scritube.comhttp://www.scritube.com/literatura-romana/carti/CONDUCEREA-AUTOVEHICULULUI-MAN6317131424.php

CONDUCEREA AUTOVEHICULULUI (MANUAL DEINIŢIERE PENTRU sCOALA DE sOFERI)

Viorel GRAMA

CONDUCEREA AUTOVEHICULULUI

(manual de iniŢiere pentru scoala de soferi)

UZ INTERN

IAsI, 2008

CUPRINS

Cuvânt înainte ......................................................................................... 4

Caracterist ici tehnice (specif icat ii ) ........................................................ 5

Instrumente si indicatoare (bord si comenzi)......................................... 6

Mijloace de semnalizare ......................................................................... 8

Pornirea autovehiculului (operat iuni premergatoare) ............................. 10

Schimbarea treptelor de viteza .............................................................. 12

Oprirea autoturismului ............................................................................ 14 Oprirea la intersect ie 15

Executarea manevrei de pornire si oprire în rampa ............................... 16

Frâna de motor ....................................................................................... 17

Tehnica efectuarii virajelor ..................................................................... 18

Miscarea si pozit ia corecta a mâinilor pe volan.......................................20

Întoarcerea autovehiculului. Mersul cu spatele. Depasirea ................... 22

Parcarea.Not iuni generale...................................................................... 26

Not iuni de conducere prevent iva ............................................................ 28

Prezentarea la examen. Criterii de evaluare ............ 29

Ut ile.............................30

Penalizarea greselilor comise de candidat............. 31

Greseli întâlnite f recvent ...............................33

Instruct iuni de prim-ajutor în caz de accident.............37

Recomandari pentru conducatorii auto începatori ................................. .44

Bibliograf ie .............................................................................................. 45

CUVÂNT ÎNAINTE

Cont inutul acestei lucrari se bazeaza pe experienta cumulata in t imp a autorului f iind realizata cuscopul de-a va familiariza cu ut ilizarea si funct ionarea autoturismului DAEWOO-CIELO, tot aicivet i gasi si informat ii importante privind securitatea si confortul dumneavoastra in t impul deplasariicu acesta.

Va sfatuiesc sa cit it i cu atent ie aceste recomandari, ceea ce va face mai usoara pregat ireadumneavoastra dar si ut ilizarea autovehiculului pe care-l vet i conduce.

In calitate de instructor va voi prezenta cat mai clar, dar si indeajuns pe cat posibil, operat iunile caretrebuiesc intrunite pentru ut ilizarea corecta dar si-n siguranta a autovehiculului, anumite tehnici si

manevre folosite de catre noi conducatorii de autovehicule.

Tot in aceasta lucrare vet i intalni si unele caracterist ici tehnice ale autovehiculului pe care va vet ipregat i, am considerat ca acestea va vor f i ut ile in anumite situat ii (de exemplu: dimensiunileacestuia, cunoscandu-le vom st i daca putem sau nu patrunde in anumite spat ii).

In ceea ce priveste unele manevre (oprirea, intoarcerea, mersul inapoi, parcarea, depasirea)acestea nu au fost explicate in detaliu dar suf icient de consistent, punandu-se accent mai multasupra problemelor esent iale si facand ca durata explicat iilor sa se reduca considerabil in t raseu,prin urmare afectandu-se mai mult t imp pregat irii pract ice propriu zise.

Ma voi folosi de acest prilej pentru a va multumi ca at i optat pentru a va pregat i pe acest t ip deautoturism si pentru a va asigura de interesul meu permanent pentru sat isfact ia dumneavoastraatunci cand va vet i af la la volan.

Instr. Viorel GRAMA

CARACTERISTICI TEHNICE

(specif icat ii)

· lungime totala - 4482 mm.

· lat ime totala - 1662 mm.

· înalt ime totala - 1393 mm

· greutate proprie - 1025 kg.

· greutate maxima admisa - 1460 kg.

· numar de locuri - 5.

· motor alimentare cu benzina pe inject ie ( 1,5 MPFI)

· capacitate rezervor - 50 lit ri.( fara plumb 91-99)

· capacitate ulei motor - 3,75 lit ri ( t ip SAE 10 W 40 )

· capacitate sistem de racire ( ant igel) - 6,2 lit ri.

· capacitate sistem de frânare - 0,5 lit ri

· capacitate lichid de ambreiaj - 0,5lit ri.

· capacitate cut ie de viteze - 1,8 lit ri.(manuala in 5 t repte ).

· capacitate ulei servodirect ie - 1,0 lit ri.

· viteza maxima - 170 km/ora.

· raza minima de virare - 4,9 m.

· capacitate cilindrica - 1498 cm3.

· putere maxima - 78/5400 CP/rpm.

· consum - 10,4 l/100 km urban, 5,8 l/100km exterior.

· anvelope - dimensiuni:155 SR13 - 175/70 R 13T.

PLANsA DE BORD A AUTOVEHICULULUI

MIJLOACE DE SEMNALIZARE

Foto.1. Mijloace semnalizare fata:

1 - lanterne semnalizare - avarie; 2 - lumini faruri;

3 - proiectoare ceata.

Foto.2. Mijloace semnalizare spate (1):

1 - lanterne semnalizare - avarie; 2 - lanterne mers înapoi;

3 - lanterna stop - f râna.

Foto.3. Mijloace semnalizare spate (2):

1 - lanterne pozit ie; 2 - lanterne ceata; 3 - lanterne numar.

Mijloacele de semnalizare se folosesc inaintea efectuarii oricaror manevre sau pentruevitarea unui pericol imediat , modul de folosire al acestora este reglementat prin lege (vezi art .114).

PORNIREA AUTOVEHICULULUI

(operat iuni premergatoare)

Pornirea este etapa cea mai importanta in vederea deplasarii, efectuarea ei în condit iiimproprii (oprirea motorului,pat inarea,etc.) putand duce la deteriorarea prematura a unorcomponente cum ar f i discul de ambreiaj, rulmentul de presiune, pneuri,etc.

Instalarea la postul de comanda al autovehiculului consta in faptul ca conducatorul auto t rebuiesa ajusteze scaunul in funct ie de talia sa(se va regla pozit ia sezutului si distanta fata de pedaleastfel incat in momentul apasarii pedalei de ambreiaj, respect iv de frana picioarele sa nu f ie int insecomplet iar distanta dintre volan si torace( bust) sa f ie in asa fel incat bratele sa f ie usorf lexionate(indoite), dupa care se regleaza oglinda centrala retrovizoare si cele laterale exterioare siin cele din urma f ixarea centurii de siguranta.

Inainte de pornirea motorului se va verif ica pozit ia manetei schimbatorului de viteze (aceastatrebuie sa se af le in pozit ia neutru - 0, (vezi fig.2) se va verif ica funct ionarea avert izoarelorluminoase cand cheia este in pozit ia "II"(fig.1a), dupa care se porneste motorul (in t impul porniriimotorului pedala de ambreiaj va f i presata la podea - complet debreiat).

a b

Figura 1

Pornirea de pe loc se va face respectand urmatoarele operat iuni:

· debreierea (se va calca complet pedala de ambreiaj).

· cuplarea in t reapta a - I -a de viteza.

· asezarea piciorului drept pe pedala de accelerat ie.

· asigurarea in oglinda interioara si lateral -stanga prin intoarcerea usoara a capului peste umarcatre stanga asupra unghiului mort (in cazul in care autoturismul este oprit pe partea dreapta, vezifoto 4).

· semnalizarea manevrei de punere in miscare .

· eliberarea franei de mana (parcare, vezi fig.1 b), dupa care se trece la pornirea propriu-zisa .

Pornirea propriu-zisa se va face in felul urmator:

· se va accelera usor ( moderat) - ton motor.

· se ambreiaza (se slabeste presiunea piciorului de pe pedala de ambreiaj) nu prea lent pana candtonul motorului scade simt itor si autoturismul porneste usor din loc in acest punct se va opripedala ambreiajului din cursa ascendenta (in pozit ia semiambreiat) compensandu-se pierdereatonului motor cu apasarea usoara a pedalei de accelerat ie simultan cu ambreierea lenta (eliberareapedalei de ambreiaj) .Cuplarea motorului cu cut ia de viteze prin intermediul ambreiajului se va facegradat fara smucituri in raport cu indemanarea conducatorului de a t rece prin zona crit ica (de lapozit ia debreiat la pozit ia ambreiat).

Foto.4. Unghi mort .

De ret inut ca pozit iile ambreiajului sunt :

· ambreiat (cuplat) - pedala de ambreiaj este libera( puterea motorului setransmite integral prizei de legatura dintre motor si cut ia de viteze).

· debreiat (decuplat) - pedala este apasata total pana la podea( act iuneamotorului asupra cut iei de viteze f iind intrerupta).

· semiambreiat (part ial cuplat) - pedala se af la intr-o pozit ie intermediara intre podea si pozit iaambreiat - pozit ie numita zona crit ica (punct de lucru), in acest punct ment inerea ambreiajuluit rebuie limitata la minimum necesar.

· act ionarea pedalei de ambreiaj se va face numai cu piciorul stang, celelalte doua ( f rana siaccelerat ie) numai cu piciorul drept, acestea din urma neputand f i act ionate simultan.

