ce este si de ce se produce condensul si mucegaiul? www.ventilatie-dezumidificare.ro

Condensul inseamna umiditate

Condensul in cladiri reprezinta o problema serioasa. Apa poate patrunde in cladiri prin mai multe cai

si poate produce deteriorari superficiale sau structurale; viata intr-o cladire care are condens este

neplacuta, neconfortabila si nesanatoara.

Una dintre cele mai obisnuite cauze ale igrasiei in cladiri o reprezinta condensul, care adesea

conduce la acumularea de mucegai si reprezinta apa condensata pe pereti, tavane sau alte suprafete

reci pe care se va acumula mucegai.

Conditiile de trai ale majoritatii populatiei sunt afectate de condens.

In zonele industriale, efectele condensului si a acumularii de mucegai creaza probleme

specifice mai ales in fabricile de bauturi sau alimente.

���� Problema

Problema condensului, in special in locuinte, este problema

prezentului si este urmarea unor conditii relativ simple, complet

invariabile, direct legate de standarde si metode de incalzire,

ventilare si izolare a cladirilor.

���� Ce este Condensul?

Aerul, in mod normal, contine vapori de apa in diferite cantitati, in

functie de temperatura, aerul cald mentinand o cantitate mai mare

de vapori decat aerul rece. Aerul este saturat atunci cand nu mai

poate mentine vaporii, la temperatura respectiva; in aceste conditii

se indica umiditatea relativa (RH) de 100% . Daca temperatura aerului scade pana la punctul de

saturatie, aerul se afla la temperatura critica, la care nu mai poate retine apa – aceasta

temperatura fiind cunoscuta drept punctul de condens. Orice alta cadere de temperatura va

conduce la condensarea vaporilor sau la apa lichida. Cantitatea de vapori condensati reprezinta

echivalentul excesului de peste 100% a RH-ului aerului la noua temperatura. De aceea, cand

aerul cald intra in contact cu un aer mai rece sau cu o suprafata rece, aerul cald este racit,

conducand la un nivel de temperatura la care nu mai poate mentine vapori si in consecinta,

acestia se descarca sub forma de condens sau de apa sub forma lichida.

TEMPERATURA AERULUI 20O

C

UMIDITATE RELATIVA

UMIDITATE RELATIVA

CONTINUT DE UMIDITATE

TEMPERATURA AERULUI

Fig. 1. Condesarea pe suprafata Fig. 2. Condensul interstitial in cavitatile din perete

Condensul in cladiri se produce, in mod uzual, atunci cand aerul cald vine in contact cu

o suprafata rece, aerul fiind racit sub punctul de saturatie, determinand excesul de

vapori sa se transforme in apa sub forma lichida. Apa condensata apare sub forma unor

picaturi sau a unui strat de apa pe suprafetele neabsorbante, cum sunt geamurile, placile de

faianta sau gresie. Aceasta forma de condens este CONDENSUL DE SUPRAFATA. Este

evident si apare totdeauna pe suprafetele care sunt la sau sub punctul de condens al aerului

imediat adiacent (vezi fig. 1).

Condensul poate, de asemenea, sa apara si in structura interna a cladirilor. Vaporii de apa din

aer exercita o anumita presiune care se adauga presiunii aerului. Cu cat exista mai multa

umiditate in aer, cu atat aceasta va contribui mai mult la presiunea totala a aerului, numita

presiune de vapori. Aerul din interiorul cladirilor incalzite contine, in mod obisnuit, mai

multa umiditate decat aerul exterior cladirii.

Aceasta inseamna ca va exista o presiune mai mare, care are tendinta sa forteze aerul cald prin

structura, antrenand cu el si umiditatea. Cele mai multe materiale de constructie, cu exceptia

metalelor, materialelor plastice si altor materiale speciale, sunt, intr-o anumita masura permeabile

si nu limiteaza deplasarea aerului umed prin interiorul structurii. Aerul umed cald se va raci sub

punctul sau de condens, in structura cladirii, conducand la condens. Aceasta forma de condens

este denumita CONDENS INTERSTITIAL (vezi fig 2).

