Con - amnesty.md · întrebarea "Cine sunt eu?". Copiii pronunță cuvintele la care s-au gândit...

Conţinutul

DESPRE ACEASTĂ CARTE

NOTIŢELE PROFESORULUI

1. Ce este educaţia pentru drepturile omului?

2. Metodologii participative şi educaţia pentru drepturile omului

3. Promovarea unei clase şi a unei şcoli prietene drepturilor omului

4. Activităţi de suport care vor fi utilizate pe durata acestui program.

TEMELE

1. Identitatea

2. Eu şi tu

3. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului

4. Responsabilitatea

5. Genul

6. Punerea în valoare a diferenţelor

7. Studiu de Caz: Munca Copiilor

8. Conflict şi Dialog

9. Promotorii şi apărătorii drepturilor copilului

10. Acţionăm!

Anexe

Fişe de Lucru

Sumarul Convenţiei ONU privind Drepturile Copilului.

Sumatul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.

Notiţe adiţionale pentru profesori cu referire la Istoria Drepturilor Omului.

Timp pentru reflectare

Activităţi de relaxare

Evaluarea Cunoştinţelor

Idei pentru utilizarea acestei resurse.

DESPRE ACEASTĂ CARTE

Această carte este parte componentă a unui program educaţional în domeniul drepturilor

omului, elaborat de iniţiativa LIFT OFF, care are ca scop promovarea educaţiei pentru

drepturile omului, în clasele primare şi gimnaziale.

Proiectul este administrat de Amnesty International (Secţia din Irlanda) şi Amnesty

International (UK), Organizaţia Naţională a Profesorilor din Irlanda, Organizaţia

Profesorilor Ulster şi Education International. Programul a fost susținut financiar de

Departamentul Educație al Republicii Irlanda şi Irlanda de Nord, inclusiv

Departamentul Afacerilor Externe (RoI) prin intermediul Irish Aid. Programul integral

include trei resurse şi au fost elaborate de profesori din Irlanda de Nord şi Republica

Irlanda, ghidaţi şi susţinuţi de experţi în educația pentru drepturile omului şi în materie

de curriculum din ambele regiuni. Materialele au fost pilotate în mai multe şcoli de pe

tot teritoriul Irlandei de Nord şi în Republica Irlanda, pentru a asigura o perspectivă

diversă. Resursele pot fi utilizate de sine stătător sau integrate în mai multe domenii

curriculare.

Eu, Tu, Fiecare: Drepturi şi responsabilităţi.

Această carte este concepută ca o continuare a cărţii LIFT OFF, dar poate fi utilizată şi

ca un modul de sine stătător. Acest modul poate fi adaptat şi predat în orice clasă şi în

orice şcoală. Pentru ca această resursă să fie cât mai accesibilă, la finalul cărţii, au fost

incluse o serie de anexe. Nu este obligatoriu ca profesorii să realizeze, împreună cu

elevii, toate activităţile în cadrul unei teme sau a cărţii în totalitate. Deşi cartea este

structurată în aşa fel încât o temă consolidează cunoştinţele abilităţile şi atitudinile

achiziţionate de elevi în lecţia precedentă, ea poate fi adaptată de profesori pentru a fi

utilizată în funcţie de necesități. De asemenea, la finele fiecărei lecţii sunt incluse o serie

de activităţi opţionale, care oferă oportunităţi pentru abordarea unor teme, care prezintă

interes sporit.

Pe parcursul acestui modul, elevii vor explora aşa concepte precum identitatea, relaţiile,

interdependenţa, egalitatea, puncte de vedere. Însușirea acestor concepte, îi va ajuta pe

elevi să înţeleagă conceptul drepturilor omului. Elevii vor studia Declaraţia Universală a

Drepturilor Omului, vor explora drepturile prevăzute de aceasta, dar şi responsabilităţile

aferente. Ei, de asemenea, vor explora aşa noţiuni din domeniul drepturilor omului

precum egalitatea, nediscriminarea, munca copiilor. De asemenea, copiii vor afla despre

activitatea unor apărători ai drepturilor omului şi se vor informa despre proiectele unor

potenţiale acţiuni. Mai mult, în cadrul acestui curs, elevii vor fi încurajaţi să evalueze şi

să acționeze întru susținerea drepturilor omului, la nivel personal, şcoală şi comunitate,

şi în activităţi care au ca scop consolidarea ideii de solidaritate internaţională. Este

recomandabil, ca aceste resurse să fie utilizate ca parte componentă a unui program

complex de educaţie pentru drepturile omului, cu scopul de a promova o abordare a

drepturilor omului în toate domeniile şcolare.

Înainte de a utiliza această carte, este recomandabil să analizaţi secţiunile ce urmează.

Ele oferă informaţie cu referire la educaţia pentru drepturile omului şi beneficiile

acesteia. Secţiunea 5 include o listă de idei întru susţinerea utilizării acestui program.

Pentru a vă informa despre anumite modele inovative, care pot fi utilizate în cadrul

școlii, puteți accesa www.liftoffschools.com.

NOTIŢELE PROFESORILOR

1. Ce este Educaţia pentru Drepturile Omului

Educația pentru Drepturile Omului este definită ca un proces de învățare care are ca

scop:

Asigurarea unei înțelegeri corecte a propriilor drepturi şi responsabilităților

aferente;

dezvoltarea unei atitudini de respect și apreciere a unicității fiecărui individ;

promovarea competențelor care le vor permite copiilor să acţioneze pentru

apărarea și promovarea drepturilor omului.

2. Metodologii Participative şi Educaţia pentru Drepturile Omului.

În educaţia pentru drepturile omului este important de accentuat atât limbajul şi mediul

de predare, cât şi conţinutul. Acest modul are la bază premisa că elevii nu sunt simpli

receptori de mesaje, dar şi participanţi în cadrul procesului de învăţare.

Ideea de bază în acest modul este că vocea copilului trebuie ascultată, iar abilitățile

necesare pentru promovarea și protecția drepturilor omului sunt dezvoltate prin învățare

activă și participativă. Modulul promovează echilibrul dintre învățarea individuală,

învățarea colaborativă și învățarea împreună cu întreaga clasă. Aici sunt utilizate o

varietate de metodologii de susţinere a învățării.

3. Promovarea ideii unei clase și a unei școli prietenoase drepturilor copilului

Mediul în care predăm este fundamental pentru a ne asigura că elevii vor

înțelege corect drepturile omului și responsabilitățile aferente acestor drepturi. Cel mai

important este de a crea un mediu în care copiilor le sunt respectate drepturile. Doar aşa

elevii vor înţelege că drepturile omului şi responsabilităţile nu sunt nişte concepte

teoretice, ci sunt un mod de viață.

Este important de a crea un mediu care ar veni întru susținerea educaţiei pentru

drepturile omului. După cum a fost menţionat anterior, este foarte important ca elevii să

fie respectaţi în sala de clasă şi în şcoală, nu doar să înveţe ce este respectul. Copiii

trebuie să exerseze responsabilităţile, în viaţa de zi cu zi, la şcoală, nu doar să înveţe ce

este o responsabilitate. De asemenea, este important, ca elevii să fie martorii aprecierii

diversităţii, nu doar să înveţe ce este toleranţa. Este important ca mediul din sala de

clasă şi din şcoală să pună în valoare contribuția fiecărui copil, să fie un mediu unde

http://www.liftoffschools.com/

este respectat dreptul la libertatea de exprimare şi este încurajată participarea activă și

democratică.

Un astfel de mediu este creat de profesori, copii şi părinţi, care lucrează împreună,

pentru a asigura un mediu prietenos drepturilor omului.

Un set de reguli sau principii directoare, care sunt utilizate în sala de clasă, pot susţine și

consolida ideea Drepturilor Omului și responsabilităților aferente, dar este vital ca

aceste principii să fie dezvoltate într-o manieră respectuoasă de colaborare.

Există e serie de activităţi, care pot fi realizate în cadrul şcolii, în scopul promovării

educaţiei pentru drepturile omului. Iată câteva exemple de asemenea activităţi:

Crearea unui consiliu şcolar;

Crearea unei CARTE şcolare;

Consultarea copiilor, părinţilor, profesorilor despre modul în care poate fi

îmbunătățită viața școlară;

Organizarea unui Târg al Drepturilor Omului;

Organizarea unei Săptămâni a Drepturilor Omului;

Prezentări realizate de elevi pentru colegii lor din alte clase, abordând anumite

drepturi, utilizând diverse abordări, metode.

Tema 10: Acţionează! Include o listă de proiecte de acţiuni cu implicarea copiilor.

Aceste activităţi pot fi adaptate, pentru a fi transformate într-un proiect şcolar, în care s-

ar implica întreaga comunitate şcolară, în cazul în care considerați că este adecvat

pentru şcoala dvs.

5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul acestui program.

Iată câteva idei, care pot fi utilizate pentru a susţine efortul de învăţare a elevilor, pe

durata acestui curs:

Mapa Drepturilor Omului și paginile

Fiecare copil şi-ar putea crea o mapă, în care poate păstra fişele de lucru și toate

materialele elaborate pe parcursul acestui modul. Fiecare dosar trebuie să conțină atât

foi albe cât și foi cu linii. Fiecare copil poate personaliza mapa, semnând-o şi plasând

un semn pe copertă. Această mapă poate deveni ulterior un dosar al activităţii elevului

şi poate ajuta profesorul să evalueze munca elevului.

Agenda pentru Reflectare

Pe durata acestui curs, elevii vor avea diverse oportunităţi de a reflecta critic asupra

celor învăţate. La dorinţă, elevii pot vorbi, discuta despre cele învăţate în cadrul unei

activităţi. Elevii şi-ar putea crea o agendă, pentru a-şi nota unele idei. Alternativ, O Fişă

pentru Reflectare este inclusă în secţiunea Anexe.

Activităţi de Relaxare/Meditaţie

Este o activitate similară cu cea precedentă. În secţiunea Anexe, este inclusă o fişă, care

îi va ghida pe elevi să realizeze activităţi de relaxare, pentru a-şi valorifica sentimentele

şi emoţiile. Aceste activităţi pot fi realizate atât la începutul lecţiei, cât şi pe final.

Cuvinte-cheie din domeniul Drepturilor Omului

Utilizarea cuvintelor-cheie din domeniul drepturilor omului, pe toată durata cursului,

contribuie la focusarea atenției copiilor asupra noţiunilor din domeniul drepturilor

omului și îi familiarizează cu limbajul drepturilor omului. De asemenea, cuvântul cheie

poate fi utilizat și ca instrument de reflectare și evaluare. Profesorii pot încuraja copiii

să explice cuvintul-cheie, prin cuvinte proprii, să scrie o istorioară despre acesta, să-l

ilustreze sau să elaboreze un scenariu, joc de rol, utilizându-l. De asemenea, această

activitate permite profesorilor să revizuiască temele pe parcursul și la sfârșitul

modulului. Se recomandă profesorilor să susţină elevii în completarea propriilor

dicţionare cu diferite cuvinte din domeniul drepturilor omului. Alternativ, ar putea fi

elaborat un dicţionar comun al clasei, pe durata cursului, care poate fi expus într-un loc

vizibil.

Colțişorul Drepturilor Omului

Crearea unui colțişor al drepturilor omului în sala de clasă poate da viaţă acestui modul.

În Colțișorul Drepturilor Omului pot fi expuse: Convenția privind Drepturile Copilului,

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, de asemenea, pot fi plasate lucrările

elevilor şi alte materiale elaborate pe durata modulului. Acest colțișor ar spori interesul

elevilor pentru drepturile omului şi după finalizarea modulului.

13

TEMA 1. IDENTITATEA Notes

Identitatea este ceea ce reprezintă o persoană şi ceea ce o face să fie aşa cum

este. O persoană are propria identitate şi identitatea bazată pe apartenenţa la un

anumit grup. Unele componente ale identităţii sunt înnăscute, altele țin de

decizia unei persoane de a și le asuma. Identitatea, de asemenea, poate fi definită

ca nişte caracteristici, tradiţii, credinţe, care definesc/caracterizează un individ

sau grup, ca fiind asemănător sau diferit de alţi indivizi sau grupuri. Felul în care

ne definim şi ne caracterizăm are un impact direct asupra relaţiilor noastre cu

alţi indivizi şi asupra felului cum trăim valorile inerente drepturilor omului. Şi

deoarece aprecierea diversităţii are o legătură directă cu drepturile omului, ideea

identităţii este fundamentală în cadrul acestui manual. Este important de

remarcat că identitatea nu este o noţiune neutră. Conceptul identităţii poate fi

interpretat diferit şi are atât dimensiuni pozitive, cât şi dimensiuni negative.

Identitatea de grup poate crea sensul pozitiv de apartenenţă sau solidaritate.

Totuşi divizările în baza identităţii de grup au avut, ca şi consecinţă, polarizarea,

stigmatizarea şi abuzurile drepturilor omului. În această lecţie copiii vor avea

posibilitatea de a analiza propria identitate, studiind sensul propriului nume

(„Avem dreptul la un nume”; art. 7 şi16 a Convenţiei Naţiunilor Unite privind

Drepturile Copilului). Copiii vor remarca similitudinile şi diferenţele dintre

diferite persoane. Aceste activități au ca scop dezvoltarea autoevaluării şi

aprecierii unicităţii fiecărui individ şi celebrarea diversităţii.

OBIECTIVE

În această lecţie copiii:

• vor explora conceptul identităţii şi practicile de auto-definire;

• vor studia identitatea în contextul drepturilor și se vor familiariza cu Convenţia ONU

privind Drepturile Copilului;

• vor reflecta asupra schimbului de informație, respectării intimității altor persoane;

• vor dezvolta sentimentul de auto-evaluare şi apreciere a unicităţii fiecărui individ;

• vor practica şi dezvolta abilităţi de cercetare (colectare de informaţie), analiză,

comunicare şi de luare a deciziilor, intervievare, învăţare colaborativă şi exprimare

creativă.

RESURSE

• Un poster care conține Convenţia privind Drepturile Copilului.

• Fişa de Lucru nr. 1.1 şi n. 1.2, Paşaportul, în funcţie de necesităţile/abilităţile copiilor,

pentru Activitatea B.

• Sumarul Convenţiei privind Drepturile Copilului, pentru Activitatea B.

A. CE ESTE NUMELE?

Timp de câteva minute copiii se gândesc cum ar răspunde, printr-un cuvânt sau două, la

întrebarea "Cine sunt eu?". Copiii pronunță cuvintele la care s-au gândit și

argumentează de ce au ales anume aceste cuvinte. Ați putea sugera copiilor că cele mai

multe persoane și-ar spune numele când ar fi solicitați să răspundă la întrebarea ”Cine

sunt eu?”. Întrebați copiii ce le sugera următoarele nume:

NUME ACEST NUME

SUGEREAZĂ CĂ

ACEASTĂ

PERSOANĂ ESTE…

DECI, ACEST NUME

NE SUGEREAZĂ ….

Sarah Byrne fată sau femeie … sexul persoanei

François Truffaut francez … naționalitatea

persoanei sau locul de

baștină a acesteia.

Seán Óg tânăr + numele tatălui … vârsta persoanei sau/și

faptul că are același

nume de familie cu tatăl

său.

Melanie Klein scund („klein‟) … statura persoanei

Aonghus MacDiarmuid fiul lui Diarmuid … relația cu un anumit

membru al familiei și

numele acestuia

Peter Baker brutar … profesia persoanei sau

profesia predecesorilor

Robert Kindness bunăvoință … o trăsătură de caracter

a unei persoane

Propuneți copiilor un exemplu sau două de nume sau sisteme de nume din alte părți ale

lumii (vezi tabelul de mai jos). De asemenea, la rândul lor, copiii ar putea propune

propriile exemple.

NUME ACEST NUME

SUGEREAZĂ …

DECI, ACEST NUME

NE SUGEREAZĂ CĂ

….

Sukhvinder Kaur „Kaur‟ înseamnă

prințesă.

… persoana este fată sau

femeie. În sistemul de

nume Sikh, numele de

familie nu este

întotdeauna utilizat în

scopuri religioase. O

persoană primește două

nume, iar al doilea nume

va fi sau „Kaur‟

(prințesă) pentru fete, sau

„Singh‟

(leu) pentru băieți.

Kwadwo Băiat + născut într-o zi

de luni

…persoana este băiat sau

bărbat+ ziua săptămânii

în care s-a născut.

Oamenii din tribul

Ashanti, din Ghana,

Africa își numesc copiii

conform zilei săptămânii

în care s-au născut. Iar

zilele săptămânii poartă

nume de zei și au formă

de feminin și masculin.

Exemplele sunt preluate

din Jill Rutter,

Refugiații: O carte

pentru clasele primare

(1998: Consiliul

refugiaților, UK,

Londra), pp. 129.

Citiți-le copiilor articolul 7, din Convenția privind Drepturile Copilului, care prevede

că fiecare copil are dreptul la un nume. Explicați că, în acest context, o "convenție"

este un acord care stabilește reguli sau legi, pe care guvernele sunt de acord să le

protejeze și să le respecte. În funcție de cunoștințele copiilor despre drepturile omului,

adresați-le următoarele întrebări:

• Încercați să vă amintiți, ce este un DREPT.

• Cum credeți, ce reprezintă un DREPT?

Fără a subestima ideile copiilor, sugerați-le că cele mai multe persoane percep

drepturile ca fiind necesitățile de bază ale oamenilor, standarde minime de viață.

Drepturile omului au fost create pentru a ne asigura realizarea necesităților noastre de

bază - de exemplu, toți avem dreptul la hrană și apă potabilă pentru că avem nevoie de

ele, pentru că acestea sunt vitale, adică necesitățile noastre de bază. Și deoarece fiecare

ființă umană are aceleași necesități bază, fiecare ființă umană are și aceleași drepturi.

Pe final, adresați-le copiilor următoarele întrebări:

• Este o surpriză pentru voi faptul că toate guvernele lumii consideră că a avea un nume

este într-atât de important, încât au stabilit că fiecare persoană din lume are dreptul la un

nume?

• Considerați că este important pentru ființele umane să aibă un nume? De ce? De ce

nu?

B. PAȘAPORTUL DREPTURILOR OMULUI

Începeți această activitate cu o discuție despre pașapoarte/buletine de identitate și

necesitatea/importanța acestora .

• Ce este un pașaport?

• Cine știe cum arată un pașaport?

• Îl puteți descrie?

• Când avem nevoie de pașaport?

• Dețineți un pașaport?

Fiecare copil primește câte o copie a FIȘEI DE LUCRU despre pașaport.

(În funcție de abilitățile/necesitățile copiilor, puteți utiliza Fișa de Lucru 1.1. sau

1.2).

Explicați-le copiilor că vor realiza un pașaport, în mod individual sau în grup. În

cazul lucrului în pereche/în grup, copiii vor realiza reciproc interviuri și vor

completa reciproc pașaportul.

Înainte ca elevii să înceapă realizarea pașapoartelor, reveniți la posterul

Convenției privind Drepturile Copilului și punctați articolul 16, care prevede că

fiecare copil are dreptul la viață privată. Spuneți-le copiilor că ei au dreptul să

nu răspundă la una sau mai multe dintre întrebări, în cazul în care nu doresc.

După completarea Fișei de Lucru, distribuiți copiilor câte copie a rezumatului

Convenției privind Drepturile Copilului.

Solicitați copiilor să identifice drepturile care corespund fiecărei dintre întrebările

din pașaport, marcate cu asterisc (*).

Ulterior, fiecare grup prezintă colegilor drepturile identificate, ce corespund

întrebărilor marcate.

Notițele profesorului pentru realizarea Activității Pașaportul Drepturilor

Omului

Pentru Activitatea ”Pașaportul Drepturilor Omului” vor fi utilizate următoarele

articole din Convenția privind Drepturile Copilului:

Articolul 7 și Articolul 16 – Dreptul la un nume și dreptul ca acest nume să fie

protejat.

Articolul 6 – Dreptul la viață.

Articolul 7 – Dreptul la naționalitate.

Articolul 18 și Articolul 20 – Dreptul de a fi îngrijit de părinți sau tutore.

Articolul 27 – Dreptul la o locuință.

Articolul 28 – Dreptul la educație.

Articolul 27 – Dreptul la îngrijire medicală, mâncare sănătoasă și apă potabilă.

Articolul 14 – Libertatea de a gândi, a conștiinței și religiei.

Articolul 30 – Dreptul copiilor de a aparține comunităților minoritare, de a avea

propria cultură de a practica propria religie și limbă.

Articolul 31 – Dreptul copiilor la timp liber, joc, la participarea la activități de

recreare, culturale și artistice.

Articolul 13 și Articolul 17 – Dreptul de a obține și difuza informație (inclusiv

prin intermediul mass media), în măsura în care această informație nu este

dăunătoare pentru copil și pentru cei care-l înconjoară.

C. IMAGINEA DE SINE POZITIVĂ

Citiți textul ”Eu sunt unic” și adresați copiilor următoarele întrebări, pentru a facilita o

discuție în grup:

• Cum credeți, faptul că oamenii sunt foarte diferiți, ne face pe fiecare dintre noi să fim

unici?

• Considerați că este adevărată afirmația precum că toți oamenii sunt diferiți și în

același timp sunt egali?

„ Sunt unic, nu este altul ca mine în această lume. De la începutul timpurilor, nu

a existat o altă persoană ca mine. Nimeni nu are un zâmbet ca al meu. Nimeni

nu are ochi ca ai mei, nas, mâini, voce similare. Nimeni nu are un scris ca al

meu. Nimeni în lume nu are preferinţe similare cu ale mele - în materie de

muzică, pictură sau mâncare. Nimeni nu vede lucrurile aşa cum le văd eu.

Nimeni niciodată nu a zâmbit şi nu a plâns ca mine. În toată istoria omenirii,

nimeni, niciodată nu va un aspect ca al meu, nu va vorbi, merge, gândi sau face

anumite lucruri aşa cum le fac eu. Sunt special. Sunt unic şi această unicitate

este o valoare enormă. Datorită valorii mele, nu trebuie să imit pe nimeni. Voi

accepta mereu diferenţele.”

sura: Școala de Abilități Practice de Îngrijire a Copiilor.

ACTIVITĂȚI OPȚIONALE

1. CUVINTE CHEIE.

Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimilarea și utilizarea

corectă de către copii a noțiunilor-cheie din această temă.

Identitate

Unicitate

Drepturile Omului

Convenție

Egalitate

Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE în formă de "cărămidă" și plasași-le în

COLȚIȘORUL DREPTURILOR OMULUI. Formulați, utilizând literele unui

cuvânt, alte cuvinte mai mici.

Lucrul cu Dicționarul:

Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.

Profesorul ar putea, de asemenea, propune mai multe definiții pentru aceiași noțiune, iar

elevii ar putea să o selecteze pe cea corectă. Alternativ, copiii ar putea formula definiții

pe care să le noteze în propriul dicționar al drepturilor omului.

De asemenea, puteți selecta și alte activități, inspirându-vă din prefața manualului,

Compartimentul 5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul

acestui program.

2. AGENDĂ PENTRU REFLECTARE

Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra în

această agendă ceea ce au învățat, sentimentele, îngrijorările, etc.

3. JOCUL ÎN CERC

Copii se aranjează în cerc. Punctați, încă o dată, că în cadrul acestei lecții copiii au

învățat că fiecare persoană are dreptul la un nume (Art.7 CNC) și are dreptul ca numele,

viața privată să-i fie respectate și protejate (Art. 16, CNC). Explicați-le că vor juca un

”Joc al Numelor”.

Fiecare elev se gândește la un cuvânt respectuos, care l-ar caracteriza pozitiv pe colegul

său din partea stângă. Cuvântul ar trebui să înceapă cu prima literă a numelui persoanei

respective - de exemplu, "Dina este drăguță". Fiecare copil pronunță cuvântul la care s-a

gândit.

Întrebați-i pe copii cum s-au simțit atunci când au fost complimentați. Întrebați elevii

dacă sunt de acord că trebuie să se adreseze colegilor pronunțând numele corect sau să li

se adreseze cu un nume, care le place și dacă este bine să se ajute reciproc pentru a

proteja și respecta dreptul la un nume și dreptul ca acest nume să fie respectat și

protejat, atât în incinta școlii, cât și în afara școlii.

4. DISCUȚIE:UTILIZAREA CORECTĂ A NUMELUI

În cazul în care fenomenul utilizării poreclelor este o problemă în școala dvs,

puteți folosi această oportunitate pentru a discuta despre consecințele negative ale

utilizai poreclelor și cum acest fenomen afectează copiii.

Discuția se poate baza pe articolul 16 CNC, care prevede că fiecare copil are

dreptul la un nume, și ca acest nume să fie protejat și respectat. De asemenea,

puteți explora și tematica ”diminutivelor” / „nicknam-urilor‟/ cu copiii. (Ai un

nickname/ diminutiv? Iți place acesta?).

Discutați despre sentimentele negative, provocate atunci când sunt folosite

poreclele.

Copiii pot face o comparație cu sentimentele trăite atunci când le este pronunțat

numele corect sau când alte persoane le adresează cuvinte/adresări pozitive.

5. COLAJUL AMPRENTELOR

Pentru a consolida conceptul de identitate unică și identitate de grup, elevii ar putea

realiza un colaj din amprente lor. Fiecare copil primește o bucată de bandă adezivă.

Elevii colorează un deget cu cerneală neagră, de exemplu, sau altceva și îți pune

amprenta pe partea "lipicioasă" a benzii adezive. Toate amprentele sunt lipite pe o coală

de hârtie, pentru a obține un colaj al amprentelor.

6. EXPLORAREA IDENTITĂȚII : PROPRIA IDENTITATE/ INDIVIDUALĂ ȘI

IDENTITATEA DE GRUP.

