CONSERVAREA BIODIVERSITII

2013/2014

Prof.univ.dr. Gabriela Teodorescu

DEFINITII:a) conservare: un ansamblu de masuri necesare pentru mentinerea sau

restabilirea habitatelor naturale si populatiilor speciilor din fauna si din florasalbatica intr-o stare favorabila

b) habitate naturale: zone terestre sau acvatice ce se disting princaracteristicile lor geografice, abiotice si biotice, fie ele in intregime naturalesau semi-naturale;

c) tipuri de habitate naturale de interes comunitar: cele care sunt in pericolde disparitie in aria lor de raspandire naturala sau au o arie de raspandirede disparitie in aria lor de raspandire naturala sau au o arie de raspandirenaturala redusa ca urmare a regresului lor, sau constituie exempleremarcabile pentru una sau mai multe din urmatoarele regiunibiogeografice: alpina, atlantica, continentala, macaronesiana simediteraneana.

d) tipuri de habitate naturale prioritare: tipurile de habitate naturale in pericolde disparitie si pentru a caror conservare Comunitatea are oresponsabilitate particulara.

e) stare de conservare a unui habitat natural: suma influentelor ceactioneaza asupra unui habitat natural si a speciilor tipice pe care leadaposteste, care pot afecta pe termen lung repartitia sa naturala, structurasi functiile sale ca si supravietuirea pe termen lung a speciilor sale tipice,"Starea de conservare" a unui habitat natural va fi considerata "favorabila"cand:

- aria sa de raspandire naturala ca si suprafetele pe care le acopera incadrul acestei arii sunt stabilite sau in extindere

si- exista structura si functiile specifice necesare pentru mentinerea pe termenlung si sunt susceptibile sa existe in viitorul previzibillung si sunt susceptibile sa existe in viitorul previzibil

si- starea de conservare a speciilor care ii sunt tipice este favorabila in sensulpunctului 1)

;

f) habitatul unei specii: mediul definit prin factori abiotici si biotici in caretraieste o specie in oricare stadiu al ciclului sau biologic;

g) specii de interes comunitar: speciile care sunt:i) periclitate, exceptand cele ale caror areal natural este marginal interitoriu si care nu sunt nici periclitate nici vulnerabile in regiunea vest-

palearcticasau

ii) vulnerabile, adica a caror trecere in categoria speciilor periclitate esteprobabila intr-un viitor apropiat, in caz de persistenta a factorilor cauzali

sauiii) rare, adica a caror populatii sunt mici si care chiar daca in prezent nuiii) rare, adica a caror populatii sunt mici si care chiar daca in prezent nusunt periclitate sau vulnerabile, risca sa devina. Aceste specii suntlocalizate in arii geografice restranse sau sunt rar dispersate pe suprafetepe suprafete largi

sauiv) endemice si necesita o atentie particulara datorita naturii specifice ahabitatului lor si/sau impactului potential a exploatarii lor asuprahabitatului lor si/sau a impactului potential al exploatarii lor asupra stariilor de conservare.

h) specii prioritare: sunt speciile vizate la punctul g) i) si pentru a carorconservare Comunitatea are o responsabilitate particulara,

i) starea de conservare a unei specii: suma influentelor care, actionandasupra speciei, pot afecta pe termen lung distributia si abundentapopulatiilor sale."Starea de conservare" va fi considerata "favorabila" cand:- datele relative la dinamica populatiei speciei in cauza arata ca aceastaspecie continua si este susceptibila sa continue, pe termen lung, sa fie ocomponenta viabila a habitatului su natural sicomponenta viabila a habitatului su natural si- aria de rapartitie naturala a speciei nu se reduce si nu risca sa se reducaintr-un viitor previzibil

si- exista si probabil va exista un habitat destul de intins pentru ca populatiilesale sa se mentina pe termen lung;

j) sitarie definita geografic a carei suprafata este clar delimitata;

k) sit de importanta comunitara: sit care in regiunea sau regiunilebiogeografice la care apartine, contribuie in mod semnificativ la mentinereasau restabilirea unui tip de habitat natural sau a unei specii intr-o stare deconservare favorabila si poate, de asemenea, sa contribuie in modsemnificativ la mentinerea diversitatii biologice in regiunea sau regiunilerespective.

Pentru speciile animale care ocupa teritorii vaste, siturile de importantacomunitara corespund locurilor din cadrul ariei de repartitie naturala aacestor specii, care prezinta elemente fizice si biologice esentiale pentruviata si reproducerea lor:

l) zona speciala de conservare: sit de importanta comunitara desemnat deStatele Membre printr-un act legal, administrativ si/sau contractual in caresunt prevazute masurile de conservare necesare pentru mentinerea saurestabilirea intr-o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale si/saupopulatiilor speciilor pentru care situl este desemnat.

m) mostra: orice animal sau planta, vie sau moarta, orice parte sau produsobtinut din acestea ca si orice alt bun, in cazul ca rezulta dintr-un documentjustificativ, de ambalare sau dintr-o marca ori eticheta sau din orice altacircumstanta ca este vorba de parti sau derivate de animale sau plante dinaceste specii;

Diversitatea biologica

Diversitatea biologica inseamna variabilitatea organismelor viidin toate sursele, inclusiv, a ecosistemelor terestre, marine si a altorecosisteme acvatice si a complexelor ecologice din care acestea facparte.

Aceasta include diversitatea in cadrul speciilor, dintre speciisi a ecosistemelor.

Resursele biologice includ resurse genetice, organisme sau parti dinele, populatii sau orice alte componente biotice ale ecosistemelor avndfolosinta sau valoare efectiva sau potentiala pentru umanitate.

Biotehnologie inseamna orice aplicatie tehnologica ce folosestesisteme biologice, organisme vii sau derivate din ele, pentru a realizasau a modifica produse sau procese pentru utilizare specifica.sau a modifica produse sau procese pentru utilizare specifica.

Tara de origine a resurselor genetice inseamna tara care poseda aceleresurse genetice in conditii "in situ".

Ecosistem inseamna un complex dinamic de comunitati de plante,animale si microorganisme si mediul lor fara viata, careinteractioneaza ca o unitate functionala.

Conservare "ex situ" inseamna conservarea componentelordiversitatii biologice in afara habitatelor lor naturale.

Material genetic inseamna orice material de origine vegetala, animala,microbiana sau altele care contine unitati functionale de ereditate.microbiana sau altele care contine unitati functionale de ereditate.Resurse genetice inseamna material genetic de valoare actuala saupotentiala.

Habitat inseamna locul sau tipul de loc unde exista in mod natural unorganism sau o populatie.

Conditii "in situ" inseamna conditiile in care resursele genetice exista incadrul ecosistemelor si al habitatelor naturale si, in cazul speciilor domesticesi cultivate, in mediul in care s-au dezvoltat caracterele lor distincte

.Conservare "in situ" inseamna conservarea ecosistemelor si habitatelornaturale si mentinerea si refacerea populatiilor viabile de specii in mediul lornatural. Iar n cazul speciilor domestice sau cultivate, in mediul in care si-aunatural. Iar n cazul speciilor domestice sau cultivate, in mediul in care si-audezvoltat caracterele lor distincte.

Diversitatea biologica reprezinta o particularitate specifica a planeteinoastre, care asigura functionalitatea optima a ecosistemelor, existentasi dezvoltarea biosferei in general.

Insa in ultimul timp, problema conservarii biodiversitatii la nivel deecosisteme, specii, populatii si gene devine din ce in ce mai acuta dincauza intensificarii impactului uman asupra biosferei.

In acest context, mentinerea biodiversitatii este necesara nu numaipentru asigurarea vietii in prezent, dar si pentru generatiile viitoare,deoarece ea pastreaza echilibrul ecologic regional si global, garanteazaregenerarea resurselor biologice si mentinerea unei calitati a mediuluinecesare societatii.

Diversitatea vasta a speciilor si grupelor ecologice este determinatade variabilitatea biotopica, ce include conditii ecologice cu diversiindici de temperatura, umiditate sau reactie a solului.

Un loc aparte in biodiversitate il ocupa solurile.Solul este mediul si baza biodiversitatii.Pierderea solului (prin eroziune, decopertare, poluare, salinizare)

conduce la degradarea radicala a biodiversitatii.Cu aproape 100 ani in urma continutul humusului, principalul

component al solului, constituia 5-6 %, iar in prezent circa 3-5 %.Acum 40,6 % din solurile rii contin numai 2 % de humus.

