Anul ХШ.

ABONAMENTUL Pe un an . ?4 Cor. Pe un uni. . ' « Pe o lună . 2 t

Nrul de Duminecă Pe un an . 4 Cor.

Pentru România şi America . . 10 Cor.

Nrul de zi pentru Ro­mânia şi străinătate pe

an 40 franci.

Arad, Vineri, 27 Noemvre (10 Decemvre) S909. Nr. 258

REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA Deák Ferencz-atcza 20.

IN'SERŢIUNILE se primesc la adminis­

traţie. Mulţumite publice şi Loc de­schis costă fiecare şir 20 fii. Mmuscripts nu se îna­

poiază. Telefon .pentru oraş şi

comitat 502.

Anal Х Ш . N U M Ă R P O P O R A L

Conflictul constituţional în Anglia.

Camera lorzilor a refuzat a da aprobarea sa legii financiare a statului votată de ca­mera deputaţilor şi a provocat astfel un conflict din cele mai accentuaie între ve­chile mari partide ale ţării, Lire conserva­tori şi liberali. Guvernul; liberal a rămas în urma acestui vot al lorzilor fără budget pen­tru anul viitor, a trebuit să închidă sesiunea parlamentară, vâ îi silit si propună regelui disolvarea camerii deputaţilor şi să rându-ias ă alegeri nouă pe chestiuni de cea mji mare importanţă pentru guvernarea în vii­tor a acestui mare imperiu. Nu numai bud­getul, care cuprinde nouă sarcini pentru contribuabili, ѴЙ fi astfel supus aprecierii alegătorilor, ci ei vor avea să judece dacă camera lorzilor,^compusă numai din mem­brii numiţi de rege, poate să se împotrivească deciziilor reprezentanţilor poporului în­tr'un mod care opreşte în loc întreg mersul afacerilor statului. Camera lorzilor nu discută şi nu amendează budgetul statului votat de deputaţi, dar ea are dreptul să accepteze în total sau să refuze în total acest budget. Până acum lorzii n'au uzat niciodată de dreptul lor de veto şi acceptarea regulată a budgetului din partea lor, an de an, a de­venit ca o formă goală şi nimeni nu se mai gândea că aceasta formă goală ar putea să

Se lasă negurile nopţii

Şi-adoarme valul lângă val,

le când gazelele se joacă

Prin umbra tristului migdal.

Supt palidul ärgint de lună

Adorm duioşii palmieri

Şl peste întinsul trist.de ape

S'aude-un cântec de năieri.

Şi nici un val nu face larmă

In largul liniştitei mări,

Când trec în plâns trudite inimi

Spre licărirea altor zări.

Iar dintre chiparoşii mâidri

Un cânt ce sună a pustiu,

Nu ştiu la ce-ml tot aminteşte

O cript-adâncă şi-un sicriu.

A. Cotruş .

învieze vr'odată într'un drept din cel mai car­dinal. Lumea considera acest drept mort prin neuzare ca prescris pentru toţii vecii. Lorzii au desgropat acum dr ptul lor şi l-au împlân­tat cu tărie în drumul guvernului, afirmân-du-se ca o putere a statului, care reclamă pentru sine deplini consideraţie. întrebarea dacă poporul englezesc consimte cu atitu­dinea lorzilor, dacă el vrea să dea această putere mare unor reprezentanţi pe cari el nu-i alege, dacă judecă necesar ca camera deputaţilor, unde el însuşi prin trimişii săi glăsueşte, să primiască un frâu în acţiunile sale — este fireşte cu mult superioară în-treblrii dacă budgetul actual apasă sau nu poporaţiea.

Ne aflam deci în faţa unei crize consti­tuţionale de cea mai mare gravitate, care să prezintă ca continuare a vechilor lupte politice între puterea aristocraţimei feudale şi poporul comun. Astăzi armatele acestor două puteri, fireşte nu mai sânt compuse ca în trecut, în secolul al 17-lea, al 18-lea şi al 19-lea, din aceleaşi elemente. încă la 1832 puterea marilor proprietari feudali, care se manifesta atât în camera lorzilor cât şi în camera deputaţilor, a fost frântă prin legile de reformă în constituţia engle­zească. Proprietatea feudală a trebuit să cedeze o bună parte din putere burghezi-mei. Ea s'a mulţămit prin influenţa firească, ce i era asigurată în toate împrejurările ca unei clase aristocrată şi plutocratá. Nici-un

Un om ciudat. — De I. Agârbiceanu. —

Acum de curând am cunoscut un om foarte ciudat. Venisem în oraş la rişte rudenii şi delà gară, până nu apucasem să-mi comand o trăsură, în vălmăşagul de lume, simţii ceva cu totul neo­bicinuit: ca şi când un magnet puternic s'ar as­cunde undeva între oameni şi m'ar atrage cu o putere neţărmurită. Şi iată că într'adcvăr ochii mei descopăr deodată în mulţimea aceea un om înalt, slab, cu obrazul galben şi supf, care mă fixa. Ochii lui nu semănau a ochi, ci păreau două picuri de met»l topit. Nu I cunoşteam şi nu pu­team pricepe pentruce a rămas aşa cu privirea ia mine. Dar îndată ce se mai rări lumea, îmi adu­nai puterile, căci mă ţiniuia locului privirea aceia misterioasă, şi mă îndreptai spre o trăsură.

Când să urc, omul meu era lângă mine: — Scuzaţi, vă rog, am voit să fac de mult cu­

noştinţa Ţin să vă spun că vă admir foarte mult, că mă gândesc tn fiecare zi la dv. şi la munca dv.c — Cu acestea se închină şi dispăru în mulţime.

Eu mă zăpăcisem. Abia mi-am adus aminte să mă aşez în trăsură şi să-i spun vizitiului unde să tragă. Hotărît străinul acesta era un smintit, mă gândii pe drum. Ori poate m'a ţinut de-o persoană foarte distinsă şi însemnaţi, căreia a crezut că i-se poate recomanda prin apropierea aceasta neobicinuită. Pentru ce să mi admire pe mine, pentru ce să dorească atâta să mă cu­noască? Cum poate altfel spune că se gândeşte la mine şi la munca mea? In urmă n'are decât

Nr. 48

guvern fie el conservator, fie liberal, n'a putut să se sustragă delà această influenţă. In camera lorzilor legile votata de camera deputaţilor treceau nemodificate sau cu ne-esenţia e modificări, fiindcă pretenţiile prin­cipale ale lorzilor allau consideraţie încă la facerea legei. La 1867 constituţia aafiat o nouă modificare în senz liberal prin intro­ducerea dreptului de vot al muncitorimii.

Prin această şi mai întinsă lárgire a drep­turilor poporului camera lorzilor însă n'a pierdut şi mai mult din poziţia ei, pre­cum ar fi fost de aşteptat, ci din contra ea a câştigat. Căci acum nu numai proprieta­tea feudală singură s'a strâns |în jurul prin­cipiului conservator, ci şi mica aristocraţime — gentry, precum o numesc englezii, ne­meşii, cum o numim noi, — precum şi o bună parte din capitaliştii şi comercianţii mari.

Va să zică camera lorzilor nu mai re­prezintă delà 1867 încoaci interesele feu­dale, ci şi interese aristocratice, peste tot, ea reprezintă mai ales şi interese mari fi­nanciare şi comerciale, astfel ea a devenit un centru al conservatismului şi puterea ei creştea cu un vădit sprijin în opinia pu­blică a ţării. Amăsurat poziţiunei ei noul, p oiectele de legi, mai ales a guvernelor liberale, erau supuse unui control mai ri­guros, ici-colo şi amendate. La 1893 ca­mera lorzilor şi-a permis a respinge legea cunoscută ca Homerule, şi camera a trebuit

să se gândească: ce muncă deosebită să fi făcut un comerciant de lemne! Ori poaie, mă gândii eu într'o clipă de slăbiciune, va fi auzit cum am câştigai în cea de pe urmă afacere trei mii de co­roane? Dar — judecai toi eu — e absurd să cred aţa ceva. In lumea de azi sânt altfel de senzaţii, nu va face doar sfară în ţară o afacere neînsernnsiă ca a mea.

Am ajuns în sfârşit Ia ţintă. Rudeniile mă aş­teptau îa poartă şi o mătuşe bătrână începu să plângă, îndată ce mă văzu. Nu ştiu de ce, plân­sul sceia nu-mi plăcu de loc. Îmi veni deodată aşa ca din senin, că are să se întâmple o ne­norocire.

Vorbirăm de multe de toate până a ţinut prân­zul, şi în urmă le spun eu istoria delà gară.

— A privit mult Ia iine, Imi zise unchiul, foarte serios, încrutându-şi sprâncenele.

-— Aşa cred. La început nu l-am văzut. Dar simţiam ceva deosebit, ca o putere magnetică ce mă atrage într'o direcţie. In urmă i-am văzut ochii. In viaţa mea n'asa văzut ceva aşa de grozav.

— Hm! făcu unchiul, întunecându-se deodată pe când femeile îngălbeniră.

Eu priviam Ia ei neînţelegându-i. Doar n'a fl fost necuratul ori moartea omul acela?

— >Ei bine, eu v'am spus o întâmplare ne-obicinuită şl dvoastră In loc să-mi daţi o des­luşire despre străinul acesta, aţi rămas mai ză­păciţi ca mine. N u l cunoaşteţi? Trebuie să fie de aici din oraş<.

Unchiul făcu o mişcare ca şi când ar fi voit să se ridice în grabă de pe scaun, şi-mi zise :

fag . 2 10 Decemvre ш.

faţă tocmai apărarea şi conservarea intere­selor poporului.

Hotsrânle, pe care le va lua poporul en­glez în chestiunile supuse lui, vor fi nor­mative nu numai pentru viitorul său, ci şi pentru întreaga omenire, care au împru­mutat în ceeace priveşte viat* constituţio­nală a statului, modele sale după formele plănuite în Anghia.

U n an temni ţăş i 1000 de cor. amendă . Din Târgul-M urăşulti ni-se telegrafiază că azi, Miercuri, tribunalul de acolo a con­damnat, pe baza verdictului rostii de juri pe d. Francise Hossa Longin, advocat în Deva, — la 1 an temniţa de stat şi 1000 de coroane amendă Ы bani, pentru un articol ^agitatoric*- publicat în. »Gazeta Transilva­niei* din Braşov.

Procurorul, în rechizitorul său, — cum ne telegrafiază corespondentul — a fost ex­trem de violent şi a invocat, pentru a-şi sprijini acuza lipsită de temei, — vremile revoluţionare din 48 cu momentele lor pä täte de sânge !

D. Francise Hossu a observat în tot cursul procesului o atitudine bărbătească şi, după rechizitorul procurorului a făcut de­claraţia că renunţă — din principiu — la dreptul său de a se apăra.

Cu trei zile înainte, acelaş tribunal şi aceiaş carte cu juraţi, a condamna pe d. Dr. Sever Dan, redactorul »Otz. Trans.*, la 4 luni închisoare de stat şi 500 de cor. amendă în bani pentru un raport publicat în *Qaz. Trans.* despre un proces de presă.

P a h o d na — Seghed in ! •

F i şpan i rojfcâni In cursul lungilor frămân­tări prin care trecem pe urma crizei ,de guvern, din vreme în vreme vedem discutată, în presa ungurească, şi chestia naţionalităţilor. Tot de a-tâtea ori, însă, presa ungurească se năpusteşte a.upra lui Justh, fostul preşedinte al Adunării deputaţilor, care faţă de noi, naţionalităţile nema-ghïare, pare a avea gânduri mai puţin răzvrăti-

— Se vede c'aici locuiesc tot femei. Cum se poate să poarte cineva atâta groază de un om viu? D*cä i nebun trebuie trimis la c»sa nebu­nilor, dacai primej iios într'alt chip trebuie pus la răcoare. — Şi cum se dovedeşte că cele două­zeci de vetime sâat pricinuite de el?«

Unchiul însă n'avea voie să între în amănunte. Vedeam că se sileşte să ţi ascundă emoţia, şi nu mai insistai. Dar i-am zis :

— Acum eu stau trei zile la d-voasiră. In a-cestea trei zile eu am să cunosc pe omul acesta neobicinuit.

Nu-mi răspunseră nici unul, dar din privirile ce şi-le aruncaseră, par'cam cetit: »Vtzi, începe şi cl ca şi toţi ctilaiti«. Şi mătuşa începu iar să p'ângS.

Atunci ne am ridicat dela masă, şi până m'am desbrăcat şi m'am pus în pat, aveam senzaţia că am căzut — într'o lume de nebuni. Dar în pat începui să judec mai limpede. Se prea poate, ca un om străin, ca acel necunoscut, venind într'un orăşel ca acesta, şi trăind retras, să fie învăluit în mister, să se creadă despre el câte minuni. Dar eu n'am venit aici să cercetez tainele oraşu­lui, să fac studii biologice, am venit să-mi văd rudeniile şi alta nimic.

Astfel cercai să adorm, căci eram şi obosit de drum. Dar se vede că nimic nu-i mai contagios ca frica. Din acest simţemânt dobitocesc a rămas o măsură şi în coroana făpturilor lui Dumnezeu. Nu-i nimic în stare să te facă mic şi neînsem­nat, — ca un fir de nisip, ca frica. Cu toată făptura mea voinică, am patut experia toată noaptea, că's mai puţin decât o scamă de peana.

to^re decât ceilalţi oameni pul tici a ; ungurilor. Şi i bagă lui Jiusth vină că s avut îr.drăţnrală să spună ci noi nu sântem copii tot atât d« dragi ai guvernelor şi ooârmuiiorslor cum e poporul unguresc.

Aşi, în numărul său de teri, un mare ziar din Budapesta se năpustişi* din nou împotriva lui Justh şi-i ia în nume de rlu, că Sn programul său a luat şi executarea legii naţionalităţilor. Ziaiul unguresc spune, anume, că Justh dacă ar aju'-'ge Ia guvern, numai două chestii ar lus îa program: votul universil fi executarea Ifgil na­ţionalităţilor. >Justh se gândf şte cu a t i t i drago'ite la mţ-onaHtăţi — adoegă acelsş ziar — încât a făcut chiar dcclsraţia că cr fi lucru foarte firesc dacă Maistatea Sa ar numi fişpani şi dintre bărbaţii naţionalităţilor nemaghiare<.

N'avem de gând sä i aducsm laude lui Justh, care până acum n'a făcut nsmh pentru s ne do­vedi că vorbele lui spuse de atltsa ori sânt sincere; nu sâatem nici încântaţi că ni te pro­mite numirea de fişpani români, — căci noi nu pentru slujbî arn luptat şi luptăm.

Găsim, însă, şi noi că e luciu foarte firesc ca înir'un comitat în care cea mai mare parte a lo­cuitorilor o alcătuesc roTîânii spre pildă, capul slujbaşilor să fie român, care înţdege limba lo­cuitorilor şi ie cunoaşte năcazurile şi nevoile mu'te şi grele.

Găsim, de altă parte, tot atât de fire c că zia­rele ungureşti nu se împacă cu vederile Ы Justh, fiindcă aceste ziare întotdeauna ne-au în­jurat, întotdeauna ne-au b*tjocorit, îniotdeauna ne-au făcut trădători de patrie — ca să zădăm/-ciască buna înţelegere între popoarele cari locu­iesc ţara aceasta. Ziarele aceste şi cei cari Ie susţin nu pot să trăiască decât pe urmele neîn­ţelegeri/or pe cari le aţâţă între noi şi poporul unguresc.

Ori cât de mult şi tare ţipă, însă, aceste ziare duşmane nouă, împotriva celor cari cred şi ei că se cuvine ca o lege aprobată de Maiestatea Sa, cum e şi legea naţionalităţilor, trebuie să se şi execute, — lucrul acesta trebuie să se întâmple, dacă nu prin Justh, atunci prin altul.

Altminteri niciodată nu va fi pace deplină în ţară.

* Un p r o c e s d e presă — sistat ! Din Buda­

pesta ni-se anunţă o minune de necsezut: mi-nistru-jsreşedinte Wekerle, în calitatea ia de mi­nistru de justiţie ad-interim, c dat ordin proiu-raturei din Cluj să sisteze ргосезиі de presă pornit împotriva >Telegrafu!ui Român* din Sibiiu pentru un articol scris în chestia limbii de cate-chizare.

Dimineaţa am aţipit puţin, şi cât ce m'am de­şteptat am luat dejunul şi eşii pe stradă. Trebuia să întâlnesc pe necunoscutul de ieri. Am cutrie-rat străzile, am mers la gară, am dat pe prome­nada oraşului. Dar nu l-am mai zărit nicăiri. Des-nădăjnuit că nu-1 voiu afla, apucai pe o stradă strimtă, murdară, dosită, şi mergeam cu capul m piept. Nu mai era nici un strop de frică în mine acum, şi îmi părea rău din inimă că n'am întâl­nit pe omul de ieri. Eram sigur că-i un nenoro­cit, un om lipsit de mângâierea unui prieiin, un suflet prin cari vor fi trecut dureri mari, zdrobi­toare.

