de preluare voluntară;

f. desfășurarea ofertei publice de preluare voluntară24 ;

g. transmiterea dreptului de proprietate asupra acțiunilor către ofertant, la încheierea perioadei de

desfășurare a ofertei publice.

20. Prin realizarea operațiunii de concentrare economică, Grupul Lactalis (prin B.S.A.

International) va dobândi:

a. controlul direct asupra societății Albalact și

b. controlul indirect asupra societăților Rarăul și Albalact Logistic.

21 Denumit, în continuare, contractul de cumpărare de acțiuni. 22 Mecanismul juridic prin care B.S.A. International intenționează să achiziționeze participația susmenționată

este oferta publică de preluare voluntară, reglementată de articolele 196-200 din Legea nr. 297/2004 privind

piața de capital. Conform definiției prevăzute la articolul 196 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, oferta publică de

preluare voluntară reprezintă: „oferta publică de cumpărare, adresată tuturor acționarilor, pentru toate

deținerile acestora, lansată de o persoană care nu are această obligație, în vederea dobândirii a mai mult de

33% din drepturile de vot.” 23 Denumită, în continuare, A.S.F. 24 Aceasta poate dura între 15 și 50 de zile, în funcție de alegerea ofertantului.

5

21. Având în vedere cele mai sus menționate, rezultă că operațiunea notificată reprezintă o

concentrare economică care se realizează în condițiile art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea

concurenței nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29

februarie 201625, respectiv o întreprindere dobândește controlul direct asupra uneia ori mai

multor întreprinderi sau părți ale acestora.

22. De asemenea, operaţiunea îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 12 din Lege referitoare la

pragul cifrei de afaceri. Cifra de afaceri cumulată a întreprinderilor implicate în operaţiune

depăşeşte echivalentul în lei a 10.000.000 Euro şi există doi agenţi economici implicaţi în

operaţiune care realizează pe teritoriul României, fiecare în parte, o cifră de afaceri ce

depăşeşte pragul de 4.000.000 Euro, prevăzut la art. 12 din Lege.

III. Piaţa relevantă

3.1 Piața relevantă a produsului

23. Cele două părți implicate realizează, în România, colectarea laptelui crud de la producători

primari, în vederea utilizării ca materie primă în activitățile lor de producție.

24. Grupul Lactalis comercializează în Romania:

a. produse lactate produse local de către societățile Dorna Lactate și Dorna;

b. produse lactate fabricate în străinătate și importate pe teritoriul României.

25. Atât societățile achiziționate, cât și partea notificatoare, produc și comercializează în România

o gamă largă de produse lactate pentru consumatori:

a. Lapte proaspăt pentru consum;

b. Lapte pentru consum UHT;

c. Unt;

d. Smântână (fermentată și nefermentată);

e. Produse acidofile – (iaurturi)26;

f. Brânzeturi.

26. De asemenea, ambele părți implicate vând produse lactate în cadrul programului

guvernamental „Cornul și Laptele”.

27. Părțile implicate sunt prezente în România și pe piața producției și a comercializării de sucuri,

grupul Albalact intrând pe această piață recent, în anul 2015. Principalele mărci de

comercializare utilizate de părțile implicate în România sunt Santal (marcă deținută de către

Lactalis) și Frupt (marcă deținută de către Albalact). Având în vedere faptul că această

activitate a fost demarată de Grupul Albalact foarte recent și reprezintă mai puțin de [...] %

din cifra de afaceri totală a Albalact, nu este necesară o analiză aprofundată a pieței producției

și comercializării sucurilor de fructe.

28. De asemenea, activitățile părților se suprapun pe producția și comercializarea unor produse de

uz industrial, și anume pe piața zerului27 și a laptelui praf28. Având în vedere faptul că

25 Denumită, în continuare, Lege. 26 Albalact produce și comercializează și lapte bătut, sana și chefir, produse pe care Grupul Lactalis nu le

comercializează. 27 [...]

6

activitățile reprezintă maxim [...] % din cifra de afaceri totală a grupului achizitorului, nu este

necesară o analiză aprofundată a pieței producției și comercializării de zer si lapte praf.

29. Având în vedere cele prezentate mai sus, conform prevederilor Instrucțiunilor privind

definirea pieței relevante, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553

bis/05.08.201029 și Regulamentului privind concentrările economice, publicat în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 553 bis/05.08.2010, cu modificările și completările

ulterioare30 și având în vedere activitățile economice care generează veniturile realizate pe

teritoriul României de către societatea achiziționata (conform notificării), piețele relevante ale

produsului pentru prezenta notificare sunt următoarele:

A. Piața colectării laptelui crud;

B. Piața producției și comercializării laptelui proaspăt pentru consum;

C. Piața producției și comercializării laptelui pentru consum UHT;

D. Piața producției și comercializării untului;

E. Piața producției și comercializării smântânii;

F. Piața producției și comercializării produselor acidofile;

G. Piața producției și comercializării brânzeturilor;

H. Piața produselor lactate pentru programul școlar „Cornul și Laptele”31.

3.2. Piața relevantă geografică

30. Având în vedere, pe de o parte, definirea de către părțile implicate a piețelor geografice

relevante și, pe de altă parte, faptul că produsele Albalact sunt oferite pe întreg teritoriul

României, fiind accesibile acelorași cumpărători, reprezentând o alternativă economică reală

pentru produsele fabricate și comercializate de către concurenții Albalact, piețele geografice,

în cazul activităților menționate anterior, sunt de dimensiune națională, respectiv teritoriul

României. De asemenea, la modul de definire a pieței s-a ținut cont și de faptul că nu există

bariere, taxe sau cote specifice unor anumite regiuni din România.

31. În concluzie, în cazul de față se vor analiza următoarele piețe relevante:

A. Piața colectării laptelui crud, la nivel național;

B. Piața producției și comercializării laptelui proaspăt pentru consum, la nivel național;

C. Piața producției și comercializării laptelui pentru consum UHT, la nivel național;

D. Piața producției și comercializării untului, la nivel național;

E. Piața producției și comercializării smântânii, la nivel național;

F. Piața producției și comercializării produselor acidofile, la nivel național;

G. Piața producției și comercializării brânzeturilor, la nivel național;

H. Piața produselor lactate pentru programul școlar „Cornul și Laptele”, la nivel național.

28 [...] 29 Denumite, în continuare, Instrucțiuni. 30 Denumit, în continuare, Regulament privind concentrările economice. 31 Denumită, în continuare, piața programului școlar.

7

IV. Evaluarea concentrării din punct de vedere concurenţial

4. 1 Piața colectării laptelui crud, la nivel național

32. Laptele crud, colectat de la ferme, reprezintă materia primă principală necesară pentru

fabricarea produselor lactate.

33. Piața colectării laptelui crud a fost identificată ca o piață relevantă distinctă de către Consiliul

Concurenței32 și de către Comisia Europeană33. Această piață este situată în amonte față de

piața de producție a produselor lactate.