Solul prezinta un mediu vital specific, chiar si cel mai populat mediu,Solul prezinta un mediu vital specific, chiar si cel mai populat mediu,cu habitantii lui. Peste 90 % din insecte permanente sau temporarehabiteaza in sol.

Extrem de variabila este pedofauna (macro-, mezo- si micro-) simicroflora.

Una din cele mai periculoase consecinte a activitatiiantropogene antiecologice, antiumane a omului este ca biosferapierde capacitatea sa de autoreglare.

Referitor la cantitatea enorma de deseuri cu care omulpolueaza mediul inconjurator, cea mai periculoasa consecinta aacestui fenomen reprezinta dispozitia ireversibila a unui numarconsiderabil de specii vegetale, animale sau a unor microorganisme,considerabil de specii vegetale, animale sau a unor microorganisme,ecosisteme deci, degradarea biosferei.

Degradarea Biosferei conduce la reducerea considerabila acalitatii mediului vital.

Astfel, problema conservarii diversitatii biologice depasestelimitele problemelor stiintifice si se amplaseaza la nivelulproblemelor stringente ale statelor si institutiilor internationale,obiective care sint menite sa asigure conditii favorabile populatiei.

Unul din documentele importante ce reglementeaza aceasta activitate este Conventia cu privire la diversitatea biologica

(Rio de Janeiro, 1992).

Conventia solicita statelor sa acorde o atentie sporita activitatilor:-de conservare a biodiversitatii in habitatele naturale,-utilizarii rationale a resurselor biologice,-restaurarii ecosistemelor degradate si speciilor periclitate,-controlului strict asupra procedeelor biotehnologice de introducere a speciiloralohtone,-elaborarii retelei ecologice nationale si cadrului legislativ-institutional adecvat-elaborarii retelei ecologice nationale si cadrului legislativ-institutional adecvatetc.

Extinderea si exploatarea nechibzuita a terenurilor agricole aucauzat accelerarea proceselor de erodare hidrica a solului si dedehumificare.

Cu ct cresc suprafetele terenurilor din circuitul agricol cu atit sereduce mai mult spatiul naturii spontane. Ramne tot mai putin locpentru flora si fauna salbatica. Solul nu se mai poate restabili, odihnisi in cele din urma natura veritabila dispare.

Ca urmare a impactului antropic, ecosistemele forestiere, deCa urmare a impactului antropic, ecosistemele forestiere, destepa, de lunca, cele acvatice si palustre au fost fragmentate si inmare masura deteriorate, ajungind la o diversitate populationala,specifica si biocenotica diminuata, la o stabilitate redusa.

Astfel, biodiversitatea este afectata la toate nivelurile de urmatorii factoriantropici:

a) valorificarea extensiva a terenurilor ocupate cu vegetatie naturala;b) utilizarea nerationala si intensiva a ecosistemelor naturale;c) defrisarea padurilor de lunca, a fisiilor forestiere de protectie, aterenurilor agricole si a obiectivelor industriale si urbane;d) desecarea biotopurilor zonelor umede si canalizarea riurilor mici;d) desecarea biotopurilor zonelor umede si canalizarea riurilor mici;e) distrugerea integritatii ecosistemelor naturale;f) poluarea ecosistemelor naturale si agricole.

Tipuri de biodiversitate

Biodiversitatea genetica (intraspecifica)reprezinta variabilitatea genotipurilor sigenofondului din interiorul populatiilor uneispecii, pe ntregul sau areal de raspndire

Biodiversitatea specifica (interspecifica)cuprinde totalitatea speciilor aflate ntr-un anumitbiotop, o anumita regiune, tara s.a.m.d, privite siprin prisma importantei biogeografice, aefectivelor populatiilor si a suprafetelor ocupatede acestea

Biodiversitatea ecologica (a ecosistemelor)priveste mozaicul realizat de diversele

comunitati de organisme, integrate ntr-unanumit biotop, dar si complexul de relatiifunctionale care guverneaza ecosistemeleprezente.

Acest tip de biodiversitate este, n mod cert, celmai putin studiat, ntruct el nu priveste numaimai putin studiat, ntruct el nu priveste numaitipul de ecosistem si structura sa specifica, cimai ales bogatia si lungimea lanturilor siretelelor trofice, modul n care se realizeazacirculatia materiei si energiei, precum sievaluarea capacitatii de productie si de suport afiecarui tip de ecosistem n parte.

Biodiversitatea culturala se considera catoate practicile, traditiile si creatiile umane,care au ca obiect ori ca baza de inspiratiecomponente ale viului, n toatacomplexitatea sa.

Prin aceste practici si traditii, omul a reusitsa creeze biodiversitate (specii hibride,sa creeze biodiversitate (specii hibride,varietati, soiuri si rase) ori sa conserveanumite fragmente din ecosistemeleapropiate sufletului unei anumitecomunitati umane si ntr-o anumitaperioada a dezvoltarii societatii.

Diversitatea ecosistemelor

Ecosistemele se grupeaz n trei tipuri principale:

naturale (forestiere, de step, de lunc, petrofite, acvatice), petrofite, acvatice),

semiantropizate (grdini botanice i zoologice .a.)

antropizate (agrare - cerealiere, pomicole, viticole etc.; urbane - localiti urbane, rurale i industriale).

Ecosisteme forestiere

Ecosistemele forestiere sunt reprezentatede pduri de foioase de tipul celor dinEuropa Central. Ele sunt o importantEuropa Central. Ele sunt o importantsurs de produse biologice i ndeplinescfuncii de protecie a resurselor acvatice ia solului, de recreaie, igien i estetic.

Ecosisteme de step

Ecosistemele de step au suferit marischimbri, vegetaia lor fiind n mare partedistrus i fragmentat.distrus i fragmentat.

Suprafeele habitatelor naturale din acesteecosisteme s-au micorat, n ultimii 40 deani, cu cca. 70% i au supravieuit doarunele fragmente de step.

Ecosisteme de lunc

Biodiversitatea ecosistemelor de lunccuprinde: plante - cca. 650 specii; animalevertebrate - 88 specii.vertebrate - 88 specii.

Majoritatea ecosistemelor de lunc,rmase pe teritorii fragmentate, suntputernic degradate i adesea ocupate debiocenoze secundare cu participareaplantelor ruderale, halofite etc.

Ecosisteme petrofite Ecosistemele petrofite reprezint forme unicate

de relief (calcare)i ocup suprafeenensemnate .

Biodiversitatea acestor ecosisteme estereprezentat de licheni i muchi, vegetaia destep, pduri (n total 252 specii) i de diferitegrupe de animale vertebrate terestre (38 specii).grupe de animale vertebrate terestre (38 specii).

Structurile de landaft cavernicole (cavitisubterane) sunt reprezentate de peteri, grote,stolne.

Ecosisteme acvatice i palustre

Ecosistemele acvatice i palustre (acvatoriile rurilor,lacurilor, iazurilor) sunt repartizate neuniform i secaracterizeaz printr-o varietate vast a particularitilorecologice, fizico-geografice, hidrochimice ihidrobiologice.

Biodiversitatea este vast i include: specii floristice - Biodiversitatea este vast i include: specii floristice -160; specii faunistice (vertebrate) - 125.

Hidrofauna rurilor i a lacurilor nregistreaz cca. 2135specii i subspecii de animale din cca. 55 taxoni dindiferite categorii sistematice: protozoare - 633 specii;rotifere - 485; insecte - 336; crustacee - 318 specii.

Ecosisteme agricole

Ecosistemele agricole ocup cca. 75,6%din teritoriul rii. n agrofitocenozepredomin culturile cerealiere, pomicole,predomin culturile cerealiere, pomicole,viticole, legumicole, tehnice, furajere etc

Ecosisteme urbane

Ecosistemele urbane au o importandeosebit pentru protecia mediului iconservarea biodiversitii, impunndu-seca un component de valoare n creareaca un component de valoare n creareaambianei dintre blocurile de construcii imediul nconjurtor.

n condiiile actuale de modificare antropic a naturii sunt deosebit deimportante nu numai ecosistemele naturale existente, dar i acele teritoriiantropizate, care posed o diversitate floristic i faunistic bogat.

Teritoriile antropic-modificate, dar de o importan major pentru conservareaspeciilor de plante i animale sunt:

- lacurile i bazinele artificiale - locurile de balt i luncile rurilor; - arboreturile diverse i unicale de provenien artificial (silvoparcuri,

parcuri dendrologice, fii de protecie), care servesc n calitate de habitatevaloroase ale complexurilor faunistice originale i bogate;valoroase ale complexurilor faunistice originale i bogate;

- zonele agroecologice cu un complex biotic bogat (plantaii multianuale ide culturi mixte, sectoare cu o alternan sporit a plantaiilor agricole i acelor de vegetaie natural, oaze de vegetaie spontan, coridoare demigraie a animalelor i dispersie a plantelor etc.).

