Comparatie Intre Sistemele de Operare Windows Si Linux

8/18/2019 Comparatie Intre Sistemele de Operare Windows Si Linux

1/14

Comparatie intre sistemele de operare Windows si Linux

Acest referat are ca principal obiectiv compararea sistemelor de operare

Windos si Linux.Pentru a realiza obiectivul , acest referat ofera o introducere in

sistemele de operare .

Capitolul 1 contine o introducere in sistemele de operare.

Al doilea capitol prezinta o comparatie intre sistemul de operare Windows si

Linux.

Cuprins

1.Introducere in sistemele de operare

1.1 Ce este un sistem de operare?

1. !unctiile unui sistem de operare

1." !unctionarea sistemelor de operare

1.# $curt istoric al sistemelor de operare

.Linux vs Windows

.1 $isteme Windows versus sisteme Linux

. Avanta%e si dezavanta%e


2/14

1.Introducere in sistemele de operare

1.1 Ce este un sistem de operare?

$istemele de operare reprezinta un concept familiar tuturorutilizatorilor de calculatoare personale.&le apar tot mai des si in

implementarea de funcionalitati din alte aparate, de la telefoane mobile la

cardurile bancare inteli'ente.&xista insa si dispozitive care nu au (inca) un

sistem de operare, in principal deoarece executa un numar micc de

operatiuni care nu necesita nici o modificare. *e exemplu, calculatorul

dintr+un cuptor cu microunde executa un pro'ram simplu fixat prin

circuite fizice. $istemele de operare sunt uitle in cazul calculatoarelor

care trebuie sa se adapteze unui mediu in scimbare , ele permitand

modificare comportamentuui calculatorului fara scimbarea succesiunii

operatiilor ardware.

$copul unui $- este sa asi'ure stabilitate si flexibilitate in functionareacalculatorului.$istemele de operare permit, in 'eneral,interactiunea cu mai multi

utilizatori, rularea mai multor aplicatii , si modificarea strate'iilor de raspuns

ale calcuatorului la o anumita problema.

Componenta esentiala a sistemului de operare o reprezinta nucleul sau

ernelul.Acesta are rolul de 'estiune a resurselor fizice si de oferire a unei

interfete comune aplicatiilor./ucleul nu este o aplicatie in sine , ci este un mediu

in cadrul caruia pot rula alte aplicatii.

Programele de baza sunt aplicatiile fundamentale ale unui sistem de

operare care permit interactiunea cu nucleul si cu sistemul fizic. Astefl de

aplicatii sunt interpretoarele de comenzi, utilitare de 'estiune a utilizatorilor si

a sistemului de fisiere, biblioteci, etc. In 'eneral nu este bine conturata

definitia de aplicatie de baza0 se considera ca o aplicatie este aplicatie de baza

atunci cand ofere servicii pentru o buna parte din celelalte componente ale

sistemului.

Un sistem de operare este un pro'ram care controleaza distributia resurselor unui

calculator si mediaza comunicarea dintre ardware, pe de o parte, si aplicatiile

utilizatorilor , pe de alta parte.


3/14

*in punct de vedere tenic sistemul de operare este ciar nucleul. *in

perspectiva utilizatorului sistemul de operare este compus din nucleu si suita

pro'ramelor de baza. Pro'ramele de baza sunt acele aplicatii ce permit

utilizatorului interactiunea cu resursele ardware alea sistemului,.

Prin analo'ie un calcuator pate fi privit ca un aeroport cu un punct central

din care se coordoneaza traficul. esursele aeroportului le reprezinta pistele si

avioanele iar buna functionare a aeroportului conta in desfasurarea fluenta si

eficienta a traficului aerian. !ara un control or'anizat al acestor resurse, pe un

aeroport nu s+ar putea evita intarierile si coliziunile. In cazul calculatoarelor ,

rolul unui sistem de operare este de a coordona accesul la resurse si traficul ,

intocmai precum turnul de control al unui aeroport.

1.2 Functiile unui sistem de operare

- prima functie a unui sistem de operare consta in administrarea

resurselor ardware ale sistemului.

In cazul unui calculator, este vorba mai ales despre accesul la

procesor, memorie , ard+dis, comunicarea in retea , precum si cu alte

dispozitive de intrare2iesire. Aceste resurse pot fi solicitate de aplicatii

multiple si de utilizatori multipli.

