N. Iorga

Consideratii notasupra rostului Secuilor

- Conferin la radio (1938)

BUCLIRESTI1939

N. Iorga

Consideratii notasupra rostului Secuilor

Cooferinta la radio (1938)

+

BLICURESTI1939

.

-

Consideratii noi asupra rostului Secuilor

Nu in legatura cu acele sperante ale unor anumite cercurimaghiare, in afara de hotarele noastre, care viseaza Inca dereforma, in plin secol 'al XX-lea, a creatiei de caracter medievalsi religios, cu misiune de cruciata, a Regatului Sfintului Stefansi carora trebuie sa li se opuna, pe linga o propaganda adeva-rata, Mena de oameni adevarati, intr'o forma in care stiinta safie units cu talentul, resistenta solidara, intrupata in iubita noastraarmata, a intregului popor romanesc, ci pentru a lamuri peRominii din Secuime, on de vorbesc romaneste, on de au uitato limbs pe care au s'o invete din nou, pe atitia Ardeleni carin'au avut prilejul de a se initia din seoala la cunostinta lucru-rilor romanesti si cari sint expusi prin urmare sa fie influentatiin chip defetist, ca sa intrebuintez acest cuvint, de tot felul derevanse si, in sfirsit, si pentru a face pe Rominii din vecheaRomani; prea putin preocupati de chestiuni privitoare la regiunilede la Nord de Carpati, sa priceapa probleme de care se vorbesteprea usor, am crezut ca este bine sa reiau, dupa atitea alte cer-cetari, unele foarte vechi, iar allele numai de daunazi, chesti-unea originii si restului Secuilor.

Aceasta populatie, as zice chiar: aceasta natiune, fiindca, inafara de constiinta, foarte hotarita, pe care o au Secuii ca eisint alts speta de oameni decit Ungurii, a caror limbs o vorbesccu deosebiri pe care le inlatura la carturari numai practica scolara ,are un rol prea mare in Statul romanesc, alcatuit de sigur pe obash nationala, dar cu tot ce a putut lasa, pe teritoriul nostrumostenit, o lunga viata de navaliri si de stapiniri straine, pentruca sa nu ni dam sama : si ei, cari trebuie sa inteleaga ce dreptau si ce pot pretinde in legatura cu dinsul, si noi, cari, numaiprin astfel de cunostinte, putem sa intelegem ce Ii se poateacorda, de ce se ascunde in problemele, care, once am face,vor !Astra totusi si o taina cu neputint5 de inlaturat.

11

.

4 N. lorga

Si fncepem intaiu cu semnalarea falsificatiilor care au fostinlaturate si de care, chiar dupa aceasta constatare istorica, maisint stapinite Inca anumite minti, pentru a trece apoi la sigu-rantele pe care cercetari critice, ale caror resultate nu le poatecontesta nimeni, le-au stabilit pentru totdeauna, in ce privesteaceasta problems.

Se presintau odinioara documente, care trebuiau sa arate exis-tenta Secuilor in Ardeal, elemente secuiesti se gasesc siaiurea, si mai departe vom cauta sa ni dam sama de origineafor inainte de secolul al XIII-lea. N'a lost greu, indata ce s'aintrodus putina critics in cercetarile acestor materiale documen-tare, sa se invedereze ca ele nu sint decit o fabricatie tarzie, me-nita sa maguleasca mindria Secuilor insisi, sau sa serveaScaunor anumite scopuri politice.

Al doilea, s'a crezut, si am crezut eu insumi mai multa vreme,influentat de parerile curente, ca Secuii represinta un grup un-guresc, pur unguresc, lard nimic deosebit, macar ca proportii,fats de combinarea de elemente din care a iesit acest popormaghiar, care elemente ar fi lost trimese, la un anume moment,sä steie de straja in Carpati, impotriva Pecenegilor raspinditiprin partite moldovenesti mai ales, cari se tineau totdeauna gatade o navalire remuneratoare, fie si in saracia vietii de agricultorimodesti din vaile ardelene.

Orice cercetator atent al infatisarii si al traditiilor secuiestitsi va da sama ca nu poate fi vorba de astfel de sentineleinaintate, ba chiar se pune intrebarea, asupra careia vom revenimai tarziu : de ce s'ar fi asezat, la o asa de periculoasa distanta,un grup de oameni cari ar fi putut sa fie imediat maturati decea d'intaiu navalire a nesfirsitilor barbari din Rasarit, atuncicind, cum se stie, in evul mediu sistemul carolingian, franc, allui Carol-eel-Mare, pe care 1 -au imitat si Ungurii, consista in anu risca nimic dincolo de teritoriul inteadevar ocupat prin ri-dicari de cetati si asezarea acolo a represintantilor religiose aicrestinismului si a aparatorilor inarmati, cari trebuiau sa represinteIn rindul intaiu crucea si in rindul al doilea pe aceia cari eraumeniti s'o implinte metodic in regiunile pans atunci stapinite depagini sau de eretici ?