Condensul interstitial este mai complex decat fenomenul de suprafata si prezinta un risc mai

Inauntru Inauntru Afara Afara

Aer cald si umed

Aer rece Aer rece

Aer cald si umed

Structura permeabila

Presiune mai mare a vaporilor

Presiune mai mare a vaporilor

Presiune mai mica a vaporilor

Presiune mai mica a vaporilor

mare, deoarece umiditatea mai mare care rezulta poate fi, pentru un timp mai indelungat,

nedetectata, pana ce produce deteriorari de structura, cum este, de exemplu, deteriorarea

lemnului. Va face, de asemenea, ineficiente izolatiile componentelor in care s-a produs.

���� Conditii pentru Condensare

Condensul in cladirile de locuinte este, in principal, o problema care apare de regula iarna, cand

aerul cald si umed din incaperile incalzite ajunge in incaperile mai reci ale cladirii.

Vaporii de apa sunt produsi in cantitati relativ mari intr-o serie de activitati (vezi tabelul II).

Pot, de asemenea, sa se ridice de la un sol umed de sub cladire si, in anumite cazuri, pot

penetra lemnul, podelele din lemn, si poate trece prin golurile din caramizi pana in spatiile de la

acoperis. Gravitatea si efectele condensului vor depinde de tipul constructiei si de marimea

barierelor de vapori prevazute in fiecare proiect in parte.

Peretii si structura cladirilor din lemn se umezesc datorita aparitiei condensului interstitial

determinat de vaporii care patrund prin structura. Acesta duce la deteriorarea vopselelor

(piederea de aderenta, crapaturi si transformari chimice) .

Utilizarea elementelor impermeabile la cladiri de acest fel previne patrunderea vaporilor la

elementele din lemn si permite directionarea condensului si apoi drenarea sa.

Proiectele traditionale de acoperisuri au indus aparitia condensului, in special pe timpul iernii. La o

constructie plata sau cu acoperis adaugat, membranele impermeabile reprezinta o bariera de

vapori, vapori ce sunt impiedicati sa patrunda. Condensul va fi directionat catre evacuare.

Condensul mai apare la cladirile mansardate, in special daca plafonul mansardei urmeaza panta

acoperisului. Udarea plafonului cu condens va aparea atunci cand aerul rece din procesul de

convectie sau, pur si simplu, din atmosfera, coboara temperatura plafonului si determina aparitia

condensului in camerele mansardelor. Efectele sunt mult mai evidente daca nu se iau masuri de

ventilare a acestor spatii.

Exemple de umiditate cauzata de diferite activitati casnice

Productia de umiditate pe zi pentru 4/5 persoane

4/5 persoane dorm (7/8 ore) 2 persoane active 16 ore Gatit Spalare vase Spalare haine Uscare haine Spalare si baie Litri pe zi

Condensul apare adesea in cavitatile peretilor din caramizi, cand aerul rece din exterior patrunde

intr-un spatiu inchis. Temperatura aerului umed este coborata pana la punctul de condens si

umiditatea se va depune pe suprafetele reci, in anumite cazuri devenind lichida.

Condensul va aparea si sub podele suspendate, atunci cand temperatura aerului umed este

coborata de aerul rece adus de ventilatoare si apa este condensata sub aceste podele (vezi 1 si

2). Aceasta conduce adesea la deteriorarea completa a podelelor din lemn.

���� cauzele condensului

In casele de locuinte aparitia condensului este legata de standardele moderne de viata, de presiunea

economica si de schimbarile aduse de proiectarea in constructii .

1. Cauza principala a condensului este producerea de umiditate si aer cald rezultate din

activitatile desfasurate zilnic in interiorul casei. Aerul umed poate proveni de la gatit, baie,

spalatul rufelor sau uscarea rufelor – pana la 17 litri de apa pot fi produsi zilnic in anumite locuinte

(vezi tabelul II). In mod obisnuit, in anumite zone, cum sunt baile sau bucatariile, umiditatea si

aerul cald produse in exces se pot imprastia in incaperile mai reci ale locuintei si pot condensa.

