1

MEMORIUL DE PREZENTARE

Conform Anexa 5.E – legea 292/2018

I. Denumirea proiectului: „ AMENAJARE PLATFORMA DESEURI VEGETALE,

DESEURI DIN CONSTRUCTII SI IMPREJMUIRE”

II. Titular:

- numele - ORAS CURTICI

- adresa poștală - Jud. Arad, str. Primariei, nr.47, Oras Curtici

- numărul de telefon - tel 0733552465

- numele persoanelor de contact:

Primar – Ban Ioan Bogdan, tel 0733552465, email: bogdan.ban@primariacurtici.ro

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect:

a) un rezumat al proiectului;

Conform notei conceptuale, construirea unei platforme care unde se vor depozita resturile

vegetale si deseurile din constructii, la nivelul localitatii contribuie semnificativ la realizarea

obiectivelor specifice de dezvoltare, fiind oportuna deoarece nu exista la nivelul localitatii un astfel

de amplasament.

Obiectul de investitii al prezentei documentatii consta in construirea unei platforme unde se vor

depozita resturile vegetale si deseurile din constructii, amplasata in judetul Arad, in Orasul Curtici,

str. Crisan, nr. 103.

Obiectul 1, Platforma depozitare deseuri vegetale.

Se propune constuirea unei platforme de depozitare deseuri vegetale. Infrastructura va fi

realizata din straturi de piatra sparta si balast, compactate, peste care se va turna o dala de beton

armata. Straturile de balast, piatra si beton vor avea panta transversala si longitudinala care sa

asigure scurgerea apelor meteorice. Se propune realizarea unei imprejmuiri cu inaltimea de minim

2,00m din panouri de beton prefabricat. Stalpii din beton armat prefabricati care vor sustine

panourile prefabricate de la imprejmuire vor fi incastrati in fundatii izolate din beton armat.

Dimensiunile in plan ale platformei de depozitare deseuri vegetale va fi de 30,00 m x 93,57 m, cu o

suprafata construita de 2807.1 mp. La intrarea in spatiul de depozitare a deseurilor vegetale este

necesar a fi prevazuta o rigola din beton armat prefabricat care sa asigure colectarea apei din

platforma de depozitare deseuri vegetale.

2

Obiectul 2, Platforma depozitare deseuri din constructii.

Cel de-al doliea obiect din investitie este o platforma de depozitare deseuri din constructii.

Acest scenariu este similar cu primul scenariu, presupune realizarea primului obiectiv din investitie,

care sa cuprinda solutii de construire performante, care au standardele de performanta ridicata, dar a

caror costuri de executie sunt relativ mai reduse decat primul scenariu, renuntand la constructia din

cadre de otel si invelitoarea din prelate PVC. Aceasta foloseste tehnologie moderna prin

imlementarea unor solutii inovative si prietenoase cu mediul inconjurator, care ofera confort sporit

beneficiarilor. Astfel se propune constuirea unei platforme de depozitare deseuri din constructii.

Infrastructura va fi realizata din straturi de piatra sparta si balast, compactate, peste care se va turna

o dala de beton armata. Straturile de balast, piatra si beton vor avea panta transversala si

longitudinala care sa asigure scurgerea apelor meteorice. Se propune realizarea unor diafragme din

beton armat care vor compartimenta cele doua padocuri de depozitare, respectiv zona de depoziatre

deseuri din constructii cu diametrul 0-32 si zona de depoziatre deseuri din constructii cu diametrul

32-63. Infrastructura va fi din fundati din betonn armat pe care vor rezema diafragmele din beton de

la suprastructura. Dimensiunile in plan ale platformei de depozitare deseuri din constructii va fi de

30,00 m x 90,00 m, cu o suprafata construita de 1800 mp.

Obiectul 3, Imprejmuire teren

Cel de-al treilea obiect din investitie este imprejmuirea terenului care in zona platformelor

de depozitare deseuri vegetale si a deseurilor din constructii se vor realiza din placi prefabricate din

beton, iar infrastructura se va realiza din fundatii izolate si grinzi de fundare din beton armat pe care

se vor rezema placile gardului din beton armat prefabricat.

Imprejmuirea pentru restul terenului se va realiza din plasa de sarma impletita cu stalpi

metalici care incastra in terenul de fundare prin intermediul unor fundatii izolate sub stalpii

metalici.

Accesele se vor realiza prin porti metalice, conform detaliilor de executie din proiectul

tehnic.

Obiectul 4, Container birou

Cel de-al patrulea obiect din investitie este un container metalic care va avea dimensiunile

minime: lungime 2m, latime 6m si inaltime 2m. Se va amplasa in zona de acces auto si va avea

functiunea de birou si container pentru poarta. Inchiderile se vor realiza din panouri tip „sandwich”

cu izolatie din vata minerala atat peretii cat si acoperisul iar tamplaria va fi PVC cu sticla termovid.

Se va racorda la reteua de energie electrica care va asigura energia electrica din reteua existenta.

b) justificarea necesității proiectului;

Curtici este un oraș în județul Arad, regiunea Crișana, România, situat la o distanță de 17 km

față de municipiul reședință de județ Arad. Curtici este amplasat în partea vestică a județului Arad și

este cel mai important punct de legătură pe calea ferată cu Europa centrală și de vest al României.

Teritoriul administrativ se întinde pe o suprafață de circa 7970 hectare în Câmpia de Vest, câmpie

ce este caracterizată în zona orașului de nisipurile grindurilor formate de vechile brațe ale

Mureșului, azi stabilizate de plantații de viță de vie.

Curtici este situat în partea de vest a României, în imediata apropiere a frontierei de stat cu

Ungaria, la o distanță de 17 km nord de Arad. Orașul se învecinează la nord cu Ungaria și comuna

Macea, la est cu satul Andrei Șaguna, la sud cu Sânpaul și Șofronea, iar la vest cu comuna

Dorobanți.

3

Conform informatiilor exista un numar relevant de mare de persoane care si-au exprimat

intentia de a depoziata deseurile vegetale si deseurile din constructii. Acestia si-au exprimat

interesul in imprejurarile in care li s-a expus intreg ansamblul de activitati de depozitare pe care o

astfel de infrastructura le poate gazdui.

Principala deficienta atat la nivel national cat si la nivel local este lipsa unor asemenea

structuri (platforme de depozitare deseuri vegetale si din constructii) destinate depoziatii deseurilor

din constructii si vegetale. Investitia in aceste elemente de infrastructura anticipam ca se va reflecta

in scurt timp nu doar in comportamente pozitive legate de infrastructura de mediu.

Consideram ca dezvoltarea unui asemenea proiect este necesara si oportuna in acelasi timp

deoarece asemenea demersuri sprijina dezvoltarea orasului Curtici.

Oportunitatea investiţiei:

- Este necesar a se respecta Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor, cu

modificarile si complectarile ulterioare.

- Realizarea investitiei propuse, poate satisface conditiile de aliniere la standardele impuse

de catre Uniunea Europeana.

- Realizarea unei platforme pentru depozitarea de desuri vegetale.

- Realizarea unei platforme pentru depozitarea de desuri din constructii.

- Asigurarea accesului cetățenilor orasului Curtici la infrastructură prietenoasă cu mediul și

adaptată nevoilor comunității și a mediului înconjurător.

- Lansarea activitatilor de colectare a deseurilor din constructii.

- Stimularea interesului pentru activitatile de colectare si depozitare deseuri vegetale.

- Adaugarea unui plus de valoare insemnat pentru orasul Curtici.

- Cresterea nivelului de educatie ecologica pentru comunitatea orasului Curtici.

- Constientizarea comunitatii cu privire la importanta participarii la procesele de colectare si

depoziatare a deseurilor provenind din constructii si a resturilor vegetale.

- Asigurarea accesului cetățenilor orasului Curtici la infrastructură prietenoasă și adaptată

nevoilor comunității și a mediului înconjurător.

Obiective specifice ale proiectului pot fi considerate urmatoarele:

• imbunatatirea nivelului calitatii mediului inconjurator din Orasul Curtici;

• eficientizarea sistemului de colectare selective a deseurilor;

• imbunatatirea calitatii infrastructurii de mediu a Orasului Curtici;

• cresterea calitatii serviciilor de salubritate a Orasului Curtici.

c) valoarea investiției;

Costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii, cu luarea în considerare a

costurilor unor investiţii similare, ori a unor standarde de cost pentru investiţii similare corelativ cu

caracteristicile tehnice şi parametrii specifici obiectivului de investiţii;- costurile estimative de

operare pe durata normată de viaţă/de amortizare a investiţiei publice.

