1

CONCURS DE PROIECTE

CREATIVITATE SI ENERGIE PENTRU MAINE

2

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………..... 3

Obiectivele noastre……………………………………………………….....5

Datele cladirii existente……………………………………………………. 6

Impactul asupra mediului………………………………………………….. 7

Solutii tehnice.......................................................................................... 7

Solutii arhitecturale.................................................................................27

Masuri de renovare..................................................................................33

Consumuri cladire reabilitata..................................................................37

Impactul asupra locatarilor………………………………………………...39

Grafic Gantt............................................................................................39

Impactul asupra pietei………………………………………………….......40

Calcul LCC.............................................................................................42

Masuri de renovare NZER......................................................................46

Plan de afacere........................................................................................47

ANEXE.........................................................................................................49

INDEX……………………………………………………………………..58

3

Introducere

Se poate transforma un bloc de apartamente existent intr-un bloc cu un consum aproape zero?

Raspunsul este DA! Pierderile de energie in cladiri se datoreaza unei anvelope

necorespunzatoare, acestea incluzand peretii, podelele, acoperisurile, usile si ferestrele.

Transformarea se poate realiza printr-o reabilitare termica bine planificata si executata.

Cele mai avantajoase investitii in cazul unei reabilitari termice sunt: • Izolatia optima. Evitarea puntilor termice: geam triplu, tamplarie

specifica, aplicare continua a materialelor. • Anvelopa etansa la aer: limitarea pierderilor prin infiltratie

- aplicare de meniera continua a mediului de etansare cu atentie la punctele de contact intre perete, acoperis, sol si sarpanta - evaluarea prin test practic (Blowerdoor Test) - geam triplu izolator cu sisteme de intercalare separate termic si sasiuri speciale.

• Energie solara pasiva - asigurarea orientarii optime - asigurarea unei bune transitante energetice a geamului - protectii exterioare pentru evitarea supraincalzirii pe timp de

vara, ventilatie traversata de noapte si ate sisteme pasive de ventilatie.

• Ventilatie si recuperare de caldura - ventilatie mecanica controlata cu dublu flux pentru aerisire - geotermie ( put canadian, panza freatica)

4

• Decenta energetica - aparate elctrocasnice economice (clasa AA), becuri economice,

aparate de ventilatie cu randament mare • Energii alternative

- panouri termosolare pentru apa calda si incalzire, panouri electrovoltaice pentru electricitate, recuperarea apelor pluviale si a celor gri ( baie, bucatarie, masina de spalat)

5

Obiectivele noastre

Ne propunem sa atingem urmatoarele obiective: - Crearea unui mediu interior sanatos - Crearea unor conditii de confort sporit atat iarna cat si vara

Pe scurt o calitate mai buna a vietii pentru locatari la un cost lunar extrem de redus.

Plecand de la necesitatea eficientizarii energetice din zilele noastre a unei cladiri construite in urma cu 50 de ani, pe langa directiile strict tehnice urmarite, imbunatatirea calitatii vietii locatarilor este obiectivul primordial de indeplinit la finalizarea acestui proiect.

Conditiile de locuit nou create vor avea un impact major asupra locatarilor influentand copiii si tinerii din acel bloc sa considere acele conditii de trai ca fiind normale pentru viitoarele cladiri pe care si le vor construi sau in care vor locui, realizand astfel un salt urias de mentalitate fata de veche generatie care a construit blocul.

Realizarea unei reabilitari cu niste rezultate energetice evidente raportate la suprafata extrem de mare de locuit din blocurile construite in perioada comunista, ar demonstra ca generalizarea acestui exemplu la scara nationala, va reduce cu pana in 30% necesarul energetic al Romaniei in conditiile unei calitati ridicate a vietii pentru locatari.

Acest proces de reabilitare al fondului locativ, este nu numai o necesitate energetica, ci si o obligatie morala a generatiei noastre pentru generatiile viitoare.

6

Datele cladirii initiale: Zona teritoriala Urbana

Zona climatica II

Zona eoliana II

Modul de locuire Colectiv

Regim de inaltime Mediu (S+P+4E)

Anul contructiei 1968-1969

Aria construita 329,062 mp

Aria desfasurata 1645.31 mp

Aria utila 1322.17 mp

Nr. total de apartamente 20

Nr. mediu de persoane 44

Subsol Tehnic vizitabil

Pozitia in ansamblu Cu vecinatati

Terasa Acoperis tip terasa circulabila

Starea tamplariei Neetansa, fara masuri de etansare

Starea termoizolatiei Uzata

Sistemele existente ale cladirii:

Sistem de incalzire Centrala de termoficare

Apa calda menajera Centrala de termoficare

Sursa de electricitate Retea de energie electrica

Ventilatie Nu exista

7

Recuperare de caldura 0%

Impactul asupra mediului

Avand in vedere schimbarile climatice din ultimii ani, orice contributie poate avea impact direct sau indirect asupra mediului si implicit asupra sanatatii oamenilor.

Pentru realizarea acestui impact in mod real, reducerea emisiilor de carbon este cel mai important factor in acest caz. Conform unui raport al consumului de energie realizat pe Europa in 2012, 32% din energie este utilizata pentru transport, 25% in industrie si 40% din energie este folosita la incalzirea cladirilor. Obiectivul principal este reducerea consumului cu 50-85% pana in 2050.

In cazul proiectului de fata s-au introdus solutii inteligente si actuale de reducere a consumului precum si materiale de calitate si rezistente.

SOLUTII TEHNICE

Datorita puntilor termice constructive si a lipsei izolarii termice a cladirii executate intr-o perioada in care eficienta energetica nu era considerata deloc o prioritate,provocarea tehnica este cu atat mai mare azi,cand dupa aproape o jumatate de secol, conceptul de eficienta energetica are o abordare complet diferita iar toate deficientele initiale trebuiesc rezolvate optim, astfel incat masurile alese sa ridice clasa energetica a cladirii propuse la un nivel de top pentru urmatorii 50 de ani.

