Compost
2
VALORIFICĂRI INCREDIBILE Până nu demult, îngrăşămintele chimice au avut mare căutare. S-a dezvoltat o industrie fabuloasă în domeniu, pentru ca mai apoi să constatăm că acestea au o serie de efecte nocive. Foarte recent au murit două persoane în nordul Moldovei pentru simplul fapt că apa din fântânile locului este infestată de îngrăşămintele chimice şi de la infiltrările în sol a dejecţiilor lichide de la animale. Nu mai putem astăzi reveni la metodele bunicilor noştri, care împrăştiau gunoiul de grajd pe câmp cu furca, dar mai ales trebuie să avem în vedere cantitatea enormă şi foarte diversă a deşeurilor biodegradabile şi să găsim o soluţie colectivă pentru toate aceste situaţii. Soluţia o reprezintă compostarea tuturor deşeurilor biodegradabile – deşeuri menajere, dejecţii animale, resturi vegetale care nu au altă utilizare superioară (paie, coceni, lujeri, coji de seminte, cojile de arbori eliminate la gater) deseuri din industria alimentară, alimente expirate scoase din circuitul comercial, crengile măruntite ale arborilor sau corzile de viţă de vie, boasca din vinificaţie, nămolurile rezultate din epurarea apelor uzate etc. Pe de altă parte, la gropile de gunoi nu mai avem voie să ducem orice, compostarea fiind iarăşi o soluţie. În afara constrângerilor, mai există şi piaţa. Un kg de roşii mari şi frumoase, din terenuri îngrăşate chimic, se vinde mai prost decât un kg de roşii mai mici dar de pe terenuri neafectate de chimicale. Preţul diferit are legătură cu efectul asupra sănătăţii. Daca vrem sa cumpărăm o pungă de pământ de flori, avem surpriza interesantă că cele mai multe sorturi disponibile la magazinele de specialitate sunt din import. O fi pământul lor mai bun decât al nostru? Cu siguranţă nu! Care este atunci secretul? Unul foarte simplu: normele de mediu din ţara lor i-a obligat cu mai mult timp în urmă să găsească o soluţie pentru deşeurile biodegradabile. Atunci ei au văzut că pot câştiga de două ori, şi de la deţinătorii de deşeuri biodegradabile, care trebuie să plătească pentru procesarea lor, precum şi din vânzarea compostului. Compostul este un îngrăşământ natural rezultat din descompunerea aerobă a deşeurilor biodegradabile. Dacă lăsăm undeva un maldăr de resturi vegetale, dejecţii animale etc. acestea încep să se descompună anaerob (fără aport de oxigen). Această descompunere generează agenţi patogeni, mirosuri urâte şi produc în final, după un timp lung, un material ce poate fi folosit ca îngrăşământ de slabă calitate. Dacă acelaşi material, în prealabil mărunţit, este agitat la anumite intervale de timp, astfel încât fiecare părticică a lui să aibă contact direct cu aerul, descompunerea lui este aerobă, nu mai există agenţi patogeni iar mirosul este infinit mai nesemnificativ. Produsul finit este cu atât mai bun cu cât se respectă o anumită proporţie între materialele care conţin predominant carbon şi cele care conţin predominant azot. În cazul unei bune proportii şi a unei umidităţi optime, procesul de descompunere este foarte scurt iar produsul finit este de cea mai buna calitate. Încetul cu încetu, compostarea a reuşit să rezolve un număr tot mai mare de probleme. De exemplu, unele ferme de păsări elimină dejecţiile prin spălarea pardoselelor. Aceste dejecţii conţin o mare cantitate de apă, care, de multe ori ajunge în sistemul de canalizare, de unde se răspândesc apoi mirosuri insuportabile în aval. Ar fi suficient ca aceste dejecţii să se amestece cu paie (de care mulţi doresc să scape provocând incendii ilegale şi periculoase) să se dispună în şire (brazde) şi să se agite din săptămână în săptămână timp de circa 10 - 12 săptămâni. Excesul de apă s-ar colecta la margine platformei şi s-ar reintroduce în materialul de compostat. Nu ar mai fi necesară deversarea apei infestate în canal, mirosurile ar fi nesemnificative şi în final s-ar obţine un produs cu valoare comercială importantă. Un alt exemplu remarcabil îl constitue soluţia aplicata la Słupsk, în Polonia, pentru nămolurile rezultate din tratarea apelor uzate. Aceste nămoluri erau depozitate în bataluri imense care presupuneau suprafeţe ocupate de pământ din ce în ce mai mari, cu costuri corespunzătoare. Au recurs atunci la transformarea nămolului în compost. Un compost de bună calitate, care se vinde deci cu un preţ bun, trebuie să respecte proporţia prescrisă între carbon şi azot. Din analizele făcute, au ajuns la concluzia că trebuie să amestece nămolul respectiv în proporţie de 32 % cu 32 % paie, 11 % deşeuri din lemn, rumeguş şi talaş şi 25 %
-
Upload
niko-nikole -
Category
Documents
-
view
213 -
download
1
description
Cum sa produci pamant nutritiv - compostul!