4

Valoarea totală a cheltuielilor necesare realizării investiţiei conform devizului general este de

5.605.918 lei (exclusiv TVA)

Valoarea totală a cheltuielilor necesare realizării investiţiei de C+M conform devizului general este

de 4.903.000 lei (exclusiv TVA)

Evaluarea valorii investiției de bază a fost făcută de proiectantul de specialitate prin

folosirea unor prețuri medii din zonă, în urma consultării ofertelor de prețuri de la mai mulți

furnizori, precum și prin utilizarea unor baze de prețuri folosite în cadrul unor proiecte similare.

Avand in vedere faptul ca s-au adoptat solutii moderne de construire si de dotare a acestei

constructii, au rezultat costuri suplimentare, in comparatie cu standardele de costuri impuse.

d) perioada de implementare propusă;

Perioada de implementare a proiectului este de maxim 12 de luni.

e) planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafață de teren

solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situație și amplasamente); - anexate

Situatia juridica a terenului:

Proprietar – Primaria Orasului Curtici, judetul Arad;

Terenul destinat proiectului de investitie este in proprietatea Primaria Orasului Curtici,

judetul Arad, cu o suprafata totala de 14128,00 m2, conform CF 309488 si numar cadastral 309488,

atasat.

Regimul tehnic al terenului situat in UTR 8: zona locuinte intravilan cu urmatoarele utilizari

functionale:

Constructii locuinte individuale;

Ateliere de mica productie mestesugareasca;

Servicii de cartier;

Echipare tehnico-edilitara; drumuri.

Regim economic conform Certificatului de Urbanism: teren intravilan, teren fara nici un

regim de interdictie.Vecinatatile amplasamentului pe care se va realiza obiectivul, conform planului

de incadrare in zona si a planului de situatie sunt:

Nord: teren proprietate privata;

Est: teren proprietate privata;

Sud: strada Crisan;

Vest: strada V. Lucaciu.

5

Distantele fata de primele locuinte ale utilajelor potential poluatoare, pe directia:

Nord: 117,60 m, fata de tocatorul de material vegetale;

Nord: 103,10 m, fata de concasorul de deseuri din constructii.

Bilantul teritorial actual si cel propus

Suprafata totala: 14 128,00 m2;

Suprafata platforma betonata: 2 800,00 m2;

Suprafata pietruita: 3 350,00 m2;

Suprafata spatii verzi: 7 978,00 m2.

f) o descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului

(planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcție și altele).

Organizarea platformei de depozitare:

a) platforma pentru depozitarea deseurilor vegetale.

b) platforma pentru depozitarea deseurilor din contructii

c) imprejmuire teren.

Platforma depozitare deseuri vegetale.

Infrastructura va fi realizata din straturi de piatra sparta si balast, compactate, peste care se

va turna o dala de beton armata. Straturile de balast, piatra si beton vor avea panta transversala si

longitudinala care sa asigure scurgerea apelor meteorice. Se propune realizarea unei imprejmuiri cu

inaltimea de minim 2,00m din panouri de beton prefabricat. Stalpii din beton armat prefabricate

care vor sustine panourile prefabricate de la imprejmuire vor fi incastrati in fundatii izolate din

beton armat.

Dimensiunile in plan ale platformei de depozitare deseuri vegetale va fi de 94,00mX30,0m,

cu o suprafata construita de 2820 mp. La intrarea in spatiul de depozitare a deseurilor vegetale este

necesar a fi prevazuta o rigola din beton armat prefabricat care sa asigure colectarea apei din

platforma de depozitare deseuri vegetale.

Apele pluviale colectate de pe platforma catre spatiul verde propus.

Platforma depozitare desuri din constructii.

Infrastructura va fi realizata din straturi de piatra sparta si balast, compactate, peste care se

va turna o dala de beton armata. Straturile de balast, piatra si beton vor avea panta transversala si

longitudinala care sa asigure scurgerea apelor meteorice. Se propune realizarea unor diafragme din

beton armat care vor compartimenta cele doua padocuri de depozitare, respectiv zona de depoziatre

deseuri din constructii cu diametrul 0-32 si zona de depoziatre deseuri din constructii cu diametrul

32-63. Infrastructura va fi din fundati din beton armat pe care vor rezema diafragmele din beton de

la suprastructura.

Dimensiunile in plan ale platformei de depozitare deseuri din constructii va fi de

60,00mX30,00m, cu o suprafata construita de 1800 mp.

Imprejmuire teren

6

Cel de-al treilea obiect din investitie este imprejmuirea terenului care in zona platformelor

de depozitare deseuri vegetale si a deseurilor din constructii se vor realiza din placi prefabricate din

beton, iar infrastructura se va realiza din fundatii izolate si grinzi de fundare din beton armat pe care

se vor rezema placile gardului din beton armat prefabricat.

Imprejmuirea pentru restul terenului se va realiza din plasa de sarma impletita cu stalpi metalici

care incastra in terenul de fundare prin intermediul unor fundatii izolate sub stalpii metalici.

Accesele se vor realiza prin porti metalice, conform detaliilor de executie din proiectul tehnic.

Container birou

Cel de-al patrulea obiect din investitie este un container metalic care va avea dimensiunile

minime: lungime 2m, latime 6m si inaltime 2m. Se va amplasa in zona de acces auto si va avea

functiunea de birou si container pentru poarta. Inchiderile se vor realiza din panouri tip „sandwich”

cu izolatie din vata minerala atat peretii cat si acoperisul iar tamplaria va fi PVC cu sticla termovid.

Se va racorda la reteua de energie electrica care va asigura energia electrica din reteua existenta.

Categoria de importanţă a clădirii este „D” - importanţă normală conform H.G.R. 766/1997.

Gradul de rezistenta la foc este IV.

CERINTA „A”-REZISTENTA SI STABILITATE

Cerintele de calitate din prezentul capitol sunt in conformitate cu prevederile din legea privind

calitatea in constructii nr. 10/1995, fiind parte integrata a sistemului de calitate in constructii.

Interventiile asupra structurii au fost concepute astfel incat sa satisfaca cerinta de calitate

„REZISTENTA SI STABILITATE”. Actiunile susceptibile a se exercita asupra cladirii in timpul

executiei si exploatarii nu vor avea efect producerea vreunuia dintre urmatoarele evenimente:

-prabusirea totala sau partiala a constructiei.

-deformatii de marime inadmisibile.

-avarierea unor parti ale cladirii sau a instalatiilor datorita deformatiilor mari ale elementelor

portante.

-avarii disproportionate fata de cauza lor.

-satisfacerea cerintei „REZISTENTA SI STABILITATE” nu are in vedere cazurile in care

intervin solicitari cu probabilitate deosebit de mica de producere si care nu au fost avute in vedere la

proiectare.

CERINTA „B”- SIGURANTA IN EXPLOATARE

Conform normativului privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de

securitate in exploatare NP 068/2002, se vor respecta urmatoarele exigente:

- siguranta circulatiei exterioare pe caile pietonale se va asigura printr-un strat de uzura

nealunecos in conditii de umiditate, panta in profil longitudinal nu va depasii 5% iar in profil

transversal 2%, denivelari maxim admise 2,5 cm, latimea minima a caii pietonale 1,00 m.

- din punct de vedere al sigurantei cu privire la imprejmuire, gardul propus ce va delimita

terenul respecta exigentele cu privire la evitarea riscului de accidentare.

-siguranta cu privire la accesul in cladire, presupune asigurarea protectiei, impotriva riscului de

accidentare astfel: treptele scarii de acces vor respecta relatia: 2h+l=62-64 cm, latimea libera a

rampelor minim 0.90 m, se va folosii finisaj antiderapant, gratarul pentru curatirea incaltamintei va

avea orificii de maxim 1.5 x 1.5 cm, iar pragul usii va fi sub 2.5 cm inaltime.

- siguranta circulatiei interioare este asigurata astfel: stratul de uzura al pardoselilor trebuie

astfel realizat incat sa se evite alunecarea, denivelari maxime admise 2.5 cm, inaltimea libera de

trecere pe sub obstacole izolate 2.10 m, suprafetele integral vitrate precum si cele ale caror vitraj

incepe la mai putin de 0.90 m fata de sol trebuie realizate din geam de siguranta, iar suprafetele

integral vitrate se vor semnaliza cu marcaje de atentionare, usile batante vor fi semnalizate cu

7

marcaje de atentionare, usile interioare vor avea latimea libera de 0.80 m, traseul de evacuare va fi

clar, liber si comod.