Solicitați copiilor să scrie cinci lucruri despre dânșii, pe bilețele cu lipici. Aceste

cuvinte se pot referi la caracteristicile lor individuale (culoarea părului, ochilor, etc.),

hobby-uri, preferințe / antipatii, echipe / grupuri din care fac parte, interese, etc.

Explicați-le că toate acestea sunt aspecte ce se referă la identitate. Odată ce au scris

aceste cinci lucruri, elevii le lipesc pe haină. Apoi se deplasează prin clasă și caută

bilețele care conțin cuvinte similare, lipite pe hainele colegilor. Identifică elevi care au

scris cuvinte similare și formează grupuri. În aceste grupuri identifică aspectele comune

ale identității lor și aspecte care fac diferența dintre copiii din grup. Ați putea începe

activitatea adresând următoarele întrebări:

Ce aspecte ale identității ați dori să evidențiați?

Este simplu/dificil de a identifica persoane care au aceleași caracteristici?

Care aspecte ale identității sunt înnăscute și care aspecte sunt achiziționate pe

parcursul vieții?

7. ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA

ȘCOLARĂ – ABORDAREA FENOMENULUI DE BULLING

Discuția privind dreptul la un nume și sentimentele negative, provocate de utilizarea

poreclelor, poate fi dezvoltată. Elevii ar putea elabora un Ghid Anti-bulling. Activitățile

din această temă pot fi utilizate în cadrul unei Zile Anti-Bulling. De asemenea, ar putea

fi analizate și alte forme de comportament ale copiilor, prin care ei și-ar putea ofensa

colegii, uneori, poate nerealizând acest lucru. Ca și finalitate, elevii ar putea elabora un

motto al școlii, care ar accentua necesitatea respectului reciproc.

8. CONEXIUNI ȘCOLARE

Copiii ar putea elabora o broșură tip pașaport, care va include date din pașaportul

drepturilor omului și ar putea face schimb de informații cu un copil din clasa/școala cu

care colaborați în cadrul anumitor activități. După cum este menționat în Fișa de Lucru

1, acest exercițiu conține și întrebări potențial sensibile, de aceea ar trebui să fie

adaptate contextului, atunci când sunt utilizate ca activitate de interconectare. De

asemenea, le-ați putea sugera elevilor să elaboreze o identitate fictivă, transformând

această activitate într-un exercițiu de creație/scriere creativa.

Alte idei alternative ar fi să le solicitați elevilor să afle mai multă informație despre

prenumele lor, numele de familie și să discute această informație cu un coleg, posibil

din altă școală. În cazul în care clasă/școală dumneavoastră este înfrățită cu o altă

clasă/școală și ambele au acces la e-mail sau posibilitatea de a realiza o conferință

video, ați putea folosi aceste tehnologii pentru a oferi copiilor posibilitatea de a se

prezenta și de a intervieva colegii, adresând întrebări și oferind răspunsuri, care se

conțin în pașaportul drepturilor omului .

TEMA 2. EU ȘI TU

Notiţele profesorului

Relațiile noastre cu alte persoane au un rol important în viața noastră. Explorând

unele dintre aceste relații, copiii vor începe să înțeleagă importanța lor. Prin

explorarea auto-definirii în raport cu alții, copiii vor explora, de asemenea,

conceptele corespunzătoare de perspectivă și interdependență.

Prin discuții privind impactul și consecințele acțiunilor noastre asupra acestor

relații, copiii vor conştientiza şi responsabilitatea de a-i trata cu respect pe

ceilalți.

Multe dintre activitățile din această lecție se axează pe conceptul ”alt punct de

vedere”. Este deseori dificil pentru noi să privim lucrurile dintr-un alt punct de

vedere și această abilitate trebuie să fie dezvoltată. Într-adevăr, în cadrul fiecărei

teme, copiii sunt încurajați în permanenţă să examineze situații și scenarii din

diferite puncte de vedere. Copilul va ajunge să înțeleagă mai profund, să

respecte și să aprecieze diferite puncte de vedere, deşi nu va fi necesar să fie de

acord cu acestea. Scopul este de a promova relații sănătoase, de respect și

responsabilitate cu alte persoane.

OBIECTIVE – În această lecție, copiii vor avea posibilitatea:

• să studieze relațiile lor cu alte persoane și semnificația interdependenței;

• să practice și dezvolte capacitatea de a privi anumite lucruri dintr-un alt punct de

vedere, din altă perspectivă;

• să dezvolte abilități de investigație, ascultarea activă, empatie, comunicare, prezentare

orală, învățare colaborativă și exprimare creativă;

• să identifice responsabilitățile, care marchează relațiile dintre copii.

RESURSE

Foi de hârtie

Marchere/carioci

Fişa de Lucru pentru Activitatea suplimentară 4.

A. OAMENII NU SUNT CA O INSULĂ PUSTIE

Obiectivul acestui exercițiu este de a ajuta copiii să înţeleagă că viața noastră este

marcată de relațiile cu diferite persoane. Copiii sunt întrebaţi dacă au auzit vreodată

expresia "Nimeni nu este o insulă pustie". Întrebați-i cum înţeleg sensul acestei expresii.

Discutați şi alte expresii cu sens similar, pentru a înţelege semnificaţia interdependenței

și relațiilor. Solicitați opinia elevilor cu referire la semnificația unor expresii uzuale,

cum ar fi "Unirea face puterea", "Două minţi sunt mai bune decât una", "Unde-s mulţi –

puterea creşte”. Cunosc expresii similare? Divizaţi tabla în două părţi. Scrieți în partea

stângă de sus întrebarea "Cine sunt eu?". Copiii se vor gândi la rolul lor din viața de zi

cu zi (fiu, elev, prieten, etc). Pentru început, oferiţi-le ca exemplu primele două roluri:

Cine sunt eu?

Eu sunt elev.

Eu sunt fiică/fiu.

Solicitaţi copiilor să completeze lista cu încă 5 roluri (cel de prieten, căpitan de echipă,

nepot, lider etc.). Sugeraţi-le că acestea ar putea fi rolurile lor în relaţie cu membrii de

familie, ai comunității școlare, comunității în general. În funcție de clasă, copiii ar putea

lucra individual sau aceasta ar putea fi o activitate de brainstorming. Numiţi coloana din

dreapta "În relaţie cu…?". Copiii se vor gândi la persoanele cu care relaționează.

Exerciţiul poate fi realizat individual sau în comun.

Cine sunt eu? În relaţie cu … ?

Sunt elev …..profesorul.

Sunt fiică/fiu ….. mama mea/tatăl meu.

B. CE CRED ALTE PERSOANE DESPRE MINE

Citiţi acest poem. Când finalizaţi de citit, permiteți copiilor să-și exprime opinia despre

această poezioară.

CE CRED ALTE PERSOANE DESPRE MINE

Pentru părinţii mei, eu sunt o persoană neordonată și care mereu întârzie la masă

Pentru frații și surorile mele, eu sunt o MARE pacoste!

Pentru vecinii mei, eu sunt băiatul bun, care mereu le dă o mână de ajutor

Pentru prietenii mei, eu sunt un băiat din gaşcă amuzant

Profesorul meu crede că am luat-o cam razna,

Dar, în opinia mea eu sunt, pur şi simplu, EU!

In English Alive, Level 3 (1991: London, HarperCollins), p. 7.

PUNCTE DE VEDERE

Copii urmează să selecteze două persoane, cu care relaționează (pot selecta din rubrica

"În relaţie cu…”) și să-şi imagineze cum ar descrie aceste persoane. Această activitate

ar fi destul de interesantă dacă ei ar selecta un prieten. După activitate, ar putea solicita

părerea acelui prieten, ca să compare punctele de vedere. Pot proceda similar şi cu

părinţii sau profesorul (revelațiile ar putea fi interesante!). Este util ca elevii să scrie 3

modalităţi prin care alte persoane i-ar putea descrie și să se gândească la motivele

pentru care i-ar caracteriza în acest mod.

Activitatea opţională 4: Copiii completează interviul de pe Fişa de lucru 2 .

RESPONSABILITĂȚI

Bazându-se pe conceptele de interdependență, relații și de perspectivă, întrebările ce

urmează, despre responsabilități, au scopul de a spori gradul de conștientizare de către

copii a impactului – pozitiv, dar și negativ – al comportamentului lor asupra altor

persoane.

Care sunt responsabilitățile tale în relaţia cu cele 2 persoane la care te-ai gândit?

Care sunt responsabilitățile celor 2 persoane în relație cu tine?

RELAȚII „IMPORTANTE‟

Din relațiile identificate în cadrul primei activități, care este cea mai importantă

pentru tine?

De ce?

Toate relațiile sunt importante, dar unele relații sunt deosebit de importante pentru

copiii în creştere.

Acest lucru este recunoscut în Convenția privind Drepturile Copilului.

Studiaţi, împreună cu elevii, versiunea simplificată a Convenției privind Drepturile

Copilului (aceasta ar putea fi o revizuire care ar preceda studierea Declarației

Universale a Drepturilor Omului (Tema 3), în cazul în care copiii au studiat deja

materialele din manualul Lift Off. Identificaţi, împreună cu elevii sau individual,

drepturile care se referă la relațiile noastre cu alte persoane.

Notiţele profesorului pentru discuţia de mai sus, despre importanţa relaţiilor.

Sugerăm, PENTRU ACEASTĂ LECȚIE, Articolele din Convenţia privind

Drepturile Copilului, care se referă la relaţiile dintre oameni:

Articolul 18 şi Articolul 20 – Dreptul de a fi îngrijit de părinţi sau tutore (Dreptrul

la familie).

Articolul 28 – Dreptul la educaţie.

Articolul 30 – Dreptul copiilor din rândul minorităţilor de a se bucura de limba

nativă, de propria cultură şi religie.

Articolul 31 – Dreptul la joacă (incluziunea în activităţi, împărţirea jucăriilor şi

echipamentului, accesoriilor sportive).

C. POEZIA: EXPLORÂND PUNCTELE DE VEDERE/OPINIILE

Poemul ce urmează, Elefanţii sunt diferiţi, pentru diferite persoane, de Carl Sandburg,

este o sursă utilă pentru a explora împreună cu elevii semnificația termenului

opinie/punct de vedere. Această activitate poate fi deosebit de utilă pentru a încuraja

copiii să-și creeze propria opinie, şi nu doar să fie de acord cu opiniile, punctele de

vedere ale prietenilor sau ale altor persoane, pe care le consideră importante. Citiți

poemul copiilor. După ce ați finalizat de citit, discutați cu elevii mesajul și ideile acestui

poem.

Elefanţii sunt diferiţi, pentru diferite persoane

de Carl Sandburg

Wilson și Pilcher și Snack stăteau în faţa unui elefant de la zoo.

Wilson a spus, "Cum îl cheamă? Este din Asia sau Africa? Cine îl hrănește?

Este „un el” sau „o ea”? Ce vârstă are? Are un frate geamăn? Cât costă

hrana lui? Cât cântărește? Dacă moare, cât va costa să fie adus altul în loc?

Dacă moare, pentru ce vor fi folosite oasele lui, dar grăsimea și pielea? Care

este utilitatea lui, în afară de faptul că oamenii îi privesc? "

Pilcher nu are întrebări: el a murmurat pentru sine, "Este cât o casă, cu

pereţi şi ferestre, urechile sunt cât nişte lanuri de porumb înalt; stă ca un

pod peste o apă adâncă; faţa lui este tristă și ochii sunt blânzi; Știu că

elefanți sunt buni cu copiii."

Snack s-a uitat în sus și în jos și a spus în sinea lui, "Este un dur şi pun

pariu că are o inimă puternică. Pun pariu că e puternic ca oţelul. "

Ei nu au adus argumente.

Ei nu au discutat.

Trei bărbați au privit elefantul cu ochi diferiţi și au lăsat lucrurile la voia

întâmplării.

Ei nu au dorit să-şi complice o după-amiază de duminică însorită;

„Duminica este doar o dată pe săptămână‟, şi-au spus unul altuia.

DISCUȚIE:

Utilizaţi acest text ca punct de pornire pentru o discuție cu elevii despre cât este de

simplu/dificil să:

• accepţi ca alte persoane au opinii diferite sau văd lucrurile sau situaţiile diferit.

Ulterior, solicitaţi copiilor să se gândească la importanţa opiniei elefantului despre sine

şi care ar fi aceasta. Copiii ar putea scrie despre sau desena modul în care elefantul se

vede pe sine, dar şi cum ar dori ca oamenii să-l privească.


1. CUVINTE-CHEIE


corectă de către copii a cuvintelor-cheie din această temă.

Opinii/Puncte de vedere

Interdependență

Relații

Respect


COLȚIȘORUL DREPTURILOR OMULUI. Formați din literele fiecărui cuvânt, alte

cuvinte mai mici.



Profesorul ar putea, de asemenea, propune mai multe definiții pentru aceeași noțiune, iar


pe care să le noteze în dicționarul propriu al drepturilor omului.


compartimentul 5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul acestui

program.


3. Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea

înregistra ceea ce au învățat, sentimentele, îngrijorările, etc.

3.CE CRED ALTE PERSOANE DESPRE MINE

Reveniți, împreună cu elevii, la poemul Ce cred alte persoane despre mine. Copii ar

putea lucra, în mod individual, în perechi sau în grup, pentru a:

• scrie propria versiune a poemului Ce cred alte persoane despre mine.

• ar putea realiza un colaj de imagini/desene, prezentând opinia altor persoane despre

dânșii, cum sunt percepuți de alte persoane.


ȘCOLARĂ –– INTERVIURI

Înainte de a realiza această activitate, adresați-vă tuturor membrilor personalului dacă ar

fi dispuși să se implice în realizarea unei lecții despre relațiile dintre oameni, oferindu-le

copiilor interviuri.

În cazul în care sunt de acord, în funcție de numărul și varietatea angajaților, divizați

clasa în perechi sau în grupuri mici.

Fiecare pereche/grup își va asuma responsabilitatea de a intervieva un angajat.

Persoanele care participă la interviuri trebuie să aibă funcții diverse (cu alte cuvinte,

persoanele care vor participa la interviuri, trebuie să aibă roluri diverse în viața școlară,

de exemplu, profesori, personal auxiliar, cadre didactice de suport, asistenți, etc. și

inclusiv, directorul școlii, vice directorul, alte persoane din cadrul managementului

instituției etc.)

Fiecare pereche / grup primește câte o copie de Fișei de Lucru 2. Înainte de realizarea

interviului, copiii ar putea completa fișa, încercând să prezică unele răspunsuri pe care

le vor primi de la persoanele intervievate.

Amintiți-le copiilor că fiecare persoană are dreptul la viață privată și că ei trebuie să

respecte acest drept. Înainte de a intervieva o persoană, trebuie să-i spună că nu este

obligată să răspundă la o întrebare sau alta, dacă nu dorește.

un membru al perechii/grupului își asumă responsabilitatea de a nota

răspunsurile.

când finalizează interviul, anunță ceilalți colegi.

fiecare pereche/grup plasează Fișa cu interviul pe perete, astfel încât să formeze

un afiș.

copiii privesc afișul și își amintesc ce răspunsuri au primit de la persoanele

intervievate la întrebarea ”Cum i-ar putea ajuta copiii să-și realizeze sarcina lor

mai simplu și mai plăcut?”.

Această activitate poate fi utilizată ca punct de pornire pentru un proiect mai profund

cu privire la drepturile omului. Ați putea utiliza unele idei descrise în Tema 10.

Notiţele Profesorului

În cazul în care sunt puțini angajați pentru a realiza eficient această activitate, ați

putea adapta sarcinile respective.

• elevii ar putea selecta și colegi care ar îndeplini rolurile angajaților. În baza

răspunsurilor primite, elevii ar putea elabora o listă de propuneri care ar face mai

eficientă activitatea membrilor comunității școlare.

• această activitate ar putea fi realizată implicând în interviuri și membrii

comunității.

• alternativ, copiii ar putea realiza interviurile prin email sau scrisori.

• de asemenea elevii ar putea scrie un eseu sau o piesă, utilizând acest exercițiu

ca punct de pornire. Pentru a diversifica exercițiul, elevii și-ar putea asuma un

rol al unei persoane din comunitate, de exemplu rolul polițistului sau medicului.

5. CONEXIUNI ȘCOLARE – Compararea Responsabilităților.

Copiii identifică un rol pe care îl au în comun (de exemplu, elev). Ați putea propune

elevilor să realizeze un proiect de clasă, care ar avea ca scop compararea

responsabilităților și așteptărilor lor și responsabilitățile și așteptările unor copii care au

trăit/trăiesc:

A. într-o perioadă istorică, studiază la lecția de istorie.

sau

B. într-o altă țară sau/și cultură despre care au aflat la una din lecții.

sau

C. În cazul în care clasa / școala dumneavoastră colaborează cu altă clasă / școală,

ați putea utiliza acest proiect ca oportunitate pentru a compara viața școlară în

cele două comunități școlare.

Alternativ, proiectele A și B ar putea fi comasate într-un proiect comun, în cazul în care

clasa/școala colaborează cu altă clasă/școală. Copiii ar putea să discute, împreună cu

elevi din alte clase/școli punctele de vedere și cunoștințele acumulate.

TEMA 3. DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI .

ONE

NOTIȚELE PROFESORULUI

În manualul Lift Off, precedent acestei resurse, copiii au făcut cunoștință cu

Convenția privind Drepturile Copilului (CRC). Deși nu este ușor de definit

drepturile omului, una din definiții ar fi că drepturile omului sunt drepturile pe

care le au persoanele din simplul motiv că sunt ființe umane, indiferent de rasă,

sex, etnie, limbă, cetățenie, naționalitate sau abilități.

Într-un limbaj mai simplu, mai accesibil pentru copii, vă recomandăm să definiți

drepturile omului ca necesitățile de bază ale oamenilor, pentru a trăi o viață

lungă și fericită, pentru a fi sănătoși și a se simți în siguranță. Acestea sunt

standardele minime de viață care trebuie să fie asigurate de stat. În cadrul acestei

lecții, copiii se vor familiariza cu drepturile (și responsabilitățile aferente),

prevăzute în Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO). Ei vor studia

contextul istoric, care a marcat elaborarea DUDO și evoluția drepturilor omului

în general.

În plus, scopul acestei lecții este de a-i informa pe copii că toți oamenii sunt

egali în drepturi, deoarece toți oamenii au demnitate. La această lecție copiii

vor avea posibilitatea de a fi în pielea Hanei Brady, o fată în vârstă de 13 ani,

care a murit în lagărul Auschwitz. Scopul acestui exercițiu este de a-i face pe

copii să înțeleagă că toți oamenii sunt egali în drepturi deoarece toți suntem

ființe umane și avem demnitate.

DECLA

i INFORMAȚIE UTILĂ

Declarație: în contextul Națiunilor Unite, o declarație (i.e. Declarația

Universală a Drepturilor Omului) este exprimarea opiniei și intenției

guvernelor, dar nu este o lege.

Convenție: Acest tip de documente , în comparație cu declarația, au putere

juridică și obligă guvernele care le-au semnat să respecte toate prevederile, de

exemplu Convenția privind Drepturile Copilului (CDC). (CDC este documentul

existent care a fost ratificat de cele mai multe țări din lume. Doar 2 țări din lume

nu au ratificat CDC – SUA și Somalia.)

RA

OBIECTIVE.

În această lecţie:

• copiii vor fi informați despre Declarația Universală a Drepturilor Omului. (DUDO);

• copii vor afla cum a fost elaborată Declarația, despre relevanța istorică și potențialul

viitor al DUDO și CNC.

• copiii își vor dezvolta aptitudini precum empatia, abilități de investigație, reflectare, de

luare a deciziilor de comun acord, lucru colaborativ, audiere activă și imaginație.

RESURSE

Pentru Activitatea A:

• Posterul ce conține Convenția privind Drepturile Copilului.

• Posterul ce conține Declarația Universală a Drepturilor Omului.

• Fișa de Lucru 3.1.

Pentru Activitatea B:


Pentru Activitățile Opționale 6 și 7:

• Posterul cu Axa Drepturilor Omului


A. ABC-ul Declarației Universale a Drepturilor Omului.

Întrebați elevii dacă își amintesc definiția drepturilor omului (drepturile omului

sunt necesitățile de bază ale fiecărei persoane).

Înainte de a prezenta Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO),

propuneți copiilor să-și amintească unele drepturi ale omului din Convenția

privind Drepturile Copilului (CDC).Copiii au aflat despre CDC în manualul Lift

Off, resursa precedentă acestui manual.

După ce elevii și-au amintit unele informații, ați putea studia posterul CDC,

pentru a vedea dacă au omis vreun drept.

După această ați putea face referire la posterul DUDO. Copiii vor compara

drepturile prevăzute de DUDO și CDC, vor identifica drepturile sunt prezente

într-un document și lipsesc în alt document.

Punctați că DUDO recunoaște că toate ființele umane au aceleași nevoi de bază

și, prin urmare, fiecare ființă umană are aceleași drepturi și aceste drepturi sunt

egale pentru fiecare.


”Dreptul la căsătorie” este prevăzut de DUDO (Articolul 16), dar nu este

prevăzut de CDC;

”Dreptul la vot” este prevăzut de DUDO (Articolul 21), dar nu este prevăzut

de CDC;

”Dreptul la timp liber și joacă” este prevăzut de CDC (Articolul 31). În

DUDO este menționat dreptul la odihnă și recreare (Articolul 24);

”Dreptul copilului de a-i fi asigurată supraviețuirea și dezvoltarea”, este

prevăzut de CDC (Articolul 7).

Fiecare copil primește o copie a ”Alfabetului Declarației Universale a Drepturilor

Omului”. Drepturile Omului sunt formulate printr-un cuvânt sau mai multe. Asigurați-

vă că elevii înțeleg toate cuvintele sau încurajați elevii să elaboreze propriul Alfabet al

Drepturilor Omului.

O idee alternativă ar fi ca elevii, utilizând inițialele DUDO, CDC, DREPTURI, sau alte

cuvinte cheie pe care le-au învățat în lecțiile precedente, să creeze poezioare despre

drepturile omului, în contextul exercițiului despre alfabet.

De asemenea, copiii ar putea realiza jocuri gen CUVINTE ÎNCRUCIȘATE sau SE

CAUTĂ UN CUVÂNT, pentru a se familiariza cu anumite concepte din domeniul

drepturilor omului.

În funcție de aptitudinile copiilor și/sau reacția clasei la tema lecției, profesorul poate

solicita elevilor să scrie sau să deseneze anumite indicii pentru asemenea activități.

Activitatea Opțională 5: Lucrul Media oferă oportunitatea de a studia drepturile ce se

conțin în DUDO.

B. CONTEXTUL ISTORIC AL ELABORĂRII DECLARAȚIEI

UNIVERSALE A DREPTURILOR OMULUI.

Această activitate are ca scop informarea despre contextul istoric în care a apărut

DUDO. Ați putea începe activitatea prin a spune copiilor istoricul apariţiei ONU.

Notiţele profesorului includ informaţie despre istoria ONU. Mai multe informații despre

istoria ONU și evoluția drepturilor omului, pe parcursul istoriei, sunt incluse în anexele

de final.

Dacă doriți să accentuaţi faptul că drepturile omului nu sunt un concept Occidental și nu

au apărut abia în secolul 20, vă sugerăm că realizaţi Activităţile Opționale 6 și /sau 7,

despre istoria drepturilor omului.

Alternativ, aceste activități pot fi realizate şi la finele cursului, pentru a consolida

cunoștințele elevilor şi a le dezvolta în continuare abilitățile lor de gândire critică.


Organizația Națiunilor Unite a fost înființată la începutul secolului 20, după cele

două războaie mondiale.

Scopul acesteia este de a consolida toate națiunile, pentru a lucra pentru pace și

dezvoltare. Ideile ONU sunt incluse în Declarația Universală a Drepturilor

Omului, elaborată de ONU în 1948. În Introduce se menţionează:

• indignarea popoarelor faţă de "actele barbare", cum ar fi cel de-al doilea război

mondial;

• aspirațiile popoarelor de a trăi într-o lume "în care ființele umane se bucură de

libertatea de exprimare și credință ";

• demnitatea fiecărei ființe umane și importanța drepturilor omului;

• promisiunea ONU de a promova respectarea drepturilor și libertăților omului

în toată lumea.

UNIT THREE

După ce copiii studiază drepturile omului, cuprinse în DUDO, care trebuie să fie în

mapa fiecărui elev, întrebaţi copiii dacă-şi amintesc vreun caz din istorie, când

drepturile vreunui grup au fost încălcate.

Explicați copiilor că intenționați să le citiţi o istorioară despre Hana, o fată de 13 ani, de

origine evreică, care a trăit în Cehoslovacia în timpul al doilea război mondial.

Propuneţi copiilor să închidă ochii și sau să pună capul pe banca lor pentru a asculta

foarte atent povestirea. Explicați-le elevilor că atunci când veţi termina de citit, le veţi

sugera să închidă ochii, dacă doresc, pentru a reflecta în liniște asupra modului în care

se simt, după ce au ascultat textul.

Citiţi textul „Valiza Hanei” (Fişa de Lucru 3.2).

După ce copiii au reflectat câteva minute, le propuneți să se gândească la un cuvânt

și/sau o culoare și/sau o imagine, care ar comunica ceea ce simt ei după ce au ascultat

povestirea. Împreună cu elevii, încercați să răspundeți la întrebarea "Cât de importante

sunt drepturile omului?" referindu-vă la informaţia citită şi la emoțiile copiilor în urma

lecturii.


CUVINTE CHEIE.



• Universală

• Declarație

• Convenție

• Demnitate

• Egalitate

• Libertate


COLȚIȘORUL DREPTURILOR OMULUI. Formulați, utilizând literele unui cuvânt și

alte cuvinte mai mici.








program.


Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra ceea

ce au învățat, sentimentele, îngrijorările, etc.

3. ACTIVITATE GRAFICĂ

Copiii ar pute-o picta pe Hana, aşa cum şi-o imaginează ei. Le puteţi recomanda copiilor

să caute pe internet imagini cu Hana.

4. COPIII ȘI RĂZBOIUL

Dacă doriți să studiaţi, împreună cu elevii, genocidul din războiul doi mondial, aţi putea

oferi copiilor mai multă informație despre Ziua Internațională de Comemorare a

Victimelor Holocaustului , marcată în fiecare an la data de 27 ianuarie, când lagărul de

concentrare Auschwitz a fost eliberat, în 1945. Alternativ, ați putea aborda tema copiilor

soldaţi, prin tema de Copiii pe timp de război.

5. ACTIVITATE MEDIA

Divizaţi clasa în perechi și propuneţi ca fiecare pereche să lucreze împreună, în decurs

de circa la o lună:

Să selecteze informații, din surse mass-media care ilustrează sensul unui drept

stipulat în DUDO, referindu-se la situaţia actuală a acestui drept în lume (de

exemplu, informații și imagini despre modul cum acesta este protejat și/sau

încălcat).

Este bine să ajutaţi elevii cu idei de organizare şi prezentare a informaţiei în sala

de clasă, pentru colegi (de exemplu, în formă de discuţie/dezbateri, un colaj, un

album, un joc de rol sau spectacol).

NOTIŢELE PROFESRULUI

1. Vă recomandăm să propuneți elevilor o listă de drepturi pentru acest proiect,

în funcţie de complexitatea drepturilor în cauză sau de vârsta copiilor.

2. Folosiți alfabetul DUDO ca un punct de plecare pentru acest proiect. Solicitaţi

fiecărei perechi să selecteze un cuvânt /un drept din alfabet, pentru a-şi focusa

proiectul.

3. La modul ideal, fiecare pereche va cerceta un drept diferit. Cu toate acestea,

în cazul în care mai multe perechi doresc să cerceteze același drept, le puteți

sugera să studieze diferite aspecte ale acestui drept (de exemplu, să abordeze

relevanța acestui drept pentru un anumit grup de persoane sau anumite probleme

cu referire la un drept, într-o anumită țară).

Activităţile 6 şi 7 pot fi realizate inclusiv şi la finalizarea acestui curs, pentru a

consolida cunoştinţele copiilor şi pentru a le dezvolta gândirea critică.

6. ZARURILE

Pentru ca elevii să înţeleagă mai bine istoria şi evoluţia drepturilor, pot juca jocul cu

zarurile „Axa Drepturilor Omului”, de pe posterul din anexă. Ei vor avea nevoie de

zaruri. Instrucţiunile le găsiţi pe poster.

7. ISTORIA DREPTURILOR OMULUI

Pentru ca elevii să înţeleagă mai bine istoria drepturilor omului aţi putea discuta

următoarele aspecte din istoria drepturilor omului.

Întrebați-i pe copii când, în opinia lor,au apărut drepturile omului şi să-şi

argumenteze răspunsurile.

Plasaţi afișul într-un loc vizibil. Utilizaţi "negura timpului", ca un punct de

pornire, explicaţi-le că ideea drepturilor omului a apărut cu mii de ani în urmă.

Doar că acestea, la diferite etape din istorie, aveau denumiri diferite.

Distribuiţi fiecărui elev Fişa de Lucru 3.3, “Axa Drepturilor Omului”.

Divizaţi copiii în perechi, pentru a realiza următoarele sarcini:

- Să sublinieze cuvântul „drepturi” pe Axă.

- Să încercuiască cuvinte sau fraze, care, în opinia lor, au acelaşi sens cu ceea ce

numim noi astăzi „drepturile omului”.

- Să prezinte informaţia colegilor. Copiii identifică locul cuvintelor pe Axă.

Explicați copiilor că nu numai limbajul, dar şi sensul drepturilor omului a evoluat în

timp. Aceste modificări de sens sunt marcate de evenimentele care s-au produs în

anumite locuri, în anumite perioade istorice. Pentru a studia aceste schimbări, adresaţi

următoarele întrebări:

- Cine are drepturi?

- Aparţin drepturile fiecărei persoane?

- Ar trebui ca toţi oamenii să aibă aceleaşi drepturi?

- Ar trebui ca toţi oamenii să aibă drepturi egale?

- Sunt drepturi mai importante şi mai puţin importante?

Utilizaţi tabelul de mai jos pentru a oferi copiilor câteva exemple de schimbări de

accente, pe axa timpului. Este bine ca mai întâi elevii să sugereze schimbările

percepute.

on …

Anul Accentul

1200s

Magna Carta

… drepturile unui grup specific.

Feudalii care deţineau proprietăţi şi

putere.

1700

Constituţiile Americii şi Franţei

….un principiu cheie a drepturilor

omului: egalitatea

… un grup specific de drepturi:

drepturile civile şi politice

1800s

Karl Marx

Abolirea Sclaviei

Noua Zeelandă

… drepturile unui grup specific:

muncitorii

…Americanii de origine africană

… un drept specific pentru un grup

specific: dreptul femeilor la vot.

1900s

DUDO, CDC

Amnesty International

India, South Africa, Iran

… Documente internaţionale pentru

drepturile omului.

… Campanii pentru drepturile omului.

8. DISCUȚIE – “Dacă nu înțelegem trecutul, suntem condamnaţi să-l repetăm”.

Aţi putea utiliza povestirea Valiza Hanei ca punct de pornire pentru o discuţie comună:

• Învăţăm istoria pentru a învăța din istorie?

• Ce putem învăţa din istorie?

• Cât este de important să ne amintim şi să comemorăm evenimentele din trecut?


ȘCOLARĂ – ADUCEM DREPTURILE OMULUI ACASĂ.

Folosind ca punct de pornire povestirea „Valiza Hanei”, aţi putea întreba copiii dacă ei

cunosc vreo persoană/grup de persoane din comunitatea lor, din ţara lor sau din altă ţară

a lumii ale căror drepturi nu sunt respectate. Această abordare poate rezulta într-un

proiect de clasă. În cazul în care activitatea este organizată la nivel comunitar sau

național, elevii ar putea realiza un interviu sau ar putea merge în vizită la o persoană

care aparţine unui grup discriminat sau care a fost discriminat în trecut.

În cazul în care acest lucru nu este posibil, clasa ar putea cerceta situația drepturilor

omului cu referire la un anumit grup, utilizând internetul. Rezultatele acestei activități

ar putea fi proiectate pe un ecran sau afişate pe un perete din clasă sau într-un spaţiu

şcolar, la care ar avea acces întreaga școală. Alternativ, clasa ar putea face o prezentare

pentru toată şcoala.


ȘCOLARĂ – Integrarea conceptului drepturilor omului în viaţa întregii şcoli

Selectați unele principii de bază ale drepturilor omului, care sunt consacrate în DUDO

(de exemplu, demnitate, egalitate, universalitate, respect, libertate, dreptate, pace).

Prezentaţi elevilor una dintre aceste valori. Le puteţi propune ca timp de două săptămâni

sau o lună să lucreze pentru a integra această valoare în procesul de învățare, activitățile

de clasă și/sau în viața de zi cu zi a școlii. Acest lucru ar putea fi realizat prin mai multe

metode:

O conferinţă ce ar aborda principiul respectiv.

Discuții cu elevii din clasele mai mici. În grupuri, elevii pot merge în alte clase,

pentru a discuta despre drepturile omului.

Integrarea principiului în viaţa de zi cu zi a şcolii.

Realizarea unui colaj care abordează principiul în cauză. Ulterior și alte clase sunt

invitate pentru a contribui la completarea colajului.

TEMA 4. RESPONSABILITATEA


Un judecător celebru a explicat cândva relația dintre drepturi și responsabilități în

felul următor: "dreptul meu de a-mi flutura pumnul se termină acolo unde începe

vârful nasul tău". Cu alte cuvinte, drepturile omului nu sunt fără limite. În timp ce

avem drepturi, avem de asemenea și anumite responsabilități care asigura

respectarea drepturilor celorlalte persoane. În această lecție, copiii vor studia

conceptul de responsabilitate, cu referire, în mod special, la drepturi și

responsabilități în domeniul educației. Drepturile și responsabilitățile sunt ca două

fețe ale aceleiași monede. Ele au o legătură directă – nu pot exista separat. Pe lângă

faptul că avem drepturi, avem şi datoria de a respecta drepturile altora. De

exemplu, deşi am dreptul să-mi exprim părerea, am, de asemenea, şi

responsabilitatea de a nu jigni, calomnia alte persoane. Sau, de exemplu, atunci

când vorbim despre "dreptul la joacă" – fiecare copil are acest drept, doar că în

cazul în care există doar o singură minge, copiii au responsabilitatea de a se juca

pe rând. De asemenea, în cazul în care observă în curte un copil care nu are cu cine

se juca, este responsabilitatea lor de a-l implica în cercul lor.

După cum arată acest ultim exemplu, a avea o responsabilitate nu înseamnă doar că

ai datoria de a nu încălca drepturile altei persoane. Ea implică, de asemenea, şi

obligația de a face ceva, dacă este în puterea voastră, pentru a ajuta o persoană care

are nevoie de ajutor. Abordarea responsabilităţii în acest fel este văzută ca ceva

pozitiv, care îi face pe copii mai puternici.

Obiective – În această temă elevii:

• vor studia conceptul de „responsabilitate” şi vor reflecta asupra responsabilităților de

zi cu zi.

• vor studia relația dintre drepturi și responsabilități.

• vor reflecta asupra importanței educației și vor învăţa despre drepturi și

responsabilități în domeniul educației.

• se vor informa despre sistemul lor educaţional și responsabilitățile diferitor actori

educaţionali.

• vor practica şi dezvolta abilități, cum ar fi empatia, analiza și gândirea critică, discuții

de grup și de învățare colaborativă.

Resurse

Pentru Activitatea B: Fişa de Lucru 4.1

Pentru Activitatea C: Fişa de Lucru 4.2

Pentru Activitatea D: Posterul Convenţiei privind Drepturile Copilului şi/sau posterul

Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.

A. În mâinile noastre

Citiţi fragmentul de mai jos, prin care elevilor le este prezentat conceptul de

responsabilitate. În 1993, scriitoarea afro-americană Toni Morrison, a obţinut premiul

Nobel pentru Literatură. Acesta este un fragment din cuvântarea ei, din 7 decembrie

1993, când a mers să-şi ridice premiul, în Suedia.

În mâinile noastre

„Trăia odată o bătrână. Era oarbă şi era foarte deşteaptă. Faima despre

înțelepciunea ei trecuse hotarele localităţii unde aceasta trăia. Într-o zi au venit

la ea câţiva tineri, care au acuzat-o de minciună. Unul din ei i-as spus:

„Bătrâno, am în mână o pasăre. Spune-mi dacă e vie sau moartă”. Ea nu a

răspuns, deşi tinerii au repetat întrebarea de câteva ori. Ea nu-i putea vedea pe

cei care stăteau în faţa ei – care este culoarea pielii, genul, rasa, naţionalitatea

acestora. Într-un moment ea le-a răspuns: „Nu ştiu. Nu ştiu dacă pasărea pe

care o ţii în mână este vie sau moartă, dar ceea ce ştiu cu siguranţă este că

pasărea este în mâinile tale. Dacă pasărea este moartă, înseamnă că ai găsit-o

moartă sau ai ucis-o. Dacă pasărea este vie, ai putea s-o ucizi sau s-o lași să

trăiască. Este decizia şi responsabilitatea ta dacă pasărea va trăi. În orice

situaţie – este responsabilitatea ta”.


Pentru faptul că au vrut să-și demonstreze puterea pe de o parte și

vulnerabilitatea bătrânii pe de altă parte, tinerii sunt mustraţi şi li se spune că

sunt responsabil nu numai pentru înscenare, dar și pentru boţul mic de viaţă, pe

care ar putea să-l sacrifice pentru a-şi atinge scopul. Femeia oarbă schimbă

accentele – de la demonstrația de putere la instrumentele prin care este

exercitată această putere.

După lectura textului, provocaţi elevii la o discuţie, adresându-le următoarele întrebări:

De ce tinerii au mers la bătrâna și i-au adresat întrebări?

(Ei au dorit s-o ia în derâdere. Ei considerau că este o mincinoasă).

De ce credeţi că bătrâna răspunde tinerilor în modul în care o face?

(Nu aprobă comportamentul lor. Îi consideră iresponsabili).

Sunteți de acord cu ceea ce spune ea? Credeţi că e înțeleaptă precum o consideră toată

lumea?

De ce/de ce nu? Cine este mai înțelept? Femeia în vârstă sau tinerii care pretind că

sunt deștepţi?

Cum explică scriitoarea răspunsul bătrânei pentru tineri? Care este mesajul acesteia?

Ce părere aveţi despre comportamentul tinerilor?

Ce sentimente îţi provoacă explicaţia bătrânei despre responsabilități?(De exemplu,

este oare responsabilitatea o oportunitate, o onoare, o provocare, o descurajare, o

limitare, e ceva corect sau incorect? Depinde responsabilitatea de anumite situații?)

Acest exerciţiu poate servi ca şi punct de pornire pentru scrierea unui eseu, sau pentru o

piesă de teatru. Ei ar putea continua povestirea.

Şi-au cerut scuze tinerii?

Au realizat că s-au comportat urât?

Credeți că bătrâna a discutat și în continuare cu tinerii despre responsabilități?

B. Abordarea responsabilităţii

Explicați copiilor că vom studia mai în detaliu noțiunea "responsabilitate". Ați putea

începe această activitate prin a solicita elevilor să caute explicaţia acestui cuvânt în

dicţionar. Definiţia ar putea fi citită, transcrisă în caietele de clasă, sau într-o agendă a

drepturilor omului, dacă elevii o posedă. De asemenea, elevii ar putea reda printr-o

imagine această definiţie. Imaginea i-ar putea ajuta să formuleze definiţia şi să

înţeleagă mai bine noţiunea.

Distribuiți Fişa de Lucru 4.1 pe care elevii o vor completa. Elevii o pot completa

integral sau în cazul în care întâmpină anumite dificultăți, lasă acele spații necompletate.

După ce elevii finalizează de completat fișa, discutaţi împreună ideile copiilor despre

responsabilitate.

Această activitate poate fi realizată şi în comun, în cazul în care sunteţi limitați în timp

sau în funcţie de nivelul de cunoștințe în domeniu al elevilor în domeniu. Profesorul ar

putea adresa întrebările întregii clase. O listă de posibile răspunsuri le găsiţi în

NOTIŢELE PROFESORULUI de mai jos.

B. Drepturile şi Responsabilităţile noastre

Această activitate se poate fi realizată cu toată clasa sau ca activitate de grup sau în

perechi:

Scrieţi șablonul pe tablă sau distribuiţi fiecărui copil câte o copie a Fişei de Lucru

4.2 pentru ca ei să poată lucra în grupuri sau în perechi.

În orice format, începeţi activitatea cu primul drept din listă, „dreptul la un nume

şi ca acest nume să fie respectat”.

Întrebați copiii despre responsabilitățile lor în relație cu alte persoane. Notiţele

Profesorului, care însoțesc această activitate, includ o listă de posibile răspunsuri.

În cazul în care elevii lucrează în perechi/grup, după ce finalizează activitatea,

fiecare pereche/grup prezintă feedback-ul și ideile discutate.

Finalizaţi această activitate, solicitând copiilor să identifice legăturile dintre

drepturi şi responsabilităţi. De exemplu, elevii ar putea ajunge la concluzia că:

• Drepturile și responsabilitățile nu pot fi separate, ca două fețe ale aceleiaşi monede;

• Cu toții avem responsabilitatea de a respecta drepturile celorlalte persoane şi de a

recunoaşte că toate ființele umane sunt egale în drepturi;

• De asemenea, avem responsabilitatea de a ne exercita drepturile astfel încât să nu

încălcăm drepturile altora.

C. Abordarea drepturilor şi responsabilităţilor noastre în educaţie

În această secțiune vor fi abordate drepturile care au relevanță directă pentru viața

școlară. Elevii vor discuta despre responsabilități aferente acestor drepturi. Întrebaţi

copiii care articole sunt relevante în viaţa lor şcolară. Ei pot selecta aceste articole din

posterul CDC și/sau DUDO. Elevii urmează să-şi argumenteze selecţia şi să identifice

care sunt responsabilităţile aferente fiecărui drept numit.


Exemple:

Dreptul la educație. Responsabilitățile aferente acestui drept includ: să nu

distrag atenția altor copii de la lecţie, să mă abțin de la acțiuni care ar perturba

lecțiile, activitatea școlară, nu vorbesc în timp ce profesorul încearcă să explice

tema, etc.

Dreptul de a fi în siguranță și a nu fi rănit. Responsabilitățile aferente acestui

drept includ: să nu întreprindă acțiuni care ar pune în pericol siguranța propriei

persoane, dar şi siguranţa altor persoane, (de exemplu, să nu lanseze avioane de

hârtie, să nu aducă obiecte periculoase la școală, etc.). În rezultatul acestei

discuții, elevii ar putea elabora un set de reguli ale clasei sau ale şcolii.

Dreptul la libertatea de exprimare şi opinie. Responsabilitățile aferente

acestui drept includ: să asculte şi să respecte opiniile semenilor şi ale adulţilor, să ofere şi

celorlalţi posibilitatea să-şi spună părerile.

Dreptul la un nume. Responsabilitățile aferente acestui drept includ: să înveţe

numele tuturor colegilor pentru a le pronunţa corect, în mod special, ale

colegilor noi, numele cărora este complicat de memorat sau pronunţat. De

asemenea, să protejeze bunul nume al altor persoanelor şi să evite utilizarea

poreclelor.

Dreptul la confidențialitate. Responsabilitățile aferente acestui drept

includ:respectarea vieții private a altor persoane, (să nu căutare în genţile

colegilor, fără permisiunea acestora, să nu le ia obiectele fără permisiunea lor

etc.).

Dreptul la joc. Responsabilitățile aferente acestui drept includ: să împartă

jucăriile/obiectele de joc cu alți copii, să se joace cu rândul, să se joace corect şi

să includă în joc toţi copiii.

Discuţia poate fi continuată până vor fi analizate toate drepturile relevante pentru viaţa

lor şcolară şi responsabilităţile aferente.

În Activitatea Opţională 3 găsiţi întrebări pentru dezbateri ulterioare.

NOTIȚELE PROFESORULUI PENTRU ACTIVITATEA B: Analizând

detaliat noțiunea de ”responsabilitate”.

Completaţi propoziţiile de mai jos cu ideile voastre referitoare la

responsabilitate.

Eu sunt responsabil….

ACASĂ LA ȘCOALĂ

…să-mi fac temele;

…să am grijă de câinele meu, să-l

hrănesc;

…să fac ordine în camera mea.

…să ascult profesorul;

…să includ şi alţi copii în

activităţile mele;

…să nu-mi distrag colegii de la

teme.

Atunci când îmi asum o responsabilitate mă simt…..

Răspunsuri posibile: Enervat, adult, încrezător, binedispus, important, mândru,

egal și respectat.

Aceste răspunsuri pot fi folosite de către profesori ca punct de reper pentru o

discuţie despre felul în care ne simţim atunci când ne asumăm responsabilităţi.

Ulterior, copiii sunt rugați să se gândească la exemple despre modul în care

diferite responsabilități îi fac să se simtă. De exemplu, le place, în general, să

aibă grijă de fratele lor mai mic sau soră, dar s-ar putea ca această

responsabilitate să devină o povară dacă nu le permite să se joace cu prietenii.

Răspunsurile copiilor din exerciţiul 1 ar putea fi utilizate ca punct de pornire

pentru această activitate.

Cunosc o persoană responsabilă. Eu cred că ………………………………

(numele) este responsabil/ă deoarece……………………………

Copiii pot vorbi despre o persoană din familie, din comunitate sau un coleg de

şcoală.

Exemple de posibile răspunsuri: Eu cred că mama mea este o persoană

responsabilă deoarece…. Ea întotdeauna duce lucrul la bun sfârşit. Chiar şi

atunci când este bolnavă, ea poate merge la lucru şi are grijă de mine. Ea are

grijă să plătească facturile.

Eu cred că o persoană este responsabilă dacă…

Are grijă de alte persoane.

Face curăţenie în camera sa.

Nu acuză alte persoane.

Dacă ajută alte persoane să rezolve situaţiile dificile.

Dacă este drăguţă şi respectă alte persoane.

NOTIȚELE PROFESORULUI PENTRU ACTIVITATEA C:

DREPTURILE MELE RESPONSABILITĂȚILE MELE

Am dreptul la un nume şi ca acest

nume să-mi fie respectat

Am responsabilitatea de a respecta

numele altor persoane. Am

responsabilitatea să nu fac glume pe

seama altor nume şi să nu utilizez

porecle.

Am dreptul la viață. Am responsabilitatea de a nu lua viața

altor persoane; de a nu răni alte

persoane.

Am dreptul la naționalitate. Am responsabilitatea de a respecta

naționalitatea altor persoane; să nu

consider că o naționalitate este

superioară altei naționalități.

Am dreptul să fiu crescut, îngrijit şi

educat de către părinţii mei.

Am responsabilitatea de a-mi prețui și

respecta părinții.

Am dreptul la o locuință. Am responsabilitatea de a respecta

dreptul la o locuință a altor persoane,

drepturile vecinilor mei.

Am dreptul la educație.

Am responsabilitatea să învăț cât de

mult îmi permit capacităţile, iar acolo

unde este posibil, să împărtăşesc

cunoştinţele şi experienţa mea cu alţii.

Am responsabilitatea să frecventez

lecţiile, să-mi pregătesc temele, să

învăț de sine stătător pe măsura

capacităţilor mele, să respect colegii,

profesorii şi regulile din şcoală.

Am dreptul la asistenţă medicală de

calitate, alimentație și apă potabilă.

Am responsabilitatea de a proteja

mediul. Am responsabilitatea de a fi

grijuliu/e/ cu sănătatea mea.

Am dreptul să-mi exprim liber opinia.

Am dreptul la religie.

Am responsabilitatea să ascult şi să

respect opiniile semenilor mei şi ale

adulţilor, să ofer şi celorlalţi

posibilitatea să-şi spună părerile. Am

responsabilitatea de a respecta

credința altor persoane.

Am dreptul la odihnă.

Am responsabilitatea ca în timpul

liber să respect drepturile celorlalţi, să

nu fac acţiuni care încalcă legea, și

îmi dăunează mie sau altora. Am

responsabilitatea să creez un echilibru

dintre timpul meu liber şi timpul pe

care îl petrec învăţând sau practicând

alte activităţi utile.

Am dreptul de a primi și distribui

informație atâta timp cât această

informație mu este ofensatoare și nu

face rău nimănui.

Am responsabilitatea de a respecta

viața privată a altor persoane, să nu

răspândesc informație distorsionată,

să am un comportament responsabil

cu cărțile împrumutate de la

bibliotecă.

Am dreptul de a-mi cunoaște

drepturile.

Am responsabilitatea de a-mi

cunoaște responsabilitățile în raport

cu drepturile mele. Am

responsabilitatea să mă asigur că și

alte persoane își cunosc drepturile.

EXERCIŢII OPŢIONALE

1. CUVINTE CHEIE.



• Drepturi

• Responsabilități

• Datorie

• Respect

Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE de tip "cărămidă" și plasași-le în COLȚIȘORUL

DREPTURILOR OMULUI. Formulați, utilizând literele unui cuvânt și alte cuvinte mai

mici.

Lucrul cu Dicționarul: Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.







3. DISCUȚIE

Facilitaţi o dezbatere la temele:

• Care sunt responsabilitățile adecvate vârstei elevilor, acasă şi la şcoală?

• Au prea multe sau prea puţine responsabilităţi la vârsta lor?

Notiţele profesorului

În această discuţie profesorul trebuie să fie foarte discret, pentru a nu aborda

subiecte sensibile pentru elevi.

3. Activitate pentru întreaga COMUNITATE ȘCOLARĂ – Carta Drepturilor şi

Responsabilităţilor.

Ca urmare a discuțiilor despre drepturi și responsabilități:

Sugeraţi elevilor să scrie o Cartă a drepturilor și responsabilităților, care ar

putea fi un punct de referinţă pentru toată clasa, mai ales atunci când drepturile

sau persoanele intră în conflict.

Discutaţi cu elevii despre necesităţile fiecărei persoane, pentru a trăi o viaţă

fericită şi de a primi o educaţie de calitate.

Întrebați elevii care ar fi paşii care ar asigura fiecărei persoane drepturile stabilite

în Cartă.

Ar fi bine ca elevii să discute Carta în cadrul consiliului școlar și/sau cu

directorul şcolii. Aceasta poate fi utilizată ca şi cartă şcolară, care articulează

angajamentul școlii de a asigura respectarea drepturilor fiecărui copil din şcoală.

TEMA 5. STEREOTIPURI ÎN BAZĂ DE GEN


Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) se referă la "demnitatea

tuturor fiinţelor umane " și „drepturi egale pentru toţi membrii familiei umane".

Cu regret, în viaţa de zi cu zi, anumite persoane nu se pot bucura de drepturile

lor, doar pentru că posedă anumite caracteristici sau aparțin unei anumit grup.