· dupa schimbarea treptelor de viteza piciorul nu se va t ine deasupra pedalei de ambreiaj (veziNOTA de la f ig.2).

· de regula t reapta a- I-a de viteza se ut ilizeaza la pornirea de pe loc a autovehiculului dar si inunele situat ii care necesita deplasarea cu viteza foarte redusa (zona pietonala -5 km/ora, ladeplasarea prin parcare, teren accidentat , intrari curt i, garaje, ganguri,etc.), celelalte t repte deviteza putand f i ut ilizate in funct ie de necesitat i, t inand cont de condit iile de traf ic .

In fig.2. se pot observa pozit iile manetei schimbatorului de viteze acesta se af la in pozit ia neutru (cut ia de viteze decuplata),

R - reprezentand viteza de mers inapoi si t reptele 1-2-3-4-5 reprezentand vitezele de deplasare.

Figura 2

SCHIMBAREA TREPTELOR DE VITEZE

Pentru a introduce maneta in t reapta a I-a de viteza pozit ia cea mai buna a mainii drepte este cufata palmei spre stanga fara a strange degetele pe nuca din capul manetei, iar din punctul neutruse trage usor de maneta catre stanga (spre picior) dupa care se va impinge maneta cu podulpalmei catre inainte. Aceasta miscare se va face fara a incerca miscari in diagonala sau eliminareaunghiurilor drepte, asa cum reiese din schema .(fig.2) Manevrarea din t r. a I-a in t r. a II-a de viteza seva face presand usor maneta cu fata palmei spre stanga(spre picior) si t ragandu-l inapoi in doit impi, facand o mica pauza pe linia punctului neutru. Manevrarea din t r.a-II-a in t r. a-III-a de viteza seva face impingand usor cu podul palmei maneta in fata lasand pentru o f ract iune de secunda nucalibera (aceasta revenind automat in pozit ia neutru datorita unui resort) dupa care se va cont inuaimpingerea acesteia usor cu podul palmei pana ce aceasta va ajunge in pozit ia 3 (conform fig.2).Manevrarea din t r.a-III-a in t r. a IV-a se va face tragand maneta spre inapoi paralel cu axul

longitudinal al masinii (cu o mica pauza in punctul neutru) pana ce aceasta va ajunge in pozit ia 4.

De retinut:

· la introducerea sau scoaterea dintr-o t reapta de viteza se va observa o usoara rezistenta amanetei, acest lucru marcheaza cuplarea-decuplarea in/din t reapta respect iva de viteza.

· la schimbarea treptelor de viteza pedala de ambreiaj t rebuie sa f ie in pozit ia debreiat (completapasat ) pentru a nu se distruge angrenajele cut iei de viteze si elementele de ghidare ale t imonerieiprin fortarea acestora.

· simultan cu debreierea se elibereaza pedala de accelerat ie, deoarece cursele pedalelor deambreiaj si accelerat ie f iind inegale , pentru a se realiza simultaneitatea, t rebuie ca ambele miscarisa f ie efectuate rapid.(in concluzie pedala de ambreiaj se va calca ferm , eliberarea acesteiafacandu-se in schimb ceva mai usor ;pedala de accelerat ie se va calca usor si se va elibera deasemeni tot usor)

· la schimbarea treptelor de viteza nu se ridica mana dreapta de pe volan decat dupa efectuareaacestei miscari.

· in momentul schimbarii t reptelor de viteza se recomanda ca mana ramasa pe volan sa nu f iestransa (mana stanga) deoarece exista tendinta de a schimba traiectoria autovehiculului (acestlucru const ituind o def icienta pentru deplasarea in siguranta cu autoturismul).

· in lipsa indicatorului de turat ie (a turometrului) t reptele de viteza se vor schimba t inandu-se contde indicat ia acului vitezometrului dupa cum urmeaza: t r. a-I-a de viteza de la 0 la 20 km/h ; t r. a-II-ade la 20 la 40 km/h ; t r. a-III-a de la 40 la 60 km/h ; t r. a-IV-a de la 60 la 80 km/h ; t r.a-V-a sefoloseste dupa depasirea vitezei de 80 km/h. Un alt punct de reper pentru schimbarea treptelor deviteze este chiar zgomotul produs de motor, apasarea pedalei de accelerat ie putand f i apreciata sidozata pe cale audit iva.(de exemplu : cand zgomotul produs de motor creste in intensitate se vatrece la schimbarea treptei de viteza , din a-I-a in a-II-a, din a-II-a in a-III-a,.. s.a.m.d.), daca zgomotulprodus de motor scade se va schimba intr-o t reapta inferioara de viteza, din a-V-a in a-IV-a, din a-IV-a in a-III-a,...s.a.m.d.),ment ionez ca aceste valori ( ale vitezelor) sunt relat ive, acestea difera de laun autovehicul la altul in funct ie de parametrii de funct ionare ai motorului.

· se va evita pe cat posibil introducerea in t reapta a-I-a de viteza atunci cand autovehiculul sedeplaseaza cu o viteza mai mare de 10-15km/h.

· introducerea manetei de viteza in marsarier se va face cu autovehiculul oprit (imobilizat).

OPRIREA AUTOTURISMULUI

Pentru efectuarea opririi autoturismului se vor efectua urmatorii pasi :

· semnalizarea manevrei ( dreapta)

· se ridica usor piciorul drept de pe pedala de accelerat ie si se t rece pe pedala de frana, pe carese apasa usor obt inand reducerea vitezei

· se dirijeaza autovehiculul spre dreapta

· se debreiaza total ( se apasa pedala de ambreiaj complet)

· se apasa in cont inuare pe pedala de frana pana la oprirea completa a autovehicului.

De retinut:

· pana la oprirea totala a autovehicului ambele maini vor ramane pe volan.

· in t impul deplasarii mainile nu vor strange volanul ci se vor rezema usor pe el cu degetelef lexate.

· in t impul mersului nu este permisa privirea picioarelor, a manetei de viteza sau a oricaror altecomenzi a autovehicului(acest lucru poate duce la distragerea atent iei de la t raiectoriaautovehiculului).

· oprirea autoturismului nu se face brusc (in mod nejust if icat , decat numai atunci cand situat iao impune dupa caz).

· dupa oprirea autovehiculului nu se recomanda ment inerea pedalei de ambreiaj in pozit ia debreiat(apasata)mai mult de 20 de secunde, acest lucru ducand la uzura prematura a componentelor detransmisie( disc de ambreiaj, placa de ambreiaj si rulment de presiune).

· Cand autovehiculul ruleaza cu viteze mici (aproximat iv 20-30 km/ora) oprirea acestuia se va faceapasand mai intai pedala de ambreiaj (debreiere) si mai apoi pedala de frana pana la oprirea totalaa acestuia, in cazul rularii cu viteze mai mari se act ioneaza mai intai pedala de frana (printr-ousoara apasare si apoi se va cont inua simultan cu pedala de ambreiaj ) acest lucru facand maief icienta manevra de oprire in special pe un carosabil alunecos, se poate spune ca autovehiculul seopreste cu ajutorul f ranei de serviciu dar si cu cea de motor ( f ranare combinata- ut ilizareasimultana a celor doua sisteme de franare).

OPRIREA LA INTERSECŢIE

Aici vom trata situat ia in care la patrunderea in intersect ie se af la instalatindicatorul"OPRIRE". Obligat ia de oprire la acest indicator nu este condit ionatade existenta vre-unui vehicul pe drumul cu prioritate, oprirea pentru asigurarese va face depasind indicatorul pana in locul cu vizibilitate maxima dar fara adepasi coltul intersect iei. Fazele efectuarii acestei manevre sunt urmatoarele :

· se va alege locul de oprire in funct ie de direct ia de deplasare (vezi cap.preselect ie).

· oprirea autovehiculului.

· pregatirea pornirii ( se introduce maneta in t r. a I-a de viteza si se aseaza piciorul drept pepedala de accelerat ie)

· asigurarea ( aceasta se va face in funct ie de conf igurat ia locului )

· pornirea ( se va t ine cont de cazurile de egalitate in acordarea prioritat ii).

De retinut:

· in t impul efectuarii manevrei de oprire privirea se va indrepta catre locul unde urmeaza saoprit i autovehiculul pentru a va asigura, de asemenea este inut il sa va asigurat i inainte depregatirea pornirii deoarece situat ia in intersect ie se poate schimba dintr-o clipa in alta f iindnecesara o noua asigurare in prealabil.

· totdeauna asigurarea va f i ult ima operat ie care precede pornirea de pe loc(in acest caz).

· oprirea prelungita in mod nejust if icat la indicatorul "OPRIRE" este de asemeneanerecomandata aceasta ducand la strangulari de t raf ic.

· demarajul (pornirea) t rebuie sa inceapa in momentul cand ult imul vehicul caruia i s-a acordatprioritate mai are de parcurs aproximat iv 5-10 metri pana in centrul intersect iei ( in raport cu vitezade deplasare a acestuia).

