COMERŢUL EXTERIOR ÎN DOMENIUL TUTUNULUI

7/31/2019 COMERŢUL EXTERIOR ÎN DOMENIUL TUTUNULUI

http://slidepdf.com/reader/full/comertul-exterior-in-domeniul-tutunului 1/10

COMERŢUL EXTERIOR ÎN DOMENIUL TUTUNULUI ŞI COTA LUIÎN BALANŢA COMERCIALĂ A REPUBLICII MOLDOVA

Angela DELIU, dr. econ., conf. univ., USEM, Iulita BÎRCĂ, cercetător ştiinţific stagiar, IEFS .

In this paper to trace the development of foreign trade and balance of trade in tobacco industry in

Republic of Moldova.

Industria Tutunului reprezintă una din ramurile specifice ale industriei prelucrătoare aRepublicii Moldova, ce constituie o componentă de bază a industriei alimentare. Fiind considerată unelement de bază al economiei naţionale a Republicii Moldova, contribuie într-o oarecare măsură, laviaţa social-economică a ţării.

Însă, trebuie ţinut cont de faptul că specificul ramurii date este totalmente diferit de celelaltegrupe ale industriei alimentare. Este cunoscut faptul că fiecare ramură diferă una de cealaltă prinspecificul activităţii desfăşurate, prin specificul producţiei produse în cadrul acestor activităţi, dar,

totuşi, orientarea lor spre consum este manipulată direct sau indirect de satisfacerea nevoilor fiziologice legate de raţia zilnică, consum ce permite o existenţă sănătoasă a oamenilor şi societăţii, întimp ce principala grupă de produse ale industriei tutunului se înscrie într-o direcţie inversă deconsum. Deoarece la producerea producţiei oferite de sectorul dat, ce constă în fabricarea ţigărilor şi ţigaretelor şi tutunului fermentat , se utilizează materia primă – tutunul, caracterizată drept o culturăfitotehnică nocivă, datorită conţinutului de nicotină inclus [2, p.5; 3, p.20; 4, p.3].

Pentru a urmări locul şi rolul Industriei Tutunului, contribuţia ramurii date la creştereaeconomică a ţării, şi respectiv, atribuţia ei în viaţa socială, expunem pentru această analiză următoareainformaţie, ce este reflectată în tabelul 1 şi figura 1.

Tabelul 1. Structura producţiei industriei alimentare în volumul producţiei industriale totalea Republicii Moldova pe tipuri de activităţi (producţia industrială totală – 100%)

Indicatorii Volumul indicatorilorAnii1995 2001 2004 2005 2006 2007 2008

Industria, total, mil. lei: 4265,2 10427,6 17591,1 20770,2 22370,7 26173,5 29988,4

♦ Industriaalimentară, a băuturilor şi a tutunului,mil. lei

2415,0 5491,6 9176,5 10672,7 9573,7 10320,5 12134,0

ponderea, % 56,6 54,5 54,2 52,9 44,5 41,2 42,5din care:

1)Industria alimentară şi a băuturilor, mil. lei 2252,0 4968,5 8752,1 10242,8 9226,2 9952,5 11781,4ponderea, % 52,8 49,3 51,7 50,8 42,9 39,7 41,3

din care (în exclusivitate):

- Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii 6,1 3,5 3,6 3,2 3,5 4,5 5,1- Fabricarea produselor lactate 3,7 4,0 3,8 3,6 3,8 4,1 4,2- Fabricarea pâinii şi a produselor de patiserie proaspete

5,4 4,6 4,2 3,4 3,5 3,8 3,9

- Fabricarea vinului 10,8 19,7 20,6 20,0 10,3 7,0 7,72) Fabricarea produselor din tutun, mil. lei 163 523,1 424,4 429,9 347,5 368 352,6

ponderea, % 3,8 5,2 2,5 2,1 1,6 1,5 1,2

♦ Ritmul de creştere în lanţ, % 100 108,1 99,9 101,3 80,8 105,9 95,8

Sursa: Biroul Naţional de Statistică al RM .