- siguranta circulatiei pe verticala: se evita oboseala excesiva prin respectarea raportului 2h+l=

62-64 cm, numarul de trepte al unei rampe nu va fi mai mare de 18, scarile rampele si podestele vor

avea balustrada sau parapet de protectie de minnim 0.90 m, balustradele se vor prevedea la scarile

cu latimea de 1.20 m pe o singura latura, respectiv pe latura expusa, iar la scarile mai late pe ambele

laturi, balustrada trebuie conceputa fara elemente de catarare pe inaltimea de 10-60 cm si cu

distanta intre montanti su 10 cm, finisajul scarilor antiderapant, inaltimea libera de circulatie

minima 2.00 m.

CERINTA „C”- SECURITATE LA INCENDIU

Proiectarea s-a facut conform normativelor, asigurandu-se astfel:

-limitarea pierderilor de vieti omenesti si de bunuri materiale prin asigurarea cailor de evacuare

corespunzatoare.

-impiedicarea extinderii incendiilor la vecinatati.

S-a urmarit compartimentarea functiunilor, asigurarea fluxurilor si a circulatiei pe orizontala

si pe verticala conform normativelor si prescriptiilor in vigoare: P 118-99 Normativ de siguranta la

foc a constructiilor.

Conform H.G. nr. 571/2016 privind aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se

supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu, locuinta individuala P analizata nu

se supune avizarii sau autorizarii.

Locuinta propusa se incadreaza la Categoria “D” de importanta: importanta normala.

(conf.H.G.766/1997, Anexa nr. 3, art.6), Clasa “IV” de importanta (conf. P100-1/2013 tabel 4.2.).

CERINTA „D” – IGIENA, SANATATEA OAMENILOR, PROTECTIA SI REFACEREA

MEDIULUI

• In ceea ce priveste igiena aerului, distanța minima de protecție sanitară între teritoriile

protejate și perimetrul unităților care produc disconfort și riscuri asupra sănătății populației conform

“OMS 119/2014- Norme de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei” pentru

rampe de transfer nu este respectata la Nord si Vest

CERINTA „E”- PROTECTIA TERMICA SI ECONOMIA DE ENERGIE

Nu este cazul.

CERINTA „F”- PROTECTIA LA ZGOMOT

Nu este cazul.

MASURI DE SANATATE SI SECURITATE A MUNCII

In cursul executarii lucrarilor de constructii trebuie respectate prevederile:

-Legii protectiei muncii nr. 90/1996, Lg. 319/2006

-HG 300/2006- Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau

mobile.

Aplicarea acestor prevederi pe perioada executiei se va face de catre executant prin personal

insarcinat cu protectia muncii si a prevenirii incendiilor, prin organizarea santierului si a lucrarilor

specifice necesare de protectie. Aceste prevederi nu sunt restrictive, executantul putnd lua ori de

cate ori va fi necesar masuri suplimentare pentru evitarea producerii oricarui accident.

Cerinte minime generale pentru locurile de munca din santiere:

-stabilitate si solidaritate

-materiale, echipamente si in general orice element care la o deplasare oarecare poate afecta

securitatea si sanatatea lucrarilor, trebuie fixate intr-un mod adecvat si sigur.

8

-accesul pe orice suprafata de material care nu are o rezistenta suficienta nu este permis decat

daca se foloseste echipamente si mijloace corespunzatoare astfel incat lucrul sa se desfasoare in

conditii de siguranta.

-instalatiile de distributie a energiei trebuie proiectate, realizate, si utilizate astfel incat sa nu

prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar locuitorii sa fie protejati corespunzator contra

riscurilor de electrocutare.

Masuri P.S.I.:

In vederea realizarii protectiei impotriva incendiilor in timpul executiei constructiei vor fi

respectate prevederile urmatoarelor normative:

-P 118-99- Normativ de siguranta la foc

-Lg. 307/2006- Privind apararea impotriva incendiilor

-Ordinul 163/2007-Pentru aprobarea normelor generale de aparare impotriva incendiilor

-C300/1994- Normativul referitor la normele P.S.I. pe timpul executarii lucrarilor de

constructie-montaj.

Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu si sistemele de alarma

trebuie intretinute si verificate in mod periodic. La intervale periodice trebuie sa se efectueze

incercari si exercitii adecvate. Dispozitivele neautomate de stingere a incendiilor trebuie sa fie

accesibile si usor de manipulat, acestea trebuie sa fie semnalizate conform preveerilor din legislatia

nationala care transpune Directiva 92/58/CEE.

Cladirea va fi dotata cu stingatoare cu spuma, lopata, galeata.

- profilul și capacitățile de producție; descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente

pe amplasament; descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de

specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea;

Activitatile de depozitare deseuri vegetale, prelucrare deseuri vegetale si evacuare de pe

platforma a deseurilor vegetale maruntite au loc in urmatoarea succesiune:

descarcarea autocamioanelor care au transportat deseurile vegetale in locul prestabilit de

catre administratorul platformei;

maruntirea deseurilor vegetale cu ajutorul unui tocator;

depozitarea materialului lemnos/vegetal maruntit in locul prestabilit de catre administratorul

platformei;

incarcarea in autocamioane a materialului maruntit;

expedierea materialului lemnos/vegetal maruntit catre beneficiarul acestui tip de material.

Activitatile de depozitare deseuri rezultate din constructii, prelucrare deseuri rezultate din

constructii si evacuare de pe platforma a deseuri rezultate din constructii concasate au loc in

urmatoarea succesiune:

descarcarea autocamioanelor care au transportat deseuri rezultate din constructii in locul

prestabilit de catre administratorul platformei;

maruntirea deseurilor rezultate din constructii cu ajutorul unui concasor;

9

depozitarea materialului rezultat din concasarea deseurilor din constructii in locul prestabilit

de catre administratorul platformei;

sortarea materialului rezultat din concasarea deseurilor din constructii si depozitarea sa;

incarcarea in autocamioane a materialului concasat;

expedierea materialului rezultat din concasarea deseurilor din constructii catre beneficiarul

acestui tip de material.

- cantitatile anuale de deseuri de materiale de constructie 8000 mc(15000

tone)

- cantitatile anuale de deseuri vegetale preconizate a fi depozitate pe platforma 3000 mc (600

tone)

- capacitatea de prelucrare a tocatorului de materiale vegetale este de 10-13 mc/h

- racordarea la rețelele utilitare existente în zonă;

Alimentarea cu energie electrica - obiectivul se va branșa la rețeaua de distribuție de energie

electrica din zonă.

Pentru alimentarea cu energia electrica se utilizeaza pentru bransament reteaua stradala,

existenta.

Alimentarea cu energie electrica se va face prin intermediul unui post de transformare

20kV/0,4kV, aflat in apropiere, cu punct de masura. Contorizarea se va face in punctul de

conexiune pe medie tensiune.

Instalatiile electrice cuprind:

racord la punctul de conexiune – postul de transformare;

distribuirea energiei in spatiile propuse;

instalatii de protectie impotriva socurilor electrice si prizele de pamant, instalatiile electrice

de protectie impotriva trasnetelor;

instaslatiile de iluminat exterior perimetral;

instalatiile de supraveghere video si securitate impotriva efractiei;

Instalatiile electirce pentru prize si forta;

Instalatiile electrice utilizate pentru incalzire.

Pentru protejarea persoanelor impotriva atingerilor indirecte si pentru protectia instalatiilor

impotriva defectelor de izolatie care pot provoca incendii se va monta, in tabloul electric general, un

intrerupator diferential cu urmatoarele caracteristici: tensiunea nominala 230/400 V, curent nominal

32 A, curent de defect 30 mA, 4P.

Priza de pamant va fi de tip naturala, inglobata in fundatia cladirii si se va realiza cu

platbanda de Ol-Zn de 40x4 mm.

Rezistenta de dispersie a prizei de pamant trebuie sa fie OBLIGATORIU mai mica de 1 Ω.

In cazul in care aceasta nu se va obtine, priza de pamant se va completa prin platbanda si electrozi

pana la obtinerea valorii impuse.

Sisteme de pozare a cablurilor si conductoarelor

Cablurile si conductoarele folosite in instalatia electrica sunt de cupru, cu izolatie si manta

de PVC de de tip FY, pozate in tuburi PVC de protectie, sau ingropate in plinte PVC.

Cablurile si conductoarele pozate pe elementele combustibile se vor poza in tuburi cu

protectie si este interzis ca acestea sa intre in contact direct cu materialul combustibil.

10

Legaturile electrice se vor executa numai in doze de conexiuni, montate ingropat.

Prinderile, imbinarile si distantele minime care trebuie respectate fata de celelatie instalatii in

constructii se regasesc in normativul I7-2011, tabelul 5.1.4.

