comert int_c 13

3
Studii de caz in competitia internationala conditii foarte stricte impuse de Administratia Planificarii Economice (Planning Economic Board) in ceea ce priveste contractele de licenta. Pe de alta parte, achizitiile din strainatate erau in mare parte facute in acei ani prin imprumuturi ale statuluideoarece capacitatea investitionala a firmelor era modesta, cel mult. Aceasta era si o modalitate de a canaliza resursele, la costuri sub cele ale pietei, catre industriile sebctate prin planurile cincinale, astfel incit controlul asupra directiei de patrundere a tehnologiei era dublu. ln privinta firmelor, producatorii mari de bunuri de capital se bazau in mare parte pe licente straine, pentru ca apoi sa produca anumite parti din echipamente prin ,,proiectarea inversa" (everse engineeing). Pentru firmele mici, care foloseau o tehnologie mai simpla, strategir tehnologica consta in trecerea de la proiectarea inversa la licentiere pentru modernizare. Asimilarea tehnologiei a inregistra t un progres rapid (Expunerea 6). Spre sfArsitul anilor'80, firmele au inceput sa beneficieze intr-un mod nesperat de competitia mai accentuata dintre firmele americane si japoneze - Tn special in electronica si automobile. in incercarea lor de a reduce costurile, acestea au inceput sa considere Coreea un loc atractiv pentru productia lor datorita fortei de munca relativ ieftine si bine califlcate, plus asezarea geografica favorabila. Se deschidea o conjunctura formidabila pentru intrarea de capital si know*row strain, altfel accesibilin conditii mai dificile. in mod fericit, politica guvernului a venit Tn Tntimpinarea acestor evolutii, chiar daca fortata de evenimente. Dezvoltarea industriala selectiva incepea sa-si arate costurile greu de suportat. Alocarea unor resurse importante in industrii precum chimia, materiale plastice sau masini nu a dus la succesele asteptate. Chiar industriile care devenisera competitive incepeau sa cunoasca dificultati majore: siderurgia se confrunta cu o piata interna mica si Ssorbea greu ridicarea costurilor energiei dupa socurile petroliere; textilele si confectiile inregistrau o concurenta sporih din partea valului doi al ,,noilor tari industrializate". Anul 1980 a fost un an de cotitura: PNB-ul a scazut in termeni reali cu 5o/o, inflatia a ajuns la 35o/o, exporturile se redusesera pentru prima oara in 20 de ani, iar deficitul de cont curent urca la 9% din PNB. Asa se face ca al cincilea plan cincinal (1982-1986) consacra inceputul liberalizarii economice, in care comedul, investitiile si seruiciile, inclusiv cele financiare, Tncep sa cunoasca din ce in ce mai putine restrictii. Mai important, prin Legea Dezvoltarii lndustriale din 1986, statul isi reconsidera rolul, in principal renuntdnd la politici ,,selective" Tn favoarea celor ,,functionale", menite sa corecteze disfunctionalitati ale pietei. Un astfel de exemplu este definit de acele sectoare in care competitivitatea internationala joaca un rol vital Tn economie, dar firmele nu pot accede singure la performanta internationala. lnstrumentele vizate sunt

description

-

Transcript of comert int_c 13

Page 1: comert int_c 13

Studii de caz in competitia internationala

conditii foarte stricte impuse de Administratia Planificarii Economice(Planning Economic Board) in ceea ce priveste contractele de licenta.

Pe de alta parte, achizitiile din strainatate erau in mare parte facutein acei ani prin imprumuturi ale statuluideoarece capacitatea investitionalaa firmelor era modesta, cel mult. Aceasta era si o modalitate de a canalizaresursele, la costuri sub cele ale pietei, catre industriile sebctate prinplanurile cincinale, astfel incit controlul asupra directiei de patrundere a

tehnologiei era dublu.ln privinta firmelor, producatorii mari de bunuri de capital se bazau

in mare parte pe licente straine, pentru ca apoi sa produca anumite partidin echipamente prin ,,proiectarea inversa" (everse engineeing). Pentrufirmele mici, care foloseau o tehnologie mai simpla, strategir tehnologicaconsta in trecerea de la proiectarea inversa la licentiere pentrumodernizare. Asimilarea tehnologiei a inregistra t un progres rapid(Expunerea 6). Spre sfArsitul anilor'80, firmele au inceput sa beneficiezeintr-un mod nesperat de competitia mai accentuata dintre firmeleamericane si japoneze - Tn special in electronica si automobile. inincercarea lor de a reduce costurile, acestea au inceput sa considereCoreea un loc atractiv pentru productia lor datorita fortei de munca relativieftine si bine califlcate, plus asezarea geografica favorabila. Se deschideao conjunctura formidabila pentru intrarea de capital si know*row strain,altfel accesibilin conditii mai dificile.