Datele tabelului 1 şi figurii 1, ne permit să urmărim locul şi rolul Industriei Tutunului în economianaţională, care şi impune necesitatea dezvoltării şi extinderii ei, în măsura utilităţii. Analizândevoluţia industriei tutunului, pe perioada 1995-2008, putem observa că, din ponderea considerabilă aindustriei alimentare, ce variază între limitele 41,2-56,6 % în totalul producţiei industriale, industrieitutunului îi revine o pondere neesenţială, ce variază între limitele 1,2-5,2 %.

1



3,8

5,2

2,5 2,41,6

1,5 1,2

0

2

4

6

1995 2001 2004 2005 2006 2007 2008 anii

%

Figura 1. Ponderea producţiei industriei de tutun în producţia industrială totală a RM. Sursa: Biroul Naţional de Statistică al RM .

Dar, dacă urmărim limitele de dezvoltare a unor ramuri din cadrul industriei alimentare şi a băuturilor,considerate componente ale industriei alimentare, a căror producţie intră în raţia zilnică a omului, cumar fi industria panificaţiei; industria de producţie, prelucrare şi conservare a cărnii; industria

produselor lactate, aceste ramuri deţin aproximativ acelaşi nivel de pondere, respectiv 3,4-5,4; 3,2-6,1; 3,6-4,2 % (vezi tabelul 1). Desigur, industria tutunului nu poate fi comparată cu industria defabricare a vinurilor (7,0-20,6 %), dar ponderea ce o deţine, indiferent de faptul că este considerată oramură neprestigioasă, deoarece producţia finală, precum şi procesul de fabricare al ei sunt dăunătoaresănătăţii omului, o fac să fie apreciată ca o ramură în cadrul economiei naţionale. Respectiv, IndustriaTutunului poate fi primită ca una din ramurile specifice ale economiei naţionale a RepubliciiMoldova, şi care contribuie, în măsura urmărită, la creşterea economică.

Desigur, prosperarea unei societăţi depinde de calitatea vieţii şi nivelul de trai, de stareasănătăţii populaţiei, respectiv şi una din direcţiile politicii sociale a statului constă în asigurarea unuinivel înalt al calităţii vieţii, dar trebuie menţionat că consumul individual se redă prin cerinţele,doleanţele resimţite de a însuşi anumite bunuri, cum ar fi, în cazul dat, consumul produselor detutungerie, care nu sunt elemente de raţie zilnică alimentară.

Industria Tutunului a Republicii Moldova reprezintă un complex agroindustrial, ce cuprinde producerea tutunului fermentat şi producerea articolelor din tutun (tabelul 2).

Tabelul 2. Rezultatele cantitative a activităţii industriei tutunului pe anii 1995…2008

IndicatoriiVolumul indicatorilor în dinamică

Anii1995 2001 2004 2005 2006 2007 2008

Fabricarea produselor de tutun,mil. lei (preţuri curente)

163,0 523,1 424,4 429,9 347,5 368,0 352,6

Volumul vânzărilor nete, mil. lei - 564,1 452,4 405,0 337,2 385,8 369,3Tutun fermentat, mii tone 23,0 19.3 7,6 8,2 5,2 4,3 4,7

Ţigări şi ţigarete, mld. buc. 7,1 9.42 7,05 6,195 5,031 4,912 3,50

Numărul de întreprinderi - 42 35 33 26 22 21 Sursa: Biroul Naţional de Statistică al RM şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM.

Informaţia prezentată în tabelul 2, ne arată faptul că, faţă de anul 1995, industria tutunului secaracterizează printr-o tendinţă de descreştere esenţială a indicatorilor naturali şi de creştere aindicatorilor valorici, însă, totuşi, faţă de anul 1995, prioritatea este dublă. După cum se observă,indicatorii naturali înregistrează reducerea tutunului fermentat de cca. 82% faţă de 1995, şidiminuarea producţiei, privind fabricarea ţigaretelor, cu 50,7% faţă de anul de bază (aceiaşi perioadă).

Este de menţionat, că orice agent economic este cointeresat în amplificarea rezultatelor cantitative, în maximizarea veniturilor cantitative şi calitative finale. Şi pentru o dezvoltare efectivă şieficientă a activităţii economice, ei sunt orientaţi spre exercitarea sau dezvoltarea activităţii

economice externe. Activitatea economică externă a întreprinderilor este urmărită ca o activitate antreprenorială îndomeniul schimburilor de mărfuri, servicii şi a fluxurilor resurselor materiale şi financiare realizate cu

parteneri străini.

