Concursul şcolar de geografieEtapa judeţeană / Municipală Bucureşti

13.03.2004CLASA a VIII-a

SUBIECTE:

1. a. Scrieţi, pe foaia de concurs, denumirile depresiunilor, oraşelor, dealurilor şi munţilor marcate pe harta de mai jos cu numere de la 1 la 15. b. Precizaţi denumirea unităţii de relief reprezentată pe harta de mai jos. 16 puncte

2. Menţionaţi denumirile a cinci râuri de ordinul I care curg în spaţiul dintre bazinul hidrografic al Jiului, Valea Dunării şi bazinul hidrografic al Cernei. Precizaţi trei caracteristici comune acestor râuri.

8 puncte

3. Explicaţi densitatea mai mare a rezervaţiilor naturale în regiunea carpatică faţă de regiunile de câmpie. 9 puncte

4. Explicaţi distribuţia spaţială inegală a populaţiei în spaţiul prezentat în desenul de mai jos.14 puncte

5. Pe două râuri din România se află câte patru oraşe având calitatea de municipiu şi de reşedinţă de judeţ. Precizaţi: a. denumirile râurilor; b. denumirile oraşelor-reşedinţă de judeţ pentru fiecare râu în parte; c. denumirile judeţelor în care se află aceste oraşe; d. care dintre oraşele menţionate au peste 100 000 de locuitori şi care au sub 50 000 de locuitori.

18 puncte

6. Explicaţi afirmaţia “Carpaţii Occidentali reprezintă un mozaic petrografic şi au resurse de subsol complexe”. 10 puncte

7. Caracterizaţi Podişul Bârladului precizând: limitele, alcătuirea petrografică, relieful (altitudini, fragmentare, înclinare generală, procese, forme de relief dominante), clima (temperatura medie anuală, precipitaţii medii anuale, vânturi dominante, influenţe climatice), apele curgătoare şi oraşele (inclusiv mărimea demografică). 15 puncte

Concursul şcolar de geografieEtapa judeţeană / Municipală Bucureşti

13.03.2004CLASA a IX-a

SUBIECTE:

1. a. Pe o hartă geografică, scara 1 : 400 000, distanţa dintre două localităţi este de 17 cm. Calculaţi distanţa reală în kilometri.b. Între două puncte, pe o hartă geografică, distanţa este de 3,25 cm şi corespund cu 13 km pe teren. Calculaţi scara numerică şi construiţi scara grafică potrivit cu datele prezentate. 12 puncte

2. Pe harta de mai jos sunt marcaţi vulcani activi.- Scrieţi, pe foaia de concurs, denumirile corespunzătoare ale vulcanilor activi numerotaţi de la 1 la 18.- Explicaţi distribuţia spaţială a vulcanilor pe Terra. 15 puncte

3. Pe harta de mai sus sunt marcate cu literele A, B, C, D arii cu valori ale temperaturii medii lunare ale aerului pentru lunile ianuarie şi iulie. a. Precizaţi arealele şi lunile cărora le sunt specifice fiecare din cele patru valori medii lunare;b. Explicaţi mersul izotermei trasate pe hartă, precizând valoarea temperaturii şi luna căreia îi este specifică. 15 puncte

4. Scrieţi, pe foaia de concurs, denumirile tipurilor de climă marcate pe harta de mai jos cu numere de la 1 la 11. 11 puncte

5. Explicaţi rolul gazelor din atmosferă şi efectul lor asupra regimului termic al aerului. 13 puncte

6. a. Explicaţi repartiţia inegală a precipitaţiilor atmosferice pe Terra. b. Precizaţi:

consecinţele repartiţiei inegale a precipitaţiilor; polii umidităţii şi ai uscăciunii pe Glob;

Explicaţi distribuţia spaţială a acestora. 13 puncte

7. Elaboraţi reprezentarea grafică adecvată în conformitate cu datele prezentate în tabelul de mai jos.Precizaţi cărui climat îi sunt specifice datele din tabel. Argumentaţi răspunsul precizat şi interpretaţi diagrama climatică elaborată. 11 puncte

Indicatori I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AnualTemperatura

medie lunară (toC)

28 27,5 27 27 26,5 24 22 27 28 28 28 27 26,75

Precipitaţii atmosferice

(mm/an)230 215 200 100 50 5 0 20 40 100 200 200 1310

Concursul şcolar de geografieEtapa judeţeană / Municipală Bucureşti

13.03.2004CLASA a X-a

SUBIECTE:

1. Se dau următoarele date:Ţara Nr. născuţi vii Nr. decese sub 1 an Rata mortalităţii infantile (‰)India 26 863 056 1 934 141

Japonia 1 196 996 3 831

a. Calculaţi rata mortalităţii infantile (‰) şi completaţi spaţiile libere din tabelul de mai sus.b. Explicaţi mărimea ratelor specifice celor două ţări asiatice.

12 puncte2. Europa este apreciată ca spaţiu al unui dramatism demografic, iar Africa un spaţiu al excedentului demografic. Explicaţi discrepanţa demografică dintre cele două continente.

12 puncte3. Pentru spaţiul geografic dintre Marea Roşie şi Golful Persic precizaţi:a. Practicile agricole specifice; b. Tipurile de agricultură;c. Tipurile de exploatare agricolă;d. Regiunea agricolă în care se include spaţiul respectiv;e. Peisajul agricol specific acestui spaţiu.

15 puncte4. Explicaţi limitele valorice ale bilanţului natural şi distribuţia spaţială a marelui triunghi al potenţialului reproductiv.

12 puncte5. Precizaţi şi explicaţi valorile foarte mici ale densităţii populaţiei Australiei.

