Cerinţe / condiţii aplicabile produselor reglementate

In contextul diversificării si înnoirii rapide a ofertei de mărfuri, sub impactul dezvoltării accelerate a ştiinţei si tehnicii, a mondializării pieţelor si creşterii exigentelor clienţilor si societăţii, calitatea produselor si serviciilor se impune ca un factor determinant al competitivităţii întreprinderilor pe piaţa, interesul pentru asigurarea calităţii crescând permanent, atât la nivel naţional, cat si regional si internaţional.

Pornind de la definiţia calităţii ca „ansamblu al caracteristicilor unei entităţi, care ii conferă aptitudinea de a satisface nevoile exprimate sau implicite'9- calitatea nu poate fi identificabila printr-o singura caracteristica ci numai printr-un ansamblu de caracteristici si nu poate fi de sine stătătoare, deoarece exista numai in relaţie cu nevoile exprimate direct sau implicite ale clienţilor si societăţii. In concluzie calitatea este o variabila continua.

Conform aprecierilor specialiştilor din domeniu, dintre caracteristicile calităţii produselor, definite si ca proprietăţi (însuşiri) ale entităţilor, se evidenţiază 4 caracteristici principale, si anume: caracteristicile constructive, caracteristicile economice, caracteristicile estetice si de siguranţa in funcţionare si utilizare. împreuna, aceste caracteristici formează aşa numitul tetraedru al calităţii.

Tetraedrul calităţii

In relaţiile de intercondiţionare ale acestor însuşiri pot fi identificate si alte proprietăţi, ca de exemplu: caracteristicile tehnice, fiabilitatea, asistenta după vânzare, sau caracteristicile sanogenice si ecologice ale produselor.

Proprietatea ce priveşte siguranţa in funcţionare si utilizare a produselor reprezintă o cerinţa obligatorie, reglementata, iar sub impactul progresului tehnic, ce determina o uniformizare,

Caracteristicile estetice

Caracteristicile economice

Siguranţa în funcţionare şi

utilizare

Caracteristicile tehnice

relativ rapida, a performantelor tehnico-functionale, si in condiţiile creşterii exigentelor clienţilor si societăţii, caracteristicile estetice si economice constituie criterii de departajare pe piaţa a produselor- cerinţe voluntare.

Prin urmare calitatea presupune luarea in considerare atât a cerinţelor cu caracter obligatoriu cat si a celor cu caracter voluntar, acestea din urma favorizând comerţul datorita orientarii către necesităţile si aşteptările clientului si societăţii.

Indiferent de caracterul obligatoriu sau voluntar al cerinţelor, demonstrarea, in relaţiile cu beneficiarii produselor si serviciilor, a respectării cerinţelor, prin evaluarea conformităţii (orice activitate al cărei obiect consta in a determina, in mod direct sau indirect, faptul ca sunt îndeplinite condiţii specificate) de către O terţa parte, constituie principalul instrument prin care se atesta ca s-au avut in vedere si sunt respectate cerinţele impuse prin reglementari cat si nevoile / aşteptările clienţilor.

Nivelul la care un produs / proces / serviciu este capabil sa satisfacă cerinţe specificate (obligatorii si/sau voluntare), dovedit prin încercare, evaluare si certificare a conformităţii (de către o terţa parte), determină existenţa încrederii adecvate ca acesta răspunde aşteptărilor.

Alături de evaluarea conformităţii, standardizarea reprezintă un alt important instrument care, utilizat corect, acţionează în sensul atingerii obiectivelor ce privesc libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor, protecţia lucrătorilor şi consumatorilor, prevenirea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, competitivitatea industriei.

Capacitatea standardizării de a facilita schimburile şi accesul pe pieţe, de a îmbunătăţi calitatea şi securitatea produselor şi serviciilor şi de a disemina cunoştinţe, tehnologii şi practici au făcut ca standardizarea sa fie un element crucial pentru integrare economica europeana şi comerţ internaţional. Dincolo de rolul jucat de standarde pentru asigurarea funcţionalităţii pieţei unice şi protecţia intereselor publice, standardele au reprezentat si reprezintă elemente importante în cadrul procesului de lărgire a Uniunii Europene şi de încheiere a acordurilor ce privesc comerţul.