2



1,1

9,7

1,5 0,9 1,7 1,1 1,8

1

1,8 1,2 1,6

1,2

0

2

4

6

8

10%

1996 2004 2005 2006 2007 2008

importul produselor de tutunexportul produselor de tutun

Figura 2. Ponderea importului şi exportului tutunului şi înlocuitorilor de tutun prelucraţi întotalul importului şi exportului a RM în perioada 1996…2008.

Sursa: Biroul Naţional de Statistică al RM.

Analizând valorile figurii 3, putem admite că, nivelul acestei ponderi este neesenţiale, însămanifestarea ei demonstrează despre cointeresarea agenţilor economici din domeniul tutungeriei în

desfăşurarea activităţii economice externe.După cum vedem, atât în figura 3, cât şi în tabelul 3, anul 1996 marchează un nivel remarcat aactivităţii de export, ponderea ce o deţine cuprinde cca. a 10-a parte din totalul exportului al RM. Neîntrebăm, de ce aşa diferenţă mare faţă de valorile perioadelor expuse în dinamica 2004-2008, dar răspunsul este foarte evident, şi anume, urmările relaţiilor economice declanşate încă în perioadasovietică, în perioada economiei administrative.

Respectiv, urmărim că nivelurile activităţii de export diferă de activităţile de import şi invers,în funcţie de diverse tendinţe de realizare. Şi fiecare din aceste tendinţe au lămurirea lor pentru fiecareagent economic, pentru fiecare domeniu de activitate în cadrul economiei Republicii Moldova şi

pentru ţară în ansamblu.În aşa fel, pentru a putea da lămurire acestor abateri, pentru a putea urmări totalul activităţii

de export şi de import, pentru a comensura valoarea comerţului exterior, comerţului internaţional,

pentru a putea urmări ponderea şi structura comerţului exterior, în practica economică se utilizeazăindicatorul de balanţă comercială.După cum vedem, rolul acestui indicator este destul de mare şi utilizarea lui pentru evaluarea

activităţii economice externe, în funcţie de schimbul de bunuri, este foarte importantă. Balanţa comercială reprezintă tabloul statistico-economic, în care se înregistrează şi se

compară în formă bănească exportul şi importul de bunuri economice, efectuate de o anumită ţară pedurata unui an.

În funcţie de manifestarea fluxurilor economice internaţionale, balanţa comercială are douăcomponente:

exportul (E) – formează activele şi

importul (I) – formează pasivele.

După cum am menţionat mai sus, în practica economică, în cadrul efectuării activităţiieconomice externe, se urmăresc depăşiri ale nivelurilor de export faţă de cele de import şi invers,depăşiri faţă de activitate de export, în funcţie de aceste devieri, balanţa comercială poate fi:

activă – atunci când exportul (E) depăşeşte importul (I) => E > I;

pasivă – atunci când importul depăşeşte exportul => I > E;

echilibrată – atunci când importul şi exportul sunt egale E = I.Este de constatat că, pentru a caracteriza, care sunt legăturile economice externe dezvoltate

pentru o perioadă curentă sau în funcţie de cuprinderea legăturilor economice externe, balanţacomercială poate fi:

generală – când cuprinde ansamblul legăturilor externe ale unei ţări;

parţială – când reflectă relaţiile import-export ale unei ţări sau grup de ţări.Propunem în continuare dinamica balanţei comerţului exterior a industriei tutunului alRepublicii Moldova (vezi tabelul 4 şi 5). În tabelul 4 propunem dinamica balanţei comerţului exterior

4



a industriei tutunului în anii 1996…2008, fără a diviza componentele balanţei pe grupe de bunuri, iar în tabelul 5 sunt descifrate activităţile de export şi de import, luate în calcul la determinarea balanţeicomerciale, în funcţie de grupele de bunuri.