>

t'

Consideratil not asupra rostulul Secullor 5

Iata lucrurile de inlaturat. Venim acum la sigurantele care sepot cistiga, raminind ca pe urma sa se adauge acel elementnou, care cred ca poate sa serveasca la elucidarea si mai departea acestei marl intrebari de etnografie si de istorie.

Este sigur, intaiu, ca presenta Secuilor in Ardeal este un eve-niment din secolul al XIII-lea. Ce s'a intimplat insa la inceputulacestui secol, odata cu cea d'intaiu infatisare a populatiei se-cuiesti ? Pentru ca sa asigure granite feta de Cumani, succesoriiPecenegilor, regele ungar, capitan de cruciata in numele Papei,nu s'a crezut destul de asigurat prin presenta unei populatii ger-mane, adusa de la Mosela si asezata in sate care puteau saalba vre-o functie militara, ci, in locul acestei aparari prin taraniostasi, Sasii, s'a recurs la calugarii ostasi, deprinsi de multavreme sa indeplineasca functii defensive in Locurile Sfinte aleMintuirii, impotriva Musulmanilor arabi si turci.

Cum pe vremea aceia se desfacea Statul de cruciata din Pa-lestina, Ierusalimul fiind pierdut pentru totdeauna, ca si altecetati din interior, si stapinirea cruciatilor margenindu-se la malulMarii, cu ajutorul Republicilor italiene, Cavalerii Teutoni, calugariiSpitalului Sfintei Marii a Germanilor din Ierusalim, vechi luptatoriperfect organisati, cari vor crea mai departe, peste vechea Prusiepaging, Prusia germane din Marienburg si din Thorn, s'au oferitsa indeplineasca o functie asamanatoare in Ardeal.

In vechile lui salasuri, ei se puteau sprijini si prin contingen-tele de cruciati, care veniau necontenit din Apus; in locurile celenoi, asa de primejduite Inca, ei aveau nevoie si de elementelemilitare luate din populatie existents. Asa fiind, ei an recurs lalocuitorii mai vechi, cari sint tocmai acesti Secui, si i-au asezat insate care arata foarte bine originea lor, deci teutonica si nuregale si cu atit mai putin constient nationals, prin aceia capoarta nume de sfinti, ba una din asezarile de capetenie fiindinchinata, ca viitorul Marienburg din Prusia, Maicii Domnului,ctitora a Ordinului acel Marienburg ardelean, pe care not itnumim Feldioara. Nici in alte parti din Ardeal, nu se vor gasinume de localitati in legatura cu calendarul catolic, punct pecare nimeni nu va putea sä-1 tagaduiasca.

Ce represintau supt raportul etnic, ca singe, acesti supusipentru moment ai cavalerilor germani, cari, dupe inlaturareanestoral au limas in situatia aceasta privilegiata cle ostaA lu-

si:

6 N. lorga

crind acum in legatura cu Coroana Ungariei, al carii centru eraasa de departat, dar cu o foarte pronuntata autonomie a lor, pastrindniste rosturi traditionale, de care, chid a voit sa se atinga cineva,Indata acesti oameni hotariti s'au ridicat, facind aliante si cu

adeca oamenii de la noi, pentru apara aceasta auto-nomie ?

Daca strabate cineva Secuimea, unde pans acum nu s'aufacut studii antropologice, si ele ar intari cu siguranta ceia cespun eu, constata tot felul de tipuri amestecate. Catre Carpatisint oameni marunti, cu fata palida, asamanatori cu Finesii de laMarea Baltica, de si originea lor este, cum o sa va spun indata,o alta. lar in partea de catre Tara Birsei sint oameni inalti,voinici, blonzi, cari nu se deosebesc intru nimic de tipul sasesc.In sfirsit, o mare parte din locuitorii de acolo au toate trasa-turile poporului rom5nesc si arata astfel care este originea loradevarata. Aceasta in afara de oamenii cari marturisesc ca sintRomini si prin rostirea numelui neamului nostru si prin aceiaca merg la biserica de lege romaneasca", pe cind, si in lega-tura cu influenta Teutonilor de odinioara, Secuii au limas in-daratnici credinciosi ai Bisericii catolice, raspingind calvinismulintrodus mai tarziu la Unguri. Avem a face, prin urmare, cuun amestec de rase, din care elementul primordial nu infatiseazao asamanare cu tipul comun al Ungurilor.

lata o alici siguranta, tot asa de netagaduit, ca si cea de la inceput.