13 puncte6. Se dau trei tipuri de sate, prezentate în desenele de mai jos. a. Precizaţi:

denumirile tipurilor de sate; forma şi textura satelor; funcţiile economice specifice raportate la tipul de sat.

b. Explicaţi forma şi structura satelor identificate. 11 puncte

7. Pe harta de mai jos sunt marcate oraşe cu peste 1 milion de locuitori.a. Scrieţi pe foaia de concurs:

denumirile corespunzătoare oraşelor marcate, pe hartă, cu numere de la 1 la 10. denumirile statelor în care sunt localizate oraşele respective. oraşele cu funcţii de capitală de stat. mărimea demografică a oraşelor.

b. Explicaţi modul în care este organizat spaţiul urban în oraşul marcat cu numărul 2.15 puncte

Concursul şcolar de geografieEtapa judeţeană / Municipală Bucureşti

13.03.2004CLASA a XI-a

SUBIECTE:

1. Pe harta de mai jos sunt marcate, cu cifrele 1, 2, 3 şi 4, arii situate la aceeaşi latitudine.a. Scrieţi, pe foaia de concurs, denumirile ariilor marcate cu numere de la 1 la 4, precum şi denumirile mediilor geografice corespunzătoare acestora.b. Precizaţi:

factorii (cauzele) care determină mediile geografice specifice în cele patru arii situate la aceeaşi latitudine; un element natural vizibil (efect), care pune în evidenţă specificul fiecăruia dintre cele patru medii geografice. 16 puncte

2. Explicaţi raportul dintre fotosinteză şi efectul de seră. Precizaţi consecinţele acestui raport.10 puncte

3. Explicaţi faptul că Terra este o planetă privilegiată în sistemul solar. 9 puncte

4. Explicaţi degradarea solurilor ca urmare a proceselor naturale şi precizaţi consecinţele.14 puncte

5. Explicaţi deşertificarea ca o consecinţă a acţiunii omului asupra mediului. Precizaţi patru areale din Africa expuse riscului de deşertificare. 13 puncte

6. Menţionaţi modificările ce pot fi aduse în structura mediului ca urmare a barării Curentului Golfului.14 puncte

7. Menţionaţi condiţiile în care unele elemente naturale pot fi declarate monumente ale naturii. Precizaţi şase exemple adecvate. 14 puncte

Concursul şcolar de geografieEtapa judeţeană / Municipală Bucureşti

13.03.2004CLASA a XII-a

SUBIECTE:1. Comparaţi hărţile de mai jos, 1 şi 2, care prezintă nivelul de urbanizare pe judeţe, în anii 1992 şi 2003. a. Precizaţi deosebirile privind distribuţia valorilor nivelului de urbanizare în anii 1992 şi 2003.b. Explicaţi modificările survenite în evoluţia nivelului de urbanizare în perioada 1992 – 2003.

12 puncte

2. Explicaţi contrastele privind distribuţia numerică a satelor pe judeţe, reprezentată pe harta de mai jos. 15 puncte

3. Explicaţi ponderea mai ridicată a versanţilor decât cea a suprafeţelor interfluviale în mediul montan. Completaţi explicaţia cu un profil corespunzător răspunsului.

8 puncte4. 2,2% din suprafaţa ţării noastre nu intră în bazinul hidrografic al Dunării. Explicaţi acest aspect, precizând spaţiul aflat în afara bazinului dunărean şi râurile ale căror bazine nu intră în alcătuirea bazinului dunărean. 11 puncte

5. Explicaţi contrastele privind distribuţia hazardelor geomorfologice în Carpaţi, Subcarpaţi şi Câmpia Română. 15 puncte

6. Efectul de insulă generat de aglomerările urbane şi indisciplina civică din ţara noastră sunt cauze ale producerii viiturilor. Explicaţi modul în care aceste cauze contribuie la producerea viiturilor.

13 puncte7. a. Precizaţi cărei componente geodemografice se datorează consecinţele următoare:- redistribuirea teritorială a populaţiei;- modificarea structurilor populaţiei;- prelungirea artificială şi ineficientă a duratei zilei de lucru;- creşterea ratei şomajului.b. Explicaţi fiecare din aceste consecinţe ca urmare a componentei geodemografice identificată corect. 16 puncte

ATENŢIE

BAREME

Concurs şcolar de geografieEtapa judeţeană / Municipală Bucureşti

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARECLASA a VIII - a

1. a. Se acordă 15 puncte pentru răspunsul corect şi complet, câte 1p pentru fiecare denumire corect identificată:

1 – Depresiunea Neamţului; 2 – Depresiunea Cracău – Bistriţa;3 – Depresiunea Tazlău – Caşin; 4 – Târgu Neamţ; 5 – Piatra Neamţ;6 – Buhuşi; 7 – Moineşti; 8 – Oneşti; 9 – Culmea Pleşului;10 – Dealul Corni; 11 – Dealul Bahna; 12 – Dealul Barboiu; 13 – Culmea Pietricica; 14 – Munţii Stânişoarei; 15 – Munţii Berzunţi.

b. Subcarpaţii Moldovei – 1pTotal 16 puncte

2. Se acordă 8 puncte pentru răspunsul corect şi complet:- câte 1p pentru oricare cinci râuri dintre următoarele: Bahna, Jidoşiţa, Topolniţa, Blahniţa, Drincea, Sărăceaua (Bălăşanul), Desnăţui – 5p;- râuri scurte; râuri cu debite mici; râuri care se varsă în Dunăre – 3p.

Total 8 puncte3. Se acordă 9 puncte pentru răspunsul corect şi complet:- în regiunea carpatică: varietatea peisagistică mult mai largă, cu elemente ale mediului geografic mai numeroase, cu caracteristici ce se impun prin mărime, vechime, unicitate, conţinut, formă, interes (valenţă) ştiinţific, educativ şi turistic – 7p;- în regiunile de câmpie: monotonia peisajului şi absenţa diversităţii elementelor naturale sunt dominante – 2p.Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.

