Conjunctia

2
 Conjuncţia Conjuncţia este o clasă lexico-gramaticală de cuvinte neflexibile, care exprimă relaţiile de coordonare şi subordonare la nivelul prepoziţiei, ___________ (între fraze). Conjuncţia leagă două părţi de propoziţie diferite sau de acelaşi fel. Ex. Îm i plac merele şi cireşele. Vin acum şi oricând. Sb multiplu c.c.t. c.c.t. Îi plăcea să scrie şi să citească. (conjucţie coordonatoare – leagă 2 subiective) Vin mâine şi oricând vrei tu. Plec mâine şi cu cine doresc eu. c.c.t. conj circ de timp c.c.t. conj cicr indirectă Locuţiuni conjuncţionale: grupuri de cuvinte cu valoare şi sensul unei conjuncţii. În structură locuţiunea include o conjuncţie (din cauză că, pentru că, până să, chiar că, măcar că etc.), un pronume sau adjectiv relativ (de vreme ce, odată ce, indiferent ce, cât timp, câtă vreme), adverbe relative (după cum, după cât, până când), alte elemente (prin urmare, ca atare, va-să-zică, care va să zică). Raporturile conjuncţiilor: Coordonare – se realizează sub mai multe tipuri de coordonare Coordo na re co pu lativ ă – se re aliz ea z ă pr in ş i, nici, ş i ş i, nici nici; locu ţ i un i coordonatoare copulative: ci şi, cât şi, precum şi Coordonare adversativă – dar, iar, însă, ci, or; locuţiuni conjucţionale adversative: doar că, numai că, dar în schimb (!pleonasm) Coordonare disjunctivă – sau, fie, ori, au, sau...sau, ori...ori; nu există locuţiune Coordonare conclusivă – deci, dar, aşadar; locuţ iuni: în concluzie, prin urmare, ca atare, în consecinţă. Marcarea raportului de subordonare: poate fi realizată prin conjuncţii nespecializate şi conjuncţii nespecializate: ca, să, dacă. Ex. A venit că l-am chemat. Mi-a spus că pleacă. subordonată cauzală subordonată complivă directă E bine că plouă. Problema este dacă mai pleci. Nu ştiu dacă pleacă. subiectivă predicativă completivă directă Merg dacă mă ajuţi. E bine dacă ai părinţi. condiţională subiectivă Conjuncţii specializate: Pentru cauzală: căci, fiindcă, deoarece, întrucât; locuţiuni: pentru că, de vreme ce, odată ce Conjucţii concesive: deşi; locuţiuni: chiar că, măcar că, măcar să Raportul temporal: locuţiuni conjuncţionale: îndată ce, imediat ce, de câte ori, de cum. Raportul modal: locuţiuni: ca şi cum, de parcă, după cât, după cum. Raportul cumulativ: pe lângă că, lasă că, las’că, în afară că Relaţiile conjuncţiei cu alte clase lexico-gramaticale: Cu prepoziţie: până când Merg până la magazin. (prep compusă) Cu adverbul: unde, când, cum pot fi conjuncţii prin schimbarea valorii gramaticale Unde a plecat nu a mai beneficat de ajutoare. (deoarece/introduce cauzală) Unde a plecat nu a mai ajuns. (adverb relativ de loc) Când i-am spus să înveţe nu m-a ascultat. (adverb de timp) Când a învăţat atâta a luat 10. (deoarece)

Transcript of Conjunctia

5/12/2018 Conjunctia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/conjunctia-55a4d2921722a 1/2

 

Conjuncţia

Conjuncţia este o clasă lexico-gramaticală de cuvinte neflexibile, care exprimă relaţiilede coordonare şi subordonare la nivelul prepoziţiei, ___________ (între fraze).

Conjuncţia leagă două părţi de propoziţie diferite sau de acelaşi fel.Ex. Îmi plac merele şi cireşele. Vin acum şi oricând.

Sb multiplu c.c.t. c.c.t.

Îi plăcea să scrie şi să citească. (conjucţie coordonatoare – leagă 2 subiective)Vin mâine şi oricând vrei tu. Plec mâine şi cu cine doresc eu.c.c.t. conj circ de timp c.c.t. conj cicr indirectă

Locuţiuni conjuncţionale: grupuri de cuvinte cu valoare şi sensul unei conjuncţii. Înstructură locuţiunea include o conjuncţie (din cauză că, pentru că, până să, chiar că, măcar căetc.), un pronume sau adjectiv relativ (de vreme ce, odată ce, indiferent ce, cât timp, câtăvreme), adverbe relative (după cum, după cât, până când), alte elemente (prin urmare, caatare, va-să-zică, care va să zică).

Raporturile conjuncţiilor:•

Coordonare – se realizează sub mai multe tipuri de coordonare• Coordonare copulativă – se realizează prin şi, nici, şi şi, nici nici; locuţiunicoordonatoare copulative: ci şi, cât şi, precum şi

• Coordonare adversativă – dar, iar, însă, ci, or; locuţiuni conjucţionale adversative: doar că, numai că, dar în schimb (!pleonasm)

• Coordonare disjunctivă – sau, fie, ori, au, sau...sau, ori...ori; nu există locuţiune• Coordonare conclusivă – deci, dar, aşadar; locuţiuni: în concluzie, prin urmare, ca

atare, în consecinţă.Marcarea raportului de subordonare: poate fi realizată prin conjuncţii nespecializate şi

conjuncţii nespecializate: ca, să, dacă.Ex. A venit că l-am chemat. Mi-a spus că pleacă.subordonată cauzală subordonată complivă directă

E bine că plouă. Problema este dacă mai pleci. Nu ştiu dacă pleacă.subiectivă predicativă completivă directă

Merg dacă mă ajuţi. E bine dacă ai părinţi.condiţională subiectivăConjuncţii specializate:

• Pentru cauzală: căci, fiindcă, deoarece, întrucât; locuţiuni: pentru că, de vreme ce,odată ce

• Conjucţii concesive: deşi; locuţiuni: chiar că, măcar că, măcar să• Raportul temporal: locuţiuni conjuncţionale: îndată ce, imediat ce, de câte ori, de cum.• Raportul modal: locuţiuni: ca şi cum, de parcă, după cât, după cum.• Raportul cumulativ: pe lângă că, lasă că, las’că, în afară că

Relaţiile conjuncţiei cu alte clase lexico-gramaticale:• Cu prepoziţie: până când

Merg până la magazin. (prep compusă)• Cu adverbul: unde, când, cum pot fi conjuncţii prin schimbarea valorii gramaticale

Unde a plecat nu a mai beneficat de ajutoare. (deoarece/introduce cauzală)Unde a plecat nu a mai ajuns. (adverb relativ de loc)Când i-am spus să înveţe nu m-a ascultat. (adverb de timp)Când a învăţat atâta a luat 10. (deoarece)

5/12/2018 Conjunctia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/conjunctia-55a4d2921722a 2/2