34. În practica sa anterioară, Consiliul Concurenței nu a făcut distincție între diferitele tipuri de

lapte crud (de vacă, de capră sau de oaie). O asemenea segmentare nu este necesară, în măsura

în care laptele crud colectat în România este, aproape în totalitate (peste 95%), lapte de vacă34.

35. Conform datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică35, care permit

calcularea dimensiunii totale a pieței colectării laptelui crud în România36, dimensiunea pieţei

laptelui crud din România, în anul 2015, a fost de 1.015.614 tone, din care 915.952 tone a fost

producţie internă.

36. Din totalul de furnizori de lapte crud ai filialelor Grupului Lactalis din România, [...] % sunt

mici producători iar [...] % sunt ferme. Un procent de [...] % din acești furnizori produc lapte

convențional, în timp ce [...] % produc lapte în condiții ecologice.

37. Partea notificatoare susține că, pentru alegerea surselor de colectare, sunt foarte importante:

seriozitatea furnizorului de lapte, igiena colectării laptelui, dotările necesare pentru asigurarea

standardului de calitate a laptelui livrat, dotările din punct de vedere tehnic și logistic ale

fermei și istoricul existent în relația cu furnizorul.

38. Sursa principală de aprovizionare a grupului Lactalis este teritoriul României. În cazul

Albalact, deși sursa de aprovizionare principală este România, cca. [...] % din laptele crud, în

anul 2015, a provenit din surse externe. Grupul Albalact a importat lapte crud provenind din

[...].

39. Ca urmare a operațiunii de concentrare economică, părțile implicate ar urma să dețină o cotă

de [...] % pe piața colectării laptelui crud din România. Prin urmare, piața colectării laptelui

crud din România nu reprezintă o piață afectată de prezenta operațiune de concentrare

economică.

4.2 Piața producției și comercializării laptelui proaspăt pentru consum și piața

producției și comercializării laptelui pentru consum UHT, la nivel național

40. Laptele pentru consum este un produs alimentar de bază, ale cărui caracteristici și proprietăți

nutritive sunt distincte de cele ale altor produse lactate.

32 Deciziile Consiliului Concurenței nr.56 /2008, nr. 57/2008 și nr. 100/2008. 33 Decizia Comisiei europene din 19 septembrie 2006 Lactalis / Nestlé COMP/ M.4344; Decizia Comisiei

europene din 10 iunie 2003 Arla Foods / Express Dairies, COMP/ M. 3130. 34 Comunicatul nr. 159 din 30 iunie 2015 al Institutului Național de Statistică http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/prod%20carne%20lapte/prod_carne_lapte14r.pdf. 35 Denumit, în continuare, INS. 36 Surse: INS, Comunicatul de presă nr.31 din 9 februarie 2016.

8

41. Cele două categorii principale de lapte pentru consum sunt laptele proaspăt pentru consum

(care include în principal laptele pasteurizat) și laptele de conservare îndelungată (UHT37).

42. Comisia Europeană a realizat în mod constant o distincție între cele două categorii de lapte38.

De asemenea, Consiliul Concurenței a reținut o astfel de distincție într-una din deciziile sale39.

43. Laptele pasteurizat este încălzit la o temperatură de 85°C timp de 15 până la 20 de secunde, ca

ulterior să fie răcit foarte rapid. Acesta păstrează toate calitățile de gust ale laptelui crud.

Laptele pasteurizat are un termen de valabilitate limitat la șapte zile și trebuie refrigerat

permanent.

44. Laptele sterilizat UHT este obținut prin supunerea laptelui, în mod instantaneu, la o

temperatură foarte ridicată (140°C până la 150°C) timp de 2 până la 5 secunde, ca ulterior să

fie răcit la fel de rapid. Acest procedeu permite reducerea timpului de încălzire și menținerea

calităților de gust ale laptelui. Înainte de a fi deschis, perioada de valabilitate a laptelui UHT

este de câteva luni, la temperatura camerei.

45. Prin urmare, diferențele între cele două categorii de lapte de consum sunt:

a. durata de valabilitate a laptelui UHT este cu mult mai mare decât cea a laptelui proaspăt;

b. laptele proaspăt trebuie menținut permanent în condiții de refrigerare, în timpul transportului

și a depozitării sale, în timp ce laptele UHT nu necesită condiții speciale. Astfel, laptele UHT

poate fi transportat și depozitat cu costuri mai mici. De asemenea, în magazine, laptele UHT

se găsește în secțiunile nerefrigerate, separate de cele alocate laptelui proaspăt.

46. Ca urmare a realizării operațiunii de concentrare economică, cele două părți implicate vor

deține cote de piață cumulate ce depășesc 20% pe cele două piețe ale laptelui de consum, în

România. În temeiul acestor definiții ale piețelor, ambele piețe sunt considerate ca fiind piețe

afectate de prezenta operațiune de concentrare economică.

4.3 Piața producției și comercializării untului, la nivel național

47. Din practica comunitară40 și naţională41, rezultă că produsele alimentare cu o consistență grasă

solidă (materiile grase) pot fi împărțite în trei categorii principale:

a. grăsimile lactate (în principal untul, smântâna și alte grăsimi butirice);

b. grăsimi vegetale (margarina);

c. grăsimi mixte (paste tartinabile).

48. În practica sa, Consiliul Concurenței a reținut existența unei piețe relevante a untului42.

49. Conform datelor comunicate de către INS, dimensiunea pieței totale a untului este de 18.559

tone, din care producţia interna este de 11.170 tone.

50. Țările de proveniență a untului importat sunt foarte diverse, cele mai importante fiind: [...].

37 Ultra High Temperature. 38 Decizia Comisiei M.5046 din 12 iunie 2008, Friesland / Campina; Decizia Comisiei M.6627 din 28

septembrie 2012, Arla Foods /Milch-Union Hocheifel. 39 Decizia Consiliului Concurenței nr. 56/2008. 40 Decizia Comisiei europene din data de 10 iunie 2003, Arla Foods / Express Dairies. 41 Decizia Consiliului Concurenței nr. 78/2006. 42 Deciziile Consiliului Concurenței nr.56/2008, nr. 57/2008, nr.100/2008.

9

51. Ca urmare a operațiunii de concentrare economică, Lactalis va deține o cotă de piață cumulată

ce va depăși 20% pe piața națională a untului, astfel această piață este considerată a fi o piață

afectată de prezenta operațiune de concentrare.

4.4 Piața producției și comercializării smântânii, la nivel național

52. Materiile grase alimentare sunt un amestec (emulsie) de apă și grăsime, în procente variabile.

Grăsimea poate fi sau nu realizată din lapte sau poate fi un amestec.

53. Smântâna este un produs secundar al producției de lapte. Astfel, aceasta este, prin definiție, un

mijloc de a adăuga valoare materiilor grase lactate în exces.

54. În ceea ce privește materiile grase alimentare non-lactate, acestea sunt compuse din grăsime

vegetală.