Total 9 puncte4. Se acordă 14 puncte pentru răspunsul corect şi complet:- cauze: condiţii naturale variate: relief de câmpie, deal şi munte (1,5p); climă şi resurse de apă şi sol (1,5p); condiţiile economico-sociale şi istorice (1p); - cele mai mari concentrări de populaţie corespund spaţiilor urbane şi periurbane ale oraşelor Timişoara, Arad, Reşiţa, Drobeta – Turnu Severin, Deva şi Hunedoara, cu peste 500 loc./km2 (2p);- între 100 – 200 loc./km2 în ariile urbane Lugoj, Caransebeş, Anina, Motru, Orşova (2p);- între 50 -100 loc./km2: în zona Arad – Sânnicolau Mare – Sântana; zona Timişoara – Jimbolia (2p);- între 25 – 50 loc./km2: suprafeţe întinse din Câmpia Timişului, Câmpia Vingăi, Dealurile Banatului, Valea Dunării, Podişul Mehedinţi şi Platforma Strehaia (2p);- sub 25 loc./km2: Munţii Banatului, Munţii Retezat – Godeanu, Munţii Poiana Ruscăi, Munţii Zarandului, Munţii Bihorului (2p).

Total 14 puncte5. Se acordă 18 puncte pentru răspunsul corect şi complet:a. râul Mureş – 1p; râul Olt – 1p;b. pe Mureş oraşele Târgu Mureş, Alba Iulia, Deva, Arad – 4p (câte 1p pentru fiecare);pe Olt oraşele Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Râmnicu Vâlcea, Slatina – 4p (câte 1p pentru fiecare);c. judeţele: Mureş, Alba, Hunedoara, Arad, Harghita, Covasna, Vâlcea, Olt – 4p (câte 0,5p pentru fiecare)d. peste 100 000 locuitori: Târgu Mureş, Arad, Râmnicu Vâlcea – 3p (câte 1p pentru fiecare);sub 50 000 locuitori: Miercurea Ciuc – 1p.

Total 18 puncte

6. Se acordă 10 puncte pentru răspunsul corect şi complet: În alcătuirea petrografică a Carpaţilor Occidentali există o diversitate de roci:

- magmatice (1p): andezite (0,25p), bazalte (0,25p), granite (0,25p), diorite (0,25p);- sedimentare (1p): calcare (0,25p), argile (0,25p), conglomerate (0,25p), marne (0,25p), gresii (0,25p);- metamorfice (1p): şisturi cristaline (0,25p), gnaise (0,25p), marmure (0,25p).

Resurse de subsol complexe: generate de procesele magmatice: minereuri complexe (1p): cupru (0,25p), plumb (0,25p), zinc (0,25p); minereuri auro-argentifere (0,75p), uraniu (0,5p), mercur (0,5p), roci de construcţie (0,5p).

Total 10 puncte

7. Se acordă 15 puncte pentru răspunsul corect şi complet: limite: nord – Câmpia Moldovei (Depresiunea Jijiei) şi Dealul Mare (0,25p);

sud – Câmpia Română (0,25p);est – Valea Prutului (frontiera de stat cu Republica Moldova (0,25p);vest – Valea (Culoarul) Siretului (0,25p).

alcătuirea petrografică: roci sedimentare – calcare, marne, argile, gresii, nisipuri (1,5p) relief: - altitudine maximă 561m în Dealul Doroşan, coboară la sub 100m în Valea Bârladului, urcă la peste 400m în partea nordică (Dealul Bârnova – 416m) (2p)

- fragmentare puternică realizată de râuri şi eroziunea în suprafaţă (0,5p)- înclinare generală N-S şi V-E (0,5p)- procese de eroziune (0,25p)- alunecări de teren (0,25p)- forme de relief dominante: povârnişuri abrupte cu aspect de cuestă (0,5p); ex.: Coasta

Iaşilor (0,25p), Coasta Racovei (0,25p) şi platouri structurale (0,5p). clima - temperatura medie anuală 9 – 10oC (0,5p)

- precipitaţii medii anuale 400 – 600 mm/an (0,5p)- vânturi dominante dinspre NV, NE şi S (0,5p)- influenţe climatice de ariditate (0,5p)

apele curgătoare aparţin bazinelor Siretului şi Prutului (0,5p);- Bârladul – râul colector principal (0,5p), cu afluenţii: Vaslui (0,25p), Crasna (0,25p),

Buda (0,25p), Racova (0,25p), Tutova (0,25p), Zeletin (0,25p);- Prutul cu afluenţi foarte mici: Bohotin, Elan (0,25p); - Răcătău, afluent al Siretului (0,25p);

oraşe: - oraşe de mărime mijlocie: Vaslui, Bârlad (între 50 000 şi 100 000 loc.) (1p);- Huşi (în jur de 30 000 loc.) (0,5p)- Negreşti (cca. 10 000 loc.) (0,5p)- Murgeni (peste 7000 loc.) (0,5p)

Total 15 puncte

Din oficiu se acordă 10 puncte.

Concurs şcolar de geografieEtapa judeţeană / Municipală Bucureşti

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARECLASA a IX - a

1. Se acordă 12 puncte pentru răspunsul corect şi complet:a. Pentru relaţia de calcul corect scrisă se acordă 1p: d/D = 1/n;

Pentru datele corect incluse în relaţie se acordă 1p: 170/D = 1/400 000;

Pentru calculul corect realizat se acordă 3p:D = 170 x 400 000 (1p); D = 68 000 000 mm (1p); D = 68 km (1p).

b. Pentru relaţia de calcul corect scrisă se acordă 1p: d/D = 1/n;

Pentru datele corect incluse în relaţie se acordă 1p: 32,5/13 000 000 = 1/n;

Pentru calculul corect realizat se acordă 3p:n = 13 000 000 / 32,5 (1p); n = 400 000 (1p); n = 1 : 400 000 (1p).