$istemul de operare este el insusi o aplicatie, care necesita

resurse(si, implicit, accesul la ele) pentru a functiona, ca si celelalte

aplicatii0cprin urmare, acesta trebuie sa isi asi'ure accesul privile'iat la resurse.

3n $- trebuie sa mentina controlul asupra calculatorului si sa faca posibila

utilizarea sa predictibila si cat mai eficienta.

$istemul de operare ofera o abstractizare a resurselor hardware.

Practic $- este o extensie a sistemului fizic , oferind o interfata simplificata

folosita oentru medierea accesului utilizatorilor si aplicatiilor la resursele

ardware.

$istemul de operare este responsabil cu oferirea unui set limitat de

informatii si functii de lucru cu ardware+ul, in loc de descrierea exacta a ceea


4/14

ce se intampla cu ardware. Practic, el ofera dispozitivelor si aplicatiilor(si, in

ultima instanta, utilizatorilor) o transparenta fata de modul fizic de functionare

a ardware+ului. In ceea ce priveste comunicarea dintre ardware si aplicatii ,

sistemul de operare trebuie sa creeze o identitate calculatorului, care sa ramana

relativ stabila in dialo'ul acestuia cu aplicatii diverse, ciar daca au loc up'rade+

uri de ardware. $istemul de operare este si cel care permite unei aplicatii sa

ruleze pe sisteme fizice diferite, deoarece uniformizeaza raspunsurile date de

calcuator si intermediaza accesul la resurse.$istemele de operare trebuie prin

urmare sa poata interactiona cu aritecturi ardware si cu perifericre foarte

diverse , el fiind cel care faciliteaza accesul aplicatiilor la resursele ardware.

Aceasta functie se numeste portabilitate si se refera la oferirea unei interfete

unice pentru utilizator, indiferent de diferentele ardware dintre aritecturi.

3n $- foloseste drivere pentru comunicarea cu dispozitive

periferice. Acestea sunt pro'rame care traduc comenzile sistemului de operare

in comenzi inteli'ibile ecipamentelor, precum si iesirea acestora in mesa%e

accesibile sistemului.

olul $- a fost extins prin punerea la dispozitia aplicatiilor a

unei colectii de biblioteci(functii) pe care pro'ramele le pot folosi pentru a

rezolva probleme specifice le'ate de interactiunea cu componentelecalculatorului.

$istemul de operare va include utilitare de diagnosticare si

monitorizare a functionarii diferitelor componente atat pentru cele ardware,

cat si pentru componentele software.

3n sistem de operare poate, desi'ur, sa si esueze in realizarea

functiilor sale. 3n tip foarte frecvent de eroare consta in blocarea functionarii

calculatorului. 3n astfel de 4cras5 poate fi datorat unor imperfectiuni ale

sistemului, dar poate fi favorizat si de functionarea anumitor aplicatii. 3n al

doilea tip frecvent de eroare se refera la problemele de securitate, care pot

permite intruziunea unui utilizator sau a unei aplicatii malitioase. *e asemenea ,

este posibil ca un sistem de operare sa nu reuseasca sa interactioneze corect cu

anumite perifericre sau ecipamente.


5/14

1. Functionarea sistemelor de operare

3n sistem de operare realizeaza urmatoarele sarcini principale6administrarea procesorului, administrarea memoriei, administrarea

ecipamentelor si a perifericelor, administrarea sistemelor de stocare a datelor,

interfata cu aplicatiile si interfata cu utilizatorii. $copul principal consta in

impunerea de re'uli pentru folosirea in comun a resurselor. Aceasta se

realizeaza fie prin alternarea in timp a accesului la resurse, fie prin delimitarea

si alocarea unor se'mente din resurse aplicatiilor ce le vor utiliza simultan.

Administrarea memoriei urmareste sa asi'ure faptul ca fiecare proces are

suficienta memorie, fara sa invadeze spatiul de memorie al altor procese.

Administrarea perifericelor si a ecipamentelor este realizata prin

intermediul driverelor.Acestea sunt pro'rame relativ autonome de sistemul de

operare, fiind deseori furnizate de producatorul ecipamentelor si instalate

separat.