55. Comisia Europeană și Consiliul Concurenței au reținut, în practica lor, o piață distinctă a

smântânii. Distincție suplimentară a fost realizată de către Comisie și de către Consiliul

Concurenței43, între:

a. smântâna fermentată și

b. smântâna nefermentată (smântâna dulce).

56. În România, smântâna fermentată este proaspătă, necesitând o refrigerare continuă și are o

perioadă de valabilitate destul de limitată (câteva zile).

57. Smântâna nefermentată (dulce) poate fi proaspătă (necesitând o refrigerare continuă și având o

perioadă de valabilitate destul de limitată) sau smântână tratată UHT. În acest din urmă caz,

acest produs, înainte de a fi deschis, poate fi menținut la temperatura camerei și are o perioadă

de valabilitate de mai multe luni.

58. Partea notificatoare consideră că există o substituibilitate parțială între utilizările acestor

diferite tipuri de smântână pentru gătit. În plus, este important de subliniat că obiceiurile de

consum din România fac din smântâna fermentată un produs mult mai răspândit decât

smântâna nefermentată.

59. Ponderea smântânii nefermentate în totalul vânzărilor de smântână ale Grupului Albalact este

marginală, reprezentând cca. [...]%.

60. Partea notificatoare a transmis două categorii de date privind piața românească a smântânii:

a. date comunicate de INS, care privesc produsul „smântână”, fără a distinge între diferitele

categorii și

b. date ce rezultă din studiile de piață realizate de AC Nielsen, care nu privesc decât categoria

„smântână fermentată”.

61. Conform datelor comunicate de INS44, dimensiunea pieţei româneşti a smântânii, în anul

2015, a fost de 69.742 tone.

43 Deciziile Consiliului Concurenței nr.56/2008, nr. 57/2008, nr.100/2008. 44 Sursele privind producția națională: INS, Comunicatul de presă nr. 31 din 9 februarie 2016.

Sursa privind importurile și exporturile: Datele comunicate de INS (datele aferente anului 2015 sunt provizorii)

Notă: Nomenclatura Combinată a produselor pentru importuri și exporturi acoperă laptele și smântâna, în

aceeași categorie globală (cod 0401 – Lapte și smântână din lapte, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alți

îndulcitori). Pentru completarea datelor corespunzătoare produsului „smântână”, partea notificatoare a

10

62. Din coroborarea dimensiunii globale a pieței smântânii, calculată pe baza datelor INS, cu

vânzările efective de smântână ale părților, rezultă că entitatea nou creată ca urmare a

operaţiunii de concentrare economică va avea o cotă de piaţă de [...] %.

63. În cazul în care această piață este segmentată între diferitele categorii de smântână:

a. în ceea ce privește smântâna fermentată, potrivit datelor AC Nielsen, având în vedere cotele

de piață cumulate ale părților, piața nu este afectată (părțile ajungând să dețină o cotă de [...]

%). De asemenea, suprapunerea părților este neglijabilă pe această subpiață;

b. în ceea ce privește smântâna nefermentată, având în vedere ponderea marginală a vânzărilor

de smântână nefermentată prin raportare la vânzările Albalact, suprapunerea părților privind

acest produs este neglijabilă. Vânzările Grupului Albalact din ultimii trei ani reprezintă o mică

parte din vânzările Grupului Lactalis45.

64. În concluzie, având în vedere că, atât pe piața totală a smântânii, cât și pe subpiața unde există

cea mai mare suprapunere între activitățile părților, cota de piață cumulată nu va depăși

valoarea de 20%, piața smântânii din România nu este o piață afectată de prezenta operațiune

de concentrare economică.

4.5 Piața producției și comercializării produselor acidofile, la nivel național

65. Produsele acidofile sunt produse pe bază de lapte însămânțate cu bacterii lactice caracteristice,

în funcție de tipul de produse (iaurt, sana și lactate fermentate precum laptele bătut sau

chefirul).

66. Aceste produse pot fi simple, cu arome sau cu fructe și se pot prezenta cu diferite texturi:

lichide, cremoase sau dense.

67. În practica decizională a Consiliului Concurenței46, piața globală a produselor acidofile

constituie o piață relevantă și are o dimensiune națională.

68. Partea notificatoare a determinat dimensiunea totală a pieței românești a produselor acidofile

pe baza datelor comunicate de INS47. Conform acestor date, piaţa totală, în anul 2015, a fost

de 202.217 tone, din care 190.536 tone a fost producţie naţională.

69. Coroborând datele INS cu vânzările efective ale parților implicate în prezenta operațiune de

concentrare economică, rezultă o cotă de piaţă cumulată pentru entitatea creată ca urmare a

operaţiunii de concentrare economică de [...] %.

selectat și adunat datele corespunzătoare următoarelor două subcategorii: (i) cu un conținut de grăsimi peste

6%, dar maximum 10% din greutate (cod 040140) și (ii) cu un conținut de grăsimi de peste 10% din greutate

(cod 040150). 45 În anul 2015 este vorba de [...] de tone raportat la [...] de tone, ceea ce înseamnă că adăugarea cotelor de piață

ca urmare a concentrării ar fi nesemnificativă. 46 Deciziile Consiliului Concurenței nr.56/2008, nr. 57/2008, nr.100/2008. 47 Sursele privind producția națională: INS, Comunicatul de presă nr. 31 din 9 februarie 2016; Cifrele

prezentate reprezintă producția națională de lapte acidofil (respectiv: iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și alte

produse similare obținute din lapte fermentat).

Sursa privind importurile și exporturile: Datele comunicate de INS – Cod de Nomenclatură Combinată: 0403

(Lapte acru, lapte și smântână covăsite, iaurt, chefir și alte sortimente de lapte și smântână fermentate sau

acrite, chiar concentrate, sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, sau aromatizate, sau cu adaos de fructe sau

cacao) (datele aferente anului 2015 sunt provizorii).

11

70. Grupul Lactalis este prezent pe această piață exclusiv prin vânzarea de iaurturi simple, în timp

ce Albalact vinde iaurturi simple și cu fructe, precum și sana, chefir și lapte bătut.

71. Având în vedere faptul că suprapunerea părților are loc doar pe piața iaurturilor simple,

conform datelor AC Nielsen pentru această piață, cota de piaţă cumulată pentru entitatea

creată ca urmare a operaţiunii de concentrare economică va fi de [...] %.

72. În concluzie, având în vedere că, atât pe piața totală a produselor acidofile, cât și pe subpiața

unde există suprapunere între activitățile părților, cota de piață cumulată nu va depăși valoarea

de 20%, piața produselor acidofile sau, respectiv, piața iaurturilor simple din România nu sunt

piețe afectate de prezenta operațiune de concentrare economică.

4.6 Piața producției și comercializării brânzeturilor, la nivel național

73. Având în vedere faptul că este vorba de o piață cu particularități naționale uneori foarte

accentuate, există diferențe în ceea ce privește abordarea pieței brânzeturilor în funcție de

fiecare țară48. Astfel, Comisia apreciază că se justifică existența unor definiții diferite ale

piețelor în cauză, în funcție de țară49.