Solutiile tehnice adoptate s-au focalizat pe realizarea unei reabilitari care sa aiba ca principal rezultat creearea unui climat cat mai placut locatarilor, o senzatie imbunatatita de confort, un mod de a trai ecologic si sanatos, beneficiind de toate aceste avantaje dupa terminarea lucrarilor la un cost lunar aproape zero.

8

Directiile in care s-a actionat pentru reabilitarea majora a blocului S+P+4E au fost urmatoarele:

1. Eliminarea puntilor termice

2. Realizarea unei anvelopari a cladirii cat mai eficienta nu numai din perspectiva izolarii termice ,cat si din perspectiva impermeabilizarii zonelor cu potential pericol de probleme suplimentare in exploatare: acoperis, subsol

3. Montarea de ferestre ,usi eficiente energetic si a unui sistem de umbrire

4. Instalarea unui sistem de incalzire si racire eficient folosind energie regenerabila.

5. Instalarea unui sistem de ventilatie cu recuperare de caldura care sa asigure si necesarul de aer proaspat .

6. Instalarea unui sistem cu panouri fotovoltaice care asigura aporape in totalitate necesarul de energie al cladirii, reducand considerabil costurile de intretinere.

7.Realizarea unei protectii la incendiu si cresterea sigurantei locatarilor

8.Stocarea apei pluviale si reutilizarea ei

9.Implementarea BMS

1.Eliminarea puntilor termice

Deoarece intr-o cladire bine izolata, principalele pierderi de caldura sunt prin puntile termice am ales sa le eliminam fie prin izolare, sau, acolo unde aceasta nu a fost posibila, prin demolare.

In cazul balcoanelor, acestea au fost sparte si reconstruite, eliminind pierderile care ar fi avut loc prin placa in consola. Balcoanele au fost construite pe o structura separata din profile metalice si s-au fixat de cladirea existenta cu niste elemente de imbinare la care transmiterea termica sa fie zero.

9

Imbinarea s-a facut balcon cu balcon ca si elemente separate, prefabricate.

O alta punte termica importanta pe care am eliminat-o, a fost scara de acces in bloc, care a fost demolata si s-a reconstruit alta pe structura separata creand astfel si o rampa pentru persoanele cu dizabilitati.

2.Realizarea unei anvelopari a cladirii cat mai eficienta nu numai din perspectiva izolarii termice, cat si din perspectiva impermeabilizarii zonelor cu potential pericol de probleme suplimentare in exploatare: acoperis, subsol.

In jurul fundatiei blocului s-au efectuat lucrari de sapatura la o adancime de 1,8 m. Fundatia s-a izolat termic cu spuma poliuretanica de 15 cm, dupa care s-a aplicat un strat de poliuree, pentru protectie si pentru hidroizolare.

Subsolul va fi neincalzit, izolandu-se doar planseul peste subsol cu placi de vata bazaltica, de 28 cm, cu impaslitura de fibra de sticla speciala pe o fata. Acest sistem este special conceput pentru subsoluri neincalzite, fiind hidrofug, ignifug.

10

Terasa s-a izolat tot cu spuma poliuretanica si cu un strat protector din poliuree.

In final s-a trecut la izolarea peretilor exteriori cu un strat de vata bazaltica cu o grosime de 25 cm reducand substantial valoarea U.

3. Montarea de ferestre, usi eficiente energetic si a unui sistem de umbrire

Ferestrele alese pentru reabilitare sunt Smartwin,din lemn.

11

12

Un factor important de incalzire pasiva este energia care intra prin ferestre. Din acest motiv am ales un sistem de ferestre cu caracteristici energetice superioare, fabricate din produse naturale, cu un design deosebit si care include si sistemul de umbrire in fereastra propriu-zisa.

4. Instalarea unui sistem de incalzire si racire eficient folosind energie regenerabila

Avand in vedere particularitatea blocurilor de locuit din Romania care presupune existenta a unui numar ridicat de proprietari,aproape egal cu numarul de apartamente, am propus un sistem descentralizat care utilizeaza energia regenerabila din mediul exterior compus dintr-o pompa de caldura aer-apa garantata la o functionare exterioara de -25 C iarna pentru incalzire si 45 C vara pentru racire.

Pompa de caldura propusa model HPSU Compact este fabricata de Rotex-Germania, membra a grupului Daikin si este compusa dintr-o unitate interna si o unitate externa care produce incalzire, racire si apa calda menajera.

Unitatea interna are o amprenta la sol de 60x60 cm si o inaltime de 1,65 m ceea ce face ca ea sa poata fi integrata usor in debara de pe hol. Ea

13

nu face zgomot, este extrem de bine izolata si a fost conceputa in conformitate cu tehnologia termica de ultima ora .

Structura sa este in mod fundamental diferita de cea a rezervoarelor normale de stocare a apei calde. Ca rezultat al conceptului de proiectare, aceasta asigura apa calda absolut igienica in orice moment. Stratificarea optima din unitatea interna garanteaza alimentarea permanenta cu apa calda.

Unitatea externa se amplaseaza in interiorul balconului avand dimensiuni reduse nefiind vizibila si neafectand imaginea fatadei. Aceasta este special conceputa pentru a corespunde reglementarilor de zgomot din zonele intens populate,este usor de instalat ,usor de transportat avand o greutate redusa.

Pompa de caldura are o clasa energetica A++, 75% din energia termica produsa de ea fiind din energie regenerabila. Datorita faptului ca unitatea care produce caldura este amplasata chiar pe balcon, face ca pierderile de caldura sa fie aproape inexistente.

Fiecare pompa de caldura se poate comanda cu ajutorul unei aplicatii pe telefon de la producator

14

Sistemul de transmitere a caldurii in apartament este un sistem pe baza de apa care circula printr-o retea de tuburi inglobate intr-un tavan modular din gips carton care se instaleaza in fiecare camera.