Elevii cunosc deja despre persecutarea evreilor în Germania nazistă şi în Europa

cotropită, din TEMA 3. Aici ei vor afla şi despre faptul că guvernele,

societățile, comunitățile și persoanele fizice nu recunosc întotdeauna drepturile

persoanelor şi nu întotdeauna tratează egal orice ființă umană. Activitățile din

cadrul această lecții le vor permite copiilor să conteste ideile preconcepute

despre atitudini marcate de diverse caracteristici ale oamenilor, cum ar fi genul,

etnia, religia, statutul lor socio-economic sau nevoile speciale. Ei vor fi

încurajaţi să discute despre prejudecăţi, abordând stereotipurile care cauzează

aceste prejudecăți. În această temă copiii vor studia unele dintre drepturile

femeilor (precum și ale altor grupuri din societate), care au fost încălcare și

continuă să fie încălcate în unele ţări ale lumii. Această temă accentuează

dreptul la educație. De asemenea elevii vor studia despre interdependența şi

indivizibilitatea drepturilor. De exemplu, dacă femeile nu beneficiază de dreptul

la educație, acest lucru poate afecta capacitatea lor de a se încadra în câmpul

muncii, de a-şi procura produse alimentare, apă și haine, și acest fapt le

face şi mai vulnerabile.

DEFINIŢII

Sexismul: Discriminarea pentru că ești bărbat sau femeie (sexul) este numit

sexism.

Prejudecata: Discriminarea se întâmplă de multe ori atunci când oamenii iau

decizii cu privire la alte persoane care nu au la bază motive reale, adică în baza

unor prejudecăţi. Deseori ei consideră că unele persoane sunt inferioare din

cauza rasei, sexului, etniei, religiei etc. acestora.

Stereotipurile: Luarea unei decizii neavând la bază motiv veritabil. De

exemplu, dacă ați întâlnit o persoană cu părul roşcat, care avea un temperament

sangvinic şi, în consecință, vei presupune că toți oamenii cu părul roșcat au acest

temperament, această atitudine este una stereotipică.

Obiective – În această lecţie copiii:

vor studia semnificaţia identităţii de grup şi vor investiga stereotipurile în bază de

gen;

vor analiza măsura în care apartenența la un anumit grup poate contribui la

includerea unei persoane sau excluderea acesteia din societate în general;

vor investiga stereotipurile de gen și vor studia impactul apartenenţei de gen în

educație, astfel încât copiii să poată înțelege cum drepturile noastre de a participa

sunt adesea influențate de rolurile de gen;

vor practica și dezvolta abilități, cum ar, fi reflecția, învățarea colaborativă,

discuții de grup, investigarea și comunicarea.

Resurse


• O copie a Fişei de Lucru 5.1 şi 5.2, şi câte o pereche de foarfece pentru fiecare grup.

• Posterul cu DUDO.

• Posterul cu CDC.

Pentru Activitatea Opțională 4:

• Fişa de Lucru 5.3.

• Harta Lumii

• Foi cu lipici sa foi de hârtie şi adeziv reutilizabil/gen plastilină/ blu-tak

• (Carton, cuie, o funie pot fi utilizat pentru această activitate)

A. Apartenenţa de Gen şi Activităţile

Divizaţi clasa în grupuri mici. Fiecare grup primeşte câte o copie a Fişei de Lucru 5.1,

"Activităţile în Cuvinte ". Câte un copil din fiecare grup decupează Fişa de lucru.

Copiii sortează fişele care indică ocupațiile în două grupuri, în funcție de categoriile cu

care sunt identificate.

Fiecare grup desemnează câte un purtător de cuvânt ca să prezinte raportul. Fiecare grup

raportează, în faţa clasei, cum au fost distribuite card-urile în cele două grupuri şi ce

activităţi sunt caracteristice fiecărui grup.

Fiecare grup primeşte câte o copie a Fişei de Lucru 5.2, "Activităţile din Imagini".Câte

un membru din fiecare grup decupează fişa de lucru. Copiii combină card-urile din

grupul "Activitățile în cuvintele" cu card-urile din grupul "Activităţile în Imagini".

Fiecare grup argumentează deciziile.

Facilitaţi o discuţie pentru ca elevii să exploreze combinaţiile dintre cuvinte/imagini,

sub aspectul apartenenţei de gen. În acest scop, adresaţi următoarele întrebări:

• Sunteţi surprinși de vreuna dintre combinaţii? Dacă da, de ce?

• Vă surprinde faptul că mecanicul este femeie? Dacă da, de ce?

• Vă surprinde faptul că frizerul este un bărbat? De ce?

• Care sunt calităţile importante pentru fiecare dintre profesiile prezente în card-uri?

Contează dacă persoana este bărbat sau femeie?

Utilizând posterele DUDO şi CDC, discutaţi articolul 2 din ambele documente şi

menţionaţi că ambele documente stipulează că:

• Toate fiinţele umane sunt egale în drepturi.

• Toate fiinţele umane sunt egale în faţa legii.

În continuare, copiii ar putea vorbi despre propria percepţie a egalităţii.

B. Apartenenţa de gen şi educaţia

Explicaţi copiilor că următoarea activitate le va oferi oportunitatea să mediteze despre

modul în care apartenenţa la una dintre categoriile de gen /sunt băieţi sau fete/ ar putea

afecta şansele lor de a avea acces la educaţie precum şi posibilitatea de a face alegerea

dorită.

1. Dezbateri cu privire la Dreptul la Educaţie.

DUDO (Articolul 26) şi CDC (Articolul 28) recunosc educaţia ca un drept uman de

bază şi stipulează că fiecare persoană are dreptul la educaţie.

Utilizaţi următoarele citate pentru a provoca o discuţie despre dreptul

fundamental la educaţie.

„Educaţia este un drept uman de bază şi este fundamental în lupta pentru

demnitate şi libertate”.

– Campanie Globală pentru Educaţie.

„Milioane de părinți, profesori şi copii din tată lumea cer guvernelor să le

asigure copiilor lumii dreptul lor la educaţie elementară gratuită … noi susţinem,

cu vocea noastră, această solicitare”,

Nelson Mandela şi Graca Machel (aprilie 2002)

„În cel puţin 25 de ţări ale lumii nu există… educaţie obligatorie”Angela

Melchiorre, La ce vârstă? (Dreptul la educaţie, 2004)

Puteţi utiliza următoarele întrebări în cadrul discuţiei:

• Întrebaţi copiii despre semnificaţia educaţiei pentru dânşii.

Cât de importantă este educaţia pentru viitorul vostru?

• Întrebaţi copiii care este semnificaţia citatelor din boxă.

Sunt ei de acord cu acestea sau nu?

Consideră ei că educaţia este importantă sau nu? De ce/De ce nu?

Care sunt avantajele/ posibilele dezavantaje de a avea acces la educaţie?

Care sunt (posibilele) consecinţe pentru cei care nu au acces la educaţie?

Cum ar fi vieţile lor dacă nu ar avea acces la educaţie?

Alte posibilităţi de a extinde această activitate, pot fi găsite în secţiunea Activităţi

Opţionale.

2. Fetele şi Educaţia

Citiţi următoarele informaţii sau afişaţi-le pe tablă:

În 2000 …

• … fetele aveau cu 20% mai puţine şanse de a merge la şcoală decât băieţii, în

11 ţări ale lumii.

• … 104 milioane de copii nu frecventau şcoala. Un număr semnificativ (57%)

erau fete.

• … aproape 2/3 din cei 860 milioane de persoane analfabete din lume sunt

femei.

6 UNESCO Publishing, Gender and Education for All. The Leap To Equality

(2003: UNESCO, Paris), p.2 and p.6.

Copiii sunt invitaţi la discuţie, adresându-li-se următoarele întrebări:

• Care este opinia lor despre aceste cifre?

• Sunt surprinzătoare?

• Credeţi că situaţia este corectă/incorectă faţă de fete/băieţi?

• Care sunt cauzele acestei situaţii?

Menţionaţi că cele trei informaţii din boxă indică problema accesului inegal la educaţie.

Dezbateri:

Selectați una sau două diferenţe /de ex.de şanse/ şi discutaţi despre atitudinea

socială faţă de fete sau băieţi, care ar fi putut crea aceste diferențe.

SAU

Propuneţi fiecărui grup câte un punct / diferenţă/ pentru a discuta în grup şi apoi

prezenta ideile colegilor.

În cele din urmă, întrebaţi copiii:

Aceste diferenţe de şanse vă deranjează? De ce / de ce nu?

De ce credeţi că apar aceste atitudini?

Credeţi că fetele și băieții trebuie să aibă aceleași șanse în educație, aceleaşi

opţiuni?


1. CUVINTE CHEIE.



• Gender

• Egalitate

• Stereotip

• Prejudecată

Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE "cărămidă" și plasași-le în COLȚIȘORUL

DREPTURILOR OMULUI. Identificați, din fiecare cuvânt, și alte cuvinte mai mici.

Lucrul cu Dicționarul: Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.






program.




3. Dezbateri Educative

Propuneţi copiilor să răspundă la și/sau să pună în discuţie una sau mai multe dintre


1. Declarația Universală a Drepturilor Omului (articolul 26), spune că toată lumea

are dreptul la educație. Este educația într-adevăr atât de importantă încât a trebuit

proclamată drept uman fundamental, la fel ca și dreptul la alimentaţie, apă

potabilă și adăpost?

2. Convenția privind Drepturile Copilului (articolul 28), spune că învățământul

primar trebuie să fie obligatoriu și gratuit pentru fiecare copil. Sunteți de acord cu

asta? De ce /de ce nu?

3. Accesul la educație aduce beneficii pentru

a) o persoana individuală,

b) comunitatea în care persoana trăieşte,

c) societatea sau țara în care locuiește persoana? Dacă da, care crezi că sunt

beneficiile în fiecare dintre cazuri?

4. Drepturile Omului şi Femeile

Această activitate își propune să încurajeze studenții să studieze egalitatea/inegalitatea

în drepturi dintre femei și bărbaţi și efectele inegalităţi. Plasaţi pe perete o hartă a lumii.

Divizaţi clasa în echipe: A, B, C, și așa mai departe; fiecare echipă primeşte foiţe cu

lipici sau foiţe simple și Blu-tac-uri/lipici. Aveţi opţiunile: să citiţi declarațiile (dar nu

şi datele Statistice) din Boxa „Femeile şi Drepturile Omului” sau să distribuiţi Fişa

de Lucru 5.3 care omite statisticile.

Citiți afirmaţiile din Boxa „Femeile şi Drepturile Omului”, dar nu și statisticile

corespunzătoare.

Fiecare echipă scrie cifra echipei, numărul fiecărei afirmaţii și procentul pe care ei

cred că ar corespunde respectivei afirmaţii. Când au fost citite toate afirmaţiile şi au fost

completate foile, profesorul mai citeşte o dată afirmaţiile, iar un reprezentant al fiecărui

grup se va apropia de harta lumii, va citi cifra decisă în echipă, va lipi foiţa pe care este

scrisă cifra, litera echipei şi numărul întrebării pe partea laterală a hărții (în cazul

afirmațiilor generale) sau în dreptul țării în cauză.


Femeile şi Drepturile Omului

1. Procentul femeilor sărace din lume 70

2. Procentul venitului, la nivel mondial, câştigat de femei 10

3. Procentul femeilor analfabete 66

4. Procentul femeilor-conducătoare de parlament din lume 10.7

India

5.Numărul de minute, pe zi, pe care le au femeile pentru odihnă

(bărbaţii au 2 ore) 5

Nigeria

6. Procentul de fete care frecventează şcoala primară 23

7. Procentul de fete care sunt analfabete 92

Argentina

8. Procentul femeilor-proprietare de terenuri 14

Afghanistan

9. Procentul femeilor căsătorite la vârsta de15-19 ani 40+

Când toate foiţele au fost lipite pe hartă, citiţi încă o dată afirmaţiile, răspunsurile

echipelor, dar şi cifra corectă. De fiecare dată, atribuiţi câte un punct pentru echipa, care

a indicat cea mai apropiată cifră.

Discutați următoarele întrebări cu copiii:

• Care statistică i-a surprins cel mai mult?

• De ce există aceste inegalități?

• Ce legături există între fapte? Inegalitățile din anumite regiuni duc oare la inegalități în

regiuni?

• Care sunt efectele acestor inegalități?

Imaginaţi-vă…

Acum, distribuiţi fiecărui elev, fie o bucată de hârtie, decupată în formă de nor și un cui;

fie un lipici. Pe partea de sus a bucăţii de hârtie elevii scriu: Imaginați-vă o lume în

care bărbații și femeile au drepturi egale ... Sub acest titlu, fiecare copil scrie câte o

propoziţie despre modul în care lumea sau viața lor, ar fi diferită dacă bărbații și femeile

ar avea putere egală. Dacă folosiți decupaje, elevii ar putea să le plaseze într-o linie, de-

a lungul sălii de clasă. Ar fi bine să le oferiţi ceva timp elevilor pentru a citi toate

afirmaţiile şi a medita asupra acestora.

5. Proiect cu referire la Educaţie:

Realizaţi un proiect de clasă privind dreptul la educație în Moldova și/sau în alte țări.

Proiectul s-ar putea focusa pe probleme de gen și/sau pe alte probleme care pot afecta

dreptul copiilor la educație - de exemplu, statutul lor socio-economic, grupul etnic din

care fac parte, convingerile culturale și religioase de familie, necesităţile educaționale

speciale, care rezultă din probleme de sănătate sau dificultăţi de învățare.


Puteţi găsi informaţie despre accesul la educaţie pe mai multe site-uri, ca de exemplu:

• Global Campaign for Education,. Pe acest site puteţi găsi sugestii de activităţi pe

care le puteţi realiza în sala de clasă la acest subiect.

• UNICEF, Girls‟ Education, www.unicef.org/girlsed

• http://www.genderequity.org/book/contents.html. Pentru idei de dezbateri despre

egalitatea de gen.

http://www.genderequity.org/book/contents.html

TEMA 6. APRECIEREA DIFERENŢELOR

NOTIŢELE PRFESORILOR

Având deja ca punct de pornire activitățile din tema precedentă, despre prejudecăţi şi

stereotipuri, în această temă copiii vor discuta despre crearea unei imagini despre alte

persoane și decizia de a-i trata bine sau rău. Activitățile din această temă îi vor

încuraja pe copiii să aprecieze și să respecte toate formele de diversitate, inclusiv

diversitatea culturală, etnică și religioasă, precum și diferențele de capacităţi şi

interese. Pentru a consolida cele învățate de copii despre egalitatea în drepturi a

tuturor ființelor umane, dar și despre existența cazurilor discriminare pe motiv de

apartenență la un grup identitar, informația din tema dată va aborda dreptul de a fi

diferit și potențialul oferit de aceste diferențe în viața noastră de zi cu zi.

Obiective – În această temă copiii vor învăţa:

Să analizeze ceea ce apreciază la alte persoane.

Să aprecieze asemănările și diferențele dintre oamenilor.

Să exploreze experienţa de a fi sau a nu fi apreciat.

Să-şi dezvolte sentimentele de empatie, respect și toleranță.

Să practice discuțiile de grup, învățarea colabrativă, exprimarea creativă.

Resurse


• Fişa de Lucru 6

Pentru Activitatea B:

• Sumarul Convenţiei privind Drepturile Copilului

• Sumarul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.

A: Judecând persoanele – Prizonierul şi Judecătorul

Această activitate are ca scop sensibilizarea copiilor despre faptul cum aşteptările

noastre, dar şi prejudecăţile marchează felul în care apreciem alte persoane şi situaţii.

Citiți elevilor poemul Prizonierul și judecătorul și/sau distribuiţi fiecărui copil câte o

copie a Fişei de Lucru 6 pentru a o citi în mod individual. Copiii încearcă să identifice

şi să discute temele abordate în acest poem, iar pentru a facilita această activitate

profesorul poate adresa următoarele întrebări:

• Care sunt diferențele în ceea ce priveşte îmbrăcămintea celor doi bărbați, trăsăturile

feţii şi mediul?

• Ce opinii şi-au creat oamenii despre cei doi bărbați?

• Credeți că aceste opinii sunt bazate pe realitate?

• Credeți că impresiile altor oameni sunt întotdeauna corecte?

Întrebați copiii, dacă au întâlnit în viața de zi cu zi oameni asemănători cu cei din poem:

oameni care îşi creează opinii şi judecă alți oameni pe care nu-i cunosc, în funcţie de

înfăţişarea acestora, de felul cum aceştia se îmbracă, cu ce se ocupă, unde locuiesc, etc.

Înainte de a pune întrebările de mai jos, spuneţi-le că fiecare dintre noi am putea judeca

greşit alte persoane uneori.

Copiilor vor medita asupra următoarelor întrebări:

• Îţi aminteşti vreo situație când ţi-ai creat o impresie despre o persoană, iar mai târziu ai

realizat această impresie este una greșită?

• Cum crezi, de ce ți-ai creat o impresie greșită despre această persoană?

• Ce te-a făcut să te răzgândești?

• Cum te-ai simțit când ai realizat că ţi-ai creat o impresie greșită despre o persoană?

B. Aprecierea/Preţuirea Diferenţelor

Aţi putea începe această activitate prin a solicita elevilor să lucreze cu dicționarul.

Elevii găsesc în dicţionar sensul cuvântului „a aprecia”. Definiția poate fi citită, scrisă

pe tablă, scrisă în agenda drepturilor omului, dacă elevii au aşa ceva. La sfârșitul lecției,

elevii ar putea desena o imagine care simbolizează acest cuvânt, pentru a-l memoriza şi

a-l înţelege mai bine.

Discutați cu elevii sensul cuvântului "valoare". Care este semnificația acestui cuvânt?

Cunoașteți cuvinte cu sens similar? (a preţui, a respecta, importante etc.). Cum apreciați

anumite lucruri? Dacă apreciezi pe cineva/ceva, cum îl tratezi?

Pentru a discuta despre sentimentele asociate cu noțiunea de ”apreciere”, puteţi adresa


• Cine sunt oamenii din viața ta, pe care îi prețuieşti cel mai mult? De ce?

• Ce calități preţuieşti în oameni - de exemplu, în membrii familiei, prieteni, oamenii cu

care te întâlnești în fiecare zi la școală sau în comunitate, oamenii faimoşi pe care îi

apreciezi?

• Enumeraţi calitățile prietenul tău /profesorului /părintelui.

• Apreciezi calitățile unei persoane în funcție de relația ta cu aceasta sau în funcție de

acțiunile ei (de exemplu, există diferențe în ceea ce preţuieşti tu la un profesor sau la un

prieten)?

• Ce cuvinte, acțiuni sau gesturi utilizezi pentru a arăta că apreciezi o persoană?

• Ce cuvinte, acțiuni sau gesturi te face să crezi că cineva te apreciază?

• Cum te simți atunci când știi ca eşti apreciat de către alte persoane?

Utilizând posterele DUDO și CDC, solicitaşi copiilor să lucreze în perechi /grupuri

mici, pentru a identifica drepturile, care se conţin în ambele tratate, care, în mod direct

sau indirect, prevăd că:

• noi trebuie să apreciem diversitatea

• că suntem diferiţi, dar suntem egali.

Discutaţi împreună despre drepturile identificate.

Dacă timpul vă permite, continuaţi cu o discuţie care ar avea ca și punct de

pornire întrebarea "Ar trebui să prețuim diferențele între oameni?"


Articole ce urmează din DUDO şi CDC relevă importanţa respectării egalităţii şi

diversităţii.

DUDO CDC

Articolele 2 și 7: Fiecare persoană are

aceleași drepturi. Cu toții avem

dreptul de a fi trataţi în mod egal și

dreptul de a fi protejaţi de

discriminare.

Articolul 19: Orice persoana are

dreptul de a-și exprima propria opinie.


dreptul de a gândi liber și de a

practica propria religie.


dreptul de a lua parte la viața

culturală a comunității lor.

Articolul 2: Fiecare copil are drepturi

egale și trebuie să fie protejat de toate

formele de discriminare.

Articolul 12 și 13: Fiecare copil are

dreptul de a se exprima și de a fi

ascultat. Toți copii au dreptul de a se

exprima liber.

Articolul 14: Fiecare copil are

dreptul de a gândi în mod liber și de a

practica propria religie.

Articolul 30: Fiecare copil are dreptul

de a învăța despre și de a se bucura de

propria cultură, tradiţii şi limbă.


1. CUVINTE CHEIE.



Apreciere

Diversitate

Discriminare

Prejudecată

LUCRUL CU DICȚIONARUL


DREPTURILOR OMULUI. Formulați, cu literele care se conțin în fiecare cuvânt, alte

cuvinte.




elevii ar putea să o selecteze pe cea pe care o consideră corectă. Alternativ, copiii ar

putea formula definiții pe care să le noteze în dicționarul propriu al drepturilor omului.



program.




3. ACTIVITATE MEDIA

Realizaţi un proiect media la nivel de clasă despre diversitate și cum este percepută

aceasta de către comunitate, societate şi/sau media. Clasa ar putea aborda un anumit

aspect al diversităţii, în funcție de categoria de vârstă, etnie, gen, limbă, etc.

Copiii ar putea analiza imagini, titluri de articole, articole din ziare și reviste care

reprezintă diversitatea, acolo unde aceasta este apreciată sau nu și ar putea forma un

colaj. Profesorul ar putea facilita o discuţie perceperea diversității adresând următoarele

întrebări:

• Care persoane sunt /nu sunt apreciate?

• De ce ai selectat o amantă imagine titlu, articol? De ce aceasta și-a sugerat că o

persoană sau mai multe persoane sunt /nu sunt apreciate?

• De ce aceste persoane nu sunt apreciate?

• Credeți că aceste persoane sunt reprezentate corecte?

• Cum ați schimba imaginea sau articolul, pentru ca aceste persoane să fie prezentate

mai corect?

4. BENEFICIILE DIFERENȚELOR

Reflectaţi împreună asupra modului în care diferenţele dintre membrii unui grup pot

face acest grup mai puternic. Elevii ar putea reveni la poemul lui Carl Sandburg

“Elefanţii sunt diferiţi în opinia diferitor persoane”, studiat în Tema 3. Întrebaţi elevii

care sunt avantajele diferitor puncte de vedere cu referire la același subiect.

Solicitaţi copiii să analizeze punctele forte ale diferențelor - de exemplu, beneficiile de a

avea competențe diferite în cadrul unei echipe de fotbal sau o mulțime de ingrediente

diferite şi foarte gustoase într-un tort. Întrebați clasa care este secretul unei echipe de

fotbal puternice sau a unui tort gustos? (Oare succesul nu se datorează faptului că

diferite lucruri sunt în armonie?). Ne face oare diversitatea mai puternici? În grupuri,

elevii identifică o temă ce se referă la diversitate și realizează un poster. La modul

ideal, aceste postere ar putea fi apoi afișate într-un loc vizibil, în incinta școlii.


ȘCOLARĂ –– Carta Aprecierii Diferenţelor.

În grupuri sau perechi, copiii realizează o listă de cuvinte, gesturi și acțiuni, pe care le-

au identificat în activitatea B, care le permit oamenilor să înţeleagă când sunt apreciați,

preţuiţi, dar şi cuvinte şi gesturi care indică contrariul.

În urma unei discuții cu privire la impactul care îl are modul nostru de a trata oamenii

asupra lor, elevii explorează modul în care putem răni neintenționat anumite persoane,

dar nerealizând consecințele acțiunilor noastre.

Această activitate poate fi un punct de pornire pentru realizarea unei Carte a Clasei care

ar prezenta modul în care copiii vor demonstra angajamentul față de respectarea

egalității și valorificarea diferitor perspective, experiențe și tradiții reprezentate în clasa

lor și în comunitatea școlară în general.

Dacă este posibil, clasa ar putea prezenta Carta consiliului școlar/ sau directorului şcolii

şi o pot propune pentru a fi a utilizată sa ca un șablon pentru Carta Şcolii, care

articulează angajamentul elevilor din școală de a-și aprecia colegii.


ȘCOLARĂ –– Moto-ul Şcolii

Sugeraţi elevilor ca să elaboreze un moto al şcolii, care ar reprezenta angajamentul

școlii de a respecta egalitatea și diversitatea. Acesta ar putea fi prezentat la o adunare

școală și mesajul ar putea fi explicat.

TEMA 7. STUDIU DE CAZ. MUNCA COPIILOR.


Provocările care apar atunci când drepturilor omului sunt puse în aplicare, sunt

studiate prin prisma temei ”Munca copiilor”. Importanța educației, jocului și

grija faţă de copii (toate acestea fiind drepturile Prevăzute de CDC) sunt

studiate, împreună cu dificultăţile cu care se confruntă familiile care trăiesc în

ţările în curs de dezvoltare. Această temă se va axa pe complexitatea problemei

și va permite copiilor să studieze modul în care trebuie abordată o astfel de

problemă. În această temă sunt explorate aptitudini, cum ar fi analiza unui

punct de vedere diferit și identificarea compromisului pentru a găsi o soluție,

convenabilă tuturor.

Prin creșterea gradului de conștientizare a complexității unui anumit aspect al

drepturilor omului, această temă are ca scop să încurajeze copiii să aplice

această percepție a complexității drepturilor omului în relaţie cu problemele din

propria țară sau comunitate. Abordând tema comerțului echitabil, copii vor

realiza că pot produce un impact real asupra vieții altor copii, care sunt la fel ca

și dânșii, dar care nu se pot bucura de aceeași libertate.

Obiective– În această temă elevii vor:

• reflecta asupra diferenţelor dintre noţiunile „copilărie” şi „maturitate‟;

• studia despre munca copiilor;

• înţelege că realizarea drepturilor omului poate fi o adevărată provocare;

• practica şi dezvolta aşa abilităţi precum reflectarea, analiza, empatia şi de rezolvare a

problemelor.

Resurse

Activitatea B: Pentru fiecare dintre cele 4 grupuri, sunt distribuite card-urile Fişei de

Lucru 7, care conţin „Puncte de vedere cu referire la Munca Copiilor” / câte un card

pentru fiecare dintre grupuri/ şi o copie a Convenţiei privind Drepturile Copilului.

