Consideraţii Cu Privire La Alianţa Terapeutică În Funcţie de Clusterul Dsm

6
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA ALIANŢA TERAPEUTICĂ ÎN FUNCŢIE DE CLUSTERUL DSM Dificultăţi întâmpinăm când se combină 2 diagnostice sau nu poate fi diagnosticat; aici clinicianul trebuie să stabilească aspectele dominante care ţin de patologia pacientului. Natura alianţei stabilite de timpuriu în cadrul tratamentului are o puternică putere predictivă pentru rezultat. Dacă alianţa nu începe să se formeze de la început şansele de formare scad progresiv cu fiecare nouă şedinţă. Clusterul A Schizoid, schizotipal, paranoid Cel mai adesea caută tratament doar dacă se confruntă cu probleme acute de pe Axa I cum ar fi abuzul de substanţă. Schizotipal şi schizoid Nu doresc să se implice în relaţii şi le lipseşte suportul cu excepţia membrilor apropiaţi ai familiei. Este vorba mai degrabă de faptul că se simt inconfortabil în preajma oamenilor decât că le lipseşte interesul să creeze legături. Ei par a fi pacienţii care se gândesc cel mai mult la terapie în timpul liber, le lipseşte terapeutul îşi doresc prietenia lui în timp ce se simt agresivi şi negativi (Bender & colab., 2003)

description

Consideratii cu privire la alianta terapeutica

Transcript of Consideraţii Cu Privire La Alianţa Terapeutică În Funcţie de Clusterul Dsm

CONSIDERAII CU PRIVIRE LA ALIANA TERAPEUTIC N FUNCIE DE CLUSTERUL DSM

Dificulti ntmpinm cnd se combin 2 diagnostice sau nu poate fi diagnosticat; aici clinicianul trebuie s stabileasc aspectele

dominante care in de patologia pacientului.

Natura alianei stabilite de timpuriu n cadrul tratamentului are o puternic putere predictiv pentru rezultat.

Dac aliana nu ncepe s se formeze de la nceput ansele de formare scad progresiv cu fiecare nou edin.

Clusterul A

Schizoid, schizotipal, paranoid

Cel mai adesea caut tratament doar dac se confrunt cu probleme acute de pe Axa I cum ar fi abuzul de substan.

Schizotipal i schizoid

Nu doresc s se implice n relaii i le lipsete suportul cu excepia membrilor apropiai ai familiei.

Este vorba mai degrab de faptul c se simt inconfortabil n preajma oamenilor dect c le lipsete interesul s creeze legturi.

Ei par a fi pacienii care se gndesc cel mai mult la terapie n timpul liber, le lipsete terapeutul i doresc prietenia lui n timp ce se simt agresivi i negativi (Bender & colab., 2003)

Benjamin (1993) le lipsete dorina de a construi legturi cu ceilali oameni dar pstreaz ntotdeauna oamenii la distan emoional.

Sub aceast detaare aparent se ascunde o intens dorin pentru ceilali

Paranoid

Vigilent, caut semne, simindu-se adesea ofensat i n cele mai benigne circumstane.

Hipersensibil la critica perceput

nclinaie spre retragere i atac

O nevoie de a se afirma

Clusterul B

- Tind s foreze limitele relaiilor

Borderline

Perspectiva asupra terapeutului oscileaz ntre idealizare i denigrare

Sunt indivizi solicitani, fornd limitele relaiilor terapeutice i exercitnd presiune asupra clinicienilor.

Rspund la cldur i suport; caut relaii

Manipuleaz poate pentru c avnd o stim de sine sczut cred c nu merit s primeasc dac cer

Impulsivitatea i poate face s foreze limitele s cear o programare imediat, un telefon imediat, o vizit imediat la domiciu, o edin prelungit.

Narcisticul nevoia de a fi oglindit constant pozitiv

Dispre fa de alii

Sentimentul grandios c totul i se cuvine

Rspunde la simpla empatie i confirmare

De multe ori nu las terapeutul s i exprime punctul de vedere

Persoanele, inclusiv terapeutul, sunt privite ca i obiecte cu ajutorul crora pot s i satisfac nevoile

Histrionic nevoia de a fermeca i amuza

Labil emoional

Stil cognitiv nefocalizat

Caut relaii

Rspunde la cldur i suport

Trebuie s fie n centrul ateniei i se poate comporta n maniere seductoare cu clinicianul/terapeutul

Cere gratificare imediat, are o toleran sczut la frustrare

Cerinele fa de clinician vor crete n intensitate i se va folosi adesea de un comportament dramatic i demonstrativ.

Antisocialul controleaz

Tendina de a mini i manipula

Lipsa empatiei i a preocuprilor pentru ceilali

Se folosete de pseudoaliane pentru a ctiga anumite avantaje

Un diagnostic egosintonic pe axa 1 crete motivaia lor pentru tratament

Exemple: Cere s i fie aprate drepturile; i spune pe nume terapeutului

Evitantul ateptri legate de critic i respingere

Predispus la ruine i umilin, mereu preocupat s nu spun sau s fac ceva nebunesc sau care l-ar umili

Evit s dezvluie informaii

Rspunde la cldur i empatie

i dorete relaii n ciuda vulnerabilitilor dar caut s se asigure c este plcut

Sunt sensibili la comentariile ce pot fi interpretate

Dependent

Supus, ceea ce conduce la o pseudoalian

Prietenos i compliant

Are anse mari s rmn n tratament

Are nevoie de asigurri permanente

ine o serie de informaii ascunse de terapeut pentru ca nu cumva s ndeprteze terapeutul

Pentru c de obicei prin pasivitate i supunere ceilali au grij de ei, nu i asum independena

Refuz s devin independeni creznd c nu pot sau asertivi pentru a nu fi percepui ca agresivi

Obsesivo-compulsivul nevoia de control

Perfecionist n raport cu sine i cu ceilali

i este fric s nu fie criticat de terapeut i intr n rolul pacientului bun

i restricioneaz emoiile

Este ncpnat, rigid dar contiincios

Utilizarea intelectualizrii poate fi de folos

Sunt mai stabili n relaii dar reprim i neag constant conflictele interpersonale i intrapsihice

Caracterul sadomasochist

Pacienii care orchestreaz situaii pentru a sabota utilitatea potenial a tratamentului

De exemplu pacientul poate s fie de acord la suprafa cu observaiile terapeutului dar s le considere ca atacuri verbale, s sufere

masochist n tcere dar s nu nregisteze succes n tratament.

Provoac terapeutul, ncearc s l determine s se angajeze n contraatac

Poate chiar ataca verbal, presnd terapeutul s dea un rspuns soluia pentru terapeut este s cear timp pentru a reflecta asupra

situaiei

Se sperie atunci cnd tratamentul funcioneat