Tavanul care se va instala in fiecare camera va fi compus din module cu forme geometrice diferite, prestabilite,proiectate astfel ca prin imbinarea lor sa rezulte suprafetele tavanelor din camera.Decizia privind forma finala din fiecare camera apartine clientului acesta avand posibilitatea de a alege in faza incipienta a proiectului una din solutii propuse de echipa de arhitectura.Dupa decizia locatarilor privind forma tavanului se va trece la comandarea modulelor si proiectarea personalizata a instalatiilor din fiecare apartament.

Lucrarile de reabilitare se vor efectua cu locatarii in cladire si din acest motiv intreaga reabilitare trebuie sa se desfasoare in completa intelegere si cooperare intre echipa implicata in reabilitare si locatari. Am considerat ca lasarea posibilitatii locatarilor de a opta pentru niste solutii prestabilite da libertatea de a alege aspectul interior dorit si de a nu se simti constransi sa indeplineasca cerintele unui anumite solutii unice.

In conditiile in care echipa de montaj va instala module standard sau module de forme geometrice diferite dar compatibile, ele fiind prefabricate si finisate, manopera de instalare va fi identica in ambele cazuri deoarece conexiunile se fac in aceleasi loc.

Intre modulele care asigura incalzirea/racirea spatiilor, va fi un spatiu tehnic mascat de noul sistem de iluminat cu leduri montat pe un element de design care sa creeze un tavan unitar.

15

Modulele de tavan vor fi prefabricate si finisate conform acceptului initial dat de fiecare proprietar, astfel incat in timpul lucrarilor se vor executa operatii doar de fixare si imbinare a sistemelor. Modulele de tavan includ: reteaua de tuburi pentru incalzire si racire, tubulatura ovala semirigida din PE pentru ventilatia centralizata, grila de aspiratie sau refulare, senzorul de fum cu cablajul aferent. Sistemul de fixare al acestora se face cu un sistem de tip “push to fix”care elimina lucrarile de finisare din apartament evitand astfel producerea de praf care ar creea un disconfort major locatarilor .

16

Lucrarile pentru instalatia de incalzire/racire si distributia apei calde,

vor avea un impact minim in fiecare apartament,atat datorita lucrarilor care se vor realiza cat si etapizarii lucrarilor astfel incat intr-un interval de timp determinat locatarul stie ca-si va relua modul de viata cu care era obisnuit.

Lucrarile care urmeaza a se efectua in fiecare apartament sunt:

-Instalarea unitatii interne in debara si a unitatii externe pe balcon

-alimentarea cu apa rece a unitatii interne a pompei de caldura,

-instalarea contoarelor inteligente pentru apa rece in fiecare baie si

bucatarie;

-efectuarea legaturilor cu apa calda de la unitatea interna la bai;

-realizarea conexiunilor dintre traseele hidraulice pentru incalzire/racire din fiecare camera si unitatea interna.

-Efectuarea legaturilor electrice la unitatea externa a pompei de caldura si conectarea senzorilor de fum la sistemul de protectie impotriva incendiilor.

Toate aceste trasee se vor efectua deasupra modulelor de tavan astfel incat nimic nu va fi vizibil. Prin instalarea tavanului, inaltimea camerelor va

17

scadea cu 10 cm, inaltimea camerelor dupa reabilitare ajungand la 2,6 metri fiind acceptabila pentru marea majoritate a locatarilor.

Modulele de tavan, contin un element de reflectie a caldurii si transmiterea ei prin radiatie in jos, fiind echipate totodata cu un strat izolator care va bloca transmiterea caldurii la apartamentul de deasupra.

Datorita sistemului de ventilatie va exista o miscare a aerului ducand la o temperature uniforma in tot apartamentul.

Confortul termic pe timpul verii, datorita racirii realizate prin racirea tavanului si deci fara utilizarea de unitati clasice de aer conditionat, elimina curentii de aer care pot genera alergii, sau iritatii avand o temperatura uniform distribuita pe toata suprafata apartamentului chiar daca sistemul de ventilatie s-ar opri.

Acest sistem de racire, elimina necesitatea montarii aparatelor de aer conditionat, evitand astfel strapungerea anvelopei termice si pastrand aspectul architectural general al cladirii,impreuna cu reducerea substantiala a consumului de curent electric datorita temperaturii ridicate cu care functioneaza sistemul de racire in tavan de 19 grade,peste temperatura punctului de roua.

Sistemul termic propus are rezultate deja verificate de noi prin montajele excutate in ultimii ani.

18

Sistemul propriu de producere a apei calde asigurat de pompa de

caldura, datorita conceptului de proiectare revolutionar al unitatii interne, produce apa calda fara riscul aparitiei bacteriilor Legionella,la o temperatura de maxim 55 grade,la aceeasi presiune ca si cea a apei reci si cu un debit ridicat, care permite utilizarea simultana a acesteia de catre doi consumatori.

Stratificarea optima din unitatea interna garanteaza alimentarea permanenta cu apa calda.

Presiunea constanta intre apa rece si apa calda are ca rezultat o temperatura constanta in timpul utilizarii dusurilor eliminand senzatiile de disconfort care apar frecvent la centralele murale.

19

Anularea,datorita utilizarii pompelor de caldura,a necesitatii traseelor de gaz metan de pe casa scarii, instalate azi in multe blocuri, pentru asigurarea alimentarii sistemelor de incalzire si preparare a apei calde,reduce emisiile de CO2 generate de centralele pe gaz metan reducand la minim riscul incendiilor sau exploziilor accidentale, crescand astfel gradul de siguranta a locatarilor,al cladirii si totodata al investitiei in cazul reabilitarii.

Particularitatea blocurilor noastre in care numarul de proprietari este aproape egal cu numarul apartamentelor si in care, orice solutie centralizata ar genera obiectii sau critici,solutia individuala propusa pentru sistemul de incalzire,apa calda si racire asigura transparenta pentru locatari, in care fiecare plateste exact cat consuma .