A. Ce este copilăria?

Scopul acestei activități este de a informa copiii despre diferite experiențe, în special

între generații. Pe lângă crearea unor punţi de comunicare dintre generaţii, prin metoda

interviului, această temă are drept scop de a permite copiilor să exploreze diferențele

dintre "copilărie" și "maturitate". Copiii vor intervieva o persoană dintr-o altă generație,

din familie sau comunitate. Aceste interviuri pot fi realizate individual, în perechi sau

grupuri.

Posibile întrebări:

Aţi putea să-mi povestiţi despre copilăria voastră?

Care este cel mai fericit moment pe care vi-l amintiţi?

Care este diferența dintre a fi copil și a fi adult?

Ai vrea sa fii copil acum? De ce / de ce nu?

De ce este mai bine să fii copil acum?

De ce era mai bine să fii copil pe vremea dvs?

Formulaţi şi alte întrebări, împreună cu elevii. După ce au fost realizate interviurile,

profesorul facilitează o discuție de grup cu privire la constatările elevilor. Au primit

răspunsuri mai mult sau mai puțin similare de la diferite persoane intervievate? Au aflat

ceva care i-a impresionat? Le-a plăcut să realizeze interviuri? Elevii sunt solicitaţi să-şi

spună opinia despre diferența dintre noţiunile "copilărie" și "maturitate", în baza

informaţiei din interviuri. Profesorii încurajează copiii să vină cu opinii proprii.

Elevii vorbesc despre diferenţele dintre copii şi adulţi. Pe final, faceţi o comparaţie

dintre DUDO şi CDC. Copiii analizează diferenţa dintre Drepturile Copilului şi

Drepturile Tuturor Fiinţelor Umane şi de ce există această diferenţă.

NOTIŢLE PROFESORILOR

Multe drepturi din CDC se referă la dreptul copilului la protecție.

„Dreptul de a trăi împreună cu părinţii sau cu cei în grija cărora se află”.

„Dreptul de a nu vi rănit sau neglijat‟

„Dreptul de a nu fi utilizaţi ca forţă de muncă ieftină‟

„Dreptul de a nu fi utilizaţi ca soldaţi în război‟

C. Puncte de vedere cu referire la munca copiilor

Multiplicați card-urile „Punte de vedere despre munca copiilor” de pe Fişa de Lucru 7.

Divizaţi clasa în patru grupuri. Fiecare grup primeşte unul dintre cele patru card-uri.

Copiii ar trebui, de asemenea, să aibă și copia CDC. Fiecare dintre grupuri citeşte card-

ul și lucrează împreună pentru a identifica problemele cu referire la respectarea

drepturilor copilului, care sunt abordate în fiecare dintre card-uri. Fiecare grup

desemnează o persoană care va citi scenariul de pe card și o persoană care va spune

despre problemele cu referire la drepturile omului identificate. Împreună, citiţi toate

situaţiile şi analizaţi toate listele de drepturi . Notaţi-le pe tablă sau flipchart.

Discuţie:

Urmează o discuţie care le permite copiilor să răspundă la următoarele întrebări:

• Care drepturi ale copiilor sunt protejate?

• Care drepturi ale copiilor nu sunt respectate?

• Care drepturi ale copiilor intră în conflict?

În caz de necesitate, exemplificaţi conflictul dintre drepturi din următorul exemplu:

• Dreptul copiilor de a se exprima şi de a fi auziţi atunci când sunt luate decizii care

se referă la dânşii (Jai doreşte să lucreze) vs. Dreptul copilului de a se juca şi de a

se odihni (lucrătorul social spune că Jai nu are timp pentru joc şi odihnă)

• Atunci când sunt protejate drepturile lui Jai, trebuie să se ţină cont şi de drepturile

părinților lui? Dacă da, care drepturi? (Copiii s-ar putea referi la posterul DUDO, pentru

a răspunde la această întrebare).

• Există drepturi menţionate în scenariu care sunt foarte dificil de soluţionat? De ce?

Notați răspunsurile copiilor pe tablă sau flipchart.

Jocuri de rol:

Patru voluntari își asumă roluri reprezentând punctele de vedere ale părinţilor lui Jai,

asistentului social și a lui Jai. Ceilalţi copii din clasă vor juca rolul "tribunalului pentru

munca copiilor". Ei vor asculta punctele de vedere formulate de părinții lui Jai,

asistentul social și Jai. Ca membri ai instanței, ei pot "re-examina" sau pune întrebări

fiecărei persoane după ce el /ea a prezentat cazul, pentru a se asigura că au înțeles pe

deplin punctul de vedere al persoanei. După ce au ascultat toate punctele de vedere,

elevii vor lucra împreună pentru a identifica un compromis sau o soluție la dilema

prezentată. Această soluție ar trebui să fie acceptabilă pentru fiecare dintre persoanele

implicate și una care să protejeze drepturile lor. Pentru a se asigura că s-a ajuns la un

compromis acceptabil, cei patru copii care joacă rolurile, vor spune dacă sunt sau nu de

acord cu recomandarea care le-a fost făcută. Dacă timpul nu permite organizarea jocului

de rol, profesorul ar putea facilita o discuție cu toţi elevii pentru a identifica un

compromis sau o soluție la dilema prezentată în scenariu.

Activităţi opţionale

1. Cuvinte cheie



Copilărie

Maturitate

Puncte de vedere

Compromis

Soluţie




Găsiți definiția potrivită pentru fiecare dintre cuvintele propuse (consultați glosarul de la

finalul manualului)






program.




Imaginează-ţi…

Copiii reflectă asupra vieţii lor, cum ar fi aceasta dacă ei s-ar fi născut în altă parte a

lumii. Ar fi aceeaşi persoană? Le-ar plăcea să se distreze împreună cu prietenii în

continuare? Ce ar fi diferit? In cazul în care timpul permite, unii copii ar putea răspunde

în faţa clasei.

2. Discuţie

După realizarea activităţilor A şi B, întrebaţi copiii dacă ar putea formula alte definiţii

pentru noţiunile „copilărie” şi „maturitate” .

Posibile întrebări pentru discuţie:

Ai dori să modifici definițiile noţiunilor „copilărie” și „maturitate”?

• Credeți că noțiunea ”copilărie” are acelaşi sens pentru fiecare copil, indiferent de țara

în care trăieşte copilul, obiceiurile și tradițiile comunității sale, mediul familiar, etc.?

• Ar trebui copilăria să fie o experiență similară pentru fiecare copil? Înainte de a pune

această întrebare, profesorul ar putea citi punctul de vedere al unuia dintre părinți lui

Jai: "În plus, cred că copiii ar trebui să-și susțină familia, așa cum au făcut-o

întotdeauna în societatea noastră. "

• Dacă, împreună cu colegii, aţi avea responsabilitatea de a crea o copilărie ideală pentru

fiecare copil, cum ar fi aceasta?

3. Exerciţiu de creaţie

Copiii ar putea reprezenta noţiunea „copilărie ideală” în mai multe feluri – prin cuvinte,

desene/fotografii, joc de rol, sunete/muzică, culori/texturi, etc.)

4. Proiect

Susținuți de profesor, elevii vor căuta informație despre munca copiilor – din internet și

din alte resurse. Elevii ar putea realiza o expoziţie într-un loc vizibil pentru ca elevii din

şcoală să aibă oportunitatea de a învăţa despre drepturile omului.


Informaţie cu referire la munca copilului poate fi găsită aici:

www.schoolisthebestplacetowork.org

www.globalmarch.org

www.ilo.org/public/english/standards/ipec


ȘCOLARĂ –– Comerț Corect:

Activitatea B, Puncte de vedere cu privire la Munca Copiilor, poate fi un punct de

pornire pentru studierea unei aşa teme ca comerţul.

Exploraţi :

• Realizaţi o activitate cu implicarea tuturor elevilor din şcoală, cu scopul de a promova

ideea comerţului corect între membrii comunităţii școlare, comunităţii în general.


Informaţie despre comerţul corect poate fi găsită aici:

www.fairtrade.org.uk/dowloads/pdf/fairtradeinyourschool.pdf

www.fairtrade.ie/cspe

7. CONEXIUNI ȘCOLARE – schimb de opinii:

Dacă colaboraţi cu altă şcoală, elevii, prin intermediul email-ului sau altei forme de

comunicare ar putea face schimb de puncte de vedere despre ceea ce înseamnă pentru ei

copilăria și / sau o copilărie ideală.

http://www.globalmarch.org/

TEMA 8. CONFLICT ŞI DIALOG


Pornind de la cele studiate de copiii în temele 2 și 7 din această carte, această

temă își propune să abordeze în profunzime sensul noțiunii ”opinie” şi dreptul

de a exprima această opinie.

Tema începe prin studierea dreptului copilului de a avea o opinie în problemele

aferente (articolul 12, CDC). Copiii vor studia modul de exercitare a dreptului

la opinie.

Prin alte activități copiii vor învăța cum își pot exercită dreptul la opinie în mod

responsabil, cum să-și formeze o opinie, vor învăța să dialogheze și să

negocieze, să rezolve cu succes un conflict.

Această temă permite profesorilor să implice în activități toată comunitatea

şcolară. Activitatea "O şcoală care te ascultă" este un model practic, prin care

copiii pot contribui pozitiv la dezvoltarea politicilor și practicilor de școala lor.

Cooptarea copiilor în procesul de luare a deciziilor s-a dovedit a avea un efect

pozitiv asupra comportamentului și un impact real asupra mediului școlar.

Obiective – În această temă elevii vor:

• Reflecta asupra formării opiniilor şi asupra factorilor care le pot influenţa.

• Explora dreptul copilului de a avea opinie şi de a fi auzit.

• Investiga de ce apar conflictele şi modele de rezolvare a conflictelor.

• Practica şi dezvolta abilităţi precum cele de a participa la o dezbatere, la dialog, la

negocieri şi la rezolvarea conflictelor.

Resursele

• Posterul Convenţiei privind Drepturile Copilului.

• Câte o copie a Fişei de Lucru 8 pentru fiecare copil pentru Activităţile A şi C.

A. Copii au dreptul la exprimare

Profesorul scrie pe tablă afirmaţia: "Copiii trebuie să fie și văzuţi, nu numai auziţi".

Copiii discută această afirmaţie. Profesorul îi ajută să noteze pe tablă sau pe un afiş

punctele "pro" și "contra". Fiecare copil primeşte câte o copie a Fişei de Lucru 8. Copiii

o contrapun cu lista afirmațiilor „pro” şi „contra”, realizată deja. Această activitate

poate fi realizată în grupuri, perechi sau individual. Dacă vor identifica și alte puncte de

vedere, le vor formula şi vor completa lista. În final, referindu-se la posterul CDC,

întrebați copiii dacă există vreo prevedere în Convenţie, care ar susţine sau care ar

contrazice vechea zicala: "Copiii ar trebui să fie și văzut, nu doar auziți".


Articolul 12, CDC

1. Statele părţi vor garanta copilului capabil de discernământ dreptul de a-şi

exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îi priveşte, opiniile copilului

urmând să fie luate în considerare ţinându-se seama de vârsta sa şi de gradul său

de maturitate.

2. În acest scop copilului i se va da, în special, posibilitatea de a fi ascultat în

orice procedură judiciară sau administrativă care îl priveşte, fie direct, fie printr-

un reprezentant sau un organism competent, în conformitate cu regulile de

procedură din legislaţia naţională.

B: care este originea opiniilor mele?

Copiii formulează definiția termenului "opinie", așa cum o înțeleg ei. Ulterior

profesorul ar putea solicita elevilor să găsească definiția cuvântului în dicționar și să o

compare cu definiţia formulată anterior. La finele acestei activităţi, profesorul

facilitează o discuție despre originea opiniilor.

Întrebări pentru discuție:

• Opiniile îi aparţin din momentul naşterii?

• Sunt opiniile tale modelate de alte persoane? Dacă da, cine influențează cel mai mult

opiniile tale și de ce?

• Ce altceva te-ar putea ajuta să-și modelezi o opinie? Sunt opiniile diferite în funcție

de ţara în care trăieşti şi/sau creşti? O opinie depinde de experiențele tale de zi cu zi – de

ceea ce faci, de ceea ce vezi? Sau și-o formezi în funcţie de ce ai învățat la școală? Sau

în funcţie de ce ai citit în cărți sau reviste? Sau ai privit la TV?

• Cine /ce credeți că are cea mai mare influență asupra a ceea ce crezi tu despre anumite

lucruri?

Discutaţi cu elevii despre conţinutul posterelor CDC şi DUDO. Elevii identifică pasajele

care se referă la dreptul la opinie, la libera exprimare. După ce au identificat "dreptul de

a avea idei și spune ceea ce cred", care se conţine în tema aceasta, copiii identifică

ulterior și responsabilitățile corespunzătoare (de a asculta, de a respecta punctele de

vedere a altor persoane etc ....). Ați putea reveni la Fişa de Lucru 4.2, pentru

consolidarea cunoștințelor.

NOTIŢELE PRFESORILOR

Dreptul la libertatea de conştiinţă şi religie. Articolul 14, CDC, Articolul 18,

DUDO.

Dreptul la libertatea de exprimare. Articolul 13, CDC, Articolul 19, DUDO.

C: Soluționarea Problemelor

Discuţie:

Reveniţi împreună cu elevii la lista „PRO” și „CONTRA” în cazul afirmaţiei "Copiii

ar trebui să fie și văzuţi, nu doar auziţi", pe care elevii au realizat-o în cadrul activităţii

A. Copiii se gândesc la un cuvânt sau o frază scurtă pentru a caracteriza relația dintre

cele două seturi de declarații în Fişa de Lucru 8. Scrieţi aceste cuvinte /fraze pe tablă

sau flipchart. Dacă este necesar, sugeraţi copiilor că afirmaţiile reprezintă două puncte

de vedere, care sunt opuse sau în conflict unul cu altul.

Vorbiți-le elevilor despre cauzele conflictelor. Reveniţi la Activitatea B, "Puncte de

vedere cu referire la munca copiilor" din tema 7, întrebați copiii despre originea

conflictelor. (puncte de vedere diferite, experiențe, interese, nevoi, speranțe și obiective

diverse). Scrieţi răspunsurile pe tablă sau flipchart.

Copiii discută despre diversele moduri în care oamenii abordează şi rezolvă conflictele.

Pentru a facilita discuţia, elevii ar putea să-şi amintească anumite situaţii de conflict

despre care au auzit, au citit sau au privit la televizor. Din nou, profesorul scrie

răspunsurile pe tablă sau flipchart.

Când ați realizat acest lucru, copiii vor încerca să identifice care dintre aceste metode

cel mai probabil:

• le-ar ajuta să rezolve o problemă;

• s-ar dovedi inutile;

• ar deteriora situaţia.

Joc de Rol:

Reveniţi la afirmaţiile "PRO" și "CONTRA", divizaţi clasa în două grupuri: un grup

ce reprezintă afirmaţia"PRO" și alt grup ce reprezintă afirmaţia "CONTRA".

Grupurile vor realiza un joc de rol: fiecare grup trebuie să reprezinte "partea" sa și, prin

urmare opiniile acestei părţi, chiar dacă nu sunt de acord cu aceste opinii.

Explicaţi copiilor că veţi aborda trei provocări şi ei vor decide cum vor realiza

acest lucru:

În primul rând, ambele grupuri trebuie să stabilească metoda de abordare a

conflictului, din perspectiva "PRO" sau "CONTRA" (ex. dezbatere / discuție la

care participă toţi elevii, vorbind pe rând).

În al doilea rând, ei trebuie să urmeze metoda selectată , care ar permite ambelor

părţi să participe la discuţie în mod egal.

În al treilea rând, ei trebuie să ajungă la un compromis sau la o soluție, care va fi

acceptată de ambele părți.

Profesorul facilitează discuţia, pentru ca elevii să abordeze fiecare dintre

provocări, intervenind în funcție de necesități:

pentru a le reaminti că răspunsul lor la fiecare dintre provocări trebuie să

fie agreat atât de grupul "pro" cât şi de grupul "contra" și

pentru a-i ajuta, în cazul în care răspunsul lor la una sau mai multe dintre

provocări nu funcționează - de exemplu, în cazul în care copiii decid să

utilizeze dialogul ca metodă și dialogul eșuează, profesorul îi ajută pe copii

să înţeleagă de ce nu a fost util dialogul (de exemplu una sau ambele

grupuri vorbesc în acelaşi timp şi nimeni nu ascultă) și îi ajută să identifice

o alternativă.

Când copiii au discutat toate provocările, realizați o discuție în grup pentru a:

• identifica reguli care ar trebui utilizate pentru rezolvarea conflictelor

a) în mod pașnic și

b) într-un mod acceptabil pentru toate părțile;

• discuta împreună opiniile cu privire la afirmația "copii ar trebui să fie și văzuţi, nu

numai auziţi";

• articula problemele cu care se confruntă elevii în școală și / sau comunitate și asupra

cărora ar dori să se pronunţe.


Ar putea fi studiate conflictele și cauzele acestora. Aici ar putea fi inclus și exercițiul

despre exprimarea punctelor de vedere.

CUVINTE CHEIE.



Opinie

Conflict

Dialog

Negociere


Dicționarul propriu al drepturilor omului.









program.


Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra

acolo ceea ce au învățat, sentimentele lor, îngrijorările, etc.

3. Teatru sau Joc de Rol: A fi ascultat

Această activitate are ca scop studierea oportunității de " a avea o opinie", ce permite

unei persoane să se exprime și să fie auzit.

Divizaţi clasa în perechi. Elevii pot utiliza pentru această activitate Fişa de Lucru 8.

Fiecare pereche discută despre necesitatea de a fi auzit pentru a pune în valoare dreptul

la opinie. Ulterior profesorul facilitează înscenarea scenariilor de mai jos:

SCENARII

Un copil citește afirmaţiile "pro", iar ceilalţi copii citesc afirmaţiile "contra "

simultan.

Un copil citește sau afirmaţiile "pro" sau afirmaţiile „contra”, în timp ce ceilalţi

copii îşi acoperă urechile.

Un copil citește afirmaţiile "pro" şi afirmaţiile „contra”, în timp ce ceilalţi copii

pretind că vorbesc cu altcineva şi nu se uită în direcţia celui care citeşte.

Un copil citește sau afirmaţiile "pro" sau afirmaţiile „contra”, în timp ce ceilalți

copii doar se prefac că ascultă cu atenție, dar când sunt întrebaţi ulterior, este

clar că nu au ascultat.

Când copiii finalizează repetiţiile pentru înscenări, presorul invită câteva perechi să

joace scenariile în fața clasei. Ulterior, copiii sunt solicitaţi să formuleze scenarii

alternative, unde persoanele ar avea oportunitatea de a-şi exprima punctul de vedere şi a

fi auzite.

În final, copiii formulează o listă scurtă de opinii "PRO" și "CONTRA", care includ

opinii cu privire la modele de comunicare care permit tuturor persoanelor să-și exprime

opiniile și să fie auziţi.

Dacă dispuneţi de timp şi dacă elevii doresc, aceste opinii pot fi incluse pe un panou,

care ulterior este plasat într-un loc vizibil din clasă și, eventual, în alte locuri relevante

din școală.

4. Diferite voci sunt auzite.

Copiii sunt solicitaţi să interpreteze scenariile din exerciţiul anterior pentru a înţelege

ce înseamnă vocea "majorităţii" și "minorităţii" , că unii oameni vorbesc mai tare și/sau

de cele mai multe ori sunt auziți, spre deosebire de ceilalți.

Pentru a înțelege mai bine această temă, ați putea reveni la Temele 5 și 6, solicitându-le

elevilor să se gândească la diferențele dintre oameni, şi anume, diferențele care fac o

persoană să fie mai bine auzită şi să-şi poată exprima mai bine opinia.

Dacă este necesar, puteți să-i ajutaţi, adresându-le următoarele întrebări:

• Vârsta face diferenţa, atunci când își exprimă opinia?

• Contează dacă o persoană este bărbat sau femeie, fată sau băiat, atunci când își

exprimă opinia?

• Contează dacă o persoană are dificultăți cu citirea și scrierea, atunci când își exprimă

opinia?

• Contează dacă o persoană are o dizabilitate, atunci când își exprimă opinia?

• Contează dacă o persoană locuiește într-un sat mic, la țară, sau într-un oraş mare,

atunci când își exprimă opinia?


Dacă decideți să adresaţi copiilor aceste întrebări, luaţi în calcul circumstanţele,

mediul în care trăiesc, pentru a vă asigura că întrebările pe care le adresaţi şi

modul în care le formulaţi, se referă la societatea în care trăiţi şi ei nu sunt

etichetaţi în nici un fel. Copiii sunt solicitaţi să explice punctele de vedere și să

spună dacă ei cred că status quo-ul este corect sau nu.

Această activitate ar putea fi dezvoltată în continuare - copiilor vor scrie unei

autorităţi în domeniul drepturilor omului despre cele învăţate şi vor solicita mai

multă informaţie despre acțiunile care asigură șanse egale pentru fiecare

persoană de a-şi spune opinia și de a fi auzit la nivel local/național.

5.ACTIVITATE CU IMPLICAREA ÎNTREGII COMUNITĂȚI ȘCOLARE –– „O

ȘCOALĂ CARE ASCULTĂ”.

Dezvoltaţi Activitatea C „O discuţie de rezolvare a problemei”, prin care elevii

abordează dreptul la opinie cu referire la o problemă din propria şcoală:

Întrebări pentru Discuţie:

• Ai dori să-și expui opinia referitor la anumite aspecte ale vieții școlare care te

afectează?

• Care sunt aspectele vieții școlare asupra cărora ai vrea să te pronunți? (Pentru a ajuta

elevii să răspundă la această întrebare, puteți selecta exemple din lista de mai jos sau din

propria şcoală).

Elevii selectează cinci probleme /domenii asupra cărora ar dori să se pronunţe. Apoi

copii vor răspunde la următoarele întrebări:

• Care sunt modalitățile care te-ar ajuta cel mai bine să-și exprimi opiniile / ideile asupra

acestor aspecte ale vieții școlare? (Profesorul ar putea oferi câteva exemple din lista de

mai jos.

• Când și cât de des doriți să vă exprimaţi opinia?

• Cărei persoane ați dori să-i spuneţi opinia sau poate preferați s-o exprimați anonim?

• Ai dori să comunici opinia individual sau împreună cu întreaga clasă?

După ce copiii au explorat aceste întrebări, ei ar putea:

• Consulta alți copii din școală la această temă, elaborând un chestionar, care ar conține

întrebările pe care le-au explorat și vor centraliza rezultatele. (Va trebui să-i ajutaţi să

selecteze o categorie de vârstă a copiilor pe care intenţionează să-i consulte și să

elaboreze un scurt chestionar care să fie pe înțelesul altor elevi, eventual mai mici, din

școală. Ajutaţi-i să elaboreze un chestionar, care le va permite să analizeze mai eficient

răspunsurile, adică să folosească întrebări care ar cere răspunsuri de DA sau NU,

precum și întrebări cu variante multiple de răspuns, astfel încât rezultatele să fie

prezentate numeric).

SAU

• prezenta rezultatele discuțiilor și/sau a chestionarelor administraţiei şcolii, şi solicita

opinia acesteia cu privire la concluziile lor și a le comunica, de exemplu, măsura în care

rezultatele ar putea constitui un punct de pornire pentru consolidarea statutului școlii ca

"O școală care ascultă".


Fezabilitatea activității de mai sus va depinde de o varietate de factori, inclusiv

interesul elevilor, mediul școlar și experiență anterioară în domeniul implicării

elevilor în planificarea și luarea deciziilor privind activitățile școlare. Activitatea

poate fi adaptată pentru a încorpora și alți factori. Dacă elevii sunt interesați de

această problemă și școala dumneavoastră nu are experiență anterioară de

implicare a elevilor în procesul de luare a deciziilor școlare, elevii ar putea fi

încurajați să realizeze un proiect de cercetare pentru a colecta informații,

propuneri pentru dezvoltarea practicilor școlare care i-ar oferi școlii statutul de

"Școală care ascultă".Elevii ar putea oferi aceste propuneri directorului școlii.

Alternativ, ați putea realiza o activitate echivalentă - care permite copiilor să se

gândească și să găsească mai multe oportunități să se implice în luarea deciziilor

la nivel comunitar.

8. Discuții/activități cu partenerii școlii/clasei

În cazul în care clasa/școala are conexiuni/colaborează cu altă clasă/școală, acestea pot

face schimb de informații cu referire la următoarele probleme:

• experiența de implicare în procesul de luare a deciziilor în cadrul școlii și identificarea

domeniilor de implicare.

• metodele utilizate. Justificarea acestora.

• rezultatele chestionarelor școlare, în cazul în care a fost realizat un sondaj.

• informația acumulată despre o anumită problemă și eficiența utilizării acesteia de către

elevii claselor cu care colaborează.

INFORMAŢIE PENTRU PROFESORII CARE DORESC SĂ IMPLICE

ELEVII ÎN PRCESUL DE LUARE A DECIZIILOR

Implicarea copiilor în procese de luare a deciziilor. Metode model.

• Alegerea elevilor în consiliul elevilor.

• Alegerea reprezentanților elevilor în diverse comitete școlare sau grupuri de

lucru.

• Grupuri de discuție

• Interviuri

• Sondaje

• Recenzii/opinii scrise, comentarii, sugestii, plângeri

• Activități creative (pictură, desen, modelare, sculptură, colaje, etc)

• Jocuri

• Teatru, jocuri de rol.

• Boxe pentru sugestii

• Perete cu Graffitti

INFORMAŢIE PENTRU PROFESORII CARE DORESC SĂ

REALIZEZE ACTIVITATEA OPŢIONALĂ

Exemple de activități cu implicarea întregii comunități școlare.

Etosul școlar, mediu și atmosferă.

• Principii cheie

• Strategii pentru realizarea acestor principii.

