e bidScheme

toANAARtNt$, MONICA POPA

CUPRINSSCHEME

RECAPITULATIVE

uNtrArEA 1- ZOOLOGIE. NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Medii de via!5. Diversitatea lumii animale 6

1.2. Elemente generale de etologie . . 7

UNITATE A2 .-ALCATUIREA GENERAIA N UNUI MAMIFER

2.1. De la celuli la organism I2.2. Funcliide bazi ale organismuluianimal ..... -. 10

2.2.1.Funcfiilederelalie ......'tOOrganele de sim! ....... 10

Sistemulnervos ........10Glandele endocrine .... 11

Sistemul locomotor .... 11

2.2.2. Funcliile de nutrilie ..... ",2

Respiraliagisistemulrespirator .....13Circulalia;isistemul circulator ...... 14

Excreliagisistemulurinar .....15

UNITATEA 3 _ CLASIFISI DIVE

3.1. Protozoare .

3.2. Spongieri ..

Celenterate ....3.3.Viermi

3.4. Molu;te ...3.5. Miriapode, arahnide, cn3.6. lnsecte ....3.7. Pe;ti

3.8. Amfibieni .

3.9. Reptile

3.10. Pasiri.....3.11. Mamifere

UNITATEA4 - OCROTIArii naturale gispecii proteia

6

7

8

l0l0l0t011

11

12

12

t314

16

17

UNITATEA 3 - CLASI FICAREA AN I MALELORSI DIVERSITATEA ACESTORA

3.l.Protozoare. .... 18

3.2. Spongieri .. .... 20

Celenterate .... ...... 2,

3.3.Viermi ... 22

3.4. Molugte ... ..... 24

3.5. Miriapode, arahnide, crustacei .. ..,..... 26

3.6. lnsecte .... ..... 28

3.7. Pe;ti ..... 30

3.8. Amfibieni . ..... 32

3.9. Reptile ... 34

3.10. Pisiri ..... .... 36

3.ll.Mamifere . ....38

UNITATEA 4 _ OCROTIREAANIMALELOR iru NON/tAruIN

Arii naturale gispecii protejate ........ 41

este ttiinla care studiaz; viala (vieluitoarele, organismele).(ternrenul provine din limba greacS: zoon = animal, logos = gtiin!a) este gtiinla care

studiazi animalere.

L<r :

FACTORI CARESCHIMBARILE

DIN MEDIUL

DE-:r*,''t'* t

DE , :-I

ulUIe,

ots

lrl

=

STUDIILE:TOLOG E

IL ZiAZA

uloz(E

="3>uHf*==ErAFlrJ ul>uro

UUJ

Z

E

E

Ii

T

&

- se nasc, traiesc, se inmullesc gi mor.

- au infS!igare diferita (biodiversitatebogata).

- triiesc in medii diferite: terestru,acvatic, su bteran, aerian.

lnteracliunea dintre organisme 9i mediul lorde via!5 este obiectul de studiu al ecologiei(termenul provine din limba greacS: ecos = casd,

logos = stiin!a). Ecologia este,,Stiinla care studiazdhabitatul".

- factorii firi viali (abiotici): solul, rocile, latitudinea, longitudinea, altitudinea, v6ntul,curenlii de aer, mareele, cutremurele, alunecdrile de teren, temperatura, lumina, apa,compozilia ionicd, salinitatea, pH-ul, oxigenul, dioxidul de carbon etc.).

-r"fq$*s9l*19!_tgnqig!91'sprgllt_*!91epgl_- factorii cu viali (biotici): plantele gi animalele.

Totalitatea factorilor biotici reprezintd biocenoza.Factorii cu viald (biotici) sunt organismele care fac parte din cele cinci grupe mari(regnuri):

^ rr,#I - -r'.?'''"4

s,##w*,,"#:..*i{'d$qqq&+€;!S$+rli j

Regnul Animale

intre organismele dintr-o biocenozi existi relalii: de hrinire, de apirare, de risp6ndire,legate de reproducere. Totalitatea ecosistemelor de pe Terra formeazd ecosfera.