Panourile fotovoltaice instalate pe acoperis dau posibilitatea locatarilor de a beneficia de energie electrica “de pe bloc” gratuita si care poate fi folosita pentru confortul termic.Aceasta gratuitate va incuraja locatarii care pana acum inchideau robinetii pentru a face economie si a se incalzi “de la vecini”, sa-si seteze temperatura dorita in camera si sa foloseasca energia regenerabila pentru alimentarea pompei de caldura, fiindca ea se produce tot timpul cu un cost minim.

5. Instalarea unui sistem de ventilatie cu recuperare de caldura care sa asigure si necesarul de aer proaspat

Sistemul de ventilatie propus, este total diferit de sistemele centralizate instalate pana acum. Diferenta substantiala fata de un sistem clasic este ca unitatile de ventilatie cu recuperare de caldura care se monteaza in fiecare apartament, nu au ventilatoare. Constructia lor este dintr-un material izolant care realizeaza o sigilare completa fiind echipata cu filtre pentru aspiratie si refulare si colector de condens.

Unitatile de ventilatie din apartamente sunt echipate cu filtrele standard G4 si F7, de asemenea unitatea din apartament este echipata cu un preincalzitor electric care se poate cupla automat in cazul in care sistemul de mentinere a temperaturii aerului proaspat ce utilizeaza energia apei din rezerva de la subsol nu face fata intr-o iarna cu temperaturi extreme.

20

Unitatile sunt echipate cu sistem de by-pass automat contribuind la asigurarea unui confort interior sporit.

Lipsa ventilatoarelor elimina zgomotul inevitabil al unei unitati de

ventilatie instalate intr-un spatiu de locuit.

Circulatia fortata a aerului proaspat introdus si evacuarea aerului viciat se face centralizat prin intermediul coloanelor de aspiratie/refulare instalate pe casa scarii care au in partea terminala de pe acoperis ventilatoare inchise intr-o constructie metalica special conceputa instalarii in exterior fiind rezistenta la ploaie, lovituri, vibratii, avand o protectie fonica, termica, si construita din otel inoxidabil.

Lipsa pieselor in miscare din fiecare unitate de recuperare de caldura din apartamente face mentenanta sistemului extrem de economica si de usoara la orice ora fara a deranja locatarii, interventia avand loc numai pe acoperis.

21

6. Instalarea unui sistem cu panouri fotovoltaice care asigura aproape in totalitate necesarul de energie al cladirii, reducand considerabil costurile de intretinere.

Am ales sa imbinam placutul cu utilul, transformand terasa necirculabila intruna circulabila, amenajand un spatiu verde, de relaxare, a carui umbrire sa realizat folosind un sistem de panouri fotovoltaice. Acestea asigura aproape in totalitate necesarul de energie electrica al cladirii si in acelasi timp creeaza un mediu ambiant placut datorita designului elegant, semi-transparent.

Structura de sustinere a panourilor este realizata cu elemente din lemn, care se imbina prin sistemul lamba-uluc, eliminand aspectul neplacut al conexiunilor metalice si potrivindu-se perfect cu celelalte componente ale terasei.

Spre deosebire de alte sisteme fotovoltaice, panourile alese de noi sunt alcatuite din 2 straturi de sticla, intre care sunt prinse celulele solare monocristaline. Datorita acestei metode de asamblare, care elimina din componența alte materiale cu durabilitate redusa, durata de viata a panourilor, precum si curentul produs, cresc semnificativ.

22

Garantia sistemului fotovoltaic este de 30 de ani, el fiind testat impotriva grindinii, a focului si a actiunilor corozive a unor substante precum amoniacul.

In graficul de mai jos este reprezentata productia energiei electrice in timpul unui an a panourilor fotovoltaice

7.Realizarea unei protectii la incendiu si cresterea sigurantei locatarilor

Ca proiectanti avem obligatia sa luam orice masura de precautie care poate salva vieti. Ghidati de acest concept am considerat important eliminarea factorilor care pot genera situatii de urgenta in special pentru evitarea unui incendiu in cladirea reabilitata.

Masurile adoptate sunt:

-Propunerea unui sistem de incalzire/racire care sa elimine consumul de combustibili fosili (gaz metan) eliminand necesitatea traseelor de gaz metan de pe casa scarii,

-Executarea unei instalatii de hidranti interiori pe casa scarii alimentati de la o rezerva de apa din subsol,

-Montarea in fiecare camera din apartamente a unui senzor de fum care conectati la BMS pot activa un sistem de ventilatie de la Helios Germania care controleaza raspandirea fumului in cazul unui incendiu.Sistemul

23

controleaza activ concentratia fumului dintre locul initierii incendiului si casa scarii si introduce aici, cu ajutorul unui ventilator instalat in subsol, o suprapresiune de aer proaspat care nu va permite focului sa se extinda in zonele comune, permitand evacuarea in siguranta a locatarilor si interventia rapida a pompierilor pe calea de acces.

24

8. Stocarea apei pluviale si reutilizarea ei

In vederea economisirii responsabile a apei de ploaie propunem instalarea a 30 de rezervoare de stocare a apei pluviale care ajunge de pe acoperis in subsol, realizand un tampon de 22 500 litri de apa care poate avea urmatoarele utilizari benefice atat locatarilor cat si mediului inconjurator:

a) Apa necesara intretinerii spatiului verde creeat pe acoperis

b) O rezerva substantiala de apa in cazul unei situatii de urgenta sau unui incendiu.Pe langa stocarea apei am propus si un sistem de instalatie antiincendiu,prin executarea unui traseu de hidranti cu acces de la fiecare nivel al blocului

25

c) Energia stocata in apa pluviala este utilizata de un sistem hidraulic pentru mentinerea in mod automat a temperaturii aerului care intra in coloana de ventilatiet pe traseul aerului proaspat imediat dupa intrarea acestuia in cladire pentru a mentine in permanenta aerul proaspat exterior la o temperatura de peste zero grade evitand formarea ghetii in unitatile interne cu recuperare de caldura din apartamente.