Pentru mediul de afaceri, standardele ajuta la crearea unui limbaj comun pentru comerţ. Ele asigura compatibilitatea componentelor indiferent de locul unde sunt realizate acestea si interoperabilitatea reţelelor, contribuind la reducerea costurilor de producţie si de depozitare.

Pentru consumatori standardele reduc costurile, prin reducerea timpului si efortului dedicat căutărilor ce privesc stabilirea opţiunii, precum si costurile in legătura cu neîncrederea, facilitând comparaţiile privind proprietăţile funcţionale.

Pentru guverne standardizarea oferă o oportunitate pentru reglementare si îmbunătăţire a guvernării, prin reducerea nivelului detaliilor de reglementare necesare atingerii obiectivelor de protecţie a sănătăţii, securităţii si mediului. Standardele contribuie la reducerea riscului de blocare a evoluţiei tehnicii si promovează know-how-ul.

Standardizarea este voluntara, indiferent de subiectul supus standardizării. Acest proces este transparent şi rezultat al consensului celor mai multe părţi interesate, în sensul realizării de către şi pentru aceste părţi.

Pentru a crea un mediu favorabil dezvoltării, in care companiile sa dorească sa atingă excelenta in ceea ce priveşte produsele si organizarea lor interna, in folosul întregii societăţi, ca o componenta esenţiala a Politicii de dezvoltare a competitivităţii industriei, la nivel european, a

fost dezvoltata o Politica Europeana de Promovare a Calităţii.

Politica Europeana de Promovare a Calităţii se bazează pe o viziune strategica privind calitatea in Europa, in care:

> consumatorii si clienţii sunt satisfăcuţi;

> personalul este bine instruit si motivat;

> companiile sunt conduse eficient;

> mediul este respectat;

> resursele disponibile sunt bine utilizate;

> ocuparea forţei de munca creste pe baza creşterii competitivităţii,inovării si creativităţii generale.

Pentru întreprinderile producătoare si prestatoare aceasta politica înseamnă orientare către calitate, prin investiţii sporite in timp, instruire si dezbateri, precum si prin o implicare mai consistenta in aplicarea metodelor, tehnicilor si instrumentelor specifice managementului total al calităţii (TQM)

Ca o consecinţa, una dintre cele mai importante provocări cu care se confrunta astăzi operatorii economici si societatea este managementul schimbării.

In acest context politicile Uniunii Europene privind libera circulaţie a mărfurilor au evoluat de la o abordare bazata doar pe legislaţie si intervenţie publica, către o abordare bazata pe un sistem omogen care combina cerinţele obligatorii cu cele voluntare si implicit evaluarea obligatorie a conformităţii cu cea voluntara.

Având in vedere cele prezentate anterior, se poate afirma ca principalele instrumente ce concura la funcţionalitatea pieţei unice sunt:

reglementările

infrastructura pentru evaluarea conformităţii, compusa din standardizare, acreditare, testare, certificare şi metrologie,

sistemele de management, inclusiv managementul calităţii,

demersul către excelenta.

In condiţiile în care reglementările pot fi considerate „temelia" pieţei unice, standardizarea, acreditarea, testarea şi certificarea, metrologia precum şi sistemele de management (calitate, mediu, securitate alimentara, securitatea informaţiei, securitatea forţei de muncă) certificate şi instrumentele specifice „excelenţei" (TQM, Premiile de excelenta, metoda KAIZEN s.a.) reprezintă „pilonii" pe care se construieşte calitatea la nivel european. In mod sugestiv se poate vorbi despre o „casă a calităţii europene" in care fiecare dintre componentele amintite contribuie la intregirea si fiabilitatea construcţiei.

Casa calităţii europene

Noua concepţie privind armonizarea tehnica si standardizarea, cunoscuta la nivel european sub denumirea de Noua abordare, promovata prin Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene nr.85/C136/01 din 7 mai 1985 privind Noua abordare pentru armonizare tehnica si standarde, a avut in vedere simplificarea si accelerarea procesului legislativ european. Acest lucru s-a realizat in principal prin înlocuirea sistemului de armonizare tehnica detaliata (Vechea abordare) cu un sistem bazat pe cerinţe esenţiale, formulate unitar si prin introducerea conceptului de standard armonizat, ca instrument ce conferă prezumţia de conformitate a produselor cu cerinţele esenţiale.