Regnul Protista

MEDII DE VTATA . terestre (c6mpii, piduri, paguni etc.)

ALE INIMALEaOR 'subterane (pegteri, mine etc')

. acvatice (ape curgatoare, ape stStdtoare etc.)

,& ".+

'1" '

r, n*

Mediile de via!5 potfi naturale ;i/sauartificiale.

dobind te D, - -,:1.:.n

i''

)ffsr

;.

l:lt -d

I r'3Ill.,E*-, "ujji&r, r

ffi.e#'*ffi

Y ,_# !

lvlediu terestru Mediu arboricol Mediu aerian

Regnul Fungi Regnul Plantae

.'W"T

,,il,?, .{,':'l f;::+ t

Mediu acvatir Mediu subteran

Unitatea 7 - ZOOLOGIE. NOTIUNI INTRODUCTIVE

MEDII DE VIATA. DIVERSITATEA LUMII ANIMALEUnitatea 7 - ZOOLOGE- fEna)

ELEMENTE GEI{ER

trT

.... 6

Regnul Monera

,. r i . ,, (termenul provine din limba greaci: ethos= obicei, comportamenl, logos = gtiin!5)

este ;tiinla care se ocupd cu studiul comportamentului animalelor, in mediul lor de viala.

FACTORI CARE DETERMTNA

SCHIMBARILE CONTINUEDIN MEDIUL DEVIATA

. externi:- lumina;

- temperatura;

- umiditatea;

- cantitatea de oxigen gi dioxid de carbon din aerul

atmosferic;

- activitalile altor animale.

. interni - se referd la orice modificare a funcliondrii normale

a organismului unui animal.

STUDIILEDE ETOLOGIE SE

REALIZEAZA iN

- mediul natural.

- mediulartificial(cAnd este vorbadespre speciidomestice).

- captivitate(acvarii, paludarii,terarii, parcuri,cugti etc.).

!E

E

mH

iltt".

ll

-. -:.t):: r-

. sunt acliuni coordonate, observabile 9i mdsurabile.

. sunt caracteristice pentru fiecare specie in parte, fiind incluse in baza ereditara 9i

transmi!6ndu-se la urmagi.

. depind de forma gi de structura animalelor.

. sunt utile speciei pentru adaptarea 9i supravie{uirea acesteia.

. pot fi:

- inniscute (de exemplu, instinctele de apSrare, de atac, de hrdnire, de ingrijire a puilor,

instinctele sexuale);

- dobindite prin invSlare (de exemplu, comportamentul social la albine, dresajul la

c6ini, orientarea la bancurile de pegti).

(omportament 11e hrinire Comportament de curtare (omportament social

rJnitatea 1" - ZOOLOG,E. NOTIUNI INTRODUCT,VE

ELEMENTE GENERALE DE ETOLOGIE

TIPUR! DE COMPORTAMENTE

.p\& '.F#..d.j ,.1 r ,* -!xl.

r ti!, B.F E*ir : ..",.' .'.,#; W*,,& ,,..!:i;--, y .ffi,

Celuli cartilaginoas; Celuli epitelialS (elule sanguine (eluld nervoasi (neuron)

IJNitAtEA 2 - ALCATUIREA GENERALA A ITNUI MAMIFER

DE LA CELULA M ORGANISM

vitale ale acestuia: de rela,tie, de nutrilie

DIFERIIE FORME DE (ELULE ANIMALE

. forma (poate fi sfericd, ova15, alungitS, stelatS, cubicd, cilindricd, prismaticS, fusiforma etc.).