Tabelul 4. Dinamica balanţei comerţului exterior a industriei tutunului în anii 1996…2008

IndicatoriiVolumul indicatorilor în dinamică

Anii1996 2001 2004 2005 2006 2007 2008

Export, mii dolariSUA

76761,2 24427,3 8921,3 11825,67 10169,6 15356,1 19041,8

Ritmul de creştere înlanţ, %

100 31,8 36,5 132,6 86,0 151,0 124,0

Ritmul de creştere de

bază, %100 31,8 11,6 15,4 13,2 20,0 24,8

Import, mii dolariSUA

12303 40288,8 27511,1 38750,9 47807,4 66078,9 77948,9

Ritmul de creştere în

lanţ, %100 327,5 68,3 140,9 123,4 138,2 118,0

Ritmul de creştere debază, %

100 327,5 223,6 315,0 388,6 537,1 633,6

Balanţa comercială, mii dolari SUA 64458,2 -15861,5 -18589,8 -26925,2 -37637,8 -50722,8 -58907,1Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi – total, %

623,9 60,6 32,4 30,5 21,3 23,2 24,4

Sursa: Biroul Naţional de Statistică al RM şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM.

Tabelul 5. Dinamica exportului şi importului tutunului şi ţigaretelor în anii 2005-2008

Indicatorii

Valoarea indicatorilor2005 2006 2007 2008

Volumfizic

Valoarea,mii USD

Volumfizic

Valoarea,mii USD

Volumfizic

Valoarea,mii USD

Volumfizic

Valoarea,mii USD

Volumul tutunului, total (tone): 15009,07 12303,34 15665,37 16761,62

Exportat 6801,4

3 8715,37 5101,1 7115,14 4950,28 8194,57 3507,6 7556,84

Ritmul de creştereîn lanţ, % 100 100 75 81,6 97 115,2 70,86 92,22

Ritmul de creşterede bază, % 100 100 75 81,6 72,78 94,02 51,57 86,71

Importat 3172,2 6293,7 2451,5 5188,2 3629,1 7470,8 3609,2 9204,78 Ritmul de creştere

în lanţ, % 100 100 77,3 82,4 148 144 99,45 123,21 Ritmul de creştere

de bază, % 100 100 77,3 82,4 114,4 118,7 113,78 146,25Volumul ţigaretelor, total: (mil. buc) 35567,5 45673,8 65769,7 80229,02

Exportat 80,38 3110,3 63,26 3054,5 149,8 7161,6 329,12 11485,02

Ritmul de creştereîn lanţ, % 100 100 78,7 98,2 236,8 234,5 219,71 160,37

Ritmul de creşterede bază, % 100 100 78,7 98,2 186,36 230,25 409,46 369,26

Importat 2508,7 32457,2 3386,8 42619,3 4275 58608,1 4185,9 68744

Ritmul de creştereîn lanţ, % 100 100 135 131,3 126,2 137,5 97,92 117,29

Ritmul de creşterede bază, % 100 100 135 131,3 170,41 180,57 166,86 211,8

Total - Volumul exportului 11825,6

7 10169,6

4 15356,17 19041,86

Ritmul de creştereîn lanţ, % 100 86,0 151,0 124,0

Ritmul de creşterede bază, % 100 86,0 129,9 161,0

Total - Volumul importului 38750,9 47807,5 66078,9 77948,9 Ritmul de creştere

în lanţ, % 100 123,4 138,2 118,0 Ritmul de creştere 100 123,4 170,5 201,2

5



de bază, % Balanţa comercială, ± -26925,2 -37637,9 -50722,7 -58907,1

Sursa: Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM.

După cum observăm, balanţa comercială este pasivă, deoarece valoarea importului prevaleazăvaloarea exportului, însă, cu excepţia perioadei de bază – anul 1996, deoarece exportul este în

prioritate faţă de import. Din cele expuse urmărim că, soldul negativ al balanţei este într-o tendinţălineară de creştere, ceea ce ne vorbeşte despre creşterea continuă şi esenţială a activităţii de import,unde faţă de anul 2005 se urmăreşte o creştere de 2 ori mai mare, iar faţă de anul 1996 – de 6 ori maimare. Deci, anul 1996 se caracterizează cu o balanţă activă, şi unde gradul de acoperire a importurilor cu exporturi constituie 623,9%