Instalatii de iluminat - normal

Alegerea sistemului de iluminat s-a facut pornind de la cerintele de calitate a iluminatului pe

care destinatia imobilului o impune.

Nivelul de iluminat in fiecare incapere se stabileste pe baza normativului NP 061/2002.

Instalatia de iluminat artificial interioara se va realiza folosindu-se aparate de iluminat echipate cu

lampi tip LED , dotate cu balast electronic

In tablourile electrice, pentru protectia circuitului de iluminat sunt prevazute intreruptoare

automate 1P+N de 10 A, avand curba de protectie C.

Instalatia de iluminat se refera la iluminatul normal. Intreaga instalatie de iluminat s-a

proiectat conform normativului NP 061/2002 – Normativ pentru proiectarea si executia sistemelor

de iluminat artificial in cladiri. Sistemele de sustinere a corpurilor de iluminat sunt formate din

dibluri, tije metalice, lant metalic, etc. Sistemele de sustinere sunt alese astfel incat sa poata sustine

de minim de 5 ori greutatea corpului de iluminat dar nu mai putin de 10kg.

Iluminatul normal se refera la totalitatea corpurilor de iluminat si a elementelor de comanda

folosite. Comanda iluminatului general se face prin intrerupatoare simple, duble, triple si baterii de

intrerupatoare montate conform specificatiilor tehnice.

Circuitele de iluminat sunt realizate cu conductoare FY izolate cu tuburi din PVC cu

intarziere la propagarea flacarii si emisie redusa de gaze toxice si corozive, pozate in tub de

protectie sub tencuiala.

Alimentarea cu apa - nu este cazul. Concasorul foloseste apa pentru umectarea materialului ce

urmeaza a fi concasat, apa utilizata in acest proces tehnologic provine din rezervorul propriu de apa

care se alimenteaza cu cisterna la nevoie.

- canalizarea apelor uzate: - canalizarea menajera : nu este cazul

- Canalizarea tehnologica : nu este cazul

- canalizarea pluvială - Apele meteorice rezultate de pe platforma betonata se vor colecta cu o rigola de beton si

se vor directiona spre reteaua publica de canalizare printr-un separator de hidrocarburi.

Alimentarea cu gaze naturale - Nu este cazul

- descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția investiției - Prin

lucrările prevăzute factorii de mediu nu sunt afectaţi şi nu se impun lucrări de reconstrucţie

ecologică. Toate materialele şi tehnologiile utilizate sunt moderne şi nepoluante. Materialele si

deşeurile rezultate în urma lucrărilor de construcţii vor fi transportate şi depozitate de către

constructor, pe cheltuiala sa în deponeurile indicate de către autoritatea publică locală în autorizaţia

de construire.

- căi noi de acces sau schimbări ale celor existente – Pe timpul execuţiei lucrărilor se vor utiliza

căile de comunicaţii existente, nu sunt necesare amenajări de căi de comunicaţii suplimentare pentru

deservirea lucrărilor propuse.

Se mențin căile de acces existente .

11

- resursele naturale folosite în construcție și funcționare - Resursele naturale nu vor fi exploatate în

mod direct, în sensul utilizării pe fluxul proceselor asociate proiectului. Pentru construirea clădirii

propuse, se vor folosi ca şi materiale de construcţie autohtone.

- metode folosite în construcție–

Platforma depozitare deseuri vegetale.

Infrastructura va fi realizata din straturi de piatra sparta si balast, compactate, peste

care se va turna o dala de beton armata. Straturile de balast, piatra si beton vor avea panta

transversala si longitudinala care sa asigure scurgerea apelor meteorice. Se propune realizarea

unei imprejmuiri cu inaltimea de minim 2,00m din panouri de beton prefabricat. Stalpii din

beton armat prefabricate care vor sustine panourile prefabricate de la imprejmuire vor fi

incastrati in fundatii izolate din beton armat.

Dimensiunile in plan ale platformei de depozitare deseuri vegetale va fi de

94,00mX30,0m, cu o suprafata construita de 2820 mp. La intrarea in spatiul de depozitare a

deseurilor vegetale este necesar a fi prevazuta o rigola din beton armat prefabricat care sa

asigure colectarea apei din platforma de depozitare deseuri vegetale.

Platforma depozitare desuri din constructii.

Infrastructura va fi realizata din straturi de piatra sparta si balast, compactate, peste

care se va turna o dala de beton armata. Straturile de balast, piatra si beton vor avea panta

transversala si longitudinala care sa asigure scurgerea apelor meteorice. Se propune realizarea

unor diafragme din beton armat care vor compartimenta cele doua padocuri de depozitare,

respectiv zona de depoziatre deseuri din constructii cu diametrul 0-32 si zona de depoziatre

deseuri din constructii cu diametrul 32-63. Infrastructura va fi din fundati din beton armat pe

care vor rezema diafragmele din beton de la suprastructura.

Dimensiunile in plan ale platformei de depozitare deseuri din constructii va fi de

60,00mX30,00m, cu o suprafata construita de 1800 mp.

Imprejmuire teren

Cel de-al treilea obiect din investitie este imprejmuirea terenului care in zona

platformelor de depozitare deseuri vegetale si a deseurilor din constructii se vor realiza din

placi prefabricate din beton, iar infrastructura se va realiza din fundatii izolate si grinzi de

fundare din beton armat pe care se vor rezema placile gardului din beton armat prefabricat.

Imprejmuirea pentru restul terenului se va realiza din plasa de sarma impletita cu stalpi

metalici care incastra in terenul de fundare prin intermediul unor fundatii izolate sub stalpii

metalici. Accesele se vor realiza prin porti metalice, conform detaliilor de executie din proiectul

tehnic.

Container birou

Cel de-al patrulea obiect din investitie este un container metalic care va avea

dimensiunile minime: lungime 2m, latime 6m si inaltime 2m. Se va amplasa in zona de acces

auto si va avea functiunea de birou si container pentru poarta. Inchiderile se vor realiza din

panouri tip „sandwich” cu izolatie din vata minerala atat peretii cat si acoperisul iar tamplaria

va fi PVC cu sticla termovid. Se va racorda la reteua de energie electrica care va asigura

energia electrica din reteua existenta.

12

- planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare, refacere și

folosire ulterioară; - Obiectivele propuse vor avea întocmite proiecte pentru fazele de lucrări: faza

D.T.A.C., P.TH. şi D.D.E. care vor fi depuse la Primăria Curtici, iar după obţinerea

AUTORİZAŢİEİ de CONSTRUİRE, construtiile autorizate urmează să fie executate, conform

proiectelor şi detaliilor elaborate.

- relația cu alte proiecte existente sau planificate –

Situatia juridica a terenului:

Proprietar – Primaria Orasului Curtici, judetul Arad;

Terenul destinat proiectului de investitie este in proprietatea Primaria Orasului Curtici, judetul

Arad, cu o suprafata totala de 14128,00 m2, conform CF 309488 si numar cadastral 309488, atasat.

Regimul tehnic al terenului situat in UTR 8: zona locuinte intravilan cu urmatoarele utilizari

functionale:

Constructii locuinte individuale;

Ateliere de mica productie mestesugareasca;

Servicii de cartier;

Echipare tehnico-edilitara; drumuri.

Regim economic conform Certificatului de Urbanism: teren intravilan, teren fara nici un regim de

interdictie.

- detalii privind alternativele care au fost luate în considerare – nu au fost luate in considerare

alternative

- alte activități care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate,

asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creșterea numărului de

locuințe, eliminarea apelor uzate și a deșeurilor) – nu este cazul.

- alte autorizații cerute pentru proiect –aviz DSP Arad

IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare:

Nu este cazul – amplasamentul este liber de constructii

V. Descrierea amplasării proiectului:

Proprietar – Primaria Orasului Curtici, judetul Arad;

Terenul destinat proiectului de investitie este in proprietatea Primaria Orasului Curtici,

judetul Arad, cu o suprafata totala de 14128,00 m2, conform CF 309488 si numar cadastral 309488,

atasat.

Regimul tehnic al terenului situat in UTR 8: zona locuinte intravilan cu urmatoarele utilizari

functionale:

Constructii locuinte individuale;

Ateliere de mica productie mestesugareasca;

13

Servicii de cartier;

Echipare tehnico-edilitara; drumuri.

Regim economic conform Certificatului de Urbanism: teren intravilan, teren fara nici un

regim de interdictie.

Vecinatatile amplasamentului pe care se va realiza obiectivul, conform planului de incadrare

in zona si a planului de situatie sunt:

Nord: teren proprietate privata;

Est: teren proprietate privata;

Sud: strada Crisan;

Vest: strada V. Lucaciu.