1.! "curt istoric al sistemelor de operare

$istemele de operare pentru PC+urile actuale sunt nu numai rezultatul unei

evolutii 'raduale , si si al unei scimbari conceptuale, in masura in care sistemul

propriu+zis, si anume ernel+ul, este acompaniat de interfata 'rafica si de

aplicatii diverse cu scopul de a fi cat mai accesibil utilizatorului individual

neprofesionist.

P#I$% &'('#%)I'

Pot fi distinse patru mari perioade in evolutia sistemelor de operare. In

prima perioada, care s+a desfasurat in mare intre anii 17#8 si 1788, se dezvolta

prima 'eneratie de calculatoare, avand la baza tenolo'ia tuburilor vidate. -

inovatie ma%ora care introducea cartelelor perforate, ca modalitate de stocare a


6/14

informatiei. In aceasta etapa nu exista nici un sistem de operare si nici acar

limba%e de pro'ramare.

% *+U% &'('#%)I'

Intre anii 1788 si 1798 introducerea tranzistorului marceaza trecerea la

a doua 'eneratie de calculatoare. Principalele limba%e utilizate sunt !-:A/ si

limba%ul de ansamblare. $istemele de operare precum !;$ sau I&/&A:I&

Atreia 'eneratie de calculatoare, bazata pe circuitele inte'rate , apare in

[email protected] 4multipro'rammin'5 eficientizeaza folosirea resurselor

calculatorului.Principiul utilizarii in comun a tipului de procesor este o alta

inovatie a acestei perioade, in care mai multi utilizatori folosesc simultan

terminale conectate la acelasi calculator.

In 179 a fost creata firma I/:&L, specializata in microprocesoare.

A PA:A >&/&A:I&

*upa 17@ , pana in prezent, se poate vorbi de a patra 'eneratie de

calculatoare reprezentate de aparitia si expansiunea extraordinara a

calculatoarelor persoanale. Productia acestora are la baza tenolo'ia

microprocesoarelor. In 1778 a aparut prima versiune autonoma de Windows,

urmand apoi Windows7, Windows /:.A fost urmat de Windows @@@ si

Windows @@" $erver.In aceasta perioada sistemele 3/I si Linux incep sa

casti'e teren. &ste dezvoltata o prima interfata 'rafica pentru ele+ Windows,urmata de versiuni mai complexe.

*atorita expansiunii retelelor de calculatoare personale apar sisteme de

operare specializate ( sisteme de operare distribuite si sisteme de operare de

retea).


7/14

2.,inu- vs indows2.1 "isteme indows versus sisteme ,inu-

In momentul de fata , pe ma%oritatea aritecturilor PC, de o popularitate

sporita se bucura sistemele de operare ;icrosoft Windows si distributiile

Linux.$istemele Apple ;acintos au mi'rat de la o aritectura PowerPC spre

aritectura Intel de relativ putin timp, intrand astfel in comeptitie directa cu

Windows si Linux. Intrucat primele doua sisteme sunt concurente directe pe

piata, apar intrebari firesti le'ate de asemanarile si deosebirile dintre ele, care

sunt pucntele tari si punctele slabe ale fiecaruia si, in ultima instanta, care

dintre ele este cel mai bun.In realitate insa, a compara aceste doua clase de

sisteme este un lucru foarte dificil, date fiind diferentele fundamentale de

concept si realizare, iar mai mut , a tra'e concluzia ca unu dintre sisteme este

implicit mai bun sau mai slab decat celalalt este imposibil.

Ambele sisteme ofera performante avansate, un mediu stabil de operare

si au un domeniu foarte bo'at de aplicatii disponibile si concepute special pentru

aceasta. *ar pentru ca filozofiile din spatele manierei in care sisteme au fost

proiectate si au evoluat sunt diferite, concluzia finala depinde in mare masura de

scopul in care sistemul va fi folosit, 'radul de pra'atire al utilizatorilor,

confi'uratia ardware si multi alti factori subiectivi.

*iferenta dintre Windows si Linux este si una de ordin

semantic.;icrosoft Windows desemneaza un produs bine delimitat, avand

asociate niste specificatii, pe baza carora exista un pret pe piata,Linux, inscimb, nu reprezinta un produs bine definit, termenil avand mai multe

intelesuri.:enic vorbin, Linux este de fapt numai numele ernel+ului(nucleului)

sistemului de operare. Ca fapt divers, Linux este o marca inre'istrta a lui Linus

:orvalds, initiatorul proiectului ernel+ului Linux.