. dimensiunile:- macroscopice (in limba greacS: macro = mare, scopein = vedere; se observd cu ochiul

liber; de exemplu, ovulul);- microscopice (in limba greacd: micro = mic/mici, scopein = vedere; se observi la

microscopul optic; de atozoidul).. structura:

- membrand:- faciliteazd schimburile de substanle intre

celule (prezint6 pori);

- conline in principal lipide 9i proteine.- citoplasmd:

- conline ap5, sdruri minerale $i substan[eorganice;

- conline organite celulare comune gi

specifice, care indeplinesc funcliile vitale.- nucleu:

- contine acizi nucleici (ADN ti ARN)/informalia ereditard;- are rol in diviziunea celularS;

- din punct de vedere al numdrului de nuclei, existS celule:- cu un nucleu (uninucleate) - majoritatea celulelor;

cu doi nuclei (binucleate) - de exemplu, celulele ficatului;- cu mai mulli nuclei (polinucleate) - de exemplu, celula musculard;- fdrd nucleu (anucleate) - de exemplu, globulele rogii.

. musc

. tesut

--: '-' aar.ar a

'.

:,

=

:,.

--/--.:)-----l:_'--*-)'---=ft/l----\-----\----'\ ->r]r<@. .@+

lesut epitelialunistratif(at

'u t -----9*.a

lesut rnuscular

neted

UI

IELULA ANI[,1ALA

Ce via!5,adapt6ndu-se

(elule musculare scheletice

--@"*@

(elule musculare netede

)ouJ sau mai multe celule c:-= =

':eeagi func!ie, se g.L::::: -

loui sau mai multe lesuturi care ,

: cligatoriu aceea;i funclie, forn:,

lrl

= = . aParate (formate di^ :-

i E acela;irol;de exempt- =

a o . sisteme (formate din c-:-- E sistemul nervos, siste- -

.iparatele 9i sistemele de organetcrmeazi , :,. : ,care

Din punct de vedere al numdrului de celule componente, organismele pot fi: unicelulare 9ipluricelulare. in cazul organismelor pluricelulare, celulele suferd procese de diferenliere,cipat5nd anumite funclii: exist6, de exemplu, celule epiteliale, nervoase, osoase, musculare etc.

,aaaa 8

. epiteliale (de exemplu, epiderma)

. conjunctive (de exemplu, lesut cartilaginos, tesut osos, s6ngele etc.)

. musculare (de exemplu, lesut striat, neted, cardiac)

. lesut nervos (format din celule specializate: neuroni ;i celule gliale)

-a=7:.-r---_v_/v_L-,I--/11-\,---\,{ ->.i .wj @J-

Jesut epitelialunistratificat

* ,,a,,

lesut muscular

neted

- _r_ _:a _r: -a--r_ __-{ _r- _!Ie Ee I e-rc-#-6-*,@-e I 6

-€ r_Fl :E,: s;G:€ta €r@\if*ial-6 dt j!'-6r * /B ra -a tila(*de-6M66grdgg:+

lesut epitelialpluristratifrcat

. .__.:.?-r'_

'"".::::'--t;'> q, ----===_

*....-.:*4i.:-t'::; - ,ig=-.. ''::---.*.

Jesut muscular(ardiac

SX jgA*:F e ffiffiE Y-r iff $n"## , *8.*il-r,.g,#ry* e4+=': *'':ffi.T'.-:, ,'€=-f: -:F:;:i-il' :::::r' ,

'Il: r'tr {

Tesut nervos

,u'* ':.'q : a. .,

J &'. *:irar&.: *

Jesut conjundiv

050s

DIFERITE TIPURI DE IESUTURI ANIMALE

r oligatoriu

Ce viala, i

a daptAndu-se

).

ul

TIPURIDE

_Tesut muscularstriat

rd

na

FUNcTU DE snzA ALE oRGANISMULUI ANIMALunitatea z - etcArwnen eeNenetA A tJNUt MAMTFER

. de relalie (sensibilitatea gi migcarea) - prin intermediul acestor funclii,organismele realizeazd schimburi informalionale gi energetice cu mediulde via!5, integrdndu-se gi adaptdndu-se la acesta.

. de nutrilie (digestia, respirafia, circulafia, excrefia) - prin intermediulacestor funclii, organismele realizeazd schimburi energetice 9i de materie

cu mediul de viafd.

. de reproducere (organismele dau nagtere la urmagi, asigu16ndu-9i

supravieluirea de-a lungul timpului).

-,%#,,f@ !/ltU !