in mod fericit, politica guvernului a venit Tn Tntimpinarea acestorevolutii, chiar daca fortata de evenimente. Dezvoltarea industriala selectivaincepea sa-si arate costurile greu de suportat. Alocarea unor resurseimportante in industrii precum chimia, materiale plastice sau masini nu adus la succesele asteptate. Chiar industriile care devenisera competitiveincepeau sa cunoasca dificultati majore: siderurgia se confrunta cu o piatainterna mica si Ssorbea greu ridicarea costurilor energiei dupa socurilepetroliere; textilele si confectiile inregistrau o concurenta sporih din parteavalului doi al ,,noilor tari industrializate". Anul 1980 a fost un an de cotitura:PNB-ul a scazut in termeni reali cu 5o/o, inflatia a ajuns la 35o/o, exporturilese redusesera pentru prima oara in 20 de ani, iar deficitul de cont curenturca la 9% din PNB.

Asa se face ca al cincilea plan cincinal (1982-1986) consacrainceputul liberalizarii economice, in care comedul, investitiile si seruiciile,inclusiv cele financiare, Tncep sa cunoasca din ce in ce mai putine restrictii.Mai important, prin Legea Dezvoltarii lndustriale din 1986, statul isireconsidera rolul, in principal renuntdnd la politici ,,selective" Tn favoareacelor ,,functionale", menite sa corecteze disfunctionalitati ale pietei. Unastfel de exemplu este definit de acele sectoare in care competitivitateainternationala joaca un rol vital Tn economie, dar firmele nu pot accedesingure la performanta internationala. lnstrumentele vizate sunt

Page 2: comert int_c 13

Coreea de Sud; Avansulcompetitiv

stimulentele indirecte - altfel spus, deschise tuturor companiilor - care sapromoveze avansu I t eh nolog ic.

Mediu! de afaceri

Politica m acroecon om ica s

Oficialii coreeni au practicat in general o politica de control foartesever al instrumentelor de politica economica pentru a atinge obiectivele dedezvoltare industriala. Cea mai mare parte a venitu rilor bugetare - 60o/e75% - provenea inca Tn anii '80 din impozitele indirecte. Banca centrala-Bank of Korea - Tnfiintata In 1950 a trecut din 1962 in subordonarea defacto a Ministerului de Finante, care avea astfel larghete Tn dirijareaimprumuturilor subventionate catre industrii prin bancile comerciale de statsau prin banci specializate, create anume Tn anii '60 pentru orientarea defonduri catre anumite sectoare. Nu erau o exceptie imprumuturile la ratereale negative ale dob6nzii prin bancile contro late de stat.

ln conditiile penuriei de capital necesar dezvoltarii, economisirile aufost Tncurajate prin mentinerea unei rate a dobAnzii reale pozitive ladepozite, asa cum a fost cazrsl, cu nesemnificative exceptii, Tn perioada1970-1989. Intrarile de capital strain prin filiale ale bancilor straine au fostpermise destul de timpuriu, desi Tn conditii restrictive. Perioada liberalizariifinanciare a adus cu sine folosirea pe scara mai larga a pietei de capital-emisiuni de titluri de valoare - in dauna imprumuturilor bancare ca omasura de acces la capital.

Deficitele cronice ale balantei comerciale primur surplus seTnregistreaza Tn 1986 - au transformat Coreea Tntr-un din cele maiTndatorate tari, relativ la nivelul ei de dezvoltare. Cu toate acestea,implicarea guvernuluiin politica comertului exterior a creat un sistem stabil,in care exportatorii se simteau in siguranta in ceea ce priveste ajustareacursului de schimb potrivit diferentelor create Intre ratele de inflatie fata departenerii comercia li. De exemplu, a fost posibila mentinerea cursului deschimb real in perioada 1966-1978 la acelasi nivel cu cel din 196510 intr-unmecanism al paritatii fixe fata de moneda americana si experientei uneiinflatii cronice.