Şi cum mergeam aşa abătut, străinul îmi ră­sări deodată înainte. Era aproape să se izbiască de mine. Când m'a observat, a trecut îndată de ceealaltă p-rte. Ştiam că m'a cunoscut şi vedeam că se sfieşte de mine. Atunci am pom t după el şi l-am ajuns în grabă.

— »Scuza die i zic, că azi mă apropiu eu de dta, cum te-ai apropiat dta ieri de mine. Aseară mi-a părut toată treaba foarte curioasă. Astăzi însă judec altf-l. Şi aş dori mult să tecu-nosc«.

Străinul se opri, mă privi de data asta cu ochii nespus de b'ânzi, oftă şi-'mi zise:

— » Mulţămită D-lui, că în urmă întâlnesc şi eu un om. Dacă eşti s şa de bun tt-aş ruga să vii la mine*.

In aceiaşi strada, ne strecorarăm într'o casă veche, zidită între două edificii nouă, pompoase. In casă nu era aproape nimic. Câteva sesune, o mas?, un pat, şi im cuier cu câteva vestminte atârnate.

sa sufere toate acţiunile tovarăşei ei fără a le putea împiedec?.

Guvernele liberale au uzat în cea mai largă măsură de dreptul lor a unor noi membri, fireşte liberali, în această corpora­ţie legislatorii, dar r u le-au succes a frânge puterea conservatoare, ni i chiar a o slăbi în mod simţ tor. După un şir de ani petre­cuţi în atmosfera politică a camerei lorzilor liberalii se topiau în conservatori.

Acum lorzii cred timpul sosit să se afir­me şi să pună întrebarea poporului englez dacă vrea să întărească prin votul său ca-urna a doua legiuitoare în poziţiea t e ocupă astăzi în sUi Guvernul liberal de­clară votul camerei lorzilor, prin care su­pun budgetul votat de camera deputaţilor saricţ'mnei poporului, drept o călcare a con­stituţiei şi o uzurpare de drepturi. Situaţiu-nea guvernului şi a liberalismului peste tot, nu este tocmai uşoară. Nu este de aşteptat ca în lupta electorală ;.e se va desfăşura după disolvarea parlamentului alegătorii vor fi chemaţi a se pronunţa asupra unei re­forme atât de radicale cum|ar fi desfiinţarea camerei a doua. De sită parie democraíis-ши!, chemat pria legile delà 1832 şi 1867 la cârmuirea statului, s'a dovedit ca şovăi­tor în privinţa direcţiei politicei. Nu tot­deauna s'a opus el conservatismului şi r i-meni nu poate şti ce atitudine va lua el faţă cu conflictul constituţional mai nou. Lorzii au marele avantaj a reprezenta acum interese mari sie cetăţenilor şi forma în care ei au provocat conflictul, nu poate jigni nici o clasa socială, Într'un moment de strâmtorire, când guvernul liberal s'a vă­zut silit a impune sarcini nouă poporului, lorzii nu refuza budgetul prezentat, ci de­clară că nu 1 ar putea vota, înainte de ce poporul însuşi nu s'ar pronunţa asupra lui şi de a cântări dacă nevoile financiare ale stalului n'ar putea fi satisfăcute şi prin alte mijloace mai puţin apăsătoare. Deţinătorii priviiigiaţi de altă dată ai puterei au luat acum o atitudine simpatică, csre pune în

— Il cunoaştem. Ii cunoaştem de patru ani. Шг ţiu să ţi spun, că-1 cunoaştem foarte puţin. Toata lumesl încunjoară. Şi de-aceea singurul om da care cutesză sä se apropie e stiăinul care se coboară Ia gară. Şi nici de aceia nu se apro­pie de toţi. Cei slabi, palizi, cei bătrâni trec ne­băgaţi în seama pe dinaintea Iui. Ochii Iui se as­presc cu un nesaţ nespus asupra chipurilor să­nătoase, robuste, pline de sânge ~~ cum eşti tu.

— Ei bine, e nebun omul acesta ? — Nu se ştie, Nime n'a cercat să afle, pen­

trucă toată lumea îl încunjură, şi anume pentrucă li-e frică de el.

— Şi pentru ce să le f e frica ? — întrebai eu cutremurat, simţind parcă din nou ochii necuno­scutului asupra mes.

Unchiul nu-mi îăspunse. Femeile priveau spe­riate şi mătuşa începu tă plângă. Atunci mă mâ.iiai.

— Eu vă ştiam oameni sănătoşi. Faceţi bine şi desluşiţi mă odată. Nu veţi crede doar' că sânt copil, pe care să 1 spetii cu vorbe*.

— Ei bine, zise unchiul. Iţi voiu spune. Dar să nu crezi că numai noi sântem aşa. Toată lumea din oraş e foirte rezervată, când e să spună ceva despre el. Acum, iată ce-i. Omul a-cesta aduce nenorocire. Dacă priveşte pe cineva mult în faţă, fie bărbat oti femeie, acela se uscă pe piciosre. Au fost peste douăzeci de cazuri de moarte Ia noi in oraş din cauza ochilor lui.

— » Fleacuri, strigai eu cutremurat de groază, căci simţeam tot mai tare vraja acelui metal topit, care juca în ochii străinului.

— Nu-s fleacuri nepoate, zise unchiul jignit. Aici e oraşul întrfg, te poţi încredinţa.

10 Decemvre s ? i l B UПÂc

O minune intr'adevăr ciudată, mai ales că i se întâmplă organului din Sibiiu, c:re a fost sin­gurul ziar românesc împrocesuat pentru memo riul medicilor din România, pe cate 1-a publicat întreag! presă roinânesscă delà noi...

Oricum, ne bucurăm sincer de norocul orga­nului rfin Sbîiu, — numai dacă s'ar adeveri vestea !

* Alegere d e d e p u t a t î n . S i b i i u , Din Sibiiu

ni-se te'egraf'azî : Azi a avut ioc alegerea de de putat, în cercul al doilea, în locul răposatului de­putat sas Dr. G. Lindner. Nu s'a prezint.it decât un singur candidat, sa?, G»ido Gűndiseh, care a fost proclamat aies cu unanimitatea voturilor.

Noui deputat e fiul generalului în retragere Oundişch şi aderent a! politicei Saşilor bătrâni. Saşii tineri, opoziţionali, din Sib'iu au Ï enunţat în momentul din urmă să pună contracandidat.

Naţionaiitdţîie In F r i l a şi fa no D. Raoul Chelard, cel т з і bun prieten şi apă­

rător al ungurilor, publică în nrul 281 a lui >B. Ht. o scrisoare, — pe semne comandată — In care arată încercările ce s'au făcut din Ы е т з і vechi timpuri, de a se şterge caracterul par;icular al naţionalităţilor din Franţa şi a le franţuzi cu forţa.

Felul, — cum RU fost persecutate în Franţa elementele ita'iene dcls sud, fiamanzii de origine germani de'a nord, Eîcualdanii eau bsşfSi dd» poalele Pyrfneüor şi seminţia celtică a bretonilor, care formează şi astăzi naţionalităţile străine ale marei republici — «e aseamănă fcwrte mult cu opresiunile cu care ne іігіѵетс d t un timp în­coace guvernele ungureşti.

Lăslm să urmeze în întregime scrisoarea dlui Chelard, care poat* servi ungurilor drept exemplu de ruina mo-aiă, ce o operează asupra naţionali­tăţilor din Ungaria şi i face responiabMi, pentru stagnarea culturi! noastre Indioseb*.

lată cum se «xprimi publicistul f ancrz: >Eîte cunoscut In gtnera! felul, cum s'a alcă­

tuit la timpui i4u îinîUtea naţională In Franţa — S'au adus legi draconice, care a a şi fost execu­tate şi În modul acsata a succes ca unitatea na-t'onală să fie păîlrata în decurs dt seccli întregi. Tocmai îa u-m; acestui fapt este cu ioe şi inte­resant ch'ar, dc a vrdea astăzi p* frânezi lup-'tând pentru salvarea delà o pus i ne totală a na­ţionalităţilor nefranceze din ţară, îndemnaţi chiar de o necesitate naţională. Scopul acutei noui strădulnţl este de a r tda limbilor flamande, bre-tonice ţi bsşte dreptul lor avut mat Înainte.

Si vedem acum în ce chip s'a ajuns în Franţa la unitatea limbii, acolo unde mulţimea de dia­lecte rivaliza cu cea, care este astăzi în părţile sud-ostice ale Europei.

Către sfârşitul secolului al cincisprezecelea şi la începutul celui de al şaisprezecelea, pe vremea lui Ludovic al Xll-lea şi a lui Francise I, se crede», că nu este posibilă o unitate naţională adevăraiă, făîă ca naţionalităţile să nu fie contopite în una singură In privinţa aceasta Francise I егд cât se poate de strict.

In urma edictului lui delà Víilers-Concrets, n ci un act nu se putea face decât în Hmba f ancezï, altcum nu era valabil. Deoarece însă pe vreme* aceia o mulţime de cetăţeni francezi, nu cunoşteau limba franceză, acesta trebuiau să trăiască în afară de cadrele lîg'i. Colbert, primmlnislrul lui Ludovic al XIV-lea a fost mai conciliant şi a dat ordin învaţătorilor, să î veţe pe copii şi limba francezi Guvernele cavi i-au urmat însă nem;j locit, au urmat din nou politica cea veche, care a formai în Franţa un fel de trad ţie. Ministrul Combes în cele din urmă a interzis cu totul in­strucţia fa limbi străine, ba chiar şi slujba bise­ricească. Notăm însă, că în biserică a reuşit să Introducă exclusiv limba franceză.

In orice caz es-tî interesant sä aruncăm o pri­vire asupra hărţii franceze, pentru a vedea, care a fost rezultatul atâtor prigoniri. De o statistică sinceră nici vorbă nu poate fi. Cu ocazia numâ-rărei populaţiei staţisticianului nici prin gând n * i a trecut, de a lua In consideraţie deosebirea de limbă. Intr'adevăr In scriptele de recensământ indicaţiile asupra limbii materne lipslau cu totul. Pentru aceia însă, se poate stabili o hartă a na­ţionalităţilor din Franţa şi fără date statistice.

La sudost locuiesc cam v r e o şapte sute de mii de italieni în mase destul de compacte. Mai sânt apoi vre o sută cincizeci până la 200 de mii de flamanzi In provinciile nordice, 200 - 250 de mii de baştf la poalele Pyreneilor şi aproape 3 milioane şi jumătate de bretoni în provincia Bre­tagne. Bretonii formează d«ci cea mai însemnată grupare pe harta etnografi:* a Franţei, ceiace e cu atât mai Importam, çu cât o parte mare din ei nu pricep l'mba francez?.

Din cele premerse vedem, că politica de na­ţionalităţi, bazată pe volnicie în Franţa a dat faliment.

Dar pe Iângî că acíst sistem n'a reuşit, el a avut urmări foarte rele asupra culturei generale. In provincia Bretagne domneşte de decerni o astfel de stare încât copiii, când es din şcoala, nu ştiu nici scrie, nici ceti. Dascălul Ie vorbeşte numai franţuzeşte şi graiul breton este eliminat din şcoală. Copiii nu înţeleg pe Invăţttor, iar a-

— »In ca»s. aceasta — îmi zîss rl — d; câţiva ani n'a Intrat alt or*-, afară de mine. Oimeuii sânt cei msl mulţi dob'toace. Dacă nu rîzi ca ei, mi vorbeşti ca e>, d*ci n'ai obiceiurile lor, tc ţin nebun. Aici Inii zic, sici în oraş, •Omida»-, închi-puíejí d t » , un astfel de nume. Şi totuşi eu iubesc oanenfi, ch/<r pe ceice mă încunjuri, cari ?e fe­resc i t mine, îi iubesc cum.nu se poate spune. Şl poste aici e nebunia mea*. Simţeam cum se încălzeşti; trupul lui u«c*t, vedeam cum i-se îm­purpura f»fa. Şi simţeam cum ochii lui capătă iarăşi lucirea ac«ea deosebită.

— Mie f.u mi-ar da nimeni m;i mult d? pa­truzeci d« am'. Ei bine, cu arn trecut de şasezeci. Când am fost treizeci mi-au marit înti'o difterie bă­iatul şi soţ aa, şi de atunci eu nu fac altceva de­cât să c*ui în fiecare om,pe care 1 întâlnesc o trăsltură care s3 sarmne cu a morţilor mei, un glss oare să aducă cu al lor, o Însuşire care să-mi amintească de ei. D-ta nu poţi şti cât l-am iubit. Die l speram că î voiu putea găsi din­colo de moiirt**, sşa corn au fost In lume, m'aş fi puşcat îndată şi aş fi plecat pe urma lor. Dar nu credeam şi nu cred aşa c?va. Trupul lor, faţa, capul, manile lor, guriţa lor n'am s'o mai aflu. Sufletele da. Acelea însi Is aflu eu şi mai târziu. D*r înc i'puicţi, el nu trăiseră de ajuns c* să ad­mir îti trupurile lor toată cap de opera Djmne-zeirii. Şt eu voiam, eu vreau să trăiesc încă mulţi ani, ca într'âljii s\ pot descoperi trăsături din fisonomia lor, şi Ia ei cel puţin să pot admira îndeajum, ce nu mi a fost dat Ia ai mei. D-ta vei crede acum poate că aiurez. Dar nu : eu ori ce armonic din fire, dar mai ales d!n om, sânt în

stare s'o admir atât de mu't încât simt cum mă doare inima, şi cum mi se strânge Zadarnic, Iu mea scrasta e o minune, şi fiecare părticică din nemărginirea aceasta e o minune fot aşa de mare. Un s'n^ur lucru n u l înţeleg: pentru ce n'a dat Dumnezeu cel puţin o mie de vieţi obicinuite omului, la al cărui suflet a pus simţul acesta de admirer:.- faţă de tot ce este zidit de mâna sa?

Acum, ca să mă întorc la mine, iată ce-ţi spun. Aseară, când fe ai pogorît din tren, ai ramas de o iată zăpăcit în învălmăşala aceia mare. Şi în zăpăceala aceia faţa d tale a avut o expresie aşa de asemănătoare cu a soţiei mele, când nu şti s ce sâ facă, încât — aici poate că-i nebunia mea — ші аш uitat de mine, de lume, de d ta, ţi 'mi pârea că văd înainte pe soţia mea. Şi n'am putut să-ţi descopăr nimic, îti grab?, decât ţi-am spus nişte vorbe —- nici nu mai ştiu ce. Eu voiam însă să-ţi mulţămssc pentru norocul ce mi l'ai dat, să mi pot reconstrui viu înaintea ochilor pe sărmana mea Mî ra . Iartă, die dragă, că nu ţi pot tâleui tot, aşa cum simt. Dar poate e mai bine astfel. Poa-e într'altfel te-ai îngrozi de mine..

Deşi n'ai avea de ce. Eu cu lumea n'am nimic, decât că prea iubesc pe oameni, adecă, mai drept spunând, prea mult admir pe aceste coroane ale zi urilor lui Dumnezeu. Şi recunosc, aici sânt mic şi ticălos, îi iubesc într'un chip nespus de egoist. Ii iubesc întru cât pot deosebi la ei ceva ce să samene cu nevasta sau băiatul meu. Dar numai cei nepricepuţi spun că nu samănă om cu om. Dimpotrivă, sânt nenumărate punctele de asemă­nare. Nevasta şi băiatul meu au fost dintr'o stofă superioară. Nu că mă laud, dar e aşa. De treizeci de ani de când observ mereu pe oameni, m'am

Pag. 3

cesta nu pricepe nimic din spuse'e elevilor, aşa încât e o adevărată şcoală de muţi.

Copiii aceştia învaţă o leacă de {franţuzească numai mai târziu, în armată, dar dupăce se în­torc !a caninele lor o uită şl pe aceasta.

Limbile acestea persecutate au avut apărători în toate timpuriie. Dala 1870 încoace aderenţii regionalizmului.

S'au trudit să restabilească drepturile dialecte­lor şi să Ie asigure o existenţă oarecare.

Greşeala aceasta era că totdeauna ei se recru­tau din opoziţie. E natural deci, că lupta lor să nu fi avut nici un rezultst până acum. Intr'aceea vremurile s'au sch'mbst şi deputaţii bretoni, cari fac parte din majoritatea parlamentară franceză, s'au pus să résolve odată şi chestia aceasta, in­tervenind pe lângă ministrul ce instrucţie pu­blică. Aw cerut de'a ministru să introducă din nou în şcoală şi în biserică dialectele provinciale şi m M ales pe cel breton, pentrucă şi aşa po­porul din părţile nefranceze nu o să înveţe nici odită limbi franceză, ci va fi сэпгіатгЫ să ră­mână analfabet.