74. În România, consumatorii au de ales dintr-o gamă variată de brânzeturi (telemea, feta,

cașcaval, brânzeturi proaspete, brânzeturi topite sau tartinabile, alte tipuri de brânzeturi

importate).

75. Există mai multe criterii de clasificare a brânzeturilor, de exemplu: conținutul de grăsimi,

consistență (care variază în funcție de conținut de apă – de la 30%, pentru cele mai tari, până

la 80%, pentru brânzeturile proaspete), proces de preparare sau tipul de lapte utilizat.

76. O clasificare posibilă a brânzeturilor este următoarea:

a. Brânzeturi proaspete (nematurate) sunt realizate prin coagularea sub acțiunea fermenților

lactici și nu prin presare. Acestea au o durată de valabilitate scurtă. Se încadrează în

această categorie: brânzeturile tip cottage cheese, mozzarella, ricotta, mascarpone etc.

b. Telemeaua se realizează din diverse tipuri de lapte. Aceasta are un conținut de apă (zer) de

40-50%. Brânza parcurge o perioadă de maturizare în saramură, în care se poate păstra

mai multe luni.

c. Brânzeturile moi sunt maturate doar o scurtă perioadă de timp și strecurate. Acestea nu

sunt presate și opărite. Gradul lor de umiditate poate varia și pot avea, de exemplu, o

crustă acoperită de un strat subțire de mucegai (cum este brânza brie). Brânza de burduf,

care constituie un produs specific românesc, ar putea fi încadrată în această categorie.

Aceasta este o brânză cremoasă maturată, care nu conține apă.

d. Brânzeturile semi-tari sunt presate, dar nu și opărite, ceea ce le conferă o consistență

densă și o culoare gălbuie. Se încadrează în această categorie: cheddar, gouda etc.

e. Brânzeturile tari sunt presate și opărite (ceea ce înseamnă că, de fapt, cașul este încălzit

cel puțin o oră înainte de a se închega). Acestea au o consistență compactă. Se încadrează

48 Astfel, în decizia sa Lactalis / Galbani (COMP / M. 4135 / 2006), Comisia a avut în vedere segmentări diferite

ale pieței brânzeturilor în Franța și Italia, două state membre ale Uniunii europene, care se caracterizează prin

diversitatea foarte mare a ofertei de brânzeturi și diversele reglementări privind denumirile de origine controlată

care se aplică tipurilor de brânză produse acolo. 49 Decizia Comisiei din 24 aprilie 2004, sa Lactalis / Galbani COMP / M. 4135, §18 in fine.

12

în această categorie: gruyère, emmenthal, parmesan. Acest tip de brânză este cunoscut în

România sub denumirea generică de „cașcaval”.

f. Brânzeturile „albastre” (cu mucegai la interior) nu sunt nici presate, nici opărite. Ele se

maturează cu mucegai albastru care străbate ca niște vene întregul miez de brânză. Se

încadrează în această categorie: roquefort, gorgonzola.

g. Brânza topită este obținută prin topirea diferitelor tipuri de brânză.

77. În ceea ce privește piața brânzeturilor în România, Consiliul Concurenței a reținut segmentări

diverse50: brânzeturi proaspete și brânzeturi topite, alte brânzeturi.

78. Diferitele categorii de brânzeturi comercializate de părți sunt:

a. Pentru Lactalis: caşcaval, telemea, mozzarella, brânză topită, feta şi altele;

b. Pentru Albalact: caşcaval, telemea, mozzarella, brânză topită, brânză proaspătă şi branză de

burduf.

79. Sub-piețele relevante pentru prezenta concentrare sunt cele pe care este prezent Grupul

Albalact, și anume: cașcaval, telemea, brânză proaspătă, mozzarella, brânză topită și brânză de

burduf.

80. Suprapunerea părților pe piața brânzeturilor se realizează pe următoarele subdiviziuni ale

pieței: cașcaval, telemea, mozzarella și brânză topită51.

81. Partea notificatoare a determinat dimensiunea totală a pieței românești a brânzeturilor pe baza

datelor comunicate de INS52. Conform acestor date, dimensiunea pieţei româneşti a

brânzeturilor, în anul 2015, a fost de 119.832 tone, din care 81.325 tone a fost producţie

naţională.

82. Coroborând datele INS cu vânzările efective ale parților implicate în prezenta operațiune de

concentrare economică, rezultă că entitatea nou creată ca urmare a operaţiunii de concentrare

economică va avea o cotă de [...] % pe piaţa brânzeturilor.

83. Pentru a realiza o analiză pe sub-piețele unde există suprapuneri, partea notificatoare a

furnizat date rezultate din studiile de piață ale societății AC Nielsen. Consiliul Concurenţei a

solicitat, de asemenea, date detaliate referitoare la vânzările părților pe aceste sub-piețe.

Astfel, ca urmare a realizării operaţiunii de concentrare economică, entitatea rezultată va avea

următoarele cote:

a. Pe subpiaţa caşcavalului – [...] % ([...] concurenţi fiind Delaco şi Hochland, cu cote de [...]

%, respectiv [...]%);

b. Pe subpiaţa brânzei telemea – [...] % ([...] concurenţi fiind Hochland şi Lactate Braşov, cu

cote de [...] %, respectiv [...] %);

50 Deciziile Consiliului Concurenței nr.56/2008, nr. 57/2008, nr.100/2008. 51 [...] 52 Sursele privind producția națională: INS, Comunicatul de presă nr. 31 din 9 februarie 2016; Cifra aferentă

anului 2015 nu cuprinde și producția de brânză topită, aceasta din urmă nefiind indicată în cuprinsul

Comunicatului de presă INS nr. 31 din 9 februarie 2016.

Sursa privind importurile și exporturile: Datele comunicate de INS – Cod de Nomenclatură Combinată: 0406

(Brânză și caș) (datele aferente anului 2015 sunt provizorii).

13

c. Pe subpiaţa mozzarellei – [...] % ([...] concurenţi fiind Metro şi Lidl, cu cote de [...] %,

respectiv [...]%);

d. Pe subpiaţa brânzei topite – [...] % ([...] concurenţi fiind Hochland şi Delaco, cu cote de

[...]%, respectiv [...] %);

84. După cum se poate observa din informaţiile de mai sus, cota cumulată a părților nu depășește

[...] % pe niciuna dintre subpiețele unde există suprapuneri între activități.

85. În concluzie, având în vedere datele prezentate mai sus, precum și datele AC Nielsen, pe piața

brânzeturilor din România și pe eventualele segmentări ale acesteia nu există cazuri în care

cota de piață rezultată ca urmare a operațiunii de concentrare economică să depășească

valoarea de 20%. Prin urmare, piața brânzeturilor din România nu reprezintă o piață afectată

de prezenta operațiune de concentrare economică.

4.7 Piața produselor lactate pentru programul școlar „Cornul și Laptele”, la nivel

național.