Organizarea industrialaPina Tn 1997, guvernul coreean a protejat o structura industriala

construita pe marile grupuri de afaceri - chaebol- carora lea facilitat atit

e Prezentare a se bazeazain principal pe datele oferite de Ro, Sung-tae. "National Econom ic

Policies in Newly Industrialized countries.", in Dominick Salvatore, Handbook ofComparative Economic Policies, vol.l, New York: Greenwood Press, 1991, pp. 17l-204.10 Kim, K, S. "Lessons from South Korea's experience with industrialization.;', in Corbo, Vet al. (ed.). ExporForiented Development Strategies. The Success of Five NewlyIndustrializing Countries. Boulder: Westview Press, I 985, pp. 57 -7 B.

Page 3: comert int_c 13

intrarea pe piata, prin politici fiscale si monetare favorabile, cat simentinerea pe piata, prin neacceptarea procedurilor de faliment (cu douaexceptii, Tn 1985 si 1996), ca o consecinta fireasca a mecanismului pietei.Prezenta lor in economie este dominanta: aproape 213 din cele mai mari100 de firme industriale apartin acestor grupuri. in 1g95, cele mai mari 30de chaebofuri detineau 160/o din valoarea PIB-ului,41o/o din cea a productieiindustriale, 5% din forta de munca ocupata, 50% din exporturi si 14% dintotal u I im pru m utu ri lor acordate de banci le comerciale.ll

Majoritatea chaebofurilor au aparut in anii '50 in urma priwtizariiintreprinderilor de stat nationalizate de la japonezi. Structura lororganizatorica copiaza, cu mici diferente, companiile similare japoneze(zaibatsu, renumite in perioada postbelica keiretsu)", c, o traditie maiindelungata. La baza unui grup chaebolse afla o familie, prospera si bineconectata politic'", care reuseste sa detina direct si indirect, prin apropriatisi actionariat incrucisat la celelalte companii membre ale grupului, controlula ca. 50% din actiuni. Cum Intre politica industriala si prezentachaebolurilor a existat o relatie de dependenta reciproca, a fost o practicacurenta ca aceste grupuri sa intre in toate acele industrii promovate de stat,independent de competenta tehnica acumulata (vezi Expunerea 8 pentru ocomparatie internatbnala a diversificarii companiilor). Primele 5 grupuri auin medie fiecare 40 de companii prezente in peste 30 de industrii printrecare petroch i m ie, constructii navale, automobile, electron ica).

Prin concentrarea unor resurse financiare foarte mari, aceste firmecoreene au fost capabile sa depaseasca mai usor barierele de intrae Tnindustriile in care cerintele de capital si economiile dimensionale erausemnificative. Totusi, practica solidaritatii financiare la nivelul grupuluiascunde ineficienta la afiliate si de aici ratele imense de indatorare *curent, raportul datorii/capital in actiuni este in jur de 5oo% pe de altaparte, raspdndirea eforturilor tehnologice pe un numar impresionant deactivitati pune serioase constr6ngeri dezvoltarii ulterioare a cercetarii-dezvoltarii. Samsung se intinde pe un spectru vast de activitate - de laproduse alimentare, la componente aeronautice si microlectronica.Mobilizarea capabilitatii tehnice a dovedito cu succes atunci cAnd a reusitsa coboare abrupt curba experientei: 3 ani pentru a Tncepe fabricareaplacutei de memorie de 64Kb, doi ani pentru cea de 256 Kb si un an pentrucea de 1Mb. Au trecut insa doua decenii de la intrarea Tn industriasemiconductorilor si prezenta firmei pe piata componente lor mai sofsticate- placutele logice - ramAne neobservata.

rl International Monetary Fund (IMF). "Republic of Korea: Selected Issues,,, IMF staff,C^ountry Reports No. 98i74, August 1998." Chaebol este de fapt traducerea in coree ana pentru zaibatsu (sursa indicata la nota I l ) .

" La inceputul anilor '90, 113 din socrii proprietarilor unui chaebol erau demnitari de statcu rang inalt (IMF, "Republic of Korea. ..").