Guvernul francez va lua în orice caz masuri în aceasta direcţie, cu stit mai mult cu cât prlm-ministrul О е т е п с е ш a adus pe tapet afacerea decentralizărei.

De aci urmează, că naţionalităţile nu pot fi şterse, ci trebuesc reabilitate, dscă s'a pierdut din sufletul lor iredentismul.

Aşa vorbeşte d. Raoul Chelard, care nu­treşte un adevărat cult pentru poporul un­guresc. El singur susţine, că desnaţionali-zare cu forţa este imposibilă, ba este dău­nătoare chiar pentru interesele statului.

Şi Ja toate acestea »B.-Hp.« scoate nişte exclamaţi», cari arată decât cinism sânt ca­pabil şovinii noştrii imperialişti.

Ascultaţi ce zice : »Nu a ex'stat în Ungaria nici un băr­

bat de stat ungur care să fi voit să ma­ghiarizeze mase.e naţionalităţilor ! (Nr. 281 p. 2). Din contră un principe arde­lean ungur, a lăsat să se traducă pentru valahi biblia în româneşte, căci limba lor liturgică era U toate părţile din lume cea grecească sau cea slavona veche?.

Nu ne miră de loc frazele acestea in­conştiente ale imperial ştilor. — Gnizrnul lor nu re mai revolta, ci-1 întâmpinăm cu cea mai liniştită faţ§.

putut convinge. Ei bine, crezi d-ta că în cel din urmă cerşitor, în cel din urmă muncitor-am. pu tut deosebi asemănări uim'toars cu morţii mei?

Şi mie mi-e destul o linie cât de ngmssmaata de asemănare, ca să-mi pot vedea morţii mei iubiţi. Acestea sânt clipe de fericire superioară pentru mine. Atunci îmi pare că eu întreg sânt numai lumină şi căldură. Un singur gând mă u ide, mă doboară: cum nu sânt eu un pictor mare şi cum nu mi a dat Dunnezeu mii de vieţi ?J Aş fi făcut atunci două minuni, pe o fot mă de mari cu a'g lui Dumnezeu: chipurile copilului şi ale nevestii msle«.

Străinul tlcu obosit, numai ochii I se aprin­deau tot mai tare, aţintindu-se Ia ceva nevăzut, care simţeam că p lu te le pe faţa m c . Eu mă înăduşam. îmi răsucii cu greutate o ţigară, mă ridicai, îmi luai rămas bun, şi el mulţămin-du mi, mă petrecu până la poarta.

In btradä am răsufiat uşorat şi fără voie înce­pui să alerg: mi era frică nu de omul acesta, ci mă temeam că cu povestea Iui m ia zdrobit min­tea, de nu voiu mai putea nici odată să cuget limpede ca oamenii sănătoşi.*

Dupăce'şi isprăvi povestirea aceastî, Ion Dru-maş zise doctorului, care sta lângă pai pe-un sesun, privind u-l cu teamă:

— Crezi dta, doctor?, că de-aici mi se trag frigurile?

— Prostii, zise doctorul. Acestea-s curate prostii.

Dar am ţinut să-mi spui tot ce ai păţit de câ­teva zile, pe unde ai umblat, ca să înţeleg mai bine apariţia acestor feibinţeli. Spui că prin pă­duri ploi nu te-au apucat, afară pe câmp n'ai

fag. 4. » T R I ! V N 10 Decemvre 1909 •чивйягъ.твз»'-.-

durmit, şi acum îmi spui istoria cu necunoscu­tul. Ei bine, ferbinţelile d tale vin dintr'alt loc : ţi ai stricat stomacul.

Ion Drumaş îl privi pe doctor cu neîncredere. Slomslv.il Iui nr măcina şi pietri şi buclţi de fer. N'a foit nici când bolnav.

Dar doctorul nu-i mai dădu alte desluşiri. Ii scrise nişte pravuri şi plecă, declarând că nu-i nici cel mai mic motiv de îngrijorare.

Ion Drumaş remase singur. De trei zile numai se întoarse delà rudenii, şi de atunci frigurile îl ţin la pat. Cearcă mereu să se convingă că ne­cunoscutul acela nu i-a siricat nimic, că nu-i teamă de el. Dar tot mereu îi vin în minte vor­bele unchiului său : Douăzeci de oameni s'au dus cu plutele din pricina »Omidei«. El nu crede însă. N'a crezut niciodată în draci şi stafii de cât foarte puţin. Iar dacă necunoscutul acela e om viu de ce să se teama de el.

Dar' ori cât se zbătea să fugă, să scap? de chi­pul necunoscutului, acela îi străgiuia wereu în minte. Şi când îi simţea privirea de metil topit, trupul lui Ion Drumaş se' îaiindca, se îr.muia, şi o moleşa'ă d.slde, călduţă ii pătrundea în foate oasele.

După câteva zile i-se luă pofia de mâncare. I-se părea ea are leşie în gură. Ş'atunci, se în­credinţa cu muîtă bucurie c'avuse drept doctorul : i-se stricase stotmchul. II clv'emă şi doctorul îi scrise alte pravuri şi un lichid alburiu.

»Acum d-le doctor, cred că o se mă ridic cu­rând. Cu atât mai vârtos, că nu simţesc'nici o durere. Dar te aş întreba ceva: poate un om din privind Ia cineva să i siriee?

Doctorul îl privi mirat. Ii ciută pulzul, miisoră

ferbinţelile, şi i zise năcăjit: » Acelea s prostii d-Ie Drumaş, nu te mai gândi la ele*. Şi plecă cu­prins de teamă : o ideie fixă sfredeleşte în creerul acestui om. Ferbinţelile au crescut, şi ochii lui sânt tulburi.

>Ştiam eu că-s prosti;* îşi zise Ion Drumaş dupăce rămase singur. Dar am voit să văd şi părerea doctoru'ui.

Dir ori cât se limpezie peste zi, cu apropierea înserării sufletul Iui Iar se întunec*, cuprins de groază. Iar se va face no*pte, şi el iir nu va putea dormi, ci v/t vedea mereu;ochii necunos­cutului, luminând în odaia întunecată.

Şi într'adevăr de câteva nopţi cl nu mai putea dormi.

La petru săptămâni, când sosiră rudeniile avi­zate despre moartea lui Ion Drumaş, acesta sta ţapăn pe catafalc, şi ochii lui, rămaşi deschişi pri-viau ţintii speriaţi.

»Iätä-1 săracul şi el a rămas cu ochii deschişi. Toţi cei morţi din cauza Omidei aşa privieu* zise unchiul, pe când femeile începură a se boci.

»One va face prohodul?* întrebă tot unchiul. — Popa P ÎSCU , i se rsspunse. — Pa seu bătrânul? — Da, domnule. — Atunci e bine, zise ei întorcându se spre fe­

mei Popa bătrân face totdeauna sîujbă mai sfântă. Şi cu molitvele va lui vraja din ochii lui Ionică, şi s'or închide ochişorii iui siracii, ca la toţi I morţii creştini, rari n'au legaturi de ale diavolu- | Iui*. Şi când pomeni numele din urmă, unchiul I lui Drumaş îşi făcu octuce largă şi zise cu ochii j umezi: Dumnezeu să ne ferească de cel rău». ä

Jidovi! şi eipifalfsrml. Celebrul profesor neamţ din Berlin, Werner

Sombart a ţinut o serie de conferinţe, tratând despre jidovi şi pofia lor ăz a a^una averi.

In Dumineca trecută a vorbit despre relig'a jidovească şi însemnătatea ci a'upra capitalis­mului.

Conferenţiarul a spus, că înain'e cu câteva df-cenii nu se putea faca nici o legătură intre religie şi economie. — Economia avea numai o bază materiala.

Cercetările din urmă însă au stabilit, că cre­dinţa religioasă şi economia stau în strânsă le­gatară uns cu alta, şi anume multe fenomene economice sânt cauzate de necesităţi religioase.

Sombart dfaazM pe Mäx Weber, care într'o publicaţie de curând apărută aratt, că capitalis­mul modern se bszează în parte pejdei puritane şi adaugi, că Ьат.а асгазіа puritană este de ori­gine judsică.

Din amândouă combinaţiile acestea, atât din cee puritana cât şi din cea evreică rees aşa nu­mitele virtuţi cetăţeneşti : cum sânt silinţa, trez-via, păstra ea. Pentru jidovi, religia este legătura, care-i ţine uniţi unui de altui. — Reügia 1er se zice, că ar fi un contract încheiat cu Dumnezeul lor Jehov», care ie ar fi promis bună stare pe pământ, până atunci până când se vor arăta demni de graţia divină, ţinând legile credinţei lor.

Religiunea evreiască cu clrţiie ei de legi nu­mite Thora şi Talmud — aşa cum avem noi scriptura înlesneşte toate necîsităţiie credincio­şilor.

Talmudul a fost isvorul dătător de viaţă al Ji­dovilor, dsr a fost şi cauza că s'a păstrat până astăzi separaţi de toată lumea.

Tacit, marele istoric roman zicea, că ei au o credinţă încăpăţînată, şi un simţ de binefacere desvoitat; faţă dz străini însă nutresc o ură de moarte şi se despart de ei1

Cicero încă zicea: »Dacă ai şt! cât de mult ţin ei unul ia altul!*

Fapt este, că religia & predestinat pe evrei pen­tru economie. Rivna după avere nu este numai permisă la ei, ci este chiar o datorinţă religi­oasă.

La noi creştini simţul acesta este tocmai con­trar uzului jidovesc. Noi zicem: «Mai curând trece o cămilă prin urechea acului, decât s'a-jungă ura bogat In rai.

Jidovii nu cred în împărăţia cercurilor. Ei şi religia lor cunosc numai o viajă aci pe pământ. De aceea ei nu privesc viaţa aceasta cum o pri­vim noi de pildă, ca un fei de pregătire pentru viaja de apo', ci binecuvântarea lui lehova este numai temporară: Să-ţi meargă bine pe pământ.

Interesant este ca Dumnezeul jidovilor li dă acastora binecuvântarea într'o formă negusto­rească. El zice în cap 15 vers 6 : Domnul Dum­nezeul tău te va binecuvânta, după cum ţi-a spus, aşa că tu o să împrumuţi la multe popoare, iar tu delà nimenea nu o să împrumuţi.

Dar chiar şi socoteala dobânzii esta scrisă în Talmudul ovrcesc.

In felul acesta jidovi! sânt destinaţi pentru ne­goţ prin tradiţia lor teologică, pn care au pus în toate vremlle un fond deosebit.

Inceiul cu încetul, celelalte neamuri, care nu erau crescute de religie pentru negustorie şi pentru adunarea de averi au trebuit în decursul timpului să bală în retragere de p ţ acest teren, aşa în ât astăzi aproape întreg comr ţu l şi to te capitalu'ile ce le mari sânt în mâni ovreeşti, pen­tru ca aş4 a voit Tslmudul s?u biblia jidovească.

Iosef Müller í Comp., Meűias-Medgyes. Birou tehnic şi î n t r ep r inde re de zidit pentru zidire di be ton şi beton de f ier ; depozi t de lucrăr i de ciment.

Proteste şi pregăteşte tot felul de construcţiuni de beton de fier: aşezarea de pad imen te fără închie tur i , depozit sbbil de ţigtf !tru t iepie , plăci de cfmer t, şi pfctri i-beion pent ru fântâni . p e n t t u acope i i t din ciment , t a : e r e per

IL'J lá-f •Wmill l i i . lJI-

E de prisos să amintim aci lungul şir de opresori, cari ne asasinează cu tot felul de legi şi ordonanţe, cu o vădită tendinţă de maghiarizare.

Ţinem însă să dăm cuvenita explicaţie imperialiştilor, conduşi de răutate sau de o totală lipsă de cunoştinţe, ori şi de una şi de alta, asupra literaiurei noastre bisericeşti din vremea când îl pun pe Rákóczy II, principele Ardealului să traducă catechismul calvinesc pe seama noastră.

Rákóczy însuşi n'a intenţionat altceva prin lucrarea lui, decât de a ne converti la calvinism şi nici deeum de a dărui ooptră mai de seamă biser cii şi culturii noastre româneşti.

Pe atunci literatura noastră bisericească dispunea de o mulţime de opuri atât în manuscrise, cât şi în manual® tipărite. — Amintim numai pe cele mai de seamă, pen­tru a şterge orice nedumerire a şovinilor imperialişti în aceasta privinţă :

1. Codicele Voroneţean din anii 1505—1525. 2. Psaltirea scheiană, manuscris din aceeaş

epocă. 3. Leviticul, cel mai vechi text biblic în limba

româîîă, scris psla 1560. 4. Evangheliarul Iui Radu Gramaticul de pela

1574, astăzi aflător în Britlch-Muzeum din Londra. 5. Operele papei Coresi, Catechismul luteran

tipărit odată la Sibiiu la 1544 şi odată la Braşov Ia 1559-60 .

6. Evanghelia tipărită ia 1560—1561 Ia Braşov. 7. Răspunsurile lui Varlaam Ia catechismul cal­

vinesc din 1645 şi multe site scrisori religioase, cară formează baza Hteraturei noastre bisericeşti dă patru secoii încoace.

Şi numai la 1648 a venit Oeorge Rákóczy cu noul testament, traducere făcută dealtcam de mi-

tropolltal Simeon Ştefan la Belgrad şt tipărită numai ca cheltuiala principelui ardelean.

Iată dar superficialitatea mincinoasă cu care şovinii delà » Budapesti Hirlap« caută să argumenteze desnădăjduitele lor încercări de apărare.

Dar cinismul lor îşi ajunge apogeul în următoarea aserţiune demnă de fixat:

In Ungaria n'a pătruns nici un politi­cian ungur în şcolile şi în bisericele naţio-nalităplor !

Şi mai departe: Libertatea naţională în Ungaria a ajuns

până acolo, încât clerul superior valah a declarat război ministrului de culte, neper-miţânda-i să dea ordin de a se propune studiul religiunei copiilor ungur i de legea ortodoxă şi unită în limba ungurească. Nu copiilor valahi, ci copiilor de unguri nu le dă voie să înveţe ungureşte. (Budapesti Hir­lap Nr. 281, p. 2.)

O pervertire mai ticăloasă nici că se poate. învinuirile aceste lipsite de orice fond serios şi denaturate după propria cumpă-neală a acelora, ce le fac, denotă halul de desnădejde, în care a căzut şovinismul ma­ghiar în lupta pentru susţinerea demenţei politice.

La toate aceste invenţii exaltate noi vom avea şi de data aceasta o singură mângâ­iere i Dacă puternica cultură franceză n'a putut să atragă în mrejele ei nişte seminţii Uolate, cultura maghiară nu va fi nici o-dată în stare să cuceriască astfel de ele­mente, care îşi au ţsvoarele lor de cultură naţională în vecinătatea graniţelor ţârei.

10 Decemvre 1909 »Y B I B U N A « r a g . a

Din Шттттшшя Statua lui Cogă ln iceanu la laşi .

Oraşul Iaşi încă de-acum zece ani a voit să ridice o statue marelui bărbat politic şi patriot Mihail Cogălniceanu. Pe vremea aceia s'a şi format un comitet, care a lansat liste de subscripţii pentru adunarea fondurilor ne­cesare spre acest scop. S'au adunat cu totul 32 de mii de lei. Din această sumă, în ur­ma neglijenţii casierului, 20 de mii de lei s'au risipit fără de nici un folos. Din cauza aceasta comitetul nici nu şi-a mai continuat activitatea până sst'zi.

Acum comitetul pentru ridicarea unei sta­tui lui Cuza-Vodă a cerut ca suma de 12 mii de lei rămaşi să se dea pentru această statue, pe al cărei soclu va figura şi chipul lui Mihail Cogălniceanu. Cererea a fost însă respinsă şi comitetul, reînoindu-se prin ale­gerea d!or Bogdan, Sebastian Moruzi, Lascar Antoniu şi Manicatide, a hotărît să conti-nuie cu colecta până se vor aduna sumele necesare pentru ridicarea ştatuei lui Cogăl­niceanu.

Ş e z ă t o a r e l i t e r a r ă l a P l o e ş t i . in ziua de 20 Decemvre societatea filantropică » Umanitatea* din Ploeşti, a cărei presidentă este dna Victoria Ra-dovici, văduva mult regretatului Al. Radovici, va

aranja o serată 1 terară artistică, cu concursul mai multor scriitori români.

Serata se va da în sala teatrului Cooperativa din Ploeşti. Dintre scriitorii, cari vor lua parte la aceasta serbare, amintim pe dnii St. O. Iosif şi Dimitrie Anghel, cari vor citi bucăţi literare. Ve­nitele acestei serate sânt destinate pentru ajuto­rarea copiilor săraci din acel oraş.

D. C. R ă d u l e s c u , subdirectorul închisorilor din România şi a început Mercuri, la facultatea de drept din Bucureşti, interesantul curs de cri­minologie, ştiinţă şi legislaţie penitenciară.