86. În practica sa anterioară53, Consiliul Concurenței a considerat piața programului

guvernamental „Cornul și Laptele” ca fiind o piață distinctă.

87. Programul guvernamental „Cornul și Laptele” a fost introdus prin Ordonanța de urgență a

Guvernului nr. 96/2002, privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii

din învățământul primar și gimnazial de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din

grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore.

88. Procedura de atribuire a contractelor de furnizare a produselor lactate și de panificație este

organizată la nivelul fiecărui județ și la nivelul fiecărui sector al municipiului București,

conform prevederilor legale aplicabile achizițiilor publice. Consiliile județene și cele ale

sectoarelor municipiului București, după caz, au competența de a contracta aceste servicii și

produse.

89. Autoritățile competente pot alege să atribuie contractul de achiziție în raport cu un întreg

pachet de produse sau, în mod separat, prin raportare la produsul lactat sau de panificație.

90. Este posibilă diversificarea programului prin adăugarea produselor derivate provenind din

produsul de bază – laptele, dar fără a depăși un prag maxim de 33%.

91. Având în vedere faptul că estimarea de cotă a părților depășește 20%, piața programului școlar

reprezintă o posibilă piață afectată de prezenta.

V. Analiză piețe afectate

5.1 Piața producției și comercializării laptelui proaspăt pentru consum, la nivel național

92. Pentru a analiza în detaliu impactul operațiunii de concentrare economică pe piața producției

și comercializării laptelui proaspăt pentru consum, Consiliul Concurenţei a solicitat, prin

cereri de informații, vânzările celor mai importanți actori prezenți pe această piață. Având în

vedere faptul că pe piața producției și comercializării laptelui proaspăt există foarte mulți

53 Deciziile Consiliului Concurenței nr. 56/2008 și 57/2008.

14

actori, de diferite dimensiuni, vânzările principalilor actori au fost raportate la totalul pieței

care are la bază un studiu realizat de compania Nielsen.

93. Conform rezultatelor analizelor efectuate, Lactalis, după realizarea operațiunii de concentrare

economică, ar urma să preia o cotă de cca. [...] % pe piața producției și comercializării

laptelui proaspăt pentru consum, devenind astfel un actor important pe această piaţă.

Următorii concurenţi [...]: Napolact [...] %, Lidl [...] %, Kaufland [...] %, Rewe [...] % şi

Simultan [...] %.

94. Deși cota de piață cumulată ca urmare a operațiunii notificate ar atinge nivelul de [...] %,

situația concurențială pe piața totală, privită în ansamblu, nu se va schimba semnificativ

datorită faptului că Albalact deținea anterior operațiunii [...] % din cota rezultată în urma

operațiunii de concentrare. Astfel, Lactalis își adaugă pe această piață, la o cotă de [...] %, o

cota de [...] %, aportul Lactalis la cota finală fiind minim. În urma realizării operaţiunii de

concentrare economică un actor de pe această piaţă (Albalact) este înlocuit de Lactalis, a carui

importanţă era marginală anterior realizării operaţiunii de concentrare economică. Mai mult

decât atât, pe această piață există un alt actor, Napolact, care are o cotă importantă, de [...] %,

posibilitățile de alegere ale consumatorilor nefiind îngrădite ca urmare a realizării operațiunii

de concentrare economică.

95. În scopul măsurării nivelului de concentrare, Consiliul Concurenţei aplică Indicele Herfindahl

- Hirschman54, care oferă un indiciu despre presiunea concurenţială de pe piaţă după realizarea

operaţiunii, şi variaţia HHI (delta), care arată modificarea gradului de concentrare a pieţei,

generată în mod direct de concentrarea analizată.

96. HHI anterior concentrării are valoarea de 1332, în timp ce după realizarea operațiunii, HHI

ajunge la valoarea de 1361. Astfel, ΔHHI va avea o valoare de 30. Conform regulilor de

concurenţă, nu se identifică îngrijorări concurenţiale pe plan orizontal într-o concentrare cu un

HHI până în 2000 şi o delta cu o valoare mai mică de 250.

97. Având în vedere considerentele mai sus prezentate, rezultă că operațiunea propusă nu conduce

la afectarea mediului concurențial normal, în special prin crearea sau consolidarea unei poziții

dominante pe piața relevantă analizată.

5.2 Piața producției și comercializării laptelui pentru consum UHT, la nivel național

98. Pentru a analiza în detaliu impactul operațiunii de concentrare economică pe piața producției

și comercializării laptelui pentru consum UHT, Consiliul Concurenţei a solicitat, prin cereri de

informații, vânzările celor mai importanți actori prezenți pe această piață. Având în vedere că

pe piața producției și comercializării laptelui UHT există foarte mulți actori, de diferite

dimensiuni, vânzările principalilor concurenți au fost raportate la totalul pieței care are la bază

un studiu realizat de compania Nielsen.

99. Conform rezultatelor analizelor efectuate, cota Lactalis, după realizarea operațiunii de

concentrare economică, ar urma să fie de [...] %, pe piața producției și comercializării laptelui

pentru consum UHT. Următorii concurenţi [...]: Simultan [...] %, Lidl [...] %, Kaufland

[...]%, Rewe [...] % şi Lactate Braşov [...] %.

54 Denumit, în continuare, HHI.

15

100. Trebuie precizat însă că cele două părți la concentrare aprovizionează distribuitori cu

amănuntul cu produse sub marcă de distribuitor. Având în vedere faptul că piața producției și

comercializării laptelui pentru consum UHT este o piață afectată, iar cota rezultată ca urmare a

operațiunii de concentrare economică este [...] aportul celor două societăți55, Consiliul

Concurenţei a analizat vânzările realizate sub formă de marcă de distribuitor și impactul

acestora asupra cotelor de piață rezultate.

101. Partea notificatoare menționează faptul că, în cazul produselor comercializate sub marcă de

distribuitor, producătorii sunt implicați doar ca sub-contractanți, pe baza unui caiet de sarcini

stabilit de distribuitor și nu au niciun rol în procesul de definire a strategiilor comerciale și de

marketing (precum lansarea de produse noi sau de ambalaje noi, comunicarea, ofertele

promoționale etc.). Mai mult decât atât, în condițiile în care identitatea producătorului rămâne

necunoscută pentru consumatori, produsele comercializate sub marcă de distribuitor nu

contribuie la consolidarea reputației sau a poziției producătorului în relația cu consumatorii.

102. Potrivit principiilor statuate de instanțele europene și de Comisia Europeană, cotele de piață

aferente produselor comercializate sub marcă de distribuitor trebuie atribuite, în principiu,

proprietarilor mărcilor produselor comercializate, iar nu celor care le-au produs efectiv. Prin

urmare, cotele de piață pentru produsele comercializate sub marcă de distribuitor trebuie

alocate distribuitorilor care dețin marca respectivă.