Efectul generarii de umiditate este si mai mult agravat de modul in care locuinta este ventilata –

teoretic, este posibil sa evitati condensul cu o ventilare adecvata. Pana in ultimii ani ai deceniului

sase din secolul trecut, in cele mai multe locuinte, ventilarea era naturala datorita lipsei

geamurilor duble, a slabei izolari a ferestrelor si usilor si a semineelor deschise. Solutiile

adoptate in prezent au eliminat ventilarea naturala, prin utilizarea geamurilor duble, a solutiilor

moderne de tiraj, a mochetelor (care impiedica aerul sa treaca prin podelele de lemn) si prin

indepartarea semineelor deschise prin introducerea incalzirii centrale. Mai simplu spus, o mai

mare ventilare impune o mai mare capacitate de incalzire care sa inlocuiasca pierderea de

caldura – cladirile au devenit practic etanse, dar cu mai bune conditii de producere a

condensului.

Ventilarea este eficienta numai daca este prezenta in intregime in interiorul locuintei. Alte

probleme apar la o ventilare necorespunzatoare in care se creaza zone stationare de aer.

Exista un pericol real de aparitie a condensului in locurile in care aerul poate fi stationar, in

spatele mobilei, dulapurilor, adesea, avand ca urmare aparitia igrasiei.

Multe locuinte raman neocupate sau neincalzite, in cea mai mare parte a zilei, ceea ce permite

racirea structurii cladirii. Activitatile care produc umiditate sunt, in general, concentrate intr-o

scurta perioada de timp. Aceasta crestere de cantitate de aer cald produce condens, aerul cald

intrand in contact cu structura relativ rece a cladirii.

2. Presiunea economica - cresterea dramatica a pretului combustibililor forteaza pe cei mai multi

locatari sa foloseasca incalzitoare/radiatoare sau sisteme de incalzire, sa nu incalzeasca camerele

neocupate si sa blocheze gurile de aerisire, reducand astfel ventilarea.

3. Schimbarile aduse de proiectarea in constructii - multe cladiri de locuinte, acum, au incalzire

centrala, in care focul deschis a fost inlaturat, cu reducerea corespunzatoare a ventilarii

naturale.

Ferestrele cu ventilare controlata au devenit o alternativa viabila, iar ventilatoarele permanente nu

vor fi utilizate in camere fara tiraj.

Solutiile moderne de proiectare a acoperisurilor, inclusiv eliminarea stresinilor si reducerea

pantelor, au redus ventilarea si au crescut probabilitatea de aparitie a condensului.

���� acumularea de mucegai

Mucegaiul va aparea pe orice suprafata umeda cum sunt cele din material plastic, tapet si lemn

si este asociat cu problemele de condens in cele mai multe cladiri. Este de neacceptat, din cauza

aspectului (acumulare cu diferite culori – verde, galbena, roz, negru, gri sau alb), mirosului

(specific si umed), pericolului pentru sanatate si pentru motive de igiena (in special in fabricile de

procesare a alimentelor).

Mucegaiul este, de fapt, o acumulare de ciuperci, grupate in mai multe clase. Un tip de ciclu de

viata este reprezentat in figura 5, in care sporii sunt reprodusi, sexuat sau asexuat. In

reproducerea sexuata se permit modificari genetice pentru a se adapta si a tolera schimbarile de

mediu, cum sunt umiditatea, temperatura , etc.

Exista trei caracteristici principale comune unei game largi de ciuperci de mucegai:

1. Cerintele alimentare: posibil de a rezista in materiale ne-nutriente, cum sunt materialele

plastice, gipsul sau caramizile care au urme de contaminare cu substante organice.

2. Produc un mare numar de spori care permit o rapida adaptare la conditii speciale de mediu

.

