Confectii Din Tesaturi - Studiu de Caz - Eurotricot

download Confectii Din Tesaturi - Studiu de Caz - Eurotricot

of 32

description

confectii studiu de caz

Transcript of Confectii Din Tesaturi - Studiu de Caz - Eurotricot

Confectii din Tesaturi - Studiu de Caz - Eurotricot

Universitatea Transilvania- Facultatea de Stiinte Economice, Sp. Marketing

PROIECTMERCEOLOGIE NEALIMENTARCONFECII DIN ESTURI

STUDIU DE CAZ: EUROTRICOTSTUDENI:

Sp. Marketing

Anul II

Grupa 1CUPRINS31.SCURT ISTORIC AL FIRMEI EUROTRICOT

32.DENUMIRE

43.SEDIUL

44.ACTIONARI

45.SALARIATI

56.PERSONALUL TESA

57.DOMENIUL DE ACTIVITATE

58.PRODUSE

69. PARCUL DE MASINI SI PROCESUL TEHNOLOGIC

710. CLIENTII

811. CONCURENTA

912. PERSPECTIVE

10PROCESUL TEORETIC AL REALIZARII TESATURILOR

11Confecii din esturi i tricoturi

26PRODUSELE FIRMEI EUROTRICOT

261.Clasificarea produselor firmei

272.Proces tehnologic

293.Caracteristici de calitate

304.Defecte

305.Metode de verificare a calitatii

316.Premise ale obtinerii calitatii

32Propuneri :

1.SCURT ISTORIC AL FIRMEI EUROTRICOT Asociatii fondatori ai firmei au o experienta de 20 de ani in domeniul tricotajelor.In urma schimbarilor de regim politic din Europa de Est si a apropierii acestor piete de piata Uniunii Europene, acestia au luat in considerare extinderea activitatii in una din tarile est-europene. Factorii avuti in vedere in procesul de luare a deciziei au fost:costul si calificarea fortei de munca,distanta fata de tara de origine,stabilitatea mediului politic si de afaceri,facilitatile fiscale oferite investitorilor straini ,infrastructura,diferentele culturale. In urma analizei tuturor acestor factori,decizia luata a fost in favoarea Romaniei,iar ca oras s-a ales capitala Bucuresti. Astfel in anul 2000 au fost demarate formalitatile pentru deschiderea unei firme in Bucuresti. Intrucat in aceasta faza nu se punea problema cumpararii unui spatiu propriu de productie, costul inchirierii unei hale a facut ca sa fie luate in calcul posibilitatea deschiderii unui punct de lucru in alt oras decat Bucurestiul. S-a gasit solutia spatiului de la uzina Carpatex Brasov, solutie care prezenta multiple avantaje:un cost mai redus, utilitati existente deja, spatiul functionand anterior cu aceeasi destinatie si o mai mare apropiere de partenerul extern.

In luna mai 2001 a fost semnat contractul de inchiriere cu uzina Carpatex, in lunile iunie-iulie a fost amenajat spatial si importate utilajele si a inceput activitatea de recrutare de personal. In luna august 2001 a inceput activitatea de productie cu un personal de 69 de salariati direct productivi, 3 personal TESA si 1 tehnician italian care oferea consultanta in domeniul organizarii activitatii si controlului de calitate.

2.DENUMIRE

Numele firmei este EuroTricot, alegerea acestuia dorind sa sugereze apartenenta la spatiul economic european, atat prin originea asociatilor cat si prin orientarea spre export a firmei, pe de o parte, iar a doua parte a numelui sugereaza domeniul de activitate. 3.SEDIUL

Atat sediul social cat si sediul operativ se afla in Brasov, str. Nicolae Titulescu nr.2 intr-un spatiul inchiriat in incinta uzinei Carpatex s.a.; cunoscuta uzina brasoveana a mostenit activele fostei intreprinderi de stat dar nu a reusit sa-si mentina activitatea, in ciuda avantajelor oferite de piata romaneasca, in acest mod ajungand sa-si inchirieze spatiile de productie.

4.ACTIONARI

Primii actionari ai firmei au fost doi cetateni italieni, Furegin Cinzia si Mason Carlo, cu domiciliul in Padova.

Acestia au cautat pe piata italiana potentiali finantatori pe care sa-i implice in proiectul lor ce consta in a initia o activitate de tricotaje si confectii de tricotaje in Romania.

Avand ca principale argumente experienta actionarilor in domeniul tricotajelor, avantajele oferite de piata romaneasca si existenta unui contract de lohn incheiat cu firma Benetton, acestia au reusit sa atraga doua firme italiene in acest proiect si astfel capitalul societatii se mareste prin atragerea noilor actionari:

FINEST SPA, o firma financiara din Porderone, avand ca obiectiv sprijinirea firmelor italiene care decid sa opereze pe piete est europene.

CIEFFE SRL , firma cu sediul in Padova si care opereaza in domeniul tricotajelor, cu o participare de 80% din capitalul social.

5.SALARIATI

Numarul total al salariatilor firmei este 251, astfel:

Direct productivi 224 Cu functii de conducere 9

TESA 18 6.PERSONALUL TESA

Personalul TESA este alcatuit din echipa de mecanici ce cuprinde 5 persoane; echipa de paznici cu 5 persoane; asistentul directorului general; cate o persoana pentru compartimentele de : contabilitate,salarizare, import-export si doua persoane la urmarirea productiei.

7.DOMENIUL DE ACTIVITATE

Conform clasificarii CAEN, domeniul principal de activitate il constituie fabricarea de metraje prin tricotare, cod CAEN 1760. Ca activitati complementare firma presteaza si operatiuni de confectii tricotaje precum si finisaje ale confectiilor, ca : aplicarea de accesorii, calcare, ambalare. 8.PRODUSE

Produsul principal al firmei a fost la inceput serviciul de lohn.Orientarea spre acest produs era determinat de stadiul de inceput al firmei, de experienta si de nivelul resurselor.Conducerea firmei urmareste dezvoltarea si in aceasta directie, urmarindu-se ca in viitor firma sa realizeze propriile produse.

Materia prima este importata din Italia, Germania, Franta sau din tara.Produsul finit este exportat clientilor externi, urmand ca apoi sa se indrepte catre consumatori.

Produsele se adreseaza familiilor in general, persoanelor dinamice, sportive dar si oamenilor de afaceri si sunt disponibile intro gama diversa de sortimente si culori special concepute si realizate pentru a satisface cerintele tuturor clientilor indiferent de varsta.