103. Astfel, în decizia sa, Kaysersberg v. Comisia Europeană56, Tribunalul de Primă Instanță a

reținut faptul că „În analiza puterii de piață a unei întreprinderi care este parte la o

concentrare, cotele de piață aferente produselor pe care le fabrică în calitate de subcontractor

pentru distribuitorii cu amănuntul care revând aceste produse sub propria lor marcă, nu pot fi,

în principiu, imputate, în tot sau în parte, cotelor de piață pe care le deține întreprinderea

respectivă aferente produselor pe care le vinde sub marca sa proprie. Întrucât distribuitorii cu

amănuntul vând aceste produse sub propriile lor mărci pentru a concura cu produsele vândute

sub mărcile de producător, cota de piață pe care o dețin ca rezultat al acestor vânzări trebuie,

prin urmare, să fie atribuită distribuitorilor atunci când se realizează analiza concurenței la

care sunt supuși producătorii de mărci premium sau mărci mai ieftine”.

104. Totuși, aceeași decizie, Kaysersberg v. Comisia Europeană, precizează faptul că „Tribunalul

de Primă Instanță a accentuat faptul că, în cazul în care un subcontractor produce o mare parte

din produsele vândute sub marcă privată, a nu lua în calcul cota rezultată din această producție

ar rezulta într-o subestimare a puterii reale a producătorului, în particular în cazul în care

producătorul este principala sursă de aprovizionare pentru retaileri pentru produsele pe care le

vând aceștia sub formă de marcă privată„ 57.

105. Consiliul Concurenţei a realizat o analiză cu privire la vânzările părților implicate în

operațiunea de concentrare economică și ale principalilor concurenți ai acestora, realizate sub

formă de marcă de producător și marcă de distribuitor.

106. Conform acestei analize, în cazul în care părților implicate la operațiunea de concentrare

economică li s-ar atribui vânzările realizate sub formă de marcă de distribuitor, cota rezultată

ar atinge valoarea de [...] %.

55 Situația pe piață, ca urmare a realizării operațiunii de concentrare economică, urmând să sufere modificări. 56 T - 290 / 94, paragraful 174. 57 COMP/M.6321- BUITENFOOD / AD VAN GELOVEN HOLDING / JV, paragraful 57.

16

107. Urmând concluziile deciziei Kaysersberg v. Comisia Europeană, a fost analizat impactul pe

care vânzările sub formă de marcă de distribuitor realizate de Lactalis, după realizarea

operațiunii de concentrare economică, îl au în totalul vânzărilor de marcă de distribuitor

aferente categoriei lapte UHT, realizate la nivelul principalilor retaileri prezenți pe piața din

România.

108. Pentru a realiza această analiză, Consiliul Concurenţei a trimis cereri de informații

principalelor lanțuri de retail din România.

109. După cum s-a observat din concluziile acestei analize, vânzările de marcă de distribuitor

realizate de Lactalis reprezintă cca. [...] % din totalul vânzărilor realizate sub formă de marcă

de distribuitor pe piața de retail, în cadrul categoriei lapte UHT.

110. Având în vedere faptul că procentul de [...] % este unul semnificativ, a fost aprofundată

analiza, verificându-se nivelul vânzărilor Lactalis la nivelul fiecărui lanț de retail.

111. Deși Lactalis acoperă [...] % din totalul mărcilor de distribuitor la nivelul retailului

alimentar, pe categoria lapte UHT, acesta realizează cea mai mare parte58 din acele vânzări

preponderent printr-un singur retailer, [...]. Mai mult [...].

112. Prin urmare, având în vedere cele prezentate mai sus, Consiliul Concurenţei consideră că

piața de retail sub marca de distribuitor, pe categoria lapte UHT, nu va fi afectată ca urmare a

realizării operațiunii de concentrare economică, Lactalis nefiind principala sursă de

aprovizionare pentru retaileri, influența vânzărilor Lactalis fiind restrânsă preponderent doar la

un singur retailer.

113. Astfel, pentru scopul analizei acestei operațiuni de concentrare economică, nu este necesar să

se atribuie societății Lactalis cota rezultată din vânzările sub marcă de distribuitor. Cota

rezultată din vânzările de marcă de producător nu este în măsura de a crea o poziție dominantă

pe piața producției și comercializării de lapte UHT. [...] concurent pe această piață este

Simultan, care are o cotă [...].

114. Având în vedere considerentele mai sus prezentate, rezultă că operațiunea propusă nu

conduce la afectarea mediului concurențial normal, în special prin crearea sau consolidarea

unei poziții dominante pe piața producției și comercializării de lapte UHT.

5.3 Piața producției și comercializării untului, la nivel național

115. Pentru a analiza în detaliu impactul operațiunii de concentrare economică pe piața producției

și comercializării untului, Consiliul Concurenţei a solicitat, prin cereri de informații, vânzările

celor mai importanți actori prezenți pe această piață. Având în vedere faptul că pe piața

producției și comercializării untului există foarte mulți actori, de diferite dimensiuni, vânzările

principalilor concurenți au fost raportate la totalul pieței care are la bază un studiu realizat de

compania Nielsen.

116. Conform rezultatelor analizelor efectuate, cota Lactalis, după realizarea operațiunii de

concentrare economică, ar urma să fie de [...] %, pe piața producției și comercializării untului.

Următorii concurenţi [...]: Lidl [...] %, Covalact [...] %, Napolact [...] % şi Delaco [...] %.

58 [...] %.

17

117. Ca și la piața analizată anterior, trebuie precizat faptul că cele două părți la operațiunea de

concentrare economică aprovizionează distribuitori cu amănuntul cu produse sub marcă de

distribuitor. Având în vedere faptul că piața producției și comercializării untului este o piață

afectată, iar cota rezultată ca urmare a operațiunii de concentrare economică este provenită din

aportul celor două societăți, Consiliul Concurenţei a analizat vânzările realizate sub formă de

marcă de distribuitor și impactul acestora asupra cotelor de piață rezultate.

118. Conform analizei efectuate, cota rezultată din vânzările de marcă de distribuitor este redusă,

cota totală a Lactalis (societatea rezultată în urma concentrării) urmând să crească doar cu cca.

[...] puncte procentuale (de la [...] % la [...] %) în eventualitatea în care s-ar considera necesar

să se atribuie vânzările realizate sub marcă de distribuitor, producătorului.

119. Urmând metodologia prezentată anterior și susținută de decizia Tribunalului de Primă

Instanță59, a fost analizat impactul pe care vânzările de marcă de distribuitor, realizate de

Lactalis după realizarea operațiunii de concentrare economică, îl are în totalul vânzărilor de

marcă de distribuitor aferente categoriei unt, la nivelul principalilor retaileri prezenți pe piața

comercializării untului din România.

120. Pentru a realiza această analiză, Consiliul Concurenţei a trimis cereri de informații

principalelor lanțuri de retail din România.

121. După cum a rezultat din concluziile acestei analize, vânzările de marcă de distribuitor

realizate de Lactalis reprezintă cca. [...] % din totalul vânzărilor de marcă de distribuitor

realizate pe piața de retail, în cadrul categoriei unt.