In aplicarea principiilor Noii abordări, soluţiile privind evaluarea si certificarea conformităţii produselor cu cerinţele esenţiale au fost identificate prin aşa numita Abordare globala. Noua politica in domeniul evaluării conformităţii, promovata prin Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene nr.90/c 10/01 din 21.12.1989 privind o Abordare globala in domeniul evaluării conformităţii, adopta următoarele principii de baza:

> promovarea unei concepţii modulare privind evaluarea conformităţii produselor si serviciilor;

> generalizarea utilizării standardelor europene armonizate, in special a seriei EN 45000, referitoare la funcţionarea, evaluarea si acreditarea laboratoarelor de

POLITICA CALITĂŢII

încercări si organismelor de certificare si a standardelor internaţionale din seria ISO 9000 referitoare la managementul calităţii;

> Încheierea unor acorduri de recunoaştere reciproca in materie de certificare si testare, intre structurile care operează in domeniul nereglementat; constituirea unui organism european cu rol in promovarea unor asemenea acorduri;

> promovarea unei politici unitare fata de partenerii din terţe tari, prin stabilirea condiţiilor de încheiere a unor acorduri de recunoaştere reciprocă a rezultatelor încercărilor, certificărilor si mărcilor de conformitate.

Bazat pe principiile Noii abordări si Abordării globale, activităţile de standardizare si evaluare a conformităţii au căpătat noi valenţe, iar structurile din cadrul infrastructurii pentru evaluarea conformităţii, responsabile pentru realizarea acestor activităţi, s-au dezvoltat in sensul de a răspunde noilor condiţii.

Astfel, pentru domeniile reglementate pe principiile Noii abordări si Abordării globale organizaţiile de standardizare europene (CEN, CENELEC si ETSI), organizate corespunzător, elaborează standardele europene armonizate, pe care, ulterior, organismele de standardizare naţionale ale statelor membre ale Uniunii Europene au obligaţia de a le adopta ca standarde naţionale. Au fost dezvoltate laboratoare de încercări si organisme de certificare capabile sa realizeze testările si evaluarea conformităţii produselor reglementate, raportat la cerinţele esenţiale aplicabile acestora, iar organismele naţionale de acreditare, bazat pe cerinţele standardelor voluntare din seria EN 45000, sunt implicate in procesul de evaluare al competentei si capabilitaţii laboratoarelor si organismelor de certificare/inspecţie de a realiza sarcinile specifice prevăzute in reglementările tehnice.

Înscrierea României pe coordonatele dezvoltării durabile, constituita in opţiune strategica globala pentru secolul acesta prin adoptarea Agendei 21 si acordul internaţional exprimat in Declaraţia de la Rio, urmare a Conferinţei de la Rio de Janeiro, a impus o noua maniera de gândire si acţiune, doua dintre obiectivele globale fiind:

concertarea exigentelor dezvoltării economice cu cele ale dezvoltării socio-culturale

respectiv

crearea si consolidarea unei economii de piaţa funcţionale şi competitive.

Încheierea Acordului european, instituind o asociere intre România, pe de o parte si Comunităţile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993 si implicit, perspectiva integrării României in structurile europene au impus însuşirea si adoptarea unui set coerent de valori si practici care sa contribuie la dezvoltarea unei economii funcţionale si creşterea capacităţii de a face fata presiunilor concurenţiale ce caracterizează piaţa unica europeana.

Având in vedere angajamentele asumate, eforturile la nivel naţional se focalizează pe acţiuni ce privesc adoptarea acquis-ului comunitar, prin transpunerea in legislaţia naţională a reglementarilor europene si asigurarea condiţiilor de implementare a acestora, la nivelul cerinţelor si exigentelor comunitare.

Privitor la dezvoltarea noului cadru legislativ din domeniul liberei circulaţii a mărfurilor, pentru coerenta si consecventa procesului de armonizare legislativa a reglementarilor tehnice aplicabile produselor, cu directivele europene ce pun in practica principiile „ noii abordări" si „abordării globale" europene, a fost elaborata si adoptata Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, cu modificările si completările ulterioare.