+'\ \\\5im!ul vizului

. sunt:ochii, urechile, nasul, limba gipielea.

;A o , -1T'*' i t', f**"\ ,!{,1,$ [€J \i--,/ , ( -Simlul auzului Simlul mirosului Simlul gustului

. exemple de glande enc- hipofiza (in regiunea- tiroida (in regiunea g

- glandele suprarenallombard).

. secretd nigte substan!e .

pe care le elibereaza d i.i. interaclioneazi in pernsistemul nervos gi raspustimuli: sistemul nervosscurte gi rapide, iar glanrdau rispunsuri lente s :

. este format din :(lungi, scurte, lc::articulatii.

. formeaz5 sche ::trunchiului si a -

. indeplineste u r:-- de sustinere- de protectie- de mi;care:- de formare a :

nivelul mad;,- de depozita re

. este format dir- ::din organism.

. indeplinegte urm- menline pozi[i

sau a parlilor c- realizeazi migc

corpului;- mugchiistrialil

de oase prin teimpreund cu a<

executd diverst

. cuprinde mu;chi i

trunchiului;iai m

zgELll

=

2.2.1.. FUNCTIILE DE RELATIE

lntegrarea lor insecrelie internd (endocrine) gi

. receplioneazd stimulii 9i ii transformd in influx nervos, care ajunge la sistemulnervos.

miduva spinirii

. este alcdtuit din:- o parte central5, formatd din:

- mdduvo spinririi (protejatd de ,

coloana vertebralS);

- encefal (protejat de cutia craniand).

- o parte periferici, formati din: r,

- nervi (prelungiri ale neuronilor);

- ganglioni nervo;i.

sistemul muscular.

Simlul ta(til

. are urmdtoarele funclii:- primegte informaliile de la organele

de sim!;i le transformd in senzaliispecifice (de exemplu, vdzul, auzul,mirosul, gustul);

- trimite comenzi spre mugchi gi spreglande;

- coordoneazi gi integreaziorganismul in mediu.

SISTEMULNFRVoS

'::'

:' ncipala proprietate a musch jlo. =:'in modificarea formei, de obic: :

'aaaaa

. exemple de glande endocrine:- hipofiza (in regiunea capului);- tiroida (in regiunea g6tului);- glandele suprarenale (in regiunea

lombari).

. interaclioneazd in permanen!5 cusistemul nervos gi rdspund diferit lastimuli: sistemul nervos dd rdspunsuriscurte;i rapide, iar glandele endocrinedau rdspunsuri lente 9i de duratS.

hipofizd

epifrzi

testi(ul

0var

@,ryt;

pancreas

SISIEMUL ENDO(RIN

glanda

suprarenali

#.

ffi,, ..,ti'

timus

W,'glanda

tiroid;

. formeazd scheletul capului, altrunchiului 9i al membrelor.

. indeplinegte urmdtoarele roluri:- de suslinere;* de proteclie;- de migcare;

- de formare a globulelor rogii (lanivelul miduvei rogii din oase);

- de depozitare a substanlelor minerale.

. este format din totalitatea muschilordin organism.

. indeplinegte urmdtoarele roluri:- menline pozilia organismului

sau a pirtilor componente;- realizeazi migcarea 9i deplasarea

corpului;- mugchii striali (scheletici) se prind

de oase prin tendoane gi formeazitmpreund cu acestea p6rghii, careexecuti diverse migcdri.

. cuprinde mugchi ai capului, aitrunchiului gi ai membrelor.

. secretd nigte substanle numite hormoni,pe care le elibereazd direct in s6nge.

. este format din totalitatea oaselor(lungi, scurte, /afe) legate intre ele prinarticula!ii.

g-zr1l.:a'^

^al-- aJ)

\r\,I

/

11 .....,

:" ^:ipala proprietate a mugchilor esle contractilitatea (capacitatea de a rdspunde la un stimul: " ^ modificarea formei, de obicei prin contraclie).