Pentru construcţia corectă şi completă a scării grafice se acordă 2p:

Total 12 puncte

2. Se acordă 15 puncte pentru răspunsul corect şi complet:a. Pentru fiecare denumire de vulcan activ corect identificat şi scris se acordă 0,5p (în total 9p).

1. Hekla 6. Orizaba 11. Llullaillaco 16. Krakatau2. Iliamna 7. Teleki 12. Kliucev 17. Semeru3. Etna 8. Cotopaxi 13. Fuji 18. Ruapehu4. Pico de Teide 9. Chimborazo 14. Aso5. Popocatepetl 10. Meru sau Kibo 15. Apo

b. Pentru explicarea corectă şi completă a distribuţiei spaţiale a vulcanilor pe Terra se acordă 6p.- repartiţia în regiunile labile ale scoarţei terestre, cu fracţiuni adânci ce ajung până la pungile de topitură – 1p;- în bazinele oceanice având vârfurile sub formă de insule – 1p;- pe continente, izolaţi sau grupaţi în lanţuri – 1p;- pe marginile Oceanului Pacific (Cercul de Foc), în insule şi arhipelaguri vulcanice – 1p;- de-a lungul riftului atlantic – 1p;- în Marea Mediterană până în Munţii Caucaz – 1p.Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.

Total 15 puncte3. a. Pentru precizarea arealelor şi lunilor cărora le sunt specifice fiecare din cele patru valori medii lunare se acordă 8 puncte:A. Mexic – SUA, luna iulie (2p)B. Groenlanda, luna iulie (2p)C. Siberia de Nord, luna ianuarie (2p)D. Africa Meridională (Pustiul Kalahari), luna ianuarie (2p)

b. Sinuozităţile izotermei sunt determinate de influenţa curenţilor oceanici reci ai Perului şi Benguelei, în părţile vestice ale Americii de Sud şi Africii sau Curentul rece Falkland în partea estică a Americii de Sud, Curentul rece al Somaliei în partea estică a Africii; Curentul Australiei de Vest în partea de vest a Australiei (5p).- Valoarea temperaturii aerului prezentată de izotermă: 20oC (1p);- Luna: ianuarie (1p).Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.

Total 15 puncte4. Se acordă 1 punct pentru fiecare răspuns corect:1. climă subecuatorială 7. climă tropicală uscată (deşertică)2. climă ecuatorială 8. climă mediteraneană3. climă subecuatorială 9. climă temperat oceanică4. climă musonică 10. climă tropicală umedă5. climă musonică 11. climă continental uscată6. clima munţilor înalţi

Total 11 puncte

5. Se acordă 13 puncte pentru răspunsul corect şi complet:- Homosfera este relativ omogenă privitor la amestecul de gaze şi alcătuirea moleculară a gazelor (1p);- Gazele din homosferă au un rol fundamental în realizarea efectului de seră (dioxidul de carbon), în filtrarea radiaţiilor ultraviolete (ozonul), în realizarea proceselor de oxidare şi de ardere (oxigenul) (6p);- Efectul gazelor din homosferă asupra regimului termic al aerului, prin efectul de seră, constă în creşterea temperaturii aerului (1p); efectul de seră face ca temperatura medie a aerului pe Terra să fie de 14oC (1p); gazele ce creează efectul de seră ar ridica temperatura medie la 18oC (1p), datorită încălzirii straturilor inferioare ale atmosferei în urma absorbţiei diferenţiate a razelor solare de către dioxidul de carbon şi vaporii de apă, gazul metan, oxidul de azot (3p).Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.

Total 13 puncte

6. a. Se acordă 13 puncte pentru răspunsul corect şi complet:- Circulaţia maselor de aer determină variaţii în repartiţia precipitaţiilor pe Glob(1p);- Transportul aerului umed de pe oceane pe continente (1p);- Fizionomia reliefului, temperatura aerului (1p);b. - Consecinţe: - precipitaţii bogate în anumite zone (1p); - cantităţi mici şi foarte mici de precipitaţii în alte zone (1p); - distribuţia variată a vegetaţiei (1p); - eroziuni şi inundaţii (1p); - culturi de plante diferite (1p); - activităţi economice şi sociale variate (1p);

polul umidităţii: Cerapungi (Assam) (1p); polul aridităţii: Deşertul Atacama (1p); circulaţia intensă în timpul verii dinspre ocean spre uscat (în sudul Asiei) aduce ploi foarte bogate (1p); zonele continentale cu alizee şi mărginite de curenţi oceanici reci în (V Americii de Sud) (1p).

Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.Total 13 puncte

7. Se acordă 11 puncte pentru răspunsul corect şi complet:- Pentru elaborarea corectă a reprezentării grafice (diagramă climatică) se acordă 5p;- Climatul: subecuatorial (1p);- Argument: precipitaţii bogate în sezonul octombrie-martie; precipitaţii reduse în sezonul uscat (aprilie-septembrie) (2p);- Interpretare: temperaturi medii lunare relativ constante, între 22oC şi 29oC; media termică anuală (26,75oC); precipitaţii atmosferice variabile, de la 0 mm în luna iulie la 230 mm în luna ianuarie (3p).

Total 11 puncteDin oficiu se acordă 10 puncte.