După cum cunoaştem, mecanismele de bază a economiei de piaţă sunt cererea şi oferta. Înfuncţie de aceasta, putem admite că, modificarea componentelor balanţei comerciale este legată laziua de azi, cu cerinţele consumatorilor, fie pentru satisfacţia necesităţilor în funcţie de producţiaoferită pe piaţa internă, fie – pe piaţa externă, din alt punct de vedere aceasta este legată decontribuirea la competitivitatea producţiei şi întreprinderii, ce se redă prin oferirea de cătreîntreprinderea a celor bunuri, ce vor permite obţinerea unei profitabilităţi înalte, de la producerea

producţiei calitative, la costuri joase. Şi alt moment, ţine de atingerea şi amplificarea rezultatelor întreprinderii, prin cucerirea anumitor sectoare externe. Respectiv, totul în linii generale ţine decreşterea competitivităţii. În aşa fel putem admite că, ce ţine de creşterea competitivităţii producţiei şia întreprinderii, atunci pentru realizarea dată se dezvoltă activităţii de import şi de export (vezi tabelul6, 7),

Tabelul 6. Balanţa parţială, în funcţie de exportul tutunului şi ţigaretelor în anii 2005...2008

Pieţele dedesfacere

Anii2005 2007 2008

Volumul producţieiexportate

P o n d e r e a , % Preţul

mediu,dol


P o n d e r e a , % Preţul

mediu,dol


P o n d e r e a , %

Preţulmediu, dolexpresie

naturală

expresievalorică,mii USD

expresienaturală


expresienaturală


din care: Exportul tutunului, toneRusia 3432,78 4967,86 50,47 1447 1691,47 3291,08 34,17 1946 1865,16 4290,78 53,17 2300Ucraina 2182,76 2412,13 32,09 1105 1463,242 1838,27 29,56 1256 508,396 945,99 14,49 1861România 545,46 542,98 8,02 995 100,041 99,12 2,02 991 52,025 57,68 1,48 1109Belorusia 493,65 725,75 7,26 1470 716,187 1383,57 14,47 1932 564,095 1154,91 16,08 2047Grecia 29,94 21,61 0,44 722 114,212 126,96 2,31 1112 209,03 365,16 5,96 1747Slovacia 15 29,3 0,22 1953 661,488 1356,05 13,36 2050 0 0 0 0Bulgaria 0 0 0 0 45,363 37,27 0,92 822 270,86 659,97 7,72 2437

Altele 101,84 15,74 1,5 158,28 62,25 3,2 38,035 82,35 1,08Total 6801,4 8715,3 100 1281 4950,2 8194,5 100 1655 3507,6 7556,84 100 2154

Exportul ţigărilor, mil. buc.Seуchelles 46,32 1968 57,63 0,85 1,2 57,4 0,8 0,96 0 0 0 0Porto Rico 18,17 963,5 22,61 1,06 115,5 6651,2 77,1 1,15 135,618 9257,33 41,21 1,37România 13,2 51,1 16,42 0,08 0,2 5,7 0,13 0,57 135,89 1209,17 41,29 0,18Franţa 0,29 14,96 0,36 1,03 1,5 115,2 1 1,54 8,707 587,66 2,65 1,35Marea Britanie 0,06 3,2 0,07 1,07 2 124,2 1,34 1,24 0,698 51,82 0,21 1,48Egipt 0 0 0 0 25 150,1 16,69 0,12 30 231,74 9,12 0,15

Altele 2,34 109,54 2,91 4,4 57,8 2,94 18,213 147,3 5,53Total 80,38 3110,3 100 0,77* 149,8 7161,6 100 0,96 329,12 11485 100 0,7

Tabelul 7. Balanţa parţială, în funcţie de importul tutunului şi ţigaretelor în anii 2005...2008

Pieţele dedesfacere

Anii2005 2007 2008

Volumul producţieiimportate

P o n d e r e a , %

Preţulmediu,

dol


P o n d e r e a , %

Preţulmediu,

dol


P o n d e r e a , %

Preţulmediu,

dolexpresienaturală


expresienaturală


expresienaturală


din care: Importul tutunului, toneBulgaria 2240,5 5170,5 70,63 2308 2758 6796,8 76 2464 2434,17 7134,35 67,44 2931România 256,6 229 8,09 892 21 6,5 0,58 310 38,948 78,83 1,08 2024Italia 210,2 216,2 6,63 1029 136,3 139,1 3,76 1021 92,632 112,48 2,57 1214Kârgâstan 80,3 95,7 2,53 1192 0 0 0 0 0 0 0 0Turcia 0 0 0 0 0 0 0 0 130,801 161,16 3,62 1232Ucraina 162,5 149,5 5,12 920 23,4 23,1 0,64 987 230,29 264,51 6,38 1149Franţa 73,5 188 2,32 2558 0 0 0 0 141,58 334,16 3,92 2360

6



După cum observăm, cea mai mare parte a valorii importului este asigurată prin importulţigaretelor, ceea ce denotă că consumatorii acordă preferinţă producţiei cu calităţi superioare

producţiei autohtone (vezi tabelul 8).