Egalitate

• Elaborarea și implementarea politicilor privind egalitatea, incluziunea și

diversitatea.

Sănătatea și siguranța

• Elaborarea și implementarea politicilor cu referire la protecția copilului, anti-

bullying, utilizarea substanțelor narcotice, codul de comportament.

• Promovarea /marketingul produselor comerciale.

Produse alimentare

• Schemele alimentare școlare.

• Promovarea alimentației sănătoase (prânzul sănătos, etc.).

Uniforma școlară

• Politica cu privire la uniforma școlară.

• Politica cu privire la accesorii și bijuterii.

Activități curriculare și extra-curriculare

• Tema pentru acasă.

• Utilizarea internetului.

• Legăturile dintre ariile curriculare și alte activități școlare.

• Evaluarea și autoevaluarea.

• Contacte cu alte școli (link-uri educaționale, etc.).

• Activități extra-curriculare.

Mediu

• Respect pentru proprietatea școlară și individuală.

• Promovarea durabilității.

• Protecția mediului școlar.

• Păstrarea curățeniei.

• Scheme de reciclare.

Informație

• Acces la informație(transparență și responsabilitate).

• Politici de confidențialitate (respect pentru confidențialitate; confidențialitatea

informației).

• Protejarea de informație periculoasă (internet, telefoane mobile, etc.)

Participare

• Metode de identificare, planificare, implementare, evaluare, cu scopul

implicării membrilor comunității școlare (inclusiv elevii) în procesul de luare a

deciziilor la nivel școlar.

TEMA 9. PROMOTORII ȘI APĂRĂTORII

DREPTURILOR COPILULUI


Această temă poate fi considerată o continuare a temei în care elevii au studiat

despre dreptul lor de a avea o opinie în probleme care-i afectează (articolul 12,

CDC) și dreptului lor de a fi protejați, acesta fiind elementul principal al CDC.

A se vedea, de exemplu, articolul 3, în tema 7. Această temă se va focusa pe

prezentarea persoanelor care promovează și apără drepturile copiilor.

Profesorul ar putea discuta cu elevii despre Avocatul Copilului. Pe lângă

prezentarea instituțiilor de protecție a drepturilor copilului și serviciilor oferite

de către acestea, în această temă elevii vor învăța cum să-și dezvolte abilitățile

necesare pentru promovarea și protejarea drepturilor. În plus, având ca punct de

pornire cele învățate în temele 1, 2 și 4, această temă are drept scop de a ajuta

copiii să ia măsuri concrete de îmbunătățire a situației drepturilor omului în

școală, precum și întreaga comunitate.

Obiective– În această lecție copiii :

• vor afla de activitatea Avocatului Copilului.

• vor reflecta asupra sensului noțiunilor „promovare‟ și „apărare‟ a drepturilor omului și

diferențelor dintre aceste 2 activități.

• vor identifica probleme din cadrul societății, de un interes major pentru copii.

• vor practica și dezvolta abilități cum ar fi abilitatea de a realiza investigații, de a

desfășura discuții în grup, de soluționare a problemelor și învățare colaborativă.

Resurse

Activitatea A: Fiecare copil va primi foi de hârtie și stilouri/creioane , fiecare grup va

primi câte o copie a Fișei de Lucru 9.

Activitatea B: Fiecare pereche/grup va primi foi de hârtie și stilouri/creioane; foi de

hârtie A4 pentru fiecare pereche și materiale creative pentru restul clasei.

A. Campioni și ”câini de pază”

Profesorul scrie cuvântul "Avocatul Copilului/Ombudsman" pe tablă sau flipchart. Timp

de trei minute copiii formulează, din literele acestui cuvânt, cât mai multe cuvinte noi.

Scrieți unele cuvinte pe tablă. Întrebați copiii dacă au auzit vreodată noțiunea "Avocat

al copilului" / "Ombudsman" .

În caz afirmativ, unde și când?

Întrebați-i pe copii dacă au auzit despre existența avocatului copilului la ei în țară.

Care este opinia lor despre persoana care deține acest post?

Divizați clasa în perechi sau grupuri mici. Fiecare pereche/grup va primi câte o copie a

Fișei de Lucru 9.

Copiii citesc împreună și subliniază cuvintele pe care nu le înțeleg. Profesorii facilitează

o discuție explicând cuvintele pe care elevii nu le înțeleg. Adresați copilului o serie de

întrebări pentru a vă asigura că au înțeles punctele cheie – de exemplu:

Întrebări cheie

Este rolul ombudsmanului prevăzut de lege? Dacă da, cum se numește legea?

De ce crezi că această lege este importantă?

• Care este numele actualului avocat al copilului/ombudsman?

• Care sunt principalele preocupări ale acestuia/acesteia?

• În care dintre aceste roluri Ombudsmanul /Avocatul Copilului acționează ca un

"campion pentru copii" (de exemplu, promovează drepturile copilului) sau un

"câine de pază pentru copii "(adică apără drepturile copilului)?

B. Lucrul ”câinelui de pază”

Imaginați-vă că Ombudsmanul / Avocatul Copilului intenționează să implice un copil în

activitatea sa. Rolul copilului ar fi de a-l ajuta să-și facă treaba mai bine – să ajute copiii

cât mai eficient. Fiecare copil are dreptul de a aplica pentru acest loc de muncă.

”Și tu decizi să aplici pentru această funcție, deoarece te gândești că ai fi un candidat

foarte bun și ai idei foarte bune”, le spune profesorul elevilor.

Copii încearcă să răspundă la următoarele întrebări:

• De ce crezi ca ești candidatul potrivit?

• Ați ajutat vreodată un copil? Cum?

• Cum ai ajuta Ombudsmanul?

Divizați copiii în perechi/grupuri mici, astfel încât aceștia să poată discuta ideile

enunțate. Fiecare grup prezintă ulterior câteva argumente pe care le-ar include în

formularul de aplicare.

Sugerați copiilor să includă în formularele de aplicare următoarele informații:

• Realizările lor în raport cu colegii de școală, de clasă sau din comunitatea în care

trăiesc – dacă i-au ajutat în vreo problemă, exemple de comportament care a avut

un efect pozitiv asupra copiilor și adulților pe care îi cunosc etc.);

• Talentele au care le au și care ar fi utile pentru rolul lor de asistent al

Ombudsmanul-ui;

• Exemple de activități efectuate pentru schimbări pozitive în școală și comunitate;

• Exemple de activități pe care cred ar putea să le realizeze pentru a îmbunătăți

viața copiilor din școala și comunitatea lor.

Când fiecare pereche / grup realizează o listă de activități, sugerați-le să selecteze trei

puncte-cheie din această listă. Apoi fiecare grup citește cele trei puncte cheie

identificate. Profesorul le scrie pe tablă sau flipchart. Atunci când fiecare grup a

prezentat punctele cheie, întrebați elevii dacă nu ar mai avea ceva de adăugat.

Spuneți-le copiilor că unul dintre rolurile Ombudsmanului este de a afla opinia copiilor

despre lucrurile importante, de a-i asculta ce au de spus. Lista alcătuită poate servi ca

punct de pornire pentru elaborarea unei scrisori la adresa Ombudsmanului.

Sugerați-le elevilor modele de prezentare a punctelor de vedere în această

scrisoare. De exemplu, elevii:

• Ar putea menționa că au aflat despre activitatea Ombudsmanului în clasă;

• Ar putea oferi câteva exemple de activități pe care le-au realizat pentru a ajuta

copiii/tinerii din școala lor/comunitatea lor;

• Ar putea identifica și menționa principalele probleme cu care se confruntă copiii

în regiunea în care trăiesc și ar putea sugera acțiuni pentru a îmbunătăți viața de zi

cu zi a copiilor din această regiune;

• Ar putea solicita informație despre activitățile Ombudsmanului la momentul

actual pentru copii sau planurile acestuia pentru viitorul apropiat;

• Ar putea întreba Ombudsmanul dacă există modalități de susținere ale activității

Ombudsmanului;

• Ar putea solicita opinia Ombudsmanului cu privire la sugestiile despre contribuția

lor pentru promovarea/apărarea drepturilor copiilor din regiunea în care trăiesc.

Profesorul va ajuta elevii în formularea unei scrisori oficiale din partea unui grup de

elevi. Scrisoarea este scrisă pe tablă / flipchart, în timp ce copiii își spun punctele de

vedere. Elevii nominalizează doi colegi care vor scrie scrisoarea. În timp ce doi elevi

scriu scrisoarea, restul clasei pot pregăti ilustrații pentru fiecare dintre punctele din

scrisoare. Fiecare copil care dorește semnează scrisoarea și aceasta este transmisă,

împreună cu ilustrațiile, Ombudsmanului.

• În caz de necesitate, profesorul ar putea telefona oficiul Ombudsmanului pentru a afla

când ar putea primi un răspuns la scrisoare.


CUVINTE CHEIE.



Ombudsman

Avocatul copilului

A promova

A proteja


Dicționarul propriu al drepturilor omului.










program.




3. Promovarea și Apărarea Drepturilor Omului în lume. Există multe țări în lume, unde activează instituții similare cu cea a Avocatului

Copilului/Ombudsmanului. Informații despre aceste instituții pot fi găsite pe

următoarele site-uri web, www.niccy.org și / sau www.oco.ie. De asemenea, informație

similară poate fi găsită pe rețeaua europeană a ombudsmanilor pentru Copii:

www.ombudsnet.org. Utilizând acest site, faceți o listă a țărilor care au un Avocat al

Copilului/ Ombudsman pentru copii și tineri. Solicitați copiilor să identifice aceste țări

pe o hartă a lumii.


ȘCOLARĂ –– Copiii promovează drepturile omului.

Utilizând feedback-ul primit de la Ombudsman ca punct de pornire, copiii identifică

oportunități adecvate vârstei lor, pe care le-ar realiza în scopul apărării drepturilor

omului la dânșii în școală sau comunitate.

U

Probleme pe care le-ați putea aborda:

• scheme de protecție a mediului (reciclare; scheme comunitare de

http://www.ombudsnet.org/

grădinărit sau pentru parcuri; gestionarea gunoiului; etc.)

• sisteme de promovare a sănătății (creșterea gradului de conștientizare și

furnizarea de informații copiilor și părinților / tutorilor despre alimentația

sănătoasa a copiilor; riscurile fumatului; etc.)

• participarea copiilor la viața școlară și comunitară (folosiți informația din

temele 8 și 9 ca punct de pornire pentru susținerea implicării copiilor în

activități prin care ar contribui la procesul de luare a deciziilor în școală și

/ sau comunitatea locală)

• activități de promovare a egalității și diversității (folosiți informația din

temele 2, 5 și 6 pentru a sprijini implicarea copiilor în activități, adecvate

vârstei,de promovare a egalității și diversității în școală și/sau comunitatea

locală).

N

5. Conexiuni școlare. Dezbateri.

Dacă școala/clasa dumneavoastră este înfrățită cu o școală /clasă din altă regiune,

ambele clase ar putea realiza simultan această lecție și apoi, prin intermediul mijloacelor

de comunicare on-line, ar putea:

• realiza un schimb de informații despre cele învățat despre Avocatul Poporului;

• împărtăși opiniile cu privire la ceea ce ar trebui făcut pentru a îmbunătăți viața copiilor

în regiunea în care trăiesc.

TEMA 10.ACȚIONĂM

NOTIȚELE PROFESRULUI

După cum a fost menționat deja, educația pentru drepturile omului înseamnă

învățate prin prisma drepturilor omului, precum și despre drepturile omului.

Această temă oferă copiilor posibilitatea de a pune în practică cunoștințele,

aptitudinile și abilitățile obținute prin intermediul acestui program. În cadrul

lecției elevii ar punea propune idei concrete de proiecte în care ar dori să se

implice. Astfel tema are ca scop sensibilizarea copiilor despre faptul că

drepturile omului nu sunt numai problemele unor adulți sau persoane din altă

parte a lumii. Acest modul oferă un model prin intermediul căruia copiii pot

alege, dezvolta și implementa sau implica într-un proiect în cadrul școlii,

comunității, la nivel național sau internațional. Activitățile cuprinse în acest

modul au ca scop de a-i motiva pe copii să-și consolideze abilitățile de lucru în

echipă, care au fost studiate în această carte, cum ar fi negocierea și capacitatea

de a asculta alte opinii. În plus, există șanse ca prin participarea într-un astfel de

proiect, copiii vor înțelege mai eficient cum se desfășoară procesele de pledoarie

pentru drepturile lor și drepturile altora.

Obiective – elevii vor avea posibilitatea:

• să înțeleagă importanța oricăror acțiuni pentru drepturile omului (oricât de minuscule)

pe care le vor realiza.

• să pună în practică ceea ce au învățat în lecțiile precedente;

• să practice și dezvolte abilități cum ar fi ascultarea activă, comunicarea și luarea

deciziilor, atunci când planifică un proiect în domeniul drepturilor omului.

Resurse

Posterul Convenției privind Drepturile Copilului.

Fișa de Lucru 10.1 pentru jumătate dintre elevi și Fișa de Lucru 10.2 pentru cealaltă

jumătate.

A. Copiii, Drepturile Omului și Acțiunea

Profesorul scrie următoarea afirmație pe tablă:

"Drepturile omului sunt, în esență, problemele adulților. În timp ce copiii ar trebui să

învețe despre ele în sala de clasă, doar adulți pot acționa pentru drepturile omului".

Întrebați-i pe copii ce cred despre această afirmație și dacă sunt de acord sau nu cu

aceasta. Divizați tabla în 2 părți PRO și CONTRA și înregistrați opiniile lor .

Pentru a încuraja copiii să acționeze pentru drepturile omului, prezentați-le citatul Anitei

Roddick: "Dacă crezi că ești prea mic pentru a avea impact, mergi la culcare cu un

pahar de mosquito. "Alternativ, prezentați-le lista de citate de mai jos și discutați care le

place cel mai mult. Care este citatul lor preferat?

Citate inspirate

” O călătorie de 1000 de kilometri întotdeauna începe cu un singur pas”.

Lao-Tse

“Tinerii nu sunt doar viitorul … noi suntem prezentul.”

Sesiunea Specială cu privire la Drepturile Copilului. Budapesta 2001

“Cât este de minunat că nimeni nu trebuie să aștepte nici un moment pentru a

începe să schimbe lumea.”

Anne Frank

“Dacă dorim să aducem pace în lume, trebuie să începem cu copiii noştri.”

Mahatma Ghandhi

"Dacă crezi că ești prea mic pentru a avea impact, mergi la culcare cu un pahar

de mosquito. "

Anita Roddick

NOTIȚELE PRFESORILOR

Posibile Răspunsuri:

De acord Contra

Copiii ar putea numi drepturile

menționate în CDC.

Copiii sunt viitorul.

Copiii pot avea impact asupra

respectării drepturilor omului la ei în

școală.

Copiii trebuie să facă ceea ce le spun

părinții.

Copiii nu fac legi și nu votează.

Adulții fac legi și votează.

Finalizați această activitate referindu-vă la posterul CDC. Copiii vor identifica

drepturile referitoare la realizarea acțiunilor pentru drepturile omului.


Drepturile care le permit copiilor să acționeze pentru drepturile omului:

Articolul 12, CDC–Dreptul la libertatea de exprimare și de a fi auziți atunci

când se iau decizii care-i vizează.

Articolul 14 și Articolul 13 CDC–Dreptul de a avea idei și de a spune ce

gândesc.

Articolul 15–Dreptul de a se întâlni cu alți copii.

Articolul 13–Dreptul de a fi informat.

B. De la rolul de spectator la cel de actor: A juca un rol activ într-un proiect în

domeniul drepturilor omului:

Înainte de a începe un proiect în domeniul drepturilor omului cu copiii, discutați despre

importanța selectării corecte a acțiunii pe care doresc s-o realizeze, despre potențialul

impact al acțiunii lor, despre amploarea problemei pe care doresc s-o abordeze și s-o

rezolve.

De exemplu, respectarea cartei drepturilor în școală și asigurarea participării fiecărui

membru al comunității școlare în activitățile extra-curriculare în școală, ar putea avea

impact semnificativ asupra situației drepturilor omului în școala lor. Pe de altă parte,

pentru a soluționa unele probleme ce țin de drepturile omului, la nivel național, de

exemplu, cum ar fi lipsa adăposturilor sau o problemă la nivel internațional, cum ar fi

munca copiilor, ei vor trebui să se colaboreze cu alte persoane din afara comunității lor

școlare.

La această etapă, distribuiți Fișa de Lucru 10.1 și 10.2, care include acțiuni pentru

drepturile omului, realizate în diferite școli.

Divizați clasa în 2 grupuri. Distribuiți Fișa de Lucru 10.1 pentru un grup de elevii și

Fișa de Lucru 10.2 pentru celălalt grup.

Elevii citesc fișele primite și pregătesc un rezumat al acțiunii întreprinse de grupurile

școlare, descrisă în Fișele primite. O persoană din primul grup va prezenta rezumatul

acestui grup, iar copiii din celălalt grup ar putea veni cu informații suplimentare. După

ce copiii au ascultat cele 2 rezumate, identifică diferențe în tipul de acțiuni întreprinse

de cele două grupuri școlare.

Notițele profesorului

Posibile Răspunsuri

Elevii din Grupul Termoncanice PS au decis să promoveze cultura drepturilor

omului la ei în școală.

Elevii din grupul de la St. Vincent de Paul GNS au decis să sensibilizeze

membrii comunității școlare cu privire la drepturile omului în lume și activitatea

Amnesty International. De asemenea, au colectat bani, care au fost donați

mișcării Amnesty International.

Ambele proiecte au implicat acțiuni de colectare a informației și acțiuni creative.

C. Organizarea unui Proiect în domeniul Drepturilor Omului.

Propuneți copiilor să realizeze un proiect în domeniul drepturilor omului. Explicați

copiilor că trebuie să selecteze, de comun acord, un anumit subiect și să decidă referitor

la modul de abordare a acestuia.

NOTIȚELE PROFESORILOR

Ghidul pentru copiii care decid să întreprindă acțiuni pentru drepturile omului.

Când cineva decide să realizeze acțiuni pentru drepturile, trebuie să aibă grijă

deosebită ca să respecte drepturile omului, de exemplu, trebuie să se asigure că

fiecare persoană din grup îți va spune opinia despre cele planificate. De

asemenea, trebuie să se asigure că acțiunile întreprinse nu încalcă drepturile altor

persoane.

Utilizați argumentele din Fișele de Lucru 10.1 și 10.2 ca punct de pornire pentru o

discuție despre tipul proiectului ce urmează să-l realizați.

NOTIȚELE PROFESORILOR

Punct de pornire

În cazul în care copiii decid să acționeze pentru drepturile omului în cadrul

școlii .

Auditul Drepturilor Omului, realizat de Termoncanice PS, a avut ca punct de

pornire Activitatea Opțională 4, din Tema 2. Activitatea cu implicarea întregii

comunități școlare, care este prezentă în fiecare temă, poate servi ca și punct de

lansare a unui proiect școlar. În ultimul tabel din Tema 8 este prezentată o listă

de idei care ar ghida acest proces.

În cazul în care copiii decid să abordeze o problemă internațională în

domeniul drepturilor omului.

Pentru a ajuta copiii să abordeze probleme din domeniul drepturilor omului la

nivel național și internațional, solicitați-le să colecteze poze din ziare și să

discute istoria din spatele acestor fotografii.

Alternativ, vă puteți referi la CDC și DUDO . Elevii identifică drepturi ale

omului pe care ar dori să le abordeze.

Posibile întrebări:

Care drepturi ale omului le considerați cele mai importante?

Care drept al omului crezi că ai putea să-l abordezi prin acțiuni de

campanie la nivel local sau școlar, pentru a asigura respectarea acestuia?

TEMA 1. IDENTITATEA

FIȘA DE LUCRU 1.1.

NUMELE……………………………………………………………………….

DATA………………………………………………..

PAȘAPORTUL DREPTURILOR OMULUI

1. NUMELE COMPLET

2. CÂND TE-AI NĂSCUT?

3. UNDE TE-AI NĂSCUT ȘI CARE ESTE NAȚIONALITATEA TA?

LOCUL NAȘTERII

NAȚIONALITATEA

4. CARE ESTE NUMELE PĂRINȚILOR SAU A BUNEILOR

5. UNDE TRĂIEȘTI?

6. CE ȘCOALĂ FRECVENTEZI? ÎN CE CLASĂ EȘTI?

ȘCOALA

CLASA

CUM TE DEPLASEZI SPRE ȘCOALĂ?

7. UNDE SE AFLĂ CEL MAI APROPIAT SPITAL?

8. APARȚII UNEI RELIGII? DACĂ DA, CARE ESTE ACEASTA?

9. CE LIMBĂ VORBEȘTI ÎN FAMILIE?

CE LIMBĂ VORBEȘTI LA ȘCOALĂ?

10. CARE SUNT ACTIVITĂȚILE TALE PREFERATE ÎN TIMPUL LIBER?

CARE ESTE SPORTUL TĂUPREFERAT? ACTIVITATEA PREFERATĂ?

HOBBY?

CARE ESTE LOCUL TĂU PREFERAT PENTRU JOC?

CARE ESTE MUZICA/CÂNTECUL TĂU PREFERAT?

CARE ESRE CARTEA TA PREFERATĂ?

CARE ESTE PROGRAMUL TV PREFERAT?

11. UNDE AI AUZIT PRIMA DATĂ DESPRE DREPTURI ȘI

RESPONSABILITĂȚI?

12. SEMNEAZĂ AICI

13. PLASEAZĂ AICI FOROGRAFIA TA, AMPRENTA (ELE).

SEMNĂTURA PĂRINTELUI/TUTORELUI

TEMA 1. IDENTITATEA.

FIȘA DE LUCRU 1.2.

NUMELE

DATA

COMPLETAȚI CU LITERE DE TIPAR

PAȘAPORTUL DREPTURILOR OMULUI

1. NUMELE COMPLET

2. DATA NAȘTERII ……(z)…(l)…(a)……

3. LOCUL

NAȘTERII………………………NAȚIONALITATEA…………………

4. NUMELE PĂRINȚILOR/BUNEILOR…………………………………

5. LOCUL DE TRAI.......................................................................................

6. ȘCOALA………………………CLASA…………………………………

7. TRANSPORTUL LA ȘCOALĂ................................................................

8. CEL MAI APROPIAT SPITAL..............................................................

9. APARȚII UNEI RELIGII? …… DA……NU

DACĂ DA, CARE……………………………….

10. LIMBA MATERNĂ /VORBITĂ ÎN FAMILIE/…………….

LIMBA VORBITĂ LA ȘCOALĂ……………………………

11. ACTIVITĂȚI ÎN TIMPUL LIBER.........................................

SPORT, HOBBY………………………..

LOCUL PREFERAT PENTRU JOC.................................

MELODIA/CÂNTECUL PREFERAT………………………..

CARTEA PREFERATĂ…………………………………

PROGRAMUL TV PREFERAT…………………….

12. CÎND AI AUZIT PRIMA DATĂ DESPRE DREPTURI ȘI

RESPONSABILITĂȚI.............................................................................

13. SEMNĂTURA……………………………………………………………

14. ALTERNATIV, PLASEAZĂ AICI FOROGRAFIA TA, AMPRENTA

(ELE) ÎN BOXĂ

SEMNĂTURA PĂRINTELUI/TUTORELUI

……………………………………………………..

TEMA 2.TU ȘI EU

FIȘA DE LUCRU 2.

NUME………………………………

DATA………………………………..

INTERVIUL

1. CUM TE NUMEȘTI?

..................................................................................................................

2. CE ROL ÎNDEPLINEȘTI ÎN ȘCOALĂ?

..................................................................................................................

3. DE CE ÎȚI PLACE LUCRUL PE CARE ÎL FACI? CE NU-ȚI PLACE?

CEL MAI MULT:

............................................................................................................................

CEL MAI PUȚIN: ............................................................................................................................

4. CUM EȘTI PRIVIT DE CELELALTE PERSOANE DIN COMUNITATEA

ȘCOLARĂ?

.................................................................................................................................

5. CE CREZI CĂ AȘTEAPTĂ EI DE LA TINE?

................................................................................................................................

6. CE AM PUTEA FACE NI SAU ALÂI COPII DIN ȘCOALĂ PENTRU A-ȚI

FACE MUNCA MAI UȘOARĂ ȘI MAI PLĂCUTĂ?

...........................................................................................................................

NUMELE

INTERVIEVATULUI.........................................................................................

SEMNĂTURAPERSOANEI CARE REALIZEAZĂ

INTERVIUL:..........................................................

DATA:.......................................................................................................................

SEMNĂTURA

PĂRINTELUI/TUTORELUI.............................................................................

TEMA 3. DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A

DREPTURILOR OMULUI

FIȘA DE LUCRU 3.1.