C o n v e n ţ i a t e l eg ra f i că î n t r e R o m â n i a şi Ungar ia . Directorul general al telefoanelor din România, d. T. Zahariade, a fost zilele acestea la Budapesta, unde a încheiat un aranjament din cele mai avantajoase pentru România în ce pri­veşte transmiterea telegramelor şi a convorbirilor telefonice. D. Zahariade a obţinut reducerea taxei delà 1 2 ' | 2 bani, la 10 bani pentru telegramele expediate din România. In chipul acesta, având în vedere marele număr de telegrame, ce se ex­pediau pentru Ungari», poşta română câştigă vre-o 18 mii de lei anual.

Delà >Liga cul turală*. Comitetul central a luat hotărîrea ca membrii Ligei să poarte la so-Jemnifiţi şi excursii făcute în comun un semn deosebitor, lucrat din smalţ, în 3 colori, care va purta stema lui Mihai- Viteazul cuprinzând pe ele cele 3 ţâri româneşti cucerite de dînsul — stema din 1600 — descoperită de d. prof. On­dul şi iniţialele L. U. C. P.

Duminecă 29 Noemvre, va avea loc inaugura­rea noui secţii a Ligei din Huşi, cu care prlej secretarul general al Ligei, d. profesor N. Iorga va desvolta conferinţa: >Starea culturală aromâ­nilor din Basarabia, delà 1812 până în timpul de faţă*.

P a r l a m e n t a r e . Cu ocazia încetării din viaţă a fostului prim-ministru italian Fortis, d. Mihail Pherichide preşedintele camerii deputaţilor a tri­mis preşedintelui camerii deputaţilor italieni, ur­mătoarea telegramă de condoleanţă: E. S. D-lui Preşedinte al Camerii deputaţilor

R o m e .

Camera deputaţilor români m'a însărcinat să transmit condoleanţele sale familiei mult regreta­tului dv. coleg, deputatul Fortis.

Pentru a fi încredinţat că ele vor ajunge la destinaţie, rog pe E Voastră să binevoiască a i face cunoscut în numele meu, familiei, partea pe care camera deputaţilor români o ia la doliul care a lovite.

Preşedintele camerii deputaţilor Mihail Pherekyde .

* In m e m o r i a Iui August in Bunea .

1) Pen'ru vecinica amintire a lui Bunea, care a adus atât de esenţiale servicii nu numai ştiinţei româneşti, dar culturel" noa stre întregi şi vieţii naţionale a românilor din Ardeal şi Ungaria, la care a luat parte ca luptător de frunte, Liga culturală, insti­tue un premiu de 300 lei pe an, plătibil din veniturile fondului inalienabil adunat de secţia »Bucuresti«, pentru cea mai bună lucrare scrisă de un tânăr din Ardeal şi Ungaria şi care va trata un subiect din istoria bisericii sau viaţa religioasă actuală a românilor de peste munţi.

2) Lucrarea se poate prezenta în manu­script, în care caz autorul se îndatorează a o publica, sau în formă de coală tipărită.

3) Judecata asupra lucrării o va rosti o comisiune alcătuită din profesorul de isto­rie bisericească la facultatea teologică din Bucureşti, din prof, de istorie bisericească delà seminarul din Sibiiu, din prof, de isto­rie bisericească delà şcoala de teologie din Blaj.

4) Premiul se va decerne solemn în Blaj, Sibiiu sau Bucureşti, după hotărîrea comi-siunei, în fecare an, la 17 Noemvre st. v., ziua când Augustin Bunea a trecut la cele vecinice.

* Sf in ţ i rea b iser ic i i r u s e ş t i d i n B u c u r e ş t i .

Joi s'a sfinţit cu o deosebită solemnitate noua biserică rusească din Capitali. Clădirea acestei biserici s'a început în 1905, în urma stăruinţelor ministrului Rusiei Ia Bucureşti, baron Giers. Bi­serica rusească, ridicată aproape de Universitate este un adevărat monument de artă, ea se distinge între celelalte biserici din Bucureşti, prin bogăţia ei, prin luxul, cu care a fost împodobită. Cupo­lele delà turnurile ei sânt în văii te în aur de 22 de carate.

Planurile nouăi biserici au fost făcute de pro­fesorul Preobrojinsky delà academia imperială de bele-arte din Petersburg, unul dintre cei mai re­numiţi architecţi din întreagă Rusia. Biserica este zidită în stilul bizantin cu modificările Introduse acestui stil in architectura rusească. Picturile şi ornamentele, adevărate opere de artă, au fost fă­cute de un pictor tot din Petersburg, anume Va-siliev.

Cheîtueliie făcute, fireşte, de guvernul rusesc, cu această biserică se urcă la suma de opt sute de mii de Iei.

La sfinţirea bisericii ruseşti, serviciul religios a fost oficiat de episcopul rus delà Berlin, Vla­dimir, care este şeful tuturor bisericilor ruseşti din străinătate. El a fost azistat de mai mulţi preoţi ruşi, şi de noul paroch al acestei biserici Politoff, care a fost adus aici din Weimar. La actul sfinţire! au fost invitaţi toţi membrii corpu­lui diplomatic precum şi reprezentanţi guvernu­lui român. Ţarul Rusiei a fost salutat cu această ocazie de către ruşii din Bucureşti, printr'o tele­gramă de omagiu.

După sfinţirea bisericii a avut loc la legaţia rusească o recepţie şi un banchet.

In preajma hoiărîrei. Criza . ^ ,

Arad, 9 Decemvre.

AuJienţa de azi a ministrului preşedinte fără să aducă hotărîrea mult aşteptată a domnitorului. Se afirmă din sursă iniţiată că de-acum va urma o nouă serie de au­dienţe şi că hotărîrea definitivă se vă pui blica abia după audienţele acestea, către mijlocul săptămânei viitoare. Vor primi in-vitaţiune exclusiv numai oamenii vechiului sistem.

Se confirmă, din aceiaş sursă, cu toată hotărirea vestea, că contele Khuen Héder-váry va primi misiunea formării unui nou guvern şi e veroismil, că şi misiunea lui se va mărgini de-ocamdată la conducerea afacerilor şi la mijlocirea tratativelor între coroană şi partidele ungureşti, Un ziar de de seară, din capitală, spune că contele Khuen a şi început să compună lista noi­lor miniştri. El ar fi oferit portofoliul de interne Iui /. Sándor, fost secretar de stat al contelui Ştefan Tisza ; pe cel de co­merţ lui Bela Serényi; pe cel de culte iarăşi lui Berzeviczy, iar portofoliul aface­rilor croate lui Tomasich.

După o altă sursă planul domnitorului ar fi să numească întâi un guvern de tran-siţie, care să obţină indemnitatea. Obţinân-du-se indemnitatea \\ preveuindu-se în felul acesta starea de ex-Iex, va urma un nou cabinet, aşazîs ^cabinetul votului universal«, în frunte cu Lukács şi având ca membrii pe contele Batthyány, B. Földes, L. Hollé, C Mérey, contele A. Teleky, Meskó şi Ba­konyi. Pentru Justh s'a rezervat preşidenţia camerii.

Sânt semn 2 că situaţia va ieşi în curând din faza combinaţiunilor de tot felul şi că audienţa de azi a ministrului preşedinte a grăbit hotărârea împăratului.

A u d i e n ţ a lui W e k e r l e .

Budapesta, 9 Decemvre. {Delà corespondentul nostru). Primul ministru Wekerle sosind azi di­mineaţă ia Viena a minat la palatul ungar, unde a primit raportul secretarului de stat Vértessy. Dc-acolo s'a dus la ministerul de externe şi a avut o lungă consfătuire cu contele de Aehren­thal, despre care se crede, în unele cercuri, că are de mult în mână cheia soluţiunii. La cea­surile 12 Wekerle s'a infiinţat în audienţă la îm­păratul.

După audienţă Wekerle a făcut ziariştilor ur­mătoarea declaraţie:

— Am comunicat Maiestăţii [Sale că silinţele mele de a îndupleca pe contele Zichy să ia asu-prăşi formarea unui nou cabinet, n'au izbutit şi am rugat totodată pe Maiestatea Sa să desărci­neze cabinetul meu. Maiestatea Sa nu mi-a îm­plinit dorinţa, ci a stăruit să mai rămân câteva zile. Sper de altfel că hotărîrea Maiestăţii Sale se va cunoaşte în curând.

A u d i e n ţ a m i n i s t r u l u i Z ichy .

Budapesta, 9 Decemvre. (Delà corespondentul nostru). Imediat după primul ministru, a fost azi primit în audienţă particulară la monarchul şi ministrul a latere contele Adalbert Zichy.

BETÁT atelier artiatie pentra oMecte bisericeşti

B U D A P E S T , IV. Váczi-utcza 59.

Se «xpedează pentru preţuri solide aranjamente complecte pentru biserici, odăjdii, pra­pori , stihare, potire, policandre şi candelabre, cădelniţe, iconostase şi icoane sfinte etc.

Lucrează i c o n o s t a s e , a l t a r e , j e r t o v n i c e , a m v o a n e , i c o a n e p o r t a t i v e ete Preţcurent, preliminar, sau desemnuri se trimit la. dorinţa.

Pag. 6 »T S i B U N A< 10 Decemvre п. 1909

I n d e p e n d l ş t i l î m p o t r i v a c o n t e l u i Aeh r en ta i .

Budapesta, 9 Decemvre. (Delà corespodentul nostru). Vestea că primul ministru Wekerle, îna­inte de a se înfăţişa la împăratul, a vizitat iarăş pe contele de Aehrenthal a trezit o vie revoltă în partidul lui Justh. Se crede că din partea aderen­ţilor lui Justh se vor face interpelări cu ocazia celor mai apropiate delegaţiuni şi se va combate ingerinţa necontenită a ministrului de externe în chestiunile de politici internă a Ungariei. Aderenţi lui Justh sânt cu atât mai înverşunaţi contra contelui Aehrenthal, cu cât se crede des­pre el că e singura piedică In calea retragerii actualului guvern.

Şedinţa comitetului Asociatiunii din Arad.

Arad, 9 Decemvre. Azi, seara Ia 6, comitetul Asociatiunii culturale

din Arad a ţinut o şedinţă supt preşedinţia d lu i Vasile Ooldiş, directorul Asociatiunii, discutând o serie de obiecte de interes deosebit.

Au luat parte dd. Nicolae Oncu, Roman R. Ciorogar, Sava Raicu, Dr. Luca Laurian, Sever Bocu, loan Moldovan, Dr. Iustin Marşeu, Nico­lae Mihulin, Dr. Lazar Iacob, Gheorghe Stoica, loan Montani, Iosif Sceopul, Virgil Antonescu, Silviu Bejan, Vasile Micula şi Dr. Gheorghe Crişan.

După rezolvirea unor agende mai mărunte, co­mitetul a stăruit mai mult asupra importantei chestiuni a concentrării şi a celorlalte clase so­ciale româneşti din Arad, a comersanţilor şi a meseriaşilor, supt framura culturală a »Asocia­tiunii* cari, au tot aşa, dacă nu mai mare nevoe, de mijloacele culturel româneşti, pentru a nu se pierde.

După temeinice şl fructuoase desbateri s'a ales de-ocamdată un comitet tn persoanele d lor Sever Bocu, Iosif Moldovan şi Iustin Olariu, care în termenul cel mai scurt să compună o conscripţie, un fel de cadastru al tuturor comersanţilor, me­seriaşilor şi chiar a ucenicilor din comerciu şi meserii, pentru a putea fi ţinuţi în evidenţă şi a l i se putea înlesni şi pune la îndemână mijloa­cele culturale de cari dispune >Asociaţiunea<.

S'a decis apoi continuarea conferinţelor publice începute anul trecut, pentru lunile de iarnă. S'au hotărît deocamdată conferenţele care se vor ţinea până în serbătorile Crăciunului Şi anume, întâta conferenţă va avea loc Duminecă în 19 Decem­vre prin d. profesor Nicolae Mihulin, a doua, Duminecă la 26 Decemvre prin d. Sever Bocu şi a treiî Duminecă în 2 Ianuarie prin d. loan Montani, redactori la »Tribuna«. Conferenţele vor avea loc în sala festivă a Seminarului.

S-a decis convocarea adunării generale a >Asociaţiunei« pentru ziua de 3 Martie. Pro­gramul festivităţilor aranjate cu acest prilej se va fixa mai târziu.

Preşedintele d. Vasile Ooldiş, luând cuvântul, face amintire de nobilele stăruinţe ale damelor ro­mâne din Arad, cari de un an de zile încoaci, cu un zel extraordinar, încoronat de succese cari ne pun în uimire, s'au angajat la realizarea unei opere de cea mai mare importanţa pentru noi : ridicarea unui aşezământ cultural de fete în Arad. Asociaţiunea noastră — a spus d-sa — priveşte cu mult interes şi recunoştinţă chiar ze­lul lăudabil al damelor române şi trebuie să le dea tot concursul şi sprijinul. D'aceia, deşi pri­lejul adunării noastre generale, a fost folosit tot­deauna pentru serbări aranjate în folosul fondu­lui Asociatiunii, de astădată, propune să se ce­deze venitul festivităţilor serale în favoarea fon­dului Reuniunei femeilor române din loc şi tot ce se va aranja în anul acesta în Arad să se consacre pentru aceasta menire. Propune să se delege un comitet din dd. Sever Bocu, Dr. Cor­nel Iancu şi Dr. Iustin Marşeu, cari să se pună în conţelegere cu Reuniunea femeilor şi să se aranjeze în comun, cu acel prilej, un bal, care să

fie românesc şi prin exteriozarea lui, numai în port naţional.

Propunerea preşedintelui a fost primită cu în­sufleţire.

S'au distribuit în urmă mai multe ajutoare pentru ucenici de meseriaşi, şi s'a decis abona-narea ziarului »Tribuna« şi a revistei pe seama meseriaşilor »Munca« din Sas-Sebeş şi şedinţa s'a ridicat.

Ecouri delà serbările noastre. Arad, 9 Decemvre.

Шегіог ni-au mai sosit următoarele scrisori de aderenţă şl felicitare din prilejul serbărilor noastre:

S i b i i u . Cînd »Tribuna« lui Slavici şi Brote fiinţa a luat, mă aflam pe pragul vieţii practice. Ca student Ia universitatea din Viena aşteptam, cum aşteaptă ro­mínul Pastile, sosirea »Tribunei« delà Sibiiu. Erau mulţi dintre noi, cari o aveam abonată. Nu o citiatn, ci o sor-biam. Pentru romînii din aceasta patrie »Tribuna« a fost o revelaţie prin cuprinsul ei limpede şi scrisul curgător şi dulce ca mierea. De-atunci s'a înciripat şi la noi o limbă mai frumoasă în scrisele, celor ce se îndeletniciau cu acest fel de meşteşug. In politică, ea a cucerit repede mulţimea, căci propovedaniile ei erau înţelese de toţi. Vegheze deci în vecii vecilor această soţie credincioasa a neamului romînesc de pe aceste plaiuri. Răsune vecinie glasul ei cuceritor prin văile şi munţii Carpaţilor! Tărie şi putere delà Dumnezeu zeloşilor şi desinteresaţilor ei muncitori!

Dr. P e t r u Ş p a n, proi. L i p s e a . Dragii mei ! Citesc şi recitesc cele din

urmă ştiri din »Tribuna« — şi nu-mi vine a crede, întorc foaia pe o parte, pe cealaltă, mă frec la ochi, mă uit mai bine... Ce să zic? Rapoartele stau tipărite, negru pe alb. Cum? Aţi făcut minunea asta? Aţi dat de inimi nobile, cari s'au gîndit ia soarta gazetăriei noastre? Cari au avut durere de inimă pentru ziari­stica noastră? Cari şi-au zis: Oamenii ăştia vreau ceva bun, să-i ajutăm, cu vorba şi cu fapta? Vă fe­ricesc, dragii mei, că aţi ajuns atît de departe. Întreagă problema de pînă acum a fost o încercare nesigură de a face să stea oul pe masă. Nu s'a găsit nici un Columbus. Nu şi-a zis nimenea, pînă 'n ziua de as­tăzi : Fără local cinstit, fără de îmbărbătări ajutate plausibil, nu se poate ridica gazetăria noastră. A venit d. Oncu, veneratul vostru anteluptător, cu tovarăşii D-sale — şi a rezolvat problema.

De acum veţi lucra cu mai multă dragoste — sînt sigur. Nobleţă obligă. De-acum nu ne va tresări inima de jale văzînd o redacţie romînească ca vai de ea. Să vă dea D-zeu spor la muncă şi o sumedenie de co­laboratori. Vor veni, desigur, şi mai mulţi decît sînt astăzi. într'o istorie a jurnalisticei engleze am cetit odată o pagină înălţătoare: Presa era într'o stare pri­mitivă. Nu o încresta nimeni. Ziariştii erau oameni fără căpătîi. Cum se putea ridica însă presa? Prin batjocuri ? Prin dispreţ ? Nu ! S'a dat lozinca : cei mai buni înainte ! In rîndurile cele dintîi ale ziariştilor s'au înrolat scriitorii mari, politicianii, învăţaţii. Şi-au scos carul din pietrii.