EXECUTAREA MANEVREI DE PORNIRE sI OPRIRE

ÎN RAMPĂ

Pornirea in rampa se realizeaza ast fel :

· se debreiaza total si se introduce maneta schimbatorului in t r.a I-a de viteza (in acest t imppedala de frana este usor apasata atat cat autovehiculul sa stea nemiscat )

· t inand ambele maini pe volan se slabeste usor ambreiajul pana cand se observa o usoarapierdere a tonului motor in acest punct pedala de ambreiaj se af la in pozit ia semiambreiat ( punctcrit ic sau punct de lucru), se ridica piciorul de pe pedala de frana trecandu-l pe pedala deaccelerat ie ( se da motorului un ton de accelerat ie care va f i ment inut constant, acesta t rebuie saf ie oarecum proport ional cu gradul de inclinare al rampei) t recerea piciorului de pe frana peaccelerat ie t rebuie sa se faca in asa fel incat autovehiculul sa stea nemiscat in rampa (stare de

echilibru).

· se compenseaza pierderea de ton a motorului prin sporirea accelerat iei.

· se slabeste usor presiunea de pe pedala de ambreiaj si automobilul porneste in rampa farasmucituri (mutarea piciorului de pe frana pe accelerat ie t rebuie facuta rapid alt fel riscam oprireamotorului).

Aceasta manevra se poate executa si cu ajutorul f ranei de mana( parcare) in cazul rampelor maipronuntate f iind mai usor de realizat eliminand riscul opririi motorului, in anumite situat ii.

Pentru oprirea in rampa se va proceda la fel(ca la oprirea autovehiculului) cu specif icat ia - caintervalul de t imp, intre act ionarea franei de serviciu pentru micsorarea vitezei autovehiculului sidebreierea totala, va f i mai scurt datorita rampei care va contribui la reducerea vitezei.

FRÂNA DE MOTOR

Prin f rana de motor se intelege act iunea de micsorare a vitezei autovehiculului prin ridicarea usoaraa piciorului, part ial sau complet , de pe pedala de accelerat ie, reducerea vitezei in acest mod este cuatat mai ef icienta cu cat t reapta de viteza este mai mica.

Ut ilizarea franei de motor este obligatorie si salutara :

· la coborarea pantelor lungi si repezi - se va schimba intr-o t reapta inferioara de viteza( ex:dintr.a-III-a in t r. a-II-a.) si se va cobori in f rana de motor menajand ast fel f ranele si evitand graveaccidente ce ar putea surveni in cazul defectarii intamplatoare a f ranei hidraulice (de serviciu) deasemeni se diminueaza in acest fel si uzura pronuntata a f ranelor ( sabot i si placute).

· in cazurile in care aderenta part ii carosabile este scazuta datorita poleiului, a zapeziibatatorite si lustruite, pe mazga, etc.

De retinut:

Aceasta manevra efectuata brusc solicita intreg ansamblul t ransmisiei autovehiculului ( ambreiaj,cut ie de viteza,cruci cardanice, axe planetare, etc), ceea ce conduce la uzuri marite si crearea dejocuri nepermise in concluzie f rânarea brusca cu ajutorul motorului va f i pe cat posibil evitata.

TEHNICA EFECTUĂRII VIRAJELOR

Trebuie de ment ionat faptul ca la efectuarea acestei manevre se va t ine cont de respectareatuturor regulilor de circulat ie privitoare la preselect ie, a t ipului de intersect ie, marcajelor,etc. aceastaputand f i dirijata sau nedirijata de aceea aici vom trata in special manevra in sine din punct devedere tehnic, restul problemelor ce decurg din efectuarea acestei manevre sunt t ratate inlegislat ia rut iera in vigoare.

Virajul la dreapta se face ast fel:

· se semnalizeaza efectuarea manevrei.

· se apropie autovehiculul de marginea din dreapta a drumului concomitent cu reducereavitezei ( deplasarea se va face paralel la o distanta de aproximat iv 1 metru fata de margineadrumului - t rotuar, bordura, etc.)

· reducerea vitezei se va face cu ajutorul f ranei de serviciu prin apasarea usoara a pedalei defrana urmata de schimbarea din t r.a-III-a de viteza in t r.a-II-a de viteza.

· cand stalpul din dreapta al parbrizului a ajuns aproape de coltul intersect iei se roteste usorvolanul concomitent cu asigurare din stanga.

· marirea unghiului de rot ire a volanului pana cand se observa ca autovehiculul s-a inscris petraiectoria de mers dorita ( aceasta se face in funct ie de unghiul de viraj ).

· redresarea volanului, dupa care se accelereaza usor la iesirea din viraj ( se schimba in t r.a-III-ade viteza daca e nevoie si se cont inua deplasarea).

Virajul la stanga se face ast fel:

· se semnalizeaza efectuarea manevrei.

· se incadreaza corespunzator langa axul drumului (preselect ie).

· se reduce viteza de deplasare( se t rece in t r. a-II-a de viteza).

· asigurarea si oprirea autovehiculului se va face ( dupa caz)in funct ie de t ipul drumului pe careva af lat i (cu prioritate sau fara prioritate) t inand cont de mijloacele de semnalizare rut iera.

· virajul se va efectua la fel ca in cazul precedent (viraj dreapta) cu except ia faptului caautovehiculul va t rebui sa ajunga langa axul drumului pe care am intrat pe langa stanga centruluiimaginar al intersect iei( vezi f igura a ).

a. marcaj de ghidare in intersect ie pentru virajstanga.

MIsCAREA SI POZIŢIA

CORECTĂ A MÂINILOR PE VOLAN

Vom compara volanul cu un cadran de ceas (foto

5), pentru a putea stabili repere usor derecunoscut, pozit ia normala a mâinilor pe volan înt impul deplasarii f iind cu mana stanga in dreptul "orei 10"(sau 9) iar pentru mana dreapta, in dreptul"orei 2"(sau 3).

Foto 5. Volanul cu punctele de reper

Pentru efectuarea unui viraj la dreapta, mana supusa virajului (stanga) va parasi "ora 10" siva t rece la "ora 11" iar mana dreapta de la "ora 2" la "ora 3", ast fel incat la inceperea virajului :

· mâna stanga roteste volanul spre dreapta de la "ora 11" la "orele 2-3-4 "( funct ie de viraj) int imp ce mana dreapta paraseste complet volanul

· mâna dreapta apuca volanul de la "ora 1" si-l roteste catre dreapta pana la "ora 3-4" in t impce mana stanga paraseste volanul.

· gestul se poate repeta in funct ie de raza viraj.

Pentru efectuarea virajului la stanga se executa analog. Redresarea volanului se va face in modautonom lasandu-l sa alunece prin palmele mainilor concomitent cu reluarea accelerat iei.

De retinut:

· în t impul efectuarii virajului pozit ia ambreiajului este ambreiat (pedala libera) acest lucru

confera siguranta( stabilitate) in efectuarea virajului in special pe carosabil umed- alunecos.

· act ionarea volanului facandu-se prin impingere, pentru viraj dreapta mana stanga impingevolanul catre dreapta, iar pentru viraj stanga mana dreapta va impinge volanul catre stanga.

ÎNTOARCEREA AUTOVEHICULULUI.

MERSUL ÎNAPOI. DEPĂsIREA

Intoarcerea autovehiculului (fig.4) se poate realiza in funct ie de lat imeadrumului din una sau mai multe miscari ( intoarcere prin manevre inainte-inapoi), in cazul de fata este relatata intoarcerea din 3 miscari. Aceasta seefectueaza in 3 etape si anume:

Etapa I:

· se opreste autovehiculul cat mai aproape de marginea drumului (dreapta).

· se efectueaza asigurarea (fata-spate) si se semnalizeaza.

· se porneste usor in t r.a-I-a cu ambreiajul t inut (semiambreiat).

· pe primul metru parcurs se roteste volanul la stanga pana la capatul cursei fara a t rage de elpentru a nu forta sistemul de direct ie- servodirect ie( autovehiculul se va misca extrem de incet iarrot irea volanului se va face cat se poate de rapid).

· cand rot ile din fata se apropie de bordura ( marginea drumului) din stanga se roteste rapidvolanul spre dreapta cat de mult posibil si se opreste perpendicular cu axul drumului (se recomandasa nu va izbit i de aceasta).

Etapa II :

· se executa o asigurare stanga-dreapta.

· se porneste in marsarier cu ambreiajul t inut (semiambreiat).

· se rasuceste corpul spre stanga pentru a privi prin geamul lateral spate-stanga .

· cand rot ile din spate se apropie de bordura se roteste rapid volanul la stanga iar autovehicululse opreste cu roata stanga-spate langa bordura.

Etapa III:

· se executa o asigurare stanga-dreapta si se semnalizeaza stanga.

· se porneste in t r.a-I-a foarte usor pe masura ce autovehiculul ajunge paralel cu axul drumului seva redresa volanul manevra f iind terminata.

Figura 4

De retinut:

· alegerea locului pentru efectuarea acestei manevre se va face ast fel incat la circa 2-3 metri infata masinii, pe t rotuarul din dreapta si cel din stanga sa nu se af le obstacole ( pietoni, stalpi,arbori, etc.) deoarece un eventual obstacol n-ar mai permite folosirea lat imii strazii in totalitate faptce ar duce la ingreunarea efectuarii acestei manevre.

· nu este obligatorie oprirea inainte de intoarcere ( aceasta f iind necesara numai in situat ia incare t raf icul este intens si necesita in prealabil asigurare si efectuarea manevrei in siguranta),avand in vedere faptul ca dumneavoastra va af lat i in stadiul de pregat ire este de la sine inteles caaceasta manevra nu se poate realiza fara a opri autovehiculul pana vet i at inge gradul deperfect ionare necesar efectuarii acestei manevre.