In at treilea rind, Secuii au in vesmintul lor, cum este casulsi cu Sash, o multime de elemente care sint intru totul asama-natoare cu acelea care se intilnesc la taranii romini, si aceastain asa de mare masura, incit trebuie sa fie un cunoscator de lafata locului ca sa poata face o deosebire intre aceste trei elementeale populatiei ardelenesti.

Secuii au, in ce priveste cladirea casei, in ce priveste rostulcurtii, in ce priveste felul de a o imprejmui cu toate elementeleunei arte, care nu are a face cu zambila caracteristic ungureasca,ci cu vechiul sistem de impodobire tracic, constind din elementegeometrice, o comunitate cu ai nostri, care nu se poate explicadecit prin aceia ca ei, Secuii, ca si Sash, s'au asezat intr'o regiuneIn care conditiile de clima au impus acelasi fel de locuinta si deImbracaminte.

Mai departe, daca nu avem ca basi cercetiri asupra musicii

strainii,

,

,

.

aid

ConsIderattl nol asupra rostulul Secuilor 7

Secuilor, in povestile, legendele si superstitiile for cred ca n'arfi greu sa se constate acelasi aport etnic ca si ceia ce poseda inacest domeniu Rominii. Nu numai ca este vorba de un imprumutfoarte vechiu, dar se adauga sl altele mai noi, intr'o carte ma-ghiara despre viata in Ardeal, lucrare aparuta acum citeva decenii:intilnim datinile colindelor noastre, cu parti in romaneste, decite on acela care vorbeste, supt fereastra caselor luminate deajunul Craciunului, este un mos", sau un cioban.

Sint acestea adevaruri de-necontestat? Cred ca pot raspunde: da.Numele Secuilor nu inseamna o natiune, ci o anumita orinduire

a vietii publice. El vine din ungurescul szek", al carui inteleseste scaun, scaun de judecata, iar scaun de judecata" la Rominise zice judet, un jude stind in fruntea lui. Tot asa Sasii traiescin Stiihle, ceia ce inseamna, scaune, scaune de judecata, prinurmare tot judete.

Este evident ca si Secuii, ca si Sasii, n'au facut altceva decitsa imprumute formele de organisatie straveche romane, devenitepatriarhale, ale populatiei romanesti, care nu traia pretutindenisupt Voevozi si nu ajunsese a fi supusa unor Domni de uncaracter mai larg.

Vin acum la elementul nou, pe care nu I -am infatisat niciodatasi caruia ii este consacrata, in primul rind, aceasta conferinta.

Daca Secuii ar fi niste Maghiari, trimesi de regii din Apus,pentru a indeplini acea functiune de aparare de care am vorbitmai sus, aceasta li-ar fi dat for si asezarilor for un caracter pecare nu-I au. Ar trebui intaiu, fiindca popoarele de catre Pece-negi, dusmane, barbare, pagine, de la Rasarit, erau in necontenitamiscare, potrivit si cu taierea padurilor si deschiderea pamintu-rilor de hrana, ar fi trebuit ca din locurile uncle Maghiarii s'auasezat in massa, pand in aceste regiuni ale codrilor ardeleni, säexiste necontenite asezari secuiesti, cele mai vechi constituindbasa, de unde sa se fi rasfirat patrunderea, mai tarziu, catreregiunile amenintate.

Dar, gall de elementele secuiesti din regiunea pur ungureascade dincolo de Tisa, unde rostul for n'a lost fixat de istoriciiunguri pentru ca sa putem verifica resultatele lor, iargasirea acestor urme este deosebit de grea pentru noi pana pe,ussul mijlociu al Ttrnavelor nu se intllnesc aceste oaze de

insii,

'

8 N. lorga

patrundere, care ar fi fost absolut necesare, daca ar putea fi

vorba sa se admits un sistem de Stat.In privinta aceasta, este foarte lamuritor faptul cum se infati-

seaza inaintarea elementului unguresc : se vad pachetele care aufost samanate, incetul cu incetul, in regiunile de dincoace deTisa, pentru ca, mai tarziu, din aceste sate sa patrunda elementelecare au intrat In alcatuirea oraselor sasesti si une on li-auschimbat caracterul in sens maghiar, cum este casul cu Clujul.