NUMELE………………………………

DATA……………………………………

AFFABETUL DECLARAȚIEI UNIVERSALE A DREPTURILOR OMULUI

A /Ă, Â/ ARESTAT, ARBITRAR (ARTICOLUL 9)

ACUZARE (ARTICOLUL 10)

APĂRARE (ARTICOLUL 11)

AZIL (ARTICOLUL 14)

B BUNĂSTARE (ARTICOLUL 25)

C CONȘTIINȚĂ (art.1)

CULTURĂ (ARTICOLUL 27)

D DEMNITATE

DIFERENȚE (ARTICOLUL 2)

E EGALITATE (ARTICOLELE 1 ȘI 2)

F FIINȚE UMANE, FRATERNITATE

(ARTICOLUL 1)

G GUVERN (ART.21)

H HRANĂ (ARTICOLUL 25)

I/Î/ ÎNTREBARE (ARTICOLUL19)

J JUSTIȚIE (ARTICOLELE 6 ȘI 7)

/K/

L LIBERTĂȚI (ARTICOLUL 2)

LEGAL (ARTICOLUL 16)

LOCUINȚĂ (ARTICOLUL 25)

M MEMBRU (ARTICOLUL 22)

MUNCĂ (ARTICOLUL 23)

MORAL, MATERIAL (ARTICOLUL 27)

N NAȚIONALITATE (ARTICOLUL 15)

O OPINIE (ARTICOLUL19)

P (A) PROCLAMA, POLITIC

(ARTICOLUL 2)

PEDEAPSĂ (ARTICOLUL 5)

PROTECȚIE (ARTICOLUL 7)

/Q/

R RELIGIE (ARTICOLUL 18)

S SCLAVIE (ARTICOLUL 4)

SUFRAGIU (ARTICOLUL 21)

SECURITATE (ARTICOLUL 22)

SINDICATE (ARTICOLUL 23)

Ş ȘCOALĂ (ARTICOLUL 26)

T TORTURĂ (ARTICOLUL 5)

TRIBUNAL (ARTICOLUL 10)

Ţ ȚARĂ (ARTICOLUL 13)

U UNIVERSAL (PREAMBUL)

V VOT (ARTICOLUL 21)

VIAȚĂ (ARTICOLUL 3)

/W, X, Y/

Z ZI (de muncă) (ARTICOLUL 24)

SEMNĂTURA PĂRINTELUI/TUTORELUI.............................................


DREPTURILOR OMULUI

FIȘA DE LUCRU 3.2.

NUMELE…………………………………

DATA………………………………………

VALIZA HANEI

În martie 2000, o valiză a ajuns la Centul de Educație despre Holocaust din

Tokyo, Japonia. Pe valiză, cu vopsea albă, erau scrise următoarele cuvinte: Hana

Brady, 16 mai 1931, și Waisenkind, din germană ”orfan”. Copiii care au văzut

această valiză aveau o mulțime de întrebări. Cine a fost Hana Brady? Ce s-a

întâmplat cu ea? Eu l-au rugat pe Fumiko Ishioka, conducătorul centrului, să-i

ajute să răspundă la aceste întrebări. Copiii Centrului Holocaustului, care sunt

numiți "Aripile mici", au scris poemul de mai jos și i l-au citit lui George Brady,

când acesta a vizitat Centrul, în martie 2001.

Hana Brady, treisprezece ani, a fost proprietara acestei valize.

Cincizeci și cinci de ani în urmă,

la data de 18 mai, 1942,

la două zile după ce Hana a împlinit vârsta de 11 ani

ea se afla la Terezin, în Cehoslovacia.

La data de 23 octombrie 1944,

A fost ticsită într-un marfar,

și a fost trimisă la Auschwitz.

Ea a fost dusă imediat în camera de gaze.

Oamenilor li s-a permis să ia cu dânșii o singură valiză.

Mă întreb, ce a pus Hana în valiza ei.

Hana ar fi împlinit șaizeci și nouă de ani astăzi,

dar viața ei s-a oprit atunci când a împlinit treisprezece ani.

Mă întreb cum era Hana.

Câteva desene făcute la Terezin,

acestea sunt singurele lucruri pe care ni le-a lăsat.

Ce ne spun aceste desene?

Amintiri fericite ale familia ei?

Vise și speranțe pentru viitor?

De ce a fost ucisă?

A fost un singur motiv.

S-a născut evreu.

Nume: Hana Brady. Data nașterii: 16 mai 1931. orfană.

Noi, AripeleMici, vom spune fiecărui copil din Japonia ce i s-a întâmplat Hanei.

Noi, AripileMici, nu vom uita niciodată ce li s-a întâmplat celor un milion și

jumătate copii evrei.

Noi copiii putem face o schimbare și aduce pacea în lume

Astfel încît Holocaustul să nu se mai producă.

CU PERMISIUNEA LUI George Brady and David Brady.

SEMNĂTURA



DREPTURILOR OMULUI

FIȘA DE LUCRU 3.3.

NUMELE………………………………………

DATA………………………………………

AXA DREPTURILR OMULU

Când? Unde? Cine şi Ce?

2200

î.e.n.

Imperiul

Persan

Împăratul Persiei a creat primul cod legal scris, numit

Codul Hammurabi. Acesta promitea că justiţia va

prevala în regat şi va fi promovat binele oamenilor.

1300

î.e.n.

Egipt Moise, liderul şi profetul evreilor, primeşte şi

propovăduieşte cele 10 porunci la muntele Sinai.

600

î.e.n.

India Buddha propovăduieşte moralitatea, respectul pentru

viaţa omului, non-violenţa şi conduită corectă.

500

î.e.n.

Grecia Grecii Antici utilizează cuvintele ISOGORIA ceea ce

înseamnă “libertatea de exprimare” şi cuvântul

ISONOMIA ceea ce înseamnă “egalitatea în faţa

legii”

400

î.e.n.

China Mozi, filosoful, călătoreşte prin China în încercarea de

a stopa liderii care intenţionau să pornească războaie.

1 e.n Palestina Isus Hristos propovăduieşte egalitatea, toleranţa,

iertarea şi dragostea printre oameni.

500

e.n.

Arabia

Saudită

Muhammad Ibh Abdullah, fondatorul Islamului,

propovăduieşte că unicul dumnezeu adevărat, Allah,

este plin de compasiune, pacifist şi just. Învăţăturile

sale sunt înscrise în sfântul Coran.

1215

e.n.

Anglia Regele John a Angliei semnează Magna Carta. Aceasta

oferă drepturi, în principal, baronilor feudali. Carta, de

asemenea, prevede că o persoană poate fi întemniţată

sau exilată doar dacă legea prevede acest lucru.

1787;

1789

SUA

Franţa

Constituţia Americană apără libertatea de exprimate,

libertatea religiei şi a întrunirilor paşnice. În acelaşi an,

în Franţa Adunarea generală aprobă Declaraţia

Drepturilor Omului şi ale cetăţeanului. Aceasta declară

că “toţi oamenii se nasc liberi, rămân liberi şi egali în

drepturi”.

1848 Karl În 1848 Karl Marx publică Manifestul Partidului

Marx Comunist. În această lucrare el solicită respectarea

drepturilor muncitorilor şi eradicarea sărăciei.

1863 SUA Ca urmare a Războiului Civil din SUA, a fost abolită

sclavia.

1893 Noua

Zeelandă

Noua Zeelandă devine prima ţară din lume care oferă

femeilor dreptul la vot.

1916-

1945

India Gandhi propovăduieşte nonviolenţa. El promovează

idea egalităţii şi înţelegerii dintre locuitorii Indiei.

1945 După Războiul II Mondial (1939-1945), este creată

Organizaţia Naţiunilor Unite cu scopul de a “reafirma

încrederea în drepturile fundamentale ale omului, în

demnitatea şi valoarea persoanei umane”. Este

elaborată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului,

care este acceptată de ONU în 1948.

1961 Este fondată Amnesty International, una din cele mai

mari mişcări globale, care promovează drepturile

omului în lume.

1989 Naţiunile Unite adoptă Convenţia pentru Drepturile

Copilului.

1994. Africa

de Sud

În Africa de Sud sunt organizate primele alegeri libere,

după ce a fost abolit apartheidul, sistem care prevedea

segregarea persoanelor de culoare, aceştia fiind

consideraţi o clasă inferioară.

2003 Iran Shirin Ebadi primeşte Premiul Nobel pentru Pace,

pentru munca sa în domeniul protecţiei drepturilor

femeilor şi copiilor.

TEMA 4. RESPONSABILITATEA

FIȘA DE LUCRU 4.1.

NUMELE………………………………………

DATA………………………………………

TOTUL DESPRE ”RESPONSABILITATE”

EXPLICĂ NOȚIUNEA DE ”RESPONSABILITATE”, COMPLETÂND

SPAȚIILE LIBERE.

EU SUNT RESPONSABIL DE

FAPTUL CĂ AM ACESTE RESPONSABILITĂȚI MĂ FACE SĂ MĂ

SIMT

CUNSC O PERSOANĂ RESPONSABILĂ. CRED

CĂ………………………………ESTE RESPONSABIL(Ă) DEOARECE

CRED CĂ CINEVA ESTE RESPONSABIL DACĂ

SEMNĂTURA


TEMA 4. RESPONSABILITATE

NUME…………………… DATA……………………….

DREPTURILE ȘI RESPONSABILITĂȚILE MELE

DREPTURILE MELE RESPONSABILITĂȚILE MELE

AM DREPTUL LA UN NUME ȘI

CA NUMELE MEU SĂ FIE

RESPECTAT

AM DREPTUL LA VIAȚĂ

AM DREPTUL LA

NAȚIONALITATE

AM DREPTUL LA ÎNGRIJIRE ȘI

SUPRAVEGHERE

AM DREPTUL LA O LOCUINȚĂ

AM DREPTUL LA EDUCAȚIE

AM DREPTUL LA ÎNGRIJIRE

MEDICALĂ, ALIMENTAȚIE,

APĂ POTABILĂ

AM DREPTUL DE A GÂNDI

LIBER, AM DRPETUL LA

RELIGIE

AM DREPTUL LA ODIHNĂ, JOC

ȘI SĂ PARTICIP ÎN ACTIVITĂȚI

ARTISTICE ȘI RECREATIVE

AM DREPTUL DE A PRIMI ȘI

DISSEMINA INFORMAȚIE,

ATÂTA TIMP CÂT ACEASTĂ

INFORMAȚIE NU AFECTEAZĂ

ALTE PERSOANE

AM DREPTUL SĂ-MI CUNOSC

DREPTURILE

SEMNĂTURA PĂRINTELUI/TUTORELUI……………………………….


PROFESII în CUVINTE

ASISTENT(Ă) MEDICAL(Ă)

MECANIC (Ă)

AVOCAT (Ă)

FRIZER /FRIZERIȚĂ/

EDUCATOR (E)

DOCTOR/DOCTORIȚĂ

AGRICULTOR (E)

RECEPȚIONIST/

RECEPȚIONISTĂ


FIȘA DE LUCRU 5.2.

PROFESIILE ÎN IMAGINI


FIȘA DE LUCRU 5.3. Versiune de echipă

NUMELE……………………………… DATA……………………….

Pe o bucată de hârtie fiecare echipă scrie:

1. O Literă care va fi semnul echipei

2. Numărul fiecărei afirmații

3. Procentajul care se referă la fiecare dintre afirmații

1. Procentajul persoanelor sărace din lume, de gen feminin

2. Procentajul venitului mondial câștigat de femei

3. Procentajul analfabeților de gen feminin

4. Procentajul parlamentarilor de gen feminin

INDIA

5. Câte minute pe zi se odihnesc femeile? (bărbații se odihnesc, în media, 2

ore pe zi)

NIGERIA

6. Câte procente din fete urmează școala primară?

7. Câte procente din fere sunt analfabete?

ARGENTINA

8. Câte procente din femei sunt proprietare de terenuri agricole?

AFGANISTAN

9. Câte procente de femei sunt deja căsătorite la vârsta de 15-19 ani?

Semnătura părintelui/tutorelui…………………………………………

TEMA 6. APRECIEREA DIFERENŢELOR

FIȘA DE LUCRU 6.

NUME………………………….. DATA……………......

DEȚINUTUL ȘI JUDECĂTORIL

IAN SERAILLER. /cu permisiunea lui Jane Serailler/

Deținutul se plimba, în cercuri, prin curtea închisorii.

El avea fruntea încruntată si cruzime în ochi:

Nu ai putea avea încredere în el, în nici o situație.

El s-a îmbrăcat în straie de judecător; și-a pus peruca și roba

Și s-a așezat în jilțul de judecător.

Și toată lumea a spus:

"Ce frunte profundă are, ce ochi înțelepți!

Cât de deștept arată!

Ai putea avea încredere în el în orice situație!”

Judecătorul s-a așezat în jilțul de judecător.

El avea o frunte profundă și ochi înțelepți;

Ai putea avea încredere în el în orice situație!

El s-a îmbrăcat ca un deținut; și-a pus straie de deținut.

Și se plimba, în cercuri, prin curtea închisorii.

Și toată lumea a spus:

"Ce frunte încruntată are, câtă cruzime are în ochi!

Cât de prost arată!

Nu ai putea avea încredere în el în nici o situație!”

TEMA 7. STUDIU DE CAZ. MUNCA COPIILOR

Puncte de vedere despre munca copiilor

Primul părinte

Anul trecut, copilul meu Jai, care are acum 13 ani, a mers la culesul fructelor, la

o fermă agricolă, pentru câteva ore pe zi, după școală. În acest an, Jai a părăsit

școala și a început să lucreze cu normă întreagă la acea fermă. Deoarece Jai

lucra cu normă întreagă, familia noastră a început s-o ducă mai bine. Sunt foarte

puține locuri de munca disponibile în orașul nostru. Nu am fost niciodată la

școală sau la vreun curs de instruire specială, de aceea am avut întotdeauna un

salariu foarte mic. Niciodată nu am câștigat suficienți bani pentru a-i hrăni pe cei

4 copii ai noștri, chiar și atunci când ambii părinți lucram. Acum, datorită

faptului că Jai aduce bani în fiecare zi, putem cumpăra un pic mai mult hrană,

haine noi și medicamente atunci când unul dintre copiii se îmbolnăvește.

Jai este la fel de puternic ca orice adult și este perfect capabil să lucreze o zi

întreagă. În plus, consider că copiii ar trebui să ajute, să-și susțină familia lor,

așa cum au făcut-o întotdeauna copiii în societatea noastră. Sunt mândru de Jai

pentru este atât de responsabil, și sper că toți copiii mei să crească și să fie la fel

de muncitori și de încredere.

Asistentul Social

Sunt foarte preocupat de situația lui Jai, care la vârsta de 12 ani a început să

lucreze câteva ore pe zi, la culesul fructelor, la o ferma. Jai a renunțat la școală,

iar la vârsta de 13 ani lucrează adeja cu o normă întreagă. Această muncă îi

poate afecta sănătatea. Jai pare mereu obosit și suferă de dureri în umăr.

Aș dori ca Jai să meargă la un medic, care să-i spună ce efect pe termen lung ar

putea avea această muncă asupra sănătății sale.

Eu chiar cred că acest copil ar trebui să meargă la școală, împreună cu alți copii

de vârsta lui. Jai nu are timp liber pentru a se odihni, a se juca, a se alătura unui

grup de tineri sau să ia parte la diverse activități pentru tineri din localitatea

noastră. Aceste activități sunt importante pentru ca copiii să crească sănătoși și

să știe cum să comunice. Nici un copil de vârsta Jai nu ar trebui să lucreze

împreună cu adulții, ziua întreagă. Mulți dintre muncitorii de la fermă fumează,

consumă alcool, iar unii chiar folosesc droguri - Jai este prea tânăr pentru a

înțelege că aceste lucruri sunt periculoase.

Copilul

Sunt Jai. Am început școala la vârsta de șase ani. Când am împlinit 12 ani, am

început să lucrez la cules de fructe, la o fermă. Începeam lucrul după lecții și

lucram până seara. Am făcut-o pentru că părinții mei aveau nevoie de mai mulți

bani pentru a cumpăra mâncare pentru familie. Acum am 13 ani și am părăsit

școala. Lucrez cu normă deplină la fermă. Îmi place mai mult să lucrez decât să

merg la scoală. Mă plictisesc la școala. N-am știut niciodată de ce trebuie să

învăț lucrurile pe care ni le predau la școală. Nu am înțeles niciodată cum m-ar

ajuta lucrurile pe care le învăț la școală ca să-mi găsesc un loc de lucru. Doresc

să am un loc de muncă și să lucrez în lumea reală și nu să stau la școală toată

ziua. Îmi plac oamenii cu care lucrez la ferma, chiar dacă aceștia sunt mai în

vârstă decât mine. Am învățat o mulțime de lucruri doar discutând cu dânșii.

Încep munca la șase dimineața, iau o pauză pentru prânz și apoi muncesc până

seara. Apoi cântăresc toate fructele pe care le-am cules. Primesc plata pentru

fiecare kilogram cules, deci, cu cât culeg mai mult, cu atât mai mult am de

câștigat. Apoi primesc banii și-i duc părinților. Apoi iau cina. Mă duc direct în

pat, astfel încât să mă odihnesc pentru ca să pot lucra a doua zi.

Al doilea părinte

Anul trecut, copilul meu Jai, care are acum 13 ani, a început să lucreze la culesul

fructelor, la o fermă. Lucra câteva ore pe zi, după lecții. În acest an, Jai a părăsit

școala și a început să lucreze cu normă deplină, la fermă. Nu-mi doresc ca Jai să

lucreze cu normă deplină. Ar fi mai bine pentru noi toți dacă Jai ar merge la

școală. Toată lumea știe că copiii care termină școala pot obține locuri de muncă

mai bune și pot câștiga mai mulți bani. Dacă Jai ar termina școala și ar obține un

loc de muncă bun, familia noastră ar avea bani în plus. Jai primea note foarte

bune în primii ani de școală. Anul trecut notele au fost foarte mici. Dar

profesorii întotdeauna au spus că Jai ar putea fi cel mai bun elev, ar putea chiar

să meargă la facultate. Am sperat că Jai ar putea fi un exemplu pentru copiii

noștri mai mici, dacă ar învăța sârguincios și ar merge la școală. Nu vreau ca

ceilalți copiii ai mei să urmeze exemplul lui Jai și să abandoneze școala pentru a

merge la cules fructe. Îmi iubesc copiii; vreau ca Jai, și ei toți, să aibă un viitor

mai bun.

TEMA 8. CONFLICT ȘI DIALOG

FIȘA DE LUCRU 8.

ESTE BINE CA COPIII SĂ FIE DOAR VĂZUȚI ȘI SĂ NU FIE AUZIȚI?

NU!

1.Copiii au dreptul la exprimare și de a fi ascultați când sunt luate decizii

care îi vizează.

2. Nu întotdeauna adulții știu, spun sau fac ceea ce este cel mai bine pentru

copii.

3. Adulții nu știu cum este să fii copil în această perioadă de timp. Ei sunt

depășiți de timp. Este foarte important ca adulții să încerce anumite

lucruri. Și ceea ce contează pentru copii.

4. Copiii nu trebuie să vorbească ca și adulții. E datoria adulților ca să facă

tot posibilul pentru a înțelege ce spun copiii. Iar dacă copiii doresc să-i

ajute pe adulți să audă ceea ce au de spus, adulții ar trebui să le dea

această șansă.

5. Doar pentru faptul că copiii au dreptul de a fi auziți, aceasta încă nu

înseamnă că trebuie să se implice. Aceasta înseamnă că ei trebuie să aibă

șansa să se exprime dacă asta-și doresc.

TEMA 8. CONFLICT ȘI DIALOG

FIȘA DE LUCRU 8.

ESTE BINE CA COPIII SĂ FIE DOAR VĂZUȚI ȘI SĂ NU FIE AUZIȚI?

DA!

1. Dar părinții și tutorii copiilor sunt cei care ar trebui să le protejeze acest

drept, vorbind în locul copiilor.

2. Copiii nu sunt atât de deștepți încât să aibă idei care sunt cu adevărat noi

și utile. Ce lucruri noi ar putea învăța adulții de la copii?

3. Copiii nu se pot exprima și explica lucrurile la fel de bine ca adulții. Eu nu

vorbesc ca adulții. Ei nu au suficiente cuvinte pentru a exprima ceea ce

doresc să exprime.

4. Nu toți copiii doresc să se exprime, chiar dacă se vorbește despre ceva

care-i vizează și oricum, aceasta i-ar face pe copiii să crească prea repede.

5. OK, să zicem că le permitem să spună ceea ce gândesc. Ce urmează?

Chiar crede cineva că adulții o să ia în serios opiniile și ideile copiilor?

TEMA 9. PROMOTORII DREPTURILOR COPILULUI

FIȘA DE LUCRU 9

NUMELE………………………………………..

DATA…………………………………………..

INFO DESPRE OMBUDSMAN

TEMA 10. ACȚIONĂM

FIȘA DE LUCRU 10.1

Acțiunile elevilor de la St Vincent de Paul

După ce s-au familiarizat cu noțiuni din drepturile omului, elevii din cl.6a de la

școala St. Vincent de Paul GNS, Dublin, au decis să afle mai multe despre

drepturile omului și au organizat o Zi a Drepturilor Omului. Au muncit câteva

săptămâni. Mai jos eu descriu activitățile pe care le-au realizat:

Am vrut sa facem ceva diferit, astfel o Zi a Distracției părea modul perfect de a

transmite și altor copii mesajul drepturilor omului. Am organizat jocuri și

muzică originară din mai multe țări ale lumii. Și directorul Amnesty a venit să

ne vorbească despre activitatea Amnesty. Am improvizat o închisoare și

”întemnițam” elevii care veneau în sala noastră de clasă, simulând starea

prizonierilor de conștiință. Ziua a fost extraordinară și elevii își vor aminti de ea

încă mult timp. În următorii zece ani, ceea ce-mi voi aminti va fi melodia

IMAGINE.

Fiona McGinn

Elevii de clasa a 5-a au luat versurile unui cântec bine-cunoscut și le-au

modificat pentru a reflecta tema drepturilor omului. Toate prezentările au fost

extraordinare și câștigătorii au fost superbi. Câștigătorii au cântat melodiile lor

foarte frumos și au primit premii. Au fost abordate următoarele teme: comerțul

corect; apa potabilă; egalitatea; femeile în lume; licitație; drepturile și

responsabilitățile; foamea; munca copilului; educația; comerțul cu arme. Au fost

organizate jocuri cum ar fi: călătoria unui refugiat, scaunele muzicale, mingea la

coș, prinde cercul, lovitura. Am improvizat o închisoare lângă sala de clasă.

Elevii erau ”întemnițați”. Cei care făceau o cumpărătură, primeau un tichet care

le permitea să elibereze un prizonier. Pregătirile pentru Ziua Imaginației ne tăiau

răsuflarea. Aveam fluturi în stomac și credeam că nu mai vine ziua de 22 iunie.

Irene Dempsey

Pe pereții coridorului am afișat Declarația Universală a Drepturilor Omului și

multă altă informație, pentru ca toate clasele să citească. Împreună cu Grupul

meu am fost responsabili de tematica "Drepturi și Responsabilități " și am fost,

de asemenea, responsabili de organizarea jocului ”Călătoria unui refugiat”. De

asemenea, împreună cu grupul meu, am făcut o prezentare de modă. Fiecare

persoană din clasa noastră a purtat o haină din materiale reciclate sau o haină

tradițională, dintr-o altă țară a lumii. A fost minunat!

Claudia Murray

Împreună cu Grupul nostru am decis să organizăm o parada a pălăriilor, pentru

clasa a doua. Au fost confecționate pălării tradiționale ale mai multor țări din

lume. Apoi grupul nostru, de asemenea, a organizat o expoziție cu vânzare de

produse alimentare tradiționale, cu tematica drepturilor omului. M-am simțit

foarte bine după acea zi pentru că toată lumea s-a distrat foarte bine, iar banii

colectați vor fi utilizați pentru o cauză bună. Sunt foarte mândră că am

organizat așa zi și mi-ar plăcea să mai fac ceva similar în viitor.

Julie Donohoe

TEMA 10. ACȚIONĂM.

FIȘA DE LUCRU 10.2.

NUME…………………………………………

DATA………………………………………….

Școala Termoncanice PS

După au aflat unele noțiuni despre drepturile omului, în special despre drepturile și

responsabilitățile pe care le avem în cadrul comunității școlare, copiii de la școala

Termoncanice PS au decis să facă unele cercetări despre nivelul de fericire a membrilor

comunității școlare. Au intervievat fiecare membru al comunității școlare - personalul și

toți copiii. I-au întrebat ce le place cel mai mult în munca sau rolul lor, care cred că este

părerea altor persoane despre dânșii, și ce cred că ar trebui să facă alte persoane pentru

ca activitatea lor să fie mai eficientă și mai plăcută.

Ei au adresat următoarele întrebări:

• Care este rolul tău în școală?

• Ce-ți place cel mai mult în ceea ce faci? Ce nu-ți place?

• Cum crezi, ce părere au alte persoane despre tine?

• Cum crezi, care sunt așteptările celorlalți de la tine?

• Există lucruri pe care noi sau alți copii ar trebui să le facem ca celelalte persoane să-și

realizeze activitățile mai eficient, mai plăcut?

Copiii, de asemenea, și-au asumat responsabilitatea de a realiza un afiș, pe care l-au

plasat pe coridorul principal al școlii, intitulat: "Roluri și Responsabilități ". Afișul a

inclus fotografii cu membrii comunității școlare, realizate de copii, interviuri cu

membrii comunității școlare, precum și informații despre modul de organizare a

proiectului.

Afișul creat de copii i-a ajutat pe copii să conștientizeze ce trebuie să facă fiecare

membru al comunității școlare pentru a-i face pe cei din jur să se simtă bine și să-și

îndeplinească rolurile mai eficient și mai plăcut. De asemenea, acțiunea a avut un

impact pozitiv asupra altor școli din țară, care au auzit despre această activitate și au

decis să organizeze proiecte similare.

SEMNĂTURA PĂRINTELUI/TUTORELUI………………….

NOTIȚE SUPLIMENTARE PENTRU PROFESORI, CU REFERIRE LA

ISTORIA DREPTURILOR OMULUI

“All human beings are born free and equal in dignity and rights. They are endowed

with reason and conscience and should act towards one another in a spirit of

brotherhood”.

– Universal Declaration of Human Rights, Article 1.