Pentru implementarea, in mod unitar si transparent a cerinţelor prevăzute de reglementările tehnice armonizate, cadrul legislativ orizontal a fost întregit de o serie de acte normative subsecvente legii, care privesc in principal procedurile ce se utilizează in procesul de evaluare a conformităţii si regulile de aplicare ale marcajului de conformitate*, procedura de desemnare a organismelor implicate in evaluarea conformităţii produselor reglementate**, unele masuri privind supravegherea pieţei si nu in ultimul rând unele masuri privind schimbul de informaţii dintre România si Comunitatea Europeana in legătura cu standardele si reglementările tehnice nearmonizate.

- Hotărârea Guvernu lui nr. 71/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea procedurilor ce se utilizează in procesul de evaluare a conformităţii produselor din domeniile reglementate, prevăzute in Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii si a regulilor de aplicare si utilizare a marcajului naţional de conformitate CS. modificata si completata prin HG nr 1605/2003

- Hotărârea Guvernului nr.487/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea si notificarea naţionala a laboratoarelor de încercări precum şi a organismelor de certificare si de inspecţie care realizează evaluarea conformităţii produselor din domeniile reglementate prevăzute in Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, modificata si completata prin HG nr. 298/2004.

- Hotărârea Gu vernu lui nr. 1567/2002 privind masurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informaţii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice precum si al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale intre România, statele membre ale Uniunii Europene si Comisia Europeana.

- Hotărârii Guvernului nr.891/2004 privind stabilirea unor masuri de supraveghere a pieţei produselor din domeniile reglementate prevăzute in Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, cu modificările si completările ulterioare.

Domeniile reglementate prin reglementari tehnice fac obiectul anexei nr.l la Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, cu modificările si completările ulterioare si sunt după cum urmează:

Echipamente de joasa tensiune Recipiente sub presiune Jucării Produse pentru construcţii Compatibilitate electromagnetica Maşini industriale Echipamente individuale de protecţie Aparate de cântărit cu funcţionare neautomata Dispozitive medicale implantabile active Arzătoare cu combustibili gazosi

Cazane pentru apa calda Explozibili utilizaţi in scopuri civile Dispozitive medicale Medii potenţial explozive Ambarcaţiuni de agrement Ascensoare Echipamente de refrigerare Echipamente sub presiune Echipamente terminale de radio si telecomunicaţii Dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro Echipamente marine Ambalaje si deşeuri de ambalaje Instalaţii de transport pe cablu pentru persoane Echipamente sub presiune transportabile Emisii de zgomot in mediu produse de către echipamente destinate utilizării in

exteriorul clădirilor Interoperabilitatea sistemului de transport feroviar de mare viteza transeuropean Interoperabilitatea sistemului de transport feroviar convenţional transeuropean

La nivel european, domeniile din anexa nr.l la Legea nr.608/2001 sunt reglementate, prin reglementari tehnice armonizate - directive europene bazate pe principiile Noii Abordări. Aceste directive sunt transpuse in legislaţia naţionala prin reglementari tehnice aprobate prin hotărâri ale Guvernului.

Cerinte/conditii aplicabile produselor reglementate prin reglementari tehnice ce fac obiectul anexei nr.l la Legea nr.608/2002. cu modificările si completările ulterioare

> Produsele ce fac obiectul reglementarilor tehnice aferente domeniilor prevăzute in anexa nr.l la Legea nr.608/2002, cu modificările si completările ulterioare, pentru a putea fi introduse pe piaţa si/sau puse in funcţiune, trebuie sa respecte cerinţele esenţiale si condiţiile stabilite prin reglementările aplicabile

> Unui produs ii pot fi aplicabile mai multe reglementari tehnice.

> In domeniile reglementate prin reglementari tehnice ce transpun in legislaţia naţionala directive europene armonizate bazate pe principiile Noii Abordări, evaluarea conformităţii, raportata la cerinţele esenţiale aplicabile produselor in cauza, constituie o cerinţa, in sensul ca numai produsele care se dovedesc conforme cu aceste cerinţe se admit pentru a fi introduse pe piaţa si/sau puse in funcţiune.