- distanța față de granițe pentru proiectele care cad sub incidența Convenției privind evaluarea

impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991,

ratificată prin Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare - Distanta pana la granita cu Ungaria in

linie dreapta este de 10,16 km.

- localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei monumentelor

istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004, cu

modificările ulterioare, și Repertoriului arheologic național prevăzut de Ordonanța Guvernului nr.

43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de

interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioar – nu este cazul

- hărți, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informații privind caracteristicile fizice ale

mediului, atât naturale, cât și artificiale, și alte informații privind:

• folosințele actuale și planificate ale terenului atât pe amplasament, cât și pe zone adiacente

acestuia Folosinta actuala este de curti constructii in intravilan.

- coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub formă de

vector în format digital cu referință geografică, în sistem de proiecție națională Stereo 1970;

14

Nr

punct

X Y

1 544626.731 217711.326

2 544670.942 217855.142

3 544580.587 217881.643

4 544536.613 217738.597

5 544562.126 217730.877

6 544589.736 217722.521

7 544608.088 217716.976

S= 14.128,17 mp

- detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare – nu a fost luata in

considerara o alta varianta de amplasament

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în

limita informațiilor disponibile:

A. Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu:

a) protecția calității apelor:

In perioada de executie a investitiei

Lucrarile care se executa prin prezentul proiect sunt lucrari normale ca pentru orice obiectiv de

investitie.

In perioada de exploatare a investitiei

Constructiile proiectate nu vor avea nici o influenta asupra apelor de suprafata si a celor de

adancime prin masurile care se vor lua pentru preintampinarea infiltratiilor.

Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se respecta procesul

tehnologic si ansamblul de masuri de protectie, impactul acestei activitati asupra apelor de

suprafata, subterane si asupra sanatatii populatiei este nesemnificativ.

- Apele pluviale sunt dirijate catre separatorul de hirdrocarburi si apoi deversate in reteaua

Orasului Curtici

b) protecția aerului:

Date generale

Clima perimetrului cercetat este temperat-continentala cu nuante submediteraneene, avand ierni

blande si veri calde.

temperatura medie anuala + 10,8 C;

Temperatura aerului

Temperatura medie anuala la Curtici este 10,80C. Procesul caloric poate fi si mai bine

conturat pe baza temperaturii medii lunare in cea mai calda, respectiv cea mai rece luna

15

din an, astfel ca se poate surprinde si amplitudinea medie a temperaturii aerului. La

Curtici, temperatura medie a lunii iulie este de 22 0C, iar cea medie a lunii ianuarie de -

1,5 0C. Se observa o amplitudine medie anuala de circa 23,5 0C. Variatiile de lunga

durata ale temperaturii anuale au abateri de maxim 2,5 0C fata de media multianuala, in

ianuarie fiind cu mult mai mari (5 - 6 0C), iar in iulie mult mai reduse (2,5 0C).

Umiditatea relativa a aerului

Cantitatea de vapori de apa din atmosfera este influentata in mod direct de

caracteristicile fizice ale maselor de aer in miscare (mase de aer din zonele

vestice si sud-vestice), cat si de aspectul local al suprafetei active, ceea ce se

traduce prin anumite particularitati, atat valorice, cat si ca repartitie.

In decursul a 24 de ore (in ciclul zi-noapte) se constata valori minime la orele de la

amiaza cand temperatura aerului este maxima, pe cand valorile maxime se inregistreaza

noaptea tarziu catre dimineata.

In decursul anului umiditatea relativa variaza intre 65–75 % (vara) si 88–90 % (iarna).

Nebulozitatea

Asemenea umiditatii relative a aerului, nebulozitatea este dependenta atat de

particularitatile circulatiei generale a atmosferei, cat si de particularitatile

reliefului.

Datorita influentei ciclonilor oceanici si mediteraneeni care aduc un aer maritim umed,

nebulozitatea creste de la vest (5,70 zecimi) la est (5,91 zecimi).

Pe parcursul unui an calendaristic, nebulozitatea maxima se inregistreaza iarna (7,6

zecimi), iar cea minima toamna (4,1 zecimi).

Durata de stralucire a soarelui

Regimul anual al duratei de stralucire a Soarelui si repartitia sa teritoriala se afla in

stransa corelatie cu regimul si distributia nebulozitatii.

Din analiza datelor se observa ca durata de stralucire a Soarelui pe cer are o valoare

medie de 1810 ore/an, cu o maxima in luna iulie (266,4 ore) si o minima in luna

decembrie (30,8 ore).

Precipitatiile constituie elementul climatic principal care influenteaza in mod direct regimul

hidrologic al zonei.

Precipitatiile medii multianuale

16

Din analiza datelor si din aspectul hartii cu precipitatii medii anuale (din dispozitia

izohietelor), se observa ca precipitatiile medii din zona studiata variaza intre 540 mm –

650 mm.

Precipitatiile medii anotimpuale din perioada de iarna variaza in jur de 100 mm - 130

mm. Cantitatile medii cele mai mari se inregistreaza la sfarsit de primavara si in plina

vara.

Ploile torentiale au caracter izolat, sunt de scurta durata, dar cu intensitate mare.

Stratul de zapada prin grosimea, durata si repartitia sa pe suprafata bazinului

influenteaza si in acelasi timp participarea la formarea scurgerii. Numarul mediu al

zilelor in care solul este acoperit cu zapada variaza intre 40–120 cm. Grosimea stratului

de zapada atinge 30–40 cm.

Folosind indicele pluviometric Angot (indice ce reprezinta raportul dintre cantitatea

medie lunara de precipitatii si valoarea pe care ar fi avut-o daca precipitatiile anuale s-ar

repartiza uniform in fiecare luna), rezulta ca lunile ploioase sunt mai, iunie si iulie, iar

secetoase ianuarie, februarie, martie si septembrie (celelalte fiind normale). Acest fapt

indica prelungirea perioadei pluviale si la inceputul verii.

Viteza si directia vntului

Circulatia maselor de aer este influentata de patrunderea curentilor atmosferici pe culoare geo-

morfologice, datorita amplasarii zonei la contactul Muntilor Apuseni cu Campia de Vest a

Romaniei.

Vanturile se deplaseaza, dominant de la NNE catre SSV, cu intensitate sczuta si frecvent

constant tot timpul anului;

Vanturi reci si umede din N, datorate maselor de aer arctic si polar care patrund prin zona si

provoaca furtuni violente.

Adancimea maxima la inghet, in zona de amplasare a constructiilor este de 70 cm, in conformitate

cu STAS 6054/1977.

Amplasamentul obiectivului se gaseste in zona seismica de calcul “D”, caracterizata prin Ks = 0,16

si Tc = 1,0 sec, conform normativului P 100 – 92, revazut in anul 1996.

Surse si poluanti generati

In timpul constructiei obiectivului

Procesul de construire nu determina aparitia de emisii poluante pe termen lung.

Din tabelele urmatoare se pot urmari valorile surselor stationare dirijate – tabel nr. 3.2.2.-1. -,

surselor stationare nedirijate - tabel nr. 3.2.2.-2. - si a surselor mobile -tabel nr. 3.2.2.-3.:

17

Tabel nr. 3.2.2.-1

Denumirea

sursei Poluant

Debit

masic (g/h)

Debit

gaze/aer

impurificat

(Nm3/h)

(m3/h)

Concentrati

a in emisie

(mg/Nm3)

(mg/m3)

Prag de

alerta

(mg/Nm3)

(mg/m3)

Limita la

emisie =

prag de

interventie

(mg/Nm3)

(mg/m3)

1 2 3 4 5 6 7

Nu este cazul

Tabel nr. 3.2.2.-2.

Denumirea sursei Poluant Debit masic(g/h)

1 2 3

Nu este cazul

Tabel nr. 3.2.2.-3.

Denumirea sursei Amestec gaze esapament

Poluanti si debite

masice

(g/h)

Particule 46,8

SOx 97,2

CO 810

Hidrocarburi 133,2

NOx 1332

Aldehide 10,8

Acizi organici 10,8

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi reprezentate de

utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere, excavatoare, compactoare. Aceste

surse de poluare ale aerului - gazele arse de la esapament - se constituie ca surse mobile de

poluare.

Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au utilizat factorii de

emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si

Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia

atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici

produsi de surse stationare, cu modificarile si completarile ulterioare.

Astfel, pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, factorii de emisie sunt (exprimate

in kg/1000 litri):

particule 1,560;

SOx 3,240;

CO 27,000;

hidrocarburi 4,440;

NOx 44,400;

18

aldehide 0,360;

acizi organici 0,360.