Aşa va fi şi la noi. Căci... ar fi nonsenz să fie altfel. N'am merita să ne

numim neam cu aspiraţii de cultură. Vă strîng mîna frăţeşte şi vă promit că vă voiu co­

labora cu mai multă dragoste, fiind fericit că dau şi eu o cărămidă la casa voastră.

H o r i a P e t r a - P e t r e s c u . S ă t m a r . Deşi cam tîrziu, dar grăbim şi noi a ne

exprima sentimentele de bucurie şi dorinţe de bine. Deja, cînd şi-a luat iniţiativă întruparea ideii de a clădi un lăcaş menit »Tribunei«, precum a tuturor aşa şi ale noastre inimi s'au umplut de bucurie. Şi cînd au crepat zorii zilei, în care ideia s'a întrupat şi s'a sfinţit casa întregei naţiuni romîne şi bucuria noastră şi-a ajuns culmea, căci acest far, care luminează toate plaiurile, unde este suflare romînească, aşa lu­minează şi inimile şi minţile noastre, de aceia de da­torinţa sfîntă ne ţinem şi noi, să urăm viaţă îndelungată acestui cămin al »Tribunii«, care o să vestească întotdea­una conştiinţa noastră, de a fi, ce au fost străbunii noştri şi ce trebuie să fie generaţiile viitoare, adică romîni... romîni şi iarăşi romîni !

Dorim putere nouă, tărie destulă onoraţilor membrii din redacţie, viaţă îndelungată »Tribunii« şi vetrei ei. Dorim cu drag. T e o l o g i i s ă t m ă r e n i .

S a t u - m i c . Onorată redacţie, Primiţi salutul meu de plugar, în numele tuturor fraţilor mei plugari romîni din această ţară. Mă simt dator din prilejul sfinţirei casei »Tribuna«, a trimite şi din partea noas­

tră a plugarilor de jos, salutul de felicitare precum au trimis toţi romînii din toate unghiurile telegrame de felicitare la acest zar romînesc. Şi noi plugarii voim să batem un cui de felicitare şi suvenire, mai pe urmă, dar peste toţi chiar în vîrful steagului naţional al »Tribunii» !

Iubiţilor Domni ! Ziua de 14/27 Noemvre a fost o zi de mare sărbătoare pentru întreg neamul romî­nesc. Venit-au din depărtare fraţii noştrii din regatul liber venit-au din partea fraţilor slovaci ca reprezen­tant al lor deputatul Milan Hodja ; venit au din de­părtări iubiţii noştrii deputaţi, venit-am şi noi plugarii din partea poporului de jos.

Dintre cei mai însemnaţi plugari au fost Uroşi Pă­ţeam din Nădlac şi N. Lazarescu din Siria, Nicolae La-zarescu din Jadanii şi cu subscrisul din partea bănă­ţenilor şi mai mulţi alţi fraţi plugari toţi într'un glas vă zicem: Onoare, mărire, fală, vrednicie acelor d-nii iubiţi cari au contribuit ajutorarea, susţinerea şi înflo­rirea acestui ziar romînesc, oglindă să fie spre suve-venire armonia, sprijinul şi buna înţelegere a acestui ziar numit »Tribuna« în Arad ; Amvonul naţiunii noa­stre romîneşti, pe care se suie predicatorii noştri cei cu sufletul curat romînesc şi ne predică valurile grele ale vieţii de astăzi, ne arată calea cea adevărată, ca să ne ridicăm din întuneric la lumină şi să ţinem strîns cu toţii, la numele nostru cel scump, pe care ni-l-a păstrat străbunii noştri cu sfinţenie nepătat pînă acum.

Iacă tot ce avem mai scump şi mai bun sînt gaze­tarii noştrii, cari suferă, de dragul neamului şi a na­ţiei, temniţa, pedepse, ş. m. a.

Mergeţi iubiţilor domni, şi suferiţi cum a suferit şi străbunii noştrii, dovediţi lumii că poporul romî­nesc şi astăzi dă din sînul său, fii viteji cari se ştiu jertfi pentru neam, limbă, lege şi moşie. Vă salut cu drag Ion Vasii econom în Satumic lîngă Lugo\.

SERVIC IUL T E L E G R A F I C . Procesu l con t ra lui FriedjungJ*

Vîena, 9 Decemvre. Azi la orele 10 s'a început procesul pornit de deputaţii croato-sârbi împotriva profesorului Friedjung şi a redactorului Ambros. Sala e tixită de public. Sânt reprezintate aproape toate ziarele euro­pene mari. Dintre ziarele româneşti »Tri­buna« (Arad) şi »Adevarul« (Bucureşti). Dintre acuzatori sânt prezenţi 23. Atrag atenţia locotenentul-feldmareşal Tomosici, care s'a prezintat în uniformă, şi fostul ban al Croaţiei Pejacevici. Advocaţii acuzaţilor sânt Dr. Hartner şi Stratimirovici; acuzaţii sânt apăraţi de Dr. Benedikt şi Dr. Kien­brock. Dezbaterile le conduce preşedintele tribunalului Wach. Juraţii sânt toţi persoane neînsemnate, nu e între ei nici untitrat. După constatarea identităţii acuzaţilor, se dă citire actului de acuză, apoi se procedează la in­terogarea acuzaţilor.

La ora unu interogatorul lui Heinrich Ambros, redactorul responsabil al ziarului »Reichspost«. Acuzatul declară că nu se simte vinovat. Articolele încriminate i-au fost date de către şef-redactorul ziarului dr. Fun­den Le-a citit şi cu toate că cuprindeau

! acuze grave Ie-a dat la tipar, fiind convins I că nu spun decât adevărul. Ia răspunderea

pentru publicarea lor şi se declară gata să dovediască veracitatea celor afirmate şi cere să fie ascultat ca martor şefredactorul Funder.

Al doilea acuzat, dr. Friedjung, de-ase-menea declară că e nevinovat Friedjung, un orator distins, ţine un discurs mare, care e ascultat cu atenţie şi încordare. »N'am voit să acuz poporul croat, ci numai pe oameni cari au luat bani pentru servicii politice. Nu de altă trădare i-am acuzat, ci de mituire, ceeace sânt gata s'o şi do-vedesc«. In cele din urmă declară că a

•ap - In atenţiunea Învăţătorilor ! "Ща

Colecţiunea de r e e v i z i t e e c o n o ­m i c e pentru şcoalele pop. preţul 50 cor.

M a ş i n a d e c a l c u l a t sistem TaKátj, cu globurele acăţătoare pentru cl. I. 26 cor. Maşina de calculat m că de mână, sistem Takáts o buc. 16 fii. (catalog de pretori despre

cele mai noui modele de desemn se trimite gratuit. Premiat la expoziţia din Cincibiserici (Pécs) medalie de aur. Se poate comanda la i Takáts Endre, învăţător de stat în Győr.

10 Decemvre 1909 >T RI B U N Ac Pag. 7

scris articolele după ce croaţii s'au certat cu maghiarii, cu cari înainte trăiseră în bună înţelegere. »Eu nu voiam să trec de com­plice în prigonirea naţionalităţilor nema­ghiare, pe cari le-am apărat în deosebite articole scrise împotriva politicei de volni-ciea maghiarilor«. Terminând Dr. Friedjung prezintă documentele sale cu cari vrea să [do­cumenteze că deputaţii croaţi s'au lăsat mi­tuiţi de guvernul ungar şi promite că va mai prezintă şi facsimilele altor documente.

Documentele produse de Friedjung nu ne dovedesc amestecul direct al Kossuthiş-tilor cu coaliţia sârbo-croată, ci se refer numai la relaţiile dintre această coaliţie şi guvernul Sârbei.

La ora 5 preşedintele ridică şedinţa şi amână dezbaterile pe ziua de mâne, când se va face interogatorul lui Funder. De­claraţiile lui sânt aşteptate cu mare nerăb­dare. Cercurile ziaristice sânt foarte agitate. Ziarele maghiare dau procesului o deosebită importanţă.

Scandai în pa r l amen tu l aus t r iac . Viena, 9 Decemvre. In şedinţa de astăzi

a parlamentului austriac ministrul de finanţe Bilinski a apărat proiectul său de buget.

Deputatul italian Bugatto — a cerut din nou facultatea italiană.

A vorbit şi ruteanul rusofil Hlibovitzki, care a apărat politica Rusiei. Atunci s'a năs­cut un mare scandal, ruteanul a fost ame­ninţat din toate părţile. Numai clubul sla­vilor părea mai liniştit.

Situaţia p a r l a m e n t a r ă d i n Austr ia Viena, 9 Decemvre. Ministrul preşedinte Bie-

nerth a propus partidelor următoarea soluţie: Parlamentul să voteze în cursul lunei Decem­

vre provizoriul budgetar şi convenţia comercială cu România, iar guvernul se obligă, ca în luna iui Ianuarie să reconstruiască ministerul pe baza parităţii între germani şi slavi.

I N F O R M A Ţ I U N I , A R A D , 9 Decemvre n 1909.

Membre n o u ă la Reuniuuea femei lor r o m â n e din Arad.

S'au mai înscris de membre la Reuniu­nea femeilor române din Arad, următoa­rele: Doamna Iustina Şerban, Arad mem­

bră fondatoare C. 100*— Doamna Elena Raicu membră fon­

datoare » 100 — Doamna Georgina Monţia, Şicula

membră pe viaţă » 40.— Doamna Aurelia Petran membră

pe viaţă « 40.— Doamna Victoria Anionescu mem­

bra pe viaţă » 40.— - Pen t ru l o t e r i a » R e u n i u n i i f e m e i l o r

Române*. Au mai sosit următoarele obiecte: Dna Aurelia Beleş, Arad un covor mare, ţesă­

turi românească. D. Dr. D. Comşa, Sibiiu un album pentru cres­

taturi In lemn.

D. Dr. Tiberius Brediceanu, Sibiiu 19 caete din compoziţiile dsale: » Cântece şi doine< şi »Jocuri româneşti c.

Dna Olimpia Damian, Brad portretul lui Avram Iancu artistic lucrat cu pyrogravură in lemn, o admirabilă tavă de lemn, cu crestături, motive ro­mâneşti luate din albumul d. Comşa, un frumos tablou pictat « natură moartă».

Dna Sofia Bârna, Brad un ştergar ţesătură cu motive româneşii.

Dna Emilia dr. Trailescu, Arad un admi abil mijloc de masă, brodat pe mătasă.

Dna Victoria Dr. Avramescu, Radna o periniţă broderie cu aur pe catifea.

Dna Veturia Dimitrescu, Seceani două ştergare ţesătură cu motive româneşti din Banat.

Dna Cornelia Popovici, Talpaş două ştergare ţesătură naţională de pe luncă, un mijloc de masă, pe pânzi cu ajur.

Dna Hortensia Moldovenescu, Sarafola un opreg ţesătură cu motive româneşti.

Dşoara Octavla Stolojan, Beiuş o felegă ţesă­tură naţională din Bihor.

Dna Izabela Ardeleanu, Beiuş o felegă ţesătură românească din Bihor.

Dşoara Livia Sălăgeanu, Tămand un fugar şl un mijloc de masă cusătură românească pe pânză.

Dna Florica Serb, Arad un mijloc de masă, etamină cu ajur.

Dşoara Sidonia Viţa, Lugoj un admirabil ştergar, cusătură cu motive româneşti.

Elevele din cl. I—II. delà şcoala elementară din Lugoj două frumoase gentiliţs împletitură din tei, un port-piepteu, broderie pe pânză, un port-perii cusătură pe postav, şi două frumoase taviţe cro-setărie şi cusătură.

Din caetele muzicale ale dlui dr. Tiberius Bre­diceanu vândute lapbrăria de aici pentru zidirea internatului, a intrat suma de 21'60 fileri.

— Cine va fi u r m a ş u l lui Lueger? Din partea corespondentului nos.ru din Viena primim ştirea telegrafică, că >N. Fr. Pr.« aduce în numărul său de astăzi senzaţia, că fostul director al magistraturei comunale şi actual ministru de comerţ Dr. Weiskirchner, nu este consiler comunal.

Aceasta veste este cu atât mai importantă cu cât e vorba ca Drul Lueger din cauză de boa lă să'şi dea demisia din postul de primar al Vienei, scaun pe care nu-1 poate ocupa altul decât Weisskirchner.

In 1910 vor fi alegeri generale, de con­silieri comunali. La aceste alegeri va can­dida şi actualul ministru de comerţ.

— C o n t e l e T i sza în Arad. Azi, la orele 11 şi jumătate, fostul ministru preşedinte contele Ştefan Tisza a sosit Ia Arad în deplin incognito. Delà gară a venit în oraş pe jos.

In cercurile bine informate se afirmă că veni­rea lui Tisza la Arad nu e în legătură cu ches­tiile politice actuale, — cum susţin ziarele din Pesta.

— In j u r u l c r i m e i d in Vi i n a . Corespon­dentul nostru din Viena ne telegrafiază că advo­catul Pressburger a înaintat ministrului de răz­boi, Schönaich o cerere, pentru a putea participa ca apărător la instrucţia locotenentului Hofrich-ter. Generalul Schönaich a răspuns, că codul ju­stiţiei militare nu îngăduie acest lucru. împăratul insă poate aproba aceasta.

Ministrul de război a şi adu; cererea la cuno­ştinţa M. Sale rugându-1 de a încunoştinţa in-trucţia lui Hofrlchter după noul proiect de cod al justiţiei militare.

Noul cod admite apărători dar nu să va putea pune în aplicare din cauza ungurilor care nu vor vota în cazul acesta proiectele militare.

Ministrul Schönaich a primit azi răspunsul din

partea M. Sale în aceasta chestiune. împăratul respinge cererea din două motive. întâi, că dacă permite lui Hofrichter să i-se ia instrucţia înso­ţit de un apărător, faptul acesta ar constitui un caz de precedenţă pentru ceilalţi acuzaţi militari. Al doilea este în interesul Iui Hofrîchter să re­nunţe la apărător şi să se supuie instrucţiei după codul vechiu, care prevede pentru crima nemăr­turisită maximul pedepsei de douăzeci de ani muncă silnică, pe codul cel nou prevede şi pen­tru crime nemărturisite pedeapsa cu moarte, dacă judecătorii s'au convins, că acuzatul este vinovat.

Ministrul a adăugat, că după terminarea ins­trucţiei poate să va schimba decezi», şi atunci i-se va da voie să comunice cu auditorul Kunz şi să-i prezinte actele favorabile, ce Ie are.

— Aviz. Aducem Ia cunoştinţa onoratului pub­lic, că adunarea cercuaiă a Despărţământului Orăzii-mari al »Astrei« proiectata pe Duminecă 12 Dec. n. în comuna Ortiteag, din cauza tim­pului nefavorabil, cere face aproape imposibili comunicaţia — nu se va ţinea şi totodată îl ru­găm a aştepta defigerea unui nou termin. Comi­tetul Despărţământului.

— Din mize r i i l e r o m â n i l o r d in Amer i ca . Citim în » Tricolorul « : Nenorocire mare, 1-a ajuns pe fratele Avram Suciu din Newară, O. membru al societăţii » Dacia Română*. Anume, în ziua de Nov. a. c. mergând cu mai mulţi prie­tini ai săi, la alţi prieteni din altă parte a oraşu­lui, pe drum tocmai când treceau peste şinele trenului, sau întâlnit cu nişte englezi, din gurile cărora au răsunat foarte urîte vorbe la adresa românilor. Românii au răspuns, răspunsul nou al englezilor a fost însoţit de bolovani, pe cari îi aruncau asupra românilor, ceasul slab a voit ca un astftl de bolovan să 1 ajungă pe fratele Avram Suciu, drept în ochiul stâng. A fost dus la medic, ca i-a spus c i trebuie negreşit operat, că altcum i-se va infecta şi celalalt ochi şi astfel va orbi de amândoi ochii. Pe englezi ni­meni nu-i cunoaşte şi s'au depărtat fără ai cu­noaşte şi s'au depărtat fără a fi prinşi. Fratele nostru, după operat e s'a făcut bine. A şezut în spital 9 zile şi a plătit 16 dolari plus 35 dolari, cât îi cere doctorul, care i-a făcut operaţie. Trist de tot.

— S t a r e a r ege lu i L e o p o l d . Ni se telegra­fiază din Bruxelles : Starea regelui Leopold s'a agravat iarăşi. Leşinurile paralitice au revenit şi cercurile delà palat sânt din pricina asta mult îngrijorate. Moştenitorul de tron a fost azi che­mat la patul bolnavului, deoarece se crede că catastrofa poate să urmeze în tot momentul.