Toate ființele umane au drepturi pur și simplu pentru că sunt ființe umane, cu alte

cuvinte drepturile omului sunt "inerente" pentru dânșii, așa cum este exprimat în

Declarația Universală a Drepturilor Omului. Cu toate acestea, aceste drepturi nu au fost

întotdeauna respectate. Conceptul de drepturi ale omului a fost o provocare de-a lungul

istoriei. În toate timpurile a existat o rezistență puternică față de respectarea drepturilor

omului, din partea unor oameni care au deținut puterea, din toate colțurile lumii. Unele

persoane au fost reticente în acceptarea drepturilor omului, privindu-le ca pe o

amenințare la adresa puterii lor. Ei nu și-au dorit ca cei pe care-i priveau ca fiind mai

prejos decât dânșii să aibă aceleași drepturi ca și dânșii.

Contrar credinței populare, drepturile omului nu sunt un ideal din Vest, dar, precum este

și evident din Axa Drepturilor Omului, (din Tema 3), teoria și practica protecției

drepturilor omului reflectă ideologii, mișcări și credințe care au fost evidente în întreaga

istorie umană. Unele interpretări ale drepturilor omului tind să se concentreze pe idealul

libertății individuale, rezumată de revoluțiile franceze și americane, de la sfârșitul anilor

1700. Această concepție a drepturilor omului este mult prea îngustă, deoarece exclude

tradițiile drepturilor omului din țările în curs de dezvoltare, care sunt la fel de

importante pentru a înțelege drepturile omului. De exemplu, în timp ce Occidentul s-a

concentrat pe drepturile individului, noțiunea de drepturi colective sau drepturile întregii

comunități este mult mai dezvoltată în culturile asiatice și africane. În plus, convingerea

că toți avem responsabilități față de semenii noștri este una centrală în toate religiile

lumii.

Toate aceste tradiții și concepte ale drepturilor omului sunt reflectate în Declarația

Universală a Drepturilor Omului, care a fost elaborată de o Comisie, ai cărei membri

proveneau dintr-o serie de culturi. În plus, drepturile femeilor și ale minorităților etnice,

care au fost disputate de-a lungul istoriei, sunt recunoscute în Declarația Universală a

Drepturilor Omului. Chiar dacă toate ființele umane au avut întotdeauna drepturi, cadrul

drepturilor omului a evoluat în timp, oferind o protecție sporită femeilor, comunităților

etnice minoritare și copiilor /vezi Axa Drepturilor Omului/. Cadrul drepturilor omului

continuă să evolueze și prin educarea despre importanța drepturilor omului, avem șansa

de a ne asigura că acesta va continua să avanseze și nu să degradeze.

TIMPUL PENTRU REFLECTARE

1. Ce am învățat astăzi în clasă?

2.Cum m-am simțit la lecție?

3.Cum am ascultat și cum am fost

ascultat de alții?

4.Ce mi-a plăcut cel mai mult?

5. Ce aș putea face pentru a schimba

lucrurile?(de unul singur sau

împreună cu alții)

INFORMAȚIE DESPRE ACTIVITATEA DE RELAXARE

Activitatea de relaxare poate fi utilizată în orice moment pe parcursul zilei cu elevii.

Poate fi foarte utilă ca și instrument de sprijin pentru a eficientiza procesul de predare și

învățare. Poate ajuta copiii să se concentreze și să reflecteze mai mult asupra

problemelor discutate în acest manual. De asemenea, îi ajută să gestioneze sentimentele

și emoțiile. Ați putea începe sau finaliza fiecare lecție de educație pentru drepturile

omului cu câteva activități de relaxare. Acestea pot fi, de asemenea, utilizate pentru a

susține lucrul cu Jurnalul pentru Reflectare. Am inclus o versiune lungă și una scurtă

pentru ca profesorul să poată alege, în funcție de timpul disponibil.

Versiunea Lungă

(Uneori limbajul acestei activități poate fi considerat prea "copilăresc" pentru clasele

mai mari. Pot fi adaptate, dacă este necesar.)

Introducere.

Astăzi vom exersa anumite tipuri de activități numite exerciții de relaxare. Realizându-

le, acordă atenție mușchilor, cum îi simți atunci când sunt încordați și atunci când sunt

relaxați. În primul rând, așează-te confortabil pe scaun. Rezemă-te, ambele picioare pe

podea, și lăsă mâinile să atârne. Acum închide ochii. Urmează instrucțiunile atent,

acordă atenție corpului. Începem.

Mâinile și brațele

Imaginează-ți că ai o lămâie în mâna stângă. Acum a storci. Încearcă să storci tot sucul.

Simți încordare în mână și braț în timp ce o storci. Acum las-o să cadă. Observă cum se

simt atunci mușchii când sunt relaxați. Ia altă lămâie și stoarce-o. Încercă s-o storci și

mai tare decât pe prima. Așa. Foarte tare. Acum las-o să cadă și relaxează-te. Vezi cât

de bine îți simți mâna și brațul atunci când sunt relaxate. Încă o dată, ia o lămâie în

mâna stângă și stoarce tot sucul. Nu lăsa nici o picătură. Stoarce tare. Bine. Acum,

relaxează-te și lăsă lămâia să cadă. (Repetați procesul pentru mâna dreaptă și braț.)

Brațe și umeri

Imaginează-și că ești o pisică leneșă. Vrei să te întinzi. Întinde brațele înainte. Ridica-le

deasupra capului. Înapoi. Simțiți o tragere în umeri. Ridică-le mai sus. Acum, lasă

brațele să cadă. Bine, acum le mai ridici o dată. Întinde brațele înainte. Ridica-le în sus.

Trage-le înapoi. Trage tare. Acum, lasă-le să cadă rapid. Bine. Observă cum sunt

relaxați umerii. De data aceasta încearcă să-i întinzi mai tare. Încercați să atingi

plafonul. Întinde brațele înainte. Ridică-le deasupra capului. Împinge-le înapoi.

Observă tensiunea în brațe și umeri. Ține-te bine, acum. Minunat. Lasă-le să cadă brusc

și simte cât de bine este să te simți relaxat. Te simți bine și leneș.

Maxilarele

Imaginați-vă că ai în gură o gumă de mestecat gigant. E foarte greu de mestecat.

Mușcați din ea. E complicat! Te ajută și mușchii gatului. Acum relaxează-te. Lasă

maxilarului liber. Observi cât de bine te simți? Și acum începem să mestecăm guma din

nou. Mușcă. E greu! Încearcă s-o storci printre dinți. E bine. Acum relaxează-te din nou.

Maxilarul se relaxează pentru că nu mai trebuie să lupte cu guma de mestecat. Bine,

încă o dată. De această dată suntem pregătiți să rupem guma. Mușcăm. Cât de tare poți.

Mai Tare. Bine. Acum relaxează-te. Încearcă să relaxezi tot corpul. Ai învins acea gumă

de mestecat. Relaxează-te cât de mult poți.

Față și nas

Iată vine o muscă bătrână și plictisită. Imaginează-ți că tocmai a aterizat pe nasul tău.

Încearcă s-o alungi fără a folosi mâinile. Corect, încruntă nasul. Fă cât mai multe

riduri pe nas. Sucește nasul cât de tare poți. Bine. Ai alungat-o. Acum relaxează nasul.

Hopa, iată că revine musca. Exact pe vârful nasului. Sucește nasul din nou. Ține-l cât

mai încordat. Bine, musca a plecat. Poți relaxa fața. Observă că atunci când sucești

nasul – te ajută și obrajii, gura, fruntea, ochii - care se încordează de asemenea. Deci

când relaxezi nasul, tot trupul tău se relaxează și te simți bine. Să încercăm din nou, să

facem multe riduri. Acum încordează nasul. Acum te poți relaxa, pur și simplu. Fața

devine relaxată, fără nici un rid. Chipul tău se simte bine și relaxat.

Burta

Hei! Iată vine un pui de elefant drăguț. Dar el nu vede pe unde merge. El nu te vede că

stai culcat în iarbă și este gata să te calce pe burtă. Nu mișca. Nu ai timp să fugi din

calea lui. Pregătește-te pentru sosirea lui. Încordează burta. Încordează mușchii burții

foarte tare. Ține-te așa. Se pare că pleacă în altă parte. Te poți relaxa acum. Relaxează

burta. Să fie cât mai relaxată. Te simți atât de bine. Hopa, el vine din nou în direcția ta.

Pregătește-te. Încordează burta. Tare, foarte tare. Dacă el va călca pe burta ta atunci

când ea este încordată, nu vei simți nici o durere. Faceți burta tare ca piatra. Ei, iată că

pleacă din nou. Te poți relaxa acum. Așează-te jos, simte-te confortabil, și relaxează-te.

Observați diferența dintre o burtă încordată și una relaxată. Așa vrem să ne simțim,

bine, ușor și relaxat. Nu-ți va veni a crede, dar de data aceasta el vine spre tine și nu are

nici o intenție să întoarcă din drum. Se îndreaptă direct spre tine. Încordează-te.

Încordează-te cât mai tare. Iată-l că vine. Aceasta se întâmplă pe bune. Trebuie să te

concentrezi. El trece peste tine. El te-a călcat. Acum el a plecat pentru totdeauna. Te

poți relaxa acum. Ești în siguranță. Totul este în regulă și te poți simți bine și relaxat.

De data aceasta imaginează-ți că dorești să treci printr-un gard îngust și spetezele sunt

pline de așchii. Va trebui să te faci foarte mic, dacă ai de gând să treci printre ele. Trage

burta. Încearcă să-l faci să ajungă cât mai aproape de coloana vertebrală. Încearcă să fii

cât mai slab. Încordează-te. Va trebui să te strecori printre acest gard. Trage burta cu

putere. Simți cum atinge coloana. Ești mic și slab. Ține-te bine. Treci. Ai trecut prin

acel gard mic, îngust și plin de așchii! Te poți relaxa acum. Stai pe spate și lasă burta să-

și revină la forma inițială. Te simți bine acum. Te-ai descurcat de minune.

Picioare și Tălpi

Acum imaginează-ți că stați desculț într-o băltoacă plină cu noroi. Băgă degetele cât mai

adânc în noroi. Încearcă să ajungi cu tălpile cât mai adânc în băltoacă. Probabil o să ai

nevoie de ajutorul picioarelor. Adâncește tălpile în noroi, desfă degetele picioarelor și

adâncește-le în noroi astfel încât să simțiți cum noroiul trece printre ele. Acum ieșiți din

băltoaca cu noroi. Relaxează picioarele. Relaxează degetele picioarele, lăsa-le libere și

simte-le relaxate. Acum mergeți înapoi în baltă de noroi. Bagă degetele de la picioare

în noroi, cât mai adânc. Mușchii picioarelor te vor ajuta. Apasă cu forță. Cu putere.

Încearcă să usuci băltoaca. Bine. Acum ieși din băltoacă. Relaxează picioarele,

relaxează tălpile, relaxează degetele de la picioare. Este atât de bine să fii relaxat. Nici o

tensiune. Te simți bine și înviorat. Relaxează-te cât de mult poți. Relaxează-și trupul și

toți mușchii. (La această etapă, profesorul le spune copiilor că le va citi un poem, o

istorioară, le va pune o melodie etc. și ei vor asculta. După ce ați terminat de citit, le

puteți oferi ceva timp copiilor pentru a reflecta asupra celor citite, înainte de a merge la

secțiunea concluzii).

Concluzie

Relaxează-te cât de mult poți. Tot trupul este relaxat, la fel și mușchii. În câteva minute

o să vă rog să deschideți ochii, ca să finalizăm această sesiune. Pe parcursul zilei,

încearcă să te gândești cât de bine este să fii relaxat. Uneori trebuie să te încordezi

înainte de a te relaxa, similar cum am făcut în aceste exerciții. Practică aceste exerciții

zi de zi pentru a fi bine. Un moment bun pentru a practica aceste exerciții este seara,

după ce ai mers la culcare, ai stins lumina și nimeni nu te va deranja. Acesta te va ajuta

să dormi mai bine. Apoi, atunci când te înveți să te relaxezi, ești mai eficient la școală.

Amintiți-vă de elefant, sau exercițiile pentru maxilar, sau balta de noroi și poți face

exercițiile fără ca cineva să observe acest lucru. Astăzi este o zi bună, și te vei putea

relaxa. Ai muncit din greu și te simți bine. Foarte încet, acum, deschide ochii, mișcă

mușchii un pic. Bine ați venit înapoi în clasă. Foarte bine.

Versiunea scurtă

Așează-te confortabil, închide ochii și nu te gândi la nimic.

Acum strânge pumnii, strânge-i cât mai tare. Simte acea strânsoare – puternică, foarte

puternică. Acum. Relaxează-te. Gândește-te la acel sentiment minunat de relaxare (sau

gândește-te la acea minunată senzație de libertate pentru copiii mai mici).

Strânge pumnii din nou și ridică mâinile în sus, atinge umerii. Simte senzația puterii în

brațele tale. Simte puterea și apoi relaxează-te, gândește-te la acel sentiment minunat de

relaxare. Acum relaxează și brațele, lasă-le să atârne. Ridică umerii în sus, în așa fel

încât să atingi urechile. Încearcă să le ridici cât mai sus. Simte puterea în umerii tăi.

Simte puterea în umeri și relaxează-te. Gândește-te la sentimentul plăcut de relaxare.

(sau la acel sentiment minunat de moliciune). De data aceasta mestecă guma astfel încât

să faci cât mai multe riduri pe față. Simte acel plăcut sentiment de relaxare. Acum

încordează mușchii abdominali. Simte puterea în mușchi. Simte senzația de bine și

relaxează-te, gândește-te la acel minunat sentiment de relaxare.

Împinge burtica înainte de această dată, fă-o arc, simte puterea în spate. Simte această

putere și apoi relaxează-te. Gândește-te la acel minunat sentiment de relaxare.

Încordează mușchii picioarelor, simte acei mușchi încordați, simte acea putere apoi

relaxează-te. Încordează brațele. Simte acea putere și relaxează-te. Gândește-te la acel

minunat sentiment de relaxare. Acum strânge degetele picioarelor. Simte acea

încordare. Simte încordarea și apoi relaxează-te, gândește-te la acel minunat sentiment

de relaxare. Trage aerul în piept și ține-ți răsuflarea. Simte tăria în plămâni. După

aceasta respiră adânc și lasă puterea să iasă din plămâni. Simte acel minunat sentiment

de relaxare.

Ține ochii închiși, verifică fiecare parte a corpului pentru a vedea dacă există încordare.

Gândește-te la mâini și brațe, dacă există încordare acolo, elimin-o. Acum verifică

umerii, gâtul si fața. Acum ar trebui să te simți relaxat, minunat, liber. Bucură-te de acel

minunat sentiment și când te simți pregătit – deschide ochii.

EVALUAREA ÎNVĂȚĂRII

Profesorii au nevoie de o serie de strategii de evaluare pentru a descoperi și evalua

evoluția copiilor, aptitudinile și atitudinile obținute. Astfel de strategii pot include auto-

evaluarea copiilor și o serie de metode formale și neformale utilizate de profesor - de

exemplu, lucrare scrisă, monitorizarea comportamentului și explorarea aptitudinilor

copiilor. Mai jos sunt câțiva indicatori de evoluție a înțelegerii copiilor, a abilităților și

aptitudinilor care pot fi de ajutor în acest modul și pe parcursul întregului an.

ÎNVĂȚARE ABILITĂȚI APTITUDINI

Evoluția înțelegerii de

către copii a drepturilor

omului poate fi evaluată

prin capacitatea lor de a:

• utiliza adecvat

vocabularul din domeniul

drepturilor omului

(e.g., necesități,dorințe,

drepturi,

responsabilități);

• recunoaște problemele

din domeniul drepturilor

omului și

responsabilitățile de zi cu

zi;

• identica situații care

ilustrează conflicte ale

drepturilor omului;

• oferi exemple și vorbi

despre promovarea și

protecția drepturilor

omului.

Evoluția abilităților

copiilor de a explora

problemele din domeniul

drepturilor omului poate

fi evaluată prin

capacitatea lor de a:

• asculta respectuos;

• comunica clar idei și

puncte de vedere;

• lucra colaborativ în

grupuri;

• propune soluții pentru

conflictele și problemele

în domeniul drepturilor

omului;

• se implica în discuții și

dezbateri cu colegii.

Evoluția aptitudinilor

copiilor de a explora

drepturile omului poate fi

evaluată prin capacitatea

elevilor de a:

• identica atitudini care

au caracter de limitare

sau prejudecăți;

• identifica schimbări de

atitudine;

• reflecta asupra

atitudinii lor față de

ideile și opiniile altor

persoane;

• demonstra toleranță față

de alte persoane ale căror

opinie diferă de a lor;

• recunoaște legătura

dintre atitudini și acțiuni.

EVALUAREA ÎNVĂȚĂRII

O listă de întrebări pentru profesori

Această listă poate fi utilizată la începutul, mijlocul și sfârșitul programului, cu scopul

de a înregistra evoluția elevilor: cunoștințele, abilitățile, aptitudinile, în relație cu

conceptele cheie ale acestui program.

1. În ce măsură elevii demonstrează că pot utiliza corect vocabularul în domeniul

drepturilor omului (ex. drepturi, responsabilități, respect, egalitate)?

Foarte bine

Mediu

Minim

Nesemnificativ

Exemplificați:

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

2. În ce măsură elevii pot identifica drepturile și responsabilitățile în viața de zi cu zi?

Foarte bine

Mediu

Minim

Nesemnificativ

Exemplificați:

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

3. În ce măsură elevii pot identifica drepturile în conflict?

Foarte bine

Mediu

Minim

Nesemnificativ

Exemplificați:

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

4. În ce măsură elevii pot oferi exemple și pot discuta despre promovarea și protecția

drepturilor omului?

Foarte bine

Mediu

Minim

Nesemnificativ

Exemplificați:

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

121

5. În ce măsură elevii pot demonstra capacitatea de a asculta respectuos?

Foarte bine

Mediu

Minim

Nesemnificativ

6. În ce măsură elevii pot demonstra capacitatea de a comunica clar ideile și punctele de

vedere?

Foarte bine

Mediu

Minim

Nesemnificativ

7. În ce măsură elevii pot demonstra capacitatea de a lucra în grup?

Foarte bine

Mediu

Minim

Nesemnificativ

8. În ce măsură elevii demonstrează capacitatea de a propune soluții pentru conflicte și

probleme în domeniul drepturilor omului?

Foarte bine

Mediu

Minim

Nesemnificativ

Exemplificați:

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

9. În ce măsură elevii demonstrează capacitatea de a se angaja în discuții și dezbateri?

Foarte bine

Mediu

Minim

Nesemnificativ

10. În ce măsură elevii demonstrează capacitatea de a identifica atitudini de prejudecată

sau de limitare?

Foarte bine

Mediu

Minim

Nesemnificativ

Exemplificați:

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

122

11. În ce măsură elevii demonstrează capacitatea de a identifica schimbările de

atitudini?

Foarte bine

Mediu

Minim

Nesemnificativ

Exemplificați:

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

12. În ce măsură elevii demonstrează capacitatea de a reflecta asupra atitudinii lor față

de ideile și opiniile altor persoane?

Foarte bine

Mediu

Minim

Nesemnificativ

Exemplificați:

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

13. În ce măsură elevii sunt toleranți față de persoanele ale căror atitudini diferă de ale

lor?

Foarte bine

Mediu

Minim

Nesemnificativ

Exemplificați:

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

14. În ce măsură elevii recunosc legătura dintre atitudini și acțiuni?

Foarte bine

Mediu

Minim

Nesemnificativ

Exemplificați:

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

_____________________________________________________________________

IDEI SUPLIMENTARE DE UTILIZARE A ACESTUI MANUAL

DREPTURILE OMULUI ȘI RESPONSABILITĂȚILE

Desenul, Arta plastică, Design-ul etc.

Activitățile includ:

trecerea în revistă a imaginilor din diverse ziare cu referire la drepturile

omului, pentru a realiza un colaj.

realizarea și plasarea posterelor și imaginilor , care ilustrează felul în care

copiii înțeleg sau interpretează drepturi din Declarația Universală a

Drepturilor Omului și Convenția europeană privind Drepturile Copilului.

expunerea diferitor slogane și bannere ce prezintă diferite probleme în

domeniul drepturilor omului la nivel local sau internațional.

Religia


activități care contribuie înțelegerea de către copii a responsabilităților și

importanței acestora în realizarea drepturilor fiecărei persoane.

un studiu cu referire la persoane sau grupuri care au promovat drepturile

omului.

povestirea unor istorioare religioase, morale, care ilustrează diverse teme

din domeniul drepturilor omului.

Limbile


studierea drepturilor omului prin intermediul literaturii;

utilizarea dezbaterilor pentru a studia drepturile omului, de exemplu copiii

au dreptul de a avea și de a-și exprima opinia;

discuții în grup despre drepturile omului;

scrierea unui poem sau a unor istorioare scurte prin care elevii ar exprima

modul în care au înțeles drepturile omului.

Istoria


un studiu despre personalitățile istorice care au susținut drepturile

omului, de exemplu Martin Luther King, Mahatma Gandhi, Eleanor

Roosevelt, Mary Robinson, etc.

analiza vieții copiilor pe durata diferitor perioade istorice, de exemplu

Revoluția Industrială, anii 1950, etc.

studierea încălcărilor drepturilor omului, de exemplu, sclavia în SUA,

Aparteidul în Africa de Sud

Matematica/Informatica


Utilizarea graficelor pentru a arăta date statistice ca de exemplu,

procentajul populației globale care nu au/au acces la educație ,

alimentație, apă potabilă.

Colectarea datelor și computerizarea acestora.

Utilizarea motoarelor de căutare pentru a explora site-uri despre drepturile

omului.

Geografie


realizarea hărții regiunii, care ar include instituțiile care susțin drepturile

omului;

utilizarea studiilor de caz din diferite țări pentru a studia drepturile

omului, de exemplu dreptul la alimentație, apă potabilă, adăpost.

studierea drepturilor și responsabilităților în relație cu mediul

înconjurător.

Teatru


Jocuri de rol

Mimare

Boxa cu săpun (copiii prezintă diferite puncte de vedere cu referire la

diverse subiecte, de exemplu accesul persoanelor cu disabilități în școală).

IDEI SUPLIMENTARE DE UTILIZARE A ACESTUI MANUAL

Studierea declarației Universale a Drepturilor Omului

Fiecare persoană are aceleași drepturi


studierea evenimentelor din secolul 20 (Războiul I și II Mondial) care au

marcat crearea Organizației Națiunilor Unite și elaborarea Declarației

Universale a Drepturilor Omului.

studierea unor probleme locale sau internaționale, cu referire la egalitate,

de exemplu, acces egal la educație etc.

analiza evenimentelor locale sau internaționale care ar preveni/soluționa

unele încălcări ale drepturilor omului, de exemplu, dreptul la un adăpost.

studierea aspectelor vieții, care, ca și drepturile omului, sunt similare

pentru fiecare persoană, de exemplu sportul sau muzica.

Fiecare persoană are dreptul la alimentație și apă potabilă:


studiu realizat de copii, la domiciliu, prin care ar studia de unde vine sursa

de apă, de exemplu o schemă de grup a sursei de apă, fântâni private, etc.

experimente științifice despre evaporare, condensare, purificarea apei.

lecții de educație pentru sănătate despre importanța apei în timpul unei

diete.

studierea problemei lipsei accesului la apă potabilă a milioane de persoane

de pe planetă .

Oamenii au dreptul de a avea și de a-și exprima opinia


activitate în formă de cerc, unde copiii ar fi încurajați să-și exprime

punctele de vedere și să asculte punctele de vedere ale colegilor cu

referire la așa probleme precum promovarea respectului pentru obiectele

școlare și personale sau cum să îmbunătățească terenul de joc al școlii,

condițiile de desfășurare a activităților extrașcolare pentru toți membrii

comunității școlare.

boxa de săpun - activități prin care elevii și-ar exprima punctul de vedere

cu referire la problemele școlare, ca de exemplu, uniformele școlare sau

combaterea analfabetismului.

utilizarea boxelor pentru sugestii în sala de clasă, unde elevii ar putea

plasa ideile cu referire la anumite probleme pe care ar dori să fie

soluționate în cadrul școlii.

Dreptul de a participa la guvernarea țării și de a vota atunci când suntem

adulți.


studierea rolului alegerilor, de asemenea instituțiile și mecanismele de

guvernare.

studierea rolului instituțiilor internaționale și europene (ONU și agențiile

sale) și relevanța acestora pentru ceea ce se întâmplă în țară în care

locuiesc.

identificarea posibilităților de implicare, în calitatea lor de cetățeni tineri,

în procesele de luare a deciziilor care-i afectează, la nivel local și național.

Fiecare persoană are dreptul de a se căsători și de a avea o familie


Discuții despre tipurile de familii (biparentală, monoparentală, familii de

plasament etc.)

Un poster unde elevii ar plasa fotografii de familie

Realizarea arborelui genealogic

Interviuri cu membrii familiei

Invitarea membrilor diferitor grupuri etnice din localitate pentru a discuta

despre tradițiile din familiile din țările lor de origine.

Fiecare persoană are dreptul la educația primară


Lecturarea istorioarelor școlare, de exemplu Huckleberry Finn,Spre școală

prin câmpii etc.

Vizitarea altor școli din comunitate sau comunicarea cu acestea prin

email.

Realizarea unui poster cu genericul ”Școala mea”.

Studierea informației despre anumite țări unde nu fiecare persoană se

bucură de dreptul la educație.

Elevii ar putea face o comparație despre cum diferă accesul lor la

educație, activitățile lor școlare de cele ale semenilor lor din altă perioadă

istorică, sau din altă țară a lumii.

Con - amnesty.md · întrebarea "Cine sunt eu?". Copiii pronunță cuvintele la care s-au gândit...

Documents

Transcript of Con - amnesty.md · întrebarea "Cine sunt eu?". Copiii pronunță cuvintele la care s-au gândit...