Transcript of Compost
-
VALORIFICRI INCREDIBILE
Pn nu demult, ngrmintele chimice au avut mare cutare. S-a dezvoltat o industrie fabuloas n domeniu, pentru ca mai apoi s constatm c acestea au o serie de efecte nocive. Foarte recent au murit dou persoane n nordul Moldovei pentru simplul fapt c apa din fntnile locului este infestat de ngrmintele chimice i de la infiltrrile n sol a dejeciilor lichide de la animale. Nu mai putem astzi reveni la metodele bunicilor notri, care mprtiau gunoiul de grajd pe cmp cu furca, dar mai ales trebuie s avem n vedere cantitatea enorm i foarte divers a deeurilor biodegradabile i s gsim o soluie colectiv pentru toate aceste situaii.Soluia o reprezint compostarea tuturor deeurilor biodegradabile deeuri menajere, dejecii animale, resturi vegetale care nu au alt utilizare superioar (paie, coceni, lujeri, coji de seminte, cojile de arbori eliminate la gater) deseuri din industria alimentar, alimente expirate scoase din circuitul comercial, crengile mruntite ale arborilor sau corzile de vi de vie, boasca din vinificaie, nmolurile rezultate din epurarea apelor uzate etc. Pe de alt parte, la gropile de gunoi nu mai avem voie s ducem orice, compostarea fiind iari o soluie.n afara constrngerilor, mai exist i piaa. Un kg de roii mari i frumoase, din terenuri ngrate chimic, se vinde mai prost dect un kg de roii mai mici dar de pe terenuri neafectate de chimicale. Preul diferit are legtur cu efectul asupra sntii.
Daca vrem sa cumprm o pung de pmnt de flori, avem surpriza interesant c cele mai multe sorturi disponibile la magazinele de specialitate sunt din import. O fi pmntul lor mai bun dect al nostru? Cu siguran nu! Care este atunci secretul? Unul foarte simplu: normele de mediu din ara lor i-a obligat cu mai mult timp n urm s gseasc o soluie pentru deeurile biodegradabile. Atunci ei au vzut c pot ctiga de dou ori, i de la deintorii de deeuri biodegradabile, care trebuie s plteasc pentru procesarea lor, precum i din vnzarea compostului. Compostul este un ngrmnt natural rezultat din descompunerea aerob a deeurilor biodegradabile. Dac lsm undeva un maldr de resturi vegetale, dejecii animale etc. acestea ncep s se descompun anaerob (fr aport de oxigen). Aceast descompunere genereaz ageni patogeni, mirosuri urte i produc n final, dup un timp lung, un material ce poate fi folosit ca ngrmnt de slab calitate. Dac acelai material, n prealabil mrunit, este agitat la anumite intervale de timp, astfel nct fiecare prticic a lui s aib contact direct cu aerul, descompunerea lui este aerob, nu mai exist ageni patogeni iar mirosul este infinit mai nesemnificativ. Produsul finit este cu att mai bun cu ct se respect o anumit proporie ntre materialele care conin predominant carbon i cele care conin predominant azot. n cazul unei bune proportii i a unei umiditi optime, procesul de descompunere este foarte scurt iar produsul finit este de cea mai buna calitate.ncetul cu ncetu, compostarea a reuit s rezolve un numr tot mai mare de probleme. De exemplu, unele ferme de psri elimin dejeciile prin splarea pardoselelor. Aceste dejecii conin o mare cantitate de ap, care, de multe ori ajunge n sistemul de canalizare, de unde se rspndesc apoi mirosuri insuportabile n aval. Ar fi suficient ca aceste dejecii s se amestece cu paie (de care muli doresc s scape provocnd incendii ilegale i periculoase) s se dispun n ire (brazde) i s se agite din sptmn n sptmn timp de circa 10 - 12 sptmni. Excesul de ap s-ar colecta la margine platformei i s-ar reintroduce n materialul de compostat. Nu ar mai fi necesar deversarea apei infestate n canal, mirosurile ar fi nesemnificative i n final s-ar obine un produs cu valoare comercial important.Un alt exemplu remarcabil l constitue soluia aplicata la Supsk, n Polonia, pentru nmolurile rezultate din tratarea apelor uzate. Aceste nmoluri erau depozitate n bataluri imense care presupuneau suprafee ocupate de pmnt din ce n ce mai mari, cu costuri corespunztoare. Au recurs atunci la transformarea nmolului n compost. Un compost de bun calitate, care se vinde deci cu un pre bun, trebuie s respecte proporia prescris ntre carbon i azot. Din analizele fcute, au ajuns la concluzia c trebuie s amestece nmolul respectiv n proporie de 32 % cu 32 % paie, 11 % deeuri din lemn, rumegu i tala i 25 %
-
alte resturi vegetale verzi. n afar de faptul c produsul finit se vinde foarte bine pe piaa agricol, economiile realizate prin eliminarea depozitelor de nmol au condus la o reducere a costurilor cu 30 %.