In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de consumul de motorina

specific (30 L/h - la functionarea concomitenta a trei utilaje) si s-au comparat aceste emisii, cu

limitele maxime admise in Ordinul nr. 462/1993:

particule: 46,8 g/h fata de 500 g/h, conform punct 4.1, anexa 1;

SOx: 97,2 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4;

CO: 810,0 g/h limita nespecificata;

hidrocarburi: 133,2 g/h fata de 3000 g/h, conform tabel 7.1, clasa 3;

NOx: 1332,0 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4;

aldehide: 10,8 g/h fata de 100 g/h, conform tabel 7.1, clasa 1;

acizi organici:10.8 g/h fata de 200g/h, conform tabel 7.1, clasa 2.

De asemenea, mijloacele de transport si utilajele folosite pentru realizarea excavarilor vor genera

emisii fugitive de pulberi in suspensie, a caror concentratie va depinde de nivelul activitatii

zilnice, prezentand o variabila substantiala de la o zi la alta , de la o faza la alta a procesului de

constructie.

In timpul exploatarii obiectivului

Dupa realizarea obiectivului, sursele potentiale de poluare a aerului pot fi:

emisiile de pulberi de la maruntirea mecanica a deseurilor rezultate din constructii care,

potential, pot fi emise in timpul operatiunilor de concasare, descarcare/incarcare pe/de pe

platforma;

emisiile de pulberi de la maruntirea mecanica a deseurilor vegetale care, potential, pot fi

emise in timpul operatiunilor de maruntire, descarcare/incarcare pe/de pe platforma.

Investitia prin masurile prevazute prin proiect, are un impact nesemnificativ asupra aerului pe o

raza de minimum 5 km, fata de potentialul emitent de gaze poluante.

Se poate afirma ca sursele potentiale de poluare atmosferica principale au un impact nesemnificativ

asupra factorului de mediu aer.

Prognoza impactului

In perioada de executie

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi reprezentate de

utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere, excavatoare, compactoare. Aceste

19

surse de poluare ale aerului – gazele arse de la esapament – se constituie ca surse mobile de

poluare.

Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei, vor determina o

crestere locala a concentratiei de poluanti atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.

Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de pulberi generate de excavari,

dependent de nivelul activitatii zilnice, prezentand o variabila substantiala de la o zi la alta , de la o

faza la alta a procesului de constructie.

Poluantii pentru aer in timpul executiei sunt pulberile si gazele de esapament.

Pulberile prafoase rezulta de la rularea mijloacelor de transport pe caile de acces din incinta

obiectivului, executia sistematizarii pe verticala, imprastiere balast, pamant, compactare, construire,

etc. Pe toata perioada actionarii constructorului pe amplasament acesta va uda caile de acces si

deplasare pentru a impiedica pulberile prafoase sa se ridice in atmosfera si sa afecteze vecinatatile.

Pulberile chimice (oxizi de azot, oxizi de carbon, pulberi metalice, etc.) rezulta din operatiile de

imbinare prin sudura cu oxiacetilena.

Gazele de esapament rezulta de la masinile si utilajele folosite in timpul executiei. Contin: NOx,

CO, N2O, pulberi, COV, SOx.

Intensificarea activitatii de transport, in cadrul obiectivului, nu va determina afectarea calitatii

aerului.

Poluarea factorului de mediu aer este de scurta durata si este limitata in timp (numai in perioada de

executie).

In perioada de exploatare

Dupa realizarea obiectivului, sursele potentiale de poluare a aerului pot fi:

emisiile de pulberi de la maruntirea mecanica a deseurilor rezultate din constructii care,

potential, pot fi emise in timpul operatiunilor de concasare, descarcare/incarcare pe/de pe

platforma;

emisiile de pulberi de la maruntirea mecanica a deseurilor vegetale care, potential, pot fi

emise in timpul operatiunilor de maruntire, descarcare/incarcare pe/de pe platforma.

In totalitatea lor, sursele potentiale de poluare au un impact nesemnificativ asupra factorului

de mediu aer.

Din cele prezentate rezulta faptul ca investitia, prin masurile prevazute prin proiect, are un

impact nesemnificativ asupra aerului pe o raza de minimum 5 km, fata de potentialul

20

emitent de pulberi poluante.

Tinand cont de cele afirmate anterior – subcapitolul 3.2.2., in perioada de exploatare, poluarea

aerului este minima.

Disconfortul

Perceptia populatiei situeaza poluarea aerului pe unul din primele locuri privind nivelul de

insatisfactie si disconfort raportata la calitatea mediului inconjurator.

In general, sezizarile populatiei privind disconfortul reprezinta un indicator care defineste destul de

corect relatia mediu-individ. Neactionand cu marimi cuantificabile, aprecierile pot fi socotite ca

ingloband o mare cantitate de subiectivism.

Studii efectuate in aceasta directie au indicat faptul ca si chiar in absenta unui pericol real

pentru starea de sanatate a populatiei, va exista o cota de aproximativ 5% dintre cei chestionati,

care vor aprecia ca exista disconfort datorat existentei unei surse considerata - traditional ca

generatoare de potentiale riscuri -, chiar si in absenta totala, obiectiva, a sursei. In aceste conditii

valoarea informatiilor este relativ limitata si nu se pot substitui indicatorilor obiectivi care permit

cuantificarea relatiei doza-efect si estimarea impactului asupra starii de sanatate.

Analiza aspectelor prezentate anterior pot conduce la a afirma ca, efectele functionarii

obiectivului, asupra mediului incojurator si implicit asupra starii de sanatate a populatiei - in

conditiile respectarii proiectului, a tehnologiei de lucru si a recomandarilor facute mai sus -, sunt

nesemnificative si nu creeaza disconfort major mediului de viata al populatiei din zona.

Masuri de diminuare a impactului

In timpul constructiei

Se pot mentiona urmatoarele masuri de diminuare a impactului asupra aerului:

folosirea utilajelor dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe;

reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si a mijloacelor de transport auto;

udarea cailor de transport pe care circula autocamioanele, in vederea reducerii pana la

anulare a poluarii cu praf.

In timpul functionarii obiectivului

Incadrarea in nivelul concentratiilor maxim admisibile pentru poluantii specifici este asigurata de

masurile mai sus mentionate, fapt pentru care poluarea se va incadra in domeniul nesemnificativ,

fiind respectate toate prevederile si cerintele legislatiei comunitare transpuse.

Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se respecta procesul

tehnologic si ansamblul de masuri de protectie, impactul acestei activitati asupra acestui factor

de mediu poate fi considerat minim.

21

Surse de emisii a poluantilor

Emisii de poluanti de pe amplasamentul investitiei (PM)

Emisiile de particule PM10 si PM2,5 sunt rezultatul activitatilor desfasurate pe platforma pentru

deseuri vegetale si deseuri din constructii, amplasata in Orasul Curtici, judetul Arad.

Pentru emisiile de particule PM10 si PM2,5 datorate depozitarii, prelucrarii si manipularii deseurilor

din constructii si a deseurilor vegetale

EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook – 2019, la codul NFR (Nomenclature for

Reporting), 2.A Mineral products, subpunctul 2.A.5.b. Construction and Demolition, in tabelul 3.1,

la pag. 7, se precizeaza urmatorul factor de emisie, maxim, exprimati in kg PM10/AAPan, pentru:

Emisii de PM10 de pe platforma pentru deseuri vegetale si deseuri din constructii:

0,086;

Emisii de PM2,5 de pe platforma pentru deseuri vegetale si deseuri din constructii:

0,0086.

In conformitate cu US EPA AP 42/2011, metoda adoptata de EMEP/EEA, algoritmul de calcul

pentru emisiile fugitive totale pentru PM este calculat cu ajutorul formulei:

EMPM10 = EFPM10 * Aafectata * d * (1-CE) * (24/PE) * (s/9%)

Unde:

EMPM10 = emisia de PM10 (kg PM10)

EFPM10 = factorul de emisie pentru acest poluant (kg PM10/[m2*an])

Aafectata = suprafata afectata

d durata de activitate (ani)

CE eficienta masurilor de control ale emisiei

PE indexul thornthwaite pentru precipitatii si evaporare

s continutul de namol in sol

Calculata pentru PM10, formula de mai sus devine:

0,086*5507,1*1*0,5*0,38*1 = 89,98 kg PM10/an

Calculata pentru PM2,5, formula de mai sus devine:

0,0086*5507,1*1*0,5*0,38*1 = 8,998 kg PM2,5/an

22

Prin urmare emisiile maxime anuale de PM10 si PM2,5 in aerul atmosferic datorate activitatilor

desfasurate pe platforma pentru deseuri vegetale si deseuri din constructii, amplasata in Orasul

Curtici, judetul Arad sunt:

Emisii de PM10 de pe platforma pentru deseuri vegetale si deseuri din constructii:

89,98 kg/an;

Emisii de PM2,5 de pe platforma pentru deseuri vegetale si deseuri din constructii:

8,998 kg/an.

c) protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor:

In perioada de executare a investitiei

Principalele potentiale surse de zgomot si vibratii rezulta de la utilizarea mijloacelor de transport si

a celor care executa sapaturi, nivelari si tasari ale terenului. Aceste forme de poluare se produc in

situatii normale de executare a investitiei, au un caracter temporar, iar efectele sunt pe termen scurt.