Tabelul 8. Importul articolelor din tutun în Republica Moldova în anul 2006, lunile ianuarie-aprilie 2007 comparativ cu perioada similara a anului 2006

Mărcile de ţigarete

Cantitatea, mil. buc. Valoarea, mii USDPreţul mediu declarat în vamă, USD/pachet

Preţul mediu devânzare cu amănuntul,

lei/pachet

2006inclusiv4 luni2006

4 luni2007

% 2006inclusiv4 luni2006

4 luni2007

% 2006inclusiv4 luni2006

4 luni2007

2006inclusiv4 luni2006

4 luni2007

Bond Street 152,45 40,95 61,65 77,3 1614,36 403,77 336,12 83,2 0,2 0,2 0,21 5 5 5,25Camel 36 7,5 7,5 100 614,67 127,6 129,17 101,2 0,34 0,34 0,34 9 9 9Chesterfield 50,43 9,89 17,34 1,7 ori 745,77 143,41 275,11 1,9 ori 0,3 0,29 0,32 7 7 7,7Classic 10,8 5 8,25 1,7 ori 64,8 30 49,92 1,7 ori 0,12 0,12 0,12 3 3 3Davidoff 9,48 2 2 100 303,57 62,8 68 108,3 0,64 0,63 0,68 15,5 15,5 16,7George Karrelia &Sons 0,59 0,2 0,8 4,0 ori 15,93 5,33 24,32 4,6 ori 0,55 0,53 0,61 16,5 16 19,4Hilton 120,48 28,1 30,4 108,2 827,11 191,07 231,36 121,1 0,14 0,14 0,15 4 4 4,28Karelia Slims 33,57 10,29 14 136,1 681,83 209,38 283,05 135,2 0,41 0,41 0,4 11 11 10,7Kent 103,02 19,8 41,13 2,1 ori 1561,76 392,1 490,92 125,2 0,31 0,4 0,24 13 16,77 10L&M 653,76 176,38 168,81 93,4 8721,16 2352,9 2314,1 98,4 0,27 0,27 0,28 6,5 6,5 6,75LD 9,23 2,5 5 2,1 ori 70,89 18,11 38,56 2,1 ori 0,15 0,14 0,15 4 3,7 4LD Slims 29,32 7,5 5 66,7 241,93 61,89 41,34 66,8 0,17 0,17 0,16 4,5 4,5 4,2Lucky Strike 91,76 21 42,77 2,0 ori 1021,26 268,71 480,96 1,8 ori 0,23 0,26 0,23 7,5 8,5 7,5Marlboro 248,27 62,79 115 1,8 ori 5865,51 1417,2 3072,8 2,2 ori 0,47 0,45 0,53 12 11,75 13,8Monte Carlo 273,55 69,9 49 70,1 2616,4 670,13 474,52 70,8 0,19 0,19 0,19 5 5 5More 146,5 27,75 64,37 2,3 ori 1055,38 197,58 461,01 2,3 ori 0,14 0,14 0,14 3,5 3,5 3,5Pall Mall 76,2 0 30,5 - 770 0 319,27 - 0,2 0 0,21 6,5 0 6,8Parlament 59,34 13,3 24,6 1,9 ori 2270,92 515,64 1018,9 2,0 ori 0,79 0,78 0,83 18 17,8 18,9Prima Lux 120,49 25,1 41,49 1,7 ori 1252,49 263,55 440,31 1,7 ori 0,21 0,21 0,21 5,5 5,5 5,5R1 Line 1,95 0 1,01 - 37,17 0 15,12 - 0,19 0 0,3 11 0 17Red & White 331,25 89,72 103,92 115,8 2881,88 780,56 943,61 120,9 0,17 0,17 0,18 4 4 4,5Saint George 262,63 102 24,75 24,3 1510,18 586,5 142,31 24,3 0,12 0,12 0,12 3 3 3Sobranie 1,63 1 0 0 41,56 26,5 0 0 0,51 0,53 0 12 12,5 0Viceroy 72,59 0 38,4 - 628,49 0 341,83 - 0,17 0 0,18 4 0 4,5