;icrosoft a lansat la inceput Windows ca pe o colectie de aplicatii ;$+

*-$, rulate intr+un mediu 'rafic interactiv, care sa usureze munca utilizatorului

de a lucra cu sistemul.Interfata intuitiva si prietenoasa, suita bo'ata de aplicatiipreinstalate, suportul tenic dedicat, toate acestea au promovat Windows+ul ca


8/14

fiind ale'erea ideal pentru sistemul destop de us personal sau pentru birou.

Acest atu a fost pastrat si la editiile ulterioare de Windows, unde s+au facut

pro'rese semnificativa in directia performantelor6 s+a despins de ;$+*-$,

capatand un ernel modern , cu suport de multitasin' si mai multi utilizatori,

interfata 'rafica a devenit mai bo'ata si mai atra'atoare si nu in ultimul rand

necesitatea de cunostinte tenice din partea utilizatorilor s+a diminuat de la

editie la editie. Politicile de maetin' ale ;icrosoft sunt de a face acest sistem

accesibil unui numar cat mai vast de clienti, cu un efort minim de confi'urari

ulterioare si o experienta de utilizare cat ai placuta, indelun'ata si eventual

sufiecienta pentru nevoile oricarui utiizato.

Primele sisteme avand la baza Linux, pe de alta parte, au fost realizate in

mediul academic.*orind o alternativa 'ratuita si libera pentru sistemele 3/I

comerciale de la acea vreme , o comunitate de entuziasti s+a dunat in %urul lui

Linus :orvalds pentru a a%uta la imbunatatirea si extinderea ernel+ului creat de

acesta initial doar ca pe un proiect la facultate. ;ai departe, o multitudine de

proiecte software avand la baza acest ernel au fost infiintate cu numarul si

importanta acestora crescand de la an la an. $pre deosebire de cazul Windows+

ului, software+ul pe Linux nu a fost scris neaparat avand in minte usurinta de

utilizare si accesibilitatea, desi aceasta este tendinta din prezent. !iind vorba

indeosebi de mediul academic , ma%oritatea utilizatorilor aveau cunostinte

avansate de I: si apreciau la un sistem stabilitatea, flexibilitatea si

performanta , mai de'raba decat o interfata simpla si intuitiva. *atorita acestor

puternice avanta%e, Linux( ca ma%oritatea sistemelor 3/I, dealtfel) a avut un

succes exploziv pe servere, si s+a impus intr+o masura mult mai mica pe destop,

unde suprematia este inca detinuta de catre sistemele de operare de la

;icrosoft.In momentul de fata , o buna parte din infrastructura Internet+ului

este tinuta pe Linux.

Principala diferenta dintre Linux si multe ale siste de operare actuale, mai

mult sau mai putin raspandite, este faptul ca atat componentele( aplicatiile) cat

si ernel+ul sau sunt 'ratuite si , mai multe decat atat, open+source, ceea ce

inseamna ca o comunitate vsta de uitilizatori si in'ineri software au acces la ele ,

pentru a le utiliza sau a le a aduce noi imbunatatiri. Aceasta practica nu este

noua , ci dateaa de la inceputurile Linux+ului , ciar de la varianta incipienta a

acestuia, ;inix, un sistem de operare ce a fost conceput de la bun inceputpentru a fi 'ratuir si accesibil tuturor.Conceptul de licenta sub care


9/14

functioneaza Linux,alaturi de aplicatiile sale, a primit denumirea de 4copBleft5

care, contrat copBri't+ului, ofera oricui dreptul de acces, distributie si

modificare a unei creatii , atata timp cat pastreaza aceleasi caracteristici alea

4copBleft+ului5.La polul opus, ma%oritatea sistemelor de operare ce nu apartin

familiei Linux si, cu preponderenta cele comericale , se supun in continuare le'ii

copBri't+ului si impiedica interventia utilizatorilor asupra codului sursa(closed

source).