Specii relicte i endemice Majoritatea speciilor din flora sunt specii relicte teriare (speciile

genurilor Quercus, Fagus, Carpinus, Swida, Berberis, Trapa, Typha,Phragmites, Nymphaea, Nyphaperus) i cuaternare (familiileAsteraceae, Poaceae, Lamiaceae etc.). De exemplu, din categoriaplantelor relicte fac parte speciile: Lunaria rediviva, Coronillaelegans, Phyllitis scolopendrium, Euonymus nana .a.

Specii endemice lipsesc, ns este evident c unele grupe de plante(briofitele, lichenii, algele) i ciupercile sunt studiate insuficient(briofitele, lichenii, algele) i ciupercile sunt studiate insuficientpentru o atare afirmare. Prezena organismelor endemice nbiotopurile specifice ale rii este posibil. Drept exemplu pot serviunele specii foarte rare, care reprezint elementul subendemic:Genista tetragona, Centaurea thirkei, C. angelescui, Euonymusnana.

Unele specii se afl la frontiera arealurilor naturale: Fagus sylvatica,Quercus pubescens, Carpinus orientalis, Paeonia peregrina etc.

Specii periclitate i vulnerabile

Problema reducerii diversitii speciilor este unade ordin global. Starea populaiilor speciilor deplante vulnerabile i periclitate se afl ntr-undeclin continuu.

Multe specii de plante, devin tot mai periclitate inecesit protecie de stat De asemenea, senecesit protecie de stat De asemenea, seconstat fenomene ireversibile de erodare i/saudegradare a varietii genetice la nivel de speciei populaie, ce duc la dispariia total a unortaxoni din habitat.

Specii invazive i introducente

Prezena plantelor invazive n ecosistemele naturaleindic tendina de sinantropizare . Activitatea antropicintensiv a provocat invazia speciilor antropofile(sinantrope) n ecosistemele agrare i naturaledegradate, care frneaz procesele de dezvoltarefireasc i de restabilire a biocenozelor naturale.

Flora sinantrop este constituit din 3 grupe principale:ruderal, segetal i adventiv, diversitatea specific aruderal, segetal i adventiv, diversitatea specific acrora enumer 463 specii.

Buruienile - plante cu caracter agresiv - alctuiesc 114specii.

Grupa speciilor de carantin (11 specii),afecteaz, mai cu seam, ecosistemeleterestre naturale, de pajiti, degradate iagroecosistemele.

Un pericol considerabil pentru Un pericol considerabil pentruecosistemele forestiere reprezint ararulamerican (Acer negundo).

Specii migratoare

Un ir de specii de psri i mamiferemigreaz. Migraia psrilor decurge attpe spaii largi, ct i pe linii directoare alecii est-europene de migraie .

Direciile principale de deplasare ntimpul zborurilor vernale i autumnale sunttimpul zborurilor vernale i autumnale suntdeterminate de amplasarea bazinelor maride ap din Europa de Est.

Impactul antropic asupra bio-diversitii n diferite sectoare social-economice

Cele mai semnificative schimbri ale strii florei i faunei s-auprodus i se mai produc ca rezultat al impactului antropic direct(vnatul, nimicirea animalelor, colectarea nereglementat aplantelor), precum i indirect (prin distrugerea sau schimbareahabitatelor naturale).

Printre factorii care influeneaz nociv asupra florii i faunei sunt:-gospodrirea intensiv cu extinderea i valorificarea agricol a

noilor teritorii naturale;-ameliorarea prin secare a zonelor umede i exploatarea-ameliorarea prin secare a zonelor umede i exploatarea

terenurilor ameliorate;-schimbarea cursurilor rurilor mici; nerespec-tarea tehno-logiilor

de folosire a pesticidelor i ingr-mintelor;-poluarea ecosistemelor naturale cu deeuri industriale;-braconajul;-deranjarea animalelor n perioada de reproducere.

Planificarea teritorial i urbanizarea.Poluarea mediului cu surse provenite din orae i centreindustriale afecteaz considerabil eco-sistemele rurilor.

Deversarea n ele a apelor reziduale provoac eutroficareaexcesiv a lor cu deformarea ulterioar a componenei specifice aflorei i faunei. Ca rezultat al eutroficrii s-au dezvoltat puternicflorei i faunei. Ca rezultat al eutroficrii s-au dezvoltat puternicalgele cianofite ce provoac fenomenul nflorirea apei" - oadevrat calamitate pentru rurile i bazinele de ap artificiale.

O alt surs de poluare a ecosistemelor riverane este scurgereade suprafa (de la ploi i topirea zpezii) de pe teritoriile urbane(anual cca 200 mii tone de substane poluante), apa ptrunznd nruri fr a fi purificat, coninnd un complex de substanesuspendate, produse petroliere i metale grele.

Conform datelor Serviciului Hidrometeo i publicaiilor tiinifice,aceast scurgere sporete poluarea apelor cu 20-40% mai mult ncomparaie cu sectoarele n amonte ale rurilor.

Agricultura.Utilizarea intensiv a teritoriului este un factor careinflueneaz esenial asupra diversitii biologice aecosistemelor. Terenurile agricole ocup cca 2560 mii ha,ceea ce alctuiete 75,6% din teritoriul rii, n care pondereaarturii constituie cca 70%.

Activitatea agricol nechibzuit a dus la crearea unor terenuriActivitatea agricol nechibzuit a dus la crearea unor terenuriagricole uniforme imense, cu agrofitocenoze omogene, carese caracterizeaz printr-o diversitate biologic joas. Aceastsituaie, ndeosebi, este caracteristic pentru perioadapostbelic de intensificare i specializare a agriculturii.

Un impact puternic asupra biodiversitii are exploatarea intensiv anveliului de sol pe parcursul a 30 de ani.Ca rezultat al acestor activiti au sporit suprafeele solurilor erodate,afectate de alunecri de teren, salinizate, soloneizate, degradate dincauza calmatrii cu depozite slab humificate, destructurate, cu bilanulnegativ al humusului etc.

Toate acestea, n ansamblu, au provocat micorarea fertilitiiresurselor de sol i degradarea diversitii biologice a solului.

O influen negativ asupra biodiversitii la nivelurile specific iecosistemic a avut i hidro-ameliorarea, care s-a dezvoltat intens nanii '60-'70. Desecarea, schimbarea cursurilor rurilor mici etc. au dus ladistrugerea total a asociaiilor de plante i a habitatelor pentruanimalele acvatice i palustre. n trecut aceste teritorii serveau cahabitate pentru aa specii ca: vidra, nurca european, hermelina, egreta,habitate pentru aa specii ca: vidra, nurca european, hermelina, egreta,lebda, gsca . a. Din cauza distrugerii acestor habitate, abundenamultor specii s-a redus brusc, iar unele din ele au devenit rare i au fostincluse n Cartea Roie".

Irigarea intensiv i utilizarea n aceste scopuri a apei cu unconinut sporit de sruri, aplicarea tehnologiilor neadecvate laprelucrarea solurilor desecate au provocat salinizarea idistrugerea structurii acestora, scderea brusc a coni-nu-tuluide humus n sol i, n consecin, diminuarea fertilitii lor.de humus n sol i, n consecin, diminuarea fertilitii lor.Concomitent s-a produs i srcirea biocenozelor.

Folosirea intens nejustificat a pesticidelor i ngrmintelorminerale a dus la srcirea faunei, iar din cauza aplicrii mainiloragricole necorespunztoare, nerespectrii cerinelor tehnologice senimicete un numr mare de animale (de 10-15 ori mai mult dect ntimpul vntoarei autorizate).timpul vntoarei autorizate).

Silvicultura. n cadrul fondului forestier, n ultimele dousecole au intervenit schimbri substaniale. Problemeleprincipale cu care se confrunt acest sector sunt

urmtoarele:- gradul insuficient de mpdurire;- reducerea continu a biodiversitii forestiere;- reducerea continu a biodiversitii forestiere;- potenialul bioproductiv i ecopro-tectiv sczut al pdurilor.