Constructiv,in blocurile din Romania atat apa alba cat si apa neagra sunt evacuate prin aceeasi coloana de canalizare.Deci instalarea de recuperatoare de caldura pe coloanele de canalizare ale blocului si transmiterea acestei energii in apa stocata va determina temperatura apei stocate pe timpul iernii sa fie in permanenta o sursa de energie importanta pentru mentinerea peste zero grade a temperaturii aerului proaspat prin intermediul bateriei de apa necesare pentru preincalzirea aerului proaspat.

Utilizarea cat mai eficienta a acestei energii,face ca rezistentele

electrice incluse in unitatile interioare sa intre in functiune extrem de rar sau chiar deloc.

Stocarea apei in subsolul blocului va avea o influenta in pastrarea unei temperaturi relativ constante a acesteia tot timpul anului.

26

Sistemul de stocare fiind constituit din 30 de rezervoare detasabile,face ca o eventuala mentenanta a acestuia sa fie usoara si rapida,fiecare rezervor putand fi izolat de celelalte,fiind usor de transportat ,usor de scos afara sau inlocuit in cazul in care se doreste.Aceasta stocare poate fi marita ulterior daca asociatia de locatari va considera necesar prin simpla adaugare a altor rezervoare identice.

Stocarea apei pluviale va genera de asemenea importante reduceri ale facturii de utilitati ale asociatiei,prin anularea apei meteorice facturata de operatorul local si utilizarea acesteia eficient pentru locatarii blocului.

9.Implementarea BMS (Building Management System)

Building Management System :

- activeaza partea de antiincendiu, anunta politia, porneste ventilatoarele din subsol, deschide automat geamul de la ultimul nivel care da spre terasa

- controleaza si monitorizeaza ventilatoarele

- monitorizeaza consumurile de curent din apartamente

- monitorizeaza productia de curent electric

- inregistreaza consumurile de apa rece de la apartamente

- monitorizeaza temepratura din apa stocata, astfel incat ea sa fie tot timpul de 15 C.

27

SOLUTII ARHITECTURALE

S-au efectuat modificari arhitecturale asupra urmatoarelor elemente:

1. Fatade

2. Balcoane

3. Acoperis

4. Scara de acces in bloc

5. Spatii comune interioare

6. Tavanele din apartamente

7. Ferestre,usi acces balcon si usa de la intrare in apartamente

8. Ferestre si usi acces spatii comune

1. Fatade – izolare cu vata bazaltica de 25 cm si o tencuiala decorativa.

28

2. Balcoane – balcoanele se regasesc pe doua dintre fatadele cladiri, si anume pe fatada de Nord, respectiv cea de Sud. Toate balcoanele sunt deschise. Pentru a reduce din pierderile de caldura, am hotarat demolarea mecanica integrala a tuturor balcoanelor si reconstruirea lor pe o structura separata din metal, marindu-se astfel si spatiul locativ cu 1,5 mp.

29

3. Acoperis tip terasa

• S-au efectuat lucrari de zidarie pentru inaltarea aticului cu 50 cm.

30

• Prinderea cu suruburi in structura existenta a suportilor pentru panourile fotovoltaice

• Aplicarea stratului de spuma poliuretanica pentru izolatia termica si stratului protector din poliuree.

• Amenajarea gurilor de scurgere a apelor pluviale si turnarea unui beton de panta

• Prinderea panourilor fotovoltaice pe suporti si conectarea lor la reteaua blocului prin spatiul tehnic din casa scarii

• Amenajarea spatiului verde cu bancute.

31

4. Scara acces bloc – tot pentru a elimina puntile termice, am demolat scara de acces in bloc si am reconstruit alta scara pe structura separata care include si o rampa pentru persoanele cu dizabilitati.

5. Casa scarii – tuburile de ventilatie, antiincendiu si cele de curent electric, vor trece prin casa scarii,si de acolo se vor ramifica in fiecare apartament. Spatiul tehnic de pe casa scarii va fi impartit in doua, unul pentru tuburile de curent, iar celalalt pentru tuburile de ventilatie si cele antiincendiu . Tuburile se vor masca prin panouri demontabile si cu un tavan fals.

6. Tavane apartamente – metoda de incalzire si racire pe care am adoptat-o este cea de placare a tavanului cu module din gips carton. Datorita faptului ca modulele se pot taia in orice forma si dimensiune se doreste, tavanul poate fi personalizat si decorat in functie de preferintele locatarilor.

32

7. Ferestre si usi – Toate ferestrele si usile de acces spre exterior au fost inlocuite cu ferestre si usi certificate pasiv. Toate ferestrele din apartament si usa de acces spre balcon au incorporat un sistem de umbrire.

33

Masuri de renovare

Nr. crt Tipul interventiei

Descriere Caracteristici Performanta energetica

Masura 1 Izolare termica pereti exteriori

Termosistem din vata bazaltica RockWool

Grosime de 250 mm

UPE=0.033 (W/m2K)

Masura 2 Izolare termica terasa

Izolare cu spuma poliuretanica si poliuree

Grosime de 150 mm

UT=0.028 (W/m2K)

Masura 3 Izolare termica fundatie

Izolare cu spuma poliuretanica si poliuree

Grosime de 150 mm

UT=0.028 (W/m2K)

Masura 4 Izolare termica subsol

Placi vata bazaltica cu impaslitura de fibra de sticla CeilingRock

Grosime de 240 mm

USub=0.035 (W/m2K)