Firma produce o gama de articole de ultima moda, marca Benetton si nu numai. Marca si-a capatat pe parcursul timpului un binecunoscut renume bazat pe calitate si pe preturi acceptabile. De mare importanta este ambalarea, etichetarea, si prezentarea directa clientilor ; mentinandu-se in acest caz conditiile calitative de standarde internationale si cu ambalaje ecologice.

Portofoliul de produse, in continua schimbare si reactualizare este creat in departamentele de cercetare-dezvoltare din Italia si sunt testate pe piete de dimensiuni mai mici pentru o buna observare a reactiei consumatorilor finali inainte de a deveni comenzi viitoare pentru micile firme din estul Europei cu care United Colors of Benetton lucreaza in sistem lohn.In crearea acestor articole echipa de creatie urmareste o linie clasica pentru a acoperi toate cerintele pietei si introducerea de elemente moderne pentru generatiile tinere.

9. PARCUL DE MASINI SI PROCESUL TEHNOLOGIC

In luna august 2001 Firma si-a inceput activitatea de productie cu doua sectii: tricotaje si confectii iar in ianuarie 2003 a deschis o a treia sectie calcatorie, destinata finisarii.In 2005 s-a deschis o sectie de spalare, vopsire si tratare a acestor produse.

In momentul de fata firma detine masini moderne, automatizate si beneficiaza de consultanta straina in folosirea lor:

Sectia de tricotaje are in dotare:

48 masini SHIMA SES FF22, finete12 12 masini SHIMA SES FF22, finete5

6 masini SHIMA SES FF22, finete 3

2 masini PROTTI

2 bobinatoare automatizate , toate importate din Italia.

Masinile sunt foarte usor programate cu articolele care se doresc a fi fabricate cu

ajutorul disketelor (suport floppy).Firul receptionat este prima faza parafinat cu ajutorul celor doua masini de bobinat iar apoi tricotat panouri.Aceste panouri sunt atent controlate si trimise in urmatoare sectie confectii, unde sunt imbinate cu ajutorul urmatoarelor masini : feston (3); keturi (58) de finete 16, 12, 10, 7, 3; OV (6); traveta (4); masini de cusut rectilinii si se recontroleaza la manechini (3).

Partea de confectionat este urmata de la caz la caz, in functie de tipul articolului si al compozitiei firului utilizat fie de spalare, vopsire, tratare cu balsam si alte solutii speciale, fie calcate in cea de-a treia sectie.

Finisarea produselor are loc in calcatorie unde parcul de masini include: masini Brother FGF, Brother 11 pentru atasarea etichetelor de marca, a marimii si a compozitiei, etichete de pret (ce difera in functie de tara de destinatie), nasturi si alte accesorii particulare.Produsele (pulovere, fuste, pantaloni, caciuli etc) sunt supuse unui control final pentru a indeparta orice imperfectiune urmand a fi calcate la patru prese KASS FG 43. In urma acestei operatii fiecare produs trebuie sa respecte in functie de marime fisa tehnica a articolului ceruta de client; marja accepatata fiind de 0,5 cm. Sunt indepartate petele de ulei, scamele, firele straine si apoi sunt ambalate atent in containere speciale .Clientul face un control selectiv al comenzilor iar daca 0,5% din comanda prezinta probleme intreaga comanda este respinsa urmand a fi fie imputata fie transportata inapoi la firma si remediata.

10. CLIENTII

Firma are semnat un contract lohn cu marele concern United Colors of Benetton, una dintre marile firme producatoare si distribuitoare de articole vestimentare cu sediul in Treviso, Italia inca din 1964.

Principalele resurse productive si tehnice isi au bazele in departamentele de creatie din Italia iar fabricile de productie sunt distribuite in principalele tari est-europene ( Romania, Ungaria, Bulgaria) dar si pe alte continente : Japonia, Rusia, Tunisia, Egipt, Coreea, Venezuela ,SUA. Firma dispune de puternice surse financiare, de bune surse logistice si de resurse de marketing, avand departamente specializate pe aceste domenii inca din primul an de existenta.

Compania isi desfasoara mai intens activitatea pe teritoriul UE dar si pe teritoriul tarilor asociate la UE, in zonele urbane relativ mari, cu o retea larga de magazine.

Politica de pret aplicata pe piata de catre Benetton difera de la un produs la altul. Astfel pentru produsele similare oferite de catre firmele concurente se aplica strategia pretului minim fata de acestia.Pentru produsele particulare se recurge la o politica agresiva de pret pana la aparitia pe piata de noi variante de articole.

Concernul Benetton are o pozitie buna in momentul actual pe piata distributiei de articole vestimentare iar obiectivul principal este atingerea pozitiei de lider pe piata.Firma isi propune mentinerea imaginii pozitive create in decursul a zeci de ani de activitate bazata pe o calitate de nivel superior si o gama cat mai variata si modernizata an de an.Firma isi propune sa acopere segmentul de piata a marilor sai concurenti dar si eventualele segmente din piata inca nefructificate din zona UE.

Mai exista colaborari cu firme din Spania ( Laura G), Germania ( Miss Sixty, Comma), Italia ( Sisley, Cieffe, Zara, Rinascente, Upim)

In procesul de productie au existat colaborari cu numeroase firme din domeniu din diferite orase ale tarii : Intercomex Bucuresti, Augsburg Piatra Neamt, Gildatex - Petrosani, Manufacture de Motru Motru, Manufactura de Nord Craiova, Fouremme Industries Sibiu, Tricoelite Bucuresti, Tricotex Titu, Merocsilvo Pitesti, Auronini Buzau, Maglificio 2002 Pitesti.

11. CONCURENTA

Stiut fiind faptul ca tara noastra se afla intr-o regiune europeana foarte cautata pentru forta de munca foarte ieftina si ca acest domeniual textilelor necesita forta de munca extinsa firma are foarte multi concurenti in tara dar mai ales peste hotare.

United Colors of Benetton la fel ca alte mari concerne in domeniu au inchis 20 de filiale din Italia indreptandu-si atentia spre tari est-euroene cum ar fi Romania, Bulgaria, Polonia, Slovacia unde gasesc forta de munca ieftina si chiar specializata in unele cazuri United Colors of Benetton are in Romania nu mai putin de 29 de firme cu care lucreaza in sistem lohn:

spalatorii : Martelli Europe Buzau, Grandsert Timisoara

tricotaje, confectii si finisare : Eurotricot Brasov; Gnoato, Maglia, GMC din Sibiu; Kandisky Oradea;Tre-Ro, Tricotex, Paola din Bucuresti; Linia 41 Bihor; Maglia Cluj; Anton Industries Arad; Alpinigi Pitesti; Maglificio 2002 Ramnicu Sarat.