Intoarcerea printr-un singur viraj.

Intoarcerea printr-un singur viraj se executa acolo unde lat imea drumului o permite. Pe drumurilepublice prevazute cu doua sau mai multe benzi de circulat ie pe sens aceasta manevra se vaexecuta t inand cont de urmatoarele reguli:

- manevra se va executa de pe banda de langa axul drumului si se termina pe prima banda a

- manevra se va executa de pe banda de langa axul drumului si se termina pe prima banda aceluilalt sens de mers (daca prima banda este ocupata vom ocupa banda a doua).

- in cazul prezentei unei linii de t ramvai pe banda de langa ax, manevra se va executa de pe bandade langa linia de tramvai si se termina pe prima banda a celuilalt sens de mers.

In ambele situat ii manevra se va putea executa numai prin locurile unde marcajul care separa celedoua sensuri de circulat ie este discont inuu.

In situat ia in care cele doua sensuri de circulat ie sunt separate printr-un scuar manevra se vaexecuta prin ocolirea acestuia cat mai aproape de bordura (marginea din stanga scuarului) pe lacea mai apropiata intrerupere, insa sunt cazuri cand intalnim "marcaj pentru spat ii interzise" sautreceri de pietoni, in aceste situat ii aceasta manevra f iind interzisa.

Mersul inapoi se executa ast fel :

· se introduce maneta schimbatorului de viteze in marsarier.

· ne pozit ionam astfel incat sa avem o buna vizibilitate in spate, mana stanga se va f ixa in dreptul"orei 12", mana dreapta pe spatarul scaunului din dreapta, corpul rasucit catre dreapta iar privirea incentrul lunetei( geamul din spate).

· se ridica usor pedala de ambreiaj ast fel incat pornirea sa nu se faca cu smucituri, se va rulafoarte incet cu ambreiajul t inut in pozit ia semiambreiat ( pedala de ambreiaj usor presata ) pentrua nu scapa autovehiculul de sub control (numai daca este nevoie, dupa caz, se va accelera usor).

· direct ia in care se va misca volanul este aceea in care dorim sa dirijam autovehiculul.

De retinut:

· spatele masinii se va indrepta catre partea in care vom rot i volanul.( aceasta indicat ie vine de lafaptul ca aceasta manevra creeaza intotdeauna confuzii si conduc la manevre inverse).

Depasirea .

Pentru efectuarea acestei manevre este recomandata instruirea pract ica in teren, f iind mai dif iciladin anumite puncte de vedere aceasta va f i realizata in funct ie de conf igurat ia locului cu indicat iilede rigoare si cu respectarea regulilor ce se impun din punct de vedere al legislat iei. La efectuareaacesteia se va t ine cont de anumit i factori (tehnic si rut ier) dar si de abilitat ile si experienta celui dela volan(factorul uman).De exemplu durata acestei manevre depinde de :

· diferenta de viteza dintre autovehiculul angajat in depasire si cel depasit inainte de incepereaacestei manevre.

· t ipul sau capacitatea ( puterea de demaraj) a autoturismului care executa aceasta manevra -

rapiditatea cu care-si poate mari viteza.

· de restrict iile de viteza impuse in acel loc ( unde se efectueaza depasirea)

· de gabaritul autoturismelor implicate in manevra.

· de condit iile meteo si de t raf ic.

De retinut:

· inainte de a ne angaja in depasire se va t ine cont de reglementarile in vigoare pentru ca aceastamanevra sa poata f i executata in condit ii de maxima siguranta .

· aceasta manevra nu trebuie sa izvorasca dintr-o ambitie sau orgoliu copilaresc de a treceinaintea tuturor, cei ce se comporta astfel mai devreme sau mai tarziu vor suferi consecintele,aceasta manevra fiind o necesitate ce rezulta din desfasurarea traficului in anumite momente.

PARCAREA.NOŢIUNI GENERALE.

Stat ionarea vehiculelor pe o perioada nedeterminata in spat ii special amenajatesau stabilite si semnalizate corespunzator se considera parcare (manevra voluntara).Aceste spat ii sunt prevazute cu marcaje (de parcare) sau semnalizate prin indicatorul"PARCARE"( forma dreptunghiulara, fond albastru, simbol(litera) "P" de culoare alba. Prin lege nuexista locuri unde parcarea este interzisa deoarece este o manevra voluntara care ia nastere printransformarea unei opriri voluntare indiferent de t imp, insa poate f i condit ionata (restrict ionata)prin prezenta panourilor(tablite) adit ionale instalate sub acestea( f ig.a). Nu putem parca pe locurilecare sunt prevazute cu panourile "Persoane cu handicap" (f ig.a) sau in afara zonei de act iune atablitelor adit ionale cu saget i (inceputul zonei in care parcarea este permisa, sfarsitul zonei,conf irmarea zonei). In cazul prezentei unei siluete de autovehicul pe indicator sub simbol, acestase pozit ioneaza conform desenului, pe t rotuar, sau part ial (cu doua rot i pe t rotuar - f ig.b).

Parcarea vehiculelor se poate face perpendicular, paralel sau oblic fata de axul drumului sauconform conf igurat iei locului ( marcaje)(f ig.c).Pozit ia vehiculului in locul de parcare respectaregulamentul locului de parcare acestea vor t rebui asezate unul langa altul, paralele intre elerespectand si distanta minima de siguranta( aprox. de o port iera deschisa 50-70cm) except iefacand cazul parcarii paralel cu axul drumului ( unul dupa altul) avand in vedere spat iul minim demanevrare( pentru iesirea si intrarea in randul de vehicule). La parcare se vor respecta regulilestabilite la stat ionarea autovehiculelor( masuri de siguranta ce trebuiesc luate la parasireaacestora).

ATENTIE! - realizarea acestei manevre din punct de vedere tehnic este complexacomparat iv cu celelate necesitand calm si indemanare dar si multa atent ie datorita prezenteicelorlalte autovehicule in locul unde se executa aceasta manevra, nerespectarea indicat iilor date

de catre instructor sau a anumitor indicii( repere) putand duce la incidente neplacute ( at ingereasau stergerea celorlalte autovehicule langa care dorim sa efectuam manevra).La efectuareaacestei manevre va trebui sa mai t inet i cont si de celelalte reguli cum ar f i semnalizarea siasigurarea. Datorita complexitat ii acestei manevre aceasta va f i realizata sub stricta supravegherea instructorului in t raseu aceasta neputand f i invata din teorie decat pract ic.

In concluzie la efectuarea unei manevre ( pornire, oprire, intoarcere, mers inapoi, depasire, parcare)conducatorul autovehiculului t rebuie sa se asigure ca manevra este permisa si posibila inacelasi t imp. Permisa din punct de vedere legislat iv( restrict ii sau interdict ii) si posibila din punct devedere al conf igurat iei locului(spat iu), totodata conducatorul autovehiculului t rebuie sa se asigureca prin efectuarea unei manevre nu pune in pericol pe ceilalt i part icipant i la t raf ic.

a. panouri adit ionale. b. Indicatoare.

c. marcaje locuri de parcare.

NOŢIUNI DE CONDUCERE PREVENTIVĂ

Conducerea preventiva reprezinta at itudinea conducatorului unui autovehicul de aevita un accident pe cale sa se produca, de asemeni acesta t rebuie :

· sa iasa cu minim de consecinte dintr-un accident ce nu putea f i evitat .

· sa evite accidentele produse din vina celorlalt i part icipant i la t raf ic.

· sa adapteze modul de deplasare la condit iile de drum (traf ic, vizibilitate,meteo, etc)

Cauzele accidentelor rut iere sunt urmatoarele:

· viteza excesiva sau neadaptarea acesteia la condit iile meteo sau de drum.

· t raversarile neregulamentare ( prin loc nepermis).

· neatent ia la volan ( in t impul conducerii)

· nerespectarea normelor de prioritate ori la depasire.

· copii nesupravegheat i.

· conducere sub inf luenta bauturilor alcoolice.

· oboseala in t impul conducerii.

Conducatorul auto t rebuie in permanenta sa t ina cont de anumite aspecte :

· sa se informeze cu privire la elementele cu care interact ioneaza.

· sa evalueze corect informat iile.

· ant iciparea miscarilor celorlalt i part icipant i la t raf ic(aprecierea pericolelor existente si luarea unor deciziicorecte).

Atentia conducatorului auto t rebuie indreptataasupra drumului, a semnalizarii rut iere si a altorelemente care pot inf luenta conducereaautovehiculului, lipsa sau diminuarea acesteia potduce la omisiuni in receptarea informat iilor inconsecinta lipsa de react ie sau diminuarea acesteiapot duce la evenimente nedorite ( caz t ipic : coliziunifata-spate).

PREZENTAREA LA EXAMEN. CRITERII DE EVALUARE

Etapele examenului pentru obt inerea permisului de conducere categoria "B"sunt :

· proba teoret ica - examinarea are ca scop verif icarea cunost intelor necesareconducatorului de vehicul in materie de legislat ie rut iera.

· proba pract ica - examinarea in t raseu are ca scop verif icarea apt itudinilor si modul decomportare in t raf ic.