> Utilizarea standardelor europene armonizate adoptate la nivel naţional conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale.Aplicarea standardelor romane sau a standardelor naţionale ale statelor membre ale Uniunii Europene, care adopta standarde europene armonizate, este voluntara.

standard european armonizat- standard european, elaborat in baza unui mandat al Comisiei Europene si adoptat de către o organizaţie europeana de standardizare, care conferă prezumţia

de conformitate cu cerinţele esenţiale dintr-o directiva aplicabila, acoperita de un astfel de standard; lista standardelor europene armonizate se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (www.newapproach.org/)

> Listele cuprinzând standardele romane care adopta standarde neuropene armonizate, pentru fiecare reglementare tehnica se aproba prinordin al conducătorului autorităţii competente si se publica in Monitorul Oficial al României, Partea I.

autoritate competenta - organ al administraţiei publice centrale responsabil cu reglementarea unui domeniuIn România, organizaţia responsabila pentru adoptarea standardelor europene armonizarea standarde romane este Asociaţia de Standardizare din Romania-ASRO, in calitate de organism naţional de standardizare, (www.asro.ro)

> Evaluarea conformităţii produselor din domeniile reglementate inclusiv anexa nr.l la Legea nr. 608/2001, este responsabilitatea producătorului si se realizează prin aplicarea procedurii de evaluare aleasa de către producător, dintre procedurile stabilite prin reglementarea tehnica aplicabila produselor respective.

> De regula, conform cerinţelor reglementarilor tehnice, procesul de evaluare a conformităţii produselor, se finalizează prin aplicarea marcajului de conformitate.

marcaj de conformitate - simbolul care se aplica de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, înainte de introducerea pe piaţa şi/sau de punerea in funcţiune, pe un produs, pe o placa de marcaj ataşata, pe ambalajul si/sau pe documentele însoţitoare si care are semnificaţia conformităţii produsului cu toate cerinţele esenţiale prevăzute in reglementările tehnice aplicabilereprezentant autorizat al producătorului- persoana fizica sau juridica cu domiciliul, respectiv cu sediul, in România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, împuternicită de producător sa acţioneze in numele acestuia

> Pentru produsele ce se introduc pe piaţa unica ori care sunt puse in funcţiune intr-un stat membru al Uniunii Europene este obligatorie aplicarea marcajului european de conformitate CE, daca reglementarea tehnica aplicabila produselor respective impune acest lucru.

Marcajul european de conformitate

CE

Marcajul European de conformitate se aplica de către producător sau de către reprezentantul sau autorizat ce trebuie sa fie persoana fizica sau juridica cu domiciliul, respectiv cu sediul într-un stat membru al Uniunii Europene,> Pentru produsele care se introduc pe piaţa si/sau se pun in funcţiune in România este obligatorie aplicarea marcajului european de conformitate CE

Marcaj european de conformitate

> Se admite introducerea pe piaţa si/sau punerea in funcţiune in România a produselor cu marcaj naţional de conformitate CS numai pana la data intrării in vigoare a Protocolului la Acordul privind Evaluarea Conformităţii Produselor si Acceptarea produselor industriale-PECA sau, daca un astfel de protocol nu a fost încheiat pentru domeniul reglementat din care fac parte produsele respective, pana la data aderării României la Uniunea Europeana,

Protocol la Acordul european privind evaluarea conformităţii si acceptarea produselor industriale - protocol încheiat intre Uniunea Europeana si statele sale membre, pe de o parte, si România, pe de alta parte,pentru anumite domenii reglementate, privind recunoaşterea mutuala a rezultatelor evaluării conformităţii si acceptarea produselor industriale;

> De la data intrării in vigoare a PECA sau, daca un astfel de protocol nu a fost încheiat pentru domeniul din care fac parte produsele respective, de la data aderării României la Uniunea Europeana, produsele din domeniile reglementate pot fi introduse pe piaţa si/sau puse in funcţiune in România numai daca poarta marcajul european de conformitate CE, în situaţia in care acest marcaj este prevăzut a fi aplicat conform prevederilor reglementarilor tehnice aplicabile.

> De la data aderării României la Uniunea Europeana se interzice distribuirea, contra cost sau gratuita, a produselor din domeniile reglementate, marcate cu marcajul naţional de conformitate CS.

> Marcajul de conformitate se aplica conform reglementarilor tehnice aplicabile produsului, in mod vizibil, uşor lizibil si de neşters, direct pe produs, pe instrucţiunile ce însoţesc produsul sau pe o placa de marcaj ataşata produsului, astfel încât sa nu poată fi detaşată. In situaţia in care acest lucru nu este posibil sau in cazul in care nu exista cerinţe in acest sens, ţinând cont de natura produsului, marcajul de conformitate se aplica pe ambalaj, daca este cazul, si pe documentele ce însoţesc produsul, daca reglementarea tehnica prevede astfel de documente.