Concurs şcolar de geografieEtapa judeţeană / Municipală Bucureşti

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARECLASA a X - a

1. Se acordă 12 puncte pentru răspunsul corect şi complet:a. - Rata mortalităţii infantile a populaţiei Indiei: 72,0‰ (2p);- Rata mortalităţii infantile a populaţiei Japoniei: 3,20‰ (2p);b. - Valoarea ratei mortalităţii infantile a populaţiei Indiei: - reflectă gradul general scăzut de dezvoltare social-economică, influenţat mai ales de nivelul modest al condiţiilor sanitare (1p); - este mai mare decât media mondială şi media asiatică (1p); - este specifică unei ţări slab dezvoltate (1p); - influen-ţează puternic scăderea speranţei de viaţă la naştere (1p);- Valoarea ratei mortalităţii infantile a populaţiei Japoniei: - reflectă gradul general ridicat de dezvoltare social-economică, influenţat mai ales de nivelul crescut al condiţiilor sanitare (1p); - este mult sub media mondială şi sub media asiatică (1p); - este specifică unei ţări dezvoltate (1p); - influenţează puternic creşterea speranţei de viaţă la naştere, fiind un indiciu al civilizaţiei populaţiei Japoniei (1p);Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.

Total 12 puncte2. Se acordă 12 puncte pentru răspunsul corect şi complet:- În Europa, rata mortalităţii a coborât la sub 12‰ (2p); în multe ţări Africane variază între 30 şi 50‰ (2p) şi peste 50‰ în alte ţări africane (1p);- Declinul pronunţat al natalităţii în Europa se exprimă printr-o scădere a sporului natural (2p) şi trecerea la reproducerea 0 şi regresivă (2p);- Valorile foarte mari ale natalităţii în Africa susţin un bilanţ natural ridicat (1p), cu valori de 20 – 40‰ (2p).

Total 12 puncte

3. Se acordă 15 puncte pentru răspunsul corect şi complet:- Spaţiul geografic dintre Marea Roşie şi Golful Persic este inclus în zona tropicală şi corespunde Peninsulei Arabia (2p);- Practica agricolă pastorală, slab productivă, este dominantă, cu nomadism orizontal (2p); - în oaze se practică cultura legumelor, a curmalului, cerealelor şi culturilor secundare pe suprafeţe mici (leguminoase, pomi fructiferi) (4p);- Tipul de agricultură tradiţională, cu randament scăzut şi producţie modestă, păstorit nomad şi terenuri fără agricultură (2p);- Tipul de exploatare agricolă – organizarea producţiei agricole în condiţii de proprietate privată asupra pământului şi pentru subzistenţă (2p);- Regiunea agricolă tropicală (aridă) (1p);- Peisajul agricol al oazelor şi al stepelor semiaride (2p).Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.

Total 15 puncte4. Se acordă 12 puncte pentru răspunsul corect şi complet:- Limitele valorice ale bilanţului natural: sub 0‰ în ţări ale Europei Centrale şi de Est (1p); - între 20 şi 40‰ în ţările Africii, Orientului Apropiat şi Mijlociu, Americii Centrale sau ţări din spaţiul dintre Gange şi Mekong (3p);- Explicaţia rezidă în comportamentul demografic al populaţiei, care variază în funcţie de condiţiile de viaţă, statutul femeii în societate, religie, vârsta populaţiei (3p);- Marele triunghi al potenţialului reproductiv corespunde, spaţial, cu Africa, Orientul Apropiat şi Mijlociu (2p); - explicaţia acestei distribuţii spaţiale rezidă în similitudinea valorilor bilanţului natural, cuprinse între 20 şi 40‰ pe o suprafaţă compactă şi foarte întinsă, care semnifică o creştere rapidă (3p).Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.

Total 12 puncte

5. Se acordă 13 puncte pentru răspunsul corect şi complet:- Este un continent foarte slab populat (1p); - densitatea medie a populaţiei este de 2,5 loc./km2

(0,5p); - sub 1 loc./km2 în parte central-estică (0,5p); - sub 3 loc./km2 pe partea vestică şi nordică (0,5p); - peste 50 loc./km2 în părţile sud-estică şi estică (0,5p);

Explicaţia: - atractivitatea redusă a condiţiilor de mediu, cu temperaturi ridicate şi uscăciune ce susţin un climat deşertic (3p); - migraţiile şi concentrarea populaţiei imigrante în părţile periferice (SE, E, SV) (3p), unde mediul, resursele minerale şi energetice, resursele de sol oferă condiţii optime şi posibilităţi de locuit şi de desfăşurare a activităţilor umane (4p);

Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.Total 13 puncte

6. Se acordă 11 puncte pentru răspunsul corect şi complet:I. sat risipit (0,25p), fără formă (contur) (0,25p), fără textură (0,25p), funcţie agricolă (creşterea animalelor) (0,25p);II. sat răsfirat (0,25p), formă poligonală neregulată în devenire (0,25p), textură neregulată (0,25p), funcţie mixtă (0,25p);III. sat adunat (0,25p), formă poligonală regulată (0,25p), textură regulată (0,25p), funcţie agricolă (cerealier-legumicolă) (0,25p).- Forma satelor: este rezultatul evoluţiei teritoriale, în raport cu condiţiile naturale (relieful, apele, vegetaţia) şi al evoluţiei social-economice (2p);- Structura satelor: - satul risipit se reprezintă prin gospodării dispersate în vatră, la distanţe mari una de alta, ca urmare a reliefului fragmentat (2p);- în satul răsfirat, gospodăriile sunt intercalate cu spaţii pomicole şi viticole, ca urmare a fondului funciar specific dealurilor (2p);- în satul adunat, gospodăriile sunt strânse în vatră, compacte şi fără terenuri neacoperite, relieful permiţând concentrarea curţilor (2p).Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.

