Articolul propune să demonstreze o serie de ipoteze care sugerează că grupurile de afaceri și

grupuri active în domenii de politici cu înaltă competență ale UE, sunt mai europenizate

decât alte grupuri. Efectul unui oricare tip de grup este condiţionat pe resursele materiale ale

acestui grup pe care le posedă.

Folosind datele noi pe 880 asociații naționale, dobândită în urma unui sondaj de grupuri de

interese din cinci țări europene , găsim sprijin pentru aceste ipoteze. Articolul are implicații pentru literaturile pe lobby , europenizare , și teorii ale Integrarii europeane. Multe grupuri de

interese, care sunt organizate în principal la nivel național, se angajeze în lobby privind

Uniunea Europeană (UE ).

Aceste grupuri sunt enumerate în Registrul de transparență și UE au specialiști din UE în

personalul lor, iar unii chiar au birouri în Bruxelles. Alte asociații naționale, în schimb, arată

mai puțin interes în legislația UE, identificându-se cel puţin două măsuri de Europenizare. În

primul rând, grupuri de interese naționale variază în ponderea lor în funcţie de resursele pe

care le dedica de lobby pe legislația UE. În al doilea rând , grupurile diferă în cota de lobby

în cadrul UE, pe care acestea le efectuează la nivel european ( de exemplu , cu Comisia

Europeană sau Parlamentul European ), în opoziţie cu mecanismul din capitalele lor

respective ( de exemplu , prin contactarea guvernelor naționale, parlamentului național,

etc.).

Mai mult, articolul explică gradul de europenizare a grupurilor de interese naționale.

Sistemul UE, prin lipsa unui echilibru riguros democrativ, încă poate fi văzut ca relativ imun

la presiunile externe. Oficialii instituţiilor pot alege pe cine să asculte, păstrand astfel puterea

decizională. Într-un sistem mai democratic, cu o dependenţă a voturilor a actorilor

guvernamentali, activitatea de lobby se aştepată a fi mai puternică.

Grupurile de interese au rol foarte bine definit în vederea acurateţei realizării politicilor UE.

Aceştia permit modelarea şi influenţarea politicilor. Dat fiind acest lucru, ele se pot identifica

ca şi „entitati responsabile de reprezentarea secţiunilor private din societate,

nonguvernamentale, formale sau informale în vederea influenţării procesului politic, politicile

publice. Au un caracter voluntar si transparent” (Grossman, PE, no 7, pg 5)

În urma adoptării Actului Unic European fenomenul grupurilor de interese – lobby se pare că

a cunoscut o creştere semnificativă la nivelul puterii de influenţă. Astfel, a dus la o nouă

tendinţă în urma acestei susţineri şi anume, creearea unor coaliţii transversale, pe mai multe

nivele. (Grossman, PE, no 7, pg 9).

Privind spre rolul lor în procesul de integrare europeană, progres economic şi al influenţei

asupra aplicabilităţii ideologiilor politice europene, grupurile de interese pot fi analizate şi în

funcţie de aceste elemente definitorii. (Sauruger, PE, no 7, pg 6)