— E x p l o z i a d in H a m b u r g O depeşă din Hamburg, ne anunţă: Victimele exploziei delà fabrica de gaz, conform comunicatului oficios, sânt 34. Unii au fost găsit în agonie printre ruine, după ce se stânsese focul. Gazometru?, care a rămas neînceput de dinţii flăcărilor, a în­ceput azi să funcţioneze. Ridicarea resturilor continuă.

— A murit rege le ! Citim în »Tricolorub din America : Azi în 22 I. c. a fost înmormîntarea unui vestit rege aici, Ia noi, în Cleveland. La înmormîntare a luat parte pe lîngă un public numeros, aproape toţi ziariştii străini din Cleveland. Pe regele (faraoni­lor Americani) îl chema Nicolae Mihailă Miticei. A fost pe vremuri voevodul ţiganilor din Sîrbia şi Bă­nat. Pe urmă a trecut la America. A trăit bine şi era mai bătrîn ca de 100 de ani. Regina încă murise cu mult înaintea lui în vîrstă de 65 ani. El a trăit în timpul din urmă în Asceola (statul Arkansas). A mu­cit în 18 1. c. şi osemintele lui au fost transportate aici Ia Cleveland. Slujba dzeească a înmormîntării a fost servită de părintele Ioan Podea din Cleveland.

X O femeie cruţă toare dacă extratipul erde cele şi rum le cumpără delà mine, cruţă 100—200'/o din bani. Se poate căpăta compoziţie de r u m fin, ezenţii de liqueruri : absynth, allasch, anisett, băutură amară engleză, de caisă, pere regale, cacao, ciocoladă, cura-

FEIWEL LIPOT ttodai B u d a p e s t

IX. Ipar utca 4.

Bănci de şcoală % p a r Mobile de şcoală

Mobilă modernă de bîurouri şl fabricare de instrumente gimnastic*.

Catalog de preţuri rratiit fi perto framç*.

Pag. 8 i T K I B U N A * 10 Decemvre n. 1009

cao, carthausă, lămîie, nucă, cafea, chinin, smeură, marasquină, vişină, menthă, portocală, punciu, rostop cin, silvoriu, vanilie, în dose de cîte de 50 fileri, dia cari se poate pregăti l 1

2 —2 litri de liquer. La co­mande de 10 sticle dau ladă gratis şi expediez gratis. Esenţă de apă de Colonia excelentă. 1 dosă pentru pregătirea 1 litru apă de Colonia — Eau de Cologne — 1 cor. Corespondenţă şi în limba romînă. Modul de întrebuiuţare se dă la fiecare sticlă. — Dobay Kálmán, drogerie la »Crucea rosie« în Békéscsaba, Vasut-utca.

— Cel m a l b u n loc de târguieli de parfu-mărli, săpunuri, perii de dinţi, prafuri de dinţi ape de gură, prafuri pentru dame, cremă de obraji, cosmeticuri, sponghii şi instrumente de g u m i Totfelul de instrumente medicale şi pentru moaşe, la farmacia lui Bürger Frigyes cu firma : >la un corn* în Kolozsvár.

Seratele Asociaţiunii din Sibiiu.

Bunul obicei al Asociaţiunii, de a aranja în dumi-иесііе plicticoase de iarnă cîte o serată sau conferinţă, s'a reluat şi în anul acesta şi astfel Dumineca trecută, sibienii au avut din nou prilejul să se îutîlnească, ca să se întrebe de sănătate, să mai discute puţinele lu­cruri de cari mai au interes, iar cocoanele să-şi arate pălăriile cu pene şi fără pene, întunecate sau deschise, mari sau mai puţin mari.

Dela adunarea Asociaţiei, această sală frumoasă şi nepotrivită a «Muzeului», n'a avut norocul să strîngă atîta public ca acum. Vestea seratei muzicale însă a atras pe foarte mulţi curioşi şi vre-o cîţva iubitori de artă şi rînd pe rînd scaunele din partere au fost ocu­pate de cheliile pensionarilor, de pălăriile cocoanelor din «highe-life» (o numire foarte simpatică cocoane­lor noastre), de cîţiva tineri iubitori de petreceri şi de şcoli cu directoarelele şi directorii lor severi şi bănui­tori, ca nişte revizori de bancă.

Serata muzicală s'a deschis cu un duet de Schu­bert: «Toţi cari duc dorul meu» cîntat de d-nele Cri­şan şi Tritean, căruia i-a urmat [alt duet de Rubins-tein: «Păsărelele», foarte mult gustat şi aplaudat.

Curiositatea cea mare a fost îndreptată asupra d-lui Tempea, cel mai nou pianist şi dirigent de cor, care în minunatele bucăţi de Grieg: «Notturno» şi «Fest auf Troldhangen» a alungat şi cele din urmă privire de neîncredere, ce l-au întîmpinat în Sibiiu. Credem că Reuniunea de muzică — care în timpul din urmă era în părăsire — a făcut o bună alegere cînd a an­gajat pe acest artist, iar familiile romîne au găsit un adevărat profesor de pian.5^r^r:^ji^*' :Щ&^вШ^Ш

Cele 3 cîntece de sopran, cîntate de d-na Vet. Tri­teanu cu multă căldură şi pătrundere artistică, au fost punctul culminant al acestei seri. A plăcut în deosebi doinele de Brediceanu şi Dima, aceste doine, cari sînt perlele muzicei noastre poporale şi cari pînă în timpul din urmă erau nebăgate în seamă de compo-sitorii noştrii de talent.

Povestirea: «Călătorului îi şade bine cu drumul» de I. Brătescu — Voineşti a fost gustată şi urmărită cu interes de întreg publicul, mulţămită d-lui E. Borcia, care a ştiut să scoată cu multă rafinerie partea hazlie şi satirică a schiţei.

Incheerea acestei serate a făcut-o un quartet, care a executat două colinde de Dima, amîndouă lucrate pe motive poporale. Publicul cît şi debutanţii au plecat satisfăcuţi şi mulţămirea ce să vedea pe feţele tuturor neîndreptăţeşte să credem că şi celelalte serate vor fi cercetate tot aşa de bine. Şi dacă această serată a avut un succes frumos, o mare parte din merit i-se cuvine d-nei Brote, care a reuşit să strîngă în jurul său, dacă nu toate, cele mai de seamă talente muzicale ce le avem, a căror asociare ne este de mare folos. X.

ovăe 100 mm. «ceară 100 mm. , păpuşoi 700 mm.

7.10-~ - 9 - •— 5-50—5-60

T â r g în T i m i ş o a r a . Târg de ţară va fi în Timişoara din 16 până la 20 Decemvre.

P i a ţ a g r â n e l o r d i n A r a d u l - n o u . 8 Decemvrie 1909.

S'a vândut azi: grâu 800 mm. orz 100 mm. .

13-20-13.40 6.70— •—

Preţurile sunt socotite !n coroane şi după 50 k ! g

But s a d e măr fu r i şi e fec te d in B u d a p e s t s .

Budapesta, 7 Decemvrie 1909. Preţul cerealelor după 100 klgr. a fost următorul.

Orîu nou De Tisa 28 K. 95 -30 K. — fi!. Din comitatul Albei 28 » 80—29 » 80 « De Pesta 28 » 90—29 » 90 « Bănăţănesc 28 « 95—29 » 90 « De Bacica 28 » 60—29 » 80 « Secară de calitatea I. 19 » 75—20 » 05 » Secară de calitatea mijlocie 19 » 55—19 » 65 « Orzul de nutreţ, calitatea I. 14 » 75—14 » 95 « Ovăs de calitatea I. 15 » 70—16 » — « Ovăs de calitatea a II. 15 » 40—15 » 60 « Cucuruz 14 » 80—15 » — «

BIBLIOGRAFII. Fără îndoială «Calendarul Poporul» este cel

mai frumos Călindar romînesc dela noi. Faţă cu Că-lindarele din anii trecuţi acesta se prezintă atît prin admirabilile ilustraţiuni şi chipuri, cu frumoase mo­tivă romîneşti, ca o carte indispensabilă fiecărui ro­mîn şi care formează o adevărată podoabă în orice bibliotecă.

Cititorul va găsi pe lîngă obicinuita partea calen­daristică cu deosebire îngrijită, în anul acesta şi o se­rie de articole în cari se descriu pe larg şi pe înţe­lesul petrecute în anul trecut fie la noi în ţară sau în străinătate ; iar tablourile ce însoţesc fie ce articol contribue şi mai mult la edificarea celor relatate. (Pre­ţul unui exemplar 40 fileri, porto 10 fileri. Comer­cianţii şi cei ce se ocupă cu vînzarea Călindarului primesc 25°'o rabat. Comandele să se adreseze la Adm. «Poporul Romîn» Budapesta István ut 11.)

La L ib ră r i a »Tr ibunei* se află de vânzare.

Harta etnografică a Transilvaniei, de Nicolae Mazerê profesor . . . . >

Supliment la harta etnografică de N. Mazere

Organizaţiunea creditului prin băncile româneşti, un studiu de Eugen Brote »

Votul universal, de Romul Boilă adv., » In clasa cultă, nuvele de I. Agîrbiceanu » Activitatea literară a mitrop. Şaguna

de Gheorghe Tulbure »

C a l e n d a r e p e a n u l 1910.

4 - _

150 1 -180

1-50

> —•75 «Calendarul Neamului Romanesc« » —.80

—.50 » —•30

» Calendarul Poporului român* . . > —•40 » —.36 » —.40 » —•70

- 3 0 > — 60

Cărţi şcolare aprobate :

Istorioare biblice de N. Crişmariu . . » > bisericeşti »

Catechism » Istorioare morale de Dr. Petru Barbu «

> biblice » » » » » « bisericeşti » > » »

Catechism . . . . » » » » Istorioare biblice, de Petru Popa . . > Abcdar de I. Moldovan, şi consoţii . » A doua carte de cetire » A treia carte de cetire » A patra > > » » Carte de cetire pentru clasele 5 şi 6,

de I. Moldovan şi consoţii . . . »

—•40 —•40 — 50 —•30 —•30 - • 3 0 —•40 —•45 — 40 - 4 0 —•60 — 60

1 —

Maghiara pentru clasele 1—3, de I. Grofşorean şi I. Moldovan . . .

Maghiara pentru clasele 4 - 6, de I. Grofşorean şi I. Moldovan . . .

Gramatica română, de I. Grofşorean . Abcdar metodul Gabel, de Iuliu Vuia

» » sunetelor normale de Iuliu Vuia .

Instrucţiune p. Abcdar Gabel de I. Vuia Carte de cetire p. cl. 2 » » » »

» » » » « 3—4 » > » Щ» > » » » 5—6 » > » Limba română . . . . . « » >

« maghiară partea I. . » > » « » « II. . » > »

Aritmetică p. cl. 2, 3, 4 . » » » » şi geometrie . . » > »

Geografie şi constituţie . » » » Istoria U n g a r i e i . . . . . Economia raţională . . . Fizică şi chemie . . . . Istoria literaturii române, de Exerciţii intuitive, de I. Vancu . . . Geografia Ungariei, de I. Stanca . . Rugăciunile şcolarilor Sentinela cântărilor bisericeşti-române,.

puse pe note, de Terentius Bugariu

» » Stanca

—•5»

-•50 -•40 -•40

-•40 -•80 —-3f> -•50 -•60 -•60 —•50 -•50 -•60 —-3& -•60 —•40 —•56 —•50 -•40 —•50 -•30 —•50

2 0 -

Din B ib l io t eca m u z i c a l ă »Lira română» .

Nr. 1: » Deşteaptă-te Romane«. Nr. 2 : «Luna doarme.« Nr. 3 : » Aoleo !« Nr. 4 : «Suspine crude. « Nr. 5 : »Cât te-am iubit. « Fiecare număr 20 bani, plus 5 f.l. porto poştal.

Poşta administraţiei. Nica Mieles, Gerebent. Am primit 4 cor. abo-

namnament până la finea anului 1909. Luca Nichita, Racaşdia. Am primit dela d-voa­

stră 4 coroane ca abonament până la finea a-nului 1909.

Ioan Piţu, Vrani. Am primit dela d-voastră 4 coroane ca abonament până la finea anului 1909.

Teodor Bozaci, Vrani Am primit dela dvoa­stră 3 coroane ca abonament până la finea anu­lui 1909.

Niçoise Mara, Oilaca. Am primit dela d-voa­stră 4 coroane ca abonament până Ia finea anu­lui 1909.

Sirneon Veşigsn, Algeşti. Am primit dela dvoa­stră 4 coroane ca abonament până la finea anu­lui 1909.

Nicolae Масніе, Oeoagiul-mic. Am primit dela d-voastră 4 coroane ca abonament până la finea anului 1909.

Iosn Rfgea, Gătaia. Am primit dela d-voastră 1 coroana ca abonament până Ia 1 Aprilie 1910.

Florian Groza, Felcheriu. Mai datorezi pentru abonamentul de zi 2 coroane, iar t pentru dublu 6 coroane pe anii 1908—1909.

Nicolae Botaş, Ottaca. Mai datorezi 3 coroane pe anul 1909.

Ioan Luca, Iladia. Mal ai de plătit 7 coroane Restanţe de pe anul 1908 de 3 coroane, iar pe anul 1909 de 4 coroane.

Pavel S. Petroman. Am primit dela d-voastră •abonamentul pe anul 1909}

»Primaria comunală*, Rehou. Am 'primit 12 cor. ca abonament până la finea anului 1909.

Poşta Redacţiei. O. C. Mulţumite publice nu putem publica

decât la partea taxabilă a foii. Regretăm că nu putem face excepţie.

Redactor responsabil Iul iu G i u r g i u . »Tribuna* institut tipografic, N i c h i n şl cocs.

9 l egă toare p e n t r u c iorapi scurţ i , j a r e t i e r e p e n t r u ciorapi se pot căpăta prin

\ ^ E I S M A Y R F E R E N C Z , T imişoara , n u m a i în ce ta te str . Hunyad i .

Oaranţa pentru calitate bună, preţuri ieftine fixe.

Nr. 268 — 1909

Cine a făcut biserica din Pocola ? — Mulţămită publică. —

(Continuare.)

Globureu. Vasile Balancscu i cor. Gheorghe Bratha 40 fii. Laţechescu I'ie, Iuvogan Ion, Greu Petru, Adsm Petcescu, Pavel Urdarian, Simion Dobre, Nicolae Suragen (nr. 9.) Nico­lae Suvagen (nr. 69.) Dochia Petenviriu, G. Brathă, Mitru Teodorescu, Todor Greu, câte 20 fii. N. Brathă, L. Radovin, I. Suvagen, S. Brancnjia, D. SuvagcD, M. Gren, P . Iliţescn, 6. Vela, M. Milos, I. Saţescu, I. Rozvaa, M. N. ßarcu, S. Laţescu, S. Baros, L. Barbulescu, câte 10 fii. Total 5 cor. 60 fii.

Topleţ. Pr in preotul Dimitrie Popoviciu şi epitropii Stefan Darabant, Simion ВлПеапи, Moise Vior s'a colectat delà următorii creştini : Dim. Popoviciu, Gabriela Popopicin, St. Dara­bant, O. Darabant, I. Tudosie, V. Kelia, D. Go-goltan, D. Vior, I. Bărnuţ, G. Vior, M. Marti-nescu, P . Darabant, N. Tudosie, N Gelesan, G. Biidar, V. Baltean, T . Gremesen, N. Vior, P. Stoica, M. Talpeş, Şt.-Vlasie, L. Cadnar, P. Seracovan, I. Damosescu, G. Caraimon, I. Popescu, P . Geleşian, A. Darabant, P . Marti-nescu, I. Baltaniu, S. Nemes, Şt. Balta, S. Cu-nicel, S. Caraiman, G. Schiopu, G. Boartha, P. Geleşan, G. Spatariu, P . Cinsel, A Dam-sescu, N. Daraban, Baltean G., G. Husar, I. Constaminoscu, S. HreJea, N. Darabant, G. BaltéaD, I. Blídariu, G. Damşescu, S. G. Draghi-cin, I. Darabanf, M. V?or, P . Vior, I. Draghicin, N. Petcescu, N. Damşescu, I. Mateoviciu, G. Grnia, D. Seracovan, A. Muntean, S. Ciusescu, D. Lup, N. Periescu, N. N., V. Dlante, E Ciu­sescu, S. Hrelea, S. Tatueu, N. Schiopu, S. Alontie, P . Spatariu, D. Granz, P . Brcd , ran , Total 19 cor. 40 fii.