Total 11 puncte

7. Se acordă 15 puncte pentru răspunsul corect şi complet:1 – Madrid (0,25p) – Spania (0,25p) – capitală de stat (0,25p) – cca. 3 milioane loc. (0,25p)2 – Karachi (0,25p) – Pakistan (0,25p) - - - >9 milioane loc. (0,25p)3 – Cairo (0,25p) – Egipt (0,25p) – capitală de stat (0,25p) – >10 milioane loc. (0,25p)4 – Perth (0,25p) – Australia (0,25p) – - – >1 milion loc. (0,25p)5 – Addis Abeba (0,25p) – Etiopia (0,25p) – capitală de stat (0,25p) – >2 milioane loc. (0,25p)6 – Kinshasa (0,25p) – R.D.Congo (0,25p) – capitală de stat (0,25p) – >4,5 milioane loc. (0,25p)7 – Lima (0,25p) – Peru (0,25p) – capitală de stat (0,25p) – >7 milioane loc. (0,25p)8 – Rio de Janeiro (0,25p) – Brazilia (0,25p) – - –cca. 5,5 milioane loc. (0,25p)9 – Taşkent (0,25p) – Uzbekistan (0,25p) – capitală de stat (0,25p) – >2 milioane loc. (0,25p)10 – Sankt Petersburg (0,25p) – Federaţia Rusă (0,25p) – - – >4,5 milioane loc. (0,25p)

(9 puncte)- În oraşul Karachi, fostă capitală de stat, situat într-o ţară în curs de dezvoltare / slab dezvoltată, într-o zonă cu climă tropicală aridă, explozia urbană (demografic şi teritorial) este un proces continuu şi necontrolat (2p); - zonele funcţionale: rezidenţiale, industriale, comerciale, servicii diverse periurbane (2p); aspecte de ecologie urbană şi de calitate a vieţii: deficienţe în aprovizionarea cu apă, cu energie, cu gaze naturale, cu alimente, în evacuarea deşeurilor şi epurarea apelor uzate; insuficienţe în asigurarea bunurilor şi serviciilor pentru populaţie (2p).Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.

Total 15 puncte

Din oficiu se acordă 10 puncte.

Concurs şcolar de geografieEtapa judeţeană / Municipală BucureştiBAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE

CLASA a XI – a

1. Se acordă 16 puncte pentru răspunsul corect şi complet:a. 1 – Valea fluviului Sfântu Laurenţiu (sudul Peninsulei Labrador) (1p);

- mediul geografic temperat rece al pădurilor de conifere (1p);2 – zona Mării (Lacului) Aral (1p);

- mediul geografic al deşerturilor de la latitudini medii (1p);3 – Patagonia, partea sudică a Munţilor Anzi şi a litoralului chilian (1p);

- mediul geografic: stepă – silvostepă, montan, temperat oceanic (1p);4 – Insula de Sud din Noua Zeelandă (1p);

- mediul geografic temperat oceanic, cu ierni reci şi veri calde şi umede (1p);b. Cauze: 1 – masele de aer rece dinspre nord şi Curentul rece al Labradorului (1p); 2 – continentalismul accentuat şi absenţa influenţei oceanice (1p);3 – influenţa Oceanului Pacific (Chile), a munţilor înalţi şi absenţa influenţei oceanice dinspre vest (1p);4 – influenţa oceanică şi a reliefului montan (1p); Elemente naturale vizibile (efecte):1 – pădurea de conifere (1p);2 – Deşerturile (Kâzâl Kum, Kara Kum, Ust Urt) (1p);3 – relieful montan, stepa şi silvostepa (1p);4 – relieful montan şi desfăşurarea mai mult în latitudine (1p).

Total 16 puncte2. Se acordă 10 puncte pentru răspunsul corect şi complet:- Între fotosinteză şi efectul de seră este un raport invers proporţional: în timp ce creşte intensitatea fotosintezei scade cantitatea de CO2 şi invers (2p); reducerea suprafeţelor forestiere şi a cantităţii de biomasă înseamnă reducerea producţiei de substanţe organice prin acţiunea luminii solare, eliberându-se mai puţin oxigen (2p); Consecinţe: - în cazul extinderii efectului de seră, ca urmare a creşterii cantităţii de CO2, se produce supraîncălzirea şi creşterea temperaturii aerului, ca urmare a reflectării radiaţiei calorice provenite de la suprafaţa terestră, de către CO2 din atmosferă (3p);- În cazul creşterii intensităţii fotosintezei ar creşte cantitatea de oxigen şi ar scădea cea de CO 2, deci radiaţia reflectată s-ar dispersa în atmosferă (3p);Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.

Total 10 puncte3. Se acordă 9 puncte pentru răspunsul corect şi complet:- Este singura planetă din Sistemul solar situată în ecosferă (sfera vieţii) (2p), unde sunt condiţii prielnice vieţii şi activităţilor umane (2p);- Poziţia privilegiată a planetei în ecosferă este confirmată de unicitatea mediului terestru; de faptul că este singura planetă din sistemul solar care are rezerve de apă în stare lichidă; viaţa sub formă de plante şi animale; de temperaturile aerului şi stările apei; de gradul de favorabilitate, fluxurile energetice şi de substanţă instabilitatea atmosferei din punct de vedere chimic, al cărui echilibru este menţinut prin acţiunea organismelor vii, prin procesul de fotosinteză al plantelor şi metabolismul vieţuitoarelor (5p);Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem. Se acceptă orice alt răspuns corect. Total 9 puncte4. Se acordă 14 puncte pentru răspunsul corect şi complet:

− procesele de eroziune: desprinderea şi îndepărtarea unor particule de sol datorită apelor curgătoare, vântului, valurilor sau gheţarilor şi zăpezilor (1p);