Aceleai utilaje i aceeai tehnologie se poate folosi pentru depoluarea solurilor contaminate cu materiale biodegradabile, cum ar fi petrolul, de exemplu.La faa locului se adun pmntul infestat n brazde i se adaug alte materiale biodegradabile care pot declana reacia de descompunere aerob. Se pot aduga i acceleratori ai acestei reacii, dup care pmntul respectiv este ntors periodic astfel nct fiecare prticic s vin n contact cu aerul. Se adauga ap dac este nevoie. Dup 12 - 14 sptmni terenul respectiv este din nou fertil i se comport ca oricare altul. Aceast soluie este cu mult mai convenabil dect transportarea solului n laboratoare specializate pentru depoluare.
n alte ri europene exist firme specializate care dein echipamente pentru agitarea compostului i cu care presteaz servicii de compostare pentru mai muli beneficiari. Pentru c agitarea este necesar cu aproximaie odat pe sptmn, dup ce se termin lucrarea pe o anumit platform, se ncarc utilajul pe un trailer i se deplaseaz spre platforma altui beneficiar. Exist i echipamente care se pot deplasa pe drumurile publice prin propriile mijloace. Probabil c nu peste mult timp astfel de servicii vor fi prestate i n Romania. Cei care vor nelege c productorii de compost ctig i de la deintorii de deeuri biodegradabile i de la beneficiarii de compost nu vor sta prea mult pe gnduri. Interesul particularilor deja exist, dac se va aduga i sprijinul autoritilor, rezultatul va veni deosebit de prompt.
Avantajele folosirii compostului sunt considerabile:
Se elimin mirosurile neplcute, sursele de rspndire a microbilor i infestarea solului, a apei i a aerului; Se mbuntete fertilitatea solurilor cu un ngrmnt ecologic, lipsit de toxicitate (aportul necesar de compost trebuie fcut n urma recomandrii unei persoane avizate); Solul mbuntit cu compost devine mai afnat i mai penetrant. Astfel, n cazul ploilor abundente, acest sol absoarbe o mare cantitate de ap, n timp ce alte soluri se comport ca un acoperi de tabl, facilitnd inundaiile; Capacitatea solului de a respira crete pn la 40 % fa de situaia n care nu se aplic un astfel de tratament; Se pot crea soluri fertile pe terenuri complet nefertile, de exemplu n zonele fostelor exploatri miniere de suprafa.
Toate acestea sunt motive temeinice pentru folosirea acestui gen de soluie.
Alte detalii n limba romn despre compost se pot gasi pe site-ul www.geangu.deseuri-online.ro . Un volum impresionant de informatii despre acest subiect (inclusiv cu aspecte de eficien economic) disponibil n 4 limbi se pot gsi pe site-ul specializat al UE: http://ec.europa.eu/environment/waste/publications/compost_success_stories.htm sau http://europa.eu.int/comm/environment/waste/compost/index.htm .
Pe siteul producatorului german www.backhus.com pot fi vizionate filme cu aceste echipamente n funciune.
Constantin Geangu,DirectorC Geangu Consulting srlMobil : 0745 069 362 sau 0729 017 313www.geangu.deseuri-online.ro