Principalele surse de zgomot si vibratii pe amplasament vor exista doar pe perioada de executare a

activitatilor legate de constructii montaj si vor fi reprezentate de:

functionarea utilajelor terasiere folosite pentru amenajarea terenului;

functionarea motoarelor, de actionare si a mijloacelor auto;

manipularea materialelor de constructie.

Toate aceste activitati vor avea un caracter temporar.

In perioada de exploatare a investitiei

In aceasta faza singura sursa potentiala de zgomot o constituie:

functionarea motoarelor a mijloacelor auto;

descarcarea materiilor prime

Toate aceste activitati vor avea un caracter temporar, de scurta durata. Pentru limitarea impactului

potentialei poluari sonore determinate de activitatea desfasurata in cadrul obiectivului analizat,

asupra sanatatii populatiei se recomanda urmatoarele masuri:

desfasurarea activitatilor de santier si apoi a activitatilor tehnologice descrise mai sus, in

limitele parametrilor normali de lucru si cu utilaje autorizate;

automonitorizarea nivelurilor de zgomot la limita amplasamentului in scopul aplicarii de

masuri corective privitoare la poluarea sonora excesiva, pe perioada activitatilor de realizare a

investitiei si a exploatarii investitiei.

In conditiile existentei obiectivului, nivelurile estimate ale zgomotului se vor incadra in limitele

prevazute de STAS 10009/1988, iar impactul asupra sanatatii populatiei poate fi apreciat ca redus.

23

Responsabilitatea pentru implementarea masurilor de reducere a impactului precum si urmarirea

realizarii lor revine proprietarului amplasamentului care supravegheaza si exploateaza investitia.

d) protecția împotriva radiațiilor:

- nu este cazul

e) protecția solului și a subsolului:

In perioada de executie a investitiei

In perioada de executie, poluarea solului si subsolului este neglijabila, sursele de poluare in

perioada de executie fiind generate de:

Traficul auto prin scurgeri accidentale de produse petroliere in timpul operatiilor sau datorita

potentialelor starii tehnice defectuoase a utilajelor si echipamentelor de transport si montaj;

Depozitarea materialelor de constructii si a deseurilor pe suprafete de teren

neimpermeabilizate.

Reducerea impactului asupra solului si subsolului se realizeaza prin utilizarea mijloacelor de

transport si montaj in stare buna de functionare si depozitarea controlata a deseurilor si a

materialelor de constructii.

In perioada de exploatare a investitiei

In perioada de exploatare a investitiei, poluarea solului si subsolului este neglijabila, o sursa

potentiala de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare fiind reprezentata de

scurgerile de produse petroliere de la utilajele de transport.

Avand in vedere cele mentionate se apreciaza ca neglijabil impactul activitatilor desfasurate pe

amplasament asupra calitatii solului, subsolului si asupra sanatatii populatiei.

f) protecția ecosistemelor terestre și acvatice:

- nu este cazul

g) protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public:

Lucrarile proiectate nu introduc disfunctionalitati suplimentare fata de situatia existenta.

Se estimeaza ca impactul activitatilor desfasurate pe amplasament produs asupra starii de sanatate a

populatiei este nesemnificativ.

Ca o concluzie generala se poate aprecia ca impactul estimat asupra sanatatii populatiei

determinat de realizarea investitiei asupra zonelor adiacente acesteia poate fi cuantificat astfel:

Efectul Impactul estimat

Risc iritant Nesemnificativ

24

Risc asfixiant Nesemnificativ

Risc cancerigen Nesemnificativ

Risc fibrozant Nesemnificativ

Risc epidimiologic Nesemnificativ

~

Risc toxic Nesemnificativ

~

Disconfort Nesemnificativ

~ h) prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul realizării

proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea:

Producerea de deseuri pe amplasamentul investitiei se va face in doua etape distincte.

COD DENUMIRE CATEGORIE DESEU

17 DESEURI DIN CONSTRUCTII SI DEMOLARI (INCLUSIV

PAMANT EXCAVAT DIN AMPLASAMENTE CONTAMINATE)

17 01 beton, caramizi, tigle si materiale ceramice

17 01 07 amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice, altele decat cele

specificate la 17 01 06

17 05 pamant (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre si

deseuri de la dragare

17 05 04 pamant si pietre, altele decat cele specificate la 17 05 03

Deseurile rezultate vor fi preluate si evacuate de catre un tert autorizat, pe baza de contract, existent.

In timpul exploatarii investitiei

Deseurile rezultate in aceasta perioada vor fi din categoria:

COD DENUMIRE CATEGORIE DESEU

20 DESEURI MUNICIPALE SI ASIMILABILE DIN COMERT, INDUSTRIE, INSTITUTII, INCLUSIV FRACTIUNI COLECTATE SEPARAT

20 01 fractiuni colectate separat (cu exceptia 15 01)

20 01 01 hartie si carton

20 01 39 materiale plastice

20 01 40 metale

20 03 alte deseuri municipale

20 03 01 deseuri municipale amestecate

Deseurile vor fi colectate selectiv in europubele amplasate pe o platforma betonata special

amenajata, existenta

Deseurile rezultate vor fi preluate si evacuate de catre un tert autorizat, pe baza de contract.Evidenta

gestiunii deseurilor generate in decursul desfasurarii lucrarilor pe santier si in timpul exploatarii

investitiei, colectarea, transportul si depozitarea temporara sau definitiva a acestora se va face

25

conform prevederilor Hotararii Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii

deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

i) gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase:

- nu este cazul

B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității.

-nu este cazul

VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect:

Impactul depinde de tipul de activitate generata de proiect, anvergura acestuia, suprafetele

utiliozate pentru implementarea proiectului, materiile prime si auxiliare utilizate.

Emisiile semnificative generate de acet tip de activitate sunt in general deseurile rezutate si

apele uzate.

Nu vor fi prezente emisii atmosferice dirijate.

Principalele activitati din vecinatate sunt gele generate de prezenta terenurilor agricole,

respectiv lucrarile sezoniere.

Factor mediu apa

In vecinatatea obiectivului nu exista ape de suprafata.

Prin proiect se prevede alimentarea cu apa din sursa subterana si evacuarea de ape uzate in

bazin vidanjabil.

Lucrările proiectate nu influenţează regimul apelor de suprafaţă sau subterane. în zonă nu

există lucrări cu caracter hidrotehnic, cu care eventual s-ar putea corela.

Corelarea funcţională sub aspect hidrotehnic cu lucrările existente sau programate în zona şi

analiza posibilităţilor de cooperare cu alte lucrări hidrotehnice sau hidroedilitare existente sau

prevăzute a se realiza în zona;

Factor mediu aer

Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei, se va inregistra influenta asupra calitatii

aerului pe perioada de constructie, ca urmare a traficului generat de utilajelesi autovehiculele

implicate in lucrari. Acestia vor genera poluanti catacteristici arderii combustibililor in motoare

(Nox, Sox, CO, pulberi, metale grele, etc). Regimul emisiilor acestor poluanti este dependent de

nivelul activitatii zilnice, prezentand o variabila de la o zi al alta, de la o faza la alta a procesului de

constructie.

Pe perioada de implementare a proiectului se vor utiliza echipamente si utilaje de generatie

recenta, prevazute cu siteme perfirmante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera. Se

impune adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport la calitatea suprafetei rutiere.

Dupa finalizarea obiectivului se vor inregistra presiuni suplimentare generate de prezsentul

proiect urmare a traficului auto suplimentar.

Potentialul si riscul de cumulare al emisiilor generate de autovehicule vor fi determinate de

conditiile atmosferice, dar si de perioada lucrarilor agricole, atunci cand in zona sunt utilizare utilaje

agricole.

In cazul proiectului propus, nu se preconizeaza ca acesta sa se constituie, prin natura lui si

tipurile de emisii in aer, care ii sunt asociate in cele de doua faze de dezvoltare(implementare si

functionare), intr-un factor de risc pentru sanatatea populatiei din zona.