Creterea n ultimele 4-5 decenii a ponderii culturilorsilvice n fondul forestier a provocat reducerea genofonduluispeciilor autohtone din cadrul formaiunilor forestiere. Deasemenea, o dat cu degradarea arboreturilor, se intensifici diminuarea calitii potenialului staional. Diminuareacondiiilor staionale duce inevitabil la simplificarea structuriii compoziiei comunitilor forestiere i predominareaarboreturilor monodominante.arboreturilor monodominante.

Factorii eseniali ai schimbrii calitii i cantitiicomponentelor biodiversitii forestiere sunt punatul icositul n pduri, fapt ce se rsfrnge negativ asupraprocesului de regenerare a acestora.

Vnatul i piscicultura. n prezent, cea mai mare influenasupra multor specii faunistice economic importante o exercitvnatul i braconajul, deranjarea animalelor n perioada dereproducere. Anume acestea sunt cauzele principale alereducerii numrului de cprioare i mistrei. Ele au dus lascderea brusc a numrului sau la dispariia local a unorspecii preioase, cum sunt vidra, hermelina, cerbul, elanul etc.

Vnatul excesiv al animalelor din categoriile de speciiVnatul excesiv al animalelor din categoriile de speciivulnerabile i periclitate duce la degradarea puternic apopulaiilor i dispariia lor.

Gospodrirea apelor. Valorificarea terenurilor funciare, cretereanumrului populaiei au contribuit la schimbarea esenial a reeleihidrografice. S-au efectuat lucrri de proporii de canalizare a rurilor,construire a rezervoarelor, desecare a luncilor etc., care au dus lasporirea turbiditii apelor, distrugerea i nnmolirea habitatelorhidrobionilor, diminuarea brusc a diversitii specifice, n multehidrobionilor, diminuarea brusc a diversitii specifice, n multecazuri n rurile mici ihtiofauna fiind nimicit totalmente.

Complexul energetic i industria sunt poluani de proporie ai mediului. Lapoluarea bazinelor acvatice cu sruri ale metalelor grele, produsepetroliere, fenoli, detergeni contribuie, de asemenea, i industria.Sursele staionare i cele mobile degaj n atmosfer peste 800 mii tonede substane poluante. Starea mediului nconjurtor se agraveaz i dincauza transferului peste frontiere a substanelor nocive, predominriicurenilor maselor de aer din nord-vest.

Poluarea mediului cu deeuri toxice industriale i menajere se rsfrngenegativ asupra biodiversitii. Aceti poluani se acumuleaz n sol i ap,negativ asupra biodiversitii. Aceti poluani se acumuleaz n sol i ap,organe i esuturi, se ncadreaz n lanurile trofice i provoac diferitedereglri ale func-ionalitii organismelor vii, biocenozelor, biotopurilor ia ecosistemelor n general. Poluarea termic a apei poart un caractermai ngust, dar produce schimbri serioase ale ciclurilor biologice.

Transportul i construcia drumurilor. Ameninarea biodiversitii ipopulaiilor unor specii de ctre mijloacele de transport semanifest prioritar prin dereglarea condiiilor de funcionare aecosistemelor naturale i nimicirea fizic a animalelor n procesulmigraiei.

Complexul militar. S-au distrus sectoare imense de pdure pentruconstruirea bazelor militare, poluarea mediului a atins cote nalte datoritutilizrii intensive a aeroporturilor. Utilizarea acestor teritorii n economiesau protecia mediului se pot efectua numai dup evacuareasau protecia mediului se pot efectua numai dup evacuareaarmamentului i elaborarea recomandrilor tiinifice respective.

Turismul i activitatea recreaional. Actualmente se desfoarprocesul de restabilire i ocrotire a monumentelor naturii, deistorie, cultur.

Pentru utilizarea lor n scopuri turistice se impune necesitateaPentru utilizarea lor n scopuri turistice se impune necesitateasoluionrii unor probleme, cum ar fi protejarea teritoriilor destinateturismului ecologic de expansiunea activitilor economice i deimpactul turistic neorganizat.

ARIILE PROTEJATEARIILE PROTEJATE

Pe plan mondial exista 10 categorii de arii protejate (conformclasificarii facute de Uniunea Internationala pentru ConservareaNaturii - IUCN):

rezervatii stiintifice sau rezervatii integrate, parcuri nationale, monumente ale naturii, rezervatii de conservare a naturii, peisaje marine sau terestre protejate, rezervatii de resurse naturale, regiuni biologice naturale regiuni biologice naturale rezervatii antropologice, regiuni naturale amenajate pentru utilizari multiple, rezervatii ale biosferei. La aceste zece categorii IUCN a mai admis o categorie speciala

numita RAMSAR sau zone umede de importanta internationala(mlastini, paduri de mangrove, delte etc.).

De la noi din tara, n aceasta categorie este inclusa doar DeltaDunarii.

1.) Rezervatiile stiintifice sau rezervatiilenaturale integrate n care nu se intervinen nici un fel n desfasurarea proceselornaturale, scopul urmarit fiind deconservare si studiere a speciilor. Eleapartin statului si sunt supuse controluluisi protectiei acestuia. Sunt arii totalsi protectiei acestuia. Sunt arii totalnchise.

La noi n tara, ariile protejate din aceastacategorie sunt reprezentate de ParculNational Retezat, Delta Dunarii si ParculRodna.

2.) Parcurile nationale includ suprafete mari deuscat sau/si ape, n cadrul carora ecosistemelese afla ntr-un stadiu natural si cvasinatural sicare cuprind una sau mai multe arii cu statutrezervatie integrala. n aceste arii sunt excluseexploatarile economice, iar vizitarea lor esteautorizata n scopuri educative, de recreere sauculturale. Uneori, pe aceste suprafete suntculturale. Uneori, pe aceste suprafete suntadmise mici asezari. n Romnia exista 11parcuri nationale (Delta Dunarii carendeplineste conditiile unui parc national,Domogled-Valea Cernei, Retezat, MuntiiRodnei, Ceahlau, Calimani, Piatra Craiului etc.

3.) Monumente ale naturii sunt incluseelemente naturale unice (pesteri, situriarheologice, suprafete cu o anumita florasi fauna), de o valoare exceptionala, caresunt protejate. Acestea sunt reprezentatede pesteri, vulcani, dune, zone salbaticede pesteri, vulcani, dune, zone salbaticempadurite etc. Ele sunt accesibilepublicului dar trebuie atent gestionate.

4.) Rezervatii de conservare a naturii.(rezervatii naturale dirijate) sunt anumitesuprafete de teren, care permit mentinerean stare buna a faunei sedentare saumigratorii si a florei. n aceste areale sepoate interveni pentru asigurareapoate interveni pentru asigurareaconditiilor de trai pentru speciile protejate.Exemple: Poiana Narciselor de laFagaras, rezervatia Scarita-Belioara etc.

5.) Parcurile naturale n sunt n numar de 6 dintre care amintim: Portile de Fier, Apuseni, Bucegi.

6. Rezervatii ale biosferei constituie arealeprotejate pe plan international, prin intermediullor fiind demonstrata valoarea principiilor deconservare a a umanitatii. Aici se realizeazacercetari fundamentale si are loc monitorizareantregii activitati din biosfera. n rezervatiilebiosferei, pe lnga cercetare si supraveghere,se desfasoara actiuni complexe de educatie,se desfasoara actiuni complexe de educatie,formare si demonstratie. Rezervatiile biosfereiau luat nastere prin programul UNESCO ncadin 1984 (cuprinde peste 300 de teritorii).Statutul acesta a fost acordat si Deltei Dunarii,din anul 1992

7. Bunuri de patrimoniu international aufost desemnate o serie de obiectivenaturale, istorice, culturale etc. din toatalumea. La noi n tara amintim: manastiriledin Bucovina, Manastirea Hurezi, DeltaDunarii, etcDunarii, etc

Ariile protejate prin valoarea lor naturala si gradul redus alinterventiei umane pe teritoriul lor sunt cele mai bune exemple simodele pentru sistemele ecologice naturale si seminaturale.Totodata, pentru a realiza tranzitia de la actualul model dedezvoltare la un model de dezvoltare durabila, este necesaracercetarea, cunoasterea si experimentarea teoriilor pentruimplementarea conceptului de dezvoltare durabila.implementarea conceptului de dezvoltare durabila.Astfel, atat evaluarea si monitorizarea starii capitalului natural, catsi dezvoltarea cunoasterii, se poate realiza in cadrul unor zonepilot cum sunt ariile protejate.

"Capitalul Natural al tarii se constituie din reteauasistemelor ecologice care functioneaza in regim natural siseminatural si din reteaua sistemelor antropizate, printransformarea si simplificarea primelor categorii.