Riscul de a pierde principalul cliet United Colors of Benetton ( 90% din productie ) este din acest motiv foarte ridicat .Astfel Eurotricot are ca obiectiv principal mentinerea la cele mai inalte standarde calitative a produselor executate, respectarea termenelor de livrare impuse de client si o continua modernizare a parcului de masini.Alte sute de firme din Romania pot reprezenta un concurent al firmei din Brasov si un viitor colaborator al principalului nostrum client United Colors of Benetton.

La nivel international, United Colors of Benetton actioneaz intr-un mediu concurential motiv pentru care trebuie sa se foloseasca de inovatie si creativitatea in realizarea fiecarui articol si de fermitate in politica de management.Principalii concurenti ai marelui concern sunt : Miss Sixty -Italia,Comma- Germania, Columbus Mode- Spania, Cieffe Italia, Sicem -Franta, Wragler-Lee-Mustang, VH Group.

12. PERSPECTIVE

Un prim proiect al conducerii este schimbarea spatiului actual prin constructia unui sediu propriu, o continua modernizare a parcului de masini, si realizarea exportului cu mijloace proprii de transport.

Pe viitor firma isi propune mentinerea la cele mai inalte standarde calitative in vederea cresterii profitului si a realizarii unei imagini pozitive.Se doreste realizarea de produse proprii prin lansarea de articole create in interiorul firmei, infiintarea unui department de marketing si o rupere de sistemul lohn, prin actionare pe piata ca unic producator si distribuitor a propriilor produse.

PROCESUL TEORETIC AL REALIZARII TESATURILOR

Confecii din esturi i tricoturi

Producia de confecii din esturi i tricoturi s-a dezvoltat, pe plan mondial si la noi n ar, ntr-un ritm mult mai mare dect celelalte categorii de produse textile, deoarece au gradul cel mai ridicat de prelucrare i exist o cerere susinut pe piaa intern i extern.

Cerinele de calitate ale confeciilor

Principalele cerine de calitate ale oricror confecii textile se pot mpri n trei mari grupe:

estetice i de prezentare;

durabilitate;

fiziologice i de confort.

1. Caracteristicile estetice i de prezentare ale confeciilor sunt hotrtoare n decizia de cumprare; ele se modific rapid n timp i terbuie s fie adaptate sezonului i grupelor de vrst, sex i destinaiei de utilizare.

Adaptarea confeciilor la linia modei reprezint o condiie hotrtoare pentru satisfacerea preferinelor foarte diverse ale cumprtorilor. De aceea, la realizarea confeciilor n serie mare trebuie s se aleag din mad ceea ce corespunde nevoilor, obiceiurilor i exigenelor actuale din punct de vedere estetic, al confortului i purtabilitii.

Exist tendina de realizare a confeciilor de la serii relativ mari, specifice produselor de calitate medie, spre confecii n serii mici, la produsele de lux. Aceasta corespunde exigenelor care sunt difereniate dup preferine, dar i dup venituri.

2. Caracteristicile fiziologice i de confort. Rolul mbrcmintei din punct de vedere fiziologic i al confortului este de a pstra cldura corpului, de a permite trecerea transpiraiei i a aerului n scopul crerii condiiilor optime de desfurare a activitilor fizice i intelectuale, n funcie de condiiile mediului ambiant.

Exist o strns corelaie ntre factorii care determin fiziologia mbrcmintei: corpul uman, climatul nconjurtor, activitatea desfurat i mbrcminte.

Pentru meninerea constant a temperaturii corpului, n orice condiii climaterice i de activitate desfurat, mbrcmintea trebuie s ndeplineasc trei caracteristici eseniale:

capacitatea de izolare (It)

capacitatea de transport a umiditii corpului (Tu)

capacitatea de aerisire permanent a corpului (Ac).

Realizarea unor confecii optime din punct de vedere fiziologic presupune un echilibru perfect ntre cele trei caracteristici.

Obinerea confeciilor

Materialele folosite pentru obinerea confeciilor sunt:

- materii prime de baz: esturi, tricoturi ( care tind s fie utilizate din ce n ce mai mult, datorit avantajelor calitative i economice pe care le prezint), precum i imitaiile de blnuri;

- materiale auxiliare: cptueli, ntrituri, garnituri, furnituri, accesorii. Cptuelile au un rol funcional deosebit n asigurarea gradului de confort al confeciilor. Sunt realizate din esturi obinute din fibre chimice, celulozice (care au o bun higroscopicitate) sau uneori sintetice, care le confer o rezisten superioar la frecare. ntriturile se obin din esturi apretate din bumbac, cnep sau fibre sintetice sau din materiale neesute. Cele mai utilizate sunt vatirul, canafasul, rosarul pentru ntrirea diferitelor pri ale confeciilor care trebuie s aib o anumit form stabil n timp.

Alegerea materialelor se face n funcie de destinaie, culoare, structur, mod, sex i vrst.

Principalele operaii de obinere a confeciilor

Principalele operaii de obinere a confeciilor de serie sunt:

crearea i omologarea modelelor;

elaborarea abloanelor;

formarea panului;

croirea;

confecionarea;

finisarea.

Crearea modelelor se face n funcie de cerinele pieei, pe linia modei, de posibilitile de reproducere n serie, de proprietile materialelor.

abloanele sunt copii ale tiparelor, elaborate pe baza msurtorilor antropometrice.

Formarea panului const n aezarea foilor de esturi sau tricoturi pe o mas special, n straturi succesive, n vederea croirii simultane a detaliilor pentru mai multe produse.

ablonarea const n ncadrarea contururilor abloanelor pe pan insemnarea acestora n vederea realizrii operaiei urmtoare.

Croirea sau tanarea const n decuparea simultan a pieselor (detaliilor) din materiale textile, operaie care trebuie s asigure exactitatea dimensiunilor i formelor acestor subansamble.

Confecionarea se realieaz cu ajutorul mainilor clasice de cusut universal sau speciale sau cu mainile noi care permit asamblarea prin lipire (termocolare) sau sudur (electric) a pieselor realizate din fibre sintetice.

Finisarea const n aplicarea garniturilor, furniturilor, clcarea etc. Cuprinde un ansamblu de operaii finale, n scopul mbuntirii proprietilor estetice sau modificrii unor proprieti ale esturilor. Operaiile de finisare se aplic difereniat, n funcie de natura i felul firelor din care sunt obinute, destinaia i structura esturilor. Operaiile de finisare cuprind: operaii de finisare fundamentale (albirea,mercerizarea, vopsirea i imprimarea), finisarea final (apretura) i operaii

mecanice moderne.