26

Factor de mediu sol/subsol

Impactul direct in zona construita se inregistreaza pe termen lung, pe perioada de viata a

constructiilor.

Nu se va inregistra impact indirect asupra solului urmare a activitatilor proiectului. In incinta

vor fi platforme betonate. Se prevad platforme pentru desfasurarea activitatilor principale, pentru

amplasarea echipamentelor, pentru amplasarea deseurilor si gunoiului de grajd. Structutile

subterane sunt minime si colecteaza in principal ape uzate/dejectii lichide.

Se prevede amenajarea de spatiu verde in incinta fermei.

Factor de mediu biodiversitate

Din punct de vedere al amplasarii proiectului fata de ariile naturale cu statut special de

conservare, acesta se situeaza in afara zonelor de interes conservativ. Nu s-au identificat cai de

manifestare a impactului de orice fel(direct, indirect, cumulat)asupra acestor zone urmare a

implementarii proiectului propus.

Pe perioada implementarii proiectului, fiind lucrari limitate in timp nu se prognozeaza un

impact negativ cuantificabil asupra calitatii biodiversitatii din zonele invecinate.

Peisajul

In timpul realizarii lucrarilor peisajul va fi afectat de prezenta utilajelor si a echipelor de

muncitori, de organizarea de santier. Se va inregistra un impact vizual negativ pe termen scurt, pe

perioada de implementare a proiectului. Impactul va fi cel al unui santier clasic de constructii si se

va mentine pe toata durata de edificare a investitiei.

Efect de modificare a peisajului actual il va avea realizarea proiectului propus.

Prin realizarea obiectivului se introduc activitati cu caracteristici noi in peisaj. Nu se

modifica esential valoarea estetica actuala a peisajului existent.

Nu este insa un tip de folosinta care sa determine schimbari majore in modul in care

receptorii, in special localnicii ce acceseaza zona, percep amplasamentul.

Mediul social si economic, sanatatea umana

Activitatea propusa nu va avea impact asupra caracteristicilor demografice ale populatiei

locale, nu va determina schimbari impodtante de populatie in zona.

Nu sunt preconizate modificari cuantificabile statistic in starea de sanatate a populatiei la

nivelul localitatii Simand, urmare a proiectului propus.

Masurile propuse pentru protectia calitatii factorilor de mediu apa, aer, sol vor avea impact

pozitiv si asupra conservarii sanatatii populatiei.

In perioada executarii lucrarii de constructie a oboiectivului se va avea in vedere aspectul

salucru al utilajelor folosite, semnalizarea lucrarilor si asigurarea unui ritm corespunzator de lucru

cu efecte asupra minimizarii timpului necesar pentru implementare. In cadrul activitatii de

constructie a obiectivului nu se preconizeaza ca posibila producerea de accidente majore care sa

afecteze sanatatea populatiei sau factorii de mediu, in masura in care sunt respectate toate masurile

operationale si solutiile tehniceconform cu activitatile desfasurate

- natura transfrontalieră a impactului – nu este cazul

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului - dotări și măsuri prevăzute pentru controlul

emisiilor de poluanți în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerințele privind monitorizarea

emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. Se va avea în

vedere ca implementarea proiectului să nu influențeze negativ calitatea aerului în zonă.

Factorul de mediu apa

27

- Nu este cazul

Monitorizarea calitatii apelor uzate menajere evacuate se va realiza pentru urmatoarele determinari

anual:

- nu este cazul

Factorul de mediu aer

Monitorizarea calitatii aerului, la limita amplasamentului – imisii -, se impune, in conditiile date,

numai cand exista reclamatii.

Factorul de mediu sol

Se vor executa determinari ale concentratiei de produse petroliere si metale grele numai in zonele in

care au avut loc accidente urmate de poluarea solului.

IX. Legătura cu alte acte normative și/sau planuri/programe/strategii/documente de

planificare:

A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naționale care

transpun legislația Uniunii Europene: Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului European și a

Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al

poluării), Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind

controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și

ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului

European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în

domeniul apei, Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21

mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, Directiva

2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și

de abrogare a anumitor directive, și altele).

B. Se va menționa planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face

proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat.

X. Lucrări necesare organizării de șantier:

a) Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier:

În vederea lucrărilor de construire, este necesară ORGANİZAREA de ŞANTİER, ce constă în

următoarele:

Realizarea unui acces carosabil pentru accesul auto (utilaje, camioane tonaj greu);

Amenajarea unui BİROU – tip container;

Amenajarea unei BARĂCİ – tip container pentru cazarea ocazională a muncitorilor;

Amenajarea unui ATELİER şi a unui DEPOZİT – baracă pentru depozitarea diverselor m-teriale

necesare organizării de şantier;

28

Realizarea branşamentelor şi racordurilor provizorii pentru instalaţii electrice, instalaţii de

alimentare cu apă-canal, în vederea executării lucrărilor de organizare de şantier, inclusiv iluminatul

şantierului pe timp de noapte; Amenajarea unei platforme pentru depozitarea pământului vegetal.

b) Localizarea organizării de şantier:

Organizarea de şantier va fi făcută pe terenul proprietatea beneficiarului. Lucrările de construcţii

propuse pentru Organizarea de şantier sunt realizate în scopul demarării organizate a clădirii,

propusă, a depozitării unor materiale de construcţii mai deosebite care necesită pază şi pentru

obţinerea unui spaţiu (BİROU) în care dirigintetele de şantier să-şi desfăşoare activitatea de

conducere a lucrărilor de construcţii şi de supraveghere a muncitorilor constructori.

c) Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier:

İmpactul asupra mediului vis-à-vis de lucrările de Organizarea de şantier, constau din:

- circulaţia auto (traficul rutier) ;

- eventuale deşeurile nedepozitate în mod corespunzător.

d) Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu,

în timpul organizării de şantier:

Sursa de poluanti in timpul organizarii de santier este reprezentata de traficul rutier propriu-zis.

O măsură de protecţie în ceea ce priveşte circulaţia auto, constă în obligativitatea constructorului şi

a beneficiarului de a folosi pentru transport numai mijloace auto (care îndeplinesc condiţiile tehnice

prevăzute la inspecţiile tehnice sau condiţiile prevăzute la omologarea lor.

e) Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu:

Nu este cazul

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente și/sau

la încetarea activității, în măsura în care aceste informații sunt disponibile:

a) Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de

accidente şi/ sau la încetarea activităţii:

După terminarea lucrărilor de construire a investiţiei propuse: se vor efectua o serie de lucrări

pentru aducerea terenului la starea iniţială şi anume: nivelarea terenului, refacerea zonei verzi prin

plantarea de pomi şi arbuşti.

b) Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale:

Nu este cazul.

c) Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei:

Construcţia va fi de tip uşor, astfel dezafectarea nu va ridica probleme.

29

d) Modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitării în vederea utilizării ulterioare a

terenului:

Eliminarea deşeurilor din demolare, conform cerinţelor legale şi plantarea de vegetaţie.

Beneficiarul şi proiectantul răspund în egală măsură pentru realitatea şi corectitudinea informaţiilor

furnizate în documentaţie, în conformitate cu LEGEA PENTRU PROTECŢİA MEDİULUİ în-

conjurător, republicată cu reglementările şi modificările ulterioare, conf. O.U.G 195/2005, aprobată

prin LEGEA nr. 265/2006.

XII. Anexe - piese desenate:

planul de încadrare în zonă a obiectivului și planul de situație, cu modul de planificare a utilizării

suprafețelor; formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcție și

altele); planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafață de teren

solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situație și amplasamente);

XIII. Pentru proiectele care intră sub incidența prevederilor art. 28 din Ordonanța de

urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, memoriul va fi completat cu

următoarele:

1. a) descrierea succintă a proiectului și distanța față de aria naturală protejată de interes

comunitar, precum și coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste

coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referință geografică, în sistem

de proiecție națională Stereo 1970, sau de tabel în format electronic conținând coordonatele

conturului (X, Y) în sistem de proiecție națională Stereo 1970;

2. b) numele și codul ariei naturale protejate de interes comunitar;

3. c) prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes comunitar în

zona proiectului;

4. d) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru

managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar;

5. e) se va estima impactul potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor din aria

naturală protejată de interes comunitar;

6. f) alte informații prevăzute în legislația în vigoare.

NU este cazul – amplasamentul/proiectul NU intră sub incidența prevederilor art. 28 din Ordonanța

de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.

49/2011, cu modificările și completările ulterioare, memoriul va fi completat cu următoarele:

XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi

completat cu următoarele informații, preluate din Planurile de management bazinale,

actualizate:

- nu este cazul

ORAS CURTICI

Primar

Ban Ioan Bogdan