122. Având în vedere faptul că procentul de [...] % nu este unul semnificativ, Consiliul

Concurenţei consideră că piața de retail de marcă de distribuitor nu va fi afectată ca urmare a

realizării operațiunii de concentrare economică, Lactalis nefiind principala sursă de

aprovizionare pentru retaileri, pe categoria unt.

123. Astfel, pentru scopul analizei acestei operațiuni de concentrare economică, nu este necesar să

se atribuie producătorului cota de piață rezultată din vânzările de marcă de distribuitor. De

asemenea, în mod individual, cota rezultată din vânzările de marcă de producător nu este în

măsura de a conduce la crearea unei poziții dominante pe piața producției și comercializării de

unt.

124. Mai mult, pe această piață există alți doi actori, Covalact şi Napolact, (de [...] %, respectiv

[...] %), posibilitățile de alegere ale consumatorilor nefiind îngrădite ca urmare a realizării

operațiunii de concentrare economică.

125. Având în vedere considerentele mai sus prezentate, rezultă că operațiunea propusă nu

conduce la afectarea mediului concurențial normal, în special prin crearea sau consolidarea

unei poziții dominante pe piața producției și comercializării untului.

5.4 Piața produselor lactate pentru programul școlar „Cornul și Laptele”, la nivel

național

126. Piața programului școlar „Laptele și Cornul” este o piață care funcționează în temeiul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002, privind acordarea de produse lactate și de

59 Kaysersberg v. Comisia Europeană.

18

panificație pentru elevii din învățământul primar și gimnazial de stat și privat, precum și

pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore.

127. Procedura de atribuire a contractelor de furnizare a produselor lactate și de panificație este

organizată conform prevederilor legale aplicabile achizițiilor publice. Anunțurile de

participare și cele de atribuire sunt publicate în SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții

Publice)60.

128. Organizarea licitațiilor se realizează la nivelul fiecărui județ și la nivelul fiecărui sector al

municipiului București. Consiliile județene și cele ale sectoarelor municipiului București au

competența de a contracta aceste servicii și produse.

129. Autoritățile competente au posibilitatea:

a. să divizeze cererea aferentă unui județ în mai multe loturi, pe zone geografice în interiorul

unui județ;

b. să încheie contracte anuale sau multianuale (pe doi, trei sau patru ani, astfel cum rezultă din

practică);

c. să atribuie contractul de achiziție în raport cu un întreg pachet de produse sau, în mod separat,

prin raportare la produsul lactat sau de panificație;

d. să diversifice programul prin adăugarea produselor derivate provenind din produsul de bază –

lapte, dar fără a depăși un prag maxim de 33%.

130. Partea notificatoare a realizat un calcul estimativ privind cotele de piață pentru anii școlari

2014/2015 și 2015/2016. Metodologia de calcul aplicată a fost următoarea:

a. s-au identificat în SEAP anunțurile de atribuire a contractelor pentru programul „Laptele și

Cornul”;

b. pentru identificarea anunțurilor de atribuire a contractelor diferiților participanți la licitații, s-a

utilizat Vocabularul Comun privind achizițiile publice;

c. pentru județele care au divizat cererea în mai multe loturi, s-au numărat câștigătorii pentru

fiecare dintre acestea (fie că a fost unul pentru toate sau mai multe loturi fie că a fost unul

pentru fiecare lot);

d. valorile contractelor reprezintă sumele finale (stabilite în urma procedurii de licitație) care

figurează în anunțurile de atribuire, în lei fără TVA.

131. Pentru anul școlar 2014/2015, societatea Simultan deţine [...] a contractelor pe această piață

(cca. [...] % din total), urmată fiind de Dorna Lactate ([...] % din total), Albalact ([...] % din

total), Ecolact ([...] % din total), Dorna SA ([...] % din total), Media Pop Art ([...] % din total)

şi Mazepa Trading ([...] % din total).

132. Pentru anul școlar 2015/2016, Simultan deţine [...] a contractelor pe această piață (cca. [...]

% din total), urmată fiind de Albalact ([...] % din total), Dorna Lactate ([...] % din total),

Lactate Bicos ([...] % din total), Ecolact ([...] % din total), Dorna SA ([...] % din total) şi

Friesland ([...] % din total).

133. Astfel cum reiese din analizele efectuate, ca urmare a realizării operațiunii de concentrare

economică, entitatea nou creată va avea o cotă de piață de cca. [...] %61.

60 https://www.e-licitatie.ro/Public/Common/Content.aspx?f=PublicHomePage. 61 Cotă calculată având la bază datele privind anul şcolar 2015/2016.

19

134. Trebuie menționat faptul că există foarte multe întreprinderi pe această piață62. Prin urmare,

pozițiile acestor întreprinderi se pot modifica cu ușurință de la un an la altul. Volatilitatea

cotelor de la an la an poate fi sesizată în cazul societății Simultan, prin reducerea cotei cu cca.

[...] % între cei 2 ani analizați (de la [...] % la [...] %).

135. Având în vedere faptul că această piață face obiectul licitațiilor care au loc în general anual,

relevanța cotelor de piață ca indicator al puterii de piață al părților implicate este limitată.

Volatilitatea cotelor de piață pe o astfel de piață a fost recunoscută în mai multe rânduri atât

de Consiliul Concurenței63, cât și de Comisia europeană64, în deciziile lor.

136. Mai mult, conform estimării sale interne, Grupul Albalact a câștigat la licitațiile pentru anul

școlar 2015/2016 aproximativ [...] din „porții”, însă a livrat efectiv un procent mai mic cu [...]

decât numărul de porții câștigate.

137. Diferența semnificativă între numărul de porții teoretic câștigate și numărul de porții efectiv

livrate depinde de numărul de copii prezenți la școală, prin urmare această diferență se explică

prin:

a. numărul copiilor care vor intra pentru prima dată la grădiniță;

b. numărul copiilor care sunt retrași din primul an de la grădiniță;

c. numărul copiilor care termină clasa a opta;

d. numărul de vacanțe prelungite;

e. numărul copiilor care sunt absenți pentru motive medicale și pentru ce perioadă etc.

138. Având în vedere considerentele mai sus prezentate, rezultă că operațiunea propusă nu

conduce la afectarea mediului concurențial normal, în special prin crearea sau consolidarea

unei poziții dominante pe piața relevantă a programului școlar din România.

VI. Concluzii şi propuneri

139. Operațiunea de concentrare economică realizată prin dobândirea controlului unic direct de

către B.S.A. International asupra SC Albalact SA și a controlului unic indirect asupra SC

Rarăul SA și SC Albalact Logistic SRL a fost analizată prin prisma prevederilor Legii

concurenței nr. 21/1996, republicată și ale Regulamentului din 5 august 2010 privind

concentrările economice.

140. Tranzacția cade sub incidența Legii, încadrându-se în prevederile art. 9 alin. (1) lit. b)

referitoare la realizarea unei concentrări economice și în prevederile art. 12 referitoare la

pragul cifrei de afaceri.