1, Z00LoGrE, NoTlUNl INTR0DUCTIVE

1,2, ELEMENTE GENERALE DE ETOLOGIE

YffiSY il*ffi ffiW&tffi&ffiffi

SUBIECTUL I

Completeazi spaliile libere din textul de maijos cu termenii corespunzdtori:

1 . Etologia este gtiinla care studiaza .................... .......... animalelor.

2. lnstinctele sunt comportamente .............

3. Dresajul este un comportament................ prin invdfare.

4. Albinele au un comportament ....... ca 5ifurnicilegitermitele.

(20 de Puncte)

SUBIECTUL IIldentificd tipurile de comportamente din imaginile de mai jos;i scrie importanla

lor pentru specie.

il

P0ST- g\fA LUAR€, Biologia in iqDintre comportamentele a

taculos este camuflajul. Existipielea in funclie de cromatic;prezinta adaptdri gi culori canimitd perfect culoarea nisipiultmirilor gi al oceanelor au cukpoate colora astfelincat si parastfel potenlialii prddatori; la ftpegti, care copiazd cromatica unaturali.

ExistS insa gi un animal carefica pozilia gi coloritulastfelirxun crab, un nevinovat burete Efaptul cd aceastd caracatili de<

fiaj, in funclie de pericolul care

Cunogti animale care s,-: :

:ortament cu prietenii/co =;:i-te din diferite surse (enc : ::cruri uimitoare despre a^ --:rajoritatea pegtilor au pan:: :

:e culoare deschisS?

\ otd: Toote subiectele sunt obl tqa rc- : .

(30 de puncte)

SUBIECTUL IIIin cadrul grupurilor sociale (comportament social), indivizii unei specii comunici

prin semnale sonore, vizuale, chimice, prin diferite migciri ale corpului (dansuri). Ditrei exemple de astfel de comuniciri prin semnale gi explici avantajul comporta-mentului social pentru specie.

a:

t

6

-:}&XL

a

5

t-

(40 de puncte)

P0$T-E\fALU&RX, Biologia tn viala mea "

Dintre comportamentele adoptate de animale, cel mai interesant gi deopotrivd spec-taculos este camuflajul. Existd numeroase exemple cunoscute: cameleonii igi coloreazSpielea in funclie de cromatica mediului in care se gdsesc; numeroase specii de insecteprezintd adaptdri gi culori care Ie fac imposibil de identificat in frunzig; existd gerpi careimitd perfect culoarea nisipiului, la fel cum numeroase speciide pegti care trdiesc pe fundulmdrilor gi al oceanelor au culori identice cu cele din jur; o specie de qarpe neveninos sepoate colora astfelincAt sd pard un tarpe coral, o specie extrem de veninoasd, alungdndu-giastfel potenfialii prdditori; la fel procedeazi numeroase specii de viespi, fluturi, broagte saupegti, care copiazd cromatica unor specii similare mult mai periculoase, evitate de du;maniinaturali.

Existd insi gi un animal care poate imita mai multe specii. Caracatifa-mim i5i poate modi-fica pozilia gi coloritul astfelinc6t sd pard o stea de mare, un garpe marin veninos, un calcan,un crab, un nevinovat burete sau un coral impietrit. Aspectul cel mai interesant il reprezintdfaptul cd aceasti caracatild decide instantaneu ce formd gi ce culoare adoptd pentru camu-flaj, in funclie de pericolul care o amenin!a!

Cuno;ti animale care sunt capabile sd se camufleze? Discutd despre acest tip de com-portament cu prietenii/colegii/profesorii tii gi afla c6t mai multe informalii. Documentea-zi-te din diferite surse (enciclopedii ilustrate, reviste de specialitate, internet) 9i descoperdlucruri uimitoare despre animale. $tii, de exemplu, de ce sunt zebrele dungate? Sau de cemajoritatea pe;tilor au partea dorsali (spatele) de culoare inchisd ;i partea ventralS (burta)de culoare deschisd?

lotd: Toate subiectele sunt obligotorii. Se acordd 1 0 puncte din oficiu.Timpul efectiv de lucru este de 1 5 minute.

tti:t,r.:t..:. i

r.

5

/ rr.rrl