Cornel. N. Aaron, I. Brumbea, S. Lalesctr, P. Sirbo, D. Gergimscu, N. Vălean, N. Saba­ila, An. Vălean, N. Goanţă, câte 1 cor. A. Raţ 2 cor. A. Rujan, I. Vela, 1. Sandra, C. Üdria, L. Sadovan, N. Sabaila!, D. Bocida, P . Poco-sín, I. Vela, M. Sadovan, E. Vălean, G. S^ndan, P. Ciucur, I Sadoveanu, lg' Válean, I. Válean, A. Hereţ, A. Vălean, I. Călţun, Meila Rujan, T. Saboila, I Neme?, P . Rujan, A, Saboilă, P. Udrie, S. Şandru, I. Sabaila, L. Calţiu, N. Dragănescu, I. Sabaila, I. V k d , D. Cocaşiu, C. Geleţan, I. Sabaila, I. Rojan, V. Petraşcu, G. Sabaila, Şt. Hreleş, P . Lazarcscu, Meila Ciucur, S. Lazarcscu, I. Lazarescu, Şt. Maren, N. Neslău, S. Sabaila, L. Nesläa, P . Rumon, M. Sadovan, Mêla Sandra, C. Branda, E. Branda, D. Paul, I. Bozo, ' I . Macsehall, G. Hereţ, P . Bodiu, D. Ssibăuă, N. Crotoşpan, P . Pepşiia, Total 20 cor.

Lugojel. Prin învăţ, Petru Costescu, s'a co­lectat delà următorii : E. Damitru, A. lacob, P. Costescu, D. Costa, N. Bott, D. Dumitru, D. Bagiu, N Zgriba, L. Vânătu, I. Crestescu, N. Pârvu, V. Bott, N. Tarâng», L. Caspar, F . Ѵапсѳэ, L. Savu, N. Cidia, E. Costescu, S. Barbulescu, E, Oprea, S. Gaşpar, S. Marian, Ana Costa, Ana Iacşa, E. Ivanescu, A. Paşcu, E. Dores, A. Gornjciî, M. Adam, E. Gaşpar, M. Bacău, I. Vânătu, E. Anderes, N. Vânătu, 1. Chevereşan, L. Vânătu, G. Gaşp?r, M. Bagiu, M. Dumitru, N. Dumitru, D. lacob, S. Dumitra, M. Cimponer, G. Cimponer, M. Tablă, E. Vasii, M. Ciuca, M. Cadi.i, I. Ştefanescu, Cancevere-ţan, I. Bontilă în total 12 cor. 48 fii.

Sasca-Română. S'a colecm delà mai mulţi creştini suma de 10 cor. 44 fii

Brtţca. G. Orendî r , 5 cor. Ion Fenechi 2 cor. C. Dimian, protopop, G. Boldea, G. Fenechi Şufu, I. Grasu, S. lacob, I. Gociman, câte 1 cor. Vid. Sasana Paîtofean, G. Borosi, căte 80 fii. fi. Ciobă, C. Teacă, câte 60 iii. Ioan Gociman, E. Sorescu, V. Ferzea, G Terlungiar?, N. Bârla, L G-osu, I. Şerban, G. Fenechi, Văd. V. Tă-tariu, St. Bor. şi, căte 40 fileri. D. Bereu, I. Oltean Preda, Gociman Covrigaş, Văd. G Bârlă, P. Stoicheciu, N. Fenechi, câte 20 fii. Vasile Vrâncean, G. Popescu, Maria Gociman, câte 10 fileri. Total 22 cor. 20 fii.

Bunteşti. Terenţie Papp , 20 cor. Elisabeta Papp 10 cor. Total 30 cor.

(Va urma).

» T R I 3 0 M â « Pag. 9.

üncandiűat űe advocat afli aplicare momentană într'o cancelarie advocaţială. — Adresa Ia administraţia zia­rului > Tribuna« în Arad.

'este săra' de tot soiu!

cu p e[ul cel mai ieftin. — Comande a se adresa l a : Magazinul de depozi t al Băncei de credit ung . (Hitelbank) la G a r a Braşov (Brassó). Telefon Nr. 323.

„ A J Ü T O p U r societate pe acţii

ÎN ŞEICA-MARE. ——тяж

Avem onoare a aduce la cu­noştinţă publică, că noua bancă „ A J U T O R U L " , cu sediul în Şeica-mare (N«gy«eiyk) î n piaţă. Kr. 371, şi-a începu t activita­tea în 9 N o e m b r i e st. n. 1909 şi se ocupă cu toate operaţiunile de bancă sprijinind economia po­porului nostru şi prin întreprinderi — — de acest fel. — — Banca „AJUTORUL" primeşte depuneri spre fructificare cu 5 Va0/0

iară mai mari şi stabile, delà 1000 CO?. în sus cu 6°/o- Depu­nerile corporaţiunilor se primesc cu 6° / 0 . Depuneri şi ridicări se pot face şi pe cale poştală cu cecuri. Darea după depuneri o plăteşte — — institutul separat. — — B a n c a „ A J U T O R U L ' e d e s c h i s ă în t o a t e z i l e l e d e luc ru d e l à 8—12

o r e a. m . şl d e l à 2—5 p . m . Rugând on. public de binevoitorul

sprijin, semnăm cu toată stima :

Щ DIRECŢIUNEA.

PUBLICAŢIUNE. In comuna Comlăuş (Ó-Sat-Anua) s? află

de vânza re

o c a s ă ş i a l t e a p a r t a m e n t e ,

de sub Nr. 315. Doritorii de a o cumpăra să se adreseze pentru desloş'ri la admi­nistraţia »Tribunei« îq Arad.

A V I Z ! Caut

un scriitor de adfocat c t i p r a x ă b u n ă ,

vărsat în afacerile cârpi funduare. Aplicare momentan*. Condiiţhle după învoire. A se adresa advocaiu'ui

O r = . i o a n H i c a , H a ţ e g (Hátszeg) .

ANUNŢ. Subscrisul am da vânzare

lin hărmi soiu N o n i u s , licenţiat âe comica comi-tatensă ca acomodat mai vâri >s peniru comune. Doritorii să se adreseze la

Î P e t r v i P e c i c a n , Ó S z e n t Anii a 478.

u. p. Uj-Szt.-Anna, cott Arad.

A V I Z ! Se primeşte un copil dintr'o familie

bună de î n v â ţ ă e i l

în pravälk mea da fer şi şpeţărie.

F r a n z F e r e n c z ; , comerciant de ferărie şi speţărie în

S z e m l a k . (Comitatul Aradului).

O r u g a r « m o d e s t ă , care nu v i coglă aki o oboseală, dar administraţiei w&julai no-trtrs poste fi de mare folos.

Ziarnl nostru roagă pe onorat ряЬНс că I* cererea pretorilor curente satt la ori ce cerere n a camp&rtre să se provsce că &driwa firmei « cetit-o în Tribuna.

N e u b a u e r J á n o s fabricant de funii, ţesă tur i , de gri lajuri , d e site şi saltele de s â r m ă .

Recomandă preparatele sats de sârmă ca : ţesături de sârmă din aramă fer şi ţine are m depozit pentru mori fabrici şi scopuri agricole.Recomandă säta de ven­tilat s i s tem Bachler. Pregăteşte (esaturi de mână şi fabiică la în­grădit de grădini, cui ţi de gaiiţe, sită de sârmă cu ramă de fer la lu­crări de pământ, nisip, petrij ş. a. Apărătoare d e scântei la lo­comotive, m o r i şi c o ş u r i d e fabrici. Somiere elastice pentru pat pe staluri de fer şi lemn. Cu un cuvâot tot felul de lucrări ce

so ţin de aceasta branşe. C U P R E T U R I L E C E L E M A I M O D E R A T E .

Pag. 10. » T R I B U N A « Nr. 158. — 1909.

A ieşit de sub tipar şi se află de vânzare

a i s n o a r u i п а р о п а і 1 j > t t w p ä pctttru tragerea ViaeltsT, E şi mai frumos ca

pe anul 1910. întocmit de redacţia foilor delà Orăştie.

cel de anul trecut ! In f r uB tea Calendarului e : Monumentul ridicat la Şibot (lângă

Orăşt'e) vitejiei româneşti de pe Câmpul Panii, şi descrierea acelei lupte mari a lui Paul Chinezu ca?o cu Români săi bănăţeni a scos din guri morţii pe Săcui, Ungurii şi Saşii înfrânţi de Turci, ~ şi a potopit s . 30.000 de Turci ! Ungurii o scriu ca o vitejie ungirească. Calendarul Naţional pe 1910 dovedeşte, ?ă e» a fost o strălucită biruinţă à Româ­nilor asopra păgânilor!

— Urmează 12 chipuri negrăit de drăgălsse, înfiţieâud pe înaltele persoane delà Curtea Română : Princesa Maria, m cele 2 fiice ale sale şi cu cei doi Prinţi: Carol şi Nicolae, în costume naţionale, ele ca dră gălaşe ţărăncuţe, ei ca minunaţi ciobănei români ! . . . Atât sunt de fra-moase că na să pot descrie, ci trebaeac v ă z u t e ! — Vin apoi :

— Minunile firii din fundul mărilor : 5 chipuri de tara*ude (anima'e foarte oiudate, en sute de braţe) — Chip de zidiri uriaşe în New-York! — Tren de munte, en ro t ' é 9U dinţi — Miri saxoni, ta ciudatele lor haine de nuntă. — O minune amtricană : Stâncă ce se tot mişcă, ani­nată pe coasa unui colţ de peatră, şi пч cade ! Foarte interesantă! — Napoleon cel mare, când vine înfrânt din Rusia, şi istoria ace'u' gro?znle războiu, **re s începutul apuraloi lui Napoleon. Mişcător şi interesant! — Şi alte chipuri. Apoi material de retit ; poezii, schiţă, p o v e j t * , haz, poezii poporale şi aUele, foar'e alese şi desfătătoare : P r e ţ u l unu! Ctlendar Naţi пзі e n u m a i 18 c ruce r i (36 fi i) şi 5 fii p o r t o , aiadară 41 fileri cu poştă cn tot. — Dară trimiteţi ban ;« pentru 5 — 10 Cslandare, Ie rapeji în Joc de 18 fr. cu n u m a i 13 cr. (26 fii) unu l , — .«i-ţi v n franco (poşta plătită, acasă. — Dacă trimiţi banii pentra mai mal e calendare ca 10, le plăteşti cu n u m a i 11 c ruce r i (22 fileri) u n u l , — având însă a-'ţi plăti însoşi porto la scoaterea paohtn'ui de'a p ţt!i. — Cei fe le cer ne plătite înain'e spre vânzare, cu 'egămân'ul de a le plăti dup&ee le vând, le capătă cn 13 cr. (?6 fileri) unul, având, însă a-şi plăti e porto la scoaterea parhetols! delà poştă.

Se capătă la administraţia foilor:

„Libertatea" şi „Foaia Interesantă", în O r ă ş t i e S z á s z v á r o s , şi 'a

„Librăria Tribunei" Arad, str. Deák Ferencz nr. 2 0 .

J » J . i . . ' Bandageabdomenale,ban-

andage de hernie Х Л Й Й І І ^ I r î n a f n a p a montate complect în diferite execu-і П у Р І У Щ $3 tări delà 3 coroane în sus. — —

Instrumente úe gumă şi beşică de peşte — prezerva'ive ptntru domni duzina 2—12 cor. — Р р с е Я Г 1 ' prezervative pentru dame (după pre-I OÜÍötíl ; scriere medicală, delà 2 cor. în sus. —

M a r é d e p o z i t d e I n s t r u m e n t e m e d i c a l e , o p t i c e şi b a n ä e g e ,

depozit de instrument* medicale în Ardeal

Cluj (KolossTárJ Má tyás Kirá ly t é r 5.

ШШШШШШЁШШШШШШШШШШШШШШШЁШ SFFIÇ ^̂ R> ^RCF * f i ^ 'WR *RRF 'M» W W *WF4 »W W *WL* 'M* 1W4 FNS »M4 t/P тп^ ^ЯІ* ЧВ^^ІРР

In atenţiunea celor ce z i d e s c c a s e ! mm §i a, proprietarilor de vii ! o b

Fabs'ioă D E C E M E N T î n Pânoofa. L E i l V G r Y J B X ^ S A N D O I i é s T á r s a .

Tele fon P a n k o t a 9. _ „ , Primeşte spra lucrare eu b e t o n

b e t o n d e f i e r : i e s l e î n g r . ! r j € 3 t i r i , b a z e n e p e n t r u a p ă ş i c o m i n ă , etc. l í V i i t a i i e î ş i a l t e c a n a l u r i ; f u n d a m e n t e şi altele.

L i fe rează : ţ e v i i d e c e m e n t în diferite mă­rimi, ţ e v i i d e f â n t â n a , ţ i g l e pentru acoperiş, v a l a i e spre diferite scopuri, v a s e de apă de ploaie şi pentru stropirea viţei, p l a c i d e c e m e n t , c e m e n t d e p o r t l a n d sş . a .

se găseşte in organzaţinnea inventata

ANTON OSTHEIMER f a b r i c a n t d e m a ş i n i

^ R S E C Z - V î r ş e ţ , Urbani ut. . j u m p ă pentru tragerea

ului cu pr«ţui 9 6 cor. , C p u m p ă pentru tragerea wgetului preţul 100 co r . Pumpele acestea se

în anu l 1872 a Iui

Se vinde cu conditji d« plătlre în rate. Pe lângă garanţie. As sos i t î n r e g i s t r ă r i n u o l r o m â n e ş t i , c ân t ă r i ş l mm\c& ca forţă aa t ï ï r a îa . — Preţul curent te trimite gratuit. — Se caută ceutra vânzători 1 — Corespondenţe se face în limba maghiara, germană şl franceaă. —

Isigarărî c o n t r a fo o u l a ï : case, bucate, mobile, vestminte, mărfar! 1

: case,, I" -rfarl 1 I

SIS

S i

si »

a. * » Й

A g e n t u r a p r i n c i p a l ă d iu Arau

A B ANCEI GCNSRALE DE A-SIGÜRARE MUTUALE SIBIBNS

Sä •

&

Й se

Y t V A N I A " ргіліезсе oferte peatra asîgnrări din comitatele: Árad, Bichiş, Bihor, Ctned, C*ras-$epenn, Tunis щ Torcntal, — şi le efeptnesce p® lângă cele mai

favorabile condiţmaî :

i . Im f*MUl rieţil: íaplhile oa 5--ratR Яоз, rente, азаі іе peafern feuţe, capitel de •nte-eprinfleie pnnfcra feetoil, f-4 g m î s moarte, t p m i * busormêntar*. къвіЯа sín щш'А й«Ы 60—»00 o-tt\ ве i-IÏHIH Ja m-moot Lu Eiua

È. Ia raeul feoRlutt ОШІГІ An loi teW, mjbiie іяШазЛ, producte i e «kmp ţ u ; S, C«mtrm furtului i* ЪЦѵЬжІХ, vúotí, halas

t ectiaîte a. a- pris spsr^sr« % 4. Coatra f r i n d i n e ! t gras, яву»га, ora, сиаз?вя

o-f?Sss via (чіасчі), pbnlfl Иі"і?&Ій!б : е&в»?*, Ы./^ші

Desluşiri se dan şi prospecte вз pot priuii la ngentnrele noastre locale şi eercualê m aï îa ne-

e-are soœnnfe fi direct prin

в „ TRANSSYLVANIA * IR árad Strada Siíflhen/i ir. I» - Т«1вГоя *r. 598

s» « ea 0

m " a

O •* S

* s* fit

o a

"9 ä»

«* C

N -Asiguraţi c o u t r i yrindinsï: спсогаяві g r â n l , sée-ara, o T ë z n l şi toată economia : l = a

Nr 258 — 1909. » T R I B U N Ac Paa. H í

i â n a fiecăruia poate fi frumoasa dacă o îngrijeşte

destul. Gel mai bun mijloc pentru îngrijirea

S Ä Lichidul ,Elza' pentru mâni pentrtcâ e pregătit din materiile cele mai bune pentru con­servarea frumuseţii manilor.

L i ch idu l ,E l za ' p e n t r u mfinl după o folosinţă de 3 ori race mâniie catife'ate. Mânie roşii după 8 zile le înălbeşte. E cu totul nestricăcioasâ. Pe când glicerinül, crema de glicerin şi altele, dvpâ o folosinţă mai îndelungată înegrese manile , l l ch idul ,E lza ' p e n t r u m â n i face manile albe ca zăpada. Glicerinül, cremă de glicerin şi altele tund »leiotse sunt noplăsnte şi greţoase. Lichidai ,E lza ' pentru mâni, îndată să absoarbe. Dacă folosiţi zilnic lichi­dul ,Elza< mân'le ver fi totdeauna frumoase, pentrucă Ie scuteşte de strieăeianea vântului. ^ Ъ^х^хлі 3 0 f i l e r i .

A S C U L T A Ţ I poveţele me le ! ! !

S „Blborpaprika"

— farmacia Ia — St. Anton de Padua

Se poate căpăta WameĂ*w f?tf»tfgA ia preparatorul O . в Г16 • Ж СГПО

£ § 2 z a t > a d l s . a , Szegedi u t

Magazin principal la Vojtek şl Wsisz drougerie în Arad

Ca fiecare femele sfc fie bucu­roasă de renumele bun al bucă­

tăriei sale, şl ca acest renume să nt fie ştirbit, îşi alege aromatele (dresurile).