Evaluarea probei pract ice se efectueaza dupa urmatoarele criterii :

· aceasta consta in usurinta dumneavoastra de a manipula diferitele comenzi ale vehiculului sistapanirea de sine , de-a lungul probei examinatorul t rebuie sa perceapa faptul ca se af la insiguranta, greselile de conducere sau comportamentul periculos care ameninta siguranta imediataa vehiculului de examen sau a celorlalt i part icipant i la t raf ic f ie ca au necesitat sau nu intervent iaexaminatorului vor f i sanct ionate cu calif icat ivul "respins".

· in t impul evaluarii examinatorul acorda o atent ie deosebita comportamentului prevent iv sicalm adoptat la volan, de modul de conducere adaptat in raport cu starea drumului, a condit iilormeteorologice, a act iunilor celorlalt i part icipant i la t raf ic in special a celor cu vulnerabilitate sporita (copii, pietoni, biciclist i, etc).

· de asemeni se va t ine cont de folosirea corecta a ambreiajului, a t reptelor de viteze, aaccelerat iei si sistemelor de franare, a oglinzilor retrovizoare, acordarea prioritat ii in intersect ii,incadrarea corecta pe drum, adaptarea vitezei la condit iile meteorologice si de circulat ie- corelareavitezei cu cea a vehiculelor de aceeasi categorie, respectarea indicatoarelor si marcajelor rut iere,semnalizarea manevrelor in t imp ut il si react ia corecta la toate semnalele date de ceilalt ipart icipant i la t raf ic.

De retinut:

· calitatea esent iala de care t rebuie sa dat i dovada pe linia stapanirii de sine este aceea de aevita ca o mica greseala observata sa devina prima veriga a unui lant intreg de greseli, in masuraposibilului acesta greseala se va remedia si se va cont inua mersul linist it , sigur pe sine ca si cumnimic nu s-ar f i intamplat .

· in seara care precede examenul si in dimineata examenului nu se vor lua sub nici un mot ivmedicamente hipnot ice, calmante, t ranchilizante, ant ialergice, hipotensive, ant ispast ice si desigurnu se va consuma alcool si nu se va face abuz de tutun, prezentarea dumneavoastra la examentrebuie sa se faca in depline facultat i f izice si psihice, odihnit , linist it , cu buna dispozit ie proprieomului ce se st ie corect si indeajuns pregat it .

UTILE

In urma terminarii cursului de pregat ire teoret ica ( legislat ie) si a sust inerii testarii teoret ice se vatrece la stabilirea programului de instruire pract ica. Acesta va f i stabilit in funct ie de posibilitat ileambelor part i de comun acord, aici se va t ine cont de act ivitat ile pe care le desfasurat i in afaraacestor cursuri dar si de anumite probleme care pot aparea pe perioada scolarizarii (examene,sarbatori legale, cazuri de imbolnavire, etc.).La terminarea f iecarei sedinte se stabileste data, ora silocul urmatoarei intalniri. Pe parcursul desfasurarii acestor cursuri dumneavoastra va t rebui saintocmit i dosarul in vederea predarii in t imp ut il pentru programarea examenului de obt inere apermisului de conducere.

La data sust inerii examenului, in baza programarii, candidatul va f i prezent la locul si ora stabilitacu actul de ident itate asupra sa. Rezultatele examenului teoret ic sunt comunicate pe loc, in urmarezultatelor obt inute, candidat ilor declarat i admisi li se va aduce la cunost inta locul cat siexaminatorul cu care vor sust ine proba pract ica, imediat dupa aceasta candidatul va anuntainstructorul cu ce examinator va sust ine proba si se va prezenta la locul stabilit .

In cazul obt inerii calif icat ivului respins atat la proba teoret ica cat si la cea pract ica ori in situat ia incare acesta a fost declarat admis dar nu se doreste sust inerea probei pract ice in aceeasi zi,candidatul va t rebui sa depuna personal dosarul in vederea reprogramarii pentru sust inerea unuinou examen.

PENALIZAREA GREsELILOR COMISE DE CANDIDAT

1. Pregatirea pentru drum:

- nereglarea scaunului, a oglinzii retrovizoare, nef ixarea centurii de siguranta, neeliberarea franei deajutor - 6 puncte.

- necunoasterea aparaturii de bord sau a comenzilor autovehiculului - 21 puncte.

2. Manevrarea si pozitia autovehiculului in timpul mersului :

- nesincronizarea comenzilor, folosirea incorecta a t reptelor de viteza - 6 puncte.

- nement inerea direct iei de mers - 9 puncte.

- folosirea incorecta a drumului, cu sau fara marcaje - 6 puncte.

3. Schimbarea directiei de mers si efectuarea virajelor :

- neasigurarea la schimbarea direct iei de mers - 9 puncte.

- executarea neregulamentara a virajelor - 6 puncte.

- nesemnalizarea sau semnalizarea gresita a schimbarii direct iei de mers - 6 puncte.

4. Circulatia in intersectii :

- neincadrarea corespunzatoare in raport cu direct ia de deplasare - 6 puncte.

- efectuarea unor manevre interzise ( oprire, stat ionare, intoarcere,mers inapoi, etc.) - 6puncte.

- neasigurarea la patrunderea in intersect ii - 9 puncte.

5. Depasirea :

- ezitarea repetata de a depasi alte autovehicule - 6 puncte.

- nerespectarea regulilor de executare a depasirii ori efectuarea acesteia in locuri si situat iiinterzise - 21 puncte.

6. Prioritatea :

- neacordarea prioritat ii vehiculelor si pietonilor care au acest drept - 21 puncte.

- tendinte repetate de a ceda trecerea vehiculelor si pietonilor cand nu au prioritate - 6puncte.

7. Respectarea semnificatiei semnelor si mijloacelor de semnalizare:

- nerespectarea semnif icat iei indicatoarelor si marcajelor - 9 puncte.

- nerespectarea semnif icat iei culorii rosii a semaforului - 21 puncte.

- nerespectarea semnif icat iei semaforului cu lumina galbena intermitenta - 9 puncte.

8. Viteza :

- nereducerea vitezei in locurile impuse de lege - 9 puncte.

- depasirea vitezei maxime admise - 9 puncte.

- conducerea cu viteza redusa in mod nejust if icat - 6 puncte.

9. Conducerea pe timp nefavorabil :

- neindemanarea in conducere in condit ii de ploaie, zapada, mazga, polei - 9 puncte.

- deplasarea cu viteza neadecvata condit iilor atmosferice si de drum - 9 puncte.

10. Nerespectarea normelor privind trecerea la nivel cu calea ferata - 21 puncte.

11. Executarea unor manevre obligatorii de indemanare pe traseu :

- oprirea si pornirea din rampa - 7 puncte.

- parcarea cu fata, cu spatele sau lateral - 7 puncte.

- intoarcerea pe o strada cu una sau mai multe benzi de circulat ie pe sens - 7 puncte.

- efectuarea manevrei de mers inapoi - 7 puncte.

12. Producerea unui accident de circulatie, ori interventia examinatorului pentru evitarea unuipericol iminent - 21 puncte.

Maximul de puncte de penalizare cumulate nu pot depasi 20 pentru a f i declarat "admis".

SUCCES !

GREsELI ÎNTÂLNITE FRECVENT:

1. Se procedeaza incorect la patrunderea in intersect ie .

La patrunderea in intersect ie este important sa t inet i cont de urmatoarele :

- folosirea oglinzilor retrovizoare, semnalizarea din t imp a intent iei funct ie de direct ia dedeplasare, pozit ionarea din t imp (preselect ia), folosirea treptei de viteza corespunzatoare vitezeide deplasare a autovehicului.

- asigurarea ca se poate patrunde in intersect ie in deplina siguranta.

Acest lucru este foarte important în cazul virajului la stânga sau la dreapta în orice intersect ie,greseala este ca de regula se patrunde in intersect ie cu viteza prea mare, in cazul deplasariipe direct ia inainte nu este obligatorie reducerea vitezei, numai daca situat ia o impune.

2. Schimbarea direct iei de deplasare (viraje).

Mare parte dintre candidat i gresesc uitand sa foloseasca semnalizarea sau daca o fac , o facprea tarziu,uneori prin neatent ia lor nu executa corect virajul propriu zis at ingand adeseoribordura sau abordarea virajului se face prea aproape de axul drumului pe care urmeaza a sepatrunde riscand patrunderea pe contrasens.

Solut ia: abordarea virajelor sa se faca cu viteze reduse corespunzator unghiului de curbura alintersect iei .In acelasi t imp este recomandat sa f im atent i si la ceilalt i part icipant i la t raf ic, f ie eipietoni sau conducatori auto luând în calcul prezenta acestora in imediata apropiere a coltului deintersect ie( t receri de pietoni,etc).

3. Mânuirea incorecta a volanului .

De obicei intalnim aceasta situat ie la efectuarea virajelor sau chiar in t impul deplasarii cand nu set ine corect mainile pe volan, lucru care poate duce foarte usor la pierderea controlului asupraautovehiculului candidatul neavand experienta necesara redresarii imediate dand nasteresent imentului de nesiguranta lucru care se poate observa foarte usor din t raiectoria pe care ourmeaza autovehiculul, deasemeni nu este indicata strangerea volanului in maini in special la iesireadin viraje se va astepta ca acesta sa revina( lasat sa alunece prin podul palmei) alt fel riscat i saurmat i o t raiectorie care in mod cert nu este cea dorita.