Comunitatea -pen $ource este una foarte dinamica, iar in cest moment

distributiile de Linuz beneficiaza din plin de acest lucru. Pana acum cativa ani ,

sistemele Linux necesitau cunostinte avansate de operare, din motive e'ate de

instrumente 'rafice de administrare limitate sau lipsa driverelor din partea

producatorului de ardware.;ai mult, accesul limitat la Internet priva

utilizatorul de rand de accesul la documentatie( desi vasta, in mare parte online),

esentiala pentru incura%area utilizatorilor de a expermenta cu un nou sistem de

operare, in contextul in care nu existau campanii de maretin' ca in cazul

produselor comerciale.

Lucrurile au inceput totusi sa se scimbe intr+un mod radical in momentul

in care Internet+ul a devenit o resura din ce in ce mai accesibila si o serie de

companii au remarcat potentialul pe care Linux il avea si si+au orientat domeniulde acitivate catre acesta.Interesul crescut a incura%at comunitatile sa depuna

un efort mai mare pentru a face aplicatiile mai accesibile. obustetea si

performantele superioare au fost imbinate cu o interfata bo'ata si o experienta

vizuala comparabila cu cea de pe Windows.$uportul din partea producatorilor de

ardware a crescut la randul sau , cu implicari foarte puternice din partea

multor ca /ovell, Canonical sau *ell. Astfel , destop+ul Linux devenise o optiune

atra'atoare, anii urmatori anuntandu+se extrem de pormitatori pentru

ascensiunea miscarii -pen $ource.

&xista reticiente cu privire la incura%are raspandirii pro'ramelor open+

source din moment ce o astfel de libertate a tuturor utilizatorilor este dificil de

controlat si poate crea probleme de interoperabilitate. Intr+adevar, unificarea

pe care o ofera sistemele de operare comerciale, concepute 'lobal si , totodata,

compact, impune si uniformizarea aplicatiilor scrise pentru a rula pe ele , in timp

ce varietatea de%a mare si in continua crestere a sistemelor open+source

conduce la stabilirea unei multitudini de directii de dezvoltare intre care se


10/14

imparte software+ul conceput pentru toate acestea. Pe de alta parte ,

comunitatea de utilizatori ai pro'ramelor open+source este in continua crestere ,

fenomen ce poate reprezenta o amenintare catre monopolul indus de catre

;icrosoft, spre exemplu. In ultima instant, diversitatea poate fi 'reu de

controlat dar totodata, un foarte mare se'ment al pro'ramatorilor din lume

lucreaza la intretinerea si aducerea de inovatii2 imbunatatiea acestor proiecte.

Cea mai mare comunitate de pro'ramatori ce dezvolta aplicatii opne+

source pentru absolut toate platformele si sistemele de operare, se 'aseste la

4tpp622sourcefor'e.net5. Putin cunoscut este faptul ca ;icrosoft a incura%at

dezvoltarea unei comunitati , numita 4Codeplex5 , axata pe dezvoltarea

aplicatiilor open+source folosind , bineinteles, tenolo'iile ;icrosoft precum

Windows Presentation !oundation , /A , aplicatiile fiind concepute pentru

sistemele de operare de la ;icrosoft , cu preonderenta Windows P si Windows

ista.

2.2 %vanta/e si dezavanta/e

10 avanta/e pentru ,inu-

1. &ste 'ratis D fara crac+uri.

. 78E din aplicatiile pentru orice scop (media, internet, office, download,

pro'ramare, web development) sunt 'ratis.

". /u sunt virusi.

#. $ecuritatea este mult mai bine implementata D fata de Windows.

8. &xista implicit un super+administrator (root) care neaparat are o parola D spre

deosebire de Windows, unde pot fi mai multi si de obicei fara parole.

9. !unctionalitate dovedita in domeniul serverelor D linux nu se bloceaza

niciodata.

F. >asesti usor documentatie pentru orice problema.


11/14

. !iabilitate dovedita pe termen lun'.

7. &xista distributii pentru toate tipurile de sisteme (destop, laptop, server,

mainframe, mobile) D este adevarat ca Cent-$ de exempu pus pe un laptop nu e

cea mai buna ale'ere dar am vazut 3buntu instalat cu toate driverele (inclusiv

wireless) in #8 de min.

1@. 1@@E customizabil, are teme si efecte "* ('ratis) inca ne+e'alate de

pro'ramele similare pentru Windows.