Resursele naturale regenerabile (inclusiv apa si solul)si neregenerabile (petrol, carbune), precum si serviciile(controlul climei, al calitatii apei si aerului etc.) asigurate decatre componentele Capitalului Natural constituie unuldintre factorii cheie ai functiei de productie a sistemeloreconomice si de suport al dezvoltarii sistemelor socio-economice.Pentru a garanta dezvoltarea socio-economica durabilaPentru a garanta dezvoltarea socio-economica durabilaeste absolut necesar sa se asigure conservarea uneistructuri diverse si echilibrate a CN si utilizarea resurselorsi serviciilor produse de acesta in limitele capacitatii desuport a componentelor sale.

Astfel conservarea Capitalului Natural presupune, in principal,mentinerea unui raport acceptabil intre ecosistemele naturale,seminaturale si antropizate, cu mentinerea heterogenitatii in cadrulfiecarui tip de ecosisteme si asigurarea conectivitatii intre acesteecosisteme.

Pentru conservarea structurii ecologice la scara complexelormacroregionale de ecosisteme este necesar sa se identifice configuratiamacroregionale de ecosisteme este necesar sa se identifice configuratiaviabila a unui mozaic de ecosisteme naturale si seminaturale care saincluda toate tipurile de ecosisteme.

Conectivitatea dintre diferitele tipuri de ecosisteme naturale siseminaturale, asigurata prin coridoare naturale si/sau obtinuta prin diferitelucrari de reconstructie ecologica, este o conditie fundamentala pentruatingerea obiectivelor conservarii diversitatii habitatelor si a sistemelorecologice.

nfiintarea de arii protejate si managementul eficient al acestorareprezint o necesitate deoarece:

-ariile protejate sunt exponente ale ecosistemelor naturale siseminaturale care pot fi evaluate si monitorizate, exprimand intr-oanumita masura starea acestora la un moment dat. Ecosistemelenaturale si seminaturale reprezinta principalele componente alecapitalului natural care asigura resursele si serviciile ce stau labaza dezvoltarii socio-economice.

-ariile protejate sunt zone in care se dezvolta cunoastereanecesara pentru asigurarea tranzitiei la un model de dezvoltaredurabila.

-ariile protejate sunt adevarate "sali de clasa in aer liber" in careoamenii pot fi educati cu privire la rolul naturii si necesitateaconservarii naturii si a dezvoltarii durabile.

In prezent exista in lume peste 1388 de titluri care desemneazaarii protejate, fiecare dintre ele fiind desemnata prin lege la nivelnational.

Se pot gasi astfel arii protejate care au denumiri diferite, dar careau acelasi scop, cum ar fi: rezervatie naturala stricta in Bhutan;rezervatie pentru managementul naturii in Bahamas; rezervatienaturala in Ontario - Canada; rezervatie naturala nationala in Cehia;naturala in Ontario - Canada; rezervatie naturala nationala in Cehia;rezervatie naturala marina in Indonesia; arie pentru conservareanaturii in Japonia si rezervatie naturala stricta in Sri Lanka, dar toatereprezentand acelasi lucru, si anume o Rezervatie Strict Protejata- categoria I-a conform IUCN.

De asemenea acelasi titlu al unei arii protejate poate implica obiectivede mangement si caracteristici foarte diferite in tari diferite.Exemplul clasic este dat de larg utilizata denumire de Parc National,care a inceput sa fie uzitata odata cu infiintarea Parcului NationalYellowstone in anul 1872.

Astfel, in timp ce in multe parti ale lumii (America, Africa, Asia de Sud siSud-Est, Australia si Noua Zeelanda) parcurile nationale sunt mariteritorii naturale, in Europa se gasesc arii protejate care poartadenumirea de parc national dar in care interventia omului este evidenta,cum ar fi toate cele 11 parcuri nationale din Anglia si Tara Galilor,majoritatea parcurilor nationale din Germania si Parcul NationalCevennes din Franta.

Eliminarea acestor diferente de terminologie se poate face doarutilizand sistemul IUCN de clasificare care se bazeaza peprincipalul obiectiv de management al ariei protejate.

Se folosesc astfel 6 categorii pentru ariile protejate care implicasi o gradatie a interventiei umane, variind de la o interventie umananul proprie categoriilor Ia/Ib pana la o interventie umana de unnivel mai ridicat in cazul categoriei V.nivel mai ridicat in cazul categoriei V.

Categoria VI este singura care a fost adaugata ulterior, astfelincat din punctul de vedere al interventiei umane se intercaleazaintre categoriile III si IV.

Toate categoriile sunt la fel de importante si relevante pentruconservarea biodiversitatii.

CONSERVAREA BIODIVERSITATII

ECOSISTEME URBANE

Mediul natural n care omul i desfoaractivitatea este format din mai multe sistemeecologice.

Un ecosistem, n general reprezint relaia dintrelumea organismelor vii i mediul lor de via, saucum se mai spune, unitatea dintre biocenoz icum se mai spune, unitatea dintre biocenoz ibiotip(exemplu: un lac, o pdure, etc. formeazn parte un ecosis-tem ).

Un grup de oameni pe un spaiu determinat imediul ambiant respectiv alctuiesc mpreunun ecosistem urban

Biotopul urban reprezint rezultatulaciunii modelatoare a omului asupramediului fizic, aciune desfurat ntr-unlung proces istoric, spre folosul su.

Ca i n cazul ecosistemelor naturale, i nacest caz se poate vorbi de factoriiacest caz se poate vorbi de factoriistaionari ai biotopului urban, dar nelementele de biotop urban se pot includefactorii indui de ctre societatea uman(factori ce se exprim prin elementeantropogenice )

Elemente antropice ale biotopului

Elemente generate de structurile urbane

Aezarea uman reprezint prin manifestareasa spaial-funcional o entitate complet diferitdin punct de vedere al biotopului, fa deecosistemele naturale ; zone funcionale urbane,pu-ternic antropizate, n special cele industriale,pu-ternic antropizate, n special cele industriale,comerciale, i de afaceri, i n diverse msuricele rezideniale, nvmnt sau de agrement,prezint modifi-cri spaiale specifice alebiotopului iniial, orientat spre ndeplinireascopurilor pentru care au fost realizate.

Rezult astfel modificri le tuturor factorilor demediu (ap, aer, sol), precum i schimbrisemnificative ale microclimatului.

Poluarea este rezultatul direct sau indirect alactivitilor umane ce se des-foar pe teritoriuloraului .Fr ndoial c la originea polurii stproducia de materiale nespecifice mediului.

Nu spectrul de materiale create de om este cauzaNu spectrul de materiale create de om este cauzareal, ci modul de gospodrire a acestora care,pe lng faptul c ncorpo-reaz resurseneregenerabile i epuizabile, dup utilizare suntdeversate n mediul natural, fr s se cunoascefectele de lung durat asupra acestuia

Factorii de poluare urban sunt cei care se ncadreaz n factoriigeneral valabil de poluare a mediului nconjurtor i se refer la:

-Lipsa unei organizri i dezvoltri economice pe criterii ecologice, cualte cuvinte, lipsa unei baze de dezvoltare durabil

-Creterea demografic exploziv care implic aglomerarea oraelor,ex-tinderea suprafeelor ocupate de orae i creterea necesitii detot felul, constituie principala presiune exercitat din partea centrelorurbane asupra mediului.

-Dezvoltarea tehnicii fr s in seama de principiile ecologice-Crearea de bunuri materiale care ncorporeaz resurse neregenerabile-Crearea de bunuri materiale care ncorporeaz resurse neregenerabile

(sau greu regenerabile) i epuizabile.-Lipsa unei contiine ecologice cu privire la posibilitile mediului

nconjurtor constituie acel factor de comportament care concur negal msur cu ali factori,la degradarea mediului.

-Creterea necesarului de ap n viitor.

Antropocenoza.

Sistemul populaiei umane prezint caracteristicidistincte n raport cu celelalte cenoze, n primulrnd generate de gradul nalt de structuraresocial-economic, care i permite pe de o partemanipularea unor mari cantiti de materie ienergie, iar pe de alt parte o puternic aciuneenergie, iar pe de alt parte o puternic aciunemodelatoa-re asupra mediului.

Puternica mobilitate n teritoriu, precum i vitezasporit de circulaie a informaiei constituie alteelemente definitorii ale antropocenozei, care ipermite modificarea relativ rapid a mediuluinconjurtor pentru propriile nevoi.