> In situaţia in care unui produs îi sunt aplicabile mai multe reglementari tehnice care prevăd aplicarea marcajului de conformitate, marcajul de conformitate semnifica conformitatea produsului cu toate prevederile aplicabile produsului din aceste reglementari.

> Marcajul de conformitate este urmat, daca este cazul, de numărul de identificare a organismului notificat / aprobat care a evaluat conformitatea potrivit prevederilor reglementarilor tehnice aplicabile produsului.

> Este interzisa aplicarea altor marcaje care pot fi confundate cu marcajele de conformitate CE.

> Este interzisa aplicarea marcajului de conformitate CE pe produse pentru care nu exista cerinţa marcării cu unul dintre aceste marcaje.

> Pentru aplicarea marcajului european de conformitate CE, funcţie de procedura de evaluare aleasa de către producător, evaluarea conformităţii poate fi realizata de către producătorul însuşi sau de către organisme notificate, publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

organism notificat -laborator de încercări ,organism de certificare sau de inspecţie, persoana juridica cu sediul in România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, care a fost desemnat si notificat de către o autoritate competenta ori, respectiv de către un stat membru, pentru a realiza evaluarea conformităţii într-un domeniu reglementat si care este cuprins in lista organismelor

notificate, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.-Aprobarea organismelor recunoscute de către autorităţile competente se realizează având in vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr.487/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea si notificarea naţională a laboratoarelor de încercări, precum si a organismelor de certificare si de inspecţie care realizează evaluarea conformităţii produselor din domeniile reglementate prevăzute in Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, cu modificările si completările ulterioare.

organism recunoscut- laborator de încercări, organism de certificare sau de inspecţie, persoana juridica cu sediul in România, care este capabil si competent tehnic sa realizeze sarcini specifice in legătura cu o anumita procedura de evaluare a conformităţii si care demonstrează independenta ,imparţialitate si integritate conform prevederilor unei reglementari tehnice si pentru care s-a emis un certificat de recunoaştere.

> Nu se poate aplica marcajul european de conformitate CE in baza rezultatelor evaluării conformităţii realizata de către organismele romaneşti recunoscute si aprobate anterior datei la care aceste organisme vor fi notificate de către România la Comisia Europeana in vederea publicării lor in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (data intrării in vigoare a PECA sau, daca un astfel de protocol nu a fost încheiat pentru domeniul aplicabil produselor evaluate de cătreorganismele romaneşti, data aderării României la Uniunea Europeana)

notificare -procedura prin care o autoritate competenta informează Comisia Europeana si statele membre ale Uniunii Europene cu privire la laboratorul sau organismele de certificare ori de inspecţie, aflat sub jurisdicţia romana, desemnat pentru a îndeplini sarcini specifice in legătura cu evaluarea conformităţii si pentru care Comisia Europeana a alocat anterior un număr, conform prevederilor reglementarilor tehnice specifice;> Autorităţile competente, prin organele de control nominalizate in reglementările tehnice asigura supravegherea pieţei - controlează măsura in care sunt respectate cerinţele ce privesc condiţiile in care au fost introduse pe piata si/sau puse in funcţiune produsele din domeniile reglementate si acţionează pentru eliminarea, de către persoanele responsabile de introducerea pe piata si /sau punerea in funcţiune in România, a produselor neconforme. Acţiunile desfăşurate de către organele de control au in vedere prevederile reglementarilor tehnice din domeniul lor de competenta, precum si principiile si cerinţele stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.891/2003 privind stabilirea unor masuri de supraveghere a pieţei produselor din domeniile reglementate, prevăzute in Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, cu modificările si completările ulterioare. organ de control: structura responsabila cu supravegherea pieţeisupravegherea pieţei- ansamblul măsurilor, resurselor si structurilor instituţionale adecvate, prin care autorităţile competente asigura si garantează, in mod imparţial, ca produsele introduse pe piata si/sau puse in funcţiune îndeplinesc prevederile reglementarilor tehnice aplicabile, indiferent de originea lor, cu respectarea principiului liberei concurente.