141. Operațiunea de concentrare economică analizată conduce la suprapuneri pe orizontală în

ceea ce privește activitățile de colectare a laptelui crud și cele de producție și comercializare a

laptelui proaspăt, a laptelui UHT, a untului, a smântânii, a brânzeturilor, a produselor

acidofile, precum și activităţile referitoare la piaţa produselor lactate pentru programul școlar.

142. Pe pieţele afectate, respectiv piaţa de producție și comercializare a laptelui proaspăt, a

laptelui UHT, a untului, precum şi piaţa programului școlar, cotele rezultate în urma

operaţiunii de concentrare economică s-au incadrat în intervalele [...] %, astfel:

62 Există 37 întreprinderi, altele decât părțile implicate, identificate de către părți pe baza anunțurilor de atribuire. 63 Decizia Consiliului Concurenței nr. 15/2014. 64 Deciziile Comisiei europene COMP/M.5983, Tyco Electronics/ADC Telecommunications, 6 decembrie 2010,

par. 30 și COMP/M.3083 -GE/Instrumentarium, par 125 și următoarele.

20

143. Pe piața producției și comercializării laptelui proaspăt pentru consum, la nivel național, deși

cota de piață cumulată ca urmare a operațiunii notificate atinge nivelul de [...] %, situația

concurențială pe piața totală, privită în ansamblu, nu se va schimba semnificativ datorită

faptului că Albalact deținea anterior operațiunii cea mai mare parte din cota rezultată în urma

operațiunii de concentrare. Astfel, Lactalis își adaugă pe această piață, la o cotă de [...] %, o

cota de [...] %, aportul Lactalis la cota finală fiind minim.

144. Pe piața producției și comercializării laptelui pentru consum UHT, la nivel național, deși

cota de piață cumulată ca urmare a operațiunii notificate atinge nivelul de [...] %, aceasta nu

este în măsura de a crea o poziție dominantă. Următorul concurent pe această piață este

Simultan, care are o cotă apropiată de cota dobândită de grupul Lactalis ([...] % vs. [...] %).

145. Pe piața producției și comercializării untului, la nivel național, deși cota de piață cumulată

ca urmare a operațiunii notificate atinge nivelul de [...] %, există alți doi actori, Covalact şi

Napolact, [...] (de [...] %, respectiv [...] %), posibilitățile de alegere ale consumatorilor nefiind

îngrădite ca urmare a realizării operațiunii de concentrare economică.

146. Pe piața produselor lactate pentru programul școlar „Cornul și Laptele”, la nivel național,

deși cota de piață cumulată ca urmare a operațiunii notificate atinge nivelul de [...] %, sunt

multe întreprinderi concurente. De asemenea, având în vedere faptul că această piață face

obiectul licitațiilor care au loc în general anual, relevanța cotelor de piață ca indicator al

puterii de piață al părților implicate este limitată. Prin urmare, pozițiile întreprinderilor se pot

modifica cu ușurință de la un an la altul, volatilitatea cotelor de piaţă fiind ridicată.

147. Din analizele suplimentare realizate pentru fiecare dintre aceste pieţe relevante afectate a

rezultat că operațiunea propusă nu conduce la o afectare a mediului concurențial normal pe

pieţele relevante ale producţiei şi comercializării laptelui proaspăt, a laptelui UHT, a untului,

precum şi pe piaţa programului școlar din România.

148. Astfel, realizarea operațiunii de concentrare economică notificată nu ridică obstacole

semnificative în calea concurenței pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia,

în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziții dominante.

149. În aceste condiții, ca urmare a analizei Dosarului nr. RS-18/22.02.2016 privind concentrarea

economică realizată prin dobândirea controlului unic direct de către B.S.A. International

asupra SC Albalact SA și a controlului unic indirect asupra SC Rarăul SA și SC Albalact

Logistic SRL se constată că, deși operațiunea cade sub incidența Legii concurenței nr.

21/1996, republicată, nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu

concurențial normal.

21

În temeiul prevederilor art. 19 (4) lit. b) şi ale art. 25 alin. (1) lit. d) din Legea concurenței nr.

21/1996, republicată, precum și al prevederilor Regulamentului de organizare, funcționare și

procedură al Consiliului Concurenței,

PLENUL CONSILIULUI CONCURENŢEI

DECIDE

Art. 1. In temeiul dispoziţiilor art.47 alin.(2) lit.a) din Legea concurenţei nr.21/1996, republicată, se

emite prezenta decizie de neobiecţiune privind concentrarea economică realizată prin dobândirea de

către B.S.A. International a controlului unic direct asupra SC Albalact S.A. și a controlului unic

indirect asupra SC Rarăul S.A. și SC Albalact Logistic S.R.L., constatându-se că, deşi operaţiunea

notificată cade sub incidenţa legii, nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu

concurenţial normal.

Art.2. B.S.A. International, înregistrată la data de 23.11.1990 sub numărul 0443.205.173 la RPM

(„Registre des Personnes Morales”), sediul legal în: Rue des Vétérinaires 42 F, Anderlecht (1070

Bruxelles), Belgia, este obligată, conform prevederilor art.31 alin. (1) din Legea concurenţei

nr.21/1996, republicată, să plăteasca taxa de autorizare a concentrării economice notificate.

Art.3. Taxa de autorizare, calculată în conformitate cu prevederile art.31 alin.(2) din Legea

concurenţei nr. 21/1996, republicată, în funcţie de cifrele de afaceri comunicate prin adresa

înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr. RG – 9512/16.06.2016 este de [...] lei), echivalentul a [...]

euro.

Art.4. Suma reprezentând taxa de autorizare se va vira în termen de maxim 30 (treizeci) de zile de la

data comunicării prezentei Decizii, de către B.S.A. International, cu ordin de plată tip trezorerie, în

contul RO94TREZ70020E330800XXXX, deschis la Trezoreria Operativă a Municipiului Bucureşti,

beneficiar Consiliul Concurenţei, cod fiscal 8844560, cu menţiunea: “Taxă pentru autorizarea

concentrării economice conform Legii concurenţei nr. 21/1996”. O copie după ordinul de plată va fi

transmisă neîntârziat Consiliului Concurenţei.

Art.5. Decizia Consiliului Concurenţei poate fi contestată, conform prevederilor art.51 alin.1 din

Legea concurenţei nr.21/1996, republicata, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Apel

Bucureşti, Secţia Contencios - Administrativ.

Art.6. Prezenta Decizie devine aplicabilă de la data comunicării ei.

Art.7. Direcţiile şi compartimentele de specialitate din subordinea Secretarului General şi Direcţia

Bunuri de Consum din cadrul Consiliului Concurenţei vor urmări aducerea la îndeplinire a prezentei

decizii.

Art.8. Prezenta Decizie se va transmite către:

B.S.A. International

Sediul în Rue des Vétérinaires 42 F, Anderlecht (1070 Bruxelles), Belgia

Prin Împuternicit:

[...]

Bogdan M. CHIRIŢOIU

Preşedinte