Datorit faptului c omul ajunge s-i creeze is utilizeze uneltele care i sporesc continuufora i raza lui de aciune, el dispune treptat deo capacitate tot mai mare de a adapta itransforma obiectele i forele naturii, de aproduce n natur modificri mai mici sau maiprofunde.

ns att timp ct mijloacele de care a dispus ns att timp ct mijloacele de care a dispusomul au fost modeste, schimbrile declanatede el n mediu natural au fost lente i elepermiteau s se readapteze,modificrileproduse nu se caracterizau printr-o amploare igravitate deosebit.

La nivelul extravilanului, conservarea biodiversitii are o importan nu numai de ordin strict ecologic, ci i de ordin educativ, turistic i tiinific.

Identificarea ecosistemelor care prezint interes pentru a intra n categoria zonelor protejate este prima etap de punere n valoare a biodiversitii.

O biodiversitate difuz n zona periurban poate fi indus i de extinderea spaiilor mpdurite, protejarea zonelor umede, lotizarea solului i practicarea agriculturii ca hobby, plantarea de pomi i copaci n afara pdurii. In noua abordare a spaiului periurban, grdinile zoologice devin i centre de cercetare, de refacere a faunei slbatice, de cunoatere a biodiversitii locale.

Efectul polurii mediului asupra vegetaiei ornamentale

Poluarea aerului n zilele de astzi folosim echipamente sofisticate s monitorizm

calitatea aerului, dar speciile naturale precum lichenii nc au un rolimportant n a ne avertiza de aerul rufctor. Un lichen const dinfunghi i alge trind mpreun, de obicei ntr-un parteneriat beneficmutual.

Tipic, fungii absorb umezeala de care algele au nevoie, secret acizicare ajut lichenii s stea ataati de pietre sau copaci i dizolvcare ajut lichenii s stea ataati de pietre sau copaci i dizolvmineralele din roci de care au nevoie att fungii ct i algele.

Alga n schimb realizeaz fotosinteza i se alimenteaz ca i fungiicu carbohidrai.

Cu mai mult de 20.000 de speci cunoscute, lichenii pottri aproape oriunde pe roci, copaci, cldiri, pietre ichiar oase uscate de soare i unii supravieuiesc maimult de 4.000 ani.

Aceste specii pionier sunt buni detectori ai poluriiaerului, deoarece absorb ntotdeauna aer ca o surs dehran. Ei absorb tot ce aduce aerul chiar dac au nevoiesau nu.sau nu.

Anumite specii de licheni sunt sensibili la chimicalespecifice ale aerului. Barba omului batrn (Usneatrichodea) i lichenii galbeni Evernia spre exemplu, sembolnvesc sau mor n prezena unei cantiti mari dedioxid de sulf, n timp ce lichenii Ramalina din Californiasunt afectai de nitrai i sruri de fluor.

Lichenii, de asemenea variaz n vulnerabilitatea lor la diferii poluani. Cu toate acestea ei pot fi folosii s determine nivele ale polurii cu un singur component i s monitorizeze acele nivele n timp. Pentru dioxid de sulf, de exemplu, Usnea trichodea este cea mai sensibil, Evernia este moderat sensibil i lichenul sensibil, Evernia este moderat sensibil i lichenul european Lecanora conizaeoides prosper practic n prezena acestuia.

Deoarece lichenii sunt mprtiai peste tot, triesc mult i sunt ancorai stabil n locurile lor, ei pot fi de asemenea folosii s urmresc poluarea la sursa ei.

Cnd dezastrul nuclear de la Cernobl a mprtiat noride-a lungul zonei nordului ajungnd n Scandinaviapatricule de cesium, acestea au fost absorbite de licheniidin covorul Lapland.

Oamenii din aria Saami depind de carnea de ren pentrumncare i renii se hrnesc cu licheni. Dup Cernoblmai mult de 70.000 de reni a trebuit s fie omori icarnea aruncat, pentru c era radioactiv i nu putea ficarnea aruncat, pentru c era radioactiv i nu putea ficonsumat. Oricum, oamenii de tiin au ajutatpopulaia Saami s-i refac turmele de reni, analizndlichenii s pun n vedere cele mai contaminate arii.

Rspunsul plantelor ornamentale la poluarea aerului

Civa poluani gazoi dioxid de sulf, oxizi de azot i nspecial ozon duneaz frunzelor plantelor de cultur nmod direct cnd ei intr n porii frunzelor. Expunereacronic a frunzelor i spinilor la poluani poate s rupsuprafaa de cear care ajut la prevenirea pierderiiexcesive de ap i daunarea cauzat de boli, duntori,secet i ghea.secet i ghea.

Asemenea expunere intervine de asemenea cufotosinteza i creterea plantelor, reduce acumularea denutrieni i cauzeaz frunzelor sau spinilor la nglbeniresau s devin maronii i s cad.

Expunerea prelungit la nivele nalte alepoluanilor aerului poate omor toi copacii i ceamai mare parte a vegetaiei din regiune.

Oricum, efectele pot s nu fie vizibile de-a lungula mai multor decenii, pn cnd un numr marede copaci ncep s moar subit din cauza lipseide nutrieni n sol i creterii susceptibilitii lade nutrieni n sol i creterii susceptibilitii laduntori, boli, fungi i secet.

Acest fenomen, cunoscut sub numele demoartea pdurii, a transformat ntregi pduri demolid i brad n pajiti.

Cele cinci ri europene cu cel mai mareprocentaj de pduri de conifere distrusesunt Polonia (75%), Cehia i Slovacia(71%), Marea Britanie (64%), Grecia(64%), i Germania (60%).Productivitatea n total a pdurilorProductivitatea n total a pduriloreuropene a fost redus cu 16% datoritpolurii aerului, cauznd daune deaproape 30 bilioane $ pe an.

Oraele din ziua de astzi nu mai suntsustenabile. Ele au devenit dependente peresurse ndeprtate pentru hrana lor, ap,energie i materiale. Prezena lor apropiataduce prejudicii aerului din apropiere, apei,solului i vieii slbatice.solului i vieii slbatice.

Virtual, orice ora poate deveni mai multaprovizionat de sine insui, oricum, prin punereaunei baze mai mari pe resursele disponibile locali apoi utilizndu-le ntr-un mod mai sustenabil.

Un ora sustenabil i sntos din punct devedere ecologic este denumit ora verde .

Acesta se dezvolt cu mult mai puin poluare ipierderi dect un ora convenional. Accentuateste prevenirea polurii, refolosirea, reciclarea ifolosul eficient de resurse. In total, pierdereafolosul eficient de resurse. In total, pierdereasolid este redus substanial i cel puin 80%din ce este produs este reciclat sau refolosit.

Un ora verde este un ora orientat spreoameni, nu un ora orientat spre maini.Rezidenii oraului sunt capabili s mearg pejos, s merg pe biciclete n cele mai multelocuri, incluznd serviciul, sau s foloseasclocuri, incluznd serviciul, sau s foloseascmijloace de transport cu poluare mic. Estealctuit i condus pentru a oferi un senscomunitii construite n jurul cooperativelor icartierelor vibrante din apropiere.

Codurile de construcie ale oraelorncurajeaz folosirea energiei solarepentru ap i nclzit.

Toate casele noi trebuie s ndeplineascstandarde nalte de eficien energetic.Cnd o cas este cumparat,Cnd o cas este cumparat,cumprtorul trebuie s o aduc lastandarde noi de conservare a energiei.

Oraul descurajeaz folosirea automobilelor incurajeaz folosirea bicicletelor prin nchiderea unorstrzi circulaiei automobilelor i prin construirea de pistespeciale pentru circulaia bicicletelor.

Ca un rezultat, 28.000 de biciclete au suplinit 40% dintransportul urban i mai puin spaiu este folosit pentruparcare. Aceast dependen mare de biciclete esteparcare. Aceast dependen mare de biciclete esteadaugat la scderea ncalzirii climatului oraului.

Calitatea vieii la ora afecteaz fiecarepersoan i fiecare specie de pe planet. Astzi,aproape 45% din populaia globului traiete nmedii urbane, i pn n 2025 acest procentajeste ateptat s creasc la 61%.

Deoarece planeta devine mai urbanizat,reformarea oraelor existente i proiectareareformarea oraelor existente i proiectareaaltora noi, ca ele s fie potrivite cu natura,trebuie s devin una din prioritile eseniale.