Masura 5 Instalatie incalzire/ racire tavan

Placi din rigips care contin trasee de teava PeX-a

Grosime placa 17 mm + polisteren 30 mm

Hcap=140 W/m2

Ccap=100 W/m2

Masura 6 Instalatie ventilatie

Instalatie centralizata, cu unitati individuale

Tub plastic ᴓ160 mm izolat si tratat antibacterian

Eficienta sistemului de recuperare de caldura este de 90%

Masura 7 Iluminat Sistem de Durata de Consum 5

34

interior apartamente

iluminat cu LED

viata 60.000 ore

W/h/bucata

Masura 8 Iluminat comun

Sistem de iluminat cu LED

Durata de viata 60.000 ore

Consum 5 W/h/bucata

Masura 9 Instalatie panouri fotovoltaice

Panouri transparente sticla/sticla cu celule monocristaline

Dimensiuni 1550x710x9 Transparenta intre 19-30%

PN=155 WP

Masura 10

Demolare scara acces bloc

Se sparge structura existenta din BA

Scara din beton monolit care creaza o punte termica

Eliminarea puntii termice

Masura 11

Reconstructie scara acces bloc

Reconstruirea scarii astfel incat sa nu faca parte din anvelopa termica

Posibilitatea de a izola continuu fundatia

Eliminarea puntii termice

Masura 12

Demolare balcoane

Se sparge structura existenta din BA

Placa in consola reprezinta o punte termica

Eliminarea puntii termice

Masura 13

Reconstructie balcoane pe structura separata

Se reconstruiesc balcoanele pe o structura separata

Structura noua din metal+lemn, care permite izolarea anvelopei cladirii

Eliminarea puntii termice si marirea spatiului locativ

Masura Tamplarie ferestre

Ferestre certificate

Rama din lemn si geam

UWin=0.63

35

14 exterioare pasiv Smartwin

cu 3 sticle

(W/m2K)

Masura 15

Usi de acces casa scarii + acoperis

Usi certificate Pro Pasifhausen

Rama din lemn si geam cu 3 sticle + sticla mata

UD=0.34 (W/m2K)

Masura 16

Usi acces apartamente

Usi certificate Rehau

Structura metalica antifurt si antiincediu

UDr=0.29 (W/m2K)

Masura 17

Instalatie antiincendiu

Sistem de hidranti + sistem de control al presiunii aerului pe casa scarii

Ventilatie prevazuta cu clapete antifoc, rezerva de apa la subsol, senzori de fum

Asigurarea opririi propagarii incendiului si a evacuarii eficiente a cladirii

Masura 18

Sistem BMS Sistem intelligent de control a sistemelor tehnice din cladire

Controleaza si ofera informatii centralizate in timp real

Managementul automatizat ofera o eficienta energetica ridicata

36

Performanta energetica a cladirii reabilitate Nr. crt Denumire UM Valoare

1

Consumul total de energie la nivel de consumator kWh/an 1346

din care:

• Consumul de căldură - încălzire kWh/an 348

• Consumul de căldură - apă caldă de consum kWh/an 396

• Consumul de racire kWh/an 282

• Consumul de energie electrică pentru spaţiile comune (iluminat interir/exterior, lift, ventilare mecanică)

kWh/an 320

2

Consumul total de energie la nivel de clădire kWh/an 59200

din care:

• Consumul de căldură - încălzire kWh/an 15315

• Consumul de căldură - apă caldă de consum kWh/an 17426

• Consum de racire kWh/an 12405 • Consumul de energie electrică pentru spaţiile

comune (iluminat interir/exterior, lift, ventilare mecanică)

kWh/an 14054

3

Cantitatea totală de energie produsă din surse regenerabile de energie amplasate local kWh/an 53540

din care: • Energie electrică produsă din SRE kWh/an 0

• Caldura totala produsa din SRE kWh/an 0

4

Modul de asigurare a consumului de energie pentru clădire

din care:

• Căldură furnizată din centrală de termoficare cu funcţionare cu combustibil convenţional

kWh/an 0

• Căldură furnizată din surse regenerabile de energie (SRE)

kWh/an 0

• Energie electrică furnizată din sistemul energetic naţional (SEN)

kWh/an 5660

• Energie electrică furnizată din surse regenerabile de energie (SRE)

kWh/an 53540

5

Consumul de energie primară după realizarea lucrărilor de renovare majoră: kWh/an 15848

din care: • Căldură kWh/an 0

• Energie electrică kWh/an 0

6 Reducere consumului de energie primară după realizarea lucrărilor de renovare faţă de situaţia existentă % 96.5

37

Consumuri cladire reabilitata

Reducerea consumului a fost posibila datorita productiei de energie din surse regenerabile prin utilizarea panourilor fotovoltaice si a pompelor de caldura cu un COP intre 3,5-5,04 pentru asigiurarea incalzirii,racirii si apei calde conform standardului Passive House Plus

38

Celelalte grafice si tabele cu referire la consumul de apa calda, consumul electric pe bloc, consumul pentru incalzire, consumul pentru racire, si graficul de pozitionare al cladirii fata de standardul Passive House sunt anexate la sfarsitul lucrarii.

Analiza cladire cu programul PHPP

39

IMPACTUL ASUPRA LOCATARILOR

Avand in vedere nevoia de implementare a solutiilor de reabilitare a cladirilor locuite, un aspect deosebit este masura in care vor fi afectati locatarii de la inceputul pana la finalizarea lucrarilor. Executia lucrarilor este realizata fara relocarea oamenilor.

Pentru ca locatarii sa fie de acord in unanimitate cu aplicarea proiectului acestia sunt informati despre procesul reabilitarii si de faptul ca pe o perioada de 7 luni se vor confrunta cu un minim de deranj si zgomot.

Obiectivul principal este asigurarea confortului si astfel impactul este dat si de cateva avantaje:

- schimbarea conditiilor interioare: aer, temperatura, umiditate, racire; - posibilitate de relaxare; - posibilitate de socializare; - posibilitate de a fi independent de evolutia preturilor la energie; - accesul in cladire mai usor al persoanelor in varsta sau cu dizabilitati; - sentimentul unui trai ridicat, prietenos cu mediul ambient natural; - posibilitatea de control absolut al consumurilor datorita sistemului de

monitorizare automat si control la distanta; - posibilitatea alegerii design- ului de tavan in functie de 5-6 variante

disponibile - sanatate: fara alergeni, aer mai curat aspirat de pe cladire si posibilitate

de sterililzare a aerului.