10 dezavanta/e pentru ,inu-

1. Putine distributii au versiuni si in romana.

. *esi a evoluat mult interfata linia de comanda este inca indispensabila D spre

deosebire de Windows unde ;$+*-$ este utilizat doar de catre GcunoscatoriH.

". Instalarea pro'ramelor este mai complexa D pe Windows ma%oritatea se reduc

la next+nextJ

#. &ste mai restrictiv asupra drepturilor de acces D de exemplu un fisier creat

de userul GrootH pe linux, implicit nu poate fi sters de ceilalti utilizatori,

(indiferent de partitie), pe cand pe Windows, e liber la sters pentru toti.

8. Instalarea de drivere este mai complexa decat pe Windows.

9. >ama de %ocuri pentru Linux este mai mica decat pentru Windows.

F. Pacetele au uneori dependente, pentru care vei fi nevoit sa te conectezi la

Internet sa le rezolvi.

. /u este promovat de catre resellerii de calculatoare, tocmai pentru ca, fiind

'ratis nu le aduce casti'uriK

7. &ste mai putin folosit pe calculatoarele GomeH, preferat fiind Windows,

datorita facilitatii cu care se instaleaza pro'rame.


12/14

1@. Confi'urarea unei retele in linux implica mai multe cunostinte decat pe

Windows.

10 avanta/e pentru indows

1. &ste usor de administrat0

. /u implica folosirea liniei de comanda.

". &xista foarte multe %ocuri pentru el.

#. Instalarea de pro'rame este foarte simpla.

8. Aproape orice pusti din bloc stie sa il instaleze (sau mai bine zis re+instaleze).

9. &ste licentiat D nu e neaprat un avanta%, insa in caz ca primesti ecran albastru

pe Window+sul tau de 18@& ai un numar de telefon la care sa suni si sa te

descarci.

F. &ste capabil sa ruleze, desi'ur o vreme, si pe un ard+drive cu bad+uri D lucru

pe care linux nu+l va face.

. Producatorii de ardware ofera suport implicit pentru el.

7. Instalarea de drivere este foarte simpla.

1@. Accesul foarte usor la pro'ramele care pornesc la boot+are sau odata cu

windows D un avanta% atunci cand vrei sa dezactivezi un pro'ram ce incetineste

Windows la pornire, dar pe de alta parte un dezavanta% daca ne 'andim ca un

soft spBware poate face acelas lucru.


13/14

10 dezavanta/e pentru indows

1. ;ana'ement defectuos al fisierelor temporare D fapt ce face ca ard+ul pecare este intalat sa aiba tot mai putin spatiu liber pe zi ce trece, ma%oritatea

utilizatorilor fiind determinati sa+l reinstaleze la anumite periode de timp.

. ;ulte pro'rame care a%un' instalate pe un Windows P sunt crac+uri, fapt ce

incalca drepturile de autor si de distributie.

". irusi, malware, spBware, addware, troieni D fara un antivirus, un sBstem

Windows nu rezista mult.

#. ;ana'ement defectuos al pro'ramelor care utilizeaza multa memorie D un

exemplu ar fi !irefox ", care pe un sistem cu Windows P si 81 A; la fiecare

#8 de minute se bloceaza.

8. *esi se bucura de suport ardware nu de putine ori se intampla ca un driver sa

duca la un ecran albastruJ .

9. ;a%oritatea pro'ranelor sunt licentiate D costa, incepand cu ;icrosoft -fiice

pana la amaritul de $Bstem ;ecanic.

F. $ecuritatea locala (intr+o retea locala) este defectuoasa D implicit folder+ul

M$ared*ocs5 de pe computerul tau poate fi modificat de oricine din retea .

. !iabilitate scazuta pe termen lun'.

7. /u este open+source D acst lucru nu+I afecteaza pe utilizatorii GomeH insapentru developerii care vor sa faca o aplicatie care sa interfereze de exemplu cu

Windows ;edia PlaBer nu e deloc usor sa obtina codul sursa, de fapt daca ma

'andesc mai bine e imposibil.

1@. *ocumentatie foarte slaba D daca ai ceva problema cu Windows nu se 'asesc

forumuri de specialitate, spre deosebire linux are forumuri dedicate diferitelor

distributii si mai ales romanesti.


14/14

Comparatie Intre Sistemele de Operare Windows Si Linux

Documents

Transcript of Comparatie Intre Sistemele de Operare Windows Si Linux