4. Greseli la parcare

Parcarea este una dintre cele mai dif icile manevre, aceasta da batai de cap chiar si celor care det inpermisul de conducere.Acest lucru insa nu va impiedica sa obt inet i mult ravnitul permis, laefectuarea acesteia va t rebui sa t inet i cont de cateva indicii (repere) care sunt importante in fazade init iere, pe parcurs odata cu exersarea acestei manevre se va observa instalarea unor ref lexeprin urmare aceasta va f i mai usor de efectuat. Aceasta manevra presupune o act ivitate foarteprecauta, o sincronizare a miscarilor celui de la volan in raport cu deplasarea autovehiculului, deregula aceasta manevra se executa lent , asigurandu-ne in permanenta. Miscarea lenta a masiniieste necesara ca sa putem observa in t imp ut il ce se întâmpla în jurul autovehiculului pe care ilmanevram si cum se schimba pozit ia acestuia odata cu rot irea volanului ast fel putem corecta

t raiectoria la momentul potrivit .De multe ori avem nevoie si de o anumita viziune (t ridimensionala)în spat iu ca sa putem est ima în ce masura masina noastra se misca pe direct ia dorita odata curot irea volanului.

ATENTIE ! nu va grabit i la efectuarea acestei manevre, nu suntet i cronometrat , aceasta manevrapresupune precizie in executie si nu viteza .

5. Folosirea incorecta a treptelor de viteza

Este foarte important sa folosim treapta de viteza corespunzatoare vitezei de deplasare aautovehiculului dar si a condit iilor de traf ic.De exemplu în cazul unei port iuni de drum cu multeobstacole( gropi, autovehicule stat ionate de o parte si de alta a drumului, prezenta pe carosabil apietonilor, etc.)este recomandata deplasarea cu viteza redusa si folosirea unei t repte de vitezacorespunzatoare vitezei de deplasare, insa în cazul în care urmeaza o port iune de drum bun, lipsitde obstacole cu vizibilitate maxima, fara restrict ii de circulat ie, examinatorul în general se va astepta sa va deplasat i cu o viteza mai ridicata.

O greseala f recventa(ce poate sa duca la nereusita la examen) ar f i când se uita introducereamanetei schimbatorului de viteza in treapta "a întâia" de viteza la repunerea in miscare aautovehiculului in situat ia opririi la semafor, t recere de pietoni, intersect ii acolo unde necesita opriresau in oricare alte situat ii acolo unde se impune oprirea autovehiculului, deci "ATENTIE". Inconsecinta se produce de regula blocarea circulat iei cauzând nemultumirea/supararea celor dinspate, dar poate crea o situat ie periculoasa pentru ceilalt i part icipant i la t raf ic.

6. Folosirea incorecta a oglinzilor retrovizoare

De ce este necesar sa privit i în oglinzile retrovizoare?

Este foarte important sa ne asiguram daca este sau nu cineva în spatele nostru sau pe bandaalaturata asigurandu-ne in acest fel ca respect ivul nu a init iat la randul sau o manevra care arpericlita act iunea noastra.

Pe scurt : 25-50% din t impul tau de conducere ar t rebui folosit pentru a te proteja pe t ine însut i, aproteja masina ta, respect iv a celorlalt i care se deplaseaza in preajma ta pe respect ivul drum,indiferent daca se af la pe trotuar sau pe partea carosabila.(si nu neaparat în aceastaordine).Totodata daca ne uitam mai mult decât t rebuie în oglinzi nu ne mai ramâne t imp suff icientpentru acordarea atent iei necesare la drum si la act iunile celorlalt i part icipant i la t raf ic. Faptul cadumneavoastra folosit i aceste oglinzi t rebuie sa f ie perceput de catre examinator printr-o usoaraintoarcere a capului in funct ie de manevra pe care dorit i sa o executat i, de exemplu pentruschimbarea unei benzi vet i privi intai in oglinda retrovizoare centrala urmata apoi de indreptareaprivirii intr-una dintre oglinzile lateral exterioare, pentru dreapta vet i privi in oglinda din dreapta,pentru stanga , vet i privi in oglinda din stanga.

7. Ezitarea în anumite situat ii si conducerea mult prea lenta

Nu va asteptat i sa f it i admisi la examen daca va oprit i fara nici un motiv in traf ic dand nastere laambuteiaje( oprirea in situat ii in care va putet i cont inua deplasarea regulamentar fara nici oproblema sau chiar ezitarea in cazuri de prioritate). Examinatorul asteapta de la dumneavoastra saconduceti în ritmul in care se desfasoara traf icul in respect ivul loc, bineînteles ca conducereaprea lenta în situat iile în care s-ar putea circula mai dinamic poate crea neplacere( discomfort) înfoarte multe cazuri pentru ceilalt i part icipant i la t raf ic. In concluzie va t rebui sa adaptat i viteza infunct ie de ceilalt i part icipant i t inand cont si de distantele minime dintre autovehicule st iind caacestea se vor pastra in funct ie de viteza de deplasare.

8. Executarea gresita a schimbarii direct iei de mers.

Când va pregat it i de executarea acestei manevre nu uitat i sa va asigurat i in oglinzile retrovizoare,oglinda retrovizoare ne conf irma faptul ca schimbarea direct iei(f ie o simpla schimbare de banda) sepoate efectua in siguranta sau nu. Deasemenea nu uitat i sa semnalizat i efectuarea acesteimanevre t inand cont de faptul ca va trebui sa est imat i corect viteza de deplasare a celor dinpreajma dar si a autovehiculului pe care il conducet i ast fel manevra pe care v-at i propus sa oexecutat i se va f inaliza fara probleme.

9. Ezitarea în intersect ii

Examinatorul va astepta de la dumneavoastra : ca la patrunderea în intersect ii sau la iesirea dinacestea sa f it i capabil sa est imat i corect distantele si vitezele de deplasare a autovehiculelor caretranziteaza intersect ia sau urmeaza sa o faca pentru a putea sa va incadrat i corect in f luxulrespect iv de circulat ie. Nu patrundet i in intersect ie mai mult decat este necesar pentru a va asiguraobligandu-I pe cel ce circula pe drumul prioritar sa va ocoleasca sau sa opreasca acest lucru poatef i interpretat ca neacordare de prioritate .

10. Pornirea din situat iile:parcare, stat ionare sau oprire.

Iata cateva din cele mai f recvente greseli la pornirea de pe loc:

- folosirea incorecta a t reptelor de viteza - oprirea motorului.

- neasigurare la punerea in miscare a autovehiculului.

- nesemnalizarea la punerea in miscare a autovehiculului.

INSTRUCŢIUNI DE PRIM AJUTOR ÎN CAZ DE ACCIDENT.

Organizarea act ivitat ii de acordare a primului ajutor este deosebit de importanta.Printr-o act iune ordonata, competenta si fara gesturi inut ile se cast iga t imp pret ios,

element deseori esent ial pentru salvarea vict imelor.

In momentul in care se intervine pentru salvarea vict imelor unui accident t rebuie respectateurmatoarele principii:

· Victima nu se mobilizeaza de la locul accidentului decat in cazul in care situatia dinteritoriul respectiv continua sa fie periculoasa pentru victima sau / si pentru cel care acordaprimul ajutor!

· Primul ajutor se acorda la locul accidentului!

· In primul rand se evalueaza gravitatea starii victimei si dupa aceasta evaluare sealerteaza imediat Ambulanta!

Tinand cont de aceste principii, este bine ca act iunea dumneavoastra sa se desfasoare inurmatoarea succesiune:

1. Semnalizati accidentul (evitati cresterea numarului de victime)!

2. Degajati accidentatul!

3. Acordati primul ajutor!

4. Chemati Ambulanta!

5. Supravegheati victima si continuati, daca este nevoie, sa-i acordati primul ajutor pana lasosirea Ambulantei!

1. Semnalizarea accidentului

Prima preocupare pe care t rebuie sa o avet i este sa act ionat i in asa fel incat numarul de vict ime sanu creasca. Nu de put ine ori, din dorinta de a f i de ajutor vict imelor unui accident de traf ic, martoriise precipita spre locul accidentului uitand ca, fara o asigurare minima, pot deveni la randul lor,vict ime.

Nu uitati ca vizibilitatea la locul accidentului poate fi slaba, fapt care, asociat unei actiunidezordonate si precipitate a martorilor, poate surprinde pe ceilalti participanti la trafic!

Din aceste mot ive, luat i imediat masurile necesare pentru semnalizarea vizibila a loculuiaccidentului. In mod ideal acceasta semnalizare se face ast fel:

Asezati un triunghi reflectorizant la locul accidentului!

Nu lasati nesupravegheat acest triunghi!

Daca nu avet i la dispozit ie t riunghi ref lectorizant, folosit i orice alte mijloace pentru semnalizareaaccidentului.Simpla amplasare a cate unei persoane la minimum 50 de metri in spatele sau in fatalocului in care s-a produs evenimentul rut ier si gesturile de avert izare ale acestora pot f i extrem deut ile.