− alunecarea: deplasarea solurilor sub formă de strate (1p);− curgerea: deplasarea solului sub formă de noroi pe văi cu pantă mare (1p);− solifluxiunea: curgerea stratului de sol dezgheţat peste stratul de sol îngheţat (1p);− prăbuşirea: ruperea şi căderea unor părţi din sol / rocă la baza povârnişului (1p); − aluvionarea: depunerea de aluviuni de către apele curgătoare în timpul viiturilor (1p);− coluvionarea: depunerea de material adus în suspensie sau prin rostogolire de pe povârniş (1p);− salinizarea: îmbogăţirea solurilor în săruri aduse de ape, în stare de soluţie (din precipitaţii sau din

irigaţii) (1p); apa se evaporă şi sărurile se concentrează în sol (1p);− gleizarea şi înmlăştinirea solurilor în lunci, ca urmare a ridicării nivelului freatic (1p);

Consecinţe: - reducerea suprafeţelor cu soluri (1p); - scăderea fertilităţii solurilor (1p); - modificarea însuşirilor solurilor: culoare, structură, textură, pH (1p); - modificarea grosimii orizonturilor de sol (1p).Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.

Total 14 puncte5. Se acordă 13 puncte pentru răspunsul corect şi complet:Deşertificarea este un proces de extindere a deşerturilor în detrimentul regiunilor vecine ca urmare a acţiunilor exercitate de om asupra mediului (2p), prin: - despăduriri (1p); - incendierea tufărişurilor (1p); - păşunat excesiv (1p); creşterea rapidă a populaţiei (1p); - cultivarea excesivă a terenurilor (1p); - sărăcia şi lipsa mijloacelor alternative de existenţă (2p);Exemplu: - extinderea nisipurilor Saharei spre sud (Sahel) cu 1,5 – 10 km/an (1p); - extinderea deşertului spre nord, în zona statelor Maroc, Algeria, Libia, Tunisia (1p); - extinderea Deşertului Namib spre nord (Angola) (1p); - partea vestică a Madagascarului (1p).

Total 13 puncte6. Se acordă 14 puncte pentru răspunsul corect şi complet:

− modificarea proprietăţilor fizico-chimice ale apelor Oceanului Atlantic, la nord de barajul Golfului: densitatea, salinitatea, culoarea (1p);

− scăderea temperaturii apei oceanice de la latitudinile medii şi mari (1p);− răcirea climei regiunilor din NV Europei (1p);− dispariţia unor tipuri de climate şi apariţia de noi climate (1p);− înaintarea limitei gheţarilor până în apropierea barajului (1p);− extinderea mediilor ostile şi scăderea densităţii populaţiei (1p);− retragerea limitei vegetaţiei forestiere şi a pajiştilor spre sud (1p);− modificarea ecosistemelor şi a biotopurilor (1p);− încetarea / diminuarea proceselor pedogenetice (1p);− modificarea caracteristicilor reţelei hidrografice de pe uscaturile învecinate (1p);− supraproducţia de energie electrică, soluţionarea crizei energetice şi acoperirea necesarului de

energie pentru toate activităţile energofage (2p);− modificarea / înlocuirea ecosistemelor acvatice la nord de baraj (1p);− modificarea traseelor curenţilor oceanici la nord şi la sud de baraj (1p).

Total 14 puncte7. Se acordă 14 puncte pentru răspunsul corect şi complet:

− Monumente ale naturii sunt declarate acele elemente naturale de valoare excepţională, care reprezintă unicate / raritate, prezintă importanţă ştiinţifică, peisagistică, estetică, istorică etc. şi pentru specificul lor unic trebuie protejate (8p);

Exemple:− specii de floră: floarea de colţ, tisa, bujorul românesc, nufărul din Lacul Peţea, laricea etc. (1p);− specii de faună: cocoşul de munte, vipera cu corn, zimbrul, capra neagră, dropia etc. (1p);− forme de relief: Cheile Bicazului, Peştera Postojna, Marele Canion, Peştera Muierii etc. (1p);− procese geomorfologice: Râpa Roşie, şiroirile şi piramidele de pământ din Valea Stăncioiului etc. (1p);− alcătuire litologică: Detunatele, Muntele de sare de la Slănic etc. (1p);− structură paleontologică: punctul fosilifer Albeşti, Bucegi etc. (1p);Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.

Total 14 puncte

Din oficiu se acordă 10 puncte.

Concurs şcolar de geografieEtapa judeţeană / Municipală Bucureşti

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARECLASA a XII - a

1. Se acordă 12 puncte pentru răspunsul corect şi complet: judeţele Ilfov, Dolj, Suceava, Vaslui şi Hunedoara au înregistrat creşteri ale nivelului de urbanizare, ca urmare a creşterii numărului populaţiei urbane prin declararea unor localităţi rurale ca centre urbane (Otopeni, Dăbuleni, Murgeni, Dolhasca, Liteni, Frasin, Broşteni, Vicovu de Sus etc.), a migrării populaţiei rurale în afara judeţelor respective sau prin creşterea naturală (6p); judeţele Iaşi, Bacău, Dâmboviţa, Braşov, Sălaj, Neamţ, Buzău au înregistrat descreşteri ale nivelului de urbanizare, ca urmare a migraţiei de întoarcere, pe relaţia urban – rural (3p); celelalte judeţe (29) şi Municipiul Bucureşti s-au menţinut în aceeaşi categorie de mărime a nivelului de urbanizare prin echilibrul dintre emigraţia populaţiei, afluxul de populaţie şi bilanţul natural al populaţiei (3p).Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.