Virginia Slims 17,39 4,91 6,46 131,6 407,03 110,82 173,37 1,6 ori 0,47 0,45 0,54 11 10,8 13Vogue Super Slims 8,09 1,2 5,6 4,7 ori 202,25 30 108,17 3,6 ori 0,5 0,5 0,39 17 17 13,3Winston 450,5 94,35 169,75 1,8 ori 6250,11 1297,3 2395,2 1,8 ori 0,28 0,28 0,28 6,3 6,3 6,3negrupate 21,19 4,39 1,62 36,9 525,68 94,26 213,31 2,3 ori 0,5 0,43 2,63 17 15 72Glamour Slims 0 0 9 - 0 0 130,5 - 0 0 0,29Sovereign 0 0 1,25 - 0 0 11,75 - 0 0 0,19Sovereign Slims 0 0 3,75 - 0 0 35,25 - 0 0 0,19Level 0 0 2,5 - 0 0 14,5 - 0 0 0,12L&M Slims 0 0 11,5 - 0 0 175,95 - 0 0 0,31Pall Mall SuperSlims 0 0 5,5 - 0 0 82,5 - 0 0 0,3Sobranie SuperSlims 0 0 2,5 - 0 0 66,25 - 0 0 0,53

T O T A L 3394,09 827,52 1083,12 130,9 42828,19 10257,1 15399,3 150,1 0,28 0,25 0,28

Sursa: Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM.

Este de constat că, necorespunderea producţiei cu cerinţele pieţei, a consumatorilor a condus laînregistrarea balanţei pasive, şi nivelul importului este exagerat, în funcţie de importul articolelor detutun este masiv. Aceste cantităţi excesive ale producţiei importate, printre alte cifre oficiale (fără

producţia de contrabandă), au condus la stoparea activităţii multor întreprinderi din ramură. Şi dacă nereferim la tendinţa de dezvoltare a producerii ţigaretelor de producătorii autohtoni , apoi urmărim,atât faţă de anul de bază, cât şi faţă de perioadele precedente, o tendinţă negativă de reducere (vezitabelul 2), ceea ce a fost influenţat de scăderea cererii la producţia oferită de producătorii autohtoni şidupă cum vedem în tabelul 8 sortimentul de ţigări importat este foarte vast, şi din analiza efectuată amobservat că este primit de consumatorii autohtoni şi după marca dorită şi preţ este accesibil diferitelor

pături de consumatori, în funcţie de puterea de cumpărare. Limitarea pieţei de desfacere a articolelor din tutun este cauzată de barierele tarifare şi netarifare dure stabilite de ţările vecine (Federaţia Rusă,Ucraina şi România) şi de importul masiv, în Republică, al ţigaretelor din Federaţia Rusă şi Ucraina,facilitat de legislaţia Republicii Moldova, deoarece beneficiază de regimul comerţului liber. Trebuiemenţionat că, potrivit acordurilor interguvernamentale încheiate, ţigaretele importate din Rusia,

8



Ucraina nu se impozitează cu taxă vamală. Reducerea exportului oficial al articolelor din tutunautohton pe pieţele tradiţionale este legată de stoparea, practic, a lui în ultimii ani, prin stabilirea, decătre ţările vecine, a unor bariere dure şi a unor taxe vamale majore, după aplicarea cărora, acesteadeveneau necompetitive după preţ (tabelul 9).