Vegetaia n ariile urbane

Ariile urbane n general au puini pomi, arbutisau alt vegetaie natural care absoarbepoluanii aerului, ofer oxigen, ajut la rcireaaerului deoarece apa se evapor din frunzelelor, ofer habitate vieii slbatice i ofer plcereestetic.lor, ofer habitate vieii slbatice i ofer plcereestetic.

Precum a remarcat un observator Majoritateaoraelor sunt locuri unde se taie copacii i apoise numesc strzile dup numele lor . Aceastaeste o mare pierdere.

Conform Asociaiei pdurilor americane, un orade copaci ofer peste 57.000$ valoare de aercondiionat, controlul apei i eroziunii, adpostpentru speciile slbatice i controlul poluriiaerului timp de peste 50 de ani.aerului timp de peste 50 de ani.

Numai trei copaci amplasai corespunztor sauconservai n jurul unei case, pot reducecosturile aerului conditionat cu 10 -50%.

Vastitatea de forme de via i ecosisteme ale Terrei ofer reciclare liber i servicii de purificare i controlul de duntori naturali.

Fiecare specie, astzi conine informaie Fiecare specie, astzi conine informaie genetic stocat, care reprezint milioane de ani de adaptare a Terrei la condiiile schimbtoare de mediu.

Biodiveritatea este polia de asigurare a naturii mpotriva dezastrelor.

Aproximativ 90% din culturile de hran din zilele noastre au fost domesticite din plante tropicale slbatice.

Oamenii de tiin din domeniul agricol i inginerii genetici vor avea nevoie s foloseasc specii de plante slbatice existente, multe dintre ele necunoscute, pentru a dezvolta noi soiuri de culturi, care pot deveni a dezvolta noi soiuri de culturi, care pot deveni importante surse de hran.

Plantele salbatice i plantele domesticite din specii slbatice sunt de asemenea baza pentru alimentarea cu cauciuc, uleiuri, fibre i alte produse folositoare.

Aproximativ 75% din populaia lumii se bazeazpe plante sau extracte de plante pentrumedicin.

Numai cca. 5.000 din speciile de plante, caresunt estimate la un numr de 250.000, au fostsunt estimate la un numr de 250.000, au foststudiate pentru posibilele lor utilizri medicale.Pe lng acestea, peste 3.000 antibiotice-incluznd penicilina i tetraciclina- suntprovenite din microorganisme.

Multe specii de animale sunt folositepentru testarea drogurilor, vaccinurilor,toxicitate chimic i proceduri chirurgicalei n studiile de sntate uman i boli.Spre exemplu elefanii sub stres suntSpre exemplu elefanii sub stres suntfolosii pentru a studia bolile de inim.oarecele, cimpanzeii i maimuele suntfolosite pentru a testa posibili agenicauzatori ai cancerului.

Fiecare specie are o valoare stiinific, deoarece poate ajuta oamenii de stiin s neleag cum a evoluat viaa i cum va continua s evolueze pe aceast planet.

Trebuie s protejm speciile slbatice pe cale de dispariie, pentru c supravieuirea noastr i supravieuirea altor specii depind de serviciile vitale ale ecosistemului oferit de speciile slbatice.

Biodiversitatea o problema globala

Comunitatile biologice, dezvoltate in milioane de ani, au nceput sa fiedistruse de activitatile oamenilor. Un numar mare de specii suferaun declin rapid, unele fiind aproape de punctul de unde ncepeextinctia lor, ca rezultat al vnarii excesive, distrugerii habitatelor,atacului salbatic al pradatorilor sau competitorilor introdusi de catreom. Principalul inamic al biodiversitatii este saracia iar protectiaom. Principalul inamic al biodiversitatii este saracia iar protectiaacesteia trece, in mod obligatoriu, prin ameliorarea bunastariiumanitatii si lupta mpotriva subdezvoltarii .

Conservarea diversitatii biologice nu studiazadoar specii si habitate, ci si eficacitatea unormasuri active de protectie. Conservationistiiinclud n studiile lor si aspecte sociale,economice, politice si etice. Conservationistii nulucreaza numai n plan stiintific, ci si n planlucreaza numai n plan stiintific, ci si n planpolitic si educational, implicnd oficialitatilelocale, guvernamentale si comunitatile locale nplanurile de protectie.

Termenul de globalitate a fost folositpentru prima data n SUA, la primul forumamerican National Forum on BioDiversity(1986). Termenul este atribuit luiE.O.Wilson, cunoscut entomolog sisociobiolog. Transpunerea n tiparelesociobiolog. Transpunerea n tiparelepolitice si de drept international s-a realizatin 1992, la Conferinta Natiunilor Unitepentru Mediu si Dezvoltare (CNUE) careva adopta Conventia asupra DiversitatiiBiologice (CBO), semnata de 168 destate.

Valoarea biodiversitatii

Valori economice directe

Valori utilizate pentru consum

Valorile utilizate pentru consum pot fi atribuite bunurilor care suntconsumate local si care nu apar pe pietele nationale siinternationale. Oamenii care traiesc aproape de terenurileproductive utilizeaza adesea o parte considerabila a bunurilorproduse pentru consumul propriu. n cazul n care populatia dinmediul rural nu este capabila sa obtina aceste produse (ex. vnatul,mediul rural nu este capabila sa obtina aceste produse (ex. vnatul,combustibilul lemnos), ca urmare a efectelor degradarii mediului,supraexploatarii resurselor naturale sau datorita instituirii ariilorprotejate, standardul de viata va fi n scadere, fapt ce poate mergepna la punctul in care devine imposibila supravietuirea si estenecesara migrarea spre centrele urbane.

Valoarea de utilizare a produselor

Valoarea de utilizare a produselor estevaloarea directa atribuita produselor caresunt recoltate din mediul salbatic sivndute pe pietele comerciale nationalevndute pe pietele comerciale nationalesau internationale.

In prezent, lemnul este cel mai important produs obtinutdin mediul natural, cu o valoare circulanta n comertulinternational de peste 120 miliarde USD an. Productia delemn este exportata n proportie tot mai mare din multetari tropicale, care obtin astfel valuta pentruindustrializare sau plata datoriilor.

Produsele nelemnoase din padure, incluznd vnatul,fructele, latex-ul, rasinile, plantele medicinale au defructele, latex-ul, rasinile, plantele medicinale au deasemenea o valoare productiva foarte mare.

De exemplu, produsele nelemnoase exportate de Indiareprezinta 63% din totalul exporturilor forestiereValoarea produselor nelemnoase mpreuna cu valoarealemnului aduce o puternica justificare economica pentrumentinerea ecosistemelor forestiere n bune conditii.

Populatiile salbatice produc sursa dematerial genetic care le poate redresagenetic pe cele domestice. In cazulplantelor cultivate, speciile salbatice potproduce gene care confera rezistenta laboli sau determina cresterea productiei.boli sau determina cresterea productiei.Continua ameliorare genetica a plantelorcultivate este necesara nu numai pentrucresterea productiei dar si ca protectiempotriva insectelor rezistente lapesticide, virulentei unor fungi, bacterii sauvirusi necunoscuti.

Speciile salbatice pot fi adesea utilizate caagenti biologici de control.

Exemplu: viermele alb al maniocului a fostintrodus accidental n Africa unde a produspagube de circa 2 miliarde de USD/an reducndsubstantial hrana a peste 200 de milioane deafricani. Dupa cercetari intense, entomologii auafricani. Dupa cercetari intense, entomologii audescoperit o viespe din Paraguai, necunoscutainitial ca parazit al viermelui alb al maniocului.Un program de crestere si introducere a 250 000de viespi n Africa a condus la controluldezvoltarii viermelui si reducerea a 95% dinpierderile de manioc.

Lumea naturala este si o importantasursa de materii prime n industriafarmaceutica. Mai mult de 75% dinprimele 150 de medicamente prescrisecurent in S.U.A. sunt derivate din plante,animale, fungi, bacterii. Douaanimale, fungi, bacterii. Douamedicamente obtinute dintr-un melc demare din Madagascar s-au dovedit a fieficiente in tratarea leucemiilor si a altorboli de snge. Aceste tratamente aucrescut rata de supravietuire a copiilor culeucemie de la 10% la 90%.

Valori economice indirecte

Comunitatile biologice produc o marevarietate de servicii de mediu care nu suntconsumate prin utilizare. Ele previninundatiile si eroziunea solurilor, purificainundatiile si eroziunea solurilor, purificaapele si creeaza locuri pentru recreere sistudiere a naturii.