Adaug Inca un lucru : nu s'ar fi putut trimete aceasta avan-garda fara stabilirea unui front fortificat, care sa-i puns in le-gatura cu basa de unde plecasera. Si, in regiunea din care si-arfi facut o patrie acesti noi veniti, ar trebui sa existe cetati decaracter apusean, pe cind once intarituri se gasesc in Secuimenu pot fi considerate decit numai ca perpetuarea, pans in evulmediu, a unor obiceiuri de aparare care sint intru totul asemeneacu acelea ale populatiilor preistorice de origine tracica, locuitorila Sud si Est de Carpati. De alminteri, preistoria secuiasca sipreistoria din locurile ramase libere de la noi este cu desa-virsire aceiasi. Caracterul asezarilor secuiesti este, din potriva, casi spiritul insusi de care sint insufletiti Secuii, o dovada ca avema face cu o populatie de straveche origine in aceste parti, carea ramas fara stapinire, de altfel ca si Rominii lipsiti de auto-ritatea imperials, si prin urmare in legatura cu Rominii. Im-prumutind de la acestia, cari erau mai numerosi, atitea ele-mente de viata, ei au trebuit sa se organiseze in forma carac-teristic populara, pe care, de-a lungul Europei, pentru o anumitaperioada din evul mediu, am numit-o : romans. Deci este si unfel de Romanie secuiasca, de pus alaturi cu Romaniile romanice,intre care si a noastra, si cu anumite Romanii germane, cum estecasul cu Elvetienii germani alaturi cu Ladinii nostri, cum se poatevedea si !Ana astazi la Scotieni.

Cind se vorbeste de Secui, nu se tine sama de loc, sau macar nuin de ajuns, de existenta la Rasaritul Carpatilor a unei populatiide limbs maghiara, nu fara o multime de elemente care aratao origine mai veche. Unii dintre dinsii se numesc, insa artrebui o cercetare amanuntita, pentru a se hotari definitiv careeste numele pe care-I pastreaza, Ciangai, name care vineevident de la salgai, lucratorii la ocnele de sare din judetulBacau, ocne care §i in timpul hegemoniilor barbare ale navili-orilor de la Rasarit au trebuit sa fie exploatate, del niciodatA o

,

Cons Moretti not asupra rostulul Secullor 9

salinA n'a putut sa rAmtna partied* mai ales tintnd sama defaptul ca dincolo de Dunare nu existau decit depositele de sarecare se fac artificial, prin atragerea gi uscarea apelor Marii.

0 deosebire, in ce privegte pronuntarea literei g ca s, se in-tilneste la dinsii, gi de sigur trebuie sa se admits aici un altelement barbar, ceia ce ne pune din nou pe urma unei originicare sa nu fie originea, mai tarzie, istorica, ungureasca.

Daca se tine sama de aceasta aripa rasariteana a Secuimii,care trece gi dincolo de Siretiu cu vre-o doua, trei sate gi care mergedrept pand la Prut, unde, gi in legatura cu emigratii produse detrecerea unei parti de Secui la eresie, in secolul al XV-lea,exists un intreg cartier al Ungurilor, iar de la Prut se con-tinua aceasta patrundere liniara pans gi la Nistru, unde o agezarede acelagi caracter se intilnegte la Ciubarciu, de-asupra limanuluiacestui riu, atunci igi da sama cineva de faptul ca : in loc saavem linia secuiasca venita din Panonia pang la Carpati, unde s'arfi oprit, este vorba de altceva, gi anume iata de ce: Carpatii servescde gird a spinarii pentru agezarile, de un caracter turano-finic, carese revarsa de-o potriva la Apus, pe linia Tirnavelor, carora li

s'a dat gi un nume barbar nu de o veche populatie turceasca,disparuta apoi, pe care nu intelegem de unde ar fi venit, ci destramogii Secuilor insigi numele de Kiikill16, care inseamnaacelasi lucru ca gi ttrnul de maracine din care vine numele riului,iar alts parte s'a intins pe linia Trotugului catre Siretiu gi dincolode Siretiu, cautind Prutul, Nistrul de-a dreptul, din regiunea dedealuri gi de steps a Tariff Moldovenegti.

Acesta este punctul nou de vedere, pe care caut a-I aduce.Nu este vorba de Unguri noi, veniti supt autoritatea Statului gicu scopuri militare, earl sa se fi amestecat si infratit cu Rominiiliberi din partite de la Apus de Carpati, ci este vorba de o stravechepopula(ie turceascci, in stare sa dea nume citorva din virfurileCarpatilor moldovenegti (Ceahlaul, Raraul, g. a. m. d.), care,ramanand de sine stcitcitoare, s'a organisat tmpreund cu Romtniiin aceste forme romanice", la care s'au adaus pe urma creatiilepolitice, de caracter popular, ale aceleiagi rominimi.

Cu Secuii avem deci o simbiosa, adecd o viola trnpreuni ; cuUngurii numai o vecinatate. Deosebirea este esentiald.

Pentru orice discutie nepreocupata gi onesta sint gata asupraacestei tese.

A§ezimantul tipografic,Dating Romineasca`;

Valenii-de-Muntc(Prahova)