Albirea. Are drept scop distrugerea pigmenilor naturali din fibre i a resurselor de impuriti prin folosirea unor substane oxidante sau reductoare. naintea efecturii albirii au loc operaii preliminare albirii i anume: prlirea, descleierea, fierberea i splarea. Albirea propriu-zis se face prin folosirea, n general, de compui ai clorului (hipocloritul de sodiu, de calciu, cloritul de sodiu) sau peroxizi (apa, oxigenat, peroxidul de sodiu etc.). Agentul activ de albire este oxigenul n stare atomic, ce acioneaz asupra pigmenilor din fibre. Albirea esturilor este influenat de concentraia soluiei, temperatur,pH, raportul de flot, durata de albire, prezena bioxidului de carbon, calitatea

operaiilor preliminare, a catalizatorilor i a luminii etc. Prin albirea obinuit se realizeaz distrugerea i eliminarea pigmenilor naturali numai n proporie de 85-86%, un tratament mai intensificat ar degrada fibrele. De aceea, albul obinut prin albire se corecteaz prin azurare i prin albire optic.

Azurarea const n tratarea materialului textil cu un colorant albastru care, cu galbenul produsului textil, devine cenuiu deschis, nedecelabil de ochi, conferind un alb plcut.

Albirea optic const n tratarea cu substane fluorescente care rein radiaiile ultraviolete (cu lungimi de und de 300-400 nm) i le transform n radiaii vizibile, albastre, cu lungimea de und de 400-530 nm. Aceste radiaii albastre se adiioneaz cu cele galbene i produc impresia de lumin alb. Defecte de albire: pete de clor, pete de rugin, pete galbene datorit albirii incomplete,

albire excesiv (scade rezistena) .a.

Dintre cele mai moderne procedee de albire aplicate n practic este procedeul de albire-vopsire cu folosirea coloranilor direci i de cad. Prezint urmtoarele efecte economice: reducerea timpului de tratare la jumtate, economie de abur, energie, substane chimice i auxiliare, creterea produciei i

productivitii muncii, iar apele reziduale sunt n cantitate mai mic i mai puin impurificate.

Mercerizarea. Este operaia de tratare la rece, sub tensiune mecanic, timp de 2-3 minute cu o soluie de hidroxid de sodiu 26%. Prin mercerizare, celuloza devine alcaliceluloz nestabil, care, prin splare cu ap (operaie ce urmeaz dup mercenizare), se transform n hidrat de celuloz sau celuloz regenerat. n urma mercenizrii se confer esturii un luciu mtsos stabil i o mai

mare afinitate pentru colorani. Prin mercenizare mai rezult o serie de consecine secundare i anume: creterea rezistenei la traciune cu 10-20%, reducerea alungirii la rupere i a durabilitii, creterea higroscopicitii i a absorbiei fa de lichide. Tehnologiile noi de mercenizare se refer la mercenizarea fierbinte, mercenizarea cu vacuum, mercenizare uscat, mercenizare cu amoniac lichid i altele.

Vopsirea. Se bazeaz pe procesul de sorbie a coloranilor de ctre fibr. Aceste proces al vopsirii arat c ntre colorant i fibre exist fore de atracie i se stabilesc legturi intermoleculare de hidrogen, fore Van des Waals. Vopsirea se realizeaz cu diverse clase de colorani: direci, de cad, de

sulf, bazici .a., dup procedee corespunztoare, pe baza parametrilor: temperature iniial i final, concentraia de colorant, timpul de albire, adaus de substane auxiliare etc. Un aport deosebit la mbuntirea calitii esturilor vopsite l au agenii auxiliari noi care confer proprieti superioare de rezisten i nltur efectele ecologice i toxicologice nefavorabile. Aceti ageni auxiliari sunt: de egalizare, acceleratori de vopsire, ageni de antimigrare, ageni de udare, ageni de

mbuntire a rezistenelor etc.

Imprimarea. Este o vopsire local, prin care sunt transpuse pe suprafaa esturii desene n diferite culori, realizat cu ajutorul pastei de imprimat. Pasta de imprimat este constituit dintr-o soluie de colorani cu adaos de past de agglutinant (substane de ngroare ca: amidon, dextrin, clei, albumin .a.). Imprimarea textil poate fi realizat prin trei procedee:

- imprimarea direct se realizeaz cu cilindrii gravai sau cu abloane i este cea mai utilizat;

- imprimarea prin rezervare const n acoperirea local a esturii cu o past de protecie ce conine substane care mpiedic ptrunderea i fixarea coloranilor cu care estura este vopsit ulterior. Ca past de protecie se folosete ceara topit.

- Imprimarea prin corodare const n aplicarea n contul desenelor a unei paste care distruge culoarea existent. Se utilizeaz Rongalitul (substan reductoare i decolorant).

Finisarea final cuprinde totalitatea operaiilor de finisare final prin care se redau materialului calitile pierdute n operaiile anterioare (albire, vopsire, imprimare) sau se confer noi nsuiri. De aceea, unele operaii de finisare final sunt tratamente noi, moderne.

Apretarea. n condiiile actuale, constituie un tratament modern n scopul mbuntirii proprietilor estetice, confortului, mririi durabilitii, a ntreinerii uoare etc. Aplicarea apreturilor chimice se realizeaz, n general, prin simpla adiie a produselor n dispersie, emulsie sau suspensie. n vederea obinerii unor

Efecte permanente, apreturile au evoluat spre modificarea fibrelor sau spre utilizarea prepolimerilor reticulari care formeaz o pelicul macromolecular n jurul acestor fibre. Dintre polimerii utilizai: poliacrilai, poliolefine, polisiloxani i poliuretani.

Mrimea confeciilor

Confeciile se realizeaz dup mrimi, iar acestea se stabilesc periodic pe baza msurtorilor antropometrice n funcie de grosimea i nlimea grupurilor de oameni mprii pe sex i vrst. Lungimea confeciilor se stabilete n funcie de talie, produs i mod. ntruct corpurile cu acceai grosime a bustului prezint circumferine variate la nivelul centurii, oldurilor, umerilor, se iau i acestea n calcul.

n ara noastr se produc confecii pentru toate categoriile de conformaii, grupate i notate cu A, B, C i D.