2. Degajarea accidentatului

Urmatoarele situat ii pot impune degajarea pacientului:

· pacientul se af la într-o masina instabila, ce urmeaza a se rasturna

· pacientul se af la într-o masina cu pericol iminent de explozie

Înainte de a începe degajarea vict imei se verif ica sa nu f ie prinse picioarele pacientului de pedale,se desface centura de siguranta.Accidentatul va f i menajat la maximum. Se vor evita gesturilebrutale si mobilizarea lui excesiva. Scoaterea accidentatului din autovehiculul avariat se va face cucea mai mare blandete, procedandu-se la degajarea prin eliberarea metodica, la nevoie cusacrif icarea materialelor ce il acopera.

Daca trebuie sa mobilizati o victima a unui accident de trafic, nu uitati ca aceasta poate avea ofractura de coloana vertebrala!

Din acest mot iv, mobilizarea vict imei t rebuie facuta in asa fel incat coloana vertebrala sa f iement inuta dreapta. In caz contrar, manevrele necontrolate efectuate de dumneavoastra pot saagraveze starea pacientului prin lezarea maduvei spinarii. Aceste manevre se pot solda cu paraleziiireversibile sau chiar cu moartea vict imei.

Manevrele se desfasoara in urmatoarea succesiune:

· cu un brat salvatorul sprijina ceafa accidentatului, iar cu celalalt mandibula;

· se aseaza bratul vict imei dinspre lateral peste abdomen, dupa care salvatorul apuca vict imacu celalalt brat al sau, ca o chinga trecuta pe sub spate si axila;

· salvatorul imobilizeaza mandibula accidentatului iar cu bratul f ixeaza suplimentar capulacestuia;

· printr-o miscare de tract iune - rotat ie, accidentatul este scos de pe scaun.

Odata scoasa din masina, asezarea ei pe sol impune de asemenea respectarea anumitor reguli cufoarte mare strictete si anume: capul va f i ment inut în permanenta în ax.

În cazul în care vict ima este gasita culcata pe burta, examinarea nu se poate face decât dupaasezarea lui în decubit dorsal (culcat pe spate). Pentru acest lucru este nevoie de minimum trei

persoane. Unul dintre salvatori se aseaza la capul vict imei, îl v-a pune în ax si îl v-a imobilizacomandând întreaga operat iune de întoarcere. Ceilalt i salvatori se vor aseza lateral de vict ima, câtmai aproape de ea, ridicând bratul dinspre salvatori în sus, lânga capul vict imei. La comanda celuiaf lat la cap, tot i salvatorii vor efectua întoarcerea în acelasi t imp, ment inând în permanentacoloana pacientului în ax.

Degajarea accidentatului se face cu urmatoarele precaut ii:

· se urmareste ment inerea permanenta a coloanei vertebrale in linie dreapta (cap, gat , t runchi)pentru a evita lezarea maduvei spinarii in cazul unei f racturi de coloana;

· in cazul unei f racturi inchise, membrul f racturat se ment ine in pozit ia gasita, fara a incercapunerea in pozit ie normala;

· in cazul f racturilor inchise, se evita manevrele inadecvate, pentru a nu le t ransforma in f racturideschise.

Este interzisa exercitarea de tractiuni asupra partilor vizibile (membre, cap) si a hainelorpentru degajarea accidentatului.

Dupa degajare, vict ima va f i int insa cu blandete pe o patura sau pe niste haine.

1. Acordarea primului ajutor

Dupa ce at i degajat vict ima, t rebuie sa avet i imediat in vedere controlarea funct iilor vitaleale acesteia. Concret , t rebuie sa decidet i rapid daca vict ima este const ienta, daca respirasi daca circulat ia sangelui este ment inuta.

Pentru aceasta, procedat i in felul urmator:

1. Verif icat i starea de constienta!

In acest scop, incercat i sa vedet i daca vict ima raspunde la intrebarile dumneavoastra (ces-a intamplat , cum va simt it i, ce va doare?). In t imp ce ii adresat i aceste intrebari, punet imainile dumneavoastra pe umerii vict imei si miscat i-o usor.

Daca nu va raspunde la intrebari, atunci incercat i sa vedet i daca vict ima react ioneaza ladurere.

Pentru aceasta, incercat i sa ii provocat i mici dureri, strangand-o de varful degetelor saude lobul urechii, sau pur si simplu ciupind-o de piele.

Daca vict ima react ioneaza la intrebarile dumneavoastra, sau la provocarea de dureri,atunci ea este const ienta.

In aceasta situat ie, vict ima are respirat ia si circulat ia sangelui prezente.

Daca vict ima este const ienta, facet i un inventar al leziunilor pe care aceasta le are(fracturi, rani etc) si dupa aceasta evaluare, alertat i Ambulanta prezentand constatarile

dumneavoastra privitoare la starea accidentatului. Evaluat i apoi periodic starea acestuiapana la sosirea Ambulantei.

Daca vict ima nu a react ionat la intrebari sau la durere, atunci inseamna ca starea ei deconst ienta nu mai este prezenta.

Daca vict ima nu este const ienta, t rebuie sa act ionat i rapid in urmatoarea succesiune:

b) Solicitat i ajutor !

Daca vet i constata ca vict ima nu este const ienta, atunci solicitat i imediat ajutorul altormartori ai accidentului; nu uitat i ca este mai usor ca primul ajutor sa f ie acordat de douasau mai multe persoane decat de catre una singura.

2. Eliberat i caile respiratorii ale vict imei!

In acest scop, scoatet i tot i corpii straini af lat i in gura accidentatului (resturi deimbracaminte, pamant etc) si protezele dentare mobile. Daca si numai daca suntet i sigurica vict ima nu are un traumatism ala coloanei cervicale ( a gatului), care sa se f i soldat cufractura coloanei vertebrale la nivelul gatului, atunci facet i extensia capului.

Pentru aceasta, punet i o mana pe fruntea vict imei in t imp ce cu doua - t rei degete aleceleilalte maini asezate sub barbie ridicat i capul "pe spate".

d) Controlat i existenta respirat iei vict imei !

Tinand capul vict imei in extensie (ridicat "pe spate"), apropiat i-va cu urechea de guraacesteia, in t imp ce privirea dumneavoastra este indreptata spre pieptul accidentatului. Infelul acesta, avet i posibilitatea sa-i auzit i respirat ia, sa o simt it i cu pielea obrazuluidumneavoastra, si in acelasi t imp sa vedet i eventual miscarile respiratorii ale pieptuluiaccidentatului.

e) Controlat i existenta circulat iei sangelui!

Aceasta manevra se executa prin cautarea pulsului la artera carot ida. Artera carot ida sepoate palpa pe partea laterala a gatului, la doi - t rei cm distanta de cart ilajul t iroid (marullui Adam).

Cautat i pulsul la artera carot ida atat pe partea dreapta cat si pe partea stanga a gatului.

In urma acestei evaluari a funct iilor vitale ale accidentatului, va putet i af la in una dinurmatoarele t rei situat ii:

o Vict ima are respirat ie si are puls;

In aceasta situat ie asezat i vict ima in pozit ie de siguranta. Aceasta pozit ie va asiguralibertatea permanenta a cailor respiratorii ale vict imei. In acest mod, spre exemplu, chiardaca accidentatul va avea varsaturi, aceasta pozit ie va exclude posibilitatea cavarsatura sa f ie aspirata in caile respiratorii. Nu uitat i, la o persoana in stare deinconstienta lasata sa zaca pe spate, exista riscul ca baza limbii sa cada in faringe,fapt care va avea drept consecinta asf ixierea vict imei.

Dupa ce at i asezat vict ima in pozit ie de siguranta, chemati Ambulanta.

o Vict ima nu respira dar are puls (stop respirator)

Daca accidentatul nu respira ( dar are puls) incepet i imediat vent ilat ia art if iciala (respirat iagura la gura).

Pentru aceasta, procedat i in felul urmator:

· Asezat i capul vict imei in extensie, asa cum s-a ment ionat anterior.

· Pensat i nasul vict imei intre degetul aratator si degetul mare al mainiidumneavoastra care a fost anterior amplasata pe fruntea accidentatului.

· Ridicat i barbia vict imei cu doua - t rei degete.

· Prin intermediul bat istei salvatorului, f ixate-va etans gura de gura vict imei si suf lat iaer in caile respiratorii.

· Dupa f iecare insuf lare, desprindet i-va gura de gura vict imei si permitet i acesteia saexpire.

· Reluat i o noua insuf lare dupa ce toracele a revenit la pozit ia init iala.

Faceti 10 ventilat ii art if iciale dupa care anuntat i Ambulanta! Continuat i ulteriorventilat ia art if iciala pana la sosirea Ambulantei!

o Vict ima nu respira si nu are puls ( stop cardiac si respirator)

Aceasta situat ie este de o gravitate deosebita.

Trebuie sa ret inet i faptul ca in cazul aparit iei stopului cardio - respirator, sansa de areanima vict ima numai prin fortele dumneavoastra este foarte redusa. De aceea, primullucru pe care t rebuie sa il facet i cand constatat i absenta respirat iei si a pulsului este sasolicitat i imediat ajutor si sa chemati Ambulanta. Sarcina dumneavoastra este ca incont inuare sa incercat i sa ment inet i funct iile vitale ale vict imei (respirat ia si circulat iasangelui) pana la sosirea echipajului Ambulantei, care prin dotarea tehnica de caredispune si prin pregat irea speciala pentru ast fel de situat ii, poate act iona ef icient .