Executia lucrarilor de reabilitare a cladirii va dura 151 de zile, adica 7 luni si este reprezentata prin tabelul cu activitati de lucrari si graficul Gantt prezentate in Anexa 6.

40

IMPACTUL ASUPRA PIETEI - Crearea de locuri de munca in constructii - Reducerea cheltuelilor cu combustibili, banii economisiti vor fi folositi

pentru alte proiecte locale importante - Implicarea firmelor specializate la reabilitare din domeniul constructiilor

pe verticala. - Contributia financiara la economia locala;

Reabilitarea este o problemă socială, economică, arhitecturală și urbanistică, și nu doar tehnică; Locuirea nu înseamnă doar clădiri, ci și spațiul aferent acestora - locuirea colectivă presupune nu doar construcții și terenuri, ci folosire, identitate, reguli;

Spațiul public, trebuie văzut nu doar ca o categorie legală și administrativă, ci drept un loc al comunității.

Confortul presupune confort, termic, vizual și acustic. Percepția nivelului de confort implică un anumit grad de subiectivism legat de modalitatea prin care fiecare dintre ocupanții unui spațiu percepe șiasimilează anumit grad de confort.

Programul de reabilitare termica a blocurilor de locuinte urmareste cresterea performantelor energetice a cladirilor, reducerea facturilor la energie termica si implicit scaderea efortului valutar pentru importul de energie, imbunatatirea aspectului estetic al cladirilor si degrevarea bugetului local de sume imortante alocate subventiilor pentru energia termica, imbunatatirea conditiilor de viata pentru parti importante din populatie.

41

Calcul LCC

Informatii LCC

Date de baza

Cladirea existenta

Renovare traditionala

Renovare NZEB

Obiectiv bloc de locuinte Proprietate privata

Data constructiei 1969 Masuri de renovare Da

Perioada de analiza (ani) 30 Rata de schimb: 1 Euro 4.55

Date financiare Rata de actualizare 5.0%

Rata de escaladare a preturilor la energie (caldura/energie electrica) 2.0%

Durata executiei lucrarilor luni 0 6 7

Costuri cu investitia Costuri initiale (fara TVA) Euro 0 67,184 733,200 Costuri de reinvestire si de inlocuire Cost de reinvestire 1 Anul an 5 5 5 Costuri inlocuire Euro 0 0 0 Cost de reinvestire 2

42

Anul an 10 10 10 Costuri inlocuire Euro 0 0 0 Cost de reinvestire 3 Anul an 15 15 15 Costuri inlocuire Euro 0 0 0 Cost de reinvestire 4 Anul an 20 20 20 Costuri inlocuire Euro 0 0 0 Cost de reinvestire 5 Anul an 25 25 25 Costuri inlocuire Euro 0 0 0 Cost de reinvestire 6 Anul an 30 30 30 Costuri inlocuire Euro 0 0 0

Costuri anuale de intretinere Cost de intretinere 1 Euro/an 8,970 8,970 487 Cost de intretinere 2 Euro/an 0 0 0 Cost de intretinere 3 Euro/an 0 0 0 Cost de intretinere 4 Euro/an 0 0 0 Cost de intretinere 5 Euro/an 0 0 0 Total (fara TVA) Euro/an 8,970 8,970 487

Costuri cu energia consumata

43

Incalzire si apa calda de consum Consum anual de energie kWh/an 369,182 179,762 0 Consum anual de energie - incalzire kWh/an 281,488 92,068 0 Consum anual de energie - acc kWh/an 87,694 87,694 0 Pret caldura (fara TVA) Euro/kWh 0.061 0.061 0.061 Energie electrica pentru partile comune Consum anual de energie kWh/an 14,525 14,525 2,514 Pret energie electrică (fara TVA) Euro/kWh 0.120 0.120 0.120

Alte costuri si valoarea reziduala Costuri de lichidare/demolare Euro 0 0 0 Valoarea reziduala in anul 30 (fara TVA) Euro 0 16,890 0

Rezultate - Analiza de sensibilitate Costul total in valoare actualizata neta (a=5%) Euro 619,360 456,780 725,153 Costul total in valoare actualizata neta (cea mai scazuta rata de actualizare a=3%) Euro 812,642 575,161 743,029 Costul total in valoare actualizata neta (cea mai ridicata rata de actualizare a=7%) Euro 487,598 375,040 709,065 Costul total cu energia consumata (a=5%, rata de escaladare a preturilor la energie i=2%) Euro 479,204 250,997 5,958 Costul total cu energia consumata (a=5%, cea mai scazuta rata de escaladare preturi la energie i=1%) Euro 421,583 220,816 5,242 Costul total cu energia consumata (a=5%, cea mai ridicata rata de escaladare preturi la energie i=3%) Euro 547,785 286,918 6,811

44

Costurile totale anuale pe perioada de analiza

0

10,000

20,000

30,000

40,000

50,000

60,000

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30

Perioada de analiza

Euro

Cladirea existenta Renovare traditionala Renovare NZEB

Analiza de sensibilitate - costuri totale

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

Situatia existenta Renovare traditionala Renovare NZEB

Tipul renovarii

Euro

Costul total in valoare actualizata neta (cea mai scazuta rata de actualizare a=3%)

Costul total in valoare actualizata neta (a=5%)

Costul total in valoare actualizata neta (cea mai ridicata rata de actualizare a=7%)

45

Analiza de sensibilitate - costuri cu energia

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

Situatia existenta Renovare traditionala Renovare NZEB

Euro

Costul total cu energia consumata (a=5%, cea mai scazuta rata de escaladare preturi la energie i=1%)

Costul total cu energia consumata (a=5%, rata de escaladare a preturilor la energie i=2%)

Costul total cu energia consumata (a=5%, cea mai ridicata rata de escaladare preturi la energie i=3%)

46

Masuri renovare NZER

Masura renovare NZER

Denumire interventie Investitia (Euro)