GRUPACONFIGURAIA

A

B

C

DZVELT

PROPORIONAL (NORMAL)

CORPOLENT-PROPORIONAL

CORPOLENT-NEPROPORIONAL

Confeciile pentru aduli se produc n trei talii pentru brbai i n dou talii pentru femei, n grosimile 42-60 (din doi n doi), iar pentru adolesceni n grosimile 41-47 (din doi n doi). Confeciile pentru copii se mpart n patru grupe de vrst.

Confeciile din tricoturi, numite i tricotaje, se produc numai dup grosimi. Pentru aduli, ntre 42-56, iar pentru ntre 26-40.

Defectele confeciilor

Principalele defecte ale confeciilor provin de la materiile prime, auxiliare i de la procesul tehnologic de obinere.

Defectele datorate procesului de obinere provin de la croire, prin deformarea pieselor, a dimensiunilor, de le confecionare, devierea custurilor, montarea greit a unor piese, nesimetria aezrii pieselor, diferene ale dimensiunilor fa de model etc.Defectele de aspect ale esturilor au o importan deosebit, deoarece ele

afecteaz cerinele estetice.n funcie de natura i dimensiunile defectelor i avnd n vedere condiiile tehnologice de obinere a esturilor i de prelucrarea lor n confecii, defectele de aspect se grupeaz n trei clase:

- clasa A, defecte tolerabile care nu prejudiciaz confecia finit;

- clasa B, defecte care, n anumite limite de dimensiuni i numr, implic

sczminte;

- clasa C, defecte inadmisibile.

n clasa A se cuprind defecte: nopeuri, flameuri, crcei, fibre strine, striaii uoare, aspect nelinitit al culorii, fire ngroate, biezare, urme de ace etc.

n clasa B se cuprind defecte ca: fir gros vizibil, fir lips, pat, dungi sau blende de la vopsire, abateri de la dimensiunea laturii caroului, ngustare a limii, fire uleiate .a. n funcie de mrimea lor, aceste defecte se clasific:

- de tipul 1, care au dimensiuni reduse i nu afecteaz aspectul comercial

al esturii, sunt tolerabile i nu se marcheaz;

- de tipul 2, defecte care, fie prin dimensiune, sau fie prin frecvena mai mare de un defect la 3 cm, nu sunt tolerabile, ele necesitnd un sczmnt.

n clasa C intr defecte care, prezente pe estur, afecteaz calitatea confeciei i conduc la cuponare. n clasa C se cuprind: fir tensionat, striaii n urzeal, zone lucioase, zone mpslite, zebrare, desime neuniform, flor lips, diferen de nuan a lizierei etc.

Prezentarea principalelor defecte ale esturilor i cauzele apariiei lor sunt prezentate n urmatorul tabel.

Nr.crt.Denumirea defectuluiCaracterizare si cauzele aparitiei

0.

Fire ngroate,

flameuri

Influeneaz mult calitatea esturilor de mtase. Provin din filaturi.

1.Nopeuri

Se prezint ca mici aglomerri de fibre scurte i se datoreaz coninutului mare de bumbac mort i impuriti, precum i a curirii incomplete la cardare

2.Blende de fire

Benzi de culoare, nuan sau calitate diferit n estur.

3.Cuiburi

Ruperea firelor de urzeal i agarea lor de cele vecine.

4.Defecte de culoare n

urzeal

Nerespectarea ordinii de aezare a firelor de urzeal din raportul de culoare al desenului n operaiile de urzire.

5.Fire lips n urzeal

sau n bttur

Ruperea firului n timpul eserii i rennodarea lui. Afecteaz mult rezistena esturii.

6.Margini defecteSe prezint ca urmare a nvdirii necorespunztoare a marginii esturii.

7.Liziera defectaEste specific esturilor obinute pe maina de esut STB i const n neasigurarea dimensiunii lizierii de 17 mm, ca urmare a capetelor firelor tiate ce apar deasupra esturii.

8.Pete nelavabile din finisajPete de rugin, de vopsea i de manipulare.

9.Pete de calandruDatorit impuritilor prinse pe valuri.

10.Dungi de albireestura intr cutat n instalaia de albit, este prea tensionat i se contract n timpul uscrii.

11.Dungi de la vopsireAspect determinat de nerespectarea procesului de vopsire (afinitate i vitez mare de epuizare a coloranilor de cad, cutarea esturilor vopsite la uscare pe cilindru, esturi cu fire de torsiuni diferite).

12.Vopsire neuniformaAspect neuniform al culorii, determinat de folosirea apei dure, tensionri diferite, acidulare necorespunztoare, stoarcerii i uscrii neuniforme, precum i a termofixrii neuniforme.

13.Imprimare neuniformaAspect neuniform al imprimrii, cauzat de diferena de presiune la capetele cilindrului de imprimat, urme de scame i fire n sistemul de imprimare, montarea greit a culorilor, valuri de imprimare lefuii necorespunztor i de lipsa de atenie la strecurarea pastei de imprimare.

14.Margini oxidateDefect datorat nerespectrii parametrilor de lucru ca:

temperatur, raport de flot i concentraii.

15.Biezarea Neperpendicularitatea firelor de bttur cu cele de urzeal, determinat de prinderea incorect n rama de egalizat, coaserea greit a capetelor esturii i nerespectarea proceselor tehnologice de finisare.

16.Raport de imprimare deplasatPasta de imprimare nu umple complet locul rezervat i se remarc suprapunere de culori, aceasta din cauza dereglrii raportului ntre valurile de imprimat.

17.Margini neimprimate Margini slab imprimate ca urmare a nerespectrii procesului tehnologic de imprimare

18.Sangerari de coloratCedarea colorantului, ca urmare a folosirii unor colorani care nu rezist la tratamente ulterioare.

19.Lipsa fluorPoriuni unde nu se observ fluorul, ca urmare a nelegrii firului n canal.

20.Scamosare neuniformaStratul pufos este neuniform, ca urmare a tensionrii

neuniforme a esturii la scmoare.

21.Flotari de fireFirele de urzeal leag peste un numr mare de fire de bttur ca urmare a funcionrii incorecte a ielor.

22. Fie uleiateFire impure datorit nsemnrii cu cret uleioas sau a murdririi n timpul prelucrrii i depozitrii. Influeneaz mult calitatea esturilor albite i a celor de mtase i tip mtase.

Clasificarea i caracterizarea sortimentului de confecii textile

Confeciile textile fac parte din grupa mrfurilor de prim necesitate datorit rolului i funciilor pe care le au de reglare a temperaturii corpului omenesc, de exercitare a unei influene asupre activitii fizice i intelectuale, precum i asupra psihologiei individuale i colective.