3. Crestere rapida in conditii favorabile.

Principala conditie pentru aparitie si crestere este umezeala, dar si substantele organice, oxigenul

si o temperatura potrivita sunt, de asemenea, importante. Daca este apa, foarte importanta pentru

aparitia mucegaiului, dar si diferite materiale aflate la aceeasi umezeala sunt favorizante.

Mucegaiul poate fi privit drept o ciuperca hidrofila (cu mare toleranta la apa), dar anumite specii au

propriile conditii optime de umezeala. In cele mai multe situatii, in care condensul pe suprafata

apare si umiditatea relativa a atmosferei depaseste 70%, se produce acumulare de mucegai.

Figura 5

Susceptibilitatea materialului pentru acumulare de mucegai variaza, asa cum s-a mentionat

anterior.

De exemplu, s-a demonstrat ca mucegaiul se dezvolta pe branza sau pe piele, la o umiditate

relativa de 76%. Nu se va dezvolta pe lemn, la umiditati de sub 85% , sau pe sticla si bumbac,

sub 96%. Cu cat suprafetele se gasesc mai mult timp la umiditati mari, cu atat este mai mare

probabilitatea de acumulare de mucegai. Intr-un anumit numar de structuri se poate intalni

umiditate mare, locala sau adiacenta, pe pereti, suficienta pentru acumulare de mucegai, in

vreme ce mediile interioare pot sa nu aiba o umiditate mai mare de 70%.

Sunt aproximativ o suta de specii de ciuperci descoperite in locuinte.

Speciile cele mai cunoscute sunt Penicilina, Cladosporium, Rhizopus, Mucor. De exemplu,

ciupercile intalnite pe vopsea sau gips sunt Cladosporium cladosporioides, Aspergillus niger,

Penicillium purpurogenum, Mucor plumbeus.

Aspectul mucegaiului din cladiri, cel mai adesea, sugereaza standarde slabe de intretinere sau/si

activitati care incurajeaza condensul. Expunerea prelungita la mucegai va conduce la deteriorarea

grava a anumitor suprafete vopsite. Hartia si anumite materiale fibroase pot si ele sa fie deteriorate

de anumite specii de ciuperci de mucegai care digera celuloza.

� costurile condensarii neverificate

Cele mai multe incidente de boli apar in cladiri umede si mucegaite, iar astazi se accepta ca si

poluarea aerului este cauza principala a imbolnavirilor de astm, copii fiind cei mai vulnerabili.

Suntem convinsi ca utilizarea unei ventilari eficiente este, de departe, cea mai economica

metoda de eliminare a condensului. In scopul evaluarii conditiilor, intrebati chiar dumneavoastra

despre costurile anuale directe referitoare la condens. Chiar si la un apartament care nu sufera

din cauza condensului, se poate intampla ca macar o camera sa fie curatata de mucegai sau

revopsita in fiecare an. Costul acesta este de aproximativ 250 de euro / an.

In multe cazuri costul direct este mult mai mare daca avem mai mult decat o singura camera de renovat

si daca mai tinem cont ca tamplariile ferestrelor au nevoie de revopsire si reparatii sau chiar inlocuire,

hainele sau alte bunuri se pot degrada, etc.

calea pozitiva de control al condensului

Condensul este o problema grava care apare din ce in ce mai mult in case, cladirile de locuinte sau

cele de birouri si afecteaza peste 50% din cladiri.

In plus fata de condens, exista o crestere a prezentei mucegaiului si altor poluanti domestici.

Sistemele de ventilare reprezinta o solutie eficienta pentru eradicarea problemelor de condens si

mucegai .

Am livrat si instalat unitati anti-condens cu ventilare pentru un mare numar case, obiective locale sau

asociatii de locatari. Avem suficienta experienta, iar inalta calitate a serviciilor noastre de montaj

reprezinta asigurarea ca va puteti baza pe noi, pe echipamentele si lucrarile noastre de

instalare.