Total 12 puncte2. Se acordă 15 puncte pentru răspunsul corect şi complet:- principalul contrast este între judeţele repartizate, total sau parţial, în aria montană şi subcarpatică şi judeţele repartizate în regiunile de deal şi câmpie (3p);- în condiţiile restrictive ale reliefului de munte şi ale vegetaţiei forestiere satele sunt risipite, mici şi foarte mici, dar numeroase, în timp ce în depresiuni, în spaţiile de podiş şi câmpie satele sunt de mărime mijlocie, mari şi foarte mari, dar mai puţin numeroase (3p). Acest fapt se explică prin relieful puţin înclinat sau orizontal, slab fragmentat, calităţi ce nu permit dezvoltarea (extinderea) aşezărilor pe arii întinse şi cu populaţie numeroasă (3p);- de exemplu, în judeţul Alba sunt înregistrate 656 sate, în Vâlcea şi Argeş între 564 şi 577 sate;în judeţele Hunedoara, Mureş, Bacău, Vaslui şi Buzău, care se desfăşoară pe mari suprafeţe în spaţiul montan sau deluros, intens fragmentat, sunt între 451 şi 500 de sate (3p);- în părţile de SE, S, V şi centrală sau NV, numărul satelor pe judeţ nu depăşeşte 200 – 250 sate (judeţele Ilfov, Covasna, Braşov, Ialomiţa, Tulcea, Brăila, Giurgiu, Constanşa, Călăraţi, Galaţi, Sibiu, Maramureş, Bistriţa – Năsăud şi Teleorman) (3p).Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.

Total 15 puncte3. Se acordă 8 puncte pentru răspunsul corect şi complet:- în mediul montan relieful este puternic fragmentat, versanţii deţin ca suprafaţă o pondere mult mai mare decât suprafaţa interfluviilor, întrucât acestea din urmă sunt ascuţite sau uşor rotunjite, iar văile sunt adânci (cu valori mari ale energiei de relief) (3p). - cu cât văile sunt mai adânci (fragmentarea verticală este mai mare), cu atât versanţii se desfăşoară pe suprafeţe mai mari şi interfluviile pe suprafeţe mai mici (3p).- pentru profilul corect elaborat se acordă 2p.Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.

Total 8 puncte4. Se acordă 11 puncte pentru răspunsul corect şi complet:- Spaţiul aflat în afara bazinului Dunării şi care reprezintă 2,2% din suprafaţa ţării noastre este localizat în partea estică a Podişului Dobrogei (4p);- Limita este dată de cumpăna apelor care separă bazinele râurilor ce curg spre vest (Dunăre) de bazinele râurilor ce curg spre complexul lagunar Razim şi spre Marea Neagră (2p).- Râurile aflate în afara bazinului Dunării sunt: Teliţa, Taiţa, Slava, Casimcea, Mangalia (5p).Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.

Total 11 puncte

5. Se acordă 15 puncte pentru răspunsul corect şi complet:- Hazardele geomorfologice specifice teritoriului României sunt generate de evenimente climatice şi de gravitaţia terestră, în anumite condiţii de relief, rocă şi umiditate (rezultând forme specifice) (3p).- Aceşti factori favorizanţi au o frecvenţă / concentrare mare în regiunile de deal şi de podiş, unde există roci sedimentare, relief înclinat şi umiditate, create în urma ploilor şi topirii zăpezilor, condiţii în care se declanşează alunecările de teren (5p).- În Munţii Carpaţi factorii favorizanţi sunt înclinarea reliefului, apa din precipitaţii şi roca alterată prin dezagregare, aceştia generând curgeri de noroi şi grohotişuri, prăbuşiri ale maselor de roci pe versanţii abrupţi (5p).- În Câmpia Română, în condiţiile reliefului relativ neted şi orizontal, hazardele geomorfologice se fac prezente prin eroziunea în suprafaţă şi ravenare (2p).Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.

Total 15 puncte6. Se acordă 13 puncte pentru răspunsul corect şi complet:- Efectul de insulă generat de aglomerările urbane se datorează construcţiilor din beton şi sticlă, arterelor de circulaţie din asfalt, piatră şi beton, care modifică albedoul. În aceste condiţii se creează un minim baric urban, în care activitatea frontală face să predomine vremea închisă, cu precipitaţii intense, torenţiale, care aduc viituri în timp scurt (7p). - Indisciplina civică rezidă în construirea, în albia majoră a cursurilor de apă, de garduri, depozite de materiale, gatere, case, anexe gospodăreşti şi amplasarea de halde de nisip, pietriş, gunoaie, care împietează curgerea apelor torenţiale, producând umflarea râurilor, respectiv viiturile şi inundaţiile (6p).Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.

Total 13 puncte7. Se acordă 16 puncte pentru răspunsul corect şi complet:- Consecinţele prezentate în cerinţă se datorează migraţiei (mobilităţii teritoriale a populaţiei) (2p).- Migraţia înseamnă plecări şi veniri, ca atare populaţia se redistribuie prin scăderea numărului de persoane în unele localităţi sau regiuni şi prin creşterea numărului de locuitori în alte localităţi sau regiuni (3p).- Plecările şi sosirile de persoane afectează numărul şi ponderea grupelor de vârstă, contribuie la întinerirea sau îmbătrânirea populaţiei (3p).- Deplasările de populaţie zilnic, săptămânal, aduc prelungirea artificială şi ineficientă a duratei zilei de lucru prin timpul consumat pentru parcuregerea distanţelor dintre domiciliu şi locul de muncă, pe jos sau cu mijloace de transport (4p).- Populaţia emigrată sau imigrată este o potenţială sursă de provenienţă a şomerilor; afluxul de populaţie constituie, temporar sau provizoriu, o populaţie neocupată în localităţile de sosire contribuind la creşterea ratei şomajului (4p).Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în barem.

Total 16 puncte

Din oficiu se acordă 10 puncte.