Ment inerea funct iilor vitale se va face prin respirat ie art if iciala si prin masaj cardiac externdupa cum urmeaza:

· executat i doua respirat i gura la gura dupa tehnica expusa anterior;

· cautat i punctul de presiune (punctul in care se va executa masajul cardiac extern).Pentru aceasta, f ixate-va un deget pe marginea cut iei toracice si miscat i degetul de-alungul acestei margini, pana simt it i capatul inferior al osului pieptului (apendicele xifoid);

· deasupra acestui reper, asezat i inca doua degete. Punctul de presiune se va af la inacest moment deasupra reperului format de aceste doua degete.

· Asezat i podul unei palme in punctul de presiune;

· Asezat i cealalta palma peste palma f ixata in punctul de presiune;

· Comprimat i toracele vict imei prin miscari ferme executate cu greutatea corpuluidumneavoastra aplicata din umeri in lungul bratelor.

Atentie! Comprimarea toracelui victimei trebuie facuta astfel incat sternul (osulpieptului) sa se infunde cu 4 - 6 cm.

· Cont inuat i aplicarea masurilor de reanimare (resuscitare) in succesiune 2 la 15,adica efectuat i cate doua respirat ii gura la gura urmate de 15 compresii toracice si asamai departe.

In cazul in care resuscitarea este executata de doua persoane, atunci una dintreacestea se va ocupa de vent ilat ie, t imp in care cea de a doua va face masajul cardiac. Inaceasta situat ie, succesiunea va f i de 1 la 5 (o vent ilat ie , cinci compresii toracice ).

Nu intrerupeti masurile de reanimare decat in momentul in care pacientul estepreluat de catre personalul Ambulantei.

RECOMANDĂRI PENTRU CONDUCĂTORII AUTO ÎNCEPĂTORI

In urma sust inerii examenului pentru obt inerea permisului de conducere pentrudumneavoastra va urma o perioada grea, este acea perioada cand nu mai est iindrumat de nimeni de aceea pentru inceput este bine sa circulat i asistat i decatre persoane care au o oarece experienta in acest domeniu, in caz contrarnu-mi ramane decat sa va recomand urmatoarele :

· nu circulat i stresat i, inhibat i, emot ionat i deoarece vet i consuma prea multa energie .

· abordat i progresiv dif icultat ile ce apar in t imp ce conducet i.

· evitat i deplasarile la orele de varf ( cel put in pentru inceput).

· aleget i-va t rasee neaglomerate.

· evitat i deplasarile lungi si in condit ii dif icile de deplasare.

Drum bun, prieteni ! si nu uitat i:

"CONDUCEŢI PREVENTIV, CEI DRAGI

VĂ AsTEAPTĂ ACASĂ ! "

Bibliograf ie

1. Manica Eugen - Curs comentat de legislatie rutiera pentru scolile de soferi. Editura "Paralela 45",2007.

2. Teodorescu Dan - Curs de legislatie rutiera. Editura "SHIK", 2006

3. Stanculescu Marius - Noul Cod Rut ier pe intelesul tuturor. Editura "Teocora" 2008.

4.x x x - Ordin nr.1497 din 9 noiembrie 2006 privind procedura de examinare pentru obtinereapermisului de conducere.

5. x x x - Introducere in conducerea autoturismului.

6. x x x - Cielo. Manual de utilizare.

7.www.circulatiarutiera.ro

8.www.instructoriauto.ro

9.www.incepator.ro

Îl termin pe examinator .

-ponturi pentru examen- - 5 greseli importante ce merita evitate la examen! - (si nu numai acolo)

Anual în România câteva sute de mii de oameni încearca sa dea examenul pentruobt inerea permisului de conducere.Pentru foarte mult i dintre ei obt inereapermisului este un moment important din viata lor.

Pentru t inerii absolvent i poate sa însemne ocazia perfecta de a demonstra apt itudinea lorrespect iv a arata un REZULTAT, totodata obt inerea permisului de obicei produce si un anumit simtal libertat ii în oameni.Pentru alt ii este o posibilitate de a gasi un nou loc de munca sau de a-siat inge scopurile.Odata cu obt inerea permisului o noua lume se deschide în fata noastra.Dinpacate marea majoritate a oamenilor care îsi incearca norocul la examenul de proba pract icanu reusesc la prima încercare.

Cauzele sunt multe.Sunt care se opresc pe drum pur si simplu fara nici un mot iv, sunt care calcape accelerator în loc de frâna dar se întâmpla si situat ii când trimit la spital pe examinator.

Iata 5 cazuri de evitat , care la prima vedere pot sa para nevatamatori însa pot sa conduca chiar sila situat ii periculoase.

1. Te oprest i brusc, FĂRĂ NICI UN MOTIV la indicatorul "Cedeaza trecerea"

Caut i ocazie buna sa f ii lovit din spate sau sa te pice la examen?

Opreste-te brusc FĂRĂ NICI UN MOTIV în fata indicatorului "Cedeaza trecerea".

Daca n-o sa f ii ciocnit de vreo masina din spate, este o ocazie perfecta de a acumula puncte depenalitate, deoarece îl obligi pe cel din spate sa se opreasca sau sa se încet ineasca nejust if icat .

Procedura corecta?:

Te apropii de intersect ia cu indicatorul "Cedeaza trecerea", unde ai dori sa faci viraj la dreapta deexemplu:

Urmareste t raf icul din fata ta, daca încet inesc sau se pregatesc de oprire, fa si tu asemenea, dacanu se opresc si nu reduc viteza, asigura-te ca din partea stânga nu te împiedica nimic în a-t icont inua drumul cu siguranta.

Daca este asa si este curata situat ia si în fata ta, circula mai departe!

Alt fel: daca nu pot i efectua virajul la dreapta în condit ii sigure: redu viteza sau opreste-te!

2. Semnalizezi prea repede

În cazul în care sunt doua intersect ii una dupa alta si examinatorul ît i cere sa virezi la dreapta la aldoilea, f ii atent sa începi semnalizarea numai dupa ce ai t recut de prima intersect ie(sau tocmai est iîn faza sa treci de intersect ie).

De ce?

În cazul când semnalizezi viraj la dreapta prea repede, masinile ce astepta sa iasa din primaintersect ie pot sa o considere ca atare(în mod just if icat), asteapta la situat ia ca tu virezi la dreaptasi pot sa sara în fata ta.

si ai nevoie de vre-un picior rupt , masina sparta? Sau punct de penalizare?

NU. !?

3. Semnalizezi prea târziu

Sa semnalizezi prea târziu tot se considera o problema.Când începi sa virezi la dreapta, f ii atentsa semnalizezi din t imp, pe cât posibil înainte de a începe frânarea.Asta ii ajuta pe cei dinspate sa realizeze cam la ce te-ai gândit , adica cel mai probabil vei reduce viteza si ast fel vorobt ine si ei secunde valoroase pentru a reduce si ei viteza la rândul lor.

si în cazul în care nu se ajunge la pocnitura sau la accident mai grav, pot i acumula alte puncte depenalizare la examen prin nerespectarea acestor reguli.

4. Ezit i

Foarte mult i elevi ori din cauza emot iei la examen ori din dorinta de a arata examinatorului cât deprudent i sunt,ezita de multe ori sa mearga mai departe si în situat iile în care ar putea sa circule cusiguranta mai departe si fara încalcarea regulilor de circulat ie.

Lucrul acesta se întâmpla si dupa obt inerea permisului de conducere la soferii începatori.

Din prudenta lor excesiva asteapta prea mult(si în situat iile în care ar putea executa cu sigurantadepasirea de ex.), iar dupa un t imp, dupa ce "s-au saturat" sau realizeaza ca putea sa faca si maidevreme aceasta depasire, pur si simplu în ult imul moment sar în fata t raf icului din sensulopus(bineînteles în momentul în care nu se mai poate efectua depasirea cu siguranta)

Ca si cum ar fugi veverita peste partea carosabila a drumului.

Un lucru este cert : sa asteptam si sa ne asiguram ca manevra noastra este sigura.

Altceva este când facem asta în mod exagerat .

Fii prudent dar si încrezator în t ine!

Ezitarea inut ila nu numai ca creaza neplacerea sau supararea altora dar poata sa si conducala situat ii periculoase, si accidente.

5. Parcarea sau pornirea incorecta din parcare

De foarte multe ori, mai ales in primele momente ale examinarii, se întâmpla situat ia de maijos.

Vrei sa iesi din locul de parcare cu spatele, te asiguri ca totul e OK si din fata si din spate,dar nu est iatent la un lucru: masinile sau alte obstacole af late pe partea laterala.

Fii atent: când te uit i în spate si incepi sa rotest i volanul, odata cu începerea miscarii în spate,partea din fata a masinii tale se va misca lateral si ast fel pot i at inge usor masinile parcate pe parteadreapta sau stânga(sau diferitele obstacole ce se af la acolo).

Aceasta este o greseala automatica, ai grija la ea.

Se întâmpla des mai ales cu cei cu viziune tridimensionala mai slaba.

Ţine minte cele 5 sfaturi de mai sus, t ine-te pe t ine si pe examinator pe partea buna a carosabiluluisi departe de patul spitalului.C-ar f i incomod.

Mult noroc si conducere placuta!

ECHIPA CIRCULATIARUTIERA.RO

www.circulat iarut iera.ro

"CiTEsTE si DĂ MAi DEPARTE !"