Confeciile textile au un grad de prelucrare ridicat, de aceea i ritmul de cretere al produciei i desfacerilor este mai mare dect la alte categorii de produse textile.

Confeciile textile fac parte din categoria mrfurilor semidurabile, la care uzura moral, cauzat de aciunea factorului mod, este mult mai puternic dect a factorilor de naturfizico-mecanic sau chimic.

Dup natura materiilor prime, confeciile pot fi:

-din esturi, care la rndul lor se mpart n cele patru grupe: de bumbac i tip bumbac, de ln i tip ln, de mtase i tip mtase, de in i tip in;

-din tricoturi de bumbac i tip bumbac, de ln i tip ln, de mtase i tip mtase;

-din blnuri i imitaii de blnuri;

-din materiale neesute, caerate.

Dup frecvena cererii i utilizrii sunt confecii:

-de strict sezonalitate: primvar-toamn, toamn-iarn;

-pentru toate anotimpurile, cu desfacere n tot timpul anului.

Dup destinaia i mprejurrile n care au fost purtate, confeciile textile sunt pentru:

-sport;

-vacan i timp liber;

-agrement;

-ocazie;

-de lucru pentru diferite activiti;

-pentru interior i uz casnic.

Dup vrst i sex, confeciile textile sunt pentru:

-nou-nscui;

-precolari;

-adolescente i adolesceni;

-aduli (femei i brbai).

n cadrul fiecrei grupe de confecii se deosebesc subgrupele de produse n funcie de poziia i rolul lor: -sortimente principale i complementare;

-articole de mbrcminte interioar i articole de mbrcminte exterioar.

Confeciile pentru copii se realizeaz din esturi sau tricoturi din fibre cu higroscopicitate bun (bumbac, celofibr) mai ales pentru lenjeria de corp, iar pentru mbrcmintea exterioar i din celelalte categorii de fibre naturale i chimice.

Confeciile pentru precolari i colari trebuie s fie uoare, comode, s permit lejeritatea n micri, s in seam de modificrile mai rapide ce pot avea loc n conformaia corpului.

Confeciile pentru adolescente i femei se caracterizeaz printr-o mare diversitate de forme, modele, poziii coloristice, desene imprimate sau contextur, datorit exigenei mai mari i a preferinelor diversificate a acestei categorii de populaie.

Confeciile pentru adolesceni i brbai se realizeaz din toate categoriile de fibre naturale i chimice, cu excepia mtsii.

Ambalarea, marcarea, depozitarea i transportul confeciilor textile

Ambalarea confeciilor textile se face n funcie de destinaie, mrime, clas de calitate i preul de vnzare cu amnuntul.

Ambalarea articolelor mai mari se poate realiza n ambalaje colective, de transport, n cutii de carton sau lzi, n care se aeaz cte 5 buci sau multiplul lui 5, n vederea facilitrii operaiilor de transport i a recepiei cantitative i calitative (extragera probelor) a loturilor de confecii.

Ambalajul individual este, de regul, i cel de prezentare al confeciilor n magazine; de aceea, se realizeaz din materiale plastice (pungi din polietilen transparent, sau cutii de carton cu ferestre din polietilen, mai ales pentru confeciile scumpe (blnuri, paltoane, pardesie etc).

Marcarea se face prin nscrierea pe eticheta fixat pe ambalajul de transport, pe cel de prezentare sau chiar pe produs, a unor specificaii pentru cumprtor: marca de fabric, denumirea fabricii, mrimea confeciei, simbolul esturii sau tricotului, compoziia fibroas, simbolul ntreinerii ( acesta este prins de confecie ntr-un loc mai puin vizibil, din materialul textil) i preul. Marcarea mai cuprinde i specificaia pentru evidena contabil i identificare: codul (numrul) articolului i codul de bare, numrul sau codul controlului de calitate (CTC), numrul standardului, data fabricaiei.

Depozitarea confeciilor se face n ncperi ferite de razele solare, aerisite, a cror parametrii atmosferici (temperatur i umiditae relativ a aerului) se dirijeaz n funcie de natura fibrelor componente.

Aezarea confeciilor ambalate colectiv se face pe rafturi, palete, grtare, la distana de 15 cm de podea sau de sursele de cldur, iar cele ambalate individual, pe umerae, pe supori speciali menajai etc.

Transportul se face cu mijloace acoperite, pentru a le proteja de aciunea factorilor atmosferici.

Verificarea calitii confeciilor textile

n aprecierea calitii esturilor se utilizeaz un sistem de indicatori, iar nivelul valorilor lor, pentru fiecare tip de estur, este prevzut n norme interne sau standarde de stat. Controlul calitii se realizeaz prin determinarea efectiv a acestor indicatori de calitate, pe baza unor probe prelevate din loturi, n condiii date.

Sistemul de indicatori cuprinde: indicatori estetici i de prezentare, indicatori fizico-mecanici, indicatori igieno-sanitari i de confort i parametrii ecologici.

Principalii indicatori estetici i de prezentare sunt:Aspectul este dat de culoare, desen, contextur, fineea firelor, defecte, luciu. Defectele pot influena negativ calitatea i, din aceast cauz, este limitat gradul de admisibilitate, n funcie de tipul esturii.

Draparea (mularea). Este proprietatea de a forma cute dorite i dungi.

Caracterul acestor cute i stabilitatea lor n timp depind de proprietile fibrelor, de

legtur, proprietile mecanice, gradul de torsionare al firelor etc. esturile fine

formeaz cute mici.

Gradul de alb. Este specific esturilor albite i nevopsite. El trebuie s aib valori ntre 85-86%. Se determin (cu leucometru) prin metoda bazat pe msurarea factorului de reflexie sau prin metoda bazat pe msura componentelor tricomatice X, Y, Z ale culorii materialului textil.

Caracterizarea merceologic a esturilor textile

Rezistena vopsirilor i imprimrilor. Reprezint stabilitatea vopsirii la aciunea diferiilor ageni fizici i chimici ca: lumina zilei, ap, ap de mare, frecare n stare uscat, frecare n stare umed, transpiraie, splare etc.

Rezistena vopsirii se apreciaz prin:

- modificarea (schimbarea) culorii, nuanei culorii i strlucirii ei;

- cedarea colorantului pe material albit i nevopsit.