Tabelul 9. Benchmarkingul plăţilor obligatorii la exportul şi importul articolelor de tutun

Nr.plăţilor

Denumirea plăţilor

Forma comerţului extern (1000 ţigarete)export import

ŢaraRusia Ucraina România Moldova

1. Proceduri vamale, % 0,25 0,2 0,5 0,25

2. Acciz, ţigarete cu filtru 61,6 rub. 10,0 hrivne 22,23 Euro6,60 lei+3%, sau

8,7 leifără filtru 11,2 rub. 5,0 hrivne 4,8 lei

3. TVA, % 20 20 19 204. taxa vamală, EURO 0 0 0 35. Fond de pensii 2,5 hrivne6. Timbrul de acciz 3,75 rub. 0,456 hrivne 0,85Euro 0,7 lei

7. Garanţia bancară depozit 11,0EURO 0 0 08. Acciza ad-valorem 30%9. Contribuţia pentru sănătate 0,15Euro/1pachet10. Taxa licenţei de import 100000 rub. 500000 hrivne 3000 USD 18000 lei

Sursa: Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM. Informaţie: Pentru efectuarea comparaţiei între plăţi, propunem cursul oficial al unităţilor convenţionale: –

dolarul american – conform datelor Băncii Naţionale pentru perioada anului 2007, este primit 1$ – 12,1362 lei; – 1 EURO – 16,5986 lei; – 1 grivnă ucrainească – 2,4122 lei; – 1 rublă rusească – 0,4742 lei.

Un impact negativ asupra ramurii şi respectiv, care a condus la reducerea exportului, l-a avut stopareade către Federaţia Rusă, din luna mai 2005, până în martie 2007, a importului din Republica Moldovaa producţiei de origine vegetală, inclusiv a tutunului, pe piaţa căreia se comercializau cca. 70 la sută

din tot volumul de tutun produs în Moldova, fapt ce a condus la abandonarea contractelor decomercializare pe piaţa internă şi externă a tutunului şi neavansarea producerii tutunului. În final, am vrea să admitem, că din analiza efectuată faţă de domeniul dat, putem constata

că, producătorii industriali sunt competenţi în producerea tutunului fermentat şi a ţigărilor şiţigaretelor, cultivatorii moldoveni dispun de capacitatea de producere a tutunului, însă aceasta nu acondus la creşterea rezultatelor ramurii, nu a condus la dezvoltarea optimă a comerţului exterior, adicăla menţinerea şi existenţa unei balanţe active sau măcar într-o manieră, în care ponderea importului nuar prevala cu mult exportul.Şi totul este că, producătorii autohtoni ai domeniului tutunului nu s-au orientat în maniera necesară lacerinţele pieţei, nu se dau schimbării necesare lumii contemporane, nu vor sau încă nu au priceput

până capăt sau în esenţă, mecanismele pieţei.Considerăm că, rezultate urmărite în analiza comerţului exterior şi a balanţei lui comerciale a

industriei tutunului, ne arată în mod direct despre neacceptarea totală din partea producătorilor autohtoni, de la diferitele stadii de fabricare a produselor de tutun, că nu producătorii stau în faţă sausunt în prioritate în economia de piaţă, dar consumatorii, fie de bunuri materiale directe, de consum

personal; fie de bunuri materiale indirecte de producţie. Numai acceptând acest moment, situaţia creată în domeniu poate fi revitalizată, mai cu seamă

că cunoaştem că, cu creşterea cererii cresc preţurile, dar din altă viziune consumatorii sunt gata să plătească pentru producţia calitativă, adică pentru acea producţie, ce le corespunde cerinţelor şicalităţilor gustative, orice preţ, în funcţie de utilitate.

În aşa măsură, se va contribui la dezvoltarea activităţii economice externe a întreprinderilor,ce respectiv va contribui la creşterea rezultatelor cantitative şi calitative finale a întreprinderii. Dar dezvoltarea economică urmărită la nivelul microeconomic conduce la dezvoltarea şi creştereaeconomică la nivelul macroeconomic.

Bibliografie

9



1. Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2002-2009.2. Cultura tutunului. Agenţia de consultanţă şi şcolarizare în agricultură. Chişinău, 2003. 48 p.3. Moraru Ş.A. Tratat de fitotehnie – cultura plantelor de câmp. Iaşi: Ed. Dosoftei, 1998. 209 p.4. Бучинский А.Ф. и др. Табаководство. Москва, 1979. 320 с.5. Cojuhari A., Manole T., Grunzu T. Teoria economică. Chişinău: UTM, 2004, 252 p.

10

COMERŢUL EXTERIOR ÎN DOMENIUL TUTUNULUI

Documents

Transcript of COMERŢUL EXTERIOR ÎN DOMENIUL TUTUNULUI