Masura 1 Izolare termica pereti exteriori 60000 Masura 2 Izolare termica terasa 26000 Masura 3 Izolare termica fundatie 8600 Masura 4 Izolare termica subsol 8600 Masura 5 Instalatie incalzire/ racire tavan 200000 Masura 6 Instalatie ventilatie 70000 Masura 7 Iluminat interior apartamente 24000 Masura 8 Iluminat comun 5000 Masura 9 Instalatie panouri fotovoltaice 80000 Masura 10+11

Demolare scara acces bloc+reconstructie scara 8000

Masura 12 Demolare balcoane 10000

Masura 13 Reconstructie balcoane pe structura separata 50000

Masura 14 Tamplarie ferestre exterioare 85000 Masura 15 Usi acces casa scarii+acoperis 8000 Masura 16 Usi acces apartamente + balcoane 35000 Masura 17 Instalatie antiincendiu 35000 Masura 18 Sistem BMS 20000 TOTAL 733200

Investitia totala a executiei lucrarilor de reabilitare a blocului de locuinte S+P+4E este in valoare de 733 200 euro, rezultand un cost de

438 euro/mp.

47

Plan de afacere Intr-un calcul simplificat daca nu consideram inflatia si dobanzile,

costurile dintre cheltuielile blocului nereabilitat se vor egaliza cu costul investitiei + costurile blocului reabilitat in 16 ani.

Consum anual total de energie cladire initiala : 383 708 kWh/an => 46 045 euro/an

Consum anual total de energie cladire reabilitata : 4589 kWh/an => 551 euro/an

N ani x cost i = ( investitie + cost f ) x N ani => N ani x 46 045 = ( 733 200 + 551) x N ani => N ani = 733 751/ 46 045 => N ani = 16 ani cost i – cost anual cladire initiala investitie – investitia lucrarilor de reabilitare cost f – cost anual cladire reabilitata Dobanzile si inflatia sunt relative azi fata de ultimii 20 de ani fiindca

s-a ajuns de la dobanzi pozitive la negative si de la megainflatie la inflatie controlata deci acest calcul trebuie actualizat la momentul deciderii investitiei.

Deci fara adoptarea masurii de reabilitare locatarii vor plati dupa 16 de ani aceeasi suma dar fara a avea acelasi confort termic ca si in cazul reabilitarii propuse.

In aceste conditii desi pare o perioada lunga de timp,necesitatea unei

astfel de investii se justifica nu numai prin confort ci si prin costuri finale,fara a lua in calcul necesitatea acestor reabilitari pentru reducerea emisiilor de CO2 si diminuarea efectelor incalzirii globale.

Fondul locativ din tara nostra este compus din peste 90000 de blocuri construite in ultimii 50 de ani.

Faptul ca arhitectura celor 90000 de blocuri se regaseste in 10-20 de

tipologii constituie un avantaj important deoarece un proiect de reabilitare executat poate fi multiplicat pentru alte mii de blocuri de pe tot cuprinsul tarii.

48

Acest lucru inseamna o reducere de costuri considerabila atat ca si

optimizare de consumuri de materiale,de negociere in achizitia aparatelor tehnice,de reducere a costurilor cu manopera in conditiile unei mai bune executii fata de un proiect care se executa individual si care nu are o repetabilitate ridicata.

De asemenea forta de munca o data specializata pentru reabilitarea

unui tip de bloc poate incheia cu succes sute de blocuri din zona geografica care o poate acoperi.

Scolarizarea si pregatirea tehnica este mult ususrata in acest caz

fiindca chiar si prin executia unor apartamente la scara intr-un spatiu pentru invatare nu inseamna o investitie mare avand in vedere ca aceeasi forma de apartament se repeta de zeci de mii de ori.

Se pot intocmi proceduri clare si exacte despre lucrarile care urmeaza

sa se execute pentru reabilitarea acelui tip de apartament,astfel incat o brosura de acest gen poate pregati mii de meseriasi implicati in reabilitare.

Avand in vedere ca un astfel de proiect are o repetabilitate foarte mare care-i confera un avantaj fata de alte proiecte de reabilitare particulare,sansa ca el sa fie finantat creste semnificativ incepand de la mediul privat ,pana la autoritatile publice si bugetul de stat.

Cu cat se constientizeaza mai repede necesitatea demararii acestor proiecte cu atat mai repede calitatea vietii locatarilor va creste . In caz contrar,cu timpul se va ajunge la o decizie mai ferma pentru inceperea acestor poiecte,dar cu un impact intarziat asupra locatarilor.

49

ANEXE

Anexa 1 – Apa calda

50

51

52

53

54

Anexa 2 - Incalzire

55

56

Anexa 3 - Racire

57

58

INDEX

Suprafata considerata suprafata utila in proiect

Suprafata luata in calcul pentru determinarea constantei de energie pe metru patrat pe an este denumita in proiect TFA (treated floor area).

Toate castigurile si pierderile de caldura, inclusiv rezultatul final, se refera la suprafata tratata (TFA).

TFA (suprafata tratata) este de fapt spatiul util de locuit (1173 mp) nu suprafata utila a intregii cladiri care este mai mare (1322,17 mp). Pentru cladirile rezidentiale calculul se bazeaza pe normativul german da calcul al spatiului de locuit [WoflV]

Calculul pentru suprafata tratata se refera strict la zonele din interiorul anvelopei termice, doar ca zonele sunt tratate diferit (100% sau 60%) in functie de utilizarea camerei. Aceasta metoda este utilizata pentru a evidentia mai bine spatiile utilizate din interiorul anvelopei termice.

Se iau in calcul 100% zonele de locuit, spalatoriile, camerele auxiliare, holurile din apartamente. Nu se ia in calcul casa scarii.

Din acest motiv suprafata utila considerata de noi in proiect este de 1173 mp si nu 1322,17 mp.

Necesarul de energie rezultat din calcul, in proiect, este de 13 kW/m2an.

Daca am considera suprafata utila de 1322,17 mp, necesarul de energie termica ar avea o valoare mai mica, ceea ce nu ar fi 100% corect din punct de vedere energetic.