Productivitatea ecosistemelor. Capacitateafotosintetica a plantelor si algelor consta n captareaenergiei solare de catre tesuturile vii. Acestea reprezintastartul celor mai importante relatii trofice care implicaaproape toate speciile pe care omul le exploateaza.Aproximativ 40% din productivitatea mediului terestrueste utilizata direct sau indirect de om.este utilizata direct sau indirect de om.

Distrugerea vegetatiei dintr-un areal conduce lapierderea productiei de biomasa si deteriorareacomunitatilor de animale care traiesc n acel areal.

Chiar daca ecosistemele degradate sunt refacute -adesea cu cheltuieli foarte mari - nu se mai poaterestabili functionalitatea initiala a ecosistemelor,acestea nemaiavnd aceeasi bogatie n specii.

Multe studii asupra pajistilor naturale si artificialeconfirma faptul ca pierderea unor specii determinadeclinul productivitatii, comunitatea fiind mai putindeclinul productivitatii, comunitatea fiind mai putincapabila sa raspunda la variatii ale mediului, precumseceta. Atunci cnd sunt pierdute specii, comunitatilebiologice isi vor reduce substantial capacitatea deadaptare la schimbarile produse de activitatea umana.

Protectia apelor si a resurselor edafice. Comunitatilebiologice au o importanta vitala n protejarea resurselorde apa, protectia ecosistemelor mpotriva inundatiilorsau secetei si mentinerea calitatii apei. Aparatul foliar silitiera intercepteaza ploaia si reduc impactul picaturilorde apa cu solul, radacinile plantelor simicroorganismele contribuie la aerarea solului,microorganismele contribuie la aerarea solului,marindu-i capacitatea de a absorbi apa.

Cresterea capacitatii de retentie a apei reduceposibilitatea de producere a inundatiilor care apar dupaploile puternice si asigura o cedare lenta a acesteia, nzile sau saptamni dupa ploaie.

Atunci cand vegetatia este degradata, rata de eroziunea solurilor si chiar alunecarile de teren cresc rapid,reducnd substantial valoarea terenurilor.

Mai mult, particulele de sol ajunse n apa pot eliminaanimalele de apa dulce, viata marina din estuare.Sedimentele reduc indicele de potabilitate si indirectposibilitatea de utilizare a apei de catre comunitatileumane ce traiesc de-a lungul rurilor.umane ce traiesc de-a lungul rurilor.

Cresterea debitului solid conduce la colmatareaaccelerata a lacurilor de acumulare, la diminuareaproductiei de energie electrica sau reducereanavigabilitatii.

Ameliorarea climatului.

La nivel local arborii modifica temperatura prin reducerea insolatieidirecte si procesul de evapotranspiratie. Efectul racoritordiminueaza utilizarea ventilatoarelor si aparatelor de aer conditionat,sporeste confortul si imbunatateste productivitatea muncii.

La nivel regional, evapotranspiratia asigura secvente ale circuituluiapei n natura. Pierderea vegetatiei din unele regiuni de pe glob acondus la reducerea, la nivel regional, a cantitatii anuale aprecipitatiilor.precipitatiilor.

La nivel global, cresterea plantelor este corelata cu ciclul carbonului.Diminuarea suprafetei ocupate de covorul vegetal are ca efectreducerea capacitatii de absorbtie a CO2, contribuind la crestereaconcentratiei acestui gaz n atmosfera si mai departe la efectul dencalzire globala.

Depozitarea deseurilor si retentia nutrientilor. Comunitatilebiologice sunt capabile sa reduca si sa imobilizeze poluanti cametale grele, pesticide, ape uzate, care au fost introdusi n mediuprin activitati umane.

Relatiile dintre specii. Existenta multora dintre speciile vnate deoameni pentru valoarea lor economica depinde de alte speciisalbatice. Astfel, declinul unei specii salbatice cu importanta micapentru oameni poate determina diminuarea numarului celorvnate. O parte din animalele salbatice vnate sunt dependente devnate. O parte din animalele salbatice vnate sunt dependente deinsectele si plantele necesare hranei. Declinul populatiilor de insectesi al comunitatilor de plante va conduce la scaderea efectivului deanimale vnate de om. Numeroase specii de plante cultivate suntentomofile, depinznd de insecte pentru polenizare.

Diseminarea multor specii specii salbatice este dependenta deanimalele care le consuma fructele.

Recreerea si ecoturismul. Un scop important al activitatilorrecreationale este acela de relaxare n natura prin intermediulunor activitati precum drumetia, fotografiatul, tabere ornitologice,observarea balenelor etc. Valoarea monetara a acestor activitati,numita uneori valoarea farmecului poate fi considerabila (circa de800 miliarde USD/an).

Ecoturismul este o industrie n rapida dezvoltare, implicnd peste200 milioane de persoane pe an si rulnd miliarde de USD/an nlume. Vizitarea unor tari de catre aceasta categorie de turisti sicheltuielile facute sunt realizate cu scopul de admira comunitatilecheltuielile facute sunt realizate cu scopul de admira comunitatilebiologice si specii rare. Rolul ecoturismului este n particularimportant n multe tari tropicale. Ecoturismul poate furniza ojustificare imediata, pragmatica pentru protejarea diversitatiibiologice, n mod particular atunci cnd activitatile pe care lepresupune sunt integrate ntr-un plan general de management.

Monitorizarea factorilor de mediu. Speciile care au sensibilitatiaparte la toxine pot servi drept sistem initial de avertizare ntr-unprogram de monitorizare a starii de sanogeneza a mediului. Unelespecii pot servi ca nlocuitori ai unor echipamente de detectiedeosebit de costisitoare. Cei mai cunoscuti indicatori sunt licheniicare cresc pe roci si absorb substantele chimice din ploi sau aer.

O cantitate mare de substante toxice distruge lichenii, fiecare specieavnd un nivel distinct de toleranta la poluarea atmosferica.Compozitia comunitatilor de licheni dintr-un areal poate fi utilizata caindicator biologic (biomarkeri) al nivelului de poluare aindicator biologic (biomarkeri) al nivelului de poluare aatmosferei, iar abundenta lor poate indica arealele contaminate.Molustele si algele sunt de asemenea utilizate ca indicatori biologici.

Valori optionale

Valoarea optionala a speciilor consta n potentialul de a produce unbeneficiu economic societatii umane n viitor. Continua schimbare asocietatii umane genereaza necesitati, deci trebuie sa existe metodecare sa le satisfaca. Adesea solutia problemei este un animal sau oplanta necunoscuta anterior.

Cautarea de produse naturale noi este foarte extinsa. Entomologiicauta insecte utilizabile ca agenti biologici de control, microbiologiicauta insecte utilizabile ca agenti biologici de control, microbiologiicauta bacterii care sa asiste procesele biochimice industriale,zoologii cauta sa identifice specii ce pot produce proteine animalemai eficiente etc.

Posibila valoare economica a speciilor este greu de precizatdeoarece este bazata pe produse sau procese neimaginabile nca.

Agentiile de asigurari medicale si companiilefarmaceutice sunt angajate n eforturi mari decolectare si prelucrare a unor plante pentru aexploata capacitatea lor de a lupta cu diversemaladii. Descoperirea unui agent anticancer ntisa pacifica (Taxus brevifolia) un arbore specificpadurilor seculare nord-americane, este unul dinpadurilor seculare nord-americane, este unul dinrezultatele recente ale acestor cautari. O altaspecie cu valoare n producerea unormedicamente este arborele Ginkgo biloba caremai vegeteaza spontan doar n cteva localitatiizolate din China

Valoarea existentiala

Foarte multi oameni din lumea ntreaga au grija deanimalele salbatice si sunt preocupati protectia lor. Acestlucru poate fi asociat cu dorinta ca ntr-o zi putem vizitahabitatul unei specii si chiar sa o observam n salbaticie.Cteva specii, denumite megafauna charismatica, capanda, leii, elefantii, bizonii si numeroase pasaripanda, leii, elefantii, bizonii si numeroase pasarievidentiaza raspunsuri emotionale din parteaoamenilor.

Acestia valorifica emotiile traite n mod direct bucurndu-se si contribuind cu bani n sustinerea organizatiilor demediu, care la rndul lor participa la protectia acestorspecii si habitatelor lor.

In concluzie, economia ecologica ajuta lapunerea in evidenta a unei game largi debunuri si servicii produse de diversitateabiologica.

Acest lucru a permis cercetatorilor saAcest lucru a permis cercetatorilor saevalueze mai corect proiectele,cuantificnd si impactele asupra mediului,variabile care nainte erau scoase dinecuatie.