Cel mai bun aromat e ar­deiul pat a lui KÁLMÁN care nefiind tare, dă mâncării coloare excelentă şi aromă minunată. Chiar şi suferinzilor de stomac Ie ette nestrie/cioasă. Se poate căpăta numai în

pachete originale scutite ca preţurile următoire : 1 cutie de 1 chilogr 6-— cor. 1 cutie de Vi chilogr. 1-8Ѳ cor. 1 « » Va « 3-30 * 1 * « lk « 1 - «

— — Se poate căpăta delà oricare băcănie şi prăvălie de toloniale. — — Poftiţi şi cercaţi! Nenumăroase epistole de recunoştinţă !

Kálmán Józsi i , export de ardeio, Szeged, Dsgônics-tér 24.

î

C u m p ă r a ţ i cel mai f rumos şi cel mai boga t ca lendar r o m â n e s c delà noi B

CALENDARUL „POPORULUI ROMÂN 99 p e a n a l 1910. Se es t inde pe 196 pagini , î n p o d o b i t e cu 8 0 d e c h i p u r i .

InvăJitoarea este de toată frumseţea, lucrată de renumitul desemnator român din Bucureşti : dl Ari M u r n u . C U P R I N S U L CALENDARULUI :

1. Cronologia anului. Cele 12 luni împodobite cu motive româ­neşti admirabile lucrate de dl A. Murnu. 2. Semnele cereşti. 3. Regentul anului. 4. Semnele cronologice ale anului 1910. 5. Zile schimbătoare peste an. 6. Sărbători impuse de lege. 7. Posturile. 8. Deslegarea posturilor. 9. întunecimi. 10. Zodiile. 11. Anotimpurile. 12. Calendarul jidovesc. 13. Calendarul economic pe 1910. 14. Prevestiri. 15. Timpul vânatului. 16. Domnitorii Ungariei. 17. Valoarea banilor, explicaţie folositoare pentru cei ce călătoresc în străinătate. 18. Cursul lunei în anul 1910. 19. Când fată vitele? 20. Posta. 21. Călătoria cu trenul. 24. Europa. Descrierea fiecărei ţări cu toate amănuntele, după datele oficioase din 1908. 25. America : Statele unite. 36. Tabela de a socoti carnetele după 1 an, 1 lună sau 1 zi. 37. Catalogul advocaţilor români din Ungaria. Dăm în ordine alfabetică toate oraşele în cari locuiesc aovocaţi români. — P a r t e a l i t e r a r a : 39. In pragul liber­tăţii (amintiri din temniţa Seghedinului) de Oh. Stoica. 41. La Badea George de D. Birăuţiu. 42. Anexarea Bosniei şi Herţegovinei cu un chip. 43. Centenarul naşterei lui Şaguna cu fotografia marelui archiereu. 44. Serbarea din Chizeni cu două chipuri. 45. Bărbaţi mari a Româ­niei cu mai multe fotografii. 48. Trei luptători cu fotografia dlui Russu-Şirianu, D. Birăuţiu şi Gh. Stoica. 49. Viaţa ai obiceiurile românilor emigraţi în America-Nordică. Acest articol scris de confratele nostru

I. Ţerigariu, ne dă un chip real despre starea fraţilor noştrii emigraţi de aici în A m e r i c a (cu două chipuri). 52. Morţii noştrii. 54. Din minunăţiile zilelor noastre. Un articol interesant în care ne ocupăm cu tot ce s'a inventat nou pe rotogolul pământului în cursul anului 1909 cu o mulţime de chipuri. 57. încasarea mechanică a banilor în Ameriea cu 3 chipuri. 62. Cutremurul de pământ din Messina. Des­crierea amănunţită a nimicirei oraşului din Sicilia cu 3 chipuri. 64. Răvastil anului delà 1 Octomvrie 1908 până la 1 Octomvrie 1909. Consemnarea târgurilor din Ungaria, Ardeal şi Bănat. Consemnarea târgurilor e făcută în modul cel mai exact după datele cele mai noi.

Dintre ilustraţiile călindarului înşirăm : Fotografia Ven. domn Gheorghe Pop de Băsejti preş. partidului naţional român. Dr. Teodor Mihali cu doamna. Oaspeţii cari au luat parte la depunerea petrei fundamentale a bisericii din Chizeni. Dl deputat Dr. Teodor Mihali, preş. clubului deputaţilor naţionali ţinându-şi darea de seamă în Ileanda-mare. Biserica gr.-or. român din Cacova (Bănat). Bărbaţi mari ai Ro­mâniei: Alexandru loan Cuza, Dimitrie Sturdza, D. Spira Haret. Emil Costinescu. V. G. Morţum, Barbu Ştefan Delavrancea. Trei luptători: Dl I. Russu-Şirianu, E. Birăuţiu, G. Stoica. Un grup de români, cari trăiesc azi în America. Membrii societăţi/ »BănăţanuI« din Philadelphia Pa, cari, au predat piesa teatrală »Nunta ţărănească*.

F ^ r e ţ i i l u n u i e x e m p l a r 4 O f i l e r i . (porto postai 10 fileri). Aceia cari cumpăra cu bani gata spre vânzare delà 15 calendare în sus le dăm b u c a t a cu 14 c r u c e r i adecă 2 8 fileri . Poşta o plăteşte însă cel-ce comandă şi anume :: :: 72 de fileri pentru 25 calendare. Douăzeci şi cinci de calendare cu postă cu tot costă 7 c o r o a n e 72 fileri. :: :: la c u r â n d v a a p a r e şi c a l e n d a r u l u m o r i s t i c „ C U C U " şl c a l e n d a r u l „1 л О І І I L U S T R A T E " .

Comandele să se adreseze Ia: Adminis t ra ţ ia „ P O P O R U L ROMÂN" Budapesta , VII., István-uí 11.

gr-

I І І I l 1

І

i i

c

ce

E «ï

« .2 a o u "S * c u a

a 2 o

MM

U

Duminecă după ameazi m a r e e x p o z i ţ i e în рраѵаіівш I V f a n u s i „ î ^ l e r i o t " , p e n t r u f e m e i 2«S c r .

J V l a n ş s o n i c l i n . p ă r f i n I S O . P a l t o a n e d e i a r n a , p e n t r u , f e m e i ş i f e t e .

H O F F M A N N S Á N D O R ARAD, EDIFICIUL TEATRULUI.

Ori-care va privi vitrinele mele se va convinge despre preţurile mele extraordinar de ieftine. M A R E L E T Â T ţ G D E C R Ă C I U N s'a î n c e p u t d e j a şi bogatul meu magazin stă la dispoziţia on. public.

C u m p ă r ă r i ocaz iona le : F l a n e l l , m e t r u l V7 c r . B a r c h e t m . ^ 7 c r . B o a u r i d e p â r : delà I I O , T S 0 , 2 - , 2 S O , 3 5 Ö în sus , pre ţur i ne în t recute .

j

Pag, 12. Nr, 268 - 1906

La apotecarul C O R N E L N. D E M E T E R în O r ă ş t i e — Szászváros (lângă bisericile evang. reform.)

se capătă următoarele preparate de mare folos :

I. Preparate medicale ™ Й % а

е

е ^ Syrup de zmeură!

Esenţă contra bătăturilor (ochi de gîină) Preţul 80 fileri Prav coutra opăritului la copil. Preţul 60 fileri

Prav contra asudatului la mani şl picioare, 60 fileri, JJnsoar* contra rUelor. Cn *fect sigur şi rapid, / cor. 20 fii.

Picuri pentru sculament (Tripper-kankó), / cor. 20 fil.

Curat numai din suc de zmeură de pe munte, preparai cu z»hăr r»fin*t, 1 pachet pejtal de 5 kilo: 7 coroane. -

Mulţi bărbaţi, femei şi copii — cari deja să simţiau în şura morţii şi ))i/vuviii • folosind tot felul de ieacuri, nu să puteau scăpa de cumplita tusă, nă-duşală (asthma) şi tusă sacă, cetiră în fine despre admirabilul «DOLICIN» care are efect de minune contra tusei, răguţelei, durerii de piept, ofticei, tusei măgăreşti, catarului, astmei, greutăţi de respirat, lungotrei şi tusei seci şi folosindu-I, se vinde­cară/ La copii şi la copile contra tusei măgăreşti are efect admirabil! Efect asupra apetitului ! întăreşte corpul ! Flegma o topeşte încât mai uşor să rupe ! Ferbinţelile şi asudatul de noapte le înceată ; — măreşte greutatea corpului, deci contribue mult la însănătoşare. Preţul este 1 cor. 20 fii. şi 2 cor.

ГГАѴ c o n t r a d u r e r i i de c a p . Bun şi în m u r i de afluenţă. Preţul 1 cor. Г я ОЛіѴ R e u r a a > ischiaş, dureri de oase, — podagra ! Ştiut este că morburile aceste Odpolb . ce dureri teribile cauzează, îucât pe lângă întrebuinţarea diferitelor medi­camente, partea cea mai mare a morboşilor cercetează şi diferite băi, — şi în multe cazuri şi acelea-s, sau fără folos sau cu puţin. Chiar nişte bolnavi cari sufereau de oase, podagră, reumatizm, răceli de cap, dinţi şi nervi, - precum şi scrîntituri, ba chiar şi de aceia cari sufereau în morburi de acestea ca: reumă învechită, a cărei durere tot să mută când în mâni, când în picioare, când apoi în spate — şi folosind diferite bai fără de nici un rezultat — ca probă au întrebuinţat şi >CASPICUL», ca­rele aplicându-1 l-au aflat de efect admirabil, — scăpându-se de groaznicile acelea de dureri! Preţul 1 cor. 20 fii. şi 2 cor.

КяІІЛпЧяГЧЯпЯПІ P u t™ oameni sunt cari în tinereţele lor să nu fi avut aşa ЛйуииЭДігарйІІІ. numitul «morbul tineretelor« cere negligându-se, mai târziu se ivesc rezultate neplăcute şi periculoase, precum răguşala sifilitică, durere de oase, excese şi zgrăbunţe pe faţă şi pe corp, precum şi rane sifilitice.

Foarte mulţi cari sufereau în boalele acestea, întrebuinţând «KALJODSARSA-PARILUL« l-au aflat de efect admirabil, — scăpnndu-se şi tămăduindu-se de aceste morburi grele ! Preţul sticlei eate 2 cor.

ПРПІЯНГІП E d e m m u n e câţi oameni sufer de durere de stomac, sgârciuri, greaţă, V O U i a U l l U . puţină sau chiar nici o poftă de mâncare, mistuirea rea, catarul şi aprinderea de stomac, greaţă şi vomare. Ştiut este cumcă stomacul are cea mai mare funcţiune la susţinerea sănătăţii şi vieţii - căci dacă acesta nu e în stare să nutrească pe deplin corpul — atunci pierzând din puteri — să nimiceşte corpul.

Este dovedit că la astfel de boale »CENTAURINUL« este de mare efect «Cen-taurinul« e introdus în fieştecare familie ca l e a e d e c a s ă , încât la orice boală 2au dureri şi sgârciuri de stomac, numai decât să înrtebuinţează ! Preţul este 1 cor. sO fil.şi 2 cor.

T ЯТЬпПІІПТК Închiderea scaunului e cauza diferitelor morburî ; precum palpitarea LiClAUUliUUUo, de inimă, ameţeli, dureri de cap şi altele. Dea cine sufere de în­chiderea scaunului, numai decât comande «LAXBONBONS»-ul, având efect admirabil. E foarte plăcut de luat, fiind zaharicale dulci, pe care şi copiii le iau bucuros. Preţul 80 fileri.

Pentru toate scrieţi, trimiţând banii înainte, ori cerând să vă vie ca raruburs (plata la scoaterea delà postă), delà

II. Preparate cosmetice. Cream de benzoe mygdale, pentru conservarea şi albirea mâniloi

şi feţei, dând totodată îi fineţă deosebită ! Delăturează tot felul de pt% bubiţe, pistenit (mitesser) de pe mână şi faţă, netezeşte şi sbârctturik Conţinut nesiricâcios pentru f*ţă şi mâni. Preţui 6o fileri.

Săpunul de benzoe mygdale, excelent. Preparat din materii fine ţi mirosuri plăcute de flori. Atbest« şi netezeşte pielea ! Preţnl 70 fii.

Poudre-Veturien. Acopere foarte bine, încât nici nu se observă ci faţa e pudrstă. întrebuinţată cn creamul de benzoe mygdale, scuteşti de urmările neplăcute sie vântului şi soarelui ! Este In culoare albi, roza şi galbenă. Preţul 1 coroană.

Veturien-Parteum. Veraviolctta, cel mai fin parfum de viorele, 1* crămioare ţ i scampie (iorgovan). Preţul 1 coroană 60 fii.

„Ideal"*, cel mai nou parfum. Preţul 2 сого&ке. „Apa de gură Cremsier". (Albă aan roşie), delăturează durera

dinţilor, întireşte dinţii şi gingiile, delăturează mirosul grea din gurii întrebuinţată cu pravul de dinţi >Cremsien face dinţii foarte frumoşii Preţul 80 fii. — Pravul de dinţi „Crenuier" face dinţii albi. Preţul 70 fileri. — Perii de dinţi, fine. Alegere mate.

Esenţă de China: contra căderii păru'ui , cu rezultat fotsrte bun. Preţul i cor. 40 fii. — China tannopomada: pentru creşterea părului, P r ţul 70 fil. — Oleu de nucă : eatract de nuca oleică, pentru pisirare» părului, i sticlă 80 fileri.

Ш Г ѵ І С З П І О pentru a vă face singuri tot felul de beuturi răco-. L A l l d l f l C ritoare şi întăritoare, cum şi rum şi licuer!

Cine voieşte a-şi pregăti singur beuturi bune şl ieftine, ba şi rum ţi licueruri foarte fine : întrebuinţeze aceste extracte 1

Iţi poţi face : Rachiu de drojdie. Beutură dulce de vişine. Rachii de bucate. Borovicica. Rachiu de prune. Şlivoviţă. Rum fin pentru thee

Apoi licueruri: Allasch. De pere, cireşe. Marascuino. De vanilie Preţul pentru a prepara / litră costă 40 fii. din oricare extracte

Apotecarul CORNEL N. DEMETER, Orăştie-Szászváros M M

ÎNTREPRINDERE ROMÂNEASCĂ

[HAI FLONTA a n t r e p r e n o r d e zidi r i

Ofadefi-mars-Nagyférad. Stabilimentul şi cancelaria Pereces-u. 9*

Pr imeş t e : plănuirea şi zidirea de bi­serici, s c o a l e , case notariale şi a tot

felul de zidiri private. Magazin stabil de fabricate de cement, comande se primesc.

Magazin stabil de pietrii artificiale pentru morminte . Prospecte gratuit.

Н П Н ! і І і І

— cele mai solide şi cele mai după modă — zzzzz J u v a e p i c a l e r r ^ r r : atât pe bani gata, cât şi în rate pe lângă che­zăşie de 10 ani şi preţuri ieftine, lifereazi cea mai bună prăvălie în aceasta privinţă în

întreagă U n g a r i a

BRAUSWETTER JAH0S g orologier în SZEGED.

CATALOG cu 2 0 0 0 ch ipur i s e t r i m i t e GRATUIT. (§{ Corespondenţele se fac în limba maghiară, germană şi franceză. £ j

ololololoinlolololrtio

Miiş ino , d e s p ă l a t 55 „ W E L T W U N D E R

este bucuria fiecărei femeie econoamă bună ; albiturile, pe lângă cea mai mare cruţare şi lucru uşor copilăresc, devin albe lucitoate. lr5°lo economisire de timp, bani, încălzit şi săpun.

F á r a chlor ! F á r a ajutor !

Fura írecare î î^ara terpentină !

F â r a soda ! P ă r u putere !

F u r ă , învârtire ! FAru salmtac !

Prtful 40'— Cor. Cereţi îndată proapect gratuit delà :

W I L H E L M OBEBTH, ^ M e d i a ş — M e d g y e s Nr . 8. (Transilvania).

l^n. trimiterea Înainte a cor. 4 O-maçlna ве expedeazA franco.

I

Fondată la 1840.

Werner fabrică de piane, pianine şl ci«U**tej

aranjată pe putere de maşini P o z s o n y — Pressburg .

Pregăteşte numai instrumente musicale de pri­mul rang. Pe lângă garanta solidă expedează şi cu favorul de plutiri in rate lunare. Prima fabrică germană vieneză de piane, pianine şi cimbalme. Preţ-cureot cu provocare la ac6st ziar se trimite gratis şi franco.

Adresa telegrafică : CLAVIER W E R N E R - P O Z S O N V .

»TH13UNA«, IN3IIT0T TIPOGRAFIC ШЗНДО ŞI CONS. — ARAD 1909.