Aprecierea rezistenei vopsirii la lumina zilei se realizeaz cu scara de albastru cu opt trepte de apreciere, de la unu la opt, cifra opt reprezentnd rezistena vopsirii celei mai bune. Pentru toate celelalte ncercri rezistena vopsirii se apreciaz cu scara de gri, cu cinci trepte de apreciere (unu-cinci), cifra cinci corespunznd vopsirii celei mai rezistente.

Modificarea dimensional la splat. Const n modificarea dimensiunilor, n

procente, a unor epruvete, n condiiile splrii standard, n funcie de destinaia esturii i compoziia fibroas. Se apreciaz separat pe direcia urzelii i separat pe direcia btturii, iar valoarea modificrii dimensionale este nsoit de semnul minus cnd dimensiunile se micoreaz i cu semnul de plus dac dimensiunile se mresc.

Modificarea dimensional la umiditate i uscare const n modificarea

dimensiunilor, n procente, dup urmtoarele ncercri:

- meninerea timp de cinci zile la temperatura de 80oC i o umiditate

relativ de 50%;

- scufundarea n ap, un timp determinat;

- meninerea alternant timp de dou ore la temperatura de 60oC i apoi

dou ore n ap la temperatura de 20oC, dup care urmeaz uscarea la 60oC.

Principalii indicatori fizico-mecanici

Sunt indicatorii care ne ajut la aprecierea rezistenei i durabilitii materialului, precum i stabilirea consumului de material pentru confecionare .

Indicatori igienico sanitari i de confort

Sunt indicatori ce au o pondere nsemnat pentru anumite grupe de esturi, ca de exemplu pentru lenjerie, stofe de mobil, pturi, prosoape etc.

Capacitatea de absorbie i cedare a umiditii. Exprim capacitatea de

a absorbi umiditatea de pe corp i a o ceda mediului. Viteza schimbului depinde de

natura fibrei (repriza), legtur, finisaj i condiiile mediului exterior. Se apreciaz

prin capilaritate (nlimea la care se ridic apa n capilarele esturii, n mm, n timp de 30 min) i prin durata de absorbie a picturilor de ap (secunde).

Metodologia verificrii calitii loturilor de confecii este, n general, aceeai ca la esturi, cu deosebirea c aici apar unele determinri specifice.

Dup extragerea eantionului calculat n funcie de mrimea lotului i nivelul de control (I, II sau III), se fac verificrile urmtoare:

marcarea cu toate specificaiile necesare;

modul de ambalare;

aspectul, culoarea, modelul prin compararea cu mostra etalon;

dimensiunile principale (lungimea, limea) sau cele prevzute n datele normative;

identificarea defectelor de la materia prim i auxiliar, precum i cele de la confecionare.

Cnd rezultatele verificrilor organoleptice nu sunt concludente se trimit probe pentru analize de laborator ale caracteristicilor tehnice (proporiile fibrelor din amestec, rezistena la rupere, alungire etc.). PRODUSELE FIRMEI EUROTRICOT1.Clasificarea produselor firmei

a)dupa sezon

Toamna-iarna perioada de productie este : martie-august

Primavara-vara -perioada de productie este : septembrie-ianuarie

b)dupa varsta utilizatorilor produselor:

Pentru copii

Pentru adolescenti

Pentru adulti

c)dupa sexul utilizatorilor produselor

Pentru barbati

Pentru femei

2.Proces tehnologic

1.Se receptioneaza firul (pe culori/ cote sau partite/ compozitie/ numar metric sau finete)

Firul se procura de catre clienti de la filature din strainatate (Italia, Franta, Spania) sau in tara (Rifil Piatra Neamt, Filatura Buzau, Fileca Ramnicu Valcea etc). Sunt insa clienti care doresc sa achizitioneze firma firele si celelate materii prime de care au nevoie.

De cand intra firul in magazine se divide pe comenzi/ articole/ combinatii. Fiecare cutie are scrisa pe o foaie datele de mai sus si continutul culoare- partita compozitia firului numarul metric denumirea firului si a filaturii, data la care a intrat in magazie si bineinteles clientul.

Astfel se evita problemele si exista un control eficinent a tuturor tipurilor de fire care intra in firma.

1.Se face un prototip (campion) cu documentatia clientului.Clientul trimite firmei un desen care ilustreaza cum ar dori sa arate produsul iar firma, prin departamentul de programare creaza efectiv modelul.Masinile de tricotare (Shima Sieki 122FF japoneze) sunt computerizate si functioneaza pe baza de diskete.

2.Se trimite acest prim campion clientului, care pe baza lui face modificarile dorite. Cu modificarile primite pe prima mostra se fac programele pentru tot setul de marimi care se doreste : XXS,XS,S,M,L,XL,XXL.

Cate o bucata din fiecare marime e livrata clientului.Daca sunt acceptate de client se poate pleca in productie.Clientul va livra pe model (articol) unul sau mai multe ordine (comenzi).

O comanda poate fi de la 80 bucati pana la 20000 bucati sau chiar mai multe. Daca sunt mai multe culori/ modele in general se livreaza clientului panouri din fiecare culoare pentru aprobare.Nu se pleaca in productie fara aceste aprobari deoarece firele pot prezenta o serie de defecte, neimplinind unele calitati:

Vopsire calitativa si uniforma

Torsionare buna si fara noduri

Finete constanta

Bai asemanatoare

Acestea sunt aspectele care trebuiesc urmarite .

1. Pentru a putea pleca in tricotaje/ tricotare de panouri fata, spate, maneci,

guler, buzunare sau alte accesorii se predau muncitorilor diskete si documentatia privind culorile si asezarea lor pe masini.

Exista personal instruit sa faca CTC : pentru pastrarea unor masuri constante pe toate masinile.Pe 12 masini este o persoana, iar pe 33 masini este o persoana care face CTC. Persoana de pe masini verifica daca bucatile care ies sunt bune, fara defecte si le leaga in pachete de 30 de bucati.Bucatile care au mici defecte ce se pot repansa sunt notate si puse separat. Pachetele sunt adunate in carucioare si reverificate .

2. Intrate in confectii acestea se imbina (cos) si sunt controlate individual

piesa cu piesa.

3. Daca sunt articole care trebuiesc vopsite sau spalate chimic, bluzele se

impacheteaza in containere metalice si livrate la fabrici din Romania care se ocupa de aceste operatii.

Orice bluza proaspat vopsita se spala cu solutie de fixare a culorii.Daca pe un articol sunt imbinate mai multa culori, in apa se foloseste solutie antiinfiltranta; aceasta are rolul de a evita amestecarea unei culori intr-o alta. Daca e cazul sunt brodate sau imprimate .

4. Daca bluzele necesita spalare normala cu balsam sau in apa, firma

dispune de masini RENZACCI.

Intotdeauna bluzele de lana, bumbac sunt spalate cu balsam industrial pentru a oferi volum si un tuseu frumos.

5. Urmatoarea etapa consta, daca e cazul, in aplicarea accesoriilor : nasturi,

fermoare, fundite, blanite, etichete de compozitie si de spalat, etichete de marca, etichete sau cartoane de pret.

6. In calcatorie bluzele sunt recontrolate la manechini luminosi pentru

eventuale defecte.Toate defectele se remediaza :

Petele de ulei, pix se curata cu solutii speciale

Gaurele si ochiurile scapate se repanseaza

Cusaturile slabe sunt intarite

Pentru fiecokare faza de lucru muncitorii au de facut niste norme, spre exemplu : la un articol clasic la baza gatului de dama:

Montare guler 25 bucati/ora

Montat maneca 20 bucati/ora

Cusatura laterala ov 60 bucati/ora

Cusut eticheta marca 180 bucati/ora

Controlat la manechin bluze 100 bucati/ora

Calcat la presa 55 bucati/ora

Impachetari + ambalari in pungi 75 bucati/ora

7.Calcare produselor se face cu tipare de fier, prese automate, in prima faza,

iar apoi se retuseaza cu calcarea manuala.

Pentru fiecare articol se stabileste calitatea firului materiei prime, temperatura de

spalare si de calcare.

La o presa lucreaza un muncitor care are tiparul de metal pregatit si masurile. Articolul e introdus in tipar, asezat pentru a atinge masurile dorite.I se da abur si apoi imediat aer rece. Daca nu s-ar efectua racirea, bluzele asezate una peste alta s-ar turti de la caldura si si-ar vor pierde volumul si aspectul.

3.Caracteristici de calitate

Calitatea unui produs se verifica in functie de cativa indicatori de calitate cum ar fi:

Aspectul, rezistenta vopsirii si a imprimeurilor, modificarea dimensionala la spalat, capacitatea de absorbtie si cedare a umiditatii, rezistenta la uzura prin frecare, capacitatea de izolare termica..etc.4.Defecte baraturile sunt dungi care apar pe tricot ca urmare a nereglarii corecte a masinilor de tricotat (acele masini tricoteaza neuniform creaza efect de valuri neuniforme). Un articol de calitate nu trebuie sa prezinte niciodata un astfel de defect.

cusaturile prea stranse sau prea slabe creaza un articol neaspectuos, incretit sau prea larg; de asemeni cusatura poate ceda in momentul utilizarii produsului.

ochiuri scapate sau gaurele rezultate in urma agatarii se trimit la repansat

repansari vizibile

elasticitate scazuta

pete de ulei sau pix

imbinari de cusaturi necorespunzatoare

scame sau fire straine

5.Metode de verificare a calitatii Masurarea cu centrimetrul pe baza fiselor tehnice

Masurarea elasticitatii bluzei se numara 100 ochiuri si se masoara

distanta : tragand/lejer

Exemplu: la 100 ochiuri 10cm (lejer)

- 21cm (prin tragere)

Control in confectie pe linia de productie - responsabili in picioare care

controleaza prin sondaj articole:

-cusaturile sa nu fie prea stranse sa cedeze sau prea slabe si sa ramana larg( Foarte important - masurarea gulerului : daca nu este in dimensiunile dorite, fie nu intra bluza pe cap fie pocneste):

CTC in tricotaje pe masini si la imbinare

Controlul in confectie se face la manechine luminoase (niste aparate pe

care se imbraca bluza. Datorita luminarii puternice ies in evidenta toate defectele:

- gauri

- ochiuri pierdute (scapate)

- baraturi

- fire straine

- scame

- cusaturi groase

- repansari vizibile, neaspectuoase

Acelasi tip de control se efectueaza si in calcatorie. Aici articolele sunt impartite pe culori si pe defecte. Dupa ce se remediaza defectele, produsele se intorc la CTC.

Numai dupa ce sunt bune ele se vor calca la prese.

La impachetarea lor in pungi fiecare persoana care se ocupa de aceasta

operatiune urmareste sa nu existe defecte scapate, indeparteaza orice scama sau fir strain.

Astfel verificare produselor se face pe tot parcursul procesului tehnologic dar si la final.

Daca clientul la receptia marfii controleaza prin sondaj 100 bucati si gaseste 0,5% defecte, poate returna marfa pentru ai fi reparata.

Sunt clienti care fac acest control in interiorul fabricii. Se controleaza din fiecare culoare/ marime.Daca se gasesc probleme se da la recontrol marimea care prezinta defecte calitative si se amana exportul/ livrarea.

6.Premise ale obtinerii calitatii

Pentru a obtine un produs de calitate, sunt necesare:

Masini performante de tricotare, confectionare, spalare, calcare

Ingrijire constanta a masinilor (mecanici; ulei; schimb regulat de piese, ace;suflare conteaza mult si calitatea pieselor de schimb -in general sunt achizitioante din Germania si Italia (Grosz Beckert, Schmetz)

Mecanici pregatiti profesional

Un CTC pregatit

Materie prima de calitate superioara achizitionata de la filature renumite pe plan international

Un control repetat (in tricotaje,confectii si final in calcatorie)Propuneri :

Firma Eurotricot se va putea extinde si in aria altor concerne mari precum United color of Benetton daca va continua sa asigure o calitate la fel de buna a produselor si serviciilor sale.

Din punct de vedere tehnologic aceasta companie foloseste masini si utilaje de ultima generatie importata din vestul europei, masini care cresc cu mult productivitatea muncii. De asemeni si materiile prime sunt alese dupa calitatea lor, si raportul calitate/pret.Ceea ce poate afecta cu mult calitatea produselor furnizate de eurotricot este pregatirea personalului de aceea noi credem ca daca firma ar investi in pregatirea foarte atenta a personalului si in asigurarea bunastarii acestuia, productivitatea muncii va creste considerabil.

BIBLIOGRAFIE:1. Prof. Univ. Dr. Ion Stanciu, Prof. Univ. Dr. Elena Prianu, Lector. Univ. Ion Schileru, Merceologie. Calitatea i sortimentul mrfurilor nealimentare, Ed. Oscar Print, Bucureti, 1998.

2. Asist. Anca Madar, Prep. Olga Neculescu, ndrumar pentru desfurarea lucrrilor de laborator la merceologia mrfurilor nealimentare, Ed. Universitatea Transilvania